Razbunarea Geografiei Robert D. Kaplan Autosaved

RăzbunareaGeografiei-Robert D. Kaplan

PARTEA ÎNTÂI – VIZIONARII CAPITOLUL 1 – Din Bosnia la Bagdad Zona Balcanilor era sinonimă cu vechile imperii Bizantin și turc, având creste muntoase, care au împiedicat dezvoltarea, și un standard de viață în general mai scăzut, mergând înapoi în timp decenii și chiar secole, prin comparative cu țările fostelor imperii Habsburgic și Prusac din inima Europei. Europa centrală, ne spun Mackinder și Fairgrieve, aparține„zonei de ciocnire” așezate la mijloc între Europa maritimă, cu „interesele ei oceanice”, și „perspectiva continentală a masei terestre eurasiatice”. Mai pe scurt și în termeni strategici, „nu există spațiu” pentru Europa Centrală. În timp ce divizarea Berlinului în sine a fost artificială, cea a Germaniei nu a fost chiar așa(Vestul-deschidere și practici ale Occ., Estul-practici sovietice). În perioada interbelică a existat Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, apoi în timpul nazismului aceștia s-au divizat, au apărut conflicte și omoruri în masă din partea croaților. Acest conflict s-a extins și în Bosnia, unde sute de mii de oameni aveau să piară în moduri înfiorătoare. Kaplan a prevenit conflictele din Bosnia și Kosovo în cartea sa „Fantomele Balcanilor”, citită chiar și de președintele S.U.A de atunci, Bill Clinton. Intervenția trupe lor americane în Bagdad, în 2006, la care Kaplan a participat. CAPITOLUL 2 – Răzbunarea Geografiei Tucidide: Natura umană – panteonul fericirii, al interesului de sine și al onoareidetermină o lume de interminabile conflicte și coerciții. Realiștii înțeleg faptul că R.I. sunt dominate de o realitate mai tristă, mai limitată decât cea care guvernează treburile interne ale țărilor. Geograful englez Gordon East :„Natura impune, omul dispune”. Pentru Isaiah Berlin, individul și responsabilitatea sa morală sunt cele mai importante, drept care nimeni nu poate da vina pentru acțiunile sale – ori pt soarta sa – în intregime, sau în cea mai mare parte, pe factori precum peisajul sau cultura. CAPITOLUL 3 – Herodot și Succesorii Săi Facultatea de Științe Politice a Univ. Din Chicago – Hans Morgenthau Facult. De Istorie – William McNeill (realismul în istoria lumii), Marshall Hodgson(realismul în istoria islamului).

Teza lui McNeill despre interacțiunea civilizațiilor n-a fost niciodată mai reală decât astăzi. (Spațiul fiind prețios contează foarte mult în realțiile dintre state). Hodgson prezintă o geografie concepută mai organic, delimitată de peisaj și cultură, adică acea zonă vastă și în general pârjolită de soare aflată între civilizația europeană și cea chineză, de fapt, lumea lui Herodot, despre care Hudgson intuiește corect că dețina cheia istoriei universale. CAPITOLUL 4 – Harta Eurasiatică Napoleon: strategia este arta de a utiliza timpul și spațiul în scopuri militare și diplomatice. Sir Halford J. Mackinder, părintele geopoliticii moderne , pe care Morgenthau îl discreditează profund – teza lui Mackinder este că Asia Centrală, ajutând la formarea Heartland-ului reprezintă pivotul în jurul căruia gravitează soarta marilor imperii mondiale. Mackinder susține că națiunile care s-au format în Europa (francezi, unguri, austrieci) s-au format și s-au unit datorită invaziilor mongole (sau a populațiilor asiatice) care tot cotropeau pământul european. Tot el susține caă și religia în aceste zone (Eurasia) a fost influențată de geografie (la est de orientul mijlociu-budism, la sus-hiduism, la vestcreștinism). Tot el: Insula Lumii: Africa, Europa, Asia(demografie, resurse). După PRM, trebuia să se formeze între Germania și Rusia o zona de tampon: a României Mari, a Boemiei Mari, a Serbiei Mari, zona pe care să o dispute țările originare din Heartland. Grecia nu a reușit să facă parte din această zonă-tampon luată în stăpânire de ruși pt că dacă se întâmpla asta balanța se înclina către ei și ar fi stăpânit „Insula Lumii”; astfel, Grecia a făcut front comun cu Turcia după al DRM. Drama geopolitică a vremii noastre: Rusia încă stăpânește o parte importantă din Heartland(acea zonă de mijloc a Eurasiei, bogată în resurse)-Ucraina, Belarus, zona munților Caucaz, Asia Centrală. CAPITOLUL 5 – Denaturarea Nazistă După ce numeroși teoreticieni germani au încercat să definească și să teoretizeze Geopolitik-ul, Friedrich Ratzel, un geograf și etnograf german, a venit cu ideea Lebensraumului(spațiului vital). Apoi Rudolf Kjellen a continuat caestă idee mărind semnificativ în mod imaginar granițele Germaniei. Generalul-maior prof doctor Karl Haushofer a devenit profesor la Catedra de geografie și știință militară după ce a luptat în PRM, unde Rudolf Hess(nazist) a fost discipolul său. Prin intermediul acestuia din urmă l-a cunoscut pe Adolf Hitler.(de aici Hitler și-s umplut golurile în ceea ce privește viziunea nazistă-Mackinder, Ratzel, Kjellen, Haushofer). Soția lui Haushofer era jumătate evreică, deci a avut de suferit toată familia în urma măsurilor luate de Hitler, omul care s-a inspirat în propria politică de la Haushofer. CAPITOLUL 6 – Teoria Rimland-ului (a Țărmurilor) Strausz-Hupe spune că : „istoria se face între douăzeci și șaizeci de grade latitudine nordică”.

Lupta dintotdeauna s-a dat, potrivit lui Spykman(cu o generație mai tânără decât Mackinder) pentru țărmuri(Rimland)- ele asigurau contactul cu lumea exterioară. Țările din vecinătatea Heartland-ului pentru asta se războiau. După al DRM, Rusia deținea aproape în totalitate Heartland-ul, deci se îndrepta cu pași repezi către Rimland (de aceea au avut loc războiul din Vietnam, Coreea, Pakistan, Afghanistan. Dacă mutăm perspectiva în nordul arctic al lumii, suprafețele de uscat (Eurasia și America de Nord par foarte apropiate, relațiile dintre ele fiind foarte importante); pe de altă parte dacă mutăm viziune în extremitatea sudică, totul este înconjurat de apă,iar distanța dintre Africa și America de Sud pare enormă(relațiile dintre cele două continente fiind mai puțin importante). CAPITOLUL 7 – Atracția Puterii Maritime Căpitan al Marinei Statelor Unite – Alfred Thayer Mahan. „Nu Heartland-ul Eurasiei constituie pivotul geografic al imperiilor, ci, dimpotrivă, oceanele Indian și Pacific funcționează precum niște balamale pt destinele geopolitice.” Canalul Panama a oferit și oferă S.U.A legătura deosebit de importantă cu Europa și Asia, precum și legăturile cu America Centrală, legături de altfel imperios necesare pentru o super putere. Mahan era din tabăra celor „belicoși”, susținând că marile state trebuie să aibă dorința și tendința de a se extinde permanent. Jurnalistul Angell îl condamnă și îi condamnă și tendința de a considera vii statele, punând preț mai mult pe ele decât pe indivizii din acel stat. Chinezii și indienii îl citesc pe Mahan mult mai mult decât o fac americanii și chiar își pregătesc nave în acest sens. Americanii sunt adepții istoricului britanic Julian Corbett care pune preț pe cooperarea navală nu pe supremația unui stat în acest domeniu. CAPITOLUL 8 – Criza de Spațiu Paul Bracken, prof de științe politice la Yale, declară în cartea sa „criza de spațiu” a Eurasiei. Dezvoltarea dpdv economic, politic, dar mai ales militar al statelor asiatice: India, China, Japonia fac din continentul Asia „o tablă de șah eurasiatică în continuă restrângere”. Demografie, aglomerări urbane, megalopolisuri, mass-media. „Niciun îmblânzitor nu-și ține animalele cu o mâna mai fermă decât mass-media”, Oswald Spengler. PARTEA A II-A – HARTA ÎNCEPUTULUI DE SECOL XXI CAPITOLUL 10 – Rusia și Heartland-ul independent CAPITOLUL 11 – Geografia puterii chinezești Mackinder era îngrijorat ca China ar putea cuceri Rusia. Comparația cu desfășurarea latitudinală a S.U.A. Comparația cu S.U.A. în toate aspectele geografice(vegetație, climă...). Dinastia Han (sec. II î.Hr.)-în timpul ei s-a întalnit cu alte culturi importante: romană, bizantină, persană, arabă. Leagănul civilizației chinezești: valea râului Wei și a fluviului

Galben inferior. Sub împărații dinastiei Tang(sec. VIII), meșteșugul armelor a înflorit în aceeași măsura ca literatura și artele. China își extinde influența terit. Prin intermediul comerțului, nu prin coerciție(Rusia). Tibetul ațâță conflictul, tensiunea dintre China și India(Tibetul cu tendinte de autonomie). Marele Zid chinezesc (sec V î.Hr.)- construit împotriva atacurilor turcești.S.U.A. apără Taiwanul de tendințele expansioniste ale Chinei. Asia va avea ocazia să vadă ce înseamnă o „criză a spațiului”. Este posibilă hegemonia Chinei în Eurasia. CAPITOLUL 12 – Dilema geografică a Indiei Imperiul Mauryan (321 î.Hr.)-nucleul Indiei CAPITOLUL 13 – Pivotul iranian