RAPORT DE AUTOEVALUARE

MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA DIRECȚIA GENERALĂ EDUCAȚIE, TINERET ȘI SPORT MUNICIPIUL CHIȘINĂU LICEUL TEORETIC “HYPERION”

RAPORT DE AUTOEVALUARE a activităţii didactice în anii de studii 2011-2013 pentru conferirea gradului didactic doi

Autor: Moglan Natalia, profesoară Limba și literatura română

Chişinău – 2013 Raportul de autoevaluare a fost discutat şi aprobat la şedinţa Consiliului profesoral din ______________________, proces-verbal nr. _________________

Directorul instituţiei

CUPRINS:

1. DATE GENERALE

p. 2

2. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA SOLICITANTULUI GRADULUI DIDACTIC

p. 2-8

2.1. Preocupările pentru dezvoltarea profesională 2.2.

Implicarea

în

activitatea

p. 2-7 instituției

de

învățămînt

imaginea

instituției

p. 7 Contribuția

2.3.

personală

la

prestigiul

și

p. 8 3. ÎMBUNĂTĂȚIREA CONTINUĂ A PERFORMANȚELOR PROFESIONALE

p. 9-10

4. DIRECŢIA DE PERSPECTIVĂ

p. 10

5. REZULTATELE ELEVILOR 6. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE 7. ANEXE

p. 11-12 p. 13 p. 14-35

2

1. DATE GENERALE Subsemnata, Natalia Moglan, în anul 2001, am absolvit Facultatea de Litere, specialitatea limba şi literatura română – limba şi literatura franceză, Universitatea de Stat din Moldova. Fiind studentă în anul V (2001), am fost angajată în calitate de profesor de limbă franceză la Școala Modernă Profesională “Etern Ignis” (director Buimestru Liliana), instituție în care am activat pînă în 2003. Totodată, fiind preocupată de dezvoltarea profesională, după absolvirea universității am urmat studiile de masterat (2001-2002) la aceeași facultate, profilul filologie, specializarea limba română (tema de cercetare Studiu privind recțiunea verbală puternică în limbile franceză și română, coordonator științific A.Ciobanu, dr.hab., prof. univ.), obţinînd titlul de magistru în filologie. În perioada studiilor, mi-am început activitatea în calitate de lector asistent la Catedra Limba Română, Lingvistică Generală şi Romanică, actualmente Catedra Limba română. Am elaborat / predat cursurile Limba şi literatura română (pregătire pentru BAC), Bilingvismul şi manifestările lui (curs opţional), Probleme dificile de analiză gramaticală (curs special), Tehnici de comunicare şi corespondență în limba română. Totodată în perioada 2003-2007 am activat, prin cumul, la Catedra Instruire Economică și Comunicare de Afaceri, unde am predat cursurile Cultura vorbirii, Corespondenţa economică. Sînt autoare a mai multor articole publicate în Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria „Ştiinţe filologice” (2003-2008), în Revista de Știință și Cultură Literară Limba Română: „Inconsecvenţe la utilizarea recţiunii verbale în mass-media din Republica Moldova”, „Recţiunea verbală şi categoria tranzitivităţii / intranzitivităţii”, „Aspecte ale regimului verbal: determinanţi obligatorii şi facultativi” etc., dar și a unor comunicări științifice: - „Recţiunea verbală şi unele modificări semantico-structurale” / Colocviul Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului „Strategii discursive”, Chişinău – Suceava – Cernăuţi, ediţia a VIII-a, 2005; - „Modificare de regim – mutaţii de sens” / Conferinţa Ştiinţifică Interuniversitară „Omagiu profesorului universitar Mihail Purice la 70 de ani”, Chişinău (19 octombrie 2006) - „Unele aspecte ale recţiunii verbale puternice şi slabe. Controverse şi interpretări” / Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Învăţământul superior şi cercetarea – piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere”. – Chişinău, 2006 etc.

3

Din 07 noiembrie 2012 sînt angajată în funcţie de profesor de limba şi literatura română la Liceul Teoretic “Hyperion”, unde activez în prezent. Vechimea în muncă în învățămînt este de 12 de ani. 2. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA SOLICITANTULUI GRADULUI DIDACTIC 2.1.

Preocupările pentru dezvoltarea profesională Odata cu implementarea curriculumului modernizat la toate treptele de şcolaritate au fost

reformulate tema de activitate şi problemele de cercetare ale instituţiei în care activez, accentul transferîndu-se calitativ de pe învăţare ca proces pe formarea şi dezvoltarea competenţelor: Utilizarea eficientă a strategiilor educaţionale în procesul de predare / învăţare / evaluare – factor important în formarea şi dezvoltarea competenţelor intelectuale şi aplicative la diferite trepte de şcolaritate. De aceea alegerea temei individuale de cercetare Formarea şi dezvoltarea competenţelor de comunicare scrisă în cadrul orelor de limba şi literatura română la treapta gimnazială nu a fost una întîmplătoare, ci: primo, urmăreşte îndeaproape direcţiile de activitate a Liceului, secundo, pornind de la ideea că scopul studierii disciplinei Limba şi literatura română în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma progresiv un tînăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi să interacţioneze cu semenii exprimîndu-şi gînduri, stări, sentimente, opinii etc., abordează concepte actuale precum dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă, dezvoltarea abilității de receptare a mesajului scris (citirea/lectura), utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. În afară de dimensiunea de conținut al textului scris, competența de comunicare scrisă se centrează și pe dimensiunea lingvistică, și pe cea aspectuală / grafică. Actualitatea temei de cercetare este motivată și de faptul că majoritatea disciplinelor școlare evaluează, direct sau indirect, competența de a comunica în scris, dată fiind modalitatea actuală de testare, inclusiv în cadrul examenelor de absolvire atît a treptei gimnaziale, cît și liceale. De fapt, demersul educaţional, în cazul nostru, s-a dovedit a fi o adevărată provocare în încercarea de a găsi răspuns la următoarele probleme:  Unii elevi de-ai mei percep scrisul ca pe o pedeapsă. Cum pot să îi învăţ să scrie cu plăcere şi să producă texte de bună calitate?  Scrierea în şcoală nu înseamnă doar să scrii ce-ţi place. Cum îi fac pe elevii mei să scrie despre subiecte mai puţin incitante, dar impuse de curriculum?  De ce e nevoie pentru a dezvolta competența de scriere la elevi? (De ce condiţii au nevoie?)

4

Cuvintele-cheie ale cercetării noastre sînt următoarele: competență, comunicare, competențe de comunicare scrisă, atelier de scriere, metodologie. Implementarea în practica educaţională. Pregătirea pentru scriere (mai ales creatoare), un proces didactic complex, presupune executarea unei game bogate de exerciţii premergătoare (ce trebuie exersate cu regularitate la orice lecție), care ar dezvolta gîndirea şi imaginaţia, ar stimula spiritul de observaţie, ar impulsiona şi aprofunda simţul cuvîntului. În clasele în care predau, la această etapă, pentru a-i face pe elevi să-şi dea frîu imaginaţiei, iar scrierea să nu fie apreciată muncă de corvoadă, utilizez strategii care încurajează elevii să abordeze scrisul ca pe un proces mai degrabă, decît a urmări doar realizarea unui produs final de bună calitate. Din practică, am observat că elevii manifestă atitudine pozitivă faţă de jocul didactic, un mijloc important de educaţie şi instruire care asigură participarea activă şi eficientă a elevilor la lecţie, durabilitatea noţiunilor însuşite şi un grad mare de socializare, determinîndu-i să lucreze cu interes, să creeze în scris cu plăcere (vezi Anexa 1). Una dintre activitățile esențiale, practicate frecvent la ore, ce contribuie la formarea competențelor de comunicare scrisă este compunerea, deoarece, pe de o parte, ea reprezintă o sinteză a tot ceea ce învață elevii la toate disciplinele de învățămînt, în conţinuturile programelor şcolare la exerciţiile de formare a capacităţii de comunicare, iar, pe de altă parte, ea constituie cel mai bun prilej de valorificare a experiențelor de viață, de manifestare a imaginației și fanteziei lor creatoare. Cheia succesului în producerea de către elevi a unor compuneri originale se ascunde în măiestria noastră didactică, care trebuie îndreptată spre exersarea permanentă pînă la cultivarea plăcerii de a supune cuvintele sub condei. Competenţa de scriere, cu referire la compunere, include următoarele standarde de conţinut: lucrări scrise (transcrieri, dictări, dictări comentate, autodictări etc.); texte funcţionale (bileţelul, invitaţia, anunţul); texte ficţionale (portretul, descrierea după un suport vizual [tablou]); compunere pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date, compuneri cu un început dat sau cu un sfîrșit dat, compuneri prin analogie etc. (vezi Anexa 2). În lucrarea sa Teoria şi metodica compunerii, cercetătoarea Eliza Botezatu discerne următoarele tipuri de compuneri narative: a) despre o întîmplare din viaţa personală, b) după un plan propus de profesor, c) cu un început / un final propus, d) cu subiect alegoric, e) după un proverb, f) cu subiect de legendă, g) cu subiect fantastic, h) după un tablou / ilustraţie, i) cu subiect întemeiat pe o operă literară studiată, j) sub formă de epistolă. [apud Constantin Șchiopu] Un cadru propice și eficient de formare și dezvoltare a competenței de comunicare scrisă este atelierul de scriere. Cercetătoarea Olga Cosovan recomandă ca atelierul de scriere să nu fie perceput drept tehnică singulară, ci parte integrantă a demersului educațional la limba de instruire, adică să fie proiectat ca o lecție conform modelului ERR, rezervîndu-i-se lunar în 5

proiectarea calendaristică timp suficient, regulat, 1-2 ore, pentru a atinge obiectivele curriculare și a obține rezultate palbabile. În cadrul acestor ateliere, profesorul își ghidează discipolii să-și formuleze și să-și ordoneze ideile, să-și construiască discursul scris, propunîndu-i modele recomandate și făcîndu-i să înțeleagă necesitatea respectării consecutivității unor operații. Din practicile exersate în procesul de predare-învăţare am constatat că abordarea de tip „atelier“ pe lîngă faptul că favorizează la elevi formarea şi dezvoltarea competenţelor de comunicare scrisă, contribuie și la dobîndirea de abilităţi şi strategii pentru a deveni persoane care învaţă independent sau care sînt capabile să lucreze, prin cooperare, în grup (vezi Anexele 3, 4, 5, 6). Ce alte tehnologii am putea utiliza în cadrul atelierelor de scriere în scopul formării și dezvoltării competențelor comunicative scrise la elevii treptei gimnaziale? Din mostrele de ateliere prezentate se poate constata că strategia desfășurării fiecărui atelier de scriere, cu respectarea cadrului evocare – realizare a sensului – reflecție, presupune dirijarea, combinarea, consecutivitatea unor operații intelectuale, conjugarea strategiilor de lucru individual cu cele de lucru în pereche, în grup sau în plen. De altfel, strategiile didactice, prin care se ajunge la îmbunătățirea comunicării scrise, sînt multiple și generoase (vezi Anexa 7 ). În încercarea de a găsi răspuns la întrebarea De ce e nevoie pentru a dezvolta competența de scriere la elevi?, am identificat cîteva soluţii, care ar putea fi eficiente dacă am oferi: 1. Ocazii regulate de a scrie. Practicarea atelierelor de scriere va da rezultat dacă va funcționa ca un sistem și nu va rămîne doar ca activitate sporadică. 2. Subiecte interesante. Scrisul reprezintă o excelentă modalitate de a investiga noi idei şi subiecte. 3. Oportunităţi de a trata mai multe teme, în mai multe genuri. La şcoală, elevii sînt puși în situația de a scrie despre ştiinţele sociale, despre matematică, ştiinţă, literatură; pot scrie ficţiune, eseuri descriptive, argumentative, poezii etc. Utilizarea strategiilor care încurajează elevii să-şi exprime ideile în diferite tipuri de text este motivată. 4. Modele. Provocarea constă pentru cadrele didactice în a oferi acel exemplu. 5. Obiceiul de a revizui. Prima variantă este ca o bucată informă de lut, urmează să fie lucrată şi prelucrată, până la o formă acceptabilă. 6. Sprijin colegial. Aplicînd strategii de lucru în perechi sau în grup, îi lăsăm pe elevi să descopere părțile bune ale textelor scrise, să intervină cu precizări argumentate unde e cazul, ba chiar să redacteze greșelile de ortografie, de punctuație etc. Cum evaluez produsul? De altfel dacă elaborarea unor compoziții reprezintă o sarcină dificilă pentru elevi, nu mai puțin complicată este formarea competențelor acestora de a evalua critic lucrările proprii și ale colegilor. Este cert că atelierul de scriere trebuie să se încheie cu un 6

produs ce urmează a fi evaluat individual (cu notă, conform unui barem sau a unei grile de evaluare), aplicînd criterii specifice, care vizează: înțelegerea subiectului despre care se comunică; structurarea informațiilor și ideilor în legătură cu tema tratată, abilitatea de a scrie corect și a aranja un text în pagină. Printre riscurile de eșec al atelierului de scriere am putea să menționăm: -

lipsa experienței cu acest tip de activități (personal, a fost o provocare și o experiență frumoasă să exersăm în clasă diferite tipuri de ateliere);

-

posedarea insuficientă de către elevi (la nivelul adecvat al claselor a V-IX-a) a competenței de comunicare orală, complementară celei scrise;

-

blancofobia (termen preluat din cercetările filologului Olga Cosovan), adică elevii parcă înțeleg sarcina, dar nu reușesc să scrie sau se tem să scrie;

-

frica de a prezenta în plen cele scrise, adică elevii scriu ceva, dar nu se grăbesc să citească: fie că se rușinează, fie că apreciază cele scrise de ei ca fiind incorecte;

-

demotivarea (motivația insuficientă) de a scrie – există clase în care elevii au, în masă, competența de comunicare orală, de aceea, știind că oricînd pot vorbi la un subiect, nu se grăbesc să scrie (situație caracteristică în clasa a IX-a C);

-

improvizarea orală a unui mesaj – nu e recomandabil să acceptăm ca un text să fie improvizat oral, deoarece acesta este aproape întotdeauna diferit calitativ de textul scris. CONCLUZII:

1. Formarea şi dezvoltarea competenţei de comunicare scrisă (dobîndirea deprinderilor de a compune şi a scrie) nu e posibilă decît punînd elevii sistematic în situaţia de a exersa, de a-şi formula gîndurile în mod explicit în propoziţii, în texte coerente. Ei trebuie antrenaţi să asiste la demonstraţii practice, pentru că producerea textului scris nu este numai responsabilitatea elevilor. 2. Programele de învăţămînt prevăd ca activitatea profesorilor în cadrul atelierelor să înceapă cu operaţiunile de antrenare a elevilor în exerciţii pregătitoare, continuînd cu introducerea lor în tehnica elaborării de compoziţii propriu-zise, apoi cu corectarea şi discutarea acestora şi terminînd cu evaluarea lor. 3. Priceperile şi deprinderile care se formează în cadrul atelierelor de scriere nu vin numai în ajutorul însuşirii temeinice a limbii şi literaturii române, ci constituie un sprijin valoros şi în aplicarea cunoştinţelor dobîndite la alte discipline, precum istoria, geografia, biologia. 4. Motivînd corect elevii, se pot crea multiple oportunităţi întru dezvoltarea imaginaţiei care, nu în ultimul rînd, contribuie la elaborarea textelor de orice natură în general şi a eseurilor şcolare în special. Elaborarea scrisă avantajează mai mult elevii, creîndu-le un climat mai

7

puţin tensionat şi oferindu-le posibilitatea de a relua ideile, în scopul clarificării lor şi a expresiei. 5. Atelierele de orice tip, credem noi, reprezintă cadrul propice pentru cultivarea, consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor de exprimare corectă, orală şi scrisă, ale viitorilor membri ai societăţii, pentru însuşirea unor instrumente indispensabile muncii intelectuale. 6. Deoarece actualmente învăţămîntul este centrat pe elev, iar în cadrul disciplinelor socioumaniste se pune accentul pe dezvoltarea competenţelor, profesorul trebuie să recurgă la metode ce ar crea un cadru adecvat de cercetare şi de expunere a rezultatelor muncii formabililor. 2.2.

Implicarea în activitatea instituției de învățămînt

În februarie 2012, în calitate de tînăr specialist, am prezentat o oră demonstrativă la limba română în clasa a V-a A: Lecţie-concurs (în baza operei literare a lui I.L.Caragiale). „Elev de nota 10” În anul de studii 2012-2013, în cadrul comisiei de atestare, am prezentat o lecție în clasa a Va C cu subiectul Atelier de lectură: "Colț Alb" de Jack London. Pe parcursul acestui an, conform planului aceleiași comisii, am prezentat două ore demonstrative în clasa a IX-a C: la data de 17.10.2012, Interpretarea textului „Toiagul păstoriei” de Ion Druţă. Motive şi simboluri, iar pe data de 28.01.2013 – Lacul de Mihai Eminescu. Interpretarea textului. În decembrie 2012 am organizat, în colaborare cu membrii catedrei, olimpiada la limba și literatura română la treapta gimnazială între clasele a IX-a, dar și cea intraliceală în clasele a X-a – a XII-a. În data de 15 ianuarie 2012, cu ocazia manifestărilor dedicate poetului M. Eminescu, am prezentat elevilor din liceu două proiecte POWER POINT cu genericul Eminescu – elev și Citate, maxime, aforisme din opera lui Mihai Eminescu. În 2012-2013, în cadrul Săptămînii Limbii române, m-am implicat activ, alături de membrii catedrei, în activitățile preconizate: Concursul gazetelor de perete "Dar mai întîi a fost Cuvîntul..." (locul I, eleva clasei a V-a C – Frunze Corina), Galeria personajelor (mențiune elevul clasei a V-a C – Bostan Nicolae), Concursul muzical (cîntece pe versurile lui Mihai Eminescu și Grigore Vieru) (locul I, elevul clasei a IX-a C – Solonari Nicolae), Recital de poezie. În perioada decadei am organizat concursul literar-muzical Per aspera, ad astra, cu scopul de a promova valorile naţionale, de a cultiva dragostea pentru limba română şi tezaurul literar-cultural.

8

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, am organizat cu elevii clasei a V-a C o șezătoare cu genericul La gura sobei..., un "evantai" al obiceiurilor și tradițiilor populare: Plugușorul, Capra, Ursul, Colinda, Steaua, Sorcova.

2.3. Nr. d/o 1.

Contribuția personală la prestigiul și imaginea instituției Activităţi realizate la nivel de raion / republică Forma de activitate Subiectul Data Locul desfăşurării Pregătirea şi publicarea Cartea şi suportul februarie Mun. Chişinău materialelor didactice didactic “Punte 2012 Keystone suport, ghiduri către înţelegere. Human metodologice Educaţie pentru Services incluziune, international toleranţă, Moldova acceptare” Association

2.

Ghid pentru jurnalişti: “Comunicarea cu şi despre persoanele cu dizabilităţi intelectuale”

februarie 2012

Mun. Chişinău Keystone Human Services international Moldova Association

3.

Elaborarea şi editarea manualelor: coautor

Donea V.; Chetruş, P.; Sineac, N. [et al.]. Dicţionar eco-biochimic: român-englezfrancez- rus. - Ch.: CEP USM, - 413 p. (coautor)

2010.

Mun. Chişinău: CEP USM

4

Pregătirea şi publicarea articolelor ştiinţifice, didactice în reviste de specialitate şi culegeri de articole

„Incertitudinile prepoziţiei pe în limba română” Revista de ştiinţă şi cultură Limba Română, Chişinău, nr. 5-6, anul XXII, 2012

nr. 5-6, anul XXII, 2012

Revista de ştiinţă şi cultură Limba Română, Chişinău

5.

Pregătirea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare/ extracurriculare. Participarea la concursuri

Concursul municipal de recital „Valeriu Cupcea” Concursului literar „La izvoarele înţelepciunii” (etapa de sector), ediţia a XXII-a, consacrată scriitorului pentru copii

februarie 2012

Mun. Chişinău Locul II - etapa de sector Mun. Chişinău Menţiune

6.

mai 2012

9

Spiridon Vangheli.

7.

Concursul internaţional noiembrie „Lecturiada-Publică 2012 Junior”, ediţia a V-a

Mun. Chişinău L.T. "Gh.Asachi" Menţiune

8.

Concursul municipal 12.02.201 Mun. Chişinău „Din istoria neamului" cu 3 L.T."Liviu Deleanu" genericul „Spiridon Locul I - etapa de Vangheli - universul sector copilăriei" dedicat anului Spiridon Vangheli 3. ÎMBUNĂTĂȚIREA CONTINUĂ A PERFORMANȚELOR PROFESIONALE Pentru a face față cerințelor profesionale și sociale actuale, dar și pentru a mă forma ca specialist bine pregătit, mă preocupă continuu perfecționarea în specialitate prin studiul individual, prin participarea la diverse cursuri și cercuri metodice organizate atît de administrația liceului, cît și de DGETS. În perioada 16-18 ianuarie 2008 am participat la cursul Utilizare AeL (organizat de SIVECO S.A. România), fiind certificată ca formator pentru modulul Aplicarea sistemelor de învățămînt la distanță și on-line. Acest curs a fost proiectat pentru a oferi soluţiile de eLearning AeL, de a forma competența de utilizare a platformei AeL pentru predare, învăţare şi evaluare a conţinutului educaţional multimedia, dar şi de aplicare și gestionare a altor instrumente complementare

destinate

îmbunătăţirii

procesului

educaţional

(explorarea

portalurilor

educaţionale și studierea în laboratoare virtuale). De asemenea, în anul școlar precedent, între 10-12 mai 2012, am frecventat cursurile de formare la specialitatea informatică, modulul Sisteme de prezentări electronice, organizate de Centrul Tehnologii Informaționale și Comunicaționale în Educație, perfecționîndu-mi tehnica realizării proiectelor POWER POINT și metodologia de implementare a TIC-ului în procesul de predare-învăţare-evaluare, conform cerințelor stipulate în curriculum. Între 18-30 iunie 2012 m-am înscris ca auditor la cursurile de formare continuă la specialitatea limba și literatura română la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, al carui scop fundamental urmarește dezvoltarea competenţelor profesionale în didactica disciplinei Limba şi Literatura română din perspectiva formării competenţelor şcolare funcţionale şi promovarea valorilor educaţionale în formarea personalităţii elevului. Cursurile au valorificat următoarele module: 1. Psihopedagogia învăţămîntului formativ; 2. Axiologia și praxeologia disciplinei de specialitate; 3. Utilizarea TIC și implementarea softurilor educaționale

10

În afară de cursurile menţionate anterior, pe parcursul anilor 2011-2013 am participat la diverse seminare inedite organizate în liceele “Spiru Haret”, “Gaudeamus”, “Iulia Hasdeu”, precum şi la ciclul de reuniuni metodice din martie-aprilie 2012, organizate de Centrul Metodic Municipal al Direcţiei Generale Educație, Tineret și Sport (specialist principal dna Violeta Popa) în colaborare cu Institutul de Științe ale Educației. Aceste cursuri, seminare şi reuniuni metodice au reprezentat un mijloc eficient de elucidare a problemelor şi a domeniilor neclare, precum: procesul de evaluare în învăţămîntul gimnazial din perspectiva evaluării formative, rolul manualului școlar în formarea personalității, implementarea curriculumului școlar modernizat etc. S-a pus accentul pe relaţia profesor - elev, pe rolul pedagogului în societatea modernă, pe modalităţile de constituire a unei comunicări sincere, deschise între profesor şi elev. O concepţie interesantă expusă în cadrul seminarelor este cea cu privire la principiile predării cu succes şi la rolul pedagogului în viaţa elevului şi a societăţii în general: “Oare poate un orb să conducă alt orb? Ucenicul nu poate fi mai presus decît învăţătorul lui, dar orice ucenic desăvîrşit poate fi ca învăţătorul lui.” 4. DIRECȚII DE PERSPECTIVĂ Un profesor erudit este un autodidact de performanță, care nu se limitează la cunoştinţele deja achizițonate, de aceea pentru viitor ne propunem: 1. Să adaptăm anual portofoliul profesorului la normele şi principiile fundamentate de curriculumul modernizat, la recomandările Scrisorilor metodice anuale la disciplina Limba şi literatura română prin: reevaluarea proiectarii de lungă durată, proiectarea pe unitați de învățare, prin elaborarea proiectelor didactice zilnice, prin proiecte inedite ale activităților extracurriculare, prin întocmirea testelor, a fișelor de lucru etc.; 2. Să asigurăm caracterul aplicativ al proiectării curriculare, incluzînd în proiectare strategiile vizate de programă. Pornind de la premisa ca metodologia predării joacă un rol deosebit de important într-un sistem educațional în care a ști și a face sînt adevărate etaloane ale formării individului, vom insista în continuare pe dezvoltarea aptitudinilor implementînd noile metode şi strategii didactice; 3. Să evaluăm continuu şi să notăm conform reglementărilor legale şi ale standardelor naţionale în vigoare (proiectarea instrumentelor de evaluare continuă în vederea stabilirii nivelului de pregătire a copiilor; aplicarea consecventă şi coerentă a probelor de evaluare; valorificarea rezultatelor evaluării în procesul instructiv-educativ); 4. Să realizăm activităţi extracurriculare ce ar contribui direct la atingerea obiectivelor curriculare sau ale celor propuse de beneficiarii de educaţie (elaborarea documentelor proiective pentru activităţi extracurriculare); 11

5. Să studiem perseverent înscriindu-mă la programele de formare obligatorii stabilite la nivel naţional sau local, participînd la seminare și trainiguri de orice nivel, la activităţile metodice şi ştiinţifice stabilite la nivel de catedră, de instituție, de DGETS etc.; 6. Să aplicăm în activitatea didactică rezultatele participării la activităţile metodice ştiinţifice şi de dezvoltare profesională (organizarea şi desfăşurarea de lecţii publice; organizarea şi prezentarea de materiale în cadrul cercurilor / comisiilor metodice; scrierea de lucrări ştiinţifice şi articole de specialitate); 7. Să ne dezvoltăm disponibilitatea afectivă, prin participări la traininguri și seminare psihologice; 8. Sa dezvoltăm un proiect educaţional cu tema Prieteni prin corespondență ce ar asigura o atitudine a elevilor cît mai pozitiva faţă de scriere. 5. REZULTATELE ELEVILOR Rezultatele elevilor depind de motivele învăţării. Ceea ce învaţă în funcţie de motive primare (trebuinţe, dorinţe, plăcere, suferinţă) este, de regulă, o învăţare involuntară. Celelalte motive ale învăţării şcolare ar fi: interesul faţă de materiile studiate, satisfacţia pe care aceasta o produce şi aspiraţiile în legătură cu profesia sau situaţia socială la care poate ajunge prin intermediul şcolii. Evident, aceste motivaţii nu le au toţi elevii, de aceea sarcina de a le crea îi revine profesorului. Această sarcină, ca şi cea de învăţare, nu este uşoară. Prin urmare, profesorul are nevoie de o abilitate uimitoare pentru a obţine efectul scontat. Profesorul stimulează elevul prin formularea integrată a obiectivelor, prin diversificarea sarcinilor, prin aprecierea obiectivă, prin crearea mediului afectiv şi stimularea adecvată. Performanţele elevilor sînt evaluate frecvent şi variat. Evaluarea nivelului de pregătire a elevilor este realizată atît prin metode tradiționale de evaluare (probe orale, probe scrise, probe practice), cît și prin metode alternative de evaluare (observarea sistematică a comportamentului elevului-prin fișa de observații curentă, portofolii, autoevaluarea). De asemenea, am utilizat cele trei tipuri de evaluare: inițială - la început de semestru, pentru a vedea ce știu elevii la început de an școlar, evaluarea formativă - pentru a descoperi unde întîmpină dificultăți în învățare elevii și pentru a-i ajuta să le depășească; evaluarea sumativă - la final de unitate de învățare și semestru – pentru a observa cît anume s-a însușit din materie. Dupa aplicarea unei evaluari formative, am dat elevilor cu rezultate slabe fișe de ameliorare, iar celor care au obținut rezultate foarte bune le-am propus fișe de dezvoltare, astfel încît aprecierea rezultatelor să conducă la ameliorarea sau la dezvoltarea performanțelor școlare. Clasele în care motivaţia interioară este mai evidentă sînt cele absolvente. Elevii din clasele a IX-a şi-au stabilit nişte scopuri concrete în privinţa instruirii viitoare, de aceea fiecare dintre ei e 12

cointeresat în obţinerea unei note înalte la examenul de capacitate, mai ales cei care intenţionează să studieze în clasele cu profil umanist. Supunînd analizei rezultatele examenelor de absolvire la limba şi literatura română a clasei a IX-a B în anul de studii 2011-2012, am tras concluzia că:  rezultatele examenului la limba şi literatura română constată că majoritatea elevilor a obţinut nota "7", fapt ce a micşorat procentul calităţii în clasa a IX-a B (64% la finele anului, dar 36% la examenul de absolvire).  niciun un elev din cei 2 care au avut nota anuală "10" la examene nu au confirmat nota.  din 7 elevi care au avut nota 9 pe parcursul anului doar 2 au luat 9 la examen.  7 elevi au luat nota 8.

10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

nota nr.elevi

1

2

3

4

5

Diagrama 1. Rezultatele clasei a IX-a B la finele anului de studii 2011-2012

13

14 12 10 8

nota nr.elevi

6 4 2 0

1

2

3

4

5

Diagrama 2. Rezultatele clasei a IX-a B obținute la examenul de absolvire la limba și literatura română în anul de studii 2011-2012

7. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE 1. Bocoş, Muşata; Jucan, Dana. Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluării: repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor. Ed. a 3-a. Piteşti: Paralela 45, 2008. 213 p. ISBN 978-973-47-0489-7 2. Cartaleanu, Tatiana; Ghicov Adrian. Predarea interactivă centrată pe elev: Ghid metodologic pentru formarea cadrelor didactice din învăţămîntul preuniversitar. Ch.: Ştiinţa, 2007. 60 p. ISBN 978-9975-67-272-6 3. Cartaleanu, Tatiana. ş.a. Formare de competenţe prin strategii didactice interactice. Ch.: Pro Didactica, 2008. 202 p. ISBN 978-9975-9763-4-3 4. Cerghit, Ioan. Metode de învăţămînt. Ed. a 4-a. Iaşi: Polirom, 2006. 315 p. ISBN: 973-460175-X 5. Cosovan, Olga. Gîndire. Gîndire critică. Stil intelectual personal. // Didactica Pro..., nr. 2-3 (54-55), 2009. p. 102-103 6. Crăciun, Corneliu. Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu. Deva: Emia, 2004. 300 p. ISBN 973-8164-15-X 14

7. Curriculum şcolar pentru disciplina Limba şi literatura română. Clasele a V-a – a IX-a. Ch., 2010. 64 p 8. Ghicov, Adrian. ş.a. Limba şi literatura română. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta gimnazială. Ch., 2011. 101 p. 9. Hadîrcă, Maria. Competenţele: miza instruirii şi evaluării autentice. // Didactica Pro..., nr. 45 (50-51), 2008. p. 35-38 10. Rusu, Maria-Mina. Competenţa de comunicare scrisă – perspective de abordare. // Limba Română, nr.11-12, 2009, http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=797 11. Saftenco, Inga. Compunerea – mijloc important de dezvoltare a comunicării orale şi scrise. // Didactica Pro..., nr. 6 (64), 2010. p. 36-38 12. Şchiopu, Constantin. Unele consideraţii privind redactarea / scrierea compunerilor narativă şi descriptivă Nr. 5-6, anul XIX, 2009 http: // limbaromana.md/index.php?go=autori&m=48 13. Şchiopu, Constantin. Interpretarea textului literar: tehnici de creativitate Nr. 11-12, anul XXI, 2011 http: // limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1306 14. Temple, Charles; Steele, Jeannie L.; Meredith Kurtis S. Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gîndirii critice. Ghidul III. (Adaptare: Cartaleanu, Tatiana; Cosovan, Olga) // Supliment al revistei "Didactica 0Pro...", nr.1 (7), 2003. 69 p. 15. Temple, Charles; Steele, Jeannie L.; Meredith Kurtis S. Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gîndirii critice. Ghidul IV. (Adaptare: Cartaleanu, Tatiana; Cosovan, Olga) // Supliment al revistei "Didactica Pro...", nr.2 (8), 2003. 94 p. ANEXA 1 Descrierea implementării în practica educaţională Jocurile lexicale vizează dezinhibarea şi stimularea capacităţii de asociere, tehnici ce pot fi utilizate cu brio la etapa de Evocare în cadrul atelierelor de scriere. Acrostihul – o scurtă compunere în versuri, astfel construită încît literele iniţiale ale versurilor, citite vertical, să dea un cuvînt, sintagma, deviza sau numele. Stelele tremură de frica înaltului, E aşa de departe pămîntul! Aerul e greu de atîta iubire, Razele lunii ţintesc sufletele singuratice, Am atins geana nopţii cu gîndu-mi neobosit. (Sara pe deal de Mihai Eminescu, cl. a VIII-a) Ideea migratoare. În desfăşurare pot fi evidenţiate următoarele etape: 15

1. transcriem cinci-şase cuvinte în mod arbitrar sau propuse de profesor în legătură cu tema studiată (vis, grîu, ură, soare, cărare); 2. căutăm un predicat pentru ultimul cuvînt (Cărările vieţii urcă spre stele); 3. deducem ideea (trecere, moarte); 4. facem alte propoziţii, căutînd predicate pentru fiecare dintre subiectele propuse, recurgînd la diferite imagini plastice (Visurile zboară pe aripi din puf de păpădie, Grîul soarbe focul din înalturi, Ura a amuţit de frumuseţea cerului, Soarele îşi ţine cu greu pleoapele deschise); 5. aranjăm propoziţiile într-o ordine logică; 6. ne implicăm propria subiectivitate. De ex.: Trecere Visurile zboară pe aripi din puf de păpădie, Grîul soarbe focul din înalturi, Ura a amuţit de frumuseţea cerului, Soarele îşi ţine cu greu pleoapele deschise, Cărările vieţii urcă spre stele, Eu sunt o lacrimă pierdută de ploaia de ieri. (Moartea căprioarei de Nicolae Labiş, cl. a IX-a) Jocuri ale figurilor retorice clasice. Epitetul, comparaţia, metafora, personificarea, hiperbola, oximoronul pot fi descoperite în mod deghizat, sub formă de joc, conceput, de regulă, ca o competiţie. Comparaţia. Jocul are ca fază incipientă jocul epitetelor. În cea de-a doua etapă, elevii găsesc comparaţii cît mai surprinzătoare. În final toate îmbinările se includ într-un text. De ex.: Viaţa fără dragoste ar fi ca cerul fără stele, ca rîul fără izvoare, ca pădurea fără freamăt, ca pasărea fără aripi.

(Lacul de Mihai Eminescu, cl. a IX-a)

Metafora. Triada epitet-comparaţie-metaforă constituie etapa finală a acestui joc. Deci, pornind de la un substantiv, am găsit epitetul potrivit care ne-a sugerat comparaţia frapantă; ajunşi aici, reunim cuvîntul de plecare cu ultimul într-o expresie metaforică surprinzătoare. (copilărie -…naivă -…ca un fulg) De ex.: Fulgul e 16

mîngîierea dulce a mamei, sunetul zglobiu al unui clopoţel, rîsul vesel al unui copil, lacrima nevinovată a Domnului.

(Păstor de fulgi de Leonida Lari, cl. a VII-a)

De ex.: Copilăria e o pasăre visătoare în zbor, căderea naivă a unui fulg, o mărgea fragilă de porţelan, seninul unui cer de vară.

(Hronicul şi cîntecul vîrstelor de Lucian Blaga, cl. a IX-a)

Ce ştii tu despre? Urmează o listă de 6-10 cuvinte. Copiii răspund cu toată naturaleţea, apoi caută să găsească pentru ele substitute metaforice, ca în textul următor: Ştiu că soarele e lava unui vulcan, Ştiu că brazii sunt zidurile vînturilor, Ştiu că fîntînile sînt pline cu lacrimi, Ştiu că viaţa mea e puful unei păpădii. (Moartea căprioarei de Nicolae Labiş, cl. a IX-a) NOTĂ! Exersînd îndeajuns, putem propune elevilor să alcătuiască, de exemplu, o compunere / un eseu în care să folosească epitetele, comparațiile, personificările, repetițiile, enumerațiile etc. Jocuri de imaginaţie. Astfel de jocuri contribuie la dezvoltarea flexibilităţii, fluidităţii, originalităţii şi sensibilităţii la probleme, stimularea curiozităţii, interesului, dar şi a fanteziei atît de utilă în cadrul lecțiilor de scriere creatoare. Metamorfoza. Jocul se bazează pe răspunsurile la întrebarea: Ce s-ar întîmpla dacă… Întrebarea trebuie astfel formulată încît să stimuleze gîndirea divergentă. De ex.: Ce s-ar întîmpla dacă într-o zi ascensorul s-ar îndrepta vertiginous spre centrul pămîntului? Ce s-ar întîmpla dacă într-o zi te-ai trezi transformat într-o floare? Una dintre metodele ce declanşează creativitatea și formează abilitatea elevilor de a-şi ordona gîndurile în scris este freewriting-ul. Elevul scrie în baza unui vers, a unui enunţ orice asociaţie ce-i vine în gînd, fără a se opri din scris şi fără a discuta despre subiectul propus. Textele elaborate vor servi ca sursă pentru alte lucrări scrise. Scrierea ghidată. Elevii vor alcătui o poezie, răspunzînd la întrebările propuse: Plouă… Cu ce? Cum? Unde? Ce s-ar întîmpla dacă ar ploua încontinuu un an? 17

Plouă… Plouă aprig şi torenţial Cu picături de gheaţă şi metal Pe-această lume rea şi rece Ce indiferentă trece. De-ar mai ploua un an atît de insistent, Doamne, aş crede că eşti inexistent! (Adverbul, cl. a VII-a)

ANEXA 2 Compuneri cu început dat. Acestea prezintă un grad mai mare de independenţă, venind în sprijinul elevilor doar cu începutul compunerii, pentru a-i orienta în ordonarea ideilor, în legătură cu o temă aleasă. Începutul dat va trebui să fie conceput astfel încît să stimuleze imaginaţia copiilor şi să le sugereze mai multe posibilităţi de continuare. Ca ajutor se poate formula un şir de întrebări ale căror răspunsuri reprezintă continuarea acţiunii. Dacă nivelul de pregătire al clasei este mai ridicat, se alcătuieşte un plan de idei care să sintetizeze cuprinsul şi încheierea compunerii şi se formulează oral variante de continuare a compoziţiei. Compunerea poate fi elaborată cu întreaga clasă, pe grupe sau individual, după propriul plan. O compunere cu titlul "Sfîrșit de toamnă" care începe cu următorul alineat: "Sîntem la sfîrșitul toamnei. Curînd va sosi anotimpul iarna. Zăpada va acoperi cîmpurile, dealurile, munții aruncînd peste ei o mantie albă. Oare ce vor face prietenii noștri, animalele, plantele, acum cînd hrana lipsește și totul pare pustiu?..."

18

Astfel, în clasa a V-a, după ce au fost studiate textele "Povestea furnicii" de Ion Druță și "O furnică" de Tudor Arghezi, le-am propus elevilor să redacteze o compunere cu început dat conform algoritmului: 1. Alcătuieşte o compunere şi cu titlu Furnica şi soarele. Introducere: E o dimineaţă senină şi caldă de vară. Soarele înfăşurat într-o mantie de lumină, călătoreşte deasupra tuturor vestind începerea unei noi zile plăcute de vară. Furnica s-a trezit cu chef de plimbare. Încotro s-o apuce? Cuprins: Încotro a apucat-o? - a urcat pe o floare înaltă de bujor; Ce a simţit? (parfum, culoare, răcoare, - legănată de petalele roz şi mătăsoase, a alunecat ca legănare)

pe un tobogan; s-a odihnit în miezul parfumat şi

Ce a văzut cînd a urcat mai sus? Ce a auzit ? Ce a văzut cînd a urcat și mai sus ?

dulce al florii; - o ramură de salcîm printre flori, albine, păsărele; - zumzetul neobosit al albinelor; - o streaşină de casă, un cuib de rîndunică, doi

Ce a simţit ?

puişori lacomi, satul întinzîndu-se pe vîlcea; - soarele a orbit-o cu lumina, i s-a părut foarte aproape etc.;

Încheiere: a ajuns aproape de soare; s-a întors etc. Compuneri cu sfîrşit dat. Acest gen de compuneri contribuie la dezvoltarea exprimării elevilor, a gîndirii şi imaginaţiei creatoare, punîndu-i pe elevi în situaţia de a căuta acţiuni diferite care să conducă la acelaşi sfîrşit. Partea finală trebuie aleasă cu grijă pentru a sugera acţiuni cunoscute de elevi din experienţa proprie, din textele literare etc. Poate fi chiar o zicătoare sau un proverb. În funcţie de nivelul clasei, acest enunţ poate fi de întindere mai mare sau mai mică. Clasa a V-a "Amintiri din copilărie. La cireșe" : ... "Nepotul a plecat capul, a coborît de pe gardul pe care era cocoțat și s-a îndreptat spre bătrîn. - Nu vrei să te ajut și eu? Bunelul a zîmbit în colțul gurii: - Cum să nu, nepoate! Haide!" Compuneri cu cuvinte de sprijin. Elevii primesc un număr de cuvinte ca sprijin pentru elaborarea compunerii, aşezate în ordinea în care trebuie să apară, cuvinte care sugerează o acţiune sau o întîmplare cunoscută. Ele ar trebui să fie stabilite în aşa fel încît să poată fi folosite în toate părţile compunerii. În caz contrar, profesorul îi va atenţiona pe elevi. 19

Le-am propus să scrie o compunere cu titlul "Toamna, în pădure", în care să folosească seriile de sinonime: copac, arbore; arbust, tufă; creangă, ram, ramură; cărare, potecă, drum, cale; vînăt, cenușiu, tulbure, plumburiu; a cădea, a se desface și perechile de antonime: caldrece; luminat-întunecat; repede-încet; înfrunzit-desfrunzit. Compuneri cu propoziţii de sprijin. Acestea îi orientează pe elevi în ordonarea ideilor pentru prezentarea acţiunii, le stimulează imaginaţia creatoare şi contribuie la îmbunătăţirea exprimării. Este necesar să fie prezentate în ordinea în care sînt folosite în compunere. Compuneri prin analogie. La această categorie de activităţi se foloseşte ca material de sprijin o compunere model, care să dezvolte aceeaşi temă sau una asemănătoare cu cea pusă în discuţie cu clasa. Întrebare: Domnule Mihai Eminescu, ce este omul? Răspuns: "Fiecare om e o întrebare pusă din nou spiritului Universului." Întrebare: Care este cel mai mare păcat al oamenilor? Răspuns: "Cel mai mare păcat al oamenilor e frica, spaima de a privi în față și a recunoaște adevărul. Cine vrea să afle adevărul să se îndrepte în trecut." Întrebare: Ce este lumea? Răspuns: "Lumea-i visul sufletului nostru". Întrebare: Ce este femeia? Răspuns: "Azi, adeseori femeia, ca și lumea, e o școală". Întrebare: Cum definiți valoarea? Răspuns: "Ideea valorii este relativă, căci fiecare o măsoară după interesul său". Întrebare: Ce este conștiința? Răspuns: "Conștiința este tocmai punctul de gravitație al individului". Întrebare: Ce transmiteți fiecărui om? Răspuns: "Citește! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei și imagini, din care vei întocmi înțelesul și filosofia vieții". (Interviu cu Dumnezeu de Octavian Paler, cl.a IX-a) Compuneri gramaticale Compunerile gramaticale reprezintă o formă superioară a exerciţiilor gramaticale şi se concretizează printr-un grad mai mare de participare activă, conştientă şi creatoare a elevilor. Se deosebesc de celelalte compuneri prin faptul că sînt mai scurte şi urmăresc, pe lîngă dezvoltarea exprimării elevilor, aplicarea unor reguli gramaticale şi ortografice. 20

În clasa a V-a la finele unității de învățare "Fonetica (Fonologia)", elevii au scris o compunere despre o întîmplare hazlie, folosind verbe la timpul trecut care să conțină triftongi și diftongi (cu recomandarea să sublinieze diftongii cu o linie și triftongii cu două linii). Am propus în clasa a VII-a să scrie o compunerea gramaticală conform sarcinii: ,,Descrieţi, pe scurt, o călătorie a Substantivului la școală. Faceți referințe la categoriile gramaticale studiate.” O categorie aparte de compuneri o constituie cele cu valoare instrumentală, produse în cadrul atelierelor de scriere. Prin acestea elevii sînt familiarizaţi cu unele instrumente de muncă intelectuală, precum şi cu tehnica elaborării unor compuneri. Astfel, elevii învaţă cum se alcătuieşte o compunere, care sînt etapele parcurse, care sînt părţile unei compuneri, cum se foloseşte dicţionarul, cum se aşază în pagină etc. Eseul. Astăzi se scriu eseuri la toate materiile. Cert este că nouă, profesorilor de limba română, ne revine obligaţiunea de a-i învăţa pe discipolii noştri să redacteze un eseu şi, aceştia posedînd un bagaj de cunoştinţe, să le poată sistematiza.

ANEXA 3 Model: Atelier de scriere nr.1

CLASA A V-A

Competența de a produce un text de interes personal: Scrisoarea Motivaţia: Elevii au posibilitatea să-şi completeze cunoştinţele despre scrierea în interes personal, să constate caracteristicile acestui tip de text. Lecția contribuie la consolidarea deprinderilor de analiză, de corelare a gîndirii cu cunoştinţele gramaticale dobîndite, punînd elevii în situaţia de a redacta un alt tip de text: scrisoarea. Condiții prealabile: Pentru realizarea acestui atelier, elevii au nevoie de următoarele deprinderi: de scriere coerentă, cursivă, lizibilă în limba română; de înțelegere independentă a ideilor exprimate în scris de colegi; de prezentare grafică a textului scris; abilități de comunicare orală cu clasa. Timp necesar: 1 oră academică. Produsul evaluabil: O scrisoare, respectînd rigorile de redactare. Pe parcursul activității am aplicat următoarele tehnici: Evocare: Activitate individuală – Acrostih pe verticală. Realizare a sensului: Activitate de grup – "Scrisoare-instrucțiune", Metoda cubului. Reflecție: Activitate de grup – Turul galeriei. 21

Algoritmul aplicării tehnicilor: EVOCARE: Activitate individuală – Acrostih pe verticală. Timpul necesar: 10 minute. Elevilor li s-a propus să scrie cîte un substantiv, un verb și un adjectiv în dreptul fiecărei litere, cu referire la textul de interes personal – scrisoarea: S – a scrie, semn, solemn; C – a cuvînta, cuprins, creativ; R – a redacta, regulă, riguros; I – a imagina, introducere, ingenios; S – a semna, scris, scurt; O – a organiza, ortografie, original; A – a anunța, aranjare, amabil; R – a rectifica, revizuire, respectuos; E – a evalua, exprimare, educativ. REALIZARE A SENSULUI: Activitate de grup – "Scrisoare-instrucțiune", Metoda cubului. Timpul necesar: 20 minute. 1. Elevii sînt anunțați că au primit o "Scrisoare-instrucțiune" de la Măria Sa, Scrisoarea. Un elev trece în fața clasei și citește cu glas tare textul scrisorii, după care se afișează posterul la tablă.

22

Durlești, 11.05.2012 Dragi elevi, Mă numesc Srisoarea şi știu că vă place să vă faceţi prieteni. Am ales să vă scriu despre mine pentru că sînt destul de pretenţioasă cînd este vorba să îmi fac noi prieteni. Vă voi explica, aşadar, ce îmi doresc de la nişte prieteni ca voi! Aveţi grijă de forma mea, de felul în care mă aşezaţi în pagină. Pot avea multe forme – feţe. Voi să fiţi siguri că nu sînt un prieten făţarnic! Nu uitaţi că nu-mi place să-mi lipsească una dintre cele trei părţi: introducerea, cuprinsul şi încheierea! Nu mă simt în largul meu fără una dintre ele. Atunci cînd vă preocupaţi de redactarea mea, să vă asiguraţi că vă organizaţi ideile în paragrafe! Fiecare idee este prezentată şi dezvoltată într-un singur paragraf. Nu uitaţi că şi eu ţin la imaginea mea publică! Nu pierdeţi din vedere semnele de punctuaţie şi de ortografie! Mă dor cuvintele fără semne diacritice şi cele scrise fără cratimă. Asiguraţi-vă că ceilalţi vă înţeleg scrisul! Nu trebuie să fie neapărat foarte frumos, dar este obligatoriu să se înţeleagă. Fiţi buni şi nu-mi prescurtaţi cuvintele! Aş considera-o o lipsă de respect. Dar acum să trecem la conţinut (idei, sentimente): nu vă grăbiţi să mă scrieţi dintr-o suflare! Mai întîi gîndiţi-vă ce vreţi să le comunicaţi celorlalţi. Nu porniţi la drum fără un plan! V-aţi gîndit vreodată că lucrurile ies mai bine dacă aveţi un plan, o strategie? Fiţi originali, fiţi creativi şi feriţi-vă de şabloane! Nu neglijaţi destinatarul! Într-un fel vă adresaţi celor apropiaţi, părinţi, bunici, prieteni, şi cu totul altfel unor persoane faţă de care trebuie să manifestaţi un grad mai ridicat de respect – profesori, oficialităţi etc., aşadar, formulele prin care vă adresaţi acestora vor fi diferite de la un caz la altul. Învăţaţi arta de a stăpîni cuvintele, de a alege cea mai potrivită exprimare! Este nevoie de timp şi de perseverenţă pentru a deveni prieteni de nădejde, dar sînt sigură că vă veţi descurca. Vă urez mult succes! Cu drag, prietena voastră, Scrisoarea

23

2. Elevii au fost împărțiți în șase grupuri (șase fețe ale cubului). Fiecărui grup li s-a propus să rezolve cîte un poster, pe care sînt înscrise condițiile de realizat.

3. POTRIVEȘTE

5. E X P L I C Ă

6. C 4. COMPLETEAZĂ

2. G R U P E A Z Ă

O R E C T E A Z

Ă 1. I D E N T I F I C Ă

24

Grupa 1

IDENTIFICĂ

Citeşte cu atenţie scrisoarea expediată de scriitorul Costache Negruzzi fiului său, aflat la Berlin: Trifeşti, 29 septembrie 1863 Iubite Jak, M-am bucurat primind ultima ta scrisoare din străinătate, prin care ne încredinţezi că tratamentul ce ai întreprins îţi face bine. Deie Domnul să vii bine sănătos! Aici vei găsi toate precum le ştii. La ţară tot pe Paraschiva şi pe Carolina. În tîrg tot salonaşul cu mobile vechi şi cu Rafael pe pereţi. A! vei găsi o deosebire. Ne vei găsi pe noi mai bătrîni şi mai slabi şi pe fraţii tăi mai mari, dacă nu mai cuminţi. Îţi scriu la Berlin, unde cred că te va găsi scrisoarea mea. Aşteptîndu-te dar cu nerăbdare, rog cerul să te păzesc sub puternicul său scut. Al tău iubitor părinte, C. Negruzzi a) Expeditorul scrisorii este: ¨ C. Negruzzi

¨ Jak

¨ Paraschiva şi Carolina

b) Scrisoarea a fost scrisă din localitatea …………………………… la data de ……………… c) Formula: de adresare este ……………………………………………………………………. de încheiere este ……………………………………………………………………… d) Destinatarul scrisorii este ………………………………………………………………………

Grupa 2

GRUPEAZĂ

Indicaţi prin săgeţi formulele de adresare şi de încheiere potrivite pentru fiecare destinatar: Formule de adresare Domnule redactor, Scumpii mei părinţi, Iubiţii mei bunici, Dragul meu, Stimată doamnă,

Destinatar părinţii bunicii redactorul un prieten învăţătoarea

Formule de încheiere Cu salutări prieteneşti, Cu respect, un tînăr corespondent, Vă îmbrăţişează cu dor nepotul dumneavoastră, Cu stimă şi preţuire, elevul dumneavoastră, Cu dragoste, fiul vostru iubitor,

25

POTRIVEȘTE

Grupa 3

Transformă unele formule de adresare din următorul text, astfel încît partenerul de comunicare să fie doamna profesoară de desen.

11 mai 2012, Chișinău Dragă Mihai, Îţi scriu pentru a te ruga să-mi spui la ce oră şi unde va avea loc expoziţia de pictură. Sînt nerăbdător să particip, mai ales că este un eveniment important pentru şcoala noastră, deoarece vom avea ocazia să ne etalăm talentul. Aştept răspunsul tău cu multă nerăbdare. Cu drag, prietenul tău, Alexandru

Grupa 4

COMPLETEAZĂ

Scrisoarea este o formă de comunicare scrisă între două persoane aflate la distanţă. Enumeră elementele unei scrisori: a) ________________________________________________________ b) ________________________________________________________ c) ________________________________________________________ d) ________________________________________________________ e) ________________________________________________________

Atenţie! Scrisoarea să fie scrisă de mînă cu cerneală sau pix de culoare albastră sau neagră!

26

Grupa 5

EXPLICĂ

Explicați situația de comunicare dată: Ce este corespondenţa? __________________________________________________________ _____________________________________________________________________________ Aţi trimis vreodată o scrisoare? Cui? Cu ce ocazie? ____________________________________ _____________________________________________________________________________ Ştiţi ce este un expeditor? Dar un destinatar? _________________________________________ _____________________________________________________________________________

Grupa 6

CORECTEAZĂ

Corectaţi greşelile din următoarea scrisoare: Durlești 11 mai 2012 Dragă Alexandru Mam bucurat foarte mult cînd a-m primit scrisoarea ta, care mia amintit de toţi colegii din fosta mea clasă. Plecarea întrun alt oraş şi la o altă şcoală mau făcut să nu mă simt în largul meu. Oraşul este însă foarte frumos şi sînt convins că mă voi adapta în curînd. Sper că ne vom revedea în vacanţa de vară, pînă atunci însă, aştept să îmi dai veşti despre foştii colegi şi despe tine.

Cu prietenie Mihai

REFLECȚIE: Activitate de grup – Turul galeriei. 27

Timpul necesar: 15 minute 1. După ce elevii au completat în grup posterele, acestea au fost afișate la tablă și comentate. 2. După expirarea timpului rezervat "vizitei" (5 minute), echipele și-au preluat produsele și le-au refăcut, unde a fost cazul (3 minute). TEMĂ PENTRU ACASĂ: Redactați o scrisoare prin care comunicați unui prieten planul vostru de a înființa un club de activitate.

ANEXA 4 28

Model: Atelier de scriere nr. 2

CLASA A V-A

Competența de a produce un text de ficțiune: Textul narativ. Condiții prealabile. Pentru realizarea acestui atelier, elevii au nevoie de următoarele deprinderi: de scriere coerentă, cursivă, lizibilă în limba de instruire; de gîndire logică și coerentă; de aplicare a cunoștințelor elementare de teorie literară; de înțelegere independentă a ideilor exprimate în scris de colegi; abilități de comunicare orală cu clasa. Timpul necesar: 1 oră academică. Produsul evaluabil: "Scheletul" / proiectul unui text narativ de ficțiune. Pe parcursul activității am aplicat următoarele tehnici: Evocare: Activitate de grup – Lanțuri asociative. Realizare a sensului: Activitate individuală – Piramida narativă. Reflecție: Activitate în plen – Din fotoliul autorului, Explozia stelară. Algoritmul aplicării tehnicilor: EVOCARE: Activitate de grup – Lanțuri asociative. Timp necesar: pentru înregistrarea asocierilor proprii - 1 minut; pentru construirea lanțurilor 10-12 minute. 1. Elevii au fost împărțiți în 4 grupuri a cîte 5 elevi. Fiecărui elev i s-a cerut să scrie 5 substantive, care le apar în memorie în legătură cu noțiunea de Școală. 2. Elevii, preț de 1 minut, fără a sta pe gînduri, au înregistrat următoarele cuvinte: Răspunsuri oferite: 1. Școală 1. carte

2. Școală 1. examen

3. Școală 1. competiție

4. Școală 1. coleg de clasă

2. labirint

2. cunoștințe

2. profesor

2. bacalaureat

3. bibliotecă

3. recreație

3. clopoțel / sonerie

3. evaluare

4. școlar

4. lecție

4. test

4. ultimul sunet

5. primul sunet

5. alfabet

5. notă

5. abecedar

3. Pe postere, fiecare echipă au prezentat lanțurile construite din asocierile individuale și au comentat asocierea. 4. Ulterior le-am propus să alcătuiască titluri potrivite pentru un text de ficțiune. Răspunsuri oferite: Școala vieții, Școala – labirint al cunoștințelor, Prima zi de școală. REALIZARE A SENSULUI: Activitate individuală – Piramida narativă. 1. Le-am propus elevilor să deseneze în caiete o piramidă, evidențiind pe una dintre fețele piramidei 8 rînduri, pe care au scris informația de sus în jos.

29

2. Le-am citit o "Scrisoare-instrucțiune", în care a fost prezentat algoritmul de completare a piramidei: 1. În vîrful piramidei au scris titlul, rezultat din îmbinările propuse la momentul Evocării. 2. În prima căsuță de sus, au notat un cuvînt – numele personajului principal. 3. Mai jos au adăugat 2 cuvinte-caracteristici de bază ale personajului (vîrstă, aspect, calități, trăsături de caracter). 4. Apoi au formulat, în limita a 3 cuvinte, circumstanțele de spațiu (locul unde se va desfă șura acțiunea: țara, localitatea, localuri; totodată i-am atenționat că dacă intenționează pe parcursul narațiunii să schimbe locul de desfășurare a evenimentelor să facă această precizare la această etapă). 5. În rîndul patru, au descris, în 4 cuvinte semnificative, problemele pe care le vor aborda în această narațiune. 6. În caseta următoare, au expus în 5 cuvinte semnificative primul episod al narațiunii, care coincide, de fapt, cu SI (situația inițială / expozițiunea). 7. În continuare au indicat, în șase cuvinte semnificative, acțiunile din episodul al 2-lea al narațiunii – desfășurarea acțiunii (cum procedează personajul, ce i se întîmplă etc.). 8. Elevii au prezentat, în limita a 7 cuvinte semnificative, episodul al treilea, echivalent cu punctul culminant al acțiunii. Le-am atras atenția că aici se scrie ceea ce vor întreprinde pentru "dezlegarea" problemei. 9. În final, pe rîndul de jos, elevii mei au descris, în limita de 8 cuvinte semnificative, soluționarea problemei, egală cu deznodămîntul narațiunii. N.B.! Fiecare dintre cuvintele semnificative își merită, cel puțin, o frază de text coerent adiacent. REFLECȚIE: Activitate în plen – Din fotoliul autorului, Explozia stelară. 1. La această etapă elevul, așezat în fața clasei, își prezintă schița de proiect. 2. I-am îndemnat pe colegii de clasă să-i adreseze întrebări de detalizare. În acest sens, am aplicat tehnica Explozia stelară. TEMĂ PENTRU ACASĂ: Le-am propus să redacteze integral textul schiței.

ANEXA 5 30

Model: Atelier de scriere nr. 3

CLASA A VII-A

Competența de a produce un text de ficțiune: Textul descriptiv. Condiții prealabile. Pentru realizarea acestui atelier, elevii au nevoie de următoarele deprinderi: de scriere coerentă, cursivă, lizibilă în limba română; de gîndire logică și coerentă; de înțelegere independentă a ideilor exprimate în scris de către colegi; abilități de comunicare orală cu clasa. Evident, în cazul compunerii descriere elevii trebuie să cunoască şi următoarele caracteristici ale descrierii literare la diferite niveluri ale limbii: lexic specific (termeni din acelaşi cîmp semantic); mărci morfologice și sintactice; figuri de stil predilecte (epitete, comparaţii, hiperbole etc.). Timpul necesar: 2 ore academice. Produsul evaluabil: O compunere-descriere literară. Pe parcursul activității am aplicat următoarele tehnici: Evocare: Activitate individuală – Tehnica 3C, Freewritingul Realizare a sensului: Activitate individuală– Jocuri ale figurilor retorice clasice. Activitate de grup - "Potriveşte imaginile cu descrierea". Reflecție: Activitate în plen – Cinquain-ul. Algoritmul aplicării tehnicilor: EVOCARE: Activitate individuală – Freewritingul, Tehnica 3C. La tablă, am expus o imagine relevantă pentru subiectul pus în discuție: Sărbătoare la Tihuța de Anca Bulgaru. Timp de 3 minute, elevii, fără a se opri din scris, au înregistrat orice asocia ții și gînduri ce le-au venit în minte, fără a urmări logica expunerii și corectidudinea de limbă și fără a discuta cu cineva. Totodată pentru a-și ordona activitatea intelectuală le-am propus să răspundă la următoarele întrebări: Ce au văzut? Ce au auzit? Ce au simțit?: Ex. Am văzut o mare de alb, care ne acoperă și ne purifică. Am auzit melodia valsului în care se rotesc fulgii de catifea. Am simțit atingerea lor ușoară, umedă, moale. De asemenea, am precizat că textele cele mai reușite rezultate din Freewriting le vor servi ca suport pentru elaborarea lucrării pe care o vor scrie. Activitate de grup – Jocuri ale figurilor retorice clasice. 1 grupă: Jocul epitetelor: De ex.: Iarna / Ce poate fi mai frumoasă şi mai "cumplită" decît regina-iarnă?! Iarnă... 2 grupă: Comparația: De ex.: Cum ar fi iarna fără fulgi... ca noaptea de vară fără un roi de fluturi albi, ca primăvara fără puful de păpădie, ca toamna fără dansul frunzelor prin vînt... 3 grupă: Metafora: 31

De ex.: Fulgul e mîngîierea dulce a mamei, sunetul zglobiu al unui clopoţel, rîsul vesel al unui copil, lacrima nevinovată a Domnului.

(Păstor de fulgi de Leonida Lari, cl. a VII-a)

Una dintre cele mai la îndemînă, utilă, dar şi antrenantă este tehnica Potriveşte imaginile cu descrierea. Procedura de aplicare este următoarea: 1. Elevilor (împărțiți în grupuri) li se pun în faţă cîteva imagini / tablouri de iarnă (3-4) şi tot atîtea descrieri (destul de sumare) ale acestora. 2. Elevii potrivesc imaginea cu descrierea, aducînd argumentele de rigoare. 3. Scrieţi trei idei principale pentru un text descriptiv. 4. Alegeţi una cîte una propoziţiile şi dezvoltaţi-le în cîte-un paragraf descriptiv, în care veți folosi diverse figuri de stil (nu trebuie ignorate cele create la etapa evocării). 5. Realizaţi o descriere prin analogie / contrast folosind următoarele cuvinte: zilele babei, flori de gheață, ghirlande de cristaluri, mărgăritare, aripi, tărîm fermecat, zăpadă cristalină. REFLECȚIE: Activitate individuală – Cinquain-ul. La finele atelierului de scriere, le-am propus elevilor să scrie un cinquain, inspirat din tema pusă în discuție, avînd ca titlu unul dintre cuvintele: Iarnă / Fulg. TEMĂ PENTRU ACASĂ: Elevii au redactat textul în variantă definitivată. Exemplu: Titlul: "Vis de iarnă" Zăpada s-a așternut ca o mantie albă și strălucitoare peste sat. Au sosit “zilele babei și nopțile vegherii”. Perlele mari și albe dansează în văzduh un dans fantastic. Cerul este uneori înnorat, alteori alb ca zăpada. Copacii, înveșmîntați cu zahăr tremură de frig în livezile pustii. Flori de gheață s-au așternut la fereastra mea. Marele policandru al cerului își aprinde una cîte una steluțele ca într-o imensă sală de dans… Casele împodobite cu zăpadă cristalină dorm liniștite sub acoperișurile încărcate cu omăt și aranjate cu ghirlandele de cristaluri. Printre ramurile goale crivățul cîntă la xilofonul țurțurilor de cristal. Închid ochii și în fața mea apare un lung cîmp de mărgăritare. Glasul vîntului de iarnă parcă îmi șoptește povestea lui. O zînă ce purta o rochie cusută cu ace de gheață și împodobită cu steluțe argintii, frumoasă ca și imaculatul murmur al zăpezii, infinită ca și fulgii de catifea, surprinzătoare ca și toanele iernii, m-a luat în zbor pe aripile ei străvezii. Zîna îmi prezentă 32

întreg ținutul pe care a pus stăpînire, dupa care a pocnit din degete și un roi de fluturi albi m-au înconjurat. Fulgii începuseră să zboare și, spre surprinderea mea, aveam și eu aripi, pluteam și dansam cu ei. Din norii de oțel cad mii de steluțe argintii ce dansează prin văzduh ca un roi de fluturi fermecați. Zîna m-a luat de mînă și m-a dus pe un tărîm fermecat, unde se afla un castel de cristal. Înăuntru totul era de gheață, în mijlocul palatului se afla un tron scluptat minu țios. În fațta castelului se afla un lac înghețat, oglinda pe care am patinat mangîiată de adierea vîntului. Era nemaipomenit. Copacii oftau cu lacrimi brodate din flori de gheață. Steluțele albe de cristal mi se topeau în palmă. Zăpadă cristalină pe cîmpii strălucitoare pare-un lan de diamante ce scîrțîie sub picioare. Gerul îmi pictă în obraji bujori. Fiindu-mi frig, Zîna mi-a dăruit o haină albă țesută cu fir de aur. Spre seară, Zîna mă duse acasă. Pe drum, am privit atent pentru a reține toate detaliile. Un fulgușor de catifea mă luase din caleașcă și mă puse în patul meu cald și pufos. Am adormit într-o clipită. Dimineața m-am trezit cu Zîna lîngă mine, spunîndu-mi: - Visele frumoase nu mor niciodată, draga mea!

ANEXA 6 33

Model: Atelier de scriere nr. 4

CLASA A IX-A

Competența de a produce un text reflexiv: Eseul reflexiv cu tema " Dragostea... mișcă sori și stele". Condiții prealabile: Pentru realizarea acestui atelier, elevii au nevoie de următoarele deprinderi: de cunoaștere a subiectului și a relațiilor adiacente (pentru acest atelier în prealabil elevii au studiat poeziile "Lacul", "Dorința", "Și dacă..." de Mihai Eminescu, dar și din creația lui Nichita Stănescu "Pînă tîrziu, așteptînd o fată...", "Leoaică tînără, iubirea". De asemenea, am avut și un atelier de lectură în baza tragediei "Romeo și Julieta" de W.Shakespeare); de înțelegere independentă a ideilor exprimate în scris de colegi; de gîndire logică și coerentă; de redactare lingvistică a textului; abilități de comunicare orală cu clasa. Timpul necesar: 2 ore academice. Produsul evaluabil: Un text reflexiv coerent, în raport cu afirmația dată din titlu. Pe parcursul activității am aplicat următoarele tehnici: Evocare: Activitate în plen / de grup – Metoda cadranelor. Realizare a sensului: Activitate individuală – Graficul T, 6 De ce? în raport cu atitudinea proprie Reflecție: Activitate individuală – Cinquain-ul. Algoritmul aplicării tehnicilor: EVOCARE: Activitate de grup – Metoda cadranelor: Cadranul 1

Cadranul 3

Notați 5 cuvinte, care s-ar asocia, în viziunea Continuați, într-o formulă lirică, poetică fraza: dvs., cu dragostea.

"Te aștept ca / precum..."

Cadranul 2

Cadranul 4

Scrieți o formulă a dragostei? (Se admit Definiți dragostea, ca sentiment suprem. formule

matematice,

chimice,

diverse

simboluri / semne.) REALIZAREA SENSULUI: Activitate individuală – Graficul T, 6 De ce? în raport cu atitudinea proprie. Graficul T PRO 1.

Credeți că e justificată jertfa în numele dragostei CONTRA 1.

2.

2.

3. 6 De ce?

3.

Timp necesar: 10-15 minute pentru scrierea primară. 34

1. De ce dragostea mișcă... sori și stele? R.: ... Textul primar este redactat de către elev în unul coerent, ascuzîndu-se scheletul și detalizînd unde crede că e necesar. Precizez că pentru producerea textului coerent a fost nevoie de 7 minute. REFLECȚIE: Activitate de grup – Revizuirea circulară. Pentru definitivarea textului scris, am recurs la Revizuirea circulară. Consider că această tehnică se poate de utilizat cu succes în clasa a IX-a, deoarece la această etapă elevii posedă abilități apreciabile de a formula sugestii constructive. EXTINDERE / TEMĂ PENTRU ACASĂ: Elevii vor redacta textul în variantă definitivată.

ANEXA 7

35

În continuare precizăm strategiile / tehnicile pe care le-am implimentat cu succes la clasă în cadrul atelierelor de scriere: Evocare: Asocieri forţate (S), Eseul de 5 minute (S), Reacţia cititorului (S), Explozia stelară (S), Diagrama Venn (S+D), Predicţiunile în perechi (S+D), Agenda cu notiţe paralele (ca temă de casă) (L+S). Realizare a sensului: Cubul (S), 6 De ce? (S), Scrisoarea literară (S), Maratonul de scriere (S), Agenda cu notiţe paralele (S), Lasă-mi mie ultimul cuvînt! (S), Pălării gînditoare (D+S), Presupunerea prin termeni (L + D+S).

Reflecţie:

Manuscrisul pierdut (S), Floarea de nufăr (S), Graficul T (D+S), Pixuri în pahar (D), Revizuirea circulară (L), Lasă-mi

mie ultimul cuvînt! (L)

Notă: Majoritatea tehnicilor sînt descrise în studiile cercetătorilor Charles Temple, Jeannie L. Steele, Kurtis S. Meredith. Rol – Audienţă – Format – Temă (acronimul RAFT) reprezintă o abordare structurată a scrierii, care îi ajută pe elevi să se detaşeze de ei înşişi şi să se concentreze asupra audienţei, să-şi folosească imaginaţia, să exploreze o varietate de formate posibile şi să scrie cu convingere pe o anumită temă. Cu succes poate fi aplicată în clasa a IX-a cînd elevii sînt pu și în situa ția de a redacta un proiect, o cerere, un comunicat etc. Rolul autorului: autorul poate fi unul celebru, un om de ştiinţă, un politician, un jurnalist sau chiar un obiect. Audienţa: publicul poate fi un avocat, un om cu experienţă, un juriu la un concurs, o actriţă renumită, un cântăreţ preferat sau oricine căruia autorul doreşte să i se adreseze. Format: lucrarea poate fi un editorial, o ştire, un articol de ziar, un discurs, o notă scrisă, o scrisoare, o reclamă, un set de instrucţiuni sau orice format pare potrivit. Temă: formularea temei trebuie să fie însoţită de un verb care să exprime clar scopul autorului; de exemplu, să îndemne pe toată lumea să oprească construcţia unei clădiri într-un parc de agrement, să convingă un post de radio să acorde în fiecare săptămână o oră pentru un spectacol dedicat adolescenţilor din oraş etc. Fişa de planificare a RAFT Rol Plantă Adolescent Primar Notă: Am

Audienţă Nor de ploaie Director post de radio Membrii comunităţii putea organiza o sesiune

Format Temă Pledoarie Secetă Cerere Programul dedicat adolescenţilor Comunicat Parcare nouă de brainstorming pentru a identifica subiecte posibile

legate de tema pe care o studiaţi, pentru stabilirea rolului / rolurilor posibile, pentru stabilirea publicului. Aplicînd metodele de învățare activă în cadrul atelierelor de scriere, am sesizat că elevii:  asimilează la un nivel mai profund, rețin ideile mai mult timp; 36

 sînt mai motivați să învețe și apreciază ca interesante lecțiile;  pot corela lejer ceea ce au învățat cu viața reală. Folosind concomitent metodele de învățare prin cooperare, am observat că elevii:  învață să aibă inițiativă în procesul de învățare;  dezvoltă relații de calitate cu ceilalți;  deprind abilități de cooperare, utile în societate.

37