rapita

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Ing. MIRCEA – ŞTEFAN CHINTOANU

TEZĂ DE DOCTORAT PhD Thesis CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA MATERIALULUI BIOLOGIC ŞI A REGIMULUI DE IRIGARE ASUPRA CALITĂŢII BIOCOMBUSTIBILILOR OBŢINUŢI DIN RAPIŢĂ PRIN DIFERITE METODE (Rezumat al tezei de doctorat) RESEARCH REGARDING THE INFLUENCE OF BIOLOGIC MATERIAL AND IRRIGATION REGIME ON THE QUALITY OF BIOFUELS OBTAINED FROM RAPESEED USING DIFFERENT METHODS (Summary of PhD Thesis) CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC Prof. univ. dr. EMIL LUCA

CLUJ-NAPOCA 2011

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

Cuprins CUVÂNT ÎNAINTE CAPITOLUL I STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND BIOCOMBUSTIBILII. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA BIOCOMBUSTIBILILOR PE BAZĂ DE ULEI DIN SEMINŢE DE RAPIŢĂ 1.1. BIOCOMBUSTIBILII - CONSIDERAŢII GENERALE 1.2. STRATEGIA UE ŞI A ROMÂNIEI PRIVIND BIOCOMBUSTIBILII 1.3. RAPIŢA – ALIMENT SAU COMBUSTIBIL ? 1.4. ETAPE ÎN CADRUL SISTEMULUI DE PRODUCŢIE BIOCOMBUSTIBILI 1.5. STIMULAREA CERERII DE BIOCOMBUSTIBILI 1.6. ESTIMAREA CÂŞTIGURILOR ÎN DOMENIUL MEDIULUI 1.7. DEZVOLTAREA PRODUCŢIEI ŞI DISTRIBUŢIEI DE BIOCOMBUSTIBILI 1.8. DEZVOLTAREA PRODUCŢIEI AGRICOLE DESTINATĂ OBŢINERII DE BIOCOMBUSTIBILI 1.9. EVALUAREA OPORTUNITĂŢILOR COMERCIALE CAPITOLUL II PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE CULTURII DE RAPIŢĂ 2.1. ISTORICUL CULTURII DE RAPIŢĂ 2.2. CERINŢELE RAPIŢEI FAŢĂ DE CLIMĂ ŞI SOL 2.3. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND RESURSELE DE RAPIŢĂ ÎN ROMÂNIA CAPITOLUL III STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND TEHNOLOGIA CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN CONDIŢII DE IRIGARE 3.1. PLANTELE PREMERGĂTOARE CULTURII DE RAPIŢĂ 3.2. LUCRĂRILE SOLULUI 3.3. FERTILIZAREA 3.4. SĂMÂNŢA ŞI SEMĂNATUL 3.5. LUCRĂRILE DE ÎNTREŢINERE 3.6. IRIGAREA CULTURII DE RAPIŢĂ 3.7. RECOLTAREA RAPIŢEI 3.8. DEPOZITAREA RAPIŢEI CAPITOLUL IV OBIECTIVELE CERCETĂRILOR. MATERIALUL BIOLOGIC STUDIAT ŞI METODELE DE EXPERIMENTARE. TEHNOLOGIILE UTILIZATE PENTRU OBŢINEREA BIOCOMBUSTIBILILOR DIN ULEI DE RAPIŢĂ. CARACTERIZAREA BIOCOMBUSTIBILILOR 4.1. OBIECTIVELE URMĂRITE ÎN CERCETĂRILE CARE AU STAT LA BAZA TEZEI DE DOCTORAT 4.2. CADRUL NATURAL ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT EXPERIENŢELE 3

9

11 11 11 12 12 12 13 13 13 13 15 15 15 16

17 17 17 17 17 18 18 20 20

21 21 21

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

4.3. CARACTERIZAREA GENERALĂ A CLIMEI 4.4. CARACTERIZAREA SOLULUI 4.5. AMPLASAREA ŞI DESCRIEREA EXPERIENŢELOR 4.6. MATERIALUL BIOLOGIC STUDIAT 4.7. TEHNOLOGIA APLICATĂ CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN EXPERIENŢELE DE LA TURDA, 2007 - 2009 4.8. TEHNOLOGIILE UTILIZATE PENTRU OBŢINEREA BIOCOMBUSTIBILULUI DIN ULEI DE RAPIŢĂ 4.9. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR COMBUSTIBILULUI CAPITOLUL V REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA MATERIALULUI BIOLOGIC, REGIMULUI DE IRIGARE ŞI A FERTILIZĂRII ASUPRA PRODUCŢIEI DE SEMINŢE LA CULTURA DE RAPIŢĂ, ÎN CONDIŢIILE DE LA TURDA, ÎN PERIOADA 20072009 5.1. ANALIZA REZULTATELOR DE PRODUCŢIE ÎNREGISTRATE LA CULTURA DE RAPIŢĂ, ÎN CONDIŢIILE DE LA TURDA, ÎN ANUL 2007 5.1.1. Analiza rezultatelor privind influenţa factorului A, regim de irigare, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2007, în condiţiile de la Turda 5.1.2. Analiza rezultatelor privind influenţa factorului B, fertilizare, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2007, în condiţiile de la Turda 5.1.3. Analiza rezultatelor privind influenţa factorului C, cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2007, în condiţiile de la Turda 5.1.4. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B, regim de irigare x fertilizare asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2007, în condiţiile de la Turda 5.1.5. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x C, regim de irigare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2007, în condiţiile de la Turda 5.1.6. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor B x C, fertilizare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2007, în condiţiile de la Turda 5.1.7. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B x C, regim de irigare x fertilizare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2007, în condiţiile de la Turda 5.2 ANALIZA REZULTATELOR ÎNREGISTRATE LA CULTURA RAPIŢEI ÎN ANUL 2008 5.2.1 Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental regim de irigare asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2008, în condiţiile de la Turda 5.2.2 Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental B, fertilizare asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2008, în condiţiile de la Turda 5.2.3. Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental C, cultivar asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2008, în condiţiile de la Turda 4

22 22 22 24 25 27 27

29

29

30

30

30

31

31

32

32 33

33

34

34

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

5.2.4. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B, regim de irigare x fertilizare asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2008, în condiţiile de la Turda 5.2.5. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x C, regim de irigare x cultivar asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2008, în condiţiile de la Turda 5.2.6. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor B x C, fertilizare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul agricol 2008, în condiţiile de la Turda 5.2.7. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B x C regim de irigare x fertilizare x cultivar asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2008, în condiţiile de la Turda 5.3 ANALIZA REZULTATELOR ÎNREGISTRATE LA CULTURA RAPIŢEI ÎN ANUL 2009 5.3.1 Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental A, regim de irigare asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2009, în condiţiile de la Turda 5.3.2 Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental B, fertilizare asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2009, în condiţiile de la Turda 5.3.3 Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental C, cultivar asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2009, în condiţiile de la Turda 5.3.4. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B, regim de irigare x fertilizare asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2009, în condiţiile de la Turda 5.3.5. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x C, regim de irigare x cultivar asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2009, în condiţiile de la Turda 5.3.6. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor B x C, fertilizare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2009, în condiţiile de la Turda 5.3.7. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B x C, regim de irigare x fertilizare x cultivar asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2009, în condiţiile de la Turda 5.4 ANALIZA COMPARATIVĂ A PRODUCŢIILOR LA CULTURA DE RAPIŢĂ OBŢINUTE ÎN CONDIŢIILE EXPERIENŢELOR TRIFACTORIALE EFECTUATE LA TURDA ÎN PRIOADA 20072009 5.5 ANALIZA REZULTATELOR PRODUCŢIILOR ÎNREGISTRATE LA CULTURA RAPIŢEI, MEDIA ANILOR 2007-2009 5.5.1 Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental A, regim de irigare asupra mediilor celor 3 ani ale producţiilor obţinute la cultura rapiţei, în condiţiile de la Turda 5.5.2 Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental B, fertilizare asupra media anilor 2007 – 2009 ale producţiilor obţinute la cultura rapiţei, în condiţiile de la Turda 5.5.3 Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental C, cultivar asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei, media anilor 2007 - 2009, în condiţiile de la Turda 5.5.4. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B regim de irigare x fertilizare asupra producţiilor obţinute la 5

35

35

35

36 36

37

37

37

38

38

39

39

40 43

44

44

45 45

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

cultura rapiţei, media anilor 2007 - 2009, în condiţiile de la Turda 5.5.5. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x C, regim de irigare x cultivar asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei, media anilor 2007 - 2009, în condiţiile de la Turda 5.5.6. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor B x C, fertilizare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei, media anilor 2007 - 2009, în condiţiile de la Turda 5.5.7. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B x C, regim de irigare x fertilizare x cultivar asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei, media anilor 2007 - 2009, în condiţiile de la Turda CAPITOLUL VI REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ AL CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN CEI TREI ANI DE STUDIU ÎN CONDIŢIILE DE LA TURDA 6. 1. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ AL CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN ANUL 2007 6.2. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ AL CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN ANUL 2008 6.3. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ AL CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN ANUL 2009 6.4. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND EFICACITATEA IRIGĂRII LA CULTURA DE RAPIŢĂ ÎN CONDIŢIILE DE LA TURDA, PERIOADA 2007 – 2009 CAPITOLUL VII REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA MATERIALULUI BIOLOGIC, REGIMULUI DE IRIGARE ŞI A FERTILIZĂRII ASUPRA CALITĂŢII BIOCOMBUSTIBILILOR OBŢINUŢI DIN ULEI DE RAPIŢĂ ÎN CONDIŢIILE DE LA TURDA, ÎN PERIOADA 2007-2009 CAPITOLUL VIII REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE RAPIŢĂ ŞI OBŢINERII BIOCOMBUSTIBILILOR, ÎN CONDIŢIILE DE LA TURDA ÎN PERIOADA 2007-2009 8.1. ELEMENTE DE ELABORARE A BUGETELOR PENTRU CULTURILE VEGETALE 8.2. ANALIZA REZULTATELOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN CONDIŢIILE DE TURDA, ANUL EXPERIMENTAL 2007 8.3. ANALIZA REZULTATELOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN CONDIŢIILE DE TURDA, ANUL EXPERIMENTAL 2008 8.4. ANALIZA REZULTATELOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN CONDIŢIILE DE TURDA, ANUL EXPERIMENTAL 2009

6

45

46

46

49

49

50

51

52

55

59 59

59

59

59

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

CAPITOLUL IX CONCLUZII GENERALE 9.1 CONCLUZII PRIVIND INFLUENŢA MATERIALULUI BIOLOGIC, REGIMULUI DE IRIGARE ŞI A FERTILIZĂRII ASUPRA PRODUCŢIEI LA CULTURA DE RAPIŢĂ LA TURDA, ÎN PERIOADA 2007 - 2009 9.1.1. Concluzii privind influenţa materialului biologic, regimului de irigare şi a fertilizării asupra producţiei la cultura de rapiţă la Turda în anul 2007 9.1.2. Concluzii privind influenţa materialului biologic, regimului de irigare şi a fertilizării asupra producţiei la cultura de rapiţă la Turda în anul 2008 9.1.3. Concluzii generale privind influenţa materialului biologic, regimului de irigare şi a fertilizării asupra producţiei la cultura de rapiţă la Turda în anul 2009 9.1.4. Concluzii generale privind influenţa materialului biologic, regimului de irigare şi a fertilizării asupra producţiei la cultura de rapiţă la Turda, media anilor 2007 - 2009 9.1.5. Concluzii generale privind consumul de apă al culturii rapiţei, Turda 2007 9.1.6. Concluzii privind consumul de apă al culturii rapiţei, Turda 2008 9.1.7. Concluzii privind consumul de apă al culturii rapiţei, Turda 2009 9.1.8. Concluzii privind eficacitatea irigării la cultura de rapiţă în condiţiile de la Turda, perioada 2007 – 2009 9.2 CONCLUZII PRIVIND INFLUENŢA MATERIALULUI BIOLOGIC, REGIMULUI DE IRIGARE ŞI A FERTILIZĂRII ASUPRA CALITĂŢII BIOCOMBUSTIBILILOR OBŢINUŢI DIN ULEI DE RAPIŢĂ ÎN CONDIŢIILE DE LA TURDA, PERIOADA 2007 -2009 9.3. CONCLUZII PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN VEDEREA OBŢINERII BIOCOMBUSTIBILILOR, ÎN CONDIŢIILE DE LA TURDA ÎN PERIOADA 2007-2009 Bibliografie selectiva

7

61

61

61

62

64

66 67 68 68 68

69

70 71

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

8

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

9

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

CUVÂNT ÎNAINTE Având în vedere creşterea semnificativă a preţului petrolului, precum şi îngrijorările sporite cu privire la sursele de aprovizionare cu energie stabile, sigure şi adaptate la mediu, promovarea utilizării biocombustibililor în sectorul transporturilor reprezintă o prioritate pe agenda politică europeană. Sectorul transporturilor în Europa se dezvoltă în mod constant. Maşinile şi camioanele oferă avantaje socio-economice atât de mari, încât ar fi greu de imaginat cum ne-am descurca astăzi fără ele. Cu toate acestea, situaţia devine de neconceput. O treime din emisiile de CO2 provin din transporturi, gazele cu efect de seră fiind principalul motiv pentru schimbarea climei. În viitor, se preconizează o creştere semnificativă a acestor emisii. În plus, sectorul transporturilor se bazează în proporţie de 98% pe petrol, o cantitate semnificativă importată de combustibil fosil care va deveni mai scump pe măsură ce rezervele se vor diminua. UE propune o soluţie imediată pentru această situaţie: încurajează înlocuirea motorinei şi a benzinei cu biocombustibili. Aceştia sunt combustibili curaţi, regenerabili, produşi din material organic. Dezvoltarea sectorului va conduce şi la crearea de locuri de muncă şi va deschide noi pieţe pentru producţia agricolă. De asemenea, biocombustibilii contribuie la soluţionarea aspectelor comune complexe respectiv, diversificarea surselor de energie şi realizarea obiectivelor prevăzute în Protocolul de la Kyoto. O serie de politici pot contribui la stimularea utilizării şi producerii de biocombustibili la nivel european. Scutirea de taxe reprezintă o formă de sprijin pe termen lung pentru sectorul biocombustibililor. De asemenea, mai multe state membre au anunţat introducerea obligaţiilor privind biocombustibilii. Astfel, furnizorii sunt obligaţi să plaseze pe piaţă un procent de biocombustibili, oferind investitorilor o reţea sigură şi dezvoltând industria biocombustibililor. Până în prezent, România a atras investiţii de câteva sute de milioane de euro în producţia de biocombustibili. Conform unor informaţii date de Ministerul Agriculturii au fost anunţate două investiţii pentru producere a bioetanolului din porumb - MAREX Brăila şi BIO FUEL ENERGY Zimnicea, cu o capacitate de circa 150.000 de tone anual. În judeţul Timiş, un grup de nouă investitori români şi străini vor să deschidă o fabrică de bioetanol, în localitatea Gotlob, investiţia fiind estimată la 150 de milioane de euro, proveniţi parţial din fonduri europene nerambursabile. De asemenea, grupul portughez MARTIFER derulează o investiţie de 50 de milioane de euro la Lehliu, iar un grup spaniol a alocat 18 milioane de euro pentru deschiderea unei unităţi de producţie de biocombustibil în judeţul Iaşi. CAROM Oneşti vrea să înceapă producţia de biodiesel, alocând 20 de milioane de euro pentru achiziţia utilajelor necesare. În aceeaşi ordine de idei, o firmă din Ungaria a anunţat o investiţie importantă, de 80 de milioane de euro, tot pentru producţia de biocombustibili, la Nădlac. Agricultura este considerată a fi principalul utilizator de apă în lume, iar pe viitor ea va absoarbi şi mai mult această resursă vitală pentru producerea de hrană, pe măsură ce sistemele de irigaţii se vor dezvolta şi zonele irigate se vor extinde. Agricultura realizată în sistem de irigare asigură o producţie eficientă indiferent de vreme şi capătă o importanţă esenţială având 10

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

în vedere schimbările climatice pe plan global. Fermierii ce utilizează irigaţiile cunosc beneficiile pe care le aduce fiecare cultură, irigaţiile rămânând singura şansă pentru culturi în zonele expuse fenomenului de secetă pedologică. În acest context reiese clar interesul şi motivaţia prezentei teze de doctorat şi după finalizarea cercetărilor considerăm necesară promovarea şi diseminarea pe scară largă a rezultatelor obţinute şi, implicit, a biocombustibililor. Fundamentarea ştiinţifică şi elaborarea unei teze de doctorat este posbilă numai cu condiţia unei îndrumări ştiinţifice de calitate realizată cu profesionalism şi a unor condiţii adecvate necesare desfăşurării activităţii de cercetare specifice temei abordate. Pe această cale doresc să aduc cele mai sincere mulţumiri domnului prof. univ. dr. Emil Luca, personalitate în domeniul îmbunătăţirilor funciare, căruia îi datorez o deosebită recunoştinţă atât în calitate de îndrumător ştiinţific cât şi de îndrumător moral în finalizarea acesteti teze. Doresc să aduc mulţumiri colegilor din institutul ICIA, în special dr. Cecilia Roman, Şef Departamnet Cercetare, pentru sprijinul ştiinţific adus la procesarea, prelucrarea şi interpretarea datelor în cadrul tezei. De asemenea, ţin neapărat să mulţumesc domnului prof. dr. ing. Alexandru Naghiu pentru spijinul adus la procesarea probelor şi pentru sprijinul moral şi ştiinţific pe tot parcursul tezei. În mod deosebit aş dori să mulţumesc domnului director, dr. ing. Ioan Haş, de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Turda pentru sprijinul material şi profesional acordat pe parcursul semănării, recoltării culturii de rapiţă şi interpretarea rezultatelor. Mulţumesc domnului dr. Paizs Csaba şi colectivului Universităţii Babeş-Bolyai pentru sprjinul material şi ştiinţific acordat pentru obţinerea biodieselului din ulei de rapiţă prin transesterificare enzimatică. În mod categoric, finalizarea tezei de doctorat nu ar fi fost posibilă fără ajutorul familiei căreia îi mulţumesc pentru întelegere şi sprijin moral. Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

11

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

CAPITOLUL I STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND BIOCOMBUSTIBILII. PRODUCEREA ŞI UTILIZAREA BIOCOMBUSTIBILILOR PE BAZĂ DE ULEI DIN SEMINŢE DE RAPIŢĂ 1.1. BIOCOMBUSTIBILII - CONSIDERAŢII GENERALE Dezvoltarea producţiei şi utilizării unor alte tipuri de combustibili, variante alternative la cei existenţi în prezent pe piaţă, în transport, mai puţin poluanţi, a devenit o condiţie sine qua non pentru a conduce la o reducere semnificativă a emisiilor poluante cu efect de seră şi la utilizarea resurselor energetice neregenerabile, acestea reprezentând argumente cheie în favoarea unei dezvoltări pe scară largă a biocombustibililor (ALTIN R, 2001; ALI 1994; ABRAHAM, 2004; ABRAHAM, 2004; TRIPŞA, 2006). 1.2. STRATEGIA UE ŞI A ROMÂNIEI PRIVIND BIOCOMBUSTIBILII Ponderea biomasei în balanţa energetică mondială astăzi este mai mică decât a altor surse, însă, după prognoza specialiştilor, în anul 2040 aceasta va atinge 23,8 %, iar sursele regenerabile în întregime – circa 47,7 % (Directiva 2001/77/EC; Directiva 2003/30/EC; KAHN, 2006). Deja în anul 2010 în ţările Uniunii Europene s-a prevăzut o pondere a surselor regenerabile din biomasă până la 12%, iar în anul 2020 - până la 20%. După prognoza specialiştilor (Directiva 2003/30/EC; KNOTHE, 2005), în anul 2030 consumul de energie va spori cu 60%. După altă prognoză (MURUGESAN, 2009), în anul 2050 consumul de energie va creşte de 2 – 3 ori. Ţara noastră trebuie să îndeplinească toate cerinţele ce-i revin din calitatea de membru al UE. Astfel, în acord cu Directiva privind promovarea utilizării biocombustibililor în transport Uniunea Europeană a impus României să producă în 2007 cel puţin 100000 tone de biocombustibili, iar până în 2010 producţia trebuia să depăşească 300.000 tone de biocombustibili (2003/30/EC Directive). Ca atare, prin hotărâre de guvern (HG 456/16.05.2007) s-a impus procentul de încorporare a biocombustibililor: pentru motorină: ♦2 % (în volum) de la 1 iulie 2007, ♦3 % de la 1 ianuarie 2008, ♦4 % de la 1 ianuarie 2009; pentru benzină: 5 % (în volum) de la 1 ianuarie 2010. Dar, situaţia biocombustibililor în România este dictată de situaţia financiară şi respectarea cerinţelor Comisiei Europene (CHINTOANU 2003, ROMAN 2004; NAGHIU, 2007; NAGHIU 2007; NAGHIU 2007; NAGHIU 2007; CHINTOANU 2008; CHINTOANU 2009; ROMAN 2010; ROMAN 2010).

12

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

1.3. RAPIŢA – ALIMENT SAU COMBUSTIBIL ? Utilizarea rapiţei în industria agroalimentară este reglementată în ţara noastră prin Ordinul nr.22/2002, al Ministerului Agriculturii Alimentaţiei şi Pădurilor, publicat în MO nr.372/2002, unde sunt precizate normele cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea, păstrarea şi calitatea uleiurilor vegetale şi a produselor obţinute din acestea (grăsimi, margarine, maioneze etc.). Perspectiva extinderii folosirii uleiului de rapiţă şi a esterului său ca biocombustibil este dată de rezultatele pozitive obţinute în urma analizei bilanţului energetic al sistemului integrat de producere şi utilizare a uleiului de rapiţă şi a derivaţilor săi (KRAHL, 1994; MARSHALL, 1994; REECE, 1996; JENSEN, 2003; KINAST, 2003; ABRAHAM, 2004b; BURNETE 2008; CANAKCI, 2008; HALDAR, 2008; LIN, 2008; GAFFNEY, 2009; MURUGESAN, 2009; PINZI, 2009; http://www.canolacouncil.org/uploads/Standards1-2.pdf; http://www.ebb-eu.org/, http://www.rapeseed.com/; http://www.sdadefend.com/canola.htm; http://www.nk.com/uk/rapeseed; ci.nii.ac.jp/naid/110004779729/en/). 1.4. ETAPE ÎN CADRUL SISTEMULUI DE PRODUCŢIE BIOCOMBUSTIBILI Producţia de biocombustibili presupune în mod obligatoriu parcurgerea mai multor etape fundamentale în conversia biomasei în biocombustibili (MABEE 2007; MURUGESAN 2009; NAGHIU 2007a): ♦producerea biomasei, prin fixarea bioxidului de carbon atmosferic în carbon organic; ♦convertirea acestei biomase în materie primă, printr-o gamă largă de procese tehnologice; ♦procesarea materiilor prime în biocombustibili, prin diferite tehnologii; ♦distribuţia combustibililor şi a subproduselor pentru producerea altor combustibili, produse chimice, căldură şi/sau electricitate. 1.5. STIMULAREA CERERII DE BIOCOMBUSTIBILI Având în vedere prevederile Directivei 2003/30/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 mai 2003 de promovare a utilizării biocombustibililor şi a altor combustibili regenerabili pentru transport şi ţintele politicii energetice a UE (20% din energia utilizată să fie reprezentată de energie regenerabilă până în anul 2020), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a emis Ordinul 12 din 25 ianuarie 2010 (Ordinul 12/2010) privind aprobarea schemei de ajutor de stat "Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiţii pentru procesarea produselor agricole şi forestiere în vederea obţinerii de produse neagricole (Monitorul Oficial 77 din 4 februarie 2010 (M. Of. 77/2010). Schema de ajutor de stat, aferentă măsurii 123 "Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere" din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 urmăreşte să stimuleze operatorii economici să iniţieze şi/sau să îşi extindă activitatea de producere a biocombustibililor (HG 276/2008; Ordin 174/2008; OUG 123/2006; OUG 125/2006; regulamnetul CE 1234/2007; Regulament 73/2009).

13

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

1.6. ESTIMAREA CÂŞTIGURILOR ÎN DOMENIUL MEDIULUI Conceptul de energii alternative a fost de la bun început legat de ideea de mediu curat, eliminarea poluării, protejarea unei planete sufocate de emisii cu efect de seră. Folosirea energiei din biomasă pare o soluţie, la fel de la îndemână ca energia eoliană sau cea solară. 1.7. DEZVOLTAREA PRODUCŢIEI ŞI DISTRIBUŢIEI DE BIOCOMBUSTIBILI Pentru dezvoltarea producţiei şi distribuţiei de biocombustibili sunt absolut necesare: ♦luarea în considerare la întocmirea politicii naţionale strategice a avantajelor pe care le aduce producerea de biocombustibili şi bioenergie; ♦constituirea unor grupuri ad-hoc specifice care să discute perspectivele dezvoltării producţiei de biomasă şi posibilităţile de includere a oportunităţilor producţiei de biocombustibili în Programele de dezvoltare rurală; ♦examinarea cu grupuri interesate care sunt obstacolele extinderii folosirii biocombustibililor şi garantarea eliminării oricăror discriminări în acest domeniu. 1.8. DEZVOLTAREA PRODUCŢIEI AGRICOLE DESTINATĂ OBŢINERII DE BIOCOMBUSTIBILI Pentru dezvoltarea producţiei de materii prime destinate producţiei de biocombustibili în cadrul prezentei cercetări au fost identificate următoarele (NAGHIU 2007b, NAGHIU 2007c, CHINTOANU 2008a, CHINTOANU 2009): ♦stabilirea unei scheme de producţii agricole destinate producţiei de biocombustibili; ♦monitorizarea impactului cererii de biocombustibili asupra preţurilor produselor şi subproduselor,; ♦finanţarea unor campanii de informare a fermierilor şi deţinătorilor de păduri privind posibilităţile de valorificare pentru producerea de biomasă; ♦stabilirea unui Plan de Acţiune Forestier în care utilizarea lemnului pentru producţia de energie să ocupe un rol important; ♦implementarea unor proceduri (pe baza de standarde ce trebuie aprobate) care să permită utilizarea deşeurilor în producerea de biocombustibili. 1.9. EVALUAREA OPORTUNITĂŢILOR COMERCIALE Biocombustibili reprezintă o afacere de viitor şi oferă oportunităţi comerciale reale (NAGHIU 2007, NAGHIU 2007, CHINTOANU 2008, CHINTOANU 2009).

14

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

15

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

CAPITOLUL II PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE CULTURII DE RAPIŢĂ 2.1. ISTORICUL CULTURII DE RAPIŢĂ Rapiţa este în prezent pe plan mondial una dintre cele mai importante specii oleifere. Cultura rapiţei revine în actualitate ca urmare a avantajelor pe care această plantă de cultură le oferă atât cultivatorului, cât şi consumatorului de produse rezultate prin procesarea sa (BATAGA, 2002; BURNETE, 2005; BURNETE 2008; http://www.rapeseed.com; http://www.canolacouncil.org/uploads/Standards1-2.pdf;). Suprafeţele cele mai mari cultivate cu rapiţă (1998) se întâlnesc în China (6,4 mil. ha), India (6,4 mil. ha), Canada (5,4 mil. ha). În Europa, colza se cultivă pe aproape 4 milioane ha, mari cultivatori fiind: Franţa (circa 1,2 mil. ha), Germania (circa 1 mil. ha), Polonia (460 mii ha), Anglia (530 mii ha) etc. Zona de cultură a rapiţei colza în Europa cuprinde mai ales jumătatea de nord, unde asigură producţii foarte ridicate (Franţa 32,6 q/ha, Germania 33,6 q/ha, Anglia 30 q/ha, Polonia 23,5 q/ha, Danemarca 30,7 q/ha etc.) (http://www.ebb-eu.org/ http://rapeseed.com/, ). Producţia medie la hectar în Europa se apropie de 30 q/ha faţă de 13,5 q/ha media mondială. Trebuie semnalată Canada care faţă de anii 1989-1991 şi-a mărit suprafaţa cu 2,5 milioane ha (90%) (http://www.nk.com/uk/rape-seed; http://www.worc.ac.uk/departs/envman/FieldCourses/RFS/Biofuel.html; http://www.canolacouncil.org/uploads/Standards1-2.pd). În România rapiţa s-a cultivat pe suprafeţe mai mari înainte de primul război mondial şi între cele două războaie mondiale. Astfel, în anul 1913, ea a ocupat 80,38 mii ha, iar în anul 1930 cca. 77,32 mii ha. După 1948, suprafeţele au variat de la un an la altul, trecând puţin peste 20 mii ha doar în anii 1953, 1955, 1956. În anul 1935 anuarul statistic al României menţionează 5,9 mii ha. În România s-au înregistrat fluctuaţii mari la suprafaţa şi producţia de rapiţă. În anul 1980 s-au cultivat cu rapiţă 14,3 mii hectare, cu o producţie de 1317 kg/ha, în 2006 s-au cultivat 120 mii hectare cu 1666 kg/ha, în 2007 s-au cultivat 364,9 mii ha cu o producţie 991 kg/ha (BATAGA, 2002; MAPDR). Catalogul oficial al soiurilor şi hibrizilor de plante de cultură din România (ediţia 2010) înscrie soiuri de rapiţă colza (http://istis.ro/files/folders/catalog_isti). 2.2. CERINŢELE RAPIŢEI FAŢĂ DE CLIMĂ ŞI SOL Rapiţa se dezvoltă bine în soluri permeabile, profunde, cu textură lutoasă, bogate în humus şi calciu, cu o reacţie neutră, în care rădăcina poate pătrunde uşor în adâncime. În ţara noastră, rapiţa colza găseşte cele mai bune condiţii de vegetaţie în Câmpia de Vest, Câmpia Dunării, Dobrogea, Podişul Transilvaniei şi în jumătatea de sud al Moldovei, pe soluri brune, cernoziomuri şi aluviuni. Zona I de cultură a rapiţei de toamnă cuprinde partea de vest şi est a ţării, Podişul Transilvaniei şi zonele colinare adăpostite, care asigură condiţii de răsărire şi de iernare a culturii, fără pierderi. Prezenţa rapiţei în rotaţie în această zonă, contribuie la creşterea suprafeţei cu premergătoare timpurii, pentru grâu şi la combaterea eroziunii solului. Zona II de cultură cuprinde câmpia de sud a ţării, în care rapiţa se cultivă în condiţii de irigare în vederea 16

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

asigurări unei răsăriri uniforme şi în timp scurt, în vederea pregătiri plantelor pentru iernare. După rapiţă irigată pot urma culturi succesive. 2.3. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND RESURSELE DE RAPIŢĂ ÎN ROMÂNIA Din punct de vedere al favorabilităţii zonelor de cultura a rapiţei se disting două zone distincte: o zonă foarte favorabilă (zff) (partea de vest şi de est a ţării, Podişul Transilvaniei şi zonele colinare adăpostite) şi o zonă favorabilă (zf) (partea de sud a ţării în condiţii de irigare) (BERBECEL 1960; www.madr.ro).

17

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

CAPITOLUL III STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND TEHNOLOGIA CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN CONDIŢII DE IRIGARE 3.1. PLANTELE PREMERGĂTOARE CULTURII DE RAPIŢĂ Bune premergătoare pentru cultura rapiţei sunt culturile care eliberează terenul până la începutul lunii august, pentru a asigura condiţii bune de pregătire a terenului şi acumularea apei necesare răsăririi. Cele mai bune premergătoare pentru rapiţă sunt plantele care se recoltează cât mai timpuriu, pentru a se putea pregăti terenul până la semănat în cele mai bune condiţii: cerealele de toamnă, cartoful timpuriu, mazărea, borceagul de toamnă şi trifoiul roşu după prima coasă (). Foarte bune premergătoare sunt cerealele păioase iar bune plantele furajere. (BERCA, 1996; DIMANCEA, 1970; DORNEANU, 1984; LUCA, 2004; http://www.canolacouncil.org/uploads/Standards1-2.pdf, http://rapeseed.com/; http://www.nk.com/uk/rape-seed) Contraindicaţii: monocultura, floarea soarelui, soia, fasolea, tutunul, pentru a preveni extinderea atacului de Sclerotinia sclerotiorum (Lib.) de Bary (putregaiul alb). Rapiţa poate reveni pe acelaşi teren după trei ani, iar în caz de atac de Sclerotinia sclerotiorum (Lib.) de Bary. (putregaiul alb) după 7-8 ani. Rapiţa de primăvară poate fi cultivată cu succes şi după culturi ce se recoltează mai târziu, cum sunt: inul pentru ulei, porumbul şi sfecla, bine fertilizate. Se evită cultivarea rapiţei pe sole tratate cu erbicide triazinice cu efect remanent (http://rapeseed.com/; http://www.nk.com/uk/rape-seed) 3.2. LUCRĂRILE SOLULUI Arătura trebuie executată imediat după eliberarea terenului la adâncimea de 20 - 25 cm în agregat cu sapă stelată. În situaţia când solul este uscat şi arătura nu poate fi executată fără să se scoată bolovanii, mai întâi se lucrează solul cu grapele cu discuri, în agregat cu grape cu colţii reglabili, urmând ca arătura să se realizeze după prima ploaie (BÎLTEANU 1983; BORCEAN, 2004; BATAGA, 2002; http://www.botanical.com/botanical/mgmh/r/rapese04). 3.3. FERTILIZAREA Dozele de îngrăşăminte pentru cultura rapiţei variază între 80 - 130 kg azot, 50 - 80 kg fosfor şi 60 - 80 kg potasiu (BORALAN, 1994; www.madr.ro, http://www.fertilizer.org; http://rapeseed.com/¸ http://www.truthorfiction.com/rumors/c/canolaoil.htm) 3.4. SĂMÂNŢA ŞI SEMĂNATUL Sămânţa de rapiţă pentru semănat trebuie să fie proaspătă, din anul însămânţării, cu puritate de cel puţin 98% şi capacitate de germinaţie de cel puţin 85% şi cu MMB cât mai mare. După trei ani, sămânţa de rapiţă îşi pierde facultatea de germinaţie (http://www.gmocompass.org/eng/database/plants/63.rapeseed.html; http://www.fermierul.ro). 18

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

Perioada de semănat trebuie aleasă astfel încât planta să formeze până la intrarea în iarna o rădăcină puternică şi o rozetă din 6-8 frunze bine dezvoltate, stare biologică ce îi conferă rezistenţă la factorii nefavorabili din timpul iernii, îndeosebi la temperaturile scăzute. Condiţiile menţionate se realizează prin semănatul rapiţei la începutul lunii septembrie în câmpie şi la sfârşitul lunii august în zona de deal. Tabelul 3.1 Table 3.1 Perioade calendaristice optime pentru semănatul rapiţei Optimum period for sowing rape calendar Nr. crt.

Zona de cultură Area of culture

1 2

Sudul ţării /Southern Romania Câmpia din vest /Western plain Zonele colinare din sud şi vest, sudul Moldovei şi Câmpia Transilvaniei 3 /Hilly areas of south and west, south of Moldova and Transylvania Plain Zonele colinare din Transilvania şi Moldova/Hilly areas of Transylvania 4 and MOldova Podişul Sucevei şi estul Transilvaniei /Suceava Plateau and Eastern 5 Transylvania Sursa: BATAGA, 2002 Source: BATAGA, 2002

Perioada calendaristică Calendar period 5-15 IX 1-10 IX 20 VIII-10 IX 25 VIII – 5 IX 20-30 VIII

3.5. LUCRĂRILE DE ÎNTREŢINERE Lucrările solului după semănat au ca scop completarea realizării calitative a patului germinativ prin lucrări ale solului (tăvălugire, eliminarea excesului de umiditate), combaterea buruienilor a bolilor şi dăunătorilor (DIMANCEA, 1970; DINCĂ, 1982; DINCU, 2002; BUDOI, 2004; http://www.fermierul.ro). În tehnologia culturii rapiţei, lucrările solului după semănat au o pondere redusă şi caracter facultativ (http://http://www.kws.ro/aw/KWS). Principalele lucrări care se pot aplica, după caz, sunt tăvălugitul şi eliminarea excesului de umiditate. Combaterea integrată a buruienilor se face prin măsuri preventive şi măsuri curative (agrotehnice, biologice, chimice) Combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor din culturile de rapiţă cuprinde trei categorii de mijloace şi metode: mijloace aditive; mijloace de prognoză şi avertizare şi mijloace de integralitate. 3.6. IRIGAREA CULTURII DE RAPIŢĂ Apa este unul dintre factorii definitorii care stau la baza obţinerii unor recolte mari, stabile şi de bună calitate la toate categoriile de culturi agricole şi horticole (LUCA, 1999; NICOLESCU, 2000; NICOLESCU, 2005) şi cea care condiţionează aplicarea irigării este clima. Ţara noastră se caracterizează printr-un climat instabil, cu mari variaţii, atât în timp, cât şi în spaţiu. Astfel, în lunile iulie şi august, când şi nevoia de apă a plantelor este cea mai mare, se înregistrează, în general, cel mai sărac regim al precipitaţiilor însoţit şi de temperaturile cele mai ridicate, care se reflectă în niveluri ridicate ale evapotranspiraţiei la toate culturile agricole aflate în vegetaţie. în asemenea condiţii, irigarea culturilor reprezintă în principal o măsură care se aplică la corectarea unui factor natural, cum ar fi acel al precipitaţiilor (DIRJA, 2004; ONCIA SILVICA, 2004). Utilizarea cât mai raţională a apei în exploataţiile agricole se bazează pe 19

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

determinarea riguroasă a necesarului de apă al plantelor cultivate, operaţie care se efectuează în teren prin experimentări în câmpuri de cercetare amplasate astfel încât să fie reprezentative pentru toate zonele pedoclimatice interesate la irigaţii (NAGY, 1994; BUDIU, 1993; ONCIA SILVICA, 1999; LUCA, 2008). Sursele de apă pentru plante, existente în natură sunt: precipitaţiile lichide, (care reprezintă cea mai importantă sursă), zăpada, roua, ceaţa, umiditatea aerului. rezerva de apă din sol (BOTZAN, 1972; GRUMEZA, 1988; GRUMEZA, 1990; MAXIM, 2008). În ţara noastră, unde climatul este în general continental, se înregistrează un maxim pluviometric la sfârşitul primăverii-începutul verii, cand vegetaţia este explozivă, după care aceasta stagnează, eventual până toamna, când, în unele zone, apare un al doilea maxim pluviometric (BOTZAN, 1959; NAGY, 1994; LUCA, 2003). Studii efectuate au arătat că pentru 1000 g apă pierdută prin transpiraţie se realizează 1,7 — 6,7 g producţie netă (eficienţa transpiraţiei). La majoritatea plantelor acest parametru are valoarea mai mică decât 2, dar la unele plante bine adaptate la condiţii de uscăciune, această valoare se poate ridica la 4 sau chiar mai mult (NAGY, 1994; LUCA, 2003). Consumul de apă al plantelor agricole este unul dintre elementele principale de apreciere a necesităţii irigaţiei, adică de zonare a agriculturii irigate. În acelaşi timp, este un element esenţial în stabilirea regimului de irigare a culturilor (POPESCU, 1978). Scăderea umidităţii solului sub valoarea plafonului minim, Pmin, conduce la apariţia deficitului hidric, care poate fi evitat şi înlăturat folosind irigaţia. Prin irigaţie, umezeala solului este menţinută în fenofazele critice, între plafonul minim şi capacitatea pentru apă în câmp (CC) (BOTIZAN, 1972; GRUMEZA, 1989; RIEUL, 1992; LUCA, 1994; LUCA, 1996; MOGOŞANU, 1999; LUCA, 2008). Determinarea necesarului de apă al plantelor presupune cunoaşterea consumului de apă al unei culturi (NAGY, 1995; LUP, 1997; LUCA, 2004; GRUMEZA , 2005). O cultură agricolă definită printr-un anumit număr de plante la unitatea de suprafaţă de teren agricol, consumă apa prin transpiraţie, realizând un consum productiv de apă şi prin evaporare la suprafaţa solului, realizând un consum neproductiv de apă. (NAGY, 1995; LUCA , 2003). Termenul de consum total de apă este sinonim cu termenul evapotranspiratie utilizat în climatologie şi se noteaza cu Σ(e + t) sau ET (BOTZAN, 1972; LUCA , 2008). Consumul total de apă al unei culturi agricole se masoară în m3/ha şi se referă la toată perioada de vegetaţie sau la intervale mai scurte (24 de ore, decade, luni sau faze de vegetaţie), (NAGY, 1994; LUCA, 2008). Consumul zilnic de apă se calculează prin raportarea consumului total de apă înregistrat, la numărul zilelor din perioada de vegetaţie sau din perioada pentru care s-a determinat consumul total de apă (o lună, o săptămână, o fază de vegetaţie). Literatura de specialitate menţionează variaţii mari ale consumului de apă funcţie de specie, precum şi diferenţe mari pentru aceeaşi specie în funcţie de condiţiile pedoclimatice (ONCIA, 1999; ONCIA, 2004; LUCA, 2004) Irigarea corectează clima, singurul factor de producţie variabil şi creează condiţii optime pentru punerea în valoare a celorlalţi factori de producţie. (LUCA, 2008). Irigarea constituie un mijloc important de sporire a producţiei agricole nu numai prin raţionalizarea regimului de umiditate din sol în funcţie de cerinţele culturilor agricole, ci şi prin realizarea unor condiţii superioare de utilizare a potenţialului de fertilitate a solului, de folosire a îngrăşămintelor şi a soiurilor cu mare capacitate de producţie, de intensivizare a proceselor de producţie agricolă (IONESCU-SISEŞTI, 1971, JINGA, 1971, IONESCU-SISEŞTI, 1982; JINGA, 1993; RIEUL, 1992; LUCA, 1999). 20

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

În România s-a creat şi s-a dezvoltat o adevărata şcoală şi generaţie de specialişti de înaltă calificare, folosiţi nu numai la realizarea amenajărilor pentru îmbunătăţiri funciare, dar şi la execuţia unor ample lucrări hidrotehnice în exteriorul ţării (MUSTATA, 1997; GRUMEZA, 2005; LUCA, 2008). Executarea unor astfel de lucrări, ca şi comercializarea unui apreciabil volum de echipamente, maşini, utilaje, materiale de construcţii a contribuit la obţinerea unor importante resurse valutare (NICOLESCU, 2001; NICOLESCU, 2002; NICOLESCU, 2004; NICOLESCU 2005). 3.7. RECOLTAREA RAPIŢEI Recoltarea rapiţei se face atunci când plantele sunt aplecate, întreg lanul capătă o culoarea galbenă ruginie, tecile sunt galbene-liliachii, iar pe majoritatea seminţelor se observă un punct cafeniu (http://www.fermierul.ro; http://www.madr.ro). 3.8. DEPOZITAREA RAPIŢEI Se execută lucrări de îndepărtare a resturilor vegetale şi uscare la temperatura de 10-11% pentru a putea fi păstrate seminţele în bune condiţii. Păstrarea seminţelor se face în spaţii corespunzătoare: curate, uscate, dezinfectate şi deratizate (insecticide şi raticide), unde se pot dirija temperatura şi umiditatea.

21

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

CAPITOLUL IV OBIECTIVELE CERCETĂRILOR. MATERIALUL BIOLOGIC STUDIAT ŞI METODELE DE EXPERIMENTARE. TEHNOLOGIILE UTILIZATE PENTRU OBŢINEREA BIOCOMBUSTIBILILOR DIN ULEI DE RAPIŢĂ. CARACTERIZAREA BIOCOMBUSTIBILILOR 4.1. OBIECTIVELE URMĂRITE ÎN CERCETĂRILE CARE AU STAT LA BAZA TEZEI DE DOCTORAT Pentru a elucida aportul real al irigării, fertilizării şi materialului biologic asupra produsului final, biocombustibilul, şi calităţii acestuia, cercetarea a avut două mari direcţii: una teoretică şi una experimentală. Obiectivele propuse în acest studiu pot fi structurate astfel: Cercetare teoretică - realizarea unor studii documentare aprofundate privind: strategia Uniunii Europene şi a României privind biocombustibilii; etapele de bază din cadrul unui sistem integrat de producere şi utilizare a biocombustibililor pe bază de seminţe de rapiţă, cu evaluarea câştigurilor de mediu, a oportunităţilor comerciale şi a impactului social; istoricul culturii rapiţei în România şi a cerinţelor impuse de această cultură, a legislaţiei existente; tehnologia culturii de rapiţă în sistem irigat, a condiţiilor care trebuie asigurate, a lucrărilor de bază necesare şi a modalităţilor de adaptare a rapiţei la diferite condiţii pedo-climatice. Cercetare experimentală - realizarea unor studii experimentale urmărind: alegerea unei zone optime de cultivare din punct de vedere pedo-climatic precum şi caracterizarea acesteia; elaborarea unei tehnologii pentru realizarea culturii rapiţei, ţinând cont de particularităţile zonei alese; obţinerea de biocombsutibili din ulei de rapiţă prin două metode: transesterificarea cu metanol şi transesterificarea enzimatică; influenţa regimului de irigare şi fertilizarea atât asupra culturii de rapiţă în zona aleasă cât şi asupra producţiei de ulei; influenţa materialului biologic, fertilizării şi a regimului de irigare asupra principalelor caracteristici fizico-chimice şi energetice ale biocombustibilului obţinut din rapiţă - diferite materiale biologice, fertilizate şi nefertilizate cu aplicarea unor regimuri diferite de irigare şi, ţinând cont şi de tehnologiile utilizate pentru obţinerea biocombustibilului (biodieselului): transesterificarea cu metanol şi transesterificarea enzimatică; calculul eficienţei economice a irigării culturii de rapiţă în condiţiile zonei Turda studiate, timp de trei ani, perioada 2007 – 2009. 4.2. CADRUL NATURAL ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT EXPERIENŢELE In urma analizei cerinţelor care trebuie asigurate pentru studiul influenţei materialului biologic şi al irigării pentru cultivarea hibrizilor de rapiţă în cadrul prezentei cercetări s-a optat pentru o fermă din Câmpia Transilvaniei, din apropierea localităţii Turda, ferma Bolduţ, situată la periferia oraşului Turda, în apropierea şoselei naţionale E 60 şi la aproximativ 30 km faţă de municipiul Cluj-Napoca. Poziţia geografică a locului corespunde coordonatelor 460 35` latitudine nordică şi 230 47` longitudine estică Greenwich şi o altitudine de 345 – 493 m faţă de nivelul Mării Adriatice.

22

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

4.3. CARACTERIZAREA GENERALĂ A CLIMEI Climatul general al zonei în care s-au efectuat cercetările se caracterizează prin valorile elementelor înregistrate la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord Cluj. Valorile elementelor climatice zonale suferă influenţe locale ale pantei şi expoziţiei, determinând microclimate. Datele privind regimul termic şi regimul pluviometric de la staţia Turda pentru cei trei ani agricoli de interes, 2007 – 2009, au fost luate de la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord Cluj şi Staţia meteorologică Turda. Regimul termic în perioada 2007- 2009 în localitatea Turda este prezentat în fig. 4.1. 2008

2007

2009

Fig. 4.1. Variaţia temperaturii medii lunare (t °C), Turda, 2007 – 2009 Fig. 4.1. The variation of the monthly average temperature (t °C), Turda, 2007 – 2009

Regimul precipitaţiilor din perioada 2007-2009, în localitatea Turda este prezentat în fig. 4.2. 2007

2008

2009

Fig. 4.9. Variaţia precipitaţiilor medii lunare (mm), Turda, 2007-2009 Fig. 4.9. The variation of the monthly average precipitation (mm), Turda, 2007-2009

4.4. CARACTERIZAREA SOLULUI Solul pe care s-au amplasat experienţele este tipic zonei şi anume, cernoziom argiloiluvial vertic şi poate fi caracterizat ca sol argilos, cu orizont A molic relativ subţire (trunchiat de eroziunea prin apă), urmat de orizonturi B, care par să aparţină unui sol fosil.

4.5. AMPLASAREA ŞI DESCRIEREA EXPERIENŢELOR Schema experimentală a fost aleasă astfel încât să permită repartizarea uniformă a apei şi să asigure posibilitatea măsurării cât mai corecte a cantităţii de apă aplicată, să nu ocupe o suprafaţă de teren prea mare. Organizarea cercetării în teren este prezentată în fig. 4.10

23

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

Fig. 4.10 Organizarea cercetării, sistem polifactorial randomizat cu trei repetiţii Fig. 4.10. Research organization, polifactorial system, randomized containing three repetitions

24

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

A fost aleasă o formă dreptunghiulară pentru parcelele de test, culturile comparative au fost aşezate în sistem polifactorial, cu parcele subdivizate, factorul A fiind regimul de irigare, factorul B fiind fertilizarea şi factorul C – cultivarul, materialul biologic ales. Pentru fiecare cultură comparativă s-au asigurat 3 repetiţii. Pentru realizarea udării s-a ales udarea prin brazde, cu spaţii de izolare prevăzute pentru eliminarea posibilelor influnţe care ar fi putut apărea între culturile vecine. Terenul utilizat pentru studiul nostru a fost delimitat de o zonă de izolare cu o lăţime de 5 m, pentru a preîntâmpina influenţa între parcele (transport nutrienţi, influenţa umezelii). Factorii experimentali studiaţi şi graduările lor sunt prezentaţi sintetic în tabelul 4.1. Tabelul 4.1. Table 4.1. Prezentarea sintetică a factorior studiaţi în experienţă, Turda, 2007 - 2009 Summary of the experimental factors, Turda, 2007 - 2009 Factorii studiaţi/ Graduări / Graduations Analyzed factors Factorul A a1 – neirigat / non-irrigated Regimul de irigare/Irigation regime a2 – irigat / irrigated Factorul B b1 – nefertilizat / fertilized Fertilizare/fertilization b2 – fertilizat / non fertilized Factorul C c1 – NK Formula Cultivar/Cultivar c2 – NK Petrol c3 - Nelson c4 - Toccata c5 - NK Karibik c6 - NK Aviator

Experimentele au conţinut un număr de 3 repetiţii (n = 3), numărul variantelor analizate în experimentul realizat este 24 (v = 2 x 2 x 6), numărul total de parcele experimentale a fost 72 (24 x 3). 4.6. MATERIALUL BIOLOGIC STUDIAT In urma analizei ofertei existente pe piaţă s-au ales hibrizii produşi de firma Syngenta (http://www.btinternet.com/~nlpwessex /Documents/syngentarape.htm, http://ci.nii.ac.jp/naid/110004779729/en/). Tabelul 4.2 Table 4.2

Nr. crt.

Hibrid Hybrid

1.

NK Formula Hibrid timpuriu Very early hybrid

2.

NK Petrol

Hibrizi aleşi pentru studiu Hybrids chosen for the study Scurtă descriere Short description - potenţial de producţie foarte ridicat şi constant; reacţie favorabilă la fertilizare ; toleranţă foarte bună la temperaturi scăzute; toleranţă la secetă; talie medie, prezentând o capacitate de ramificare foarte bună; foarte bună toleranţă la frângere; toleranţă la Phoma şi foarte bună la Sclerotinia şi Verticilium ; conţinut de ulei ridicat: 48-50% - coacere uniformă - toleranţă foarte bună la temperaturi scăzute; toleranţă la secetă; talie 25

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu Nr. crt.

Rezumatul tezei de doctorat

Hibrid Hybrid

Scurtă descriere Short description

Hibrid semi-timpuriu Semi early hybrid

medie-înaltă, prezintă capacitate de ramificare foarte bună; foarte bună toleranţă la frângere; toleranţă la Sclerotinia, Erysiphe communis, Alternaria şi Peronospora; conţinut de ulei ridicat; coacere uniformă; condiţiile de secetă şi temperaturile ridicate au demonstrat şi confirmat capacitatea ridicată de producţie a acestui hibrid; adaptabilitate în toate zonele de cultură - potenţial de producţie excepţional; conţinut bun de ulei: 48-53% ; foarte bună toleranţă la temperaturi scăzute; toleranţă la secetă; vigoare la răsărire; talie medie-înaltă; tolerant la Phoma lingam, Botrytis cinerea şi foarte bună la Sclerotinia şi Verticilium ; toleranţă la Erysiphe communis; coacere uniformă - recoltare directă; capacitate de ramificare deosebită; bună adaptabilitate în toate zonele de cultură a rapiţei în România - potenţial de producţie ridicat; toleranţă foarte bună la temperaturi scăzute; toleranţă la secetă; talie medie-înaltă; capacitate de ramificare foarte bună; foarte bună toleranţă la frângere; înflorire timpurie; tolerant la Phoma şi foarte bună la Sclerotinia şi Verticilium; conţinut de ulei ridicat: 48-50%; coacere uniformă - potenţial ridicat de producţie; conţinut foarte bun de ulei; talie medie, tulpină scurtă; ramificare foarte bună; bună toleranţă la cădere şi la scurtare; toleranţă la secetă; toleranţă bună la iernare; plante robuste şi o maturare uniformă; tolerant la Phoma, Botrytis cinerea şi foarte bună la Sclerotinia;pretabil în toate zonele de cultură a rapiţei - potenţial de producţie foarte ridicat şi constant; bună toleranţă la temperaturi scăzute; toleranţă la secetă ; talie înaltă, prezentând şi o capacitate de ramificare foarte bună; foarte bună toleranţă la frângere; bună toleranţă la boli (Phoma); conţinut de ulei ridicat; creştere viguroasă; dezvoltare puternică a sistemului radicular ; coacere uniformă

3.

Nelson Hibrid semi-timpuriu Semi early hybrid

4.

Toccata Hibrid semi-timpuriu Semi early hybrid

5.

NK Karibik Hibrid semi-timpuriu Semi early hybrid

6.

NK Aviator Hibrid semi-tardiv Semi late hybrid

4.7. TEHNOLOGIA APLICATĂ CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN EXPERIENŢELE DE LA TURDA, 2007 - 2009 Planta premergătoare: s-a ales o suprafaţă de 27,6 ha pe care fusese cultivat grâu de toamnă. Sistemul de lucrare a solului: S-au efectuat următoarele lucrări ale solului: dezmiriştitul; arătura de vară pentru însămânţare; întreţinerea arăturii de; pregătirea patului germinativ. Sămânţa şi semănatul: densitatea de semănat a fost de 55-65 seminţe/mp pentru a asigura la recoltare 35 - 45 (cel mult 50) plante/m2. Adâncimea de semănat la rapiţă a fost de 2-3 cm. După semănat a fost necesară o tăvălugire pentru a aşeza sămânţa în contact cu solul. Înainte de semănat seminţele s-au tratat cu Cruiser OSR 322 FS - insecto-fungicid sistemic pentru tratamentul seminţelor de rapiţă, pentru protecţia împotriva dăunătorilor foliari şi bolilor apărute în primele stadii de dezvoltare.

26

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

Lucrările de întreţinere: Pentru eliminarea excesului de umiditate, imediat după semănat şi la desprimăvărare, s-au trasat brazde pentru scurgerea apei (eliminarea apei de pe semănăturile de rapiţă a fost necesară, deoarece băltirea apei provoacă moartea plantelor din lipsă de aer). Protecţia culturii împotriva buruienilor, dăunătorilor i bolilor: Pentru combaterea buruienilor, dar, în special, pentru samulastră s-a folosit TREFLAN 48 EC 2 l/ha. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate şi în special a pălămidei s-a utilizat erbicidul Lontrel 300 în doza de 0,2 – 0,3 l/ha. Pentru combaterea costreiului s-a folosit GALLANT SUPER 1,5 l/ha. S-au tratat seminţele cu CRUISER OSR care asigură un control eficace al dăunătorilor şi bolilor, un insecto-fungicid creat special pentru tratamentul seminţelor de rapiţă. În plus, s-a optat şi pentru aplicarea unui insecticid în perioada de înflorire FURY 10EC = 0,2 l/ha (Summit Agro) – care are şi efect repelent pentru albine. Fertilizarea: S-a fertilizat combinat cu azot 150 kg/ha s.a. + fosfor 80 kg/ha s.a. + 20 tone gunoi de grajd fermentat (bine putrezit)/ha. Doza de azot s-a administrat în trei etape. Îngrăşămintele cu fosfor şi potasiu, precum şi gunoiul de grajd s-au administrat sub arătură, la pregătirea terenului de semănat între trecerile cu discul spre a fi încorporate în pământ. Variante tehnologice de irigare aplicate culturii de rapiţă: Momentul udării s-a ales pe faze de vegetaţie, controlându-se umiditatea solului, spre a fi completată, astfel încât să nu scadă sub 75-80 % din capacitatea de câmp. S-a determinat, consumul diurn în medii lunare, în funcţie de regimul de irigaţie. Metodologia folosită pentru calcularea consumului de apă a fost cea a bilanţului apei din sol. Pentru determinarea propriu-zisă a consumului de apă s-a stabilit rezerva de apă din sol de la începutul şi de la sfârşitul perioadei de vegetaţie, realizându-se o evidenţă strictă a cantităţii de apă provenită din precipitaţii şi din udări. S-a urmărit ca prin udări să nu se depăşească valorile umidităţii peste capacitatea de câmp, evitându-se în acest fel pierderile de apă. Numărul de udări s-a stabilit în funcţie de evoluţia umidităţii solului. Momentul aplicării udărilor a fost decis de scăderea umidităţii solului pe adâncimea la care se găseşte răspândită cea mai mare parte a masei radiculare, în comparaţie cu valorile corespunzătoare plafonului minim. Norma de udare, respectiv cantitatea de apă administrată (m3 /ha), s-a determinat în funcţie de: grosimea stratului activ al rădăcinilor plantelor, densitatea aparentă a solului, capacitatea de câmp, provizia momentană de apă a solului. În anul 2007 s-au aplicat trei udări: o udare în toamnă (răsărire şi formarea rozetei): 450 3 m /ha, o udare în primăvară (perioada de înflorire): 450 m3/ha, o udare în vară (fructificare): 450 m3/ha. Norma de irigare = 1350 m3/ha. În anul 2008 s-au aplicat trei udări: o udare în toamnă (răsărire şi formarea rozetei): 350 3 m /ha, o udare în primăvară (perioada de înflorire): 400 m3/ha, o udare în vară (fructificare): 550 m3/ha. Norma de irigare = 1300 m3/ha. În anul 2009 s-au aplicat trei udări: o udare în toamnă (răsărire şi formarea rozetei): 400 3 m /ha, o udare în primăvară (perioada de înflorire): 500 m3/ha, o udare în vară (fructificare): 600 m3/ha. Norma de irigare = 1500 m3/ha. Recoltarea: Recoltarea s-a efectuat când seminţele au fost brunificate şi au avut o umiditate sub 16%. S-a recoltat numai seara şi dimineaţa pentru a evita scuturarea.

27

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

4.8. TEHNOLOGIILE UTILIZATE PENTRU OBŢINEREA BIOCOMBUSTIBILULUI DIN ULEI DE RAPIŢĂ S-au utilizat două tehnologii de obţinere biocombustibil (biodiesel): transesterificare cu metanol (în cadrul INCDO-INOE 2000, Filiala ICIA Cluj-Napoca, pe instalaţia pilot existentă în unitate ) şi transesterificare enzimatică (metanoliza în sistem discontinuu în care enzima este supusă agitării împreună cu amestecul de reacţie – reacţie cu agitare). 4.9. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR COMBUSTIBILULUI Caracterizarea fizico-chimică a biocombustibilului obţinut s-a efectuat în Laboratorul de certificare a calităţii biocarburanţilor, BIOCABIO, din cadrul ICIA. S-au determinat principalele caracteristici fizico-chimice ale biodieselului: conţinut de esteri metilici şi de esteri metilici ai acidului linolenic; densitate, la 15 °C; viscozitate, la 40 °C; punct de inflamabilitate; conţinutul de apă; indice de aciditate; indice de iod; conţinut de sulf; conţinut de metanol; putere calorifică; cifra cetanică.

28

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

29

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

CAPITOLUL V REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA MATERIALULUI BIOLOGIC, REGIMULUI DE IRIGARE ŞI A FERTILIZĂRII ASUPRA PRODUCŢIEI DE SEMINŢE LA CULTURA DE RAPIŢĂ, ÎN CONDIŢIILE DE LA TURDA, ÎN PERIOADA 2007-2009 În cei trei ani de cercetare schema experimentală a corespuns unui experiment polifactorial (2 x 2 x 6), randomizat, cu trei repetiţii. Rezultatele de producţie au fost exprimate în kg seminţe/ha; caracterele calitative ale materialului biologic studiat sunt date în kg ulei/ha, fiind calculate mediile pe variante. Pentru determinarea consumului de apă s-a ales metoda directă a bilanţului de apă. Interpretarea statistică s-a realizat pe baza analizei varianţei privind influenţa interacţiunii celor trei factori experimentali asupra producţiilor realizate în fiecare an de cercetare, (ARDELEAN, 2005; ARDELEAN, 2009). Dimensiunea dispersiilor în cadrul variantelor analizate a fost testată cu ajutorul testului F (Fischer-Snedecor). Analiza varianţei evidenţiază valorile probei F pentru toţi cei trei factori ai experienţei polifactoriale (2 x 2 x 6), respectiv A, regim irigare – două graduări (a1 – neirigat, a2 – irigat), B, fertilizare - două graduări (b1 - nefertilizat , b2 – fertilizat) şi C, cultivar – şase graduări (c1 – NK Formula; c2 – NK Petrol; c3 – Nelson; c4 – Toccata; c5 - NK Karibik şi c6 - NK Aviator). Calculul a fost efectuat atât individual cât şi pentru interacţiunea dintre aceşti factori, respectiv: Regim de irigare x Fertilizare, Regim de irigare x Cultivar, Fertilizare x Cultivar, Regim de irigare x Fertilizare x Cultivar. 5.1. ANALIZA REZULTATELOR DE PRODUCŢIE ÎNREGISTRATE LA CULTURA DE RAPIŢĂ, ÎN CONDIŢIILE DE LA TURDA, ÎN ANUL 2007 Schema exerimentală a anului 2007 a corespuns unui experiment trifactorial (2 x 2 x 6). Rezultatele de producţie ale anului 2007 au fost exprimate în kg/ha şi s-a calculat media pe fiecare din variante. Varianţa factorul C, cultivar, are valori mai scăzute (s2 = 260878,60000) comparativ cu factorul B – fertilizare (s2 = 305892,30000) şi factorul A - regim de irigare (s2 = 1011279,00000). Aplicarea testului Fischer a evidenţiat faptul că factorul A - regim de irigare are valoarea cea mai ridicată F(A) = 211,885) comparativ cu factorul B – fertilizare, F(B) = 91,726 şi factorul C – cultivar, F(C) = 135,475. Interacţiunile acestor factori experimentali sunt caracterizate de valori ca F(A x B) = 0,029; F (A x C) = 2,051; F (B x C) = 1,226 iar F(A x B x C) = 1,525.

30

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

5.1.1. Analiza rezultatelor privind influenţa factorului A, regim de irigare, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2007, în condiţiile de la Turda Producţia medie în varianta neirigat este de 1068,97 kg/ha şi în varianta irigat este de 1306,00 kg/ha, prin irigare s-a înregistrat un spor distinct semnificativ, de 237,03 kg/ha (22,2 %). Eroare standard a mediilor, SX, este 11,51 kg/ha (fig. 5.1).

Fig. 5.1. Producţia medie de rapiţă obţinută, în funcţie de factorul A, regim de irigare - 2007 Fig. 5.1. The average yield of rapeseed obtained, depending on the factor A, irrigation regime – 2007 DL (p 5%) 70.02 DL (p 1%) 161.70 DL (p 0.1%) 514.56

5.1.2. Analiza rezultatelor privind influenţa factorului B, fertilizare, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2007, în condiţiile de la Turda Pentru parcelele din experiment, fertilizarea a adus la cultura rapiţei în condiţiile de la Turda 2007, un spor de producţie de 130,36 kg/ha, (11,6%) (fig. 5.2). Eroare standard a mediilor, SX, a fost de 9,62 kg/ha. DL (p 5%) 37.84 DL (p 1%) 62.61 DL (p 0.1%) 117.19

Fig. 5.2. Producţia medie de rapiţă obţinută, în funcţie de factorul experimental B, fertilizare – Turda, 2007 Fig. 5.2. The average rapeseed yield obtained, depending on the experimental factor B, fertilization – Turda, 2007

5.1.3. Analiza rezultatelor privind influenţa factorului C, cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2007, în condiţiile de la Turda Producţiile medii la cultura rapiţei înregistrate cu hibrizii studiaţi pot fi ordonate descrescător astfel: 1. NK Aviator (1449,25 kg/ha), 2. Toccata (1275,17 kg/ha), 3. NK Karibik (1129,83 kg/ha), 4. NK Formula (1112.17 kg/ha), 5. Nelson (1084.92 kg/ha), 6. NK Petrol (1073.58 kg/ha) (fig. 5.3). Eroarea standard a mediilor, SX, este de 14,83 (kg/ha). Comparativ cu producţia medie înregistrată pe ţară, 991 kg/ha (MADR), hibrizii studiaţi au înregistrat următoarele producţii medii relative: NK Formula cu 12,2% mai ridicată, NK Petrol cu 8,3 % mai ridicată, Nelson cu 9,5 % mai ridicată, Toccata cu 28,7 %, NK Karibik cu 31

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

14,0 % mai ridicată iar NK Aviator cu 46,2 % mai ridicată, ceea ce recomandă hibrizii studiaţi pentru utilizare pe scară largă. DL (p 5%) 36.19 DL (p 1%) 48.37 DL (p 0.1%) 63.60

Fig. 5.3. Influenţa factorului experimental C, cultivar asupra producţiilor medii obţinute în anul 2007 (NK Formula martor) Fig. 5.3. The influence of experimental factor C, cultivar on rapeseed yields obtained in 2007 (NK Formula control sample)

5.1.4. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B, regim de irigare x fertilizare asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2007, în condiţiile de la Turda În condiţii de irigare a culturii nefertilizate, comparativ cu varianta martor neirigat x nefertilizat, producţia înregistrată în varianta irigat x nefertilizat este cu 234,72 kg/ha mai mare (23,4%), diferenţă distinct semnificativă. În condiţii de irigare a culturii fertilizate, comparativ cu varianta martor neirigat x fertilizat, producţia înregistrată în varianta irigat x fertilizat este cu 239,33 kg/ha mai mare (21,1%), diferenţă distinct semnificativă. 5.1.5. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x C, regim de irigare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2007, în condiţiile de la Turda Hibrizii analizaţi au prezentat următoarea evoluţie la interacţiunea cu factorul experimental A, regim de irigare în graduarea a2 – irigat: NK Formula: faţă de varianta martor neirigat x NK Formula, conduce la un spor de 258,33 kg/ha, (26.3 %), distinct semnificativ. NK Petrol: faţă de varianta martor neirigat x Petrol conduce la un spor de 255,17 kg/ha, (27 %) distinct semnificativ. Nelson: faţă de varianta martor neirigat x Nelson, conduce la un spor de 216,50 kg/ha, (22,2 %), distinct semnificativ. Toccata: faţă de varianta martor neirigat x Toccata, conduce la un spor de 176,33 kg/ha, (14,9 %), distinct semnificativ. NK Karibik: faţă de varianta martor neirigat x NK Karibik, conduce la un spor de 237,67 kg/ha, (23,5 %), distinct semnificativ. NK Aviator: faţă de varianta martor neirigat x NK Aviator, conduce la un spor de 278,17 kg/ha, (21,2 %), distinct semnificativ.

32

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

5.1.6. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor B x C, fertilizare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2007, în condiţiile de la Turda Hibrizii analizaţi au prezentat următoarea evoluţie la interacţiunea cu factorul experimental B, fertilizare în graduarea b2 – fertilizat: NK Formula: faţă de varianta martor nefertilizat x NK Formula, conduce la un spor de 135,33 kg/ha, (13,0%), foarte semnificativ pozitiv. NK Petrol: faţă de varianta martor nefertilizat x NK Petrol conduce la un spor de 159,17 kg/ha, (16,0%), foarte semnificativ. Nelson: faţă de varianta martor nefertilizat x Nelson conduce la un spor de 123,50 kg/ha, (12,1 %), distinct semnificativ. Toccata: faţă de varianta martor nefertilizat x NK Petrol conduce la un spor de 78,33 kg/ha, (6,3 %), semnificativ. NK Karibik: faţă de varianta martor nefertilizat x NK Karibik conduce la un spor de 140,67 kg/ha, (13,3 %), foarte semnificativ. NK Aviator: faţă de varianta martor nefertilizat x NK Aviator conduce la un spor de 145,17 kg/ha, (10,5 %), foarte semnificativ. 5.1.7. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B x C, regim de irigare x fertilizare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2007, în condiţiile de la Turda In cazul variantelor pentru care martorul stabilit a fost varianta neirigată şi nefertilizată, pentru fiecare hibrid, rezultatele au fost următoarele: NK Formula: varianta irigat x nefertilizat x NK Formula a înregistrat un spor de producţie de 235,00 kg/ha, adică 25,4 %, diferenţă distinct semnificativă statistic. NK Petrol,: varianta martor neirigat x nefertilizat x NK Petrol, a fost depăşită de varianta irigat x nefertilizat x NK Petrol cu 251,33 kg/ha, (28,9 %) o diferenţă distinct semnificativă. Nelson: varianta martor neirigat x nefertilizat x Nelson, a fost depăşită de varianta irigat x nefertilizat x Nelson cu 216,33 kg/ha, (23,6 %), o diferenţă distinct semnificativă. Toccata: varianta irigat x nefertilizat x Toccata a înregistrat o diferenţă de producţie pozitivă de 165,33 kg/ha, adică cu 14,3 % mai mare, distinct semnificativă. NK Karibik: varianta irigat x nefertilizat x NK Karibik a realizat o diferenţă de producţie pozitivă de 294,33 kg/ha, adică cu 32,3 % mai mare, distinct semnificativă. NK Aviator: varianta irigat x nefertilizat x NK Aviator a înregistrat o diferenţă de producţie pozitivă de 246,33 kg/ha, adică cu 19,6 % mai mare, distinct semnificativă. In cazul variantelor pentru care martorul stabilit a fost varianta neirigată şi fertilizată, pentru fiecare hibrid, rezultatele au fost următoarele: NK Formula: varianta irigat x fertilizat x NK Formula a realizat o diferenţă de producţie pozitivă de 281,67 kg/ha, adică cu 27,1 % mai mare, distinct semnificativă. NK Petrol: varianta irigat x nefertilizat x NK Petrol a realizat o diferenţă de producţie pozitivă de 259,00 kg/ha, adică cu 25,3 % mai mare, distinct semnificativă. Nelson: varianta irigat x nefertilizat x Nelson a realizat o diferenţă de producţie pozitivă de 216,67 kg/ha, adică cu 20,9 % mai mare, distinct semnificativă. Toccata: varianta irigat x nefertilizat x Toccata a realizat o diferenţă de producţie pozitivă de 187,33 kg/ha, adică cu 15,3 % mai mare, distinct semnificativă. 33

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

NK Karibik: varianta irigat x nefertilizat x NK Karibik a realizat o diferenţă de producţie pozitivă de 181,00 kg/ha, adică cu 16,3 % mai mare, distinct semnificativă. NK Aviator: varianta irigat x nefertilizat x NK Aviator a înregistrat o diferenţă de producţie pozitivă de 310,33 kg/ha, adică cu 22,7 % mai mare, distinct semnificativă. 5.2 ANALIZA REZULTATELOR ÎNREGISTRATE LA CULTURA RAPIŢEI ÎN ANUL 2008 Schema exerimentală a anului 2008 a corespuns la fel ca în anul precedent, unui experiment trifactorial (2 x 2 x 6). Rezultatele de producţie ale anului 2008 au fost exprimate în kg/ha şi s-a calculat media pe fiecare din variante. Aplicarea testului Fischer a evidenţiat faptul că factorul A - regim de irigare are valoarea cea mai ridicată F (A) = 2177,322) comparativ cu factorul B – fertilizare, F (B) = 830,309 şi factorul C – cultivar, F (C) = 340,272. Interacţiunea acestor factori experimentali este caracterizată de valori ca F (A x B) = 17,498; F (A x C) = 10,450; F (B x C) = 4,303 iar F (A x B x C) = 5,806. Varianţa factorului C cultivar are valori mai scăzute (s2 = 625175,30) comparativ cu factorul B – fertilizare (s2 = 1131008.00) şi factorul A - regim de irigare (s2 = 6553407.00). 5.2.1 Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental A, regim de irigare asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2008, în condiţiile de la Turda Producţia medie la cultura rapiţei în condiţiile de la Turda 2008, în varianta neirigat este de 1432,03 kg/ha şi în varianta irigat este de 2035,42 kg/ha, adică pentru varianta irigat s-a înregistrat un spor foarte semnificativ pozitiv de 603,39 kg/ha (42,1 %) (fig. 5.4). Eroarea standard a mediilor, SX, este de 9,14 kg/ha.

Fig. 5.4 Producţia medie de rapiţă obţinută, în funcţie de factorul experimental A, regim de irigare – anul 2008 Fig. 5.4 The average yield of rapeseed obtained, depending on the experimental factor A, irrigation regime – year 2008 DL (p 5%) 55,60 DL (p 1%) 128,41 DL (p 0.1%) 408,62

34

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

5.2.2 Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental B, fertilizare asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2008, în condiţiile de la Turda Pentru cultura rapiţei realizată în cadrul cercetărilor , fertilizarea a adus un spor de producţie de 256,67 kg/ha (15,6%), diferanţă foarte semnificativă (fig. 5.5). Eroarea standard a mediilor, SX, este de 6,15 kg/ha. DL (p 5%) DL (p 1%) DL (p 0.1%)

24,18 40,02 74,90

Fig. 5.5 Producţia medie de rapiţă obţinută, în funcţie de factorul experimental B, fertilizare - anul 2008 Fig. 5.5 The total yield of rapeseed obtained, depending on the experimental factor B, fertilization – year 2008

5.2.3. Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental C, cultivar asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2008, în condiţiile de la Turda In funcţie de producţiile înregistrate pentru hibrizii analizaţi se poate face următoarea ordonare în mod descrescător: 1. NK Aviator (2138,83 kg/ha), 2. Toccata (1848,50 kg/ha), 3. NK Karibik (1674.00 kg/ha), 4. NK Formula (1657.33kg/ha), 5. Nelson (1550.67 kg/ha), 6. NK Petrol (1533.00 kg/ha). Eroarea standard a mediilor, SX, este 12,37 (kg/ha). DL (p 5%) DL (p 1%) DL (p 0.1%)

Fig. 5.6 Influenţa factorului experimental C, cultivar asupra producţiilor medii (kg/ha) obţinute în anul 2008 (NK Formula martor)

35,35 47,25 62,12

Fig. 5.6 The influence of experimental factor C, cultivar on avergae yield in 2008 (NK Formula control sample)

Comparativ cu producţia medie înregistrată pe ţară, 1843,8 kg/ha (MADR), hibrizii studiaţi au înregistrat următoarele producţii medii relative: NK Formula cu 10% mai scăzută, NK Petrol cu 16,5% mai scăzută, Nelson cu 15,8% mai scăzută, Toccata cu 0,25% mai ridicată, NK Karibik cu 9,2 % mai scăzută iar NK Aviator cu 16% mai ridicată.

35

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

5.2.4. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B, regim de irigare x fertilizare asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2008, în condiţiile de la Turda În condiţii de irigare a culturii nefertilizate, comparativ cu varianta martor neirigat x nefertilizat, producţia înregistrată de varianta irigat x nefertilizat este cu 567,00 kg/ha mai mare (42,8%), diferenţă foarte semnificativă. În condiţii de irigare a culturii fertilizate, comparativ cu varianta martor neirigat x fertilizat, producţia înregistrată este cu 639,783 kg/ha mai mare (41,6%), diferenţă foarte semnificativă. 5.2.5. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x C regim de irigare x cultivar asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2008, în condiţiile de la Turda Hibrizii analizaţi au prezentat următoarea evoluţie la interacţiunea cu factorul experimental regim de irigare în graduarea a2 – irigat: NK Formula: faţă de varianta martor neirigat x NK Formula, conduce la un spor de 610,33 kg/ha, (44,6 %), foarte semnificativ. NK Petrol: faţă de varianta martor neirigat xNK Petrol, conduce la un spor de 549,00 kg/ha, (43,6 %), semnificativ. Nelson: faţă de varianta martor neirigat x Nelson, conduce la un spor de 542,33 kg/ha, (42,4 %), foarte semnificativ. Toccata: faţă de varianta martor neirigat x Toccata, conduce la un spor de 551,67 kg/ha, (35,1 %), foarte semnificativ. NK Karibik: faţă de varianta martor neirigat x NK Karibik, conduce la un spor de 613,67 kg/ha, (45,4 %), foarte semnificativ. NK Aviator: faţă de varianta martor neirigat x NK Aviator, conduce la un spor de 753,33 kg/ha, (42,8 %), foarte semnificativ. 5.2.6. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor B x C, fertilizare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul agricol 2008, în condiţiile de la Turda Hibrizii analizaţi au prezentat următoarea evoluţie la interacţiunea cu factorul experimental B, fertilizare în graduarea b2 – fertilizat: NK Formula: faţă de varianta martor nefertilizat x NK Formula, conduce la un spor de 295,33 kg/ha, (19,3%), foarte semnificativ. NK Petrol: faţă de varianta martor nefertilizat x NK Petrol conduce la un spor de 260,67 kg/ha, (18,6 %), foarte semnificativ. Nelson: faţă de varianta martor nefertilizat x Nelson conduce la un spor de 203,33 kg/ha, (14,0 %), foarte semnificativ. Toccata: faţă de varianta martor, nefertilizat x NK Petrol conduce la un spor de 175,33 kg/ha, (10 %), foarte semnificativ. NK Karibik: faţă de varianta martor nefertilizat x NK Karibik conduce la un spor de 264,00 kg/ha, (17,3 %), foarte semnificativ. NK Aviator: faţă de varianta martor nefertilizat x NK Aviator conduce la un spor de 305,33 kg/ha, (15,4 %), foarte semnificativ. 36

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

5.2.7. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B x C, regim de irigare x fertilizare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2008, în condiţiile de la Turda Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B x C, regim de irigare x fertilizare x cultivar asupra culturii rapiţei, în condiţiile de la Turda, 2008 ne indică următoarea evoluţie a variantelor experimentale: Faţă de varianta martor neirigat x nefertilizat x NK Formula, varianta irigat x nefertilizat x NK Formula a înregistrat un spor de producţie de 588,67 kg/ha, (47,8 %), foarte semnificativ. Faţă de varianta martor neirigat x nefertilizat x NK Petrol, varianta irigat x nefertilizat x NK Petrol a înregistrat un spor de producţie de 552,00 kg/ha, (49,0 %), foarte semnificativ. Faţă de varianta martor neirigat x nefertilizat x Nelson, varianta irigat x nefertilizat x Nelson a înregistrat un spor de producţie de 514,67 kg/ha, (43,2 %), foarte semnificativ. Faţă de varianta martor neirigat x nefertilizat Toccata, varianta irigat x nefertilizat x Toccata a înregistrat un spor de producţie de 488,33 kg/ha, (32,2 %), foarte semnificativ. Faţă de varianta martor neirigat x nefertilizat x NK Karibik, varianta irigat x nefertilizat x NK Karibik a înregistrat un spor de producţie de 644,67 kg/ha, (53,6 %), foarte semnificativ. Faţă de varianta martor neirigat x nefertilizat x NK Aviator, varianta irigat x nefertilizat x NK Aviator a înregistrat un spor de producţie de 613,67 kg/ha, (36,5 %), foarte semnificativ. În cazul variantelor pentru care martorul stabilit a fost varianta neirigată şi fertilizată, pentru fiecare hibrid, rezultatele au fost următoarele: NK Formula: faţă de varianta martor neirigat x fertilizat, varianta irigat x fertilizat a realizat o diferenţă de producţie foarte semnificativ pozitivă de 632,00 kg/ha, ( 42,0 %). NK Petrol: faţă de varianta martor neirigat x fertilizat, varianta irigat x fertilizat a realizat o diferenţă de producţie foarte semnificativ pozitivă de 546,00 kg/ha, (39,3 %). Nelson: faţă de varianta martor neirigat x fertilizat, varianta irigat x fertilizat a realizat o diferenţă de producţie foarte semnificativ pozitivă de 570,00 kg/ha, adică cu 41,7 %. Toccata: faţă de varianta martor neirigat x fertilizat, varianta irigat x fertilizat a realizat o diferenţă la o diferenţă de producţie semnificativ pozitivă de 615,00 kg/ha, (37,8 %). NK Karibik: faţă de varianta martor neirigat x fertilizat, varianta irigat x fertilizat a realizat o diferenţă de producţie foarte semnificativ pozitivă de 528,67 kg/ha, (38,9). NK Aviator: faţă de varianta martor neirigat x fertilizat, varianta irigat x fertilizat a realizat o diferenţă de producţie distinct semnificativ pozitivă de 893,00 kg/ha, (48,4 %). 5.3 ANALIZA REZULTATELOR ÎNREGISTRATE LA CULTURA RAPIŢEI ÎN ANUL 2009 Similar cu experimentele derulate în cei doi ani 2007 şi 2008 şi schema exerimentală a anului 2009 a corespuns unui experiment trifactorial (2 x 2 x 6). Rezultatele înregistrate pentru producţiile anului 2009 au fost exprimate în kg/ha şi s-a calculat media pe fiecare din variante. Aplicarea testului Fischer a evidenţiat faptul că factorul A - regim de irigare are valoarea cea mai ridicată F (A) = 2535,854) comparativ cu factorul B – fertilizare, F (B) = 2362,262şi factorul C – cultivar, F (C) = 310,402. Interacţiunea factorilor experimentali este caracterizată de valori ca F (A x B) = 36,187; F (A x C) = 6,043; F (B x C) = 1,535 iar F (A x B x C) = 0,377. Varianţa factorului C, cultivar - hibrizi studiaţi are valori mai scăzute (s2 = 565483.90000)

37

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

comparativ cu factorul B – fertilizare (s2 = 986310.10000) şi factorul A - regim de irigare (s2 = 6880195.00000). 5.3.1 Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental A, regim de irigare asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2009, în condiţiile de la Turda Producţia medie în varianta neirigat este de 1422,61 kg/ha şi în varianta irigat este de 2040 kg/ha, adică pentru varianta irigat un spor de 618,25 (43,5 %), foarte semnificatv, cu o eroare standard a mediilor, SX, de 8,68 kg/ha (fig. 5.7). DL (p 5%) 52.79 DL (p 1%) 121.91 DL (p 0.1%) 387.96

Fig. 5.7 Producţia medie de rapiţă obţinută în anul 2009, în funcţie de factorul experimental A, regim de irigare Fig. 5.7 Average rapeseed yield obtained in 2009, depending on experimental factor A, irrigation regime

5.3.2 Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental B, fertilizare asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2009, în condiţiile de la Turda Pentru cultura rapiţei realizată în cadrul cercetărilor, fertilizarea a adus un spor de producţie de 234,08 (14,5 %), diferanţă foarte semnificativă (fig. 5.8). Eroarea standard a mediilor, SX, este de 3,41 kg/ha. DL (p 5%) 13.39 DL (p 1%) 22.15 DL (p 0.1%) 41.47

Fig. 5.8 Producţia medie de rapiţă (kg/ha) obţinută, în funcţie de factorul experimental B, fertilizare - anul 2009 Fig. 5.8 The total yield of rapeseed (kg/ha)obtained, depending on the experimental factor B, fertilization – year 2009

5.3.3 Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental C, cultivar asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2009, în condiţiile de la Turda Producţiile înregistrate pentru hibrizii analizaţi pot fi ordonate descrescător astfel: 1. NK Aviator (2111,00 kg/ha) 2. NK Karibik (1679,08 kg/ha), 3. Toccata (1861,08 kg/ha), 4. NK Formula (1624,17 kg/ha) 5. Nelson (1560.33 kg/ha), 6. NK Petrol (1554,75 kg/ha),. Eroarea standard a mediilor, SX, este de 12,32 (kg/ha). 38

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Fig. 5.9 Influenţa factorului experimental C, cultivar asupra producţiilor medii (kg/ha) obţinute în anul 2009, NK Formula – martor

Rezumatul tezei de doctorat DL (p 5%) 35,20 DL (p 1%) 47,05 DL (p 0.1%) 61,86

Fig. 5.9 The influence experimental factor C, cultivar on average rapeseed yield (kg/ha)obtained, in 2009, NK Formula - control sample

Comparativ cu producţia medie înregistrată pe ţară, 1357 kg/ha, hibrizii studiaţi au înregistrat următoarele producţii medii: NK Formula cu 19,7 % mai ridicată, NK Petrol cu 14,6 % mai ridicată, Nelson cu 14,9 % mai ridicată, Toccata cu 37,1 %, NK Karibik cu 23,7 % mai ridicată iar NK Aviator cu 55,6 % mai ridicată, recomandând hibrizii studiaţi pentru utilizare pe scară largă. 5.3.4. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B, regim de irigare x fertilizare asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2009, în condiţiile de la Turda În condiţii de irigare a culturii nefertilizate, considerând varianta neirigat x nefertilizat ca variantă martor, producţia înregistrată este cu 589,28 kg/ha mai mare (44,6 %) în varianta irigat x nefertilizat, diferenţă foarte semnificativă. În condiţii de irigare a culturii fertilizate, considerând varianta neirigat x fertilizat ca variantă martor, producţia înregistrată în varianta irigat x fertilizat este cu 647,22 kg/ha mai mare (42,2%), diferenţă foarte semnificativă. 5.3.5. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x C, regim de irigare x cultivar asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2009, în condiţiile de la Turda Hibrizii analizaţi au prezentat următoarea evoluţie la interacţiunea cu factorul experimental regim de irigare în graduarea a2 – irigat: NK Formula: faţă de varianta martor neirigat x NK Formula, conduce la un spor de 615,67 kg/ha, (46,8 %), foarte semnificativ. NK Petrol: faţă de varianta martor neirigat x Petrol conduce la un spor de 559,50 kg/ha, (43,9 % mai ridicată), foarte semnificativ. Nelson: faţă de varianta martor neirigat x Nelson, conduce la un spor de 558,33 kg/ha, (43,6 %), foarte semnificativ. Toccata: faţă de varianta martor neirigat x Toccata, conduce la un spor de 668,50 kg/ha, (43,8 %), foarte semnificativ. NK Karibik: faţă de varianta martor neirigat x NK Karibik, conduce la un spor de 597,83 kg/ha, (43,3 %), foarte semnificativ. NK Aviator: faţă de varianta martor neirigat x NK Aviator, conduce la un spor de 709,67 kg/ha, (40,4 %), foarte semnificativ.

39

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

5.3.6. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor B x C, fertilizare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2009, în condiţiile de la Turda Hibrizii analizaţi au prezentat următoarea evoluţie la interacţiunea cu factorul experimental fertilizare în graduarea b2 – fertilizat: NK Formula: faţă de varianta martor nefertilizat x NK Formula, conduce la un spor de 274,67 kg/ha, (18,5%), foarte semnificativ. NK Petrol: faţă de varianta martor nefertilizat x NK Petrol conduce la un spor de 198,83 kg/ha, (13,7 %), foarte semnificativ. Nelson: faţă de varianta martor nefertilizat x Nelson conduce la un spor de 207,33 kg/ha, (14,2 %), foarte semnificativ. Toccata: faţă de varianta martor nefertilizat x NK Petrol conduce la un spor de 246,50 kg/ha, (14,2 %), foarte semnificativ. NK Karibik: faţă de varianta martor nefertilizat x NK Karibik conduce la un spor de 217,83 kg/ha, (13,9 %), foarte semnificativ. NK Aviator: faţă de varianta martor nefertilizat x NK Aviator conduce la un spor de 259,33 kg/ha, (13,1 %), foarte semnificativ. 5.3.7. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B x C, regim de irigare x fertilizare x cultivar asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2009, în condiţiile de la Turda Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B x C, regim de irigare x fertilizare x cultivar, asupra producţiei la cultura de rapiţă, în condiţiile de la Turda, 2009, indică următoarea evoluţie a variantelor experimentale: Faţă de varianta martor neirigat x nefertilizat x NK Formula, varianta irigat x nefertilizat x NK Formula a înregistrat un spor de producţie de 599,67kg/ha, (50,5 %), foarte semnificativ. Faţă de varianta martor neirigat x nefertilizat x NK Petrol, varianta irigat x nefertilizat x NK Petrol a înregistrat un spor de producţie de 533,33 kg/ha, (44,9 %), foarte semnificativ. Faţă de varianta martor neirigat x nefertilizat x Nelson, varianta irigat x nefertilizat x NK Nelson a înregistrat un spor de producţie de 529,33 kg/ha, (44,4 %), foarte semnificativ. Faţă de varianta martor neirigat x nefertilizat x Toccata, varianta irigat x nefertilizat x Toccata a înregistrat un spor de producţie de 643,67 kg/ha, (45,5 %), foarte semnificativ. Faţă de varianta martor neirigat x nefertilizat x NK Karibik, varianta irigat x nefertilizat x NK Karibik a înregistrat un spor de producţie de 578,33 kg/ha, (45,1 %), foarte semnificativ. Faţă de varianta martor neirigat x nefertilizat x NK Aviator, varianta irigat x nefertilizat x NK Aviator a înregistrat un spor de producţie de 651,33 kg/ha, (39,3 %), foarte semnificativ. În cazul variantelor pentru care martorul stabilit a fost varianta neirigată şi fertilizată, pentru fiecare hibrid, rezultatele înregistrate au fost următoarele: NK Formula: faţă de varianta martor neirigat x fertilizat, varianta irigat x fertilizat a realizat o diferenţă de producţie pozitivă de 631,67 kg/ha, (43,7 %), distinct semnificativă. NK Petrol: faţă de varianta martor neirigat x fertilizat, varianta irigat x fertilizat a realizat o diferenţă de producţie pozitivă de 585,67 kg/ha, (43,0 %), foarte semnificativă. Nelson: faţă de varianta martor neirigat x fertilizat, varianta irigat x fertilizat a realizat o diferenţă de producţie pozitivă de 587,33 kg/ha, (42,9 %), foarte semnificativă.

40

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

Toccata: faţă de varianta martor neirigat x fertilizat, varianta irigat x fertilizat a realizat o diferenţă de producţie pozitivă de 693,33 kg/ha, (42,3 %), foarte semnificativă. NK Karibik: faţă de varianta martor neirigat x fertilizat, varianta irigat x fertilizat a realizat o diferenţă de producţie pozitivă de 617,33 kg/ha, (41,7 %), foarte semnificativă. NK Aviator: faţă de varianta martor neirigat x fertilizat, varianta irigat x fertilizat a realizat o diferenţă de producţie pozitivă de 768,00 kg/ha, (41,4 %), foarte semnificativă. 5.4 ANALIZA COMPARATIVĂ A PRODUCŢIILOR LA CULTURA DE RAPIŢĂ OBŢINUTE ÎN CONDIŢIILE EXPERIENŢELOR TRIFACTORIALE EFECTUATE LA TURDA ÎN PRIOADA 2007-2009 Influenţa factorului experimental A, regim de irigare, cu cele două graduări din cadrul experimentelor, asupra producţiei la cultura de rapiţă în condiţiile experienţelor realizate la Turda în anii agricoli 2007, 2008 şi 2009 este prezentată în 5.10. Fig. 5.10. Influenţa factorului experimental A, regim de irigare, asupra producţiei de rapiţă în cei trei ani experimentali Fig. 5.10. In fluence or experimental factor A, irrigation regime on rapeseed yield, during the three experimental years

Valorile cele mai ridicate s-au înregistrat în varianta irigat în anul 2009 (2040,86 kg/ha), aproximativ egale cu cele din 2008 (2035,42 kg/ha) dar mult mai mari decât cele din 2007 (1306,00 kg/ha). Anul 2007 a fost unul din anii slabi pentru cultura rapiţei, condiţiile climatice nefiind favorabile, fapt evidenţiat şi de rezultatele obţinute în varianta neirigat (1068,97 kg/ha) comparativ cu cele din 2008 (1432,03 kg/ha) şi 2009 (1422,61 kg/ha). Influenţa factorului experimental B, fertilizare, cu cele două graduări din cadrul experimentelor, asupra producţiei culturii de rapiţă în condiţiile experienţelor realizate la Turda în anii agricoli 2007, 2008 şi 2009 este fig. 5.11. Valorile cele mai ridicate au fost înregistrate în anul 2009 (1848,78 kg/ha), aproximativ egale cu cele din 2008 (1859,06 kg/ha) dar mult mai mari decât cele din 2007 (1252,67 kg/ha). Anul 2007 a fost unul din anii slabi pentru cultura de rapiţă, condiţiile climatice nefiind tocmai favorabile, fapt demonstrat şi de recolta slabă din varianta nefertilizat (1122,31 kg/ha) comparativ cu 2008 (1608,39 kg/ha) şi 2009 (1614,69 kg/ha).

41

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

Fig. 5.11. Influenţa factorului experimental B, fertilizare, asupra producţiei de rapiţă în cei trei ani experimentali Fig. 5.11. The influence of the experimental factor B, fertilization on rapeseed yield, during the thre experimental years

Influenţa factorului experimental cultivar, cu cele şase graduări din cadrul experimentelor, asupra producţiei culturii de rapiţă în condiţiile experienţelor realizate la Turda în anii agricoli 2007, 2008 şi 2009 este fig. 5.12.

Fig. 5.12. Influenţa factorului experimental C, cultivar, asupra producţiei de rapiţă în cei trei ani experimentali Fig. 5.12. The influence of the experimental factor C, cultivar, on rapeseed yield during the three experimental years

Din cei şase hibrizi studiaţi cele mai bune rezultate au fost obţinute cu hibridul NK Aviator (2111,00 kg/ha – 2009, 2138,83 kg/ha – 2008 şi 1449,25 kg/ha – 2007) şi Toccata (1861,08 kg/ha – 2009, 1848,50 kg/ha – 2008 şi 1275,17 kg/ha – 2007) care pot fi recomandate pentru zona studiată. Cele mai modeste rezultate au fost obţinute cu hibrizii NK Petrol (1554,75kg/ha – 2009, 1533,00 kg/ha – 2008 şi 1073,58 kg/ha - 2007). Influenţa interacţiunii factorilor experimentali A x C, regim de irigare x cultivar, cu cele 2 x 6 graduări din cadrul experienţelor, asupra producţiei culturii de rapiţă în condiţiile de la Turda în anii agricoli 2007, 2008 şi 2009 este prezentată în fig. 5.13.

42

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

Fig. 5.13. Influenţa interacţiunii factorilor experimentali A x C regim de irigare x cultivar asupra producţiei la cultura de rapiţă în cei trei ani experimentali Fig. 5.13. The influence of the interraction of the experimental factor A x C, irrigation regime x cultivar, on rapeseed yield during the three experimental years

Analizând figura se observă ca fiecare hibrid a înregistrat, în fiecare din cei trei ani experimentali, producţii superioare în varianta irigat, unii dintre ei mai ridicate, datorită faptului că materialul biologic a gestionat cu eficienţă maximă apa utilizată pentru irigare. În fig. 5.14 este prezentată sintetic influenţa interacţiunii factorilor experimentali B x C, fertilizare x cultivar, cu cele 2 x 6 graduări din cadrul experienţelor, asupra producţiei rapiţei în condiţiile de la Turda în anii agricoli 2007, 2008 şi 2009. Analizând figura se observă că fiecare hibrid a înregistrat, în fiecare din cei trei ani producţii superioare în varianta fertilizat. Aşa cum se vede din fig. 5.13. şi 5.14., hibrizii se comportă foarte bine şi în condiţii de neirigare x nefertilizare evidenţiind faptul că aceşti hibrizi pot fi utilizaţi în condiţiile specifice zonei studiate.

43

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

Fig. 5.14. Influenţa interacţiunii factorilor experimental i B x C, fertilizare x cultivar, în cei trei ani experimental i Fig. 5.14. The influence of the interactions of the experimental factors B x C, fertilization x cultivar, during the three experimental years

5.5 ANALIZA REZULTATELOR PRODUCŢIILOR ÎNREGISTRATE LA CULTURA RAPIŢEI, MEDIA ANILOR 2007-2009 Schema exerimentală a celor trei ani agricoli 2007 – 2009 în care s-a derulat cercetarea noastră, a corespuns unui experiment trifactorial (2 x 2 x 6). Rezultatele înregistrate pentru producţiile anilor 2007-2009 au fost exprimate în kg/ha şi s-a calculat media pe fiecare din variante. Aplicarea testului Fischer a evidenţiat faptul că factorul A - regim de irigare are valoarea cea mai ridicată F (A) = 4535400,00000 comparativ cu factorul B – fertilizare, F (B) = 645001,80000 şi factorul C – cultivar, F (C) = 2262333,00000. Interacţiunea acestor factori experimentali este caracterizată de valori ca F (A x B) = 835,85730; F (A x C) = 64968,88000; F (B x C) = 17572,75000 iar F (A x B x C) = 39447,23000. Varianţa factorului cultivar - hibrizi 44

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

studiaţi are valori mai scăzute (s2 = 452466,70000) comparativ cu factorul B – fertilizare (s2 = 645001,80000) şi factorul A - regim de irigare (s2 = 4535400,00000). 5.5.1 Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental A, regim de irigare asupra mediilor celor 3 ani ale producţiilor obţinute la cultura rapiţei, în condiţiile de la Turda Media anilor 2007 - 2009 în varianta neirigat este de 1307,87 kg/ha şi în varianta irigat este de 1809,83 kg/ha, adică pentru varianta irigat s-a realizat un spor de 501,96 kg/ha (38,4 %), foarte semnificativ. Eroarea standard a mediilor, SX, este 9,71 kg/ha.

Fig. 5.15. Producţia de rapiţă, media anilor 2007-2009, obţinută în funcţie de factorul experimental A, regim de irigare Fig. 5.15. Rapeseed yield, mean value of the years 2007 -2009, depending on experimental factor A, irrigation regime

DL (p 5%) 59.04 DL (p 1%) 136.33 DL (p 0.1%) 433.85

5.5.2 Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental B, fertilizare asupra media anilor 2007 – 2009 ale producţiilor obţinute la cultura rapiţei, în condiţiile de la Turda Figura 5.16. prezintă rezultatele mediei anilor 2007 -2009 ale producţiilor înregistrate cu hibrizii analizaţi, reliefând influenţa factorului experimental fertilizare asupra culturii. DL (p 5%) 27.37 DL (p 1%) 45.29 DL (p 0.1%) 84.77

Fig. 5.16. Producţia de rapiţă (kg/ha) obţinută, în funcţie de factorul experimental B, fertilizare – media anilor 2007-2009 Fig. 5.16. The yield of rapeseed (kg/ha) obtained, depending on the experimental factor B, fertilization – mean value of the years 2007-2009

Pentru varianta fertilizat (graduarea b2) sporul obţinut, 189,308 kg/ha, (14,5 %), este foarte semnificativ evidenţiind necesitatea acestei etape în condiţiile zonei studiate pentru obţinerea unor culturi ridicate cu hibrizii Syngenta studiaţi. Eroarea standard a mediilor este de 6,96 kg/ha.

45

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

5.5.3 Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental C, cultivar asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei, media anilor 2007 - 2009, în condiţiile de la Turda Rezultatele producţiilor înregistrate de cele şase tipuri de hibrizi Syngenta studiaţi sunt prezentate în fig. 5.17. Fig. 5.17.Influenţa factorului experimental C, cultivar asupra producţiilor obţinute, media anilor 2007 - 2009, NK Formula - martor

DL (p 5%) DL (p 1%) DL (p 0.1%)

48.03 64.20 84.41

Fig. 5.17. The influence of the experimental factor C, cultivar on rapeseed yield, mean value of the years 2007-2009, NK Formula - control sample

Producţiile înregistrate pentru hibrizii analizaţi pot fi ordonate descrescător astfel: 1. NK Aviator (1899,69 kg/ha), 2. Toccata (1661,58 kg/ha), 3. NK Formula (1517,33 kg/ha), 4. NK Karibik (1488,75 kg/ha), 5. Nelson (1398,64 kg/ha), 6. NK Petrol (1387,11 kg/ha). Eroarea standard a mediilor, SX, este de 16,81 kg/ha. 5.5.4. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B, regim de irigare x fertilizare asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei, media anilor 2007 - 2009, în condiţiile de la Turda În condiţii de irigare a culturii nefertilizate, considerând varianta neirigat x nefertilizat ca variantă martor, producţia înregistrată în varianta irigat x nefertilizat este cu 495,15 kg/ha mai mare (40,7 %), diferenţă foarte semnificativă. În condiţii de irigare a culturii fertilizate, considerând varianta neirigat x fertilizat ca variantă martor, Producţia înregistrată în varianta irigat x fertilizat este cu 508,78 kg/ha mai mare (36,4%), diferenţă foarte semnificativă. 5.5.5. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x C, regim de irigare x cultivar asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei, media anilor 2007 - 2009, în condiţiile de la Turda Hibrizii analizaţi au prezentat următoarea evoluţie la interacţiunea cu factorul experimental regim de irigare în graduarea a2 – irigat: NK Formula: faţă de varianta martor neirigat x NK Formula, conduce la un spor de 589,22 kg/ha, (48,2 %), foarte semnificativă. NK Petrol: faţă de varianta martor neirigat x Petrol conduce la un spor de 454,56 kg/ha, (39,2 %), foarte semnificativ. Nelson: faţă de varianta martor neirigat x Nelson, conduce la un spor de 439,06 kg/ha, (37,2 % mai ridicată), foarte semnificativ.

46

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

Toccata: faţă de varianta martor neirigat x Toccata, conduce la un spor de 465,50 kg/ha, (32,6 %), foarte semnificativ. NK Karibik: faţă de varianta martor neirigat x NK Karibik, conduce la un spor de 483,06 kg/ha, (38,7 %), foarte semnificativ. NK Aviator: faţă de varianta martor neirigat x NK Aviator, conduce la un spor de 580,39 kg/ha, (36,1), foarte semnificativ. 5.5.6. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor B x C, fertilizare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei, media anilor 2007 - 2009, în condiţiile de la Turda Hibrizii analizaţi au prezentat următoarea evoluţie la interacţiunea cu factorul experimental fertilizare în graduarea b2 – fertilizat: NK Formula: faţă de varianta martor nefertilizat x NK Formula, conduce la un spor de 140,67 kg/ha, (9,7%), foarte semnificativ. NK Petrol: faţă de varianta martor nefertilizat x NK Petrol conduce la un spor de 206,22 kg/ha, (16,1 %), foarte semnificativ. Nelson: faţă de varianta martor nefertilizat x Nelson conduce la un spor de 178,05 kg/ha, (13,6 %), foarte semnificativ. Toccata: faţă de varianta martor nefertilizat x NK Petrol conduce la un spor de 166,72 kg/ha, (10,6 %), foarte semnificativ. NK Karibik: faţă de varianta martor nefertilizat x NK Karibik conduce la un spor de 207,50 kg/ha, (15,0 %), foarte semnificativ. NK Aviator: faţă de varianta martor nefertilizat x NK Aviator conduce la un spor de 236,61 kg/ha, (13,3 %), foarte semnificativ. 5.5.7. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B x C, regim de irigare x fertilizare x cultivar asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei, media anilor 2007 - 2009, în condiţiile de la Turda Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B x C, irigare x fertilizare x cultivar, asupra producţiei la cultura de rapiţă, media anilor 2007 – 2009 în condiţiile de la Turda, indică următoarea evoluţie a variantelor experimentale: Faţă de varianta martor neirigat x nefertilizat x NK Formula, varianta irigat x nefertilizat x NK Formula a înregistrat un spor de producţie de 663,33 kg/ha, (59,5 %), foarte semnificativ. Faţă de varianta martor neirigat x nefertilizat x NK Petrol, varianta irigat x nefertilizat x NK Petrol a înregistrat un spor de producţie de 445,56 kg/ha, (42,0 %), foarte semnificativ. Faţă de varianta martor neirigat x nefertilizat x Nelson, varianta irigat x nefertilizat x NK Nelson a înregistrat un spor de producţie de 420,11 kg/ha, (38,2 %), foarte semnificativ. Faţă de varianta martor neirigat x nefertilizat x Toccata, varianta irigat x nefertilizat x Toccata a înregistrat un spor de producţie de 432,44 kg/ha, (31,8 %), foarte semnificativ. Faţă de varianta martor neirigat x nefertilizat x NK Karibik, varianta irigat x nefertilizat x NK Karibik a înregistrat un spor de producţie de 505,78 kg/ha, (44,7 %), foarte semnificativ. Faţă de varianta martor neirigat x nefertilizat x NK Aviator, varianta irigat x nefertilizat x NK Aviator a înregistrat un spor de producţie de 503,67 kg/ha, (32,9 %), foarte semnificativ. În cazul variantelor pentru care martorul stabilit a fost varianta neirigată şi fertilizată, pentru fiecare hibrid, rezultatele înregistrate au fost următoarele: 47

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

NK Formula: faţă de varianta martor neirigat x fertilizat, varianta irigat x fertilizat a înregistrat un spor 515,11 kg/ha, (38,7 %), distinct semnificativ. NK Petrol: faţă de varianta martor neirigat x fertilizat, varianta irigat x fertilizat înregistrat un spor de 463,56 kg/ha, (36,8 %), foarte semnificativ. Nelson: faţă de varianta martor neirigat x fertilizat, varianta irigat x fertilizat a înregistrat un spor 458,00 kg/ha, (42,9 %), foarte semnificativ. Toccata: faţă de varianta martor neirigat x fertilizat, varianta irigat x fertilizat a înregistrat un spor de 498,56 kg/ha, (33,3 %), foarte semnificativ. NK Karibik: faţă de varianta martor neirigat x fertilizat, varianta irigat x fertilizat înregistrat un spor de 460,33 kg/ha, (33,8 %), foarte semnificativ. NK Aviator: faţă de varianta martor neirigat x fertilizat, varianta irigat x fertilizat înregistrat un spor de 657,11 kg/ha, (38,9 %), foarte semnificativ.

48

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

49

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

CAPITOLUL VI REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ AL CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN CEI TREI ANI DE STUDIU ÎN CONDIŢIILE DE LA TURDA 6. 1. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ AL CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN ANUL 2007 Evoluţia consumului total de apă la cultura de rapiţă, la Turda – Câmp exprimental, în primul an de experimentare, pentru cele două variante luate în considerare, neirigat şi irigat, este prezentat în fig. 6.1., pe parcursul întregii perioade de vegetaţie

Fig. 6.1. Evoluţia consumului total de apă pe parcursul perioadei de vegetaţie (anul 2007) Fig. 6.1. Evolution of the total water consumption during the vegetation period (year 2007)

Consumul total de apă al plantelor în perioada de vegetaţie, în condiţii de neirigare a fost de 4526 m3/ha. În luna iulie s-a înregistrat cel mai mare consum zilnic de apă, de 1463 m3/ha. Valorile consumurilor medii zilnice au oscilat între 12,26 m3/ha/zi, la începutul perioadei de vegetaţie, şi 61,67 m3/ha/zi, în perioada critică pentru apă a culturii de rapiţă. La un consum total de apă de 4526 m3/ha şi un aport de precipitaţii de doar 3083 m3/ha adică 68,11% este evidentă necesitata aplicării udării şi explică randamentul producţiei în varianta irigat. În condiţii de irigare, consumul total de apă pe perioada de vegetaţie a crescut în mod vizibil, atingând 5571 m3/ha, adică cu 23,1% mai mult decât în condiţii de neirigare. Cele mai mari consumuri de apă sau înregistrat în lunile mai (40,00 m3/ha/zi), iulie (86,67 m3/ha/zi) (primele decade). Sursele care au contribuit la asigurarea necesarului de apă al plantelor în condiţii de irigare sunt prezentate în tabelul 6.1. Aşa cum se vede din tabel, doar 23,53 % din apa necesară culturii a fost acoperită din irigarea aplicată, restul fiind din sol şi precipitaţii. Tabelul 6.1. Table 6.1. Sursa de acoperire a consumului de apă în câmpul experimental, în condiţii de irigare (2007) Covering sources of water consumption în the experimental field, în irrigation conditions (2007) Cultura Consum total Din sol Din precipitaţii Din udări Crop Total From soil From precipitations Of watering Consumption m3/ha m3/ha % m3/ha % m3/ha % Rapiţă Rape

5735

1302

22,72

50

3083

53,75

1350

23,53

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

6.2. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ AL CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN ANUL 2008 Evoluţia consumului total de apă la cultura de rapiţă, la Turda, în al doilea an de experimentare, pentru cele două variante luate în considerare, neirigat şi irigat, este prezentat în fig. 6.2., pe parcursul întregii perioade de vegetaţie.

Fig. 6.2. Evoluţia consumului total de apă pe parcursul perioadei de vegetaţie (anul 2008) Fig. 6.2. Evolution of the total water consumption during teh vegetation period (year 2008)

Consumul total de apă al plantelor în perioada de vegetaţie, în condiţii de neirigare a fost de 5164 m3/ha. În luna iulie s-a înregistrat cel mai mare consum de apă, de 35,80 m3/ha. Valorile consumurilor medii zilnice au oscilat între 10,00 m3/ha/zi, la începutul perioadei de vegetaţie, şi 35,80 m3/ha/zi, în perioada critică pentru apă a culturii de rapiţă. La un consum total de apă de 5164 m3/hşi un aport de precipitaţii de doar 3431 m3/ha adică 66,46% este evidentă necesitatea aplicării udării şi explică randamentul producţiei în varianta irigat. În condiţii de irigare, consumul total de apă pe perioada de vegetaţie a crescut în mod vizibil, atingând 6851 m3/ha, adică cu 36,6% mai mult decât în condiţii de neirigare. Cele mai mari consumuri de apă s-au înregistrat în lunile mai (43,66 m3/ha/zi), iulie (75,40 m3/ha/zi) şi august (50,93 m3/ha/zi) (primele decade) Sursele care au contribuit la asigurarea necesarului de apă al plantelor în condiţii de irigare sunt prezentate în tabelul 6.2. Aşa cum se vede din tabel, doar 18,98 % din apa necesară culturii a fost acoperită din irigarea aplicată, restul fiind din sol şi precipitaţii. Tabelul 6.2. Table 6.2. Sursa de acoperire a consumului de apă în câmpul experimental, în condiţii de irigare (2008) Covering source of water consumption în the experimental field, în irrigation conditions (2008) Cultura Consum total Din sol Din precipitaţii Din udări Crop Total From soil From precipitations Of watering Comsunption m3/ha m3/ha % m3/ha % m3/ha % Rapiţă /Rape

6851

2120

30,94

51

3431

50,08

1300

18,98

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

6.3. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ AL CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN ANUL 2009 Evoluţia consumului total de apă la cultura de rapiţă, la Turda, în al treilea an de experimentare, pentru cele două variante luate în considerare, neirigat şi irigat, este prezentat în fig. 6.3, pe parcursul întregii perioade de vegetaţie

Fig. 6.3. Evoluţia consumului total de apă pe parcursul perioadei de vegetaţie (anul 2009) Fig. 6.3. Evolution of the total water consumption during the vegetation period (year 2009)

Consumul total de apă al plantelor în perioada de vegetaţie, în condiţii de neirigare a fost de 4486 m3/ha. În luna iunie, ultima decadă, s-a înregistrat cel mai mare consum de apă, de 35,80 m3/ha. Valorile consumurilor medii zilnice au oscilat între 5,65 m3/ha/zi, la începutul perioadei de vegetaţie, şi 35,80 m3/ha/zi, în perioada critică pentru apă a culturii de rapiţă. La un consum total de apă de 4486 m3/ha şi un aport de precipitaţii de doar 1183 m3/ha, adică 23,37%, este evidentă necesitatea aplicării irigării pentru a nu compromite cultura; aplicarea irigării explică randamentul producţiei în varianta irigat. În condiţii de irigare, consumul total de apă pe perioada de vegetaţie a crescut în mod vizibil, atingând 6792 m3/ha, adică cu 51,4% mai mult decât în condiţii de neirigare. Cele mai mari consumuri de apă s-au înregistrat în lunile iunie (56,75 m3/ha/zi), iulie (54,00 m3/ha/zi) (primele decade). Sursele care au contribuit la asigurarea necesarului de apă al plantelor în condiţii de irigare sunt prezentate în tabelul 6.3. Aşa cum se vede, doar 22,08 % din apa necesară culturii a fost acoperită din irigarea aplicată, restul fiind din sol şi precipitaţii Tabelul 6.3. Table 6.3. Sursa de acoperire a consumului de apă în câmpul experimental, în condiţii de irigare (2009) Covering sources of water consumption în the experimental field, în irrigation conditions (2009) Cultura Consum total Din sol Din precipitaţii Din udări Crop Total From soil From precipitations Of watering Consumption m3/ha m3/ha % m3/ha % m3/ha % Rapiţă /Rape

6792

4109

60,49

52

1183

17,43

1500

22,08

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

6.4. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND EFICACITATEA IRIGĂRII LA CULTURA DE RAPIŢĂ ÎN CONDIŢIILE DE LA TURDA, PERIOADA 2007 – 2009 Coeficientul de valorificare a apei s-a calculat pentru cei trei ani în care s-a derulat cercetarea şi s-au implementat experimentele, făcând raportul dintre consumul total de apă înregistrat în perioada de vegetaţie şi producţia medie obţinută (tabelul 6.4.). Tabelul 6.4. Table 6.4. Coeficientul de valorificare a apei în anii experimentali 2007 - 2009 Water valorification coefficient during the experimental years 2007 – 2009

Anul Year

Regim de apă Irrigation regime

Neirigat Non-irrigated 2007 Irigat/ Irrigated

Neirigat/ Non-irrigated 2008 Irigat/ Irrigated

Neirigat/ Non-irrigated 2009 Irigat/ Irrigated

Material biologic Cultivar NK Formula NK Petrol Nelson Toccata NK Karibik NK Aviator NK Formula NK Petrol Nelson Toccata NK Karibik NK Aviator NK Formula NK Petrol Nelson Toccata NK Karibik NK Aviator NK Formula NK Petrol Nelson Toccata NK Karibik NK Aviator NK Formula NK Petrol Nelson Toccata NK Karibik NK Aviator NK Formula NK Petrol Nelson Toccata NK Karibik NK Aviator

Consum total de apa Total water consumption m3/ha

4526,00

5735,00

5164,0

6851,00

4486,00

6792,00

Productia medie Average yield kg/ha

Coeficientul de valorificare a apei Water valorification coefficient

983,00 946,00 976,67 1187,00 1011,00 1310,17 1241,33 1201,17 1193,17 1363,33 1248,67 1588,33 1368,83 1258,50 1279,50 1572,67 1350,50 1762,17 1241,33 1201,17 1193,17 1363,33 1248,67 1588,33 1316,33 1275,0 1281,17 1526,83 1380,17 1756,17 1932,00 1834,50 1839,50 2195,33 1978,00 2465,83

S-a calculat pentru cei trei ani de experimentare, eficienţa apei de irigare administrate 53

4,33 4,50 4,36 3,59 4,21 3,25 4,62 4,77 4,81 4,21 4,59 3,61 3,77 4,10 4,04 3,28 3,82 2,93 5,52 5,70 5,74 5,03 5,49 4,31 3,41 3,52 3,50 2,94 3,25 2,55 3,52 3,70 3,69 3,09 3,43 2,75

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

hibrizilor studiaţi (tabelul 6.5. şi 6.6.). Eficienţa valorificării apei de irigare s-a calculat prin raportarea sporului de producţie obţinut în urma irigării la norma de irigare aplicată în perioada de vegetaţie. Sporul de producţie s-a determinat făcând diferenţa între producţia medie obţinută în condiţii de irigare la cea obţinută în condiţii de neirigare, exprimată în kg/ha. Tabelul 6.5. Table 6.5. Eficienţa valorificării apei de irigare Valorification efficiency of irrigation water

An Year

2007

2008

2009

Hibrid/ Hybrid

NK Formula NK Petrol Nelson Toccata NK Karibik NK Aviator NK Formula NK Petrol Nelson Toccata NK Karibik NK Aviator NK Formula NK Petrol Nelson Toccata NK Karibik NK Aviator

Spor de producţie datorită irigării Yield increase due to the irrigation kg/ha 258,33 255,17 216,50 176,33 237,67 278,16 610,34 549,00 542,33 551,66 613,67 753,33 615,67 559,50 558,33 668,50 597,83 709,66

Norma de irigare Irrigation norm m3/ha

1350,00

1300,00

1500,00

Eficienta valorificarii apei de irigare Valorification efficiency of irrigation water 0,19 0,19 0,16 0,13 0,18 0,21 0,47 0,42 0,42 0,42 0,47 0,58 0,41 0,37 0,37 0,45 0,40 0,47 Tabel 6.6. Table 6.6.

Eficienţa valorificării apei de irigare de către hibrizii studiaţi Valorification efficiency of irrigation water by the studied hibrids Variaţie relativă Variaţie relativă Variaţie relativă Hibrid/ Relative variation(%) Relative variation(%) Relative variation(%) Hybrid 2007 2008 2009 NK Formula - Martor 100,00 100,00 100,00 NK Petrol 100,00 89,36 90,98 Nelson 84,41 88,76 90,79 Toccata 68,74 90,29 108,70 NK Karibik 92,66 100,00 97,21 NK Aviator 108,44 123,29 115,39

54

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

55

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

CAPITOLUL VII REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA MATERIALULUI BIOLOGIC, REGIMULUI DE IRIGARE ŞI A FERTILIZĂRII ASUPRA CALITĂŢII BIOCOMBUSTIBILILOR OBŢINUŢI DIN ULEI DE RAPIŢĂ ÎN CONDIŢIILE DE LA TURDA, ÎN PERIOADA 2007-2009 Parametrii care prin determinarea lor certifică un biodiesel de calitate, valabili şi în România, sunt conform standardului european EN 14214. Biodieselul a fost obţinut în cadrul prezentei cercetări prin două metode: transesterificare cu metanol şi transesterificare enzimatică. Caracterizarea fizico-chimică a biocombustibilului obţinut s-a efectuat în Laboratorul de Certificare a Calităţii Biocarburanţilor, BIOCABIO, din cadrul INCDO-INOE 2000, Filiala Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică, ICIA Cluj-Napoca. Principalele caracteristici fizico-chimice ale biodieselului care s-au determinat în experienţele care stau la baza prezentei teze de doctorat au fost: conţinutul de esteri metilici şi de esteri metilici ai acidului linolenic; densitatea, la 15 °C; viscozitatea, la 40 °C; punctul de inflamabilitate; conţinutul de apă; indicele de aciditate; indicele de iod; conţinutul de sulf; conţinutul de metanol; puterea calorifică; cifra cetanică. În tabelul 7.1. sunt prezentate încercările efectuate şi metoda pentru fiecare. Tabelul 7.1. Table 7..1 Caracteristici biocombustibili şi metodele de încercare Characteristics of biofuels and the test methods Caracteristici Conţinut de esteri Ester Content Densitate la 15 °C Density at 15°C Viscozitate la 40 °C Viscosity at 40°C Punct de inflamabilitate Flash Point Conţinut de sulf/Sulphur Content Cifra cetanică/Cetanic number Conţinut de apa/Water Content Indice de aciditate/Acid Value Indice de iod/Iodine Value Conţinut de metanol/Methanol Content Conţinut de trigliceridei /Tri-glyceride Content Putere calorifică/Calorific value

UM

Valori limită min. max.

Metoda de incercarea

% (m/m)

96,5

kg/m3

860

900

EN ISO 3675 EN ISO 12185

mm2/s

3,50

5,00

EN ISO 3104

°C

120

-

prEN ISO 3679 e

mg/kg

-

10,0

mg/kg mg KOH/g gr iod/ 100 gr % (m/m) % (m/m) kJ/kg

56

51,0 -

EN 14103

5.00 0,50

prEN ISO 20846 prEN ISO 20844 EN ISO 5165 EN ISO 12937 EN 14104

120

EN 14111

0,20 0,20

EN 14110 EN 14105 DIN 51900-2

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

Conţinutul de esteri şi esterili metilici ai acidului linolenic al biodieselului obţinut din producţiile anilor 2007, 2008 şi 2009 se situează peste valorile minime indicate de standard, iar cel al esterilor acidului linolenic sub valoarea maximă dată de standard. Valorile parametrilor înregistrate pentru variantele irigat x nefertilizat şi irigat x fertilizat sunt superioare, fiind astfel o recomandare pentru realizarea culturii. Domeniul de variaţie al densităţii pentru variantele studiate se încadrează în domeniul prescris de standard. Variantele analizate au o comportare similară, prezintă o tendinţă decrescătoare a densităţii de 2 % (2007, 2008 şi 2009 – transesterificare cu metanol). Varianta irigat x fertilizat are densitatea cea mai scăzută dar în domeniul validat de standard. Variantele analizate au o comportare similară, prezintă o tendinţă decrescătoare a densităţii, în domeniul 890 – 865 kg/m3 (2008 şi 2009 – transesterificare enzimatică), adică 3 %. Varianta irigat x fertilizat are densitatea cea mai scăzută, dar în domeniul validat de standard. Toate valorile înregistrate pentru viscozitate, se încadrează în domeniul prescris de standard, parametrul biodieselului corespunzând cerinţelor impuse. Varianta fertilizat x irigat a înregistrat valori mai scăzute comparativ cu celelate variante, fiind astfel recomandată pentru cultură. Variaţiile cele mai mari ale parametrului viscozitate 4,7% au fost înregistrate de hibridul NK Formula (transesterificare cu metanol) toate celelalte încadrându-se în domeniul 2 – 3 %, pentru ambele metode de obţinere. Variaţiile punctului de inflamabilitate înregistrate au valori destul de mici pentru variantele testate (extremele 7,4 - 0,5%; în medie în domeniul 2 -3 %) şi s-a constatat că nu există diferenţe semnificatve între cele două metode de obţinere testate şi se înscrie în domeniul +37,5% … +58,3% faţă de valoarea standard. Cea mai buna comportare s-a înregistrat pentru hibridul NK Aviator, rezulatele obţinute de hibrizi şi soiul martor sunt comparabile, valorile cele mai bune sunt cele înregistarte pentru variantele irigat. Toate variantele studiate ale conţinutului de apă al biodieselului se înscriu în valoarea dată de standard privind conţinutul de apă, valorile înregistrate fiind în domeniul 345 – 420 ppm, adică între -4,9%… -16% faţă de valoarea maxim admisă. Variantele irigat prezintă valori uşor mai ridicate, dar sub valoarea max dată de normă. Hibrizii Toccata şi NK Formula şi Aviator au înregistrat cea mai buna comportare iar cea mai slabă comportare a avut-o soiul martor. Valorile obţinute pentru indicele de aciditate sunt în medie cu 30% sub valoarea maxim admisă, toţi hibrizii şi soiul martor fiind recomandaţi pentru obţinerea de biodiesel. Pentru indicele de aciditate cele mai bune valori (cele mai scăzute) au fost înregistrate pentru hibrizii NK Aviator, NK Karibik şi NK Formula. Toate valorile determinate pentru indicele de iod se inscriu în valoarea dată de standard, în medie cu 6% sub valoarea maxim admisă, variaţiile înregistrate între variantele analizate fiind în medie 2%. Cea mai bună comportare din punct de vedere al indicelui de iod au prezentat-o hibriziil NK Aviator, NK Karibik şi NK Formula; valorile obţinute pentru variantele irigat au un indice de iod mai scăzut, ceea ce le recomandă pentru realizarea culturii. Toate valorile înregistrate ale conţinutului de sulf sunt cu 20% sub valorea maxim admisă pentru toate variantele analizate, înscriindu-se în jurul valorii medii de 2 ppm. Cea mai bună comportare a fost înregistrată pentru hibrizii NK Aviator, NK karibik şi NK Formula. Valorile conţinutului de sulf pentru variantele irigat sunt mai mici, în ambele metode de obţinere, comparative cu cele neirigat, varianta fertilizat x irigat fiind opţiunea optimă recomandată pentru cultura hibrizilor şi soiului testat.

57

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

Toate valorile determinate ale conţinutului de metanol sunt sub limita admisă de standard cu aprox. 10%, între variantele analizate neexistând diferenţe mari, variantele irigat au prezentat valori uşor mai ridicate, dar toate sub valoarea standardizată. Nu s-au înregistrat variaţii mari între valorile puterii calorifice ale variantelor testate; valorile se înscriu în medie în domeniul 1%, pentru ambele metode de obţinere, comportarea cea mai bună au avut-o hibrizii NK Aviator şi NK Petrol. Valorile determinate pentru puterea calorifică se înscriu în jurul valorii de 9500 kcal/kg, toate variantele irigat înregistraînd valori sensibil mai ridicate comparativ cu cele neirigat; varianta optimă „fertilizat + irigat”. Toate variantele analizate au prezentat o valoare a cifrei cetanice superioare celei date de standard în medie cu 15%, cele mai bune valori fiind obţinute pentru varianta irigat + fertilizat, cele mai bune rezultate fiind înregistrate de hibrizii NK Aviator, NK Petrol şi NK Formula. Variaţiile înregistrate între variantele studiate sunt de mică valoare ceea ce indică atât o bună comportare a materialului utilizat cât şi corectitudinea proceselor de obţinere aplicate şi anume, reproductibilitatea lor. Pe baza rezultatelor obţinute putem afirma că varianta optimă pentru cultura rapiţei, în cazul materialului biologic studiat, o reprezintă varianta “ fertilizat + irigat”.

58

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

59

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

CAPITOLUL VIII REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE RAPIŢĂ ŞI OBŢINERII BIOCOMBUSTIBILILOR, ÎN CONDIŢIILE DE LA TURDA ÎN PERIOADA 2007-2009 8.1. ELEMENTE DE ELABORARE A BUGETELOR PENTRU CULTURILE VEGETALE Analiza economică a urmărit determinarea eficienţei irigării culturii de rapiţă culturii de rapiţă în vederea obţinerii de biocombustibil, în condiţiile de la Turda în anii experimentali 2007 - 2009, în varianta fertilizat şi nefertilizat. pentru fiecare hibrid studiat. 8.2. ANALIZA REZULTATELOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN CONDIŢIILE DE LA TURDA, ANUL EXPERIMENTAL 2007 Din analiza datelor privind eficienţa economică a irigării culturii de rapiţă, a celor şase hibrizi, în anul 2007, în condiţiile de la Turda, se constată obţinerea celui mai mare profit în cazul hibridului NK Aviator. În acelaşi timp, se constată îmbunătăţirea profitului în cazul variantei irigat x fertilizat pentru cultura rapiţei, conform tehnologiei aplicate, pentru hibrizii NK Formula, NK Petrol, Nelson şi NK Aviator. 8.3. ANALIZA REZULTATELOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN CONDIŢIILE DE LA TURDA, ANUL EXPERIMENTAL 2008 Din analiza datelor privind eficienţa economică a irigării culturii de rapiţă, a celor şase hibrizi, în anul 2008, în condiţiile de la Turda, se constată obţinerea celui mai mare profit în cazul hibridului NK Aviator. Din analiza datelor obţinute, se constată îmbunătăţirea profitului în cazul variantei irigat x fertilizat pentru cultura rapiţei, conform tehnologiei aplicate, pentru hibrizii NK Formula, Toccata, Nelson şi NK Aviator. Comparativ cu anul 2007, în condiţiile anului 2008 se constată o creştere semnificativă a profitului care se explică atât prin creşterea producţiei la hectar cât şi prin creşterea semnificativă a preţului seminţelor de rapiţă în anul 2008 (conform MADR, sursa INS). Cheltuielile efectuate pentru irigare sunt acoperite de valorea producţiei suplimentare obţinute. 8.4. ANALIZA REZULTATELOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN CONDIŢIILE DE LA TURDA, ANUL EXPERIMENTAL 2009 Din analiza datelor privind eficienţa economică a irigării culturii de rapiţă, a celor şase hibrizi, în anul 2009, în condiţiile de la Turda, se constată obţinerea celui mai mare profit în cazul hibridului NK Aviator în varianta fertilizat x irigat, acesta ajungând la 542,50 lei. Din 60

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

analiza datelor obţinute, se constată îmbunătăţirea profitului în cazul variantei irigat x fertilizat pentru cultura rapiţei, conform tehnologiei aplicate, pentru toţi hibrizii analizaţi. La fel ca şi în anul 2008, cheltuielile efectuate pentru irigare sunt acoperite de valoarea producţiei suplimentare obţinute.

61

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

CAPITOLUL IX CONCLUZII GENERALE

9.1 CONCLUZII PRIVIND INFLUENŢA MATERIALULUI BIOLOGIC, REGIMULUI DE IRIGARE ŞI A FERTILIZĂRII ASUPRA PRODUCŢIEI LA CULTURA DE RAPIŢĂ ÎN CONDIŢIILE DE LA TURDA, PERIOADA 2007 -2009 9.1.1. Concluzii privind influenţa materialului biologic, regimului de irigare şi a fertilizării asupra producţiei la cultura de rapiţă la Turda în anul 2007 Factorul experimental A, regim de irigare are un rol semnificativ în cultura rapiţei Producţia medie în varianta neirigat este de 1068,97 kg/ha şi în varianta irigat este de 1306,00 kg/ha, adică pentru varianta irigat s-a înregistrat un spor de 237,03 kg/ha (22,2 %), cu o eroare standard a mediilor, SX, de 11,51 kg/ha. Comparativ cu valoarea medie înregistrată pe ţară în anul 2007 la cultura rapiţei (991 kg/ha), producţia înregistrată în varianta neirigat este cu 7,8 % mai ridicată decât media pe ţară; producţia înregistrată în varianta irigat este cu 31,8 % mai mare confirmând calitatea culturii realizate în experimentele derulate. Factorul experimental B, fertilizare are un rol semnificativ în cultura rapiţei, fapt atestat şi de analiza comparativă cu producţia medie înregistrată la nivelul ţării, 991 kg/ha. Pentru varianta fertilizat (1252,67 kg/ha) a fost obţinut un spor de 26,4% iar pentru varianta nefertilizat (1122,31 kg/ha) un spor de 13,3% faţă de media pe ţară din 2007. Eroarea standard a mediilor, SX, a fost de 9,62 kg/ha. Factorul experimental C, cultivar în cadrul experimentelor implementate a avut şase graduări (6 hibrizi Syngenta), fiecare hibrid înregistrând o producţie bună: 1. NK Aviator (1449,25 kg/ha), 2. Toccata (1275,17 kg/ha), 3. NK Karibik (1129,83 kg/ha), 4. NK Formula (1112.17 kg/ha), 5. Nelson (1084.92 kg/ha), 6. NK Petrol (1073.58 kg/ha). Eroarea standard a mediilor, SX, este de 14,83 (kg/ha). Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B, regim de irigare x fertilizare asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2007, în condiţiile de la Turda a pus în evidenţă rolul jucat de cei doi factori asupra producţiei. Considerând varianta neirigat x nefertilizat ca variantă martor, producţia înregistrată în varianta irigat x nefertilizat este cu 234,72 kg/ha mai mare (23,4%), o diferenţă distinct semnificativă statistic. Considerând varianta neirigat x fertilizat ca variantă martor, producţia înregistrată în varianta irigat x fertilizat este cu 239,33 kg/ha mai mare (21,1%) o diferenţă distinct semnificativă. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x C, regim de irigare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2007, în condiţiile de la Turda indică pentru fiecare hibrid în parte sporuri de producţie în varianta irigat comparativ cu varianta martor neirigat: NK Formula - 258,33 kg/ha (26.3 %), distinct semnificativ; NK Petrol - 255,17 kg/ha, (27 %), distinct semnificativ; Nelson - 216,50 kg/ha, (22,2 %), distinct semnificativ; Toccata - 176,33 kg/ha, (14,9 %), distinct semnificativ; NK Karibik - 237,67 kg/ha, (23,5 %), distinct semnificativ; NK Aviator - 278,17 kg/ha, (21,2 %), distinct semnificativ.

62

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor B x C, fertilizare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2007, în condiţiile de la Turda indică pentru fiecare hibrid în parte sporuri de producţie în varianta fertilizat comparativ cu varianta martor nefertilizat: NK Formula - 135,33 kg/ha, (13,0%), foarte semnificativ; NK Petrol - 159,17 kg/ha, (16,0%), foarte semnificativ; Nelson - 123,50 kg/ha, (12,1 %), distinct semnificativ; Toccata 78,33 kg/ha, (6,3 %), semnificativ; NK Karibik - 140,67 kg/ha, (13,3 %), foarte semnificativ; NK Aviator - 145,17 kg/ha, (10,5 %), foarte semnificativ. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B x C, regim de irigare x fertilizare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2007, în condiţiile de la Turda indică următoarea evoluţie a variantelor experimentate: faţă de varianta martor neirigat x nefertilizat hibrizii Syngenta au înregistrat următoarele sporuri de producţie pentru varianta irigat x nefertilizat: NK Formula - 235,00 kg/ha, (25,4 %), distinct semnificativ; NK Petrol - 251,33 kg/ha, (28,9 %) distinct semnificativ; Nelson - 216,33 kg/ha, (23,6 %), distinct semnificativ; Toccata – 165,33 kg/ha, (14,3 %), distinct semnificativ; NK Karibik – 294,33 kg/ha, (32,3 %), distinct semnificativ; NK Aviator – 246,00 kg/ha, (19,6 %), distinct semnificativ; faţă de varianta martor neirigat x fertilizat hibrizii Syngenta au înregistrat următoarele sporuri de producţie pentru varianta irigat x fertilizat: NK Formula - 281,67 kg/ha, (27,1 %), distinct semnificativ; NK Petrol – 259,00 kg/ha (25,3 %) distinct semnificativ; Nelson - 216,67 kg/ha (20,9 %) distinct semnificativ; Toccata – 187,33 kg/ha (15,3 %) distinct semnificativ; NK Karibik – 181,00 kg/ha (16,3 %) distinct semnificativ; NK Aviator – 310,33 kg/ha (22,7 %) distinct semnificativ. Varianţa factorului C – cultivar (hibrizi cultivaţi) are valori mai scăzute (s2 = 260878,60000) comparativ cu factorul B – fertilizare (s2 = 305892,30000) şi factorul A - regim de irigare (s2 = 1011279,00000), demonstrând importanţa factorului experimental regim de irigare asupra culturii rapiţei în condiţiile de la Turda 2007. Aplicarea testului Fischer a evidenţiat faptul că factorul A - regim de irigare are valoarea cea mai ridicată F (A) = 211,885) comparativ cu factorul B – fertilizare, F (B) = 91,726 şi factorul C – cultivar, F (C) = 135,475. Interacţiunilor acestor factori experimentali asupra culturii sunt caracterizate de valori ca F (A x B) = 0,029; F (A x C) = 2,051; F (B x C) = 1,226 iar F (A x B x C) = 1,525. 9.1.2. Concluzii privind influenţa materialului biologic, regimului de irigare şi a fertilizării asupra producţiei la cultura de rapiţă la Turda în anul 2008 Factorul experimental A, regim de irigare, în graduarea a2, are o influenţă foarte mare asupra culturii. Astfel, producţia medie în varianta neirigat este de 1432,03 kg/ha şi în varianta irigat este de 2035,42 kg/ha, cu o eroare standard a mediilor de 9,14 kg/ha, diferenţă foarte semnificativ pozitivă. Rezultatele obţinute comparativ cu valoarea medie înregistrată pe ţară în anul 2008 de 1843,8 kg/ha (MADR): producţia înregistrată în varianta neirigat este cu 22,3 % mai scăzută decât media pe ţară iar în varianta irigat este cu 10,4 % mai mare, confirmând inportanţa factorului eperimental regim de irigare. Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental B, fertilizare asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2008, în condiţiile de la Turda indică faptul că fertilizarea a adus un spor de producţie de 250,67 kg/ha, o diferenţă relativă de 15,6 %, foarte semnificativă (eroare standard a mediilor, SX, de 6,15 kg/ha). Comparativ cu producţia medie 63

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

înregistrată la nivelul ţării 1843,8 kg/ha, valorile înregistrate pentru varianta fertilizat sunt cu 0,8% mai mari faţă de varianta nefertilizat, care este cu 14% mai scăzută decât media pe ţară Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental C, cultivar asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2008, în condiţiile de la Turda indică evoluţia celor şase hibrizi analizaţi, producţiile putând fi ordonate în mod descrescător astfel: 1. NK Aviator (2138,83 kg/ha), 2. Toccata (/1848,50 kg/ha), 3. NK Karibik (1674.00 kg/ha), 4. NK Formula (1657.33kg/ha), 5. Nelson (1550.67 kg/ha), 6. NK Petrol (1533.00 kg/ha). Eroarea standard a mediilor, SX, a fost 12,37 (kg/ha). Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B, regim de irigare x fertilizare asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2008, în condiţiile de la Turda evidenţiază următoarele: faţă de variantă martor neirigat x nefertilizat irigarea în varianta irigat x nefertilizat aduce un spor de 567,00 kg/ha (42,8%), foarte semnificativă; faţă de variantă martor neirigat x fertilizat, irigarea în varianta irigat x fertilizat aduce un spor de 639,783 kg/ha (41,6%), foarte semnificativ. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x C, regim de irigare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2008, în condiţiile de la Turda indică influenţa irigării asupra fiecărui hibrid în parte aducând următoarele sporuri de producţie ale variantei irigate fată de varianta martor neirigat: NK Formula - 610,33 kg/ha, (44,6 %), foarte semnificativ; NK Petrol - 549,00 kg/ha, (43,6 %), semnificativ; Nelson - 542,33 kg/ha, (42,4 %), foarte semnificativ; Toccata - 551,67 kg/ha, (35,1 %), foarte semnificativ; NK Karibik - 613,67 kg/ha, (45,4 %), foarte semnificativ; NK Aviator - 753,33 kg/ha, (42,8 %), foarte semnificativ. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor B x C, fertilizare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul agricol 2008, în condiţiile de la Turda indică pentru fiecare hibrid în parte sporuri de producţie în varianta fertilizat comparativ cu varianta martor nefertilizat: NK Formula - 295,33 kg/ha, (19,3%), foarte semnificativă; NK Petrol - 260,67 kg/ha, (18,6 %), foarte semnificativ; Nelson - 203,33 kg/ha, (14,0 %), foarte semnificativ; Toccata - 175,33 kg/ha, (10 %), foarte semnificativ; NK Karibik - 264,00 kg/ha, (17,3 %), foarte semnificativ; NK Aviator - 305,33 kg/ha, (15,4 %), foarte semnificativ. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B x C, regim de irigare x fertilizare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2008, în condiţiile de la Turda indică următoarea evoluţie a variantelor experimentate: faţă de varianta martor, neirigat x nefertilizat, hibrizii Syngenta au înregistrat următoarele sporuri de producţie pentru varianta irigat x nefertilizat: NK Formula – 588,67 kg/ha, (47,8 %), foarte semnificativ; NK Petrol – 552,00 kg/ha, (49,0 %) foarte semnificativ; Nelson – 514,67 kg/ha, (43,2 %), foarte semnificativ; Toccata – 488,33 kg/ha, (32,2 %), foarte semnificativ; NK Karibik – 644,67 kg/ha, (53,6 %), foarte semnificativ; NK Aviator – 613,67 kg/ha, (36,5 %), foarte semnificativ; faţă de varianta martor, neirigat x fertilizat, hibrizii Syngenta au înregistrat următoarele sporuri de producţie pentru varianta irigat x fertilizat: : NK Formula – 632,00 kg/ha, (42,0 %), foarte semnificativ; NK Petrol – 546,00 kg/ha, (39,3 %) foarte semnificativ; Nelson – 570,00 kg/ha, (41,7 %), foarte semnificativ; Toccata – 615,00 kg/ha, (37,8 %), foarte semnificativ; NK Karibik – 582,67 kg/ha, (38,9 %), foarte semnificativ; NK Aviator – 893,00 kg/ha, (48,4 %), foarte semnificativ. Cele mai bune rezultate s-au înregistrat pentru variantele NK Formula x irigat x fertilizat (2080,67 kg/ha); Toccata x irigat x fertilizat (2243,67 kg/ha); NK Aviator x irigat x nefertilizat 64

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

(2293,00 kg/ha); NK Aviator x irigat x fertilizat (2738,00 kg/ha). Eroarea standard a mediilor a fost de 24,64 kg/ha. Aplicarea testului Fischer a evidenţiat faptul că factorul A - regim de irigare are valoarea cea mai ridicată F (A) = 2177,322 comparativ cu factorul B – fertilizare, F (B) = 830,309 şi factorul C – cultivar, F (C) = 340,272. Interacţiunea acestor factori experimentali sunt caracterizaţi de valori ca F (A x B) = 17,498; F (A x C) = 10,450; F (B x C) = 4,303 iar F (A x B x C) = 5,806. Varianţa hibrizilor studiaţi, factorul C – cultivar, are valori mai scăzute (s2 = 625175,30) comparativ cu factorul B – fertilizare (s2 = 1131008.00) şi factorul A - regim de irigare (s2 = 6553407.00). În anul 2008 producţia de rapiţă a fost înfluenţată în mod major de regimul de apă şi s-au înregistrat diferenţe foarte semnificativ pozitive între producţiile obţinute în condiţii de irigare şi neirigare, considerate ca martor. 9.1.3. Concluzii generale privind influenţa materialului biologic, regimului de irigare şi a fertilizării asupra producţiei la cultura de rapiţă la Turda în anul 2009 Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental A, regim de irigare asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2009, în condiţiile de la Turda reliefează rolul factorului experimental A, regim de irigare în graduarea a2 – irigat care are o influenţă foarte mare asupra producţiilor obţinute, foarte semnificativ pozitivă. Producţia medie în varianta neirigat este de 1422,61 kg/ha şi în varianta irigat este de 2040 kg/ha, adică pentru varianta irigat un spor de 618,25 kg/ha (43,5 %), cu o eroare standard a mediilor, SX, de 8,68 kg/ha. Comparativ cu valoarea medie înregistrată pe ţară în anul 2009 de 1357,0 kg/ha (MADR), producţia înregistrată în varianta neirigat (1422,61 kg/ha) este cu 4,8 % mai ridicată iar în varianta irigat (2040,86 kg/ha) este cu 50,4 % mai mare. Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental B, fertilizare asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2009, în condiţiile de la Turda a indicat clar necesitatea fertilizării culturii rapiţei în zona studiată, deoarece prin fertilizare s-a înregistrat un spor de 234,08 kg/ha (14.5%), cu o eroare standard a mediilor de 3,41 kg/ha. Referitor la producţia medie înregistrată la nivelul ţării, 1357 kg/ha, factorul B fertilizare joacă un rol important în producţie, deoarece valoarea înregistrată pentru varianta fertilizat (1848,78 kg/ha) este cu 36,2 % mai ridicată, iar varianta nefertilizat (1848,78 kg/ha) a fost cu 18,9% mai mare decât media pe ţară. Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental C cultivar asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2009, în condiţiile de la Turda, indică clar posibilitatea utilizării pe scară largă a acestora în zona studiată. Producţiile înregistrate pentru hibrizii analizaţi pot fi ordonate descrescător astfel: 1. NK Aviator (2111,00 kg/ha) 2. NK Karibik (1679,08 kg/ha), 3 Toccata (1861,08 kg/ha), 4. Nelson (1560.33 kg/ha), 5 NK Petrol (1554,75 kg/ha), NK Formula (1624,17 kg/ha). Eroarea standard a mediilor este de 12,32 kg/ha. Comparativ cu producţia medie înregistrată pe ţară, 1357 kg/ha, hibrizii studiaţi au înregistrat următoarele producţii medii: NK Formula cu 19,7 %% mai ridicată, NK Petrol cu 14,6 % mai ridicată, Nelson cu 14,9 % mai ridicată, Toccata cu 37,1 %, NK Karibik cu 23,7 % mai ridicată iar NK Aviator cu 55,6 % mai ridicată, recomandând hibrizii studiaţi pentru utilizare pe scară largă.

65

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B, regim de irigare x fertilizare, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2009, în condiţiile de la Turda evidenţiază următoarele: faţă de variantă martor, neirigat x nefertilizat, irigarea în varianta irigat x nefertilizat aduce un spor de 589,28 kg/ha (44,6%), diferenţă foarte semnificativă; faţă de variantă martor neirigat x fertilizat, irigarea în varianta irigat x fertilizat aduce un spor de 647,22 kg/ha (42,2%), foarte semnificativ. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x C, regim de irigare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2009, în condiţiile de la Turda indică influenţa irigării asupra fiecărui hibrid în parte aducând următoarele sporuri de producţie ale variantei irigate fată de varianta martor neirigat: NK Formula – 615,67 kg/ha, (48,6 %), foarte semnificativ; NK Petrol – 559,50 kg/ha, (43,9 %), foarte semnificativ; Nelson – 558,33 kg/ha, (43,6 %), foarte semnificativ; Toccata – 668,50 kg/ha, (43,8 %), foarte semnificativ; NK Karibik – 597,83 kg/ha, (43,3 %), foarte semnificativ; NK Aviator – 709,67 kg/ha, (40,4 %), foarte semnificativ. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor B x C, fertilizare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul agricol 2008, în condiţiile de la Turda indică pentru fiecare hibrid în parte sporuri de producţie în varianta fertilizat comparativ cu varianta martor nefertilizat: NK Formula – 247,67 kg/ha, (18,5%), foarte semnificativ; NK Petrol – 198,83 kg/ha, (13,7 %), foarte semnificativ; Nelson – 207,33 kg/ha, (14,2 %), foarte semnificativ; Toccata – 246,50 kg/ha, (14,2 %), foarte semnificativ; NK Karibik – 217,83 kg/ha, (13,9 %), foarte semnificativ; NK Aviator – 259,33 kg/ha, (13,1 %), foarte semnificativ. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B x C, regim de irigare x fertilizare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei în anul 2009, în condiţiile de la Turda indică următoarea evoluţie a variantelor experimentate: faţă de varianta martor neirigat x nefertilizat hibrizii Syngenta au înregistrat următoarele sporuri de producţie pentru varianta irigat x nefertilizat: NK Formula – 599,67 kg/ha, (50,5 %), foarte semnificativ; NK Petrol – 533,33 kg/ha, (44,9 %) foarte semnificativ; Nelson – 529,33 kg/ha, (44,4 %), foarte semnificativ; Toccata – 643,67 kg/ha, (45,5 %), foarte semnificativ; NK Karibik – 578,33 kg/ha, (45,1 %), foarte semnificativ; NK Aviator – 651,33 kg/ha, (39,3 %), foarte semnificativ; faţă de varianta martor neirigat x fertilizat hibrizii Syngenta au înregistrat următoarele sporuri de producţie pentru varianta irigat x fertilizat: : NK Formula – 631,67 kg/ha, (43,7) %, foarte semnificativ; NK Petrol – 585,67 kg/ha, (43,0 %) foarte semnificativ; Nelson – 587,33 kg/ha, (42,9 %), foarte semnificativ; Toccata – 693,33 kg/ha, (42,3 %), foarte semnificativ; NK Karibik – 617,33 kg/ha, (41,7 %), foarte semnificativ; NK Aviator – 768,00 kg/ha, (41,4 %), foarte semnificativ. Cele mai bune rezultate au fost obţinute cu NK Formula x irigat x fertilizat (2077,33 kg/ha), NK Karibik x irigat x fertilizat (2096,67 kg/ha), NK Aviator x irigat x nefertilizat (2307,00 kg/ha), Toccata x irigat x fertilizat (2331,00 kg/ha), NK Aviator x irigat x fertilizat (2624,67 kg/ha). Eroarea standard a mediilor, SX, a fost de 24,64 kg/ha. Aplicarea testului Fischer a evidenţiat faptul că factorul A - regim de irigare are valoarea cea mai ridicată F (A) = 2535,854 comparativ cu factorul B – fertilizare, F (B) = 2362,262 şi factorul C – cultivar, F (C) = 310,402. Interacţiunea acestor factori experimentali sunt caracterizaţi de valori ca F (A x B) = 36,187; F (A x C) = 6,043; F (B x C) = 1,535iar F (A x B x C) = 0,377. 66

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

Varianţa factorului C, cultivar - hibrizi studiaţi are valori mai scăzute (s2 = 565483.90000) comparativ cu factorul B – fertilizare (s2 = 986310.10000) şi factorul A - regim de irigare (s2 = 6880195.00000). 9.1.4. Concluzii generale privind influenţa materialului biologic, regimului de irigare şi a fertilizării asupra producţiei la cultura de rapiţă la Turda, media anilor 2007 2009 Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental A, regim de irigare asupra mediilor celor trei ani ale producţiilor obţinute la cultura rapiţei, în condiţiile de la Turda, demonstrează rolul şi importanţa acestuia pentru cultura rapiţei. Irigarea aduce un aport foarte semnificativ pozitiv asupra producţiei obţinute. Astfel, producţia media anilor 2007-2009 în varianta neirigat este de 1307,87 kg/ha şi în varianta irigat la 50% din IUA este de 1809,83 kg/ha, adică 501,96 kg/ha (38,4 %), foarte semnificativ pozitivă, cu o eroare standard a mediilor, SX, de 9,71 kg/ha. Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental B, fertilizare asupra mediei anilor 2007 – 2009 ale producţiilor obţinute la cultura rapiţei, în condiţiile de la Turda evidenţiază importanţa aplicării acesteia, mai ales în condiţiile câmpului experimental. Factorul experimental B, fertilizare are un rol semnificativ în cultura rapiţei. Prin fertilizare (1653,50 kg/ha) s-a obţinut un spor de producţie de 189,30 kg/ha (12,9 %), diferenţă foarte semnificativă faţă de varianta nefertilizat (1464,20 kg/ha). Eroarea standard a mediilor, SX, a fost de 6,96 kg/ha. Sinteza observaţiilor indică clar faptul că cele două variante se clasează în două grupe diferite. Analiza rezultatelor privind influenţa factorului experimental cultivar asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei, media anilor 2007 - 2009, în condiţiile de la Turda funrizează iformaţii deosebit de utile privind comportarea celor şase hibrizi, încă neintroduşi pe piaţa la data începerii cercetării. Factorul experimental C, cultivar în cadrul experimentelor implementate a avut şase graduări (şase hibrizi Syngenta), fiecare hibrid înregistrând o producţie bună recomandând hibrizii studiaţi pentru implementarea lor pe scară largă. Producţiile înregistrate pentru hibrizii analizaţi pot fi ordonate descrescător astfel: 1. NK Aviator (1899,69 kg/ha), 2.Toccata (1661,58 kg/ha), 3. NK Formula (1517,33 kg/ha), 4. NK Karibik (1488,75 kg/ha), 5. Nelson (1398,64 kg/ha), 6. NK Petrol (1387,11 kg/ha). Eroarea standard a mediilor, SX, este de 16,81 kg/ha. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B, regim de irigare x fertilizare, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei, media anilor 2007 - 2009, în condiţiile de la Turda a pus în evidenţă rolul jucat de cei doi factori asupra producţiei. Analizând comparativ interacţiunea factorilor regim de irigare şi fertilizare, irigarea aduce un aport mult mai mare în producţia înregistrată, astfel că pentru producţii mari irigarea este mult mai importantă decât fertilizarea, analizate separat. Considerând varianta neirigat x nefertilizat ca variantă martor, producţia înregistrată în varianta irigat x nefertilizat este cu 495,15 kg/ha mai mare (40,7%), diferenţă foarte semnificativă. Considerând varianta neirigat x fertilizat ca variantă martor, producţia înregistrată în varianta irigat x fertilizat este cu 508,78 kg/ha mai mare (36,4%) diferenţă distinct semnificativă. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x C, regim de irigare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei, media anilor 2007 - 2009, în condiţiile de la Turda indică pentru fiecare hibrid în parte sporuri de producţie în varianta irigat comparativ cu varianta martor neirigat: NK Formula – 589,22 kg/ha (48,2 %), foarte semnificativ; NK Petrol – 67

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

454,56 kg/ha, (39,2 %), foarte semnificativ; Nelson – 439,06 kg/ha, (37,2 %), foarte semnificativ; Toccata – 465,50 kg/ha, (32,6 %), foarte semnificativ; NK Karibik – 483,06 kg/ha, (38,7 %), foarte semnificativ; NK Aviator – 580,39 kg/ha, (36,1 %), foarte semnificativ. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor B x C, fertilizare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei, media anilor 2007 - 2009, în condiţiile de la Turda indică pentru fiecare hibrid în parte sporuri de producţie în varianta fertilizat comparativ cu varianta martor nefertilizat: NK Formula – 140,67 kg/ha, (9,7%), foarte semnificativ; NK Petrol – 206,22 kg/ha, (16,1 %), foarte semnificativ; Nelson – 178,05 kg/ha, (13,6 %), distinct semnificativ; Toccata – 166,72 kg/ha, (10,6 %), foarte semnificativ; NK Karibik – 207,50 kg/ha, (15,0 %), foarte semnificativ; NK Aviator – 236,61 kg/ha, (13,3 %), foarte semnificativ. Analiza rezultatelor privind influenţa interacţiunii factorilor A x B x C, regim de irigare x fertilizare x cultivar, asupra producţiilor obţinute la cultura rapiţei, media anilor 2007 - 2009, în condiţiile de la Turda indică următoarea evoluţie a variantelor experimentate: faţă de varianta martor neirigat x nefertilizat, hibrizii Syngenta au înregistrat următoarele sporuri de producţie pentru varianta irigat x nefertilizat: NK Formula – 663,33 kg/ha, (59,5 %), foarte semnificativ; NK Petrol – 445,56 kg/ha, (42,0 %), foarte semnificativ; Nelson – 420,11 kg/ha, (38,2 %), foarte semnificativ; Toccata – 432,44 kg/ha, (44,7 %), foarte semnificativ; NK Karibik – 505,78 kg/ha, (44,7 %), foarte semnificativ; NK Aviator – 503,67 kg/ha, (32,9 %), foarte semnificativ; faţă de varianta martor neirigat x fertilizat hibrizii Syngenta au înregistrat următoarele sporuri de producţie pentru varianta irigat x fertilizat: NK Formula - 515,11 kg/ha, (38,7 %), foarte semnificativ; NK Petrol – 463,56 kg/ha (36,8 %) foarte semnificativ; Nelson – 458,0 kg/ha (36,4 %) foarte semnificativ; Toccata – 498,56 kg/ha (33,3 %) foarte semnificativ; NK Karibik – 460,33 kg/ha (33,8 %) foarte semnificativ; NK Aviator – 657,11 kg/ha (38,9 %) foarte semnificativ. Cele mai bune rezultate au fost obţinute cu NK Aviator x irigat x fertilizat ( 2346,56 kg/ha); NK Aviator x irigat x nefertilizat (2033,22 kg/ha); Toccata x irigat x fertilizat (1994,22 kg/ha); NK Karibik x irigat x fertilizat (1822,67 kg/ha); NK Formula x irigat x fertilizat (1845,22 kg/ha). Aplicarea testului Fischer a evidenţiat faptul că factorul A - regim de irigare are valoarea cea mai ridicată F (A) = 4535400,00000 comparativ cu factorul B – fertilizare, F (B) = 645001,80000 şi factorul C – cultivar, F (C) = 2262333,00000. Interacţiunea acestor factori experimentali este caracterizată de valori ca F (A x B) = 835,85730; F (A x C) = 64968,88000; F (B x C) = 17572,75000 iar F (A x B x C) = 39447,23000. Varianţa factorului C cultivar - hibrizi studiaţi are valori mai scăzute (s2 = 452466,70000) comparativ cu factorul B – fertilizare (s2 = 645001,80000) şi factorul A - regim de irigare (s2 = 4535400,00000) 9.1.5. Concluzii generale privind consumul de apă al culturii rapiţei, Turda 2007 Consumul total de apă al plantelor în perioada de vegetaţie, în condiţii de neirigare a fost de 4526 m3/ha. În luna iulie s-a înregistrat cel mai mare consum zilnic de apă, de 1463 m3/ha. Valorile consumurilor medii zilnice au oscilat între 12,26 m3/ha/zi, la începutul perioadei de vegetaţie, şi 61,67 m3/ha/zi, în perioada critică pentru apă a culturii de rapiţă. La un consum total de apă de 4526 m3/ha şi un aport de precipitaţii de doar 3083 m3/ha adică 68,11% este evidentă

68

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

necesitatea aplicării udării şi explică randamentul producţiei în varianta irigat. 23,53 % din apa necesară culturii a fost acoperită din irigarea aplicată, restul fiind din sol şi precipitaţii 9.1.6. Concluzii privind consumul de apă al culturii rapiţei, Turda 2008 Consumul total de apă al plantelor în perioada de vegetaţie, în condiţii de neirigare a fost de 5164 m3/ha. În luna iulie s-a înregistrat cel mai mare consum de apă, de 35,80 m3/ha. Valorile consumurilor medii zilnice au oscilat între 10,00 m3/ha/zi, la începutul perioadei de vegetaţie, şi 35,80 m3/ha/zi, în perioada critică pentru apă a culturii de rapiţă. La un consum total de apă de 5164 m3/ha şi un aport de precipitaţii de doar 3431 m3/ha, adică 66,46 %, este evidentă necesitatea aplicării udării şi explică randamentul producţiei în varianta irigat. 18,98 % din apa necesară culturii a fost acoperită din irigarea aplicată, restul fiind din sol şi precipitaţii. 9.1.7. Concluzii privind consumul de apă al culturii rapiţei, Turda 2009 Consumul total de apă al plantelor în perioada de vegetaţie, în condiţii de neirigare a fost de 4486 m3/ha. În luna iunie, ultima decadă, s-a înregistrat cel mai mare consum de apă, de 35,80 m3/ha. Valorile consumurilor medii zilnice au oscilat între 5,65 m3/ha/zi, la începutul perioadei de vegetaţie, şi 35,80 m3/ha/zi, în perioada critică pentru apă a culturii de rapiţă. La un consum total de apă de 4486 m3/ha şi un aport de precipitaţii de doar 1183 m3/ha, adică 23,37%, este evidentă necesitatea aplicării irigării pentru a nu compromite cultura; aplicarea irigării explică randamentul producţiei în varianta irigat. 22,08 % din apa necesară culturii a fost acoperită din irigarea aplicată, restul fiind din sol şi precipitaţii 9.1.8. Concluzii privind eficacitatea irigării la cultura de rapiţă în condiţiile de la Turda, perioada 2007 – 2009 Sporurile de producţie obţinute prin irigare (factorul experimental A, regim de irigare, graduarea a2 – irigat) au variat astfel pentru hibrizii analizaţi astfel: anul 2007 - în domeniul 176,33 kg/ha (Toccata)… 278,16 kg (NK Aviator); anul 2008 - în domeniul 542,33 kg/ha (Nelson) … 753,33 (NK Aviator); anul 2009 - în domeniul 558,33 kg/ha (Nelson) … 709,66 kg/ha (NK Aviator). Sporurile producţiilor medii sunt în domeniul 542 kg/ha … 749 kg/ha, în anii 2008 şi 2009, şi în anul 2007 valori mai scăzute 178 kg/ha … 292,50 kg/ha. Cel mai mare spor a fost înregistrat cu hibrizii NK Aviator în toţi anii de cercetare. Cele mai slabe rezultate au fost obţinute cu hibridul Nelson (2008, 2009) şi cu hibridul Toccata (2007). Valorile determinate pentru eficienţa de valorificare a apei oscilează în domeniul: anul 2007 - 0,13 … 0,21; anul 2008 - 0,42 … 0,58; anul 2009 - 0,37 … 0,47. Cele mai ridicate valori privind eficienţa de valorificare a apei o prezintă hibridul NK Aviator, iar valorile cele mai scăzute Nelson, în toţi anii studiaţi. În condiţiile unei culturi neirigate (factorul experimental A, regim de irigare, graduarea a1 – neirigat), coeficientul de valorificare a apei a oscilat între 2,94 (2009) şi 4,50 (2007). În condiţii de irigare a culturii de rapiţă (factorul experimental A, regim de irigare, graduarea a2 – irigat) valorile coeficientului de valorificare a apei au fost cuprinse între 2,75 (2009) şi 5,74 (2008). Prin irigare s-au obţinut sporuri de producţie notabile (753,33 kg/ha) ceea ce recomandă irigarea culturii de rapiţă pentru obţinerea unor producţii semnificative. Hibridul NK Aviator a prezentat cea mai bună comportare privind eficienţa de valorificare a apei de irigare. 69

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

9.2 CONCLUZII PRIVIND INFLUENŢA MATERIALULUI BIOLOGIC, REGIMULUI DE IRIGARE ŞI A FERTILIZĂRII ASUPRA CALITĂŢII BIOCOMBUSTIBILILOR OBŢINUŢI DIN ULEI DE RAPIŢĂ ÎN CONDIŢIILE DE LA TURDA, PERIOADA 2007-2009 S-au aplicat două metode pentru obţinerea de biodiesel: transesterificarea cu metanol şi transesterificarea enzimatică, folosind în acest scop două instalaţii existente în cadrul INCDOINOE 2000, Filiala ICIA Cluj-Napoca. Caracterizarea fizico-chimică a biocombustibilului obţinut prin cele două metode, s-a efectuat în Laboratorul de Certificare a Calităţii Biocarburanţilor, BIOCABIO, din cadrul INCDO-INOE 2000 Filiala ICIA Cluj-Napoca. S-au determinat principalele caracteristici fizico-chimice: conţinutul de esteri metilici şi de esteri metilici ai acidului linolenic; densitatea, la 15 °C; viscozitatea, la 40 °C; punctul de inflamabilitate; conţinutul de apă; indicele de aciditate; indicele de iod; conţinutul de sulf; conţinutul de metanol; putere calorifică; cifra cetanică. Rezultatele obţinute au fost comprate cu valorile specificate de standardul european EN 14214. Valorile determinate, în cei trei ani de cercetare, ale conţinutului de esteri şi al esterilor acidului linolenic indică o comporatre similară pentru toate variantele analizate, toate încadrându-se în valorile date de standard. Valorile parametrilor înregistrate pentru variantele irigat x nefertilizat (a2 x b1) şi irigat x fertilizat (a2 x b2) sunt superioare, fiind astfel o recomandare pentru realizarea culturii. Toate valorile înregistrate pentru parametrul densitate, pentru biodieselul obţinut prin ambele metode, se încadrează în domeniul prescris de standard. Cele mai bune rezultate au fost obţinute în varianta irigat x fertilizat (a2 x b2, are densitatea cea mai scăzută, dar în domeniul validat de standard. Toate valorile înregistrate pentru viscozitate, ale hibrizilor se încadrează în domeniul prescris de standard, parametrul biodieselului corespunzând cerinţelor impuse. Varianta fertilizat x irigat a înregistrat valori mai scăzute comparativ cu celelate variante, fiind astfel recomandată pentru cultură. Variaţiile punctului de inflamabilitate înregistrate au valori destul de mici pentru variantele testate (extremele 7,4 - 0,5%; în medie în domeniul 2 -3 %) şi s-a constat că nu există diferenţe semnificatve între cele două metode de obţinere testate şi se înscrie în domeniul +37,5% … +58,3% faţă de valoarea standard. Valorile cele mai bune sunt cele înregistrate pentru variantele irigat x nefertilizat (a2 x b1) şi irigat x fertilizat (a2 x b2). Toate variantele studiate se înscriu în valoarea dată de standard privind conţinutul de apă. Varianta fertilizat x irigat (a2 x b2) a înregistrat cele mai bune valori Valorile obţinute pentru indicele de aciditate sunt în medie cu 30% sub valoarea maxim admisă, toţi hibrizii şi soiul martor fiind recomandaţi pentru obţinerea de biodiesel Toate valorile determinate pentru indicele de iod se inscriu în valoarea dată de standard. Varianta fertilizat x irigat (a2 x b2) a înregistrat cele mai bune valori. Valorile conţinutului de sulf pentru variantele irigat sunt mai mici, în ambele metode de obţinere, comparative cu cele neirigat, varianta fertilizat x irigat (a2 x b2) fiind opţiunea optimă recomandată pentru cultura hibrizilor de rapiţă testaţi. Toate valorile determinate ale conţinutului de metanol sunt sub limita admisă de standard 70

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

cu aprox. 10%, între variantele analizate neexistând diferenţe mari, variantele irigat au prezentat valori uşor mai ridicate, dar toate sub valoarea standardizată Valorile determinate pentru puterea calorifică se înscriu în jurul valorii de 9500 cal/g, toate variantele irigat înregistraînd valori sensibil mai ridicate comparativ cu cele neirigat; varianta optimă fertilizat x irigat Toate variantele analizate au prezentat o valoare a cifrei cetanice superioare celei date de standard în medie cu 15%, cele mai bune valori fiind obţinute pentru varianta irigat x fertilizat, Cele mai bune rezultate au fost înregistrate de hibrizii NK Aviator, NK Petrol şi NK Formula.Variaţiile înregistrate între variantele studiate sunt de mică valoare ceea ce indică atât o bună comportare a materialului utilizat cât şi corectitudinea proceselor de obţinere aplicate şi anume, reproductibilitatea lor. 9.3. CONCLUZII PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A IRIGĂRII CULTURII DE RAPIŢĂ ÎN VEDEREA OBŢINERII BIOCOMBUSTIBILILOR, ÎN CONDIŢIILE DE LA TURDA ÎN PERIOADA 2007-2009 Analizând rezultatele obţinute, pe cei trei ani de studiu, 2007 – 2009, se constată că profitul cel mai mare se obţine prin cultivarea hibridului NK Aviator, în varianta irigat x fertilizat, obţinându-se un profit mediu de 515 lei/ha. Comparativ cu anul 2007, în condiţiile anului 2009 se constată o creştere semnificativă a profitului care se explică atât prin creşterea producţiei la hectar cât şi prin creşterea semnificativă a preţului seminţelor de rapiţă în anul 2009 (conform MADR, sursa INS). Comparativ cu anul 2008, în condiţiile anului 2009, se constată scăderea semnificativă a profitului, care are ca o primă explicaţie scăderea preţului mediu al seminţelor de rapiţă (producţia medie înregistată fiind comparabilă cu cea din 2008). O altă posibilă explicaţie este creşterea cheltuielilor pentru irigare. Pentru toţi cei şase hibrizi cheltuielile de irigare sunt acoperite de veniturile suplimentare obţinându-se profituri medii între 261,7 lei/ha şi 515,00 lei/ha. Cultivarea rapiţei în varianta irigat este eficientă economic.

71

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ABRAHAM B., CECILIA ROMAN, GABRIELA PITL, M. CHINTOANU, E. CORDOŞ, L.. NEAG, GH. TOT, 2004, Biocombustibili ecologici alternativi obţinuţi din uleiuri vegetale, Revista “TRANSURB” nr. 1/2004 a Uniunii Române de Transport Public ABRAHAM B., M. CHINTOANU, GABRIELA PITL, CECILIA ROMAN, 2004, Ecological biodiesel obtained through chemical processing of the rapeseed, Proceedings – 31th International Conference of Slovak Society of Chemical Engineering, Tatranské Matliare in Hotel Hutník (Slovakia), May 24 - 28, Proceeding ISBN 80-227-2224-3, pag. 263 ALI Y., M.A. HANNA, 1994, Alternative diesel fuels from vegetable oils. Bioresour Technol;50(2):153–63 ALTIN R., S. CETINKAYA, H.S. YUCESU, 2001, The potential of using vegetable oil fuels as fuel for diesel engines. Energy Convers Manage;42(5):529–38. BATAGA N., AL. NAGHIU, I. BARABAS, M. CHINTOANU, VIRGINIA COMAN, C. COLDEA, B. VARGA, ADRIANA COSTEA, P. BRANZAS, N. FILIP, A. TODORUT, B. ABRAHAM, I. IVAN, E. BORZA, N. VLAD, N.N. CORDOS, „Rapita o provocare pentru fermieri si energeticieni”, 2002, ISBN 973923457-7 BERBECEL,O., GH.VLAHUŢĂ, 1960, Zonarea ecologică a plantelor agricole. Principiile şi metoda de lucru. Editura Academiei Române, Bucureşti, BERCA, M.; (1996), Combaterea buruienilor din culturile agricole, Editura Fermierul Român, Bucureşti BÎLTEANU, GH., 1983, Fitotehnie, Ed. Ceres, Bucureşti BORCEAN, I., A. BORCEAN, 2004, Cultura şi protecţia integrată a cerealelor, leguminoaselor pentru boabe şi plantelor tehnice, Ed. De Vest, Timişoara BORLAN, Z. şi colaboratorii, 1994, Fertilitatea şi fertilizarea solurilor – Compendiu de Agrochimie, Ed. Ceres, Bucureşti BOTZAN, M., 1959, Culturi irigate, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, ED. Agro-silvică de Stat, Bucureşti BOTZAN M., 1972, Bilanţul apei în solurile irigate, Ed. Academică Bucureşti BUDIU V., 1993, Studiu cu privire la necesitatea irigaţiei în condiţiile zonei subumede din Transilvania, Buletinul USA Cluj-Napoca, A-H, 47/2, 75-83; BURNETE N., B. VARGA, GABRIELA PITL, CECILIA ROMAN, B. ABRAHAM, M. CHINTOANU, 2005, Reducing atmospheric pollution by using the mixture of biofuels and fossils fuels for supplying the Diesel engines Proceedings - 32nd International Conference of Slovak Society of Chemical Engineering, Tatranské Matliare in Hotel Hutník (Slovakia), May 23 - 27, Proceeding ISBN 80-227-2224-3, pag. 263 CANAKCI M., H. SANLI, 2008, Biodiesel production from various feedstocks and their effects on the fuel properties. J Ind Microbiol Biotechnol; 35(5):431–41 CHINTOANU M., B. ABRAHAM, CECILIA ROMAN, GABRIELA PITL, E. CORDOŞ, 2003a, Biodiesel, Buletin CHIMINFORM CHINTOANU M., LIVIA NAGHIU, CECILIA ROMAN, 2008, Strategia naţională de dezvoltare a producţiei şi utilizării biocombustibililor - Analiza SWOT, Agricultura, agricultural practice and science journal, 67, 3-4 72

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

CHINTOANU M., B. ABRAHAM, M. ROMAN, GABRIELA PITL, ADRIANA GOG, E. LUCA, F.D. IRIMIE, 2008, Glycerol derivatization through acetylation and carbonatation for the production of ecologic diesel-like additives, Studia Universitatis Babes-Bolyai, Ambientum L III, 1-2, 33-38 CHINTOANU M., AL. NAGHIU, LIVIA NAGHIU, 2009, Resurse de biomasa pentru producerea de bioenergie (I), Agricultura-ştiinţă şi practică, 1-2 (69-70), 112-116 DIMANCEA, ŞT., A. DORNEANU, I. BEJAN, C. DRAGNEA, V. RĂDULESCU, 1970, Probleme agricole, Rev. Cereale şi plante tehnice, nr. 3, 32-37 DÎRJA M., 2004, Îmbunătăţiri funciare, Ed. Academic Pres, Cluj-Napoca DORNEANU, A., 1984, Concepţii moderne în fertilizarea organică a solului, ED. Ceres, Bucureşti FLORESCU GH., I. PLEŞA, 1965, Folosirea irigaţiilor la principalele culturi de câmp, ED. Agrosilvică, Bucureşti FLORESCU GH., 1967, Întrebări şi răspunsuri privind irigarea culturilor, Ed. Agrosilvică, Bucureşri GAFFNEY J.S., N.A. MARLEY, 2009, The impacts of combustion emissions on air quality and climate—from coal to biofuels and beyond. Atmos Environ;43(1):23–36. GRUMEZA N., O. MERCULIEV, C. TUSA, 1988, Consumul de apă al plantelor cu aplicaţii în proiectarea şi exploatarea amenajărilor de irigaţii, Redacţia de propagandă tehnică agricolă Bucureşti GRUMEZA N., O. MERCULIEV, C. KLEPS, 1989, Prognoza şi programarea aplicării udărilor în sistemele de irigaţii , Ed. Ceres Bucuresti GRUMEZA N., C. KLEPS, C.TUŞA, 1990, Evoluţia nivelului şi chimismului apei freatice din amenajările de irigaţii în interelaţie cu mediul înconjurător, Ed. Tehnica Agricolă, Bucureşti GRUMEZA N., C. TUŞA, 2000, Consumul de apă şi evoluţia teritoriului amenajat pentru irigaţii din România, Buletinul AGIR, nr.3, Bucureşti HALDAR S.K., A. NAG, 2008, Utilization of three non-edible vegetable oils for the production of biodiesel catalysed by enzyme. Open Chem Eng J;2:79–83. IONESCU-SISEŞTI V., 1971, Culturi irigate, Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti; IONESCU-SISEŞTI V. şi colab., 1982, Irigarea culturilor, Ed. Ceres, Bucureşti; JENSEN, PEDER; (2003), Scenario Analysis of Consequence of Renewable Energy Policies for Land Area Requirements for Biomass production — Studiu pentru DG JRC/IPTS JINGA I., 1971, Cercetări privind valorificarea prin infiltraţie a apelor reziduale provenite de la complexele pentru creşterea şi îngrăşarea industrială a porcilor, Teză de doctorat, IAMB, Bucureşti; JINGA I., I. PLEŞA, S. CÎMPEANU, 1993, Baze pentru experimentarea amenajării terenurilor agricole în vederea fertilizării cu ape uzate şi nămoluri provenite din complexele animaliere în vederea combaterii poluării solului, Contract ISPIF – SA Bucureşti; KINAST J. A., 2003, Production of Biodiesels from Multiple Feed stocks and Properties of Biodiesels and Biodiesel/Diesel Blends, Final Report, Report 1 in a series of 6, NREL/SR510-31460, March KNOTHE, G., J. VAN GERPEN, J. KRAHL, 2005, The Biodiesel Handbook. Champaign, IL:AOCS Press, 2005.

73

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

KRAHL, J., G. VELLGUTH, M. GRAEF, A. MUNACK, 1994, Utilization of rape seed oil and rape seed oil methylester as fuels - Exhaust gas emissions and their effects on environment and human health. Proceedings of the 8th European Conference on Biomass for Energy, Environment, Agriculture and Industry. October 3-5. Vienna, Austria LIN Y., LEE W, H. CHAO, S. WANG, T. TSOU, G. CHANG-CHIEN, et al., 2008, Approach for energy saving and pollution reducing by fueling diesel engines with emulsified biosolution/biodiesel/diesel blends. Environ Sci Technol;42(10):3849–55. LUCA E., 1994, Cercetări privind tehnologia şi regimul de irigare la porumbul cultivat în condiţii ecologice din zona subumedă a Transilvaniei, Teză de doctorat, Cluj-Napoca; LUCA, E., Z. NAGY, Al. TURDEAN, M. BERCHEZ, 1994, Efectul irigării şi desimii de semănat asupra producţiei la porumbul siloz, Buletin USACN, A+H, 48/2 LUCA E., Z. NAGY, 1999, Irigarea culturilor, Ed. Genesis Tipo Cluj-Napoca; LUCA, E., şi colab., 2004, Tehnologii ecologice pentru cultura plantelor, Ed. Risoprint, ClujNapoca LUCA, E., V.BUDIU, A. CIOTLĂUŞ, 2008, Exploatarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare – Irigaţii, Ed. Risoprinnt, Cluj-Napoca LUP A., 1997, Irigaţiile în agricultura României, Ed. Agris – Redacţia Revistelor Agricole; MABEE WE., 2007, Policy options to support biofuel production. Biofuels;108:329–57. MARSHALL W.F., 1994, Biodiesel, commercialization of a renewable fuel. Technical report No. 2. BDM-Oklahoma, Inc., National Institute for Petroleum and Energy Research, Bartlesville, OK. February 21 MAXIM A., 2008, Ecologie generală şi aplicată, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca MOGOŞANU P., TATIANA DIBLARU, C. NICOLESCU, 1999, The Diminution of Water and Energy Consumption on Crops Irrigation, Proceedings of the International Symposium on New Approaches in Irrigation, Drainage and Flood Control Management and Interim Meeting of the European Regional Working Group of the ICID, Bratislava, Republica Slovaca, înregistrare CD MURUGESAN A., C. UMARANI, T.R. CHINNUSAMY, M. KRISHNAN, R. SUBRAMANIAN, N. NEDUZCHEZHAIN, 2009, Production and analysis of biodiesel from non-edible oils—a review. Renew Sustainable Energy Rev;13(4):825–34 MURUGESAN A., C. UMARANI, R. SUBRAMANIAN, N. NEDUNCHEZHIAN, 2009, Biodiesel as an alternative fuel for diesel engines—a review. Renew Sustainable Energy Rev;13(3):653–62 NAGHIU AL., M. CHINTOANU, B. ABRAHAM, GABRIELA PITL, CECILIA ROMAN, 2007, Studii şi cercetări privind dezvoltarea unui sistem integrat de producere şi utilizare a combustibililor tip biodiesel în ferme Simpozionul Internaţional „Biocombustibilii în România”, 27-28 sept., Bucureşti NAGHIU AL., M. CHINTOANU, N. BURNETE, ADRIANA PAULA DAVID, 2007, Considerations upon the potential of Romania for biofuels production and use, Acta Technica Napocensis, Series Applied Mathematics and Mechanics, 50 (5), 337-342 NAGHIU AL., I. TRIPŞA, M. CHINTOANU, S. APOSTU, 2007, Considerations upon a method for superior energy recovery of urban and agri-forestry solid cumbersome waste for obtaining second generation biofuels, ACTA TECHNICA NAPOCENSIS – AMMA 2007, 50 vol. V, pg.. 343-348 NAGY, Z. 1972a, Curs de culturi irigate, at. de mat. Did. I.A. „Dr. Petru Groza” Cluj-Napoca 74

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

NAGY, Z., F. BIANU, 1972b, Lucrări practice de irigarea culturilor, Tipo Agronomia, ClujNapoca NAGY Z., E. LUCA, 1994a, Irigarea culturilor, curs, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca NAGY Z., E. LUCA, AL. TURDEANU, 1994b, Cercetări privind consumul de apă al principalelor culturi de câmp din zona colinară a Transilvaniei, Buletinul IACN, Seria Agricultură, nr. 48; NICOLESCU C., 2000a, The research concerning technics of irrigation trough control supplies underground water (subirrigation), în: Proceedings of Cooperation of Science and Technology on Irrigation and Drainage, vol.II, ICITID Baneasa–ICH Hebei, China, ISBN 973-8115-08-6, p.17-24 NICOLESCU C., 2001, Regimul de irigaţie – consumul de apă, elementele tehnice ale udării şi instalaţii recomandate pentru unele culturi de câmp», în:,,Cereale şi plante tehnice’’, anul LI, nr. 12, Editura SC–AGRIS Redacţia revistelor agricole- SA, ISSN 1220 – 1197, Bucureşti, p. 36 – 38 NICOLESCU C., 2002, Ciclul de udare şi importanţa sa (I)’’, în : , nr.8, Editura SC – AGRIS - Redacţia revistelor agricole –SA, ISSN 1220 - 1197, Bucureşti, p. 29 – 31 NICOLESCU C., 2004, Tehnica irigaţiei în provincia Hebei din China, Editura AGIR, ISBN 973 – 8466 – 34 – 2, Bucureşti, 58 p. NICOLESCU C., 2005a, Considerations concerning the rational use of irrigation water, în:,,Lucrări ştiinţifice“, seria Agronomie, vol 48, ISSN 1454 – 7414, Simpozionul cu participare internaţională,, Agricultura şi mediul – prezent şi perspective „Edidat cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Editura Ion Ionescu de la Brad Iaşi, p.172 – 179 ONCIA SILVICA, 1999, Cercetări cu privire la consumul de apă al principalelor culturi irigate în condiţiile Câmpiei Banatului, Teză de doctorat, USAMV a Banatului, Timişoara ONCIA SILVICA, 2004, Îmbunătăţiri funciare, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara; PINZI S., I.L. GARCIA, F.J. LOPEZ-GIMENEZ, M.D. LUQUE DE CASTRO, G. DORADO, M.P. DORADO, 2009, The ideal vegetable oil-based biodiesel composition: a review of social, economical and technical implications. Energy Fuels; 23(5):25–41 REECE, D.L., X. ZHANG, C.L. PETERSON, 1996, Environmental and health effects of biodiesel. Liquid Fuels and Industrial Products from Renewable Resources. Proceedings of the Third Liquid Fuel Conference, American Society of Agricultural Engineers, Nashville, TN. September 15-17. Pp. 166-176 RIEUL L.; ET COLAB., 1992, Irrigation, Guide pratique, Cemagref, Grupe France Agricole, Paris ROMAN CECILIA, GABRIELA PITL, N. BURNETE, M. CHINTOANU, 2004, „Surse regenerabile de energie”/2004, Cap. Utilizarea biocombustibililor în transportul urban de călător, pag. 182-224, Editura Chiminform, ISBN 973-87023-1-3 ROMAN M şi colab, 2010, Biofuels and sustainability principles, Agricultura-stiinta si practica, 3-4, 75, ROMAN M., ADRIANA GOG, M. CHINTOANU, LACRIMIOARA SENILA, E. LUCA, AL. NAGIU, F.D. IRIMIE, CECILIA ROMAN, 2010, Sweet sorghum- a good solution for bioethanol, Agricultura, stiinta si practica, 73-74, (1-2), 99-103

75

Ing. Mircea-Ştefan Chintoanu

Rezumatul tezei de doctorat

TRIPŞA, I., 2006, Utilizarea surselor regenerabile de energie, Promovarea in România a surselor regenerabile de energie, ISBN 10:973-88183-0-3, Editura CHIMINFORM DATA, Bucureşti *** Directiva 2003/30/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 mai 2003 cu referire la promovarea utilizarii combustibililor ecologici sau a altor combustibili regenerabili pentru transport http://istis.ro/files/folders/catalog_isti) http://rapeseed.com/¸ http://www.botanical.com/botanical/mgmh/r/rapese04 http://www.canolacouncil.org/uploads/Standards1-2.pdf, http://www.ebb-eu.org/ http://www.fertilizer.org; http://www.madr.ro, http://www.nk.com/uk/rape-seed http://www.nk.com/uk/rape-seed; http://www.nk.com/uk/rape-seed; http://www.rapeseed.com/; http://www.sdadefend.com/canola.htm; http://www.worc.ac.uk/departs/envman/FieldCourses/RFS/Biofuel.html; http://www.truthorfiction.com/rumors/c/canolaoil.htm

76