Radioactivitatea, Tipuri Si Proprietati

 

Radioactivitatea  Tipuri de radiatii  Proprietati si utilizari a radioactivitatii

 

1. Ce este este Radi Radioa oacti ctivi vitat tatea ea? ?

Radioactivitatea este o proprietate a nucleelor atomice de a se dezintegra spontan prin emisia unor  radiaţii alfa, beta, gama. Unele nuclee emit spontan din interiorul lor particule sau radiatii care exista sau apar în procesele care se petrec acolo. Prin urmare, asemenea nuclee sunt instabile ,sau radioactive. În urma experimentelor s-a stabilit că masa atomului i toată sarcina pozitivă este concentrată într-un vo volum lum mic in cen centr trul ul ato atomul mului, ui, zonă num numită ită nucleu atomic(alcatuit din protoni si neutroni!. În "urul nucleului gravitează un număr de electroni e lectroni care compensează sarcina pozitivă a nucleului.  #enomenul radioactivitatii, desi spontan ,nu se petrece în afara timpului $ exista o durata de viata, numita viata medie, a nucleelor unui element,dupa care numarul nucleelor ramase nedezintegrate se reduce. Radiatiile alfa,beta si gamma  Radiaţia alfa. %ercetările experimentale au arătat că radiaţiile alfa sunt constituite din particule &

în încăr cărcate cate pozi poziti tivv car caree ss-au au doved dovedit it a fi nucle nucleee de ⋅ ,* -

aproximativ '*

'

(e în micare rapidă, av)nd o viteză enorma,de

+m s

.

 Radiatia Alfa  Radiaţia gama.  ceste radiaţii nu sunt influenţate de c)mpul electric sau magnetic. /le sunt de

natură electromagnetică i pot suferi fenomene de reflexie refracţie, difracţie i interferenţă.

 

Radiatia Gamma

 Radiaţia beta.  0ai mult de "umătate dintre nuclizii radioactivi naturali posedă activitate beta.

Radiaţia beta este formată din electroni sau pozitroni care se deplasează cu viteze foarte mari fiind numită β+ β− i radiaţii respectiv .

 

 

Radiatia Beta

Radioa Radi oact ctiv ivit itat atea ea natu natura rala la a fost fost desc descop oper erit itaa in 1 123 23 de (en (enri ri 4e 4ec5 c5ue uere rel, l, pe ca cand nd stud studia ia luminescenta unor saruri saruri de uraniu si a demonstrat ca uraniul si sarur sarurile ile sale emit spontan radiatii care pot traversa corpurile si impresioneaza placa fotografica. Proprietatea nucleelor de-a emite radiatii a fost numita de catre 0arie si Pierre %urie radioactivitate. 0arie  și Pierr Pierree %uri %uriee au desc descoperi operitt t6or t6oriulu iului,i, pol poloniu oniului, lui, radiu radiului. lui. Urani Uraniul ul si t6or t6oriul iul au În  În 121, 121, soții 0arie o activitate mai putin iintensa ntensa dec)t polo poloniul niul si radiul. radiul. :oliot-%uriee în  în 2&. 2&. Radioactivitatea artificială artificială a fost descoperită ddee soții 7r8ne  7r8ne și #r9d9ric :oliot-%uri upa natura lor, radiatiile pot fi corpusculare sau electromagnetice.   Radiatiile corpusculare sunt formate din particule de substanta av)nd o anumita energie  Radiatiile cinetica. /le pot fi încarcate electric sau pot sa fie neutre$ K Radiatiile corpusculare încarcate electric sunt de exemplu$  particulele a Anuclee de 6eliu! rezulta din dezin dezintegrar tegrarea ea radioactiv radioactiva a de tip alfa Acontin doua

sarcini elementare pozitive iar masa lor este egala cu patru unitati atomice de masa si datorita sarcinii lor electrice pozitive, ele sunt deviate în c)mp electric si magnetic!.

 

 particulele b$ Aelectroni! rezult)nd din dezintegrarea radioactiva de tip b minus  Apoarta o sarcina

elementara negativa si numar de masa zero, masa lor fiind egala cu J1&* unitati atomice de masa si datorita sarcinii electrice negative sunt deviate în c)mp electric si magnetic în sens opus directiei de deviere a radiatiei L!.  Particulele b+ Apozi Apozitro troni! ni! si rez rezult ultaa din din dez dezint integr egrar area ea radioa radioacti ctiva va de tip beta beta plus plus sau prin prin

generare de perec6i.  Protonii  Anuclee de 6idrogen!

. Radiatii corpusculare neutre din punct de vedere electric$   neutronii  Aparticule elementare nucleare cu numar de masa !. Eeutronii pot fi eliberati spontan doar de un numar foarte mic de nuclizi. În ma"oritatea cazurilor provin din procesele de fisiune ale U-'F, U-'1, Pu-'2 etc.    Radiatiile electromagnetice sunt emise si absorbite în natura sub forma de cuante Afotoni!. "otonii sunt particule fara masa de repaus, ce transporta, fiecare, o cantitate de energie / M 6 N, unde 6 este

constanta lui Planc+, iar N este frecventa radiatiei. 0asa de miscare a fotonilor se leaga de energie prin formula lui /instein / M m c ', c fiind viteza luminii în vid.   E-ului >E-ului!. !. Tradul de severitate al efectelor radiaţiei depinde de$ -durata expunerii -intensitatea radiaţiilor  -tipul radiaţiilor  /xpunerea la o doză foarte mare de radiaţii poate conduce în scurt timp la arsuri ale pielii, stări de vomă i 6emoragii nu cauza poate genera noi într-un timp foarte scurt. /xpunerea la doze maiinterneG mici deorganismul radiaţii poate apariţiacelule cu înt)rziere a cancerului i posibil a unor boliîndelungată ereditare, lucru constatat în special la supravieţuitorii supravieţuitorii bombardamentelor de la (iros6ima i Eagasa+i.  >oza de radiaţii   0ăsurăm nivelul de radiaţii la care o persoană este expusă e xpusă i riscul rezultat în urma expunerii, folosind conceptul de doză, care în termeni simpli, este o măsură a energiei livrate de respectiva radiaţie către ţesutul uman. %ea mai simplă formă de exprimare a dozei este doza absorbită, care se definete ca fiind energia absorbită absorbită de radiaţie într-un +ilogram de ţesut. Unitatea de doză absorbită se exprimă în :oule pe ilogram A:J+g! i are denumirea de gra= AT=!Unitatea tolerată de doză absorbită este rad-ul Aradiation absorbed dose!.  T= M ** rad. >eoarece o doză absorbită, în cazul unei radiaţii alfa, produce mai multe distrugeri ţesutu ţesuturilor rilor vii faţă de aceeai doză produsă de radiaţiile beta i gama, doza absorbită se înmulţete cu o constantă Acare este egală cu '* pentru radiaţiile alfa i cu  pentru cele gama i beta!, pentru a obţine doza ec6ivalentă.  ceastă ceastă doză ec6ivalentă este măsurată în următoarele unităţi V