November 20, 2022 | Author: Anonymous | Category: N/A
Claudian Dumitriu Gr. Gr. II: CUNOAŞTEREA ŞI INVETIGAREA ITEME!OR VII
Manual de Inforenergetică
#r. $E%A I Cun Cunoa' oa'ter terea ea 'i m(est m(estig igare areaa sis sist. t. (ii. (ii. Electronograila II )iocâmpuri fi*ice +).C.F., III aria/ilit aria/ilitatea atea circ circadia adiană nă +*i0no +*i0noapte apte,, a /iocâmpurilor /iocâmpu rilor I )iocâmpurile plantelor )iocâmpurile animalelor I Anomalii /ioenergetice +A.).E., I Starea de sănătate +S.S., I I Starea de(italitate +S.., II I3 Energii /enefice fundamentale +E.).F., 3 Despre /ine 'i rău 3I n0ersurile e4istente 3I Etaloane IE I
gr. 2 Ediţia nr.1
Editura Fundaţiei de Inforenergetică „Sfântul Apostol Andrei" !! 1
&ag. 11 1 12 1 ! -1 -5 -
Elec Electr tron onog ogra rafi fiaa es este te o me meto todă dă de ce cerc rcet etar aree ele electr ctroma omagne gnetic ticăă a corpur corpurilo ilor7 r7 făr fărăă a produc producee efecte efecte negati(e asupra acestora. Corpurile sunt supuse acţiunii
I. CUNOAŞTEREA I INVETIGAREA ITEME!OR VII Inforenerg Infor energetica etica sistemelor sistemelor (ii studia*ă6 studia*ă6 structuril structurilee sistemelor (ii7 /iocâmpurile care le 8ncon9oară +).C.F., 'i centrii lor i.e.7 (aria/ilităţile 'i legile acestora7 tipul 'i caracteristicile lor7 cau*ele (aria/ilităţilor lor i.e.7 urmările acestor (aria/ilităţi7 aprecierea lor7 măsurile care se iau pentru corectarea carenţelor 'i amplificarea caracteristi caracte risticilor cilor 'i calităţilor calităţilor sistemelor sistemelor (ii: studia*ă de as asem emen enea ea comu comuni nica carea rea di dint ntre re si sist stem emele ele (i (ii7 i7 di dint ntre re structurile lor7 caracteristicile semnalelor lor i.e.7 mi9loace 'i me meto tode de de amel amelio iorar raree a ac aces esto tora ra 'i de an ani; i;il ilare are a carenţelor de comunicare dintre sistemele (ii. Inf Infore orener nerget getica ica este este predat predatăă numai numai de căt către re dl. Claudian Dumitriu 'i de către lectorii atestaţi de acesta la cursurile organi*ate din < mai 1.7 se pr prei eiau au semnale i.e. de la alte sisteme (ii7 structuri fi*ice sau
di(ersee alte di(ers alte o/iect o/iectee datori datorită tă implem implement entări ăriii credinţ credinţei ei 'i iu/irii oamenilor care le utili*ea*ă 'i astfel mo/ili*ea*ă ent entită ităţil ţilee repre*e repre*enta ntate te car caree partic participă ipă 'i ele cu E.S.S. E.S.S.
diferite e4istenţe i.e. +entităţi7 gânduri7 sentimente etc,. caracteristică importantă a tuturor ).C.F.7 dar 8n special a 1.C.".R. este este se sele lect cti( i(it itat atea7 ea7 ad adic icăă in intr trăă 8n re*onanţă re*on anţă numai cu (aria/ilit (aria/ilităţile ăţile i.e. care influenţea* influenţea*ăă sist sistem emul ul (i (iuu 'i nu cu or oric icee se semn mnal al i. i.e. e. di dinn me medi diul ul 8ncon9urător. , 1i 1ioc oc4% 4%'u 'ull de co cont ntac actt info infor% r%a0 a0io iona nall cu uni*er$ul 0 1.C".c.i.u. este cel mai comple4 dintre toate 'i
proprii7 formându0se aceste ).C.F. ).C.F. Dinc Dincol oloo de ce cele le /ioc /iocâm âmpu puri ri77 e4 e4is istă tă o )onă de interfa0ă inter fa0ă energetică energetică. rice sistem (iu7 are o *onă de interfaţă i.e. cu mediul 8n care se găse'te 0 ni'a sa i.e. 0 el 8nsu'i constituind discontinuităţi 8n omogenitatea mediului.
este responsa/il8ndealgoritmi responsa/il capacitatea capacitatea sistemului sistemul ui (iu de a genera i.e. organi*ate specifici propriilor acti(ităţi 'i stări +gânduri7 sentimente7 (or/e7 acti(ităţi practice etc,. $oate acestea se 8nregistrea*ă 'i rămân implementate 8n )anca de Date a @ni(ersului. &rin ).C.F.ci.u. se reali*ea*ă sc;im/ul de informaţii cu @ni(ersul7 cu ersurile din care face parte sistemul (iu7 precum 'i cu Di(initatea7 acesta fiind format la rândul lui din mai multe ).C.F.. ).C.F..
&1.C.".( A. Configura0ia -ioc4%'urilor u%ane &1.C.".(
După deces/iocâmpurile dispar /iocâmpurile acti(ate un timp 572 'i . 17 7 - 'i 'i rămân 1.C.".C.I.T. păstrea*ă un timp legătura cu pământul. 1.C.".E. generea*ă amprenta i.e. specifică sistemului (iu. &e /a*a acestei amprente se poate depista modul 8n care a a(ut loc decesul7 respecti( cau*a acestuia etc. E4istă E4i stă sistem sistemee (ii car caree după după deces deces 8'i păstre păstrea*ă a*ă an anum umit itee ).C. ).C.F F.7 pr precu ecum m moa' moa'te tele le sfi sfinţ nţil ilor or.. Aceea Aceea'i 'i proprietate o capătă 'i icoanele făcătoare de minuni 'i
SGA&E SG
H
%E>JEF>%A$
Varia-ilitarea -ioc4%'urilor &1.C.".( Factori Fact oriii de (aria/ (aria/ili ilitat tatee a /iocâm /iocâmpur purilo ilorr sunt sunt de două feluri6
"actorii "acto rii care a%'lifică a%'lifică 1.C.". 1.C.". $unt fa*ora-ili fa*ora-ili// -ene -enefi fici ci// 'o)i 'o)iti ti*i *i// ia iarr ce ceii care care le %i %ic# c#or orea ea)ă )ă $u $unt nt nefa*ora-ili/ %alefici.
a. "actori 'er$onali/ interni: 1. ârsta: . Stările de sănătate 'i (italitate momentane: -.$ipul alimentaţiei +(egetarian7 carni(or7 omni(or etc., 5. Acti(ităţile +fi*ice7 intelectuale7 afecti(0 sentimentale7 stările de (eg;e 'i somn etc., 8n care este implicat sistemul (iu:
&ăcatele umane diminuea*ă 8ntotdeauna un ).C.F. ).C.F. al unei structuri (e'nice7 sau altul 8n funcţie de gra(itatea păcatului7 producând astfel pertur/ări i.e. mai mari sau mai micii 8ntr0o mic 8ntr0o structur structurăă sau alta alta 'i 8n ).C.F ).C.F.. acestor acestora7 a7 cu centrii lor i.e.. @lterior7 această pertur/are i.e. (a migra spre S.F. 8n cursul unei perioade de timp mai lungi sau mai scurte7 a9ungând 8n final pe S.F7 ea fiind amplificată 8nsă de - 0 2 ori la fiecare trecere prin fiecare structură.
. >espiraţia 'i pulsul: măre'te ).C.F.7 + respiraţie profundă ).C.F.7 pe când o respiraţie sau un puls accelerat le mic'orea*ă., 2. Se4ul. +In general7 /ăr/aţii au primele - /iocâmpuri mai mari mari77 iar iar feme femeil ilee fiin fiindd mai mai el ele( e(at ate7 e7 au ul ulti time mele le /iocâmpuri mai mari,. /. "actori e5terni:
De0a lungu ltate (ie (ieţii sis tem (iu8n 7 ).C.F ).C . eau deo anumită anumit ă (aria/ (arlungul ia/ili ilitat e ţii inclus incunui lusi( i( sistem spa spaţia ţială7 lă7(iu7 funcţi fun.F.cţie calitatea sistemului (iu 'i de acti(ităţile 8n care acesta este implicat. In mome moment ntul ul 8n ca care re un an anum umit it fa fact ctor or e4 e4te teri rior or in inf8 f8ue uenţ nţat ator or pe pene netr trea ea*ă *ă /ioc /iocâm âmpu puri rile le77 sist sistem emul ul (iu (iu reali*ea*ă pertur/area 8nainte ca ea să se producă fi*ic. Se determină determ ină astfel parametrii parametrii i.e.7 direcţia direcţia 'i sensul sensul mi'cării mi'cării
1. Factori sociali7 de colecti( sau de mediu:soare7 .Factori ;idrometeorologici +ploaie7 (ânt, 'i ciclul diurn0noctum: -. Factori telurici +de tip SS$ etc.,: 5. Factori Factori astrali 0 semnale semnale IE generate generate de diferitele corpuri astrale7 de diferitele ci(ili*aţii umanoide e4istente7 de configuraţia planetelor etc: .Acceptarea iu/irii diferitelor persoane /enefice sau malefice.
unui factor după efectele (ieţii sistemului (i (iu7 u7 anumit du după pă ma ma4i 4imu mul l de dens nsit ităţ ăţii ii asupra de se semn mnal al de dete term rmin inat at re recep cepto toru rulu luii 'i (ite (ite*a *a de (a (ari ria/ a/il ilit itat atee a se semn mnal alul ului ui respecti(. ). ).C. C.F F. po pott fi (a (ari riate ate de po pose seso sorr (o (oli liţi ţion onal al77 pe concentrare7 intensificându0se astfel acti(itatea structurilor 'i centrilor i.e. proprii sistemului (iu uman cu care acestea interacţionea*ă.
<
rice păcat păcat 8n care este implicată o fiinţă uman 8i det determ ermină inăă ini ţial ţiial all o pe pert rtur ur/a /are re i. i.e. e. 8n 8ntr tr0o 0o st stru ruct ctur urăă de dete term rmin iniţ in iţia nemuritoare mai ridicată dacă păcatul gra(7 sau păcatul este mai gra(7
%oment %om entul ul reduce reducerii rii /io /iocâm câmpur purilo ilorr tra transf nsform ormăă sistem sistemul ul (iu 8n (ic (ictim timăă 'i determ determină ină automa automatt mărire mărireaa /iocâmpurilor 'i atacul din partea agresorului.
mai apropiată de S.F. dacă păcatul este mai puţin gra(. A poi7 această S.F7 cu (ite*ă Apoi7 această pertur/are pertur/are i.e. i.e. (a migra spre S.F7 mai mare la păcatele păcatele mai gra(e 'i cu (ite*ă mai mică la acelea ace lea mai puţin puţin gra(e. &ăcatele mai gra(e determină 8n structurile gurate pertur/ări structurile confi configurate pertur/ări i.e. mai mari7 iar acelea gra(e produc pertur/ări mai mici. mai puţin puţin Atunci când două sisteme (ii se apropie unul de al altu tul7 l7 pr prim imul ul lo lorr cont contact act +p +pri rima ma lo lorr co comu muni nicar care, e, se
)iocâmpurile sistemului (iu agresat se retrag7 lăsându0l pe acesta descoperit. In acela'i timp7 /iocâmpurile agresorului se amplifică 8n direcţia sistemului agresat. Ampl Am plif ific icar area ea (o (oli liţi ţion onal alăă a /ioc /iocâm âmpu puri rilo lorr 'i 8n special a celor de protecţie 'i a celor superioare7 precum 'i 8n 8nfr frân ânar area ea se sen* n*aţ aţii iilo lorr de fric frică7 ă7 ne nepl plăce ăcere re77 ne neli lini ni't 'te7 e7 8n 8nde depă părt rtea ea*ă *ă ag agre resi siun unea ea sau o /loc /loc;e ;ea*ă a*ă.. In ca*ul ca*ul diminuării /iocâmpurilor se iau următoarele măsuri6
real reali* i*ea* ea*ăă 'ipr prin inastfel /i /ioc ocâm âmpu puri ri.. Ac Aces tea a se in inte terf rfere erea* a*ă progresi( fiinţele iaueste cuno'tinţă una deă caracteristicile i.e. ale celeilalte7 8nainte de contactul optic sau fi*ic. Dacă se 8ntâmplă ca doi du'mani sau două sistem sistemee (ii incomp incompati ati/il /ilee să se apropi apropie7 e7 /iocâm /iocâmpur purile ile agresatului suferă o diminuare /ruscă +determinând frica,7 iar ale agresorului7 o amplificare la fel de rapidă +marcând agresi(itatea 'l indicând agresorul,. Se produce astfel fuga
1. &ersoa &ersoanel nelee antren antrenate ate 8'i amplif amplifică ică ).C.F ).C.F.. pe concentrare: . &ersoanele neantrenate se 8ndepărtea*ă de factorul agresor până când /iocâmpurile nu mai interferea*ă. Atunci c4nd două $i$te%e *ii $unt co%'ati-ile/ -ioc -ioc44%'ur %'uril ilee lor lor $e a%'l %'lif ific ică/ ă/ $e atra atragg #i $e influen0ea)ă 'uternic. Ierar;ia ).C.F. este aceea'i pentru orice sistem (iu7 iar (ariaţia unuia dintre ele determină
'i atacul. %ic'orarea ).C.F. 8nseamnă frică7 iar frica 8nseamnă de*organi*are de algoritmi 'i de funcţionare a centrilor i.e. 'i a structurilor coordonate de ace'tia. fiinţă (ie nu (a fi atacată7 dacă 8'i măre'te ).C.F. 8n momentul contactului i.e.7 auditi( sau optic. Sentimentele de antipatie7 neplăcere7 nelini'te sunt semnale certe că /iocâmpurile celui 8n cau*ă s0au mic'orat7 deci sistemul (iu respecti( +(egetal7 animal sau uman, a intrat 8ntr0o stare anormală.
(ariaţia tuturor celorlalte7 8n acela'i sens. 1ioc4% 'urile 'al%elor 1ioc4%'urile
1!
SHAPE
\*
-. S0a măsurat ).C.F.$. la am/ele palme7 pe partea anterioară 'i posterioară. 5. S0a măsurat numai ).C.F. ).C.F..
MERGEFORMAT
SGA&E SG
H
%E>JEF>%A$
In dreptul palmelor 'i al tălpilor e4istă ni'te conuri i.e.. Acestea au aspectul unor "rădăcini" 8n oceanul i.e. 8ncon9urător. ca*ul ca*u l persoa persoanel or in(ali in(alide7 de78ntregului funcţi funcţiile ilecorp. acestor acesCa tor conuriInsunt preluate denelor /iocâmpurile urmare urm are a acestui acestui fapt7 fapt7 aceste aceste persoa persoane ne capătă capătă anumit anumitee e4trasensi/ilităţi proporţionale cu gradul de in(aliditate. ).C.F. palmelor se măsoară atât pe partea anterioară7 cât 'i pe partea posterioară7 e4istând un (ector total pentru fiecare palmă 'i un (ector total al am/elor. aria/ilitatea ).C.F. este 8n general mai mare la /ăr/aţi decât la femei 'i
1.C.".%.8 1. 1.C. C." ". 8 1. 1.C. C." ".M. (ar (aria*ă ia*ă77 confor conform m grafic gra ficulu ului7 i7 8ntre 8ntre un minim minimNpe Nperso rsonal nal 0 % 'i un ma4im ma4im personal 0 M/ a(ând 8n anumite momente ni'te scăderi /ru'te7 cu (alori de amplitudine mică 'i de durată foarte scurtă7 denumite "descărcări" i.e.. Am putea spune din acest grafic că ).C.F. palmelor se comportă ca ni'te "saci energetici" care se 8ncarcă timp de 1 ore 8ntr0o *i 'i se descarcă 8n < ore. Descărcarea Descărcarea lor are rol rolul ul de a "8ncărc "8ncărca" a" sistem sistemul ul (iu pri prinn interm intermedi ediul ul emisferelor cere/rale7 care redistri/uie aceste i.e. +de tipul cel celor or din ).C.F ).C.F.. palmel palmelor, or, rec recepţ epţion ionate7 ate7 ele fiind fiind apoi apoi retrimise direcţionat 8n 8ntreg organismul prin meridianele neuro0energetice 'i centrii i.e..
fie fiecare care (aria/ (ar ia/ili ilitat tate are anumit anumitee semnif semnifica icaţii ţii pri pri(in (indd ele(area spirituală aeposesorului. III. VARIA1I!ITATEA CIRCA,IAN< &3I6 NOATE( A 1IOC=MURI!OR &ent &entru ru de dete term rmin inar area ea ac aces este teii (a (ari ria/ a/il ilit ităţ ăţii efectuat măsurători 8n următoarele condiţii6 1. %ăsurătorile s0au efectuat din oră 8n oră: . $impul de lucru a fost de 5;:
s0 s0au au
11
Se o/ o/ser ser(ă (ă că7 pr prac acti tic7 c7 pr prin inci cipa pala la en ener ergi gi*ar *aree a sistemului (iu cu aceste IE se reali*ea*ă 8ntre orele !BB 0 JEF>%A$
care determină longe(itatea sistemului (iu. Diametrul ma4im al corpului +desenului, spaţial este la ora 5BB a fiecărei *ile 'i la maturitate 0 corespun*ător palmelor noastre 0 iar minimul de la ora . ).C.F.>. pentru a fi capa/ile 8n orice moment să decele*e 'i să e(ite 8n timp util7 cât mai de(reme un atac.
/enefice. Decuaceea7 copacii/olna(i7 din curţile spitalelor 8ntotdeauna malformaţii7 cu cât spitalul sunt este mai (ec;i. Semănatul cu mâna are o influenţă /enefică asupra seminţelor7 mărind capacitatea de germinare a acestora. Amplificarea Ampli ficarea /iocâmpur /iocâmpurilor ilor plantelor plantelor77 determină determină o/ o/ţi ţine nerea rea un unor or pr prod oduc ucti ti(i (ită tăţi ţi ma mari ri la ;e ;ect ctar ar77 a un unei ei re*istenţe mărite la diferite /oli sau dăunători etc.
Dresarea animalelor seiu/irii7 poate face 8n două feluri6 1. prin inforenergiile afecti(e 0 când au loc sc;im/uri de i.e. po*iti(e prin ).C.F. 8ntre dresor 'i animal a nimal 'i animalul ele(ea*ă: . prin frică 0 atunci când animalul 8'i retrage ).C.F. de frică 'i se creea*ă astfel7 8n timp7 un refle4 continuu de re retr trag agere ere a ac aces esto tora ra la (e (ede dere reaa dres dresor orul ului ui77 ceea ceea ce determină decăderea animalului.
12
Algorit%ul de deter%inare dete r%inare a 1.C.". 1. Se in intră tră 8n 8n sta starea rea >ead >eadV: V: . Se pleacă cu ansa pe direcţia aleasă7 pe codificarea6 "Caut limita e4terioară a ).C.F.(.: când a9ung.pe ea7 ansa să facă un ung;i de 1c.(. L X C..Y X s.(. : > 1C.S. 1C.S. L X C.S.Y X s.(.: > 1C.&. 1C.&. L X C.&.YX S..: > 1C.I.$. 1C.I.$. L X C.I.$.LYX s.(.: > 1C.E.L 1C.E.L X C.E.YX s.(.: > 1C.>.L 1C.>.L X C.>.YX s.(.: > 1C.I.@. 1C.I.@. L X
[email protected] X s.(.. 1
V.
R 1C.>. %are 0 pe pers rsoa oane ne ca care re po pott re rece cepţ pţio iona na semn semnal alee di dinn me medi diul ul 8n 8nco con9 n9ur urăt ător or77 8n afa afara ra mi9loacelor organelor de simţ7 a(ând capacitate mare de recepţie: C.I.@.. %a R 11C.I.@ %are re 0 arată că sc;im/ul de informaţii dintre din tre sistem sistemul ul (iu res respec pecti( ti( 'i @ni(er @ni(erss este este puternic 'i se face 8n am/ele sensuri. i.e. 'er$on 'er$onal al unic. ric ricee sist sistem em (i (iuu are are un cod i.e. Accesarea7 cunoa'terea 'i folosirea codului i.e. personal sunt inter*ise oricărui oricărui sistem (iu uman ne8mputernicit ne8mputernicit de E.D. ale Sf. $reimi. Acestea sunt posi/ile numai
AN ANOM OMA! A!II II 1IOE 1IOENE NERG RGET ETIC ICE E &A &A.1 .1.E .E.( .(
&ertur/ările inforenergetice ale unui sistem (iu pot fi6 1. In li%ite nor%ale patogenă a sistemului (iu: 0 stare care nu determină o stare Ano%alii alii -ioenergeti -ioenergetice ce 'atogene 'atogene &A.1.E. &A.1.E..( .( 0 . Ano% pertur/ări i.e. mult mai importante ca mărime7 care determină determ ină disfuncţii disfuncţii77 modificări modificări structurale7 structurale7 deci indică indică o stare patogenă a sistemului (iu. Co Conndiţi diţiil ilee de red redresa resare re i.e. i.e. a un unei ei pertu ertur/ r/ăr ării /ioenergetice patogene +A.).E.& +A.).E.&.,7 .,7 sunt următoarele6 a, cau*ele anom anomalia aliaanomaliei nu tre/ui tre/uienu e prelungită prelu ngităsă8n 8nsetimp: timp : mai 8nainte /, tre/uie repete de redresare: c, an anom omal alia ia nu tre/ui tre/uiee să fie fie me menţ nţin inut utăă la un ni(el ni(el ridicat prin acti(ităţile care o pro(oacă7 sau prin alte acti(ităţi ce determină mărirea anomaliei. Dacă este ca*ul7 o pertur/are 8n limite normale +! 0 -!, poate fi redusă de către sistemul (iu 8ntr0un inter(al de 5 de ore7 fără inter(enţie din afară. A.).E.&.. sunt determinate de suprasolicitări repetate7 de A.).E.& eforturi prea mari7 care nu pot fi redresate de sistemul (iu 8n acest timp de 5 de ore.
E.D. ale Sfintei $reimi 'i 8mputerniciţilor Ei.
1
SHAPE
\*
anomalie /ioenergetică patogenă 0 A.).E.&. este o pertur/are i.e. a ).C.F. ).C.F. sistemului7 8n special a ).C.F.(. ).C.F.(.77 care indică deficitul patogen de i.e. al celulelor dintr0o anumită *onă +sau organ,. rice A.).E.&. A.).E.&. de pe structura fi*ică 8'i găse'te cau*a 8n carenţe anterioare de ordin afecti(0sentimental. Daca nu se are 8n (edere eliminarea acestor0carenţe7 eforturile pentru redresarea redre sarea sănătăţii sunt *adarnice. *adarnice. De aceea7 se spune că trupul este /olna( pentru că sufletul este /olna(. /olna(. Cândd organe Cân organele le au acti(i acti(itat tatee foarte foarte intens intensă7 ă7 produc produc 'ertur-ări i.e. nor%ale &redre$a-ile n 2F de ore( astfel6
MERGEFORMAT
1, Inima:
Inte Inter( r(al alul ul cupr cuprin inss 8n 8ntr tree -! 'i 1! 1!!! re repr pre*i e*int ntăă $cala ano%aliilor ano%aliil or -ioenergeti -ioenergetice ce 'atogene 'atogene 6 A.1.E. A.1.E... Ace$tui inter*al &al A.1.E..( A.1.E..( i $e a'lică o nouă $cală a *alorilor ; 6 9;; +repre*entată pe desen7 8n coloana din dreapta,. Astfel7 o/ţinem 5 inter(ale6 A.).E.&. mici +8ntre ! 0 -!,7 A.).E.&. mi9locii +8ntre -! 0 2!,7 A.).E.&. mari +cuprinse 8ntre 2! 0 9;; ma ma4i 4imu mul l po posi si/i /illInfi fire resc sc S.. de i. i.e. e. specifice necesare L structurii respecti(e. ca*ul se pot o/ţine (alori 1!!7 dar acest fenomen se petrece tempor tem porar ar 'i repre*i repre*intă ntă o supraen supraenerg ergi*a i*are re a str struct ucturi uriii respecti(e. $ot ceea ce este 1!! se consumă sau este radiat repede7 8n câte(a minute7 deoarece aceasta nu este o stare normală 'i firească. /, .V.>@; L moment momentul ul decesu decesului lui cli clinic nic77 i.e i.e..
a celorlalte structuri6 #. L S.S. #. #. L S..). S.. # S..). L S.S.). L S..F. S..F. L S.S.F. L S..$. S..$. L S.S.$. Str Struct uctura ura /iosic /iosicăă este este o interfa interfaţă ţă 8ntre 8ntre struct structura ura noesică 'i structura fi*ică.
e4 e4is iste tent ntee 8n celulare. stru struct ctur urăă nu ma maii po pott susţ susţin inee pr proc oces esel elee fundamentale c, .V.>; L deces /iologic7 a/senţa totală a i.e. (itale7 specifice structurii respecti(e. -. S.. este mai mo/ilă decât S.S.7 (ariind mai u'or decât aceasta. 5. S.. (aria*ă 8n funcţie de capacităţile persoanei7 de ni(elul ei de ele(are 'i de condiţiile de mediu.
1. Dacă .V. 6 .. > D pentru fiecare structură 8n parte7 spunem că structura respecti(ă este susţinută i.e. . Starea de (italitate tre/uie să ai/ă (alori mai mari decât starea de sănătate cu cel puţin unităţi6 #. S.S. #. #. S.. #. S..F. S.S.F. S..). S.S.). S..$. S.S.$.
-
-. Dacă .V. 8 ..7 cu cât această diferenţă este mai mare7 cu atât decăderea (a fi mai gra(ă 'i se (a reali*a 8ntr0 un timp mai scurt pentru structura respecti(ă.
E4emple6 SGA&E
H
%E>JEF>%A$
5. S..7 S..7 fiind mai mo/ilă7 este mai u'or influenţa/ilă7 ea fii fiind nd pri prima ma care rea reacţi cţione onea*ă a*ă la inf influe luenţa nţa unui unui fac factor tor /enefic sau malefic. Depărtarea S.. S.. de S.S. 8n sens po*iti( sau negati(7 indică mărimea factorului respecti(. . .V. .. L sistem (iu 8n ameliorar aree inforenergetică +8n re(enire,: stare insta/ insta/ilă ilă cu posi/i posi/ilit lităţi ăţi de .V.. > .. .V .. L stare degradare: .V.. 8 .. L un si .V sist stem em (i (iuu afl aflat at 8n in in(o (olu luţi ţiee inforenergetică.
l, Este o persoană care are pro/leme de sănătate pe toate structurile7 a cărei S.S. este 8n decădere7 iar S.. nu0i poate menţine ni(elul actual. , Este o persoană ec;ili/rată7 dar care a suferit un 'oc
2. 1 8 T N L persoana este preocupată de acti(ităţi spirituale: " 8 T 1 L persoană raţională puternică:
T T> >" N
afecti afecti(0sen (0sentimen timental tal destul destul S.S. de puternic. puter nic.peEste de puţin puţi n timp 8n această stare7 deoarece 'i S.. celelalte structuri sunt 8ncă /une. -, Este o persoană cu pro/leme de sănătate destul de mari pe S.F.. S.F.. Este 8n curs de redresare7 de 8nsănăto'ire7 8nsă 8n fa*a de 8nceput a redresării. 5, Este o persoană cu pro/leme de sănătate aflată 8n tratament i.e.. Are depo*itele i.e. necesare re(enirii S.S.7 la (alori normale.
Lpersonalitate persoană de spirituală. tip primiti(: L
5
IJ. ENERGII 1ENE"ICE "UN,AMENTA!E "UN,AMENTA!E &E.1.".(
, Este o persoană ec;ili/rată7 8n curs de e(oluţie7 ale cărei S.. reu'esc să0i susţină 'i să0i ameliore*e S.S. de pe toate structurile. aloarea de pe total este 8ntre (alorile de pe # 'i )7 deci persoana este preocupată 8n principal de acti(ităţi spirituale.
Energiile Ener giile /enefice /enefice fundamenta fundamentale le +E.).F +E.).F., constituie constituie parametrul de /a*ă 8n aprecierea calităţii unui sistem (iu7 structură7 fenomen7 categorie7 procedură7 metodă7 acţiune etc. E.).F E.) .F.. consti constitui tuiee suport suportul ul energ energeti eticc minim minim necesa necesar r pentru funcţionarea 'i eficienţa algoritmilor fundamentali ai (ieţii. E. E.). ).F F. are are se semn mnif ific icaţ aţia ia info inforen rener ergi giil ilor or fa(or fa(ora/ a/il ilee proceselor fundamentale ale 8ndumne*eirii sistemelor (ii.
(ieţii7
e(oluţiei
'i
E.).F. ma4im posi/ilă e4istentă o are numai ?umina #ecreată de la Dumne*eu7 e4istentă 8ntr0o structură (ie umană7 angelică sau di(ină: E.).F. diferite caracteri*ea*ă un fenomen7 o acti(itate7 procedură7 categorie7 coordonată7 re real ali* i*at atăă nu numa maii cu a9ut a9utor orul ul 8nge 8ngeri rilo lorr de lumi lumină nă sa sauu entităţilor di(ine. Entităţile demonice7 8ntunecate7 nu pot reali*a niciodată acti(ităţi7 produse7 fenomene sau alte categorii cu E.).F. mai mari de . Acelea care au E.).F. 8ntre 1 'i sunt 8n'elătoare7 secund sec undare are77 8ntru 8ntrucât cât masc;e masc;ea*ă a*ă 8ntotd 8ntotdeau eauna na catego categorii rii77 acti(ităţi sau e4istenţe rele sau foarte malefice7 care au caracter principal.
). 'onştientizate 0 E.1.".con.: sunt numai acelea con'tient con'ti enti*at i*atee de raţ raţiun iunea ea +S.)., +S.)., poseso posesorul rului ui 8ntrup 8ntrupat7 at7 acestea se măsoară7 fiind 8ntotdeauna6 E.).F.con. [ E.).F.pot.
Fiec Fiecare are sist sistem em (i (iuu po pose sedă dă i. i.e. e. spec specif ific icee 'i un unic icee fiec"ărei structuri. In structurile inferioare +S.F. 'i S.)., se regăsesc 'i se reflectă i.e. ale structurilor superioare7 de tip no noes esic ic77 da darr nu numa maii atun atunci ci când când ac aces este te st stru ruct ctur urii sunt sunt configurate mai mult de E.1.".'ot. 5 E.1.".con. 5 E.1.".a'l. B 9;
(iu mai mult7 maidemonic7 puţin saucând deloc7i.e. ca*corespun*ătoare 8n care sistemul (iu are un caracter ale structurilor sale sunt ani;ilatoare ale i.e. 'i proceselor (ii fundam fun dament entale ale ale sistem sistemelo elorr (ii /enefi /enefice. ce. Acestea Acestea sunt sunt nemanifeste neman ifeste latente7 latente7 de'i e4istă e4istă numai ca programe programe i.e. i.e. fundamentale 8n structurile nemuritoare ale sistemului (iu. care se măsoară.
Caracteristici6 1. E.).F.pot7 E.).F.con. 'i E.).F.apl7 se măsoară7 iar E.).F.ut. E.).F .ut. se calculea*ă7 a(ând semnificaţiile aferente scalei (alorice unice7 pe fiecare structură 'i pe total sistem (iu7 8ntre +05, 'i +M1!!,7 cu semnificaţii adaptate.
2
. &entru interpretarea re*ultatelor se folose'te aceea'i scală (alorică unică proprie nu%ai celor ntru'a0i +ca 'i la S.S. 'i S..,7 S..,7 cu semnificaţiile6 se mnificaţiile6 A. Valorile E.1.".'ot. indică e4istenţa programelor i.e. specifice structurii 'i se măsoară după criteriile de mai 9os7 astfel6 a, E.1.".'ot.>?9;; L limita ma4imă de /eneficitate umană7 specifică celor /enefici 8ntrupaţi: 8ntrupaţi: /, E.1.".'ot. > ?9 L limita minimă normală de /eneficitate: c, E.1.".'ot. > 6F L ma4imul posi/il de speciali*are
'i defecte defecte specif specifice ice struct structuri urilor lor 'i riscur riscurii crescut crescutee de suferinţe suferi nţe corespun*ătoare corespun*ătoare acestora sau pe total sistem (iu caracteristică specifică sistemelor (ii rele: g, 98E.1.".'ot.8L; repre repre*i *int ntăă (a (alo lori rile le mi mini nimi mi necesare necesa re unui sistem (iu pentru pentru 8ndeplini 8ndeplinirea rea funcţiilor funcţiilor specif spe cifici ici struct structuri urilor lor77 a necesi necesităţ tăţilo ilorr aces acestor toraa 'i pentru pentru e(oluţia structurilor 'i 8ntregului sistem (iu L /enef8citate minimă 'i medie: ;, E.1.".'otL; sunt (alorile ce corespund sistemelor (ii foarte /une7 normale7 fire'ti7 /ine integrate 8n acest uni(ers longe(i(e a(ând i.e. specifice 'i necesare pentru
negati(ă7 specifică ar;istrategilor demonici 8ntrupaţi. d, Regi$trul &'laKa(: 05 [ E.).F.p2t. 1 Indi Indică că efect efectee de defa fa(o (ora/ ra/il ilee asupr asupraa (i (ieţ eţii ii 'i e( e(ol oluţ uţiei iei sistemelor (ii. 7bser%aţ 7bse r%aţie: ie: E.1.".'ot. 8 ; exprimă lipsa completă a
8ndeplinirea rolului sistemului (iu 8n ni'a sa I.E.. ). Valorile E.1.".con.: au acelea'i semnificaţii ca mai su suss nu numa maii că se refe referă ră la /e /ene nef8 f8ci cită tăţi ţiIe Ie prop propri riii con'tienti*ate din acelea potenţiale7 e4istente pe o structură sau alta7 /enefice sau malefice7 proprii sistemelor (ii de un tip sau altul. Acestea se măsoară. C. Valorile E.1.".a'l.: E.1.".a'l.: au semnificaţiile de mai sus7 referindu0se la /eneficitatea aplicată printr0o acţiune cu o
i.e. i.e. bene benefi fice ce şi pr prez ezen enţa ţa i.e. i.e. male malefi fice ce,, de demo moni nice ce,, ani8ilato ani8 ilatoar aree ale acelora benefice, benefice, ceea ce are ca efec efect t
st stru ruct ctur urăă sa sauu alta alta77 a sist sistem emul ului ui (iu. (iu. Acest Acestee (a (alo lori ri se măsoară. D. Valoril alorilee E.1." E.1.".ut .ut.: .: măr ăriimile au ac aceelea'i semnif sem nifica icaţii ţii77 8nsă 8nsă se ref referă eră la cât anume anume din potenţ potenţele ele sistemului (iu sunt utili*ate7 manifeste 8ntr0o acţiune7 8ntr0 un e(eniment 'i se calculea*ă cu formula de mai sus.
final moartea, iar într-un timp mai lung sau mai scurt până la aceasta, indică suferinţe specifice fiecăr fiecărei ei structuri în parte.
E.1.".'ot. .'ot. 8 ; pe o structură sau pe e, In ca*ul 8n care E.1." toat toate7 e7 stru struct ctur uraa sau sau 8n 8ntr treg egul ul si sist stem em (i (iuu au ca carac racte ter r demonic: f, ;8E.1.".'ot.89 in inddic icăă e4 e4is iste tennţa E.) .).F .F.. nesatisfăcătoare 'i malefice pentru necesităţile structurilor sau pe total sistem (iu7 indică 8ntotdeauna răutate7 carenţe
e%nifica0ia *alorilor E.1.". E.1.". 'e $tructuri: A. alorile potenţiale 0 E.).F.pot.6 a, E.).F.pot.1 pe structura fi*ică 7 indică o persoană care are programe i.e. cu semnificaţia dominării ei de impulsuri fi*ice7 este /rutală7 capa/ilă de (iolenţe 'i de diferite infracţiuni proporţionale (alorii respecti(e. Astfel de E.).F. sunt caracteristice personalităţilor insta/ile7 cu manifestări antagonice 8n funcţie de influenţele e4terioare7 de care sunt dependente: /, E.).F.pot.1 E.).F.pot.1 pe S.). indică pre*enţa unor programe i.e. ale raţiunii caracteristice unei persoane se(ere7 rele7
"cât "cât din din /e /ene nefi fici cita tate teaa po pote tenţ nţia ială lă pe ca care re o are si sist stem emul ul (iu (iu pe stru struct ctur uraa re resp spect ecti( i(ăă sa sauu pe tota totall 0 o con'tienti*ea*ă\" Intotdeauna E.).F.con. [ E.).F.pot.
C. A'licate 6 E.1.".a'l. Din /eneficitatea con'tienti*ată pe fiecare structură 'i pe total fiecare sistem (iu aplică numai o parte7 cu moti(aţii specifice. E.).F.apl. arată cât aplică din cât con'tienti*ea*ă pe structura respecti(ă7 sau pe total \ Intotdeauna E.).F.apl. [ E.).F.con.
ner(oase7 ner(oa se7 agi agitat tate7 e7 ira irasci sci/il /ile7 e7 /ănuit /ănuitoar oare7 e7 suspic suspicioa ioase7 se7 critice: pers rsoa oannă ca care re ar aree c, E.). E.).F F.pot .pot scă* scă*ut ut pe S#7 o pe programe i.e. care arată un suflet rău7 o persoană rea7 insens insensi/i i/ilă7 lă7 incapa incapa/il /ilăă de a comuni comunica ca corect corect afecti( afecti(00 sentimental7 o persoană care nu 8nţelege iu/irea7 impotentă 8n man manife ifesta starea rea iu/iri iu/iriii spirit spiritual uale7 e7 sit situaţ uaţie ie specifi specifică că de regu regulă lă di dife feri rite telo lorr tipu tipuri ri de at atei ei77 cer certă tăre reţi ţi77 or orgo goli lio' o'i7 i7
,. Ut Util ile/ e/ %ani %anife$ fe$te te 6 E. E.1. 1." ".u .ut. t. 0 arată rată c4t c4t %anife$tă din E.1.".'ot. #i ace$tea define$c 8n fond tipul sistemului (iu7 pe cine slu9e'te acesta6 armata de lumină
di*armonici7 critici'ti7 agitaţi7 negati(i'ti7 catastrofici etc. 1. Con#tienti)ate 6 E.1.".con. Fiecare sistem (iu con't con'tienti ienti*ea*ă *ea*ă numai o parte din /eneficitatea potenţială pe care o are pe fiecare structură 'i pe total. Algoritmul concentrării i.e. pentru măsurarea ei este6
sauToate armatati'urile de demoni. de E.1.". au 'e fiecare $tructură #i 'e total/ o li%ită %ini%ă $i o li%ită %a5i%ă/ care *aria)ă ntr6o )i $au n altă 'erioadă de ti%'/ %ai %ult $au %ai 'u0in/ 'u0 in/ n func0i func0iee de a%'lo a%'loare areaa #i $co'ul $co'ul efortu eforturil rilor or de'u$e/ ace$tea a*4nd ur%ătoarele $e%nifica0ii: 1. Am/e Am/ele le limi limite te ca carac racte teri ri*e *ea*ă a*ă nu numa maii o an anum umit ităă perioadă de timp7 acestea sc;im/ându0se mereu de0a lungul (ieţii.
. Jradul de ele(are al /enef8cităţii sistemului (iu se aprecia*ă după E.).F.ut.min. E.).F.ut.min. pe fiecare structură 'i pe total 'i nu după după (al (alori orile le ma4im ma4ime7 e7 pe concen concentra trare7 re7 sau după după acelea potenţiale mari7 care pot fi de multe ori nernanifeste 0 ca*ul laicilor 'i ateilor.
E4emplu6 unele feline +inclusi( pisicile, sau oameni au S.#. cu E.).F. negati(7 negati(7 8n timp ce S.F. S.F. 'i S.). au E.).F.^ E.).F.^ ! pentru a nu0'i atrage neplăceri etc. @nel @nelee clas clasee 'i sp spec ecii ii an anim imal alee sa sauu (e (ege geta tale le su sunt nt influenţate mai mult de decăderea spirituală a fiinţelor umane7 altele mai puţin7 altele deloc. Atunci când omul (a ele(a spiritual7 această caracteristică a unor (egetale sau an anim imal alel elee (a disp dispăr ărea ea77 ce ceea ea ce 8n un unel elee ca ca*u *uri ri (a det determ ermina ina77 c;i c;iar ar dispar dispariţi iţiaa specie speciei7 i7 iar 8n alte alte ca*uri ca*uri sc;im/area comportamentului7 modului de alimentaţie a acestora7 +a'a cum se arată 8n Sfânta Scriptură7 a e4istat
E.1.".'ot. 6 E.1.".'ot.%a5. 6 E.1.".'ot.%in. -. OE.).F.pot. sau ut. 0 au semnificaţia re*er(elor de ele(are 8n /eneficitate potenţială sau utili*ată 0 cu (alori 8ntre potenţele pe concentrare 'i acelea o/i'nuite7 sau 8ntre ma mani nife fest stăr ăril ilee pe conc concen entr trar are7 e7 mo/i mo/ili li*ar *aree 'i ac acele eleaa o/i'nuite. 5. Sistemele (ii 8n curs de ele(are pot a(ea diferenţa dintre minim 'i ma4im mare sau foarte mare7 pe când sistemele (ii foarte ele(ate au diferenţa foarte mică sau egală cu ! 'i limita minimă foarte ridicată.
ETA!ON 'entru E.1.".:
această situaţie cel puţin 8n două momente 0 la Facere 'i la &otopul lui #oe7 8n arcă etc,. 2. E.1." E.1.".. ca %ări%e #i $e%n $unt acelea care de$'art lu%ile %alefice de acelea -enefice. In societatea umană7 ponderea e4istenţei oamenilor răi este de 1Y. iar 5Y sunt oa oame meni ni ma maii mult mult sau ma maii pu puţi ţinn /u /uni ni 8nsă 8nsă lips lipsiţ iţii de cunoa'terea necesară manifestării /enef8cităţii lor. #u e4istă 8n ?egile Di(ine te;nici de /enefici*are a
E.1 E.1." . a M=NTUI M=NTUITOR TORU!U U!UII IIU IIU PRIT PRITO O > 9;;7.". iar6 E. E.1. 1." ".' .'ot ot.> .>E. E.1. 1." ".c .con on.> .> E.1. E.1." ".a .a'l 'l.. > 9; 9;;; > E.1.".ut. Adică E.1.".>; . E4istă sisteme (ii care pot a(ea unele structuri ma male lefi fice ce +E.) +E.).F .F. . 1 1,, 'i alte alte st stru ruct ctur urii /e /ene nefi fice ce +E.).F.]1,.
celor răi7 eforturi deoarece'ro'rii e*olu0ia tre-uiee4terior $ă ai-ă loc 'rin 'i$i$te%elor nu 8n mod*ii artificial7 sistemului (iu. Acest lucru este (ala/il la sistemele (ii umane. . Efecte de /enefici*are se pot o/ţine7 8nsă numai 8n ?egile ?eg ile Di(ine Di(ine.. Acestea Acestea sunt sunt 8nsă 8nsă tempor temporare are77 datori datorită tă faptul fap tului ui că nu coresp corespun undd ?egilo ?egilorr Di( Di(ine ine ale e(oluţ e(oluţiei iei sistemelor (ii.
<
1. Caracteri*area gradului de ele(are a unei E.#.&. 8ntrupate este făcută numai de (alorile ut.min. ale E.).F. 'i ale celorlalţi parametri i.e. alorile ma4ime o/ţinute pe concentrare i.e.7 8n urma mo/ili*ării (oliţionale7 sunt de o importanţă secundară 8n caracteri*area unei persoane. 1-. Cre#te Cre#terea rea E.1." E.1.".'o .'ot.% t.%in. in. 'e $tr $truct ucturi uri $e reali)ea)ă a$tfel: a, E.1.". 'e .". cre'te prin post7 eliminarea cărnii din alimentaţie7 autocontrolul 'i conducerea trupului cu S.#.7 prin inter*icerea intrării 8n re*onanţe negati(e: /, E. E.1. 1." ". 'e .1. cre' cre'te te prin prin de de*( *(ol olta tare reaa
E*olu0 E*o lu0ia ia $i$ $i$te% te%elo elorr *ii e$te !ege !ege ,i*ină ,i*ină.. Nu%ai Nu%ai oa%enii 'ot ele*a $au decădea *oli0ional con#tient 6 c4nd *ite)a e*olu0iei $au decăderii e$te %a5i%ă. Ace$te *aria-ilită0i 'o)iti*e $au negati*e 'ot fi #i incon#tiente #i 'rin $uferin0e &$'ecifice Q7ar%ei oa%enilor( 6 c4nd *ite)a e*olu0iei $au a decăderii e$te %ini%ă. . ?a sistemele (ii la care E.).F. pe structuri 'i pe total diferă mai mult de -7 aceasta duce la di*armonii7 conflicte 8n interiorul sistemului (iu 'i 8ntre sistemele (ii care au concepte 'i manifestări diferite7 atât 8n interior cât 'i 8n e4terior +nu pot fi preluate7 8nsu'ite de celălalt sistem (iu depă'i depă'indu ndu0se 0se limite limitele le /iolog /iologice ice fundam fundament entale ale de influenţa/ilitate ale structurilor 'i ).C.F.,.
