Psihologia Influentei Sociale - Ella Ciuperca

 

INFLUENŢA SOCIALĂ  Conf. univ. dr. Ella Magdalena Ciupercă Fiecare dintre noi se confruntă cu situaţii speciale, mai dificile sau mai plăcute, fiecare traversăm în viaţă crize personale sau perioade fericite, luăm decizii corecte sau dezastruoase... Fără a conştientiza prea mult, în viaţa de zi cu zi, suntem influenţaţi atât de  prietenii cei mai buni, de părinţi sau de partenerii de viaţă, cât şi de persoanele aparent neînsemnate cu care intrăm în contact, de grupuril grupurilee şi de organizaţ organizaţiile iile sociale în care trăim. Cei implicaţi indivizi, grupuri sociale, organizaţii etc.! sunt influenţaţi, influenţează la rândul lor şi suportă efectele acţiunilor proprii şi ale altor persoane. Fenomenul influenţei sociale este e"trem de comple" şi amplu. a mplu. #e poate manifesta în mod continuu sau intermitent, spontan sau intenţionat, direct sau mediat, cu rezultate evident previzibile sau, cel mai adesea, greu de imaginat şi delimitat în conduita indivizilor. $nteresul sporit acordat influenţei sociale se datorează efectelor importante pe care le  produce% ideile, opiniile, opiniile, percepţiile, convingerile, mod modurile urile de gândire ale actorilor sociali se modifică sau se stabilizează ca urmare a interacţiunilor cu diferite alte persoane sau grupuri sociale. &utem afirma, fără teama de a greşi, că influenţa socială este tema fundamentală a  psi'ologiei  psi'ologi ei sociale, pentru că, aşa cum am arătat, nu e"istă interacţiuni sociale pure. &entru o astfel de abordare pledează faptul că efectele influenţei sociale se întrepătrund cu cele rezult rez ultate ate din comunicare, relaţii interpersonale, formarea atitudinilor, dinamica grupului etc., sau că procesele şi

fenomenele influenţei sociale pot fi regăsite atât la nivel individ individual ual şi

grupal, cât şi la nivel macrosocial, unde, în fapt, dau măsura acţiunii sociale, a inovării şi sc'imbării. Mai mult, procesele de influenţă socială pot apărea simultan sau succesiv, se pot întrepătrunde acţionând sinergic pentru determinarea anumitor efecte sau nu( sunt probabile transformări ale unei forme de influenţă în alta ceea ce angrenează consecinţe diferite la nivelul indivizilor şi grupurilor şi se întâlnesc în absolut toate segmentele vieţii sociale% în

 

sfera publică, în mass)media, în activităţile de conducere, în lumea sportului, în ştiinţă, artă, cultură etc. *nţe *n ţele lege gere reaa câ câmp mpul ului ui soci social al treb trebui uiee să ţină ţină în înto totd tdea eaun unaa se seam amaa de trei trei un unit ităţ ăţii importante de analiză% •

individul, în ipostaza de a se supune presiunilor de a accepta un anumit comportament sau de a genera alternative,

•

grupul, în calitate de principal mi+loc de informare, dar şi de deţinător al mecanismelor de control social în cazul nonconfo nonconformării rmării şi devianţei, şi

•

cadrul instituţional şi cultural în care apar interacţiunile sociale, avându)se în vedere  percepţiile individu individuale, ale, normele de grup, presiunile din partea comunităţii şi codurile culturale e"istente în grupul vizat.

CONSTRUIREA REALITĂŢII SOCIALE: C-E/0$$ 1$ &0/-/-$&20$ C/3$-$4E Felul în care noi percepem realitatea socială nu este, în mod categoric, obiectiv. *n  percepţiile noastre asupra lumii intervin o serie de procese modelate de e"perienţele pe care fiecare le)am trăit sau de infomaţiile obţinute de)a lungul procesului de socializare. stfel apar% 

simplificarea realităţii sociale realizată prin% 

Categorizar Catego rizaree socială socială 

) o mo moda dali lita tate te pr prim imar arăă pr prin in ca care re se stru struct ctur ureaz eazăă

e"perienţa noastră, individuală şi de grup. Categorizarea se realizează prin intervenţia proceselor perceptive preponderent empirice, dar se bazează pe comu comuni niun unea ea de cr cred edin inţe ţe,, re regu guli li şi va valo lori ri acc accep epta tate te la nive nivell co comu muni nita tarr. Categorizarea desemnează acea 5activitate cognitivă constând în includerea în aceeaşi clasă a obiectelor sau persoanelor de acelaşi fel6 7. 8oise, 9::;!. Ca activitate cognitivă indispensabilă bunei funcţionări a fiecăruia în societate, categorizarea permite organizarea itemilor percepuţi în categorii în funcţie de un criteriu unic de repartizare, e"perienţa personală fiind astfel structurată. /rganizarea datelor în clase, conform principiulu principiuluii economiei de efort uşurează şi operarea ulterioară cu informaţiile primite din mediu. Formarea impresiilor  este uşurată de rapiditatea perceperii şi de modul în care sunt interpretate

 

datele. stfel posibilitatea de a interpreta mai uşor datele dobândite permite o adapta ada ptare re mai eficie eficientă ntă la rea realit litate ateaa în încon con+ur +urăto ătoare are,, dat datori orită tă cat catego egoriz rizări ăriii nemaifiind necesară procesarea cognitivă a fiecărui item perceput. Funcţiile categorizării% )

ordonarea 'aosului informaţional

)

adap adapttarea area efi eficien cienttă a indivi dividdului lui la soci ciet etat atee

)

simp simpli lifi fica care reaa şi or orga gani niza zare reaa re real alit ităţ ăţii ii g gen ener eral alul ul,, ab abst stra ract ctul ul,, esen esenţi ţial alul ul

din ceea ce cunoaştem! )

uşurează ccoomunicarea ssoocială

)

structurează realitatea şi o organizeaz azăă

)

reducere an"ietatea

8isfuncţiile categorizării% )

unif unifor ormi miza zare reaa so soci cial alăă a in indi divi vizil zilor or

) poat poatee dete determ rmin inaa în tim timpp apar apariţ iţia ia unei com comod odit ităţ ăţii co cogn gnit itiv ive, e, a le lene nevi viei ei cognitive )

poat poatee scăp scăpaa din din vede vedere re aspe aspect ctel elee de det detal aliu iu sa sauu nu nuan anţe ţele le di dinn medi mediul ul

încon+urătorr care adesea sunt 'otărâtoare în desfăşurarea vieţii sociale!. încon+urăto ) 

persiste persistenţa nţa sc'em sc'emelor elor poat poatee aafecta fecta perceperea perceperea realităţii realităţii soci sociale. ale.

Clasificar Clasi ficarea ea oamen oamenilor ilor.. $ncl $ncludere udereaa indi individu vidului lui într într)un )un anum anumit it gru grupp soci social al condu con duce ce la produ producer cerea ea unei unei act activ ivită ităţi ţi de accent accentuar uaree a difer diferenţ enţelo elorr înt între re membrii unor grupuri diferite prin supraestimarea distanţelor sociale care)i separă şi îi diferenţiază, concomitent cu accentuarea similarităţii între membrii aceleia acel eiaşi şi cat catego egorii rii,, ace aceste ste fenome fenomene ne fiind fiind cu atâ atâtt mai acc accent entuat uatee cu cât criteriul după care se realizează categorizarea este mai important pentru evoluţia ulterioară a grupurilor. tunci când ne referim la categorii de indivizi apare suprapunerea semantică cu termenul 5stereotip6. 8ar esenţa gândirii stereotipice se poate rezuma la realizarea di'otomiei noi?$-@A$$

8iferitele momente ale vieţii sociale presupun modalităţi de comportament foarte diverse ale  persoanei. 8e fiecare dată, e"plicit sau nu, ne punem întrebarea de ce s)a comportat astfel şi facem atribuiri privitoare la cauzele care au generat un anumit tip de comportament, în func fu ncţi ţiee de ca care re +ude +udecă căţi ţile le desp despre re o anum anumit ităă pe pers rsoa oană nă po pott fi fo foar arte te dife diferi rite te.. ce cela laşi şi comportament al unei persoane permite formularea de +udecăţi foarte diferite în funcţie de cauzele care se consideră că l)au generat.  Atribuirea a înseamnă a emite o judecată, a infera ceva asupra propriei stări sau Definiţie:  Atribuire

asupra stării altuia, pornind de la un obiect, de la un gest. Are loc mai ales în momente de incertitudine, ca expresie a necesităţii de a căuta invarianţi, de a introduce coerenţă i  stabilitate în ambianţă. 

Schemele sociale  afectează amintirile pe care le avem atât datorită modului de codifi cod ificar caree a inf inform ormaţi aţiilo ilor, r, cât şi din cau cauza za reami reaminti ntiri riii inf inform ormaţi aţiil ilor or în rap rapor ortt cu sc'emele dobândite.



Autoat!i"ui!e #i hete!oat!i"ui!e% modul în care individul se înţelege pe sine şi pe ceilalţi ctorul dispune de mai multe date despre propria persoană şi acestora le ataşează o importanţă mai mare. *n general informaţia despre propriul comportament

 

este raţionalizantă, +ustificantă, e"istând tentaţia de a)l raporta unor norme general admise. 8impotrivă oamenii tind să e"plice, nu să +ustifice comportamentul celorlalţi. 

Ilu$ia cont!olului #i ne%oia cont!olului % tendinţa de a se pune la originea unor  evenimente obiectiv incontrolabile îmbolnăviri de cancer, bombardamentul de la Biros'ima pentru persoanele născute după acea dată!, ilustrează credinţa că indivizii au convingerea că, în ultimă instanţă, pot influenţa 5mersul lumii6.



&e de altă parte e"istă situaţii când indivizii au posibilitatea de a controla mediul, dar  abandonează această tendinţa din cauza unor eşecuri repetate şi supunerii repetate la situ si tuaţ aţii ii re resi simţ mţit itee ca eş eşec. ec. stfe stfel, l, din din ca cauz uzaa un unui ui an anum umit it tip tip de re repr prez ezen entă tări ri a cauzalităţii, apare fenomenul nea&uto!'!ii (o")n(ite, când individul renunţă la orice încercare de a acţiona pentru controlul mediului încon+urător încon+urător..



E*+licaţia succesului #i e#ecului se face prin asignarea de cauze de tip intern şi e"tern, controlabile şi incontrolabile. *n general succesul personal este pus pe seama unor cauze de tip intern aptitudini, efort!, iar nereuşitele considerate a fi generate de cauze de tip e"tern g'inion, circumstanţe, nefavorabile etc.!. 8impotrivă succesul celorlalţi tindem să)l considerăm a fi generat de şanse, relaţii, circumstanţe atribuire e"ternă!, iar nereuşitele lor să)l considerăm a fi generat de incapacitate şi lene atribuire internă!.



tendin ten dinţa ţa s' c!e'm scena!ii +o$iti%e +ent!u e%enimente ne,ati%e   pe care le)am traversat. cest proces de gândire împotriva faptelor vizează în general evenimentele negative. 8eşi uneori sunt prelucrate mental şi evenimente pozitive fiind elaborate scenarii ale unui rău posibil, împotrivirea mentală faţă de unele fapte e"istente reprezintă o tortură iraţională şi derivă din împotrivirea faţă de actele negative care s) ar fi putut întâmpla întâmpla sau s)au înt întâmplat âmplat 5măcar dacă aş fi6. o

8ar,, în ciu 8ar ciuda da ubicu ubicuită ităţii ţii fen fenome omenul nului ui ace aceast astăă ten tendin dinţă ţă nu este este la fel de  puternică în orice orice conte"t cultural cultural..

=$=?$/0F$E #E?EC-$4@% •

Cristea, 8. D!. -ratat de psi'ologie socială. =raşov% Editura &ro-ransilvania, D) GD.

 

•

8oise, 7., 8esc'amps, H.C şi MugnI, . 9:::!.  !sihologie socială experimentală. $aşi% Editura &olirom, 9)J9, 9J)9KL,

•

Moscov Mos covici ici,, #. co coor ord.! d.! 9:: 9::G!. G!.  !sihologia socială a relaţiilor relaţiilor cu celălalti.  $aşi% Editura &olirom, p. 99)9JG.

•

0adu, $., $luţ, &. şi Matei, ?. 9::;!. &si'ologie socială. Clu+)3apoca% Editura E"e #0?, p. ;:)JL.

CO-.ETENŢA SOCIALĂ /I A0ILITĂŢILE DE INTERRELAŢIONARE Definiţie:  Competenţa socială este un termen utilizat pentru a descrie eficienţa socială a individului, abilitatea sa de a stabili şi menţine relaţii interpersonale satisfăcătoare cu cei din +ur şi de a evita tratamentele negative din partea celorlalţi. ce lorlalţi. şadar competenţele sociale sunt pattern)uri ale comportamentului social care dau indivizi competenţi din punct de vedere social, adică indivizi care reuşesc să producă efectele dorite asupra celorlalţi Moscovici, 9::;E3-0E &0E>E3- 0E #$3E?2$ M3EME3-2? $M&0E#$E$! Este Es te un obie obiect ctiv iv foar foarte te impo import rtan antt al co comp mpet eten enţe ţeii so soci cial alee de deoa oare rece ce în or oric icee interacţiune rolul şi statutul fiecărui individ trebuie negociat şi acceptat de către ceilalţi. desea lipsa de competenţă socială derivă din e"istenţa unor slăbiciuni în sfera eu)lui ce pot da naştere unei conştiinţe de sine e"agerate sau unei an"ietăţi sociale prea mari. 

&roducerea impresiei scontate presupune două etape importante%

-

observarea mediului, respectiv identificarea aşteptărilor celorlalţi

-

observarea propriilor propriilor comportamente care ar trebui să furnizeze imaginea dorită. 

•

Managementul impresiei intervine atunci când un individ îşi propune% $ . să obţină aprobarea altor oameni% prin strategia amabilităţii. $ndivizii au tendinţa de a îm împăr părtăş tăşii opin opiniil iilee şi val valor orile ile cel celui uilal lalt, t, me merg rgând ând pân pânăă la flatar flatarea ea celuil celuilalt alt pri prinn aprobare şi laudă. 8eşi înşelătoare, această strategie îşi atinge scopul de cele mai multe ori pentru că fiecare dintre noi credem că merităm să primim complimente. #e apelea ape lează ză şi la atract atractivi ivitat tatee fizic fizică, ă, o anu anumit mităă do doză ză de lipsă lipsă de modes modestie tie ad adapt aptată ată situaţiei!, manipularea scuzelor etc. să treacă drept o persoană competentă

•

$$. să treacă drept o persoană persoană competentă% proceduri de pro promovare movare a sinelui prin prin care facem cunoscute propriile realizări. 8e e"emplu direcţionarea discuţiei înspre zone în

 

caree ne sim car simţim ţim foa foart rtee com compet petenţ enţii poa poate te fi uti utilă. lă. E"p E"pune unerea rea difer diferite itelor lor diplo diplome, me, aducerea în discuţie a performanţelor obţinute face parte din aceeaşi strategie de  promovare a sinelui. sinelui. •

$$$. &entru a crea impresia unui statut înalt şi cu autoritate ne încon+urăm de diferite simboluri precum o maşină scumpă, bi+uterii deosebite, fotografii în care în +urul nostru sunt personalităţi culturale, culturale, politice etc. socierea cu persoane a căror reputaţie şi succes sunt recunoscute, adeseori însoţită de delimitarea de cei care suferă eşecuri sunt strategii prin care trezim impresia că suntem o persoană cu un statut ridicat.



?imite% •

re succes, dar numai pe termen scurt.

•

8upl 8u plic icit itat atea ea comp compor orta tame ment ntul ului ui es este te un in indi dici ciuu al ne nese seri rioz ozit ităţ ăţii ii,, ia iar  r  neseriozitatea este o premisă a ruperii relaţiei stabilite.

•

Fiec Fiecar aree dint dintre re stra strate tegi giil ilee util utiliz izat atee po poat atee av avea ea un re reve vers rs al meda medali liei ei%% amabi ama bilit litate ateaa poate poate fi cal califi ificat catăă ca lingu linguşea şeală, lă, prezen prezentar tarea ea perfor performan manţel ţelor  or   proprii ca lăudăroşenie lăudăroşenie şi fanfaron fanfaronadă adă etc.

=$=?$/0F$E #E?EC-$4@% •

BaIes, H. #ocial 0elations'i 0elations'ips. ps. *n M. &oole şi M. 7ar 7arner ner 9::G!. #he $%&' (andboo) of   (uman *esource 'anagement, ?ondra% $nternational -'omson -'omson =usiness &ress,

•

p. 9J)9J;

Moscov Mos covici ici,, #. 9: 9::; :;