Protocoale de Retea

 

LICEUL TEHNOLOGIC “AXIOPOLIS” CERNAVODA

Profil: Tehnic Calificarea (Nivel 3): Tehnician operator tehnica de calcul

Lucrare de specialitate

PROTOCOALE DE RETEA

Profesor indrumator, Spataru Nicoleta Elena

Eleva, Strugariu Melania

 

-2013-

CUPRINS Cap.I  ARGUMENT   ……………………………………………………………………..2

Cap.II PROTOCOALE PROTOCOALE DE RETEA.............. ................................ .................................. ................4 4 II.1. Notiuni generale ................................ ................ ................................ ..............................4 ..............4 II.2. Protocolul IPX   ………………………………………………………..…….6 II.3. Protocolul SPX   ………………………………………………………….…..8 II.4. Protocoalele TCP/IP …………………………………………………....10 II.4.1. Protocolul Internet (Internet Protocol - IP)

………10 II.4.2.

Protocolull de control al transmisiei (TCP) Protocolu

………16

BIBLIOGRAFIE ................. ................................. ................................ .................................. .......................... ........ ..19

2

 

Cap.I ARGUMENT Am realizat „Protocoale de retea”, o sinteza ce face referire la protocoalele protocoalele utilizat utilizate e in retele retelele le de calculat calculatoare. oare. Structurata Structurata in doua dou a capi capitol tole e de int intinde indere re ine inegala gala,, lucrare lucrarea a pastrea pastreaza za tiparel tiparele e real re aliz izar arii ii unei unei astf astfel el de lu lucr crar arii si este este conf confor orma ma cu ceri cerint ntel ele e impuse de programa scolara, urmarind furnizarea unui complex de cunostinte sintetizate. Primul capitol al acestei lucrari il reprezinta „Argumentul” care are rolul unui memoriu justificativ, in decursul caruia este facuta o prezentare pe scurt a cuprinsului acestei lucrari. In ce cell de al doil doilea ea ca capi pittol am prez prezen enttat cat catev eva a not notiuni iuni gene ge nera rale le desp despre re pr prot otoc ocoa oale le,, prot protoc ocol olul ul IP IPX, X, pr prot otoc ocol olul ul SP SPX, X, protocoalele proto coalele TCP/I TCP/IP, P, pro protoc tocolu olull Int Intern ernet et (Inter (Internet net Protoc Protocol ol – IP), protocolul de control al transmisiei (TCP). O retea de calculatoare care interconecteaza diferite sisteme de calcul poate functiona in bune conditii numai daca exista o conv co nven enti tie e care care stab stabil iles este te modul odul in car care se tra rans nsm mite ite si se interpreteaza informatia, conventie numita protocol. Protocoalele perm pe rmit it ca calc lcula ulato toar arelo elorr sa com comun unice ice int intre re ele print printrr-un un limbaj limbaj comun, reprezinta un standard sau o conventie asupra modului de desfasurare a unui anumit lucru. Prin protocol se intelelge o suita (stiva) de protocoale ce lucre luc reaz aza a impr impreun euna a (de ex exem emplu plu TCP/ TCP/IP IP). ). Prot Protoc ocoa oalel lele e nu sunt sunt ident ide ntic ice e din din punct punctul ul de veder vedere e al efi eficie cient ntei, ei, vite viteze zeii de lucru lucru,, consumului consum ului de resurs resurse e (in functie de dimensi dimensiunea unea header-ulu header-ului, i, de exem ex empl plu) u),, usur usurin inte teii in in inst stal alar are, e, us usur urin inte teii in admi admini nist stra rare re – diferentele sunt date de tipul retelei, tipul infrastructurii acesteia (un singur segment sau mai multe, separate printr-un ruter), daca prot pr otoc ocol olul ul es este te rut rutabil abil sau sau nu, de tipul ipul cl clie ient ntiilor lor din din ret retea (M.Wind (M. Windows ows,, Nov Novell ell Net Netwar ware, e, Apple Apple Talk, Talk, tipul tipul de echipam echipament ente e 3

 

existent in retea si modul cum este utilizat protocolul. existent protocolul. Potenti Potentialu alull de a asigura robustete in fata unui mediu de transmisie nesigur, fac din TCP un protocol foarte dorit de o multitudine de aplicatii care fac apel la intercomunicatie. Prin respectarea standardelor admise pentru OSI se asigura posibilitatea interconectarii, a cooperarii sistemelor si transferul info in form rmat atii iilo lorr util utiliz izat ator oril ilor or.. Ex Exis ista ta urma urmato toar arel ele e trei trei elem elemen ente te importante introduse de OSI: puncte de acces la servicii, care definesc interfetele intre nivele adiacente; primitive ca baza a dialogului intre nivele adiacente; protocoale care reprezinta reguli pent pe ntru ru exec execut utar area ea dia dialo logu gului lui int intre re nivele nivele de acela acelasi si or ordin din al ale e echipamentelor care se afla in relatie directa unul cu celalalt . Modelul OSI este un ghid pentru proiectarea infrastructurii unei retele si a protocoalelor de retea. Fiecare suita de protocoale are ar e prop propri riul ul mode model, l, care care defin definest este e funct functio iona nalit litat atea ea rete retelei lei in interiorul suitei de protocoale. Criteriile potrivit carora ISO a repartizat functiile pe nivele au fost fo st:: omog omogen eniz izar area ea in in inte teri rior orul ul fi fiec ecar arui ui stra strat; t; redu reduce cere rea a la minimum a interactiunilor dintre nivele; limitarea numarului de nive ni vele le la o valo valoar are e ac acce cept ptab abil ila. a. In mo mode delu lull OSI, OSI, prim primel ele e trei trei nivelel niv elele e contin contin fun functii ctiile le nece necesar sare e pentru pentru transf transferu erull informa informatii tiilor lor prin retea. Rolul unui nivel este de a realiza urmatoarele functii: comunica cu entitatea de acelasi nivel dintr-un alt subsistem la care este realizata conexiunea prin reteaua tehnica, folosind un protoc pro tocol ol de com comunic unicati atie e sta standa ndardiz rdizat, at, specific specific niv nivelul elului; ui; ofer ofera a servicii nivelelor superioare. In finalul acestui capitol am prezentat protocoalele folosite pent ntrru retele lelle tip in intternet. Cele mai utiliz iliza ate sunt: TCP (Transmission Control Protocol) si IP (Internet Protcol). Acest set de protocoale permit impreuna calculatoarelor legate in retea sa se interconecteze a realiza transferul de fisiere, servicii post po sta a elect electro ronic nica a pentru si se sesi siuni uni de lucru luc ru inte intera ract ctiv iv la dista dis tant nta. a. de In incheiere as vrea sa precizez ca acest set de protocoale a inceput sa fie din ce in ce mai raspandit in mediul comercial. Mode Mo delu lull TC TCP/ P/IP IP est este mode delu lull lum lumii real reale. e. Fi File le Tra rans nsfe ferr Protocol – FTP este un protocol orientat pe conexiune, inclus in suit su ita a TCP CP//IP – co cone nex xiune iunea a trebu rebuie ie sa fi fie e stab stabil ilit ita a pent pentrru a tr tran ansf sfer era a fisie fisiere re intre intre serv server er-ul -ul FT FTP P si clien clientu tull FTP, FTP, tr trim imit ite e si rece re cept ptio ione neaz aza a fi fisi sier ere e via via TC TCP/ P/IP IP,, co cons nsta ta di dint ntrr-un un cl clie ient nt si un server, transfera fisiere simplu si eficient, permite stabilirea unei conexiuni (prin intermediul unui program existent pe desktop) cu server-ul FTP, dupa care transfera fisierul intr-un mod orientat pe conexiune.

4

 

In finalul lucrarii am prezentat „Bibliografia” ce contine manualele de specialitate din care am extras material pentru lucrarea de specialitate pe care am realizat-o.

5

 

Cap.II PROTOCOALE DE RETEA II.1.

Notiuni generale

O retea de calculatoare este alcatuita dintr-un ansamblu de mijloace de transmisie si de sisteme de calcul, pentru a realiza atat functii de transport a informatiei cat si functii de prelucrare a aceste ace steia. ia. O retea retea de calculat calculatoar oare e care care interco interconec nectea teaza za diferit diferite e sisteme de calcul poate functiona in bune conditii numai daca exista o conventie care stabileste modul in care se transmite si se interpreteaz inter preteaza a inform informatia, atia, conventie numita proto protocol. col. Asadar, Asadar, un protocol este un set de reguli pe care fiecare calculator trebuie sa-l respecte pentru a comunica cu un altul. Protocoalele sunt de doua feluri: rutabile: sunt acel protocoale care accepta comunicatii LAN - LAN pe mai multe cai si nerutabile. Desi astazi sunt si alte sisteme in functiune, cei mai multi distribuitori de echipamente de comunicatie folosesc OSI pentru a educa utilizatorii utilizatorii in folosir folosirea ea echipamente echipamentelor. lor. Se considera considera ca OSI este cel mai bun mijloc prin care se poate face inteles modul in care informatia este trimisa si primita. In modelul OSI sunt sapte stra st ratu turi ri si fiec fiecar are e stra stratt ar are e func functi tiii di dife feri rite te in rete retea, a, acea aceast sta a repartitie purtand numele de stratificare (in engleza layering). Stra St ratu tull 7 (l (lay ayer er 7- ap appli plica cati tion) on)  es este te cel cel mai mai apro aproap ape e de utilizator si are rolul de a face legatura dintre aplicatie si serviciile oferite de retea pentru acea aplicatie. El este mai aparte decat celelalte straturi in aceea ca nu furnizeza servicii altor straturi. Spre exemplu: o aplicatie ca editorul de text pe care tocmai am scris acest text foloseste stratul 7 cand ii comand sa salvez pe un disc care este in retea. Daca este sa asociem acest strat cu un cuva cu vant nt,, ce cell ma maii po potr triv ivit it ar fi fi:: brow browse ser. r. La aces acestt ni nive vell se af afla la situate network shell-urile care permit de exemplu un workstation sa se integreze in retea. Stra St ratu tull 6 (l (lay ayer er 6 - pr pres esent entat atio ion) n)  ar are e ca scop scop tr tradu aduce cere rea a informatiilor in formate pe care masinile care comunica le pot int nte eleg lege. Poate fi asociat principi cipia al cu sint intagma gma: formatul infor inf orma mati tiei. ei. Conve Convert rtest este e ce cele le doua doua form format ate e EBCD EBCDIc Ic si ASCI ASCIII in formate de imagine , audio , video etc. Strrat St atul ul 5 (l (lay ayer er 5 – se sess ssio ion) n)  por pornes neste, te, adm adminis inistr treaz eaza a si termina sesiunile de comunicare intre calculatoare. Este asociat cu termenul de dialog. 6

 

Exemple de protocoale din Stiva OSI: 7 Aplicatie

ex.: HTTP HTTP,, SMTP SMTP,, SNMP SNMP,, FTP FTP,, Telnet  Telnet,, SIP SIP,, SSH, SSH, NFS,, RTSP, NFS RTSP, XMPP XMPP,, Whois, Whois, ENRP

6 Prezentare

ex.: XDR XDR,, ASN.1, ASN.1, SMB SMB,, AFP AFP,, NCP

5 Sesiune

ex.: ASAP ASAP,, TLS  TLS,, SSH SSH,, ISO 8327 / CCITT X.225, RPC,, NetBIOS RPC NetBIOS,, ASP ASP,, Winsock Winsock,, BSD sockets

4 Transport

ex.: TCP ex.:  TCP,, UDP UDP,, RTP RTP,, SCTP SCTP,, SPX SPX,, ATP ATP,, IL

3 Retea

ex.: IP IP,, ICMP ICMP,, IGMP, IGMP, IPX IPX,, BGP BGP,, OSPF, OSPF, RIP, RIP, IGRP IGRP,, EIGRP,, ARP, EIGRP ARP, RARP RARP,, X.25 (Packet Switching)

2

Legatura de date

1 Fizic

ex.: Token ring ex.: Token ring,, HDLC, HDLC, Frame relay, relay, ISDN ISDN,, ATM, ATM, 802.11 Wi-Fi, Wi-Fi, FDDI, FDDI, PPP optica,, cablu ex.: cablu coaxial coaxial,, radio, radio, fibra fibra optica bifilar torsadat, torsadat, fire cupru cupru,, Ethernet

Stratul 4 (layer 4 – transport)  segmenteaza si reasambleaza informatia care circula intre noduri. Granita dintre acest strat si cel de deasupra lui este foarte importanta pentru ca delimiteaza straturile care se ocupa cu procesarea locala a informatiei (7appli ap plica cati tion on,, 66-pr pres esent entat atio ion n si 55-se sessi ssion on)) si pe ce cele le care care au ca functie definirea modului in care trebuie sa circule datele intre echipamente (4-transport , 3-network , 2-data link si 1-phisycal). Func Fu ncti tiil ile e pr prin inci cipa pale le ale ale st stra ratu tulu luii tra transpo nsporrt ar fi fi:: defi define nest ste e caracteristicile transportului intre noduri, se asigura ca datele au ajuns la destinatie, stabileste, mentine si termina circuite virtuale, dete de tect ctea eaza za si re reme medi diaz aza a eror erorile ile ca care re au apar aparut ut in proce procesu sull de tr tran ansp spor ort, t, cont contro rolea leaza za fluxu fluxull de dat date. e. Da Daca ca trebu trebuie ie gandi ganditt in cateva cuv uvin intte, cel ele e mai bune ar fi: ca callita itatea serv erviciu iciulu luii si increderea in serviciu. Stra St ratu tull 3 (la (laye yerr 3 – ne netw twor ork) k)  po poat ate e fi gan gandi ditt avan avand d do doua ua functii: rezolva adresarea intre hosturi si gaseste cea mai buna cale pe care informatia trebuie sa o parcurga pentru ajunge la destinatie. Aici se desfasoara procesul de routing. Stratul 2 (layer 2 – data link)   face trecerea informatiei din calculator in mediul prin care este trimisa informatia (cablu, fibra optica sau unde radio). Acest strat mai controleaza controleaza fluxul de date in mediul de transport, ofera adresarea fizica (adresele MAC), aici se regasesc tehnologiile care asigura diferite topoligii logice ale retelelor (Ethernet, IEEE 802.3, IEEE 802.5, FDDI, Token Ring etc).

7

 

Ne pute putem m amint amintii usor usor de ac aces estt stra stratt as asoc ociin iindu dull cu fr fram ame-u e-uri ri si MAC. Stra St ratu tull 1 (l (lay ayer er 1 – ph phis isyc ycal al))  de defin finest este e la nivel nivel elect electri ric, c, mecanic, procedural si functional legatura fizica intre calculatoarele care comunica. Spre exemplu are in grija: nivelele de voltaj din cablu, tipurile de cablu, transmisie radio, microunde, infr in frar aros osu u sau sau pr prin in fi fibr bra a op opti tica ca,, di dist stan anta ta maxi maxima ma dint dintre re doua doua capet ca pete eTipuri ale al e le legat gatur urii ii,, et etc. c. Ilpentru putem putemacest asoci asocia a cu EIA-232D term termeni eniii semn se mnal al si cablu. de specificatii strat: (specifica interfetele si semnalul intre DTE si DCE) , Ethernet, IEEE 802.3 (asemanator cu Ethernetul dar standardizat public), IEEE 802.5 (forma standardizata de IEEE pentru Token Ring).

II.2.

Protocolul IPX 

Protocoalele IPX si SPX reprezinta doua tipuri de baza de prot pr otoc ocoa oale le de com comunic unicat atie ie in ret etel ele: e: IPX IPX nu se baz bazea eaz za pe cone co nexi xiun uni, i, pe cand cand SPX SPX es este te or orie ient ntat at ca catr tre e cone conexi xiun une. e. Vor Vor fi aratate avantajele si dezavantajele fiecarui tip de protocol si vor fi prezentate structurile pachetelor IPX si SPX. Netw Ne twar are e IP IPX X es este te un pr prot otoc ocol ol baza bazatt pe da data tagr gram ame e (f (far ara a conexiune). Termenul fara conexiune inseamna ca atunci cand o aplicatie foloseste IPX pentru a comunica cu alte aplicatii din cadrul retelei, nu este stabilita nici o conexiune sau cale de date intre cele doua aplicatii. Deci, pachetele IPX sunt trimise catre destinatiile lor, dar nu se garanteaza si nici nu se verifica faptul ca acestea ajung sau nu la destinatie. Termenul datagrama (datagram) desemneaza faptul ca un pachet este tratat ca o entitate individuala, care nu are nici o legatura sau relatie secventiala cu alte pachete. IPX execut executa a fun functi ctiii ech echive ivelent lente e nivelul nivelului ui retea retea din modelu modelull OSI. Aceste functii includ adresare, rutare si transfer de pachete pent pe ntrru schi schim mbu burri de in info form rmat atie ie,, func functtii iile le IPX IPX fi fiin ind d dedi dedica cate te transmisiei de pachete in cadrul retelei. Deoa De oare rece ce IPX IPX ex exec ecut uta a do doar ar sa sarc rcin inil ile e nive nivelu lulu luii rete retea a din din modelul OSI, ofera beneficiile vitezei si performantei care rezulta din incarcarea mica pe care o produce. Totusi, serviciile IPX sunt insuficiente daca sunt necesare garantiile nivelului transport. IPX este deci folosit in cazul in care este potrivit tipului particular de aplicatie, alegand in functie de caz IPX sau SPX. Principalele avantaje si dezavantaje ale IPX sunt: • Disponibilitatea simultana a sursei si destinatiei nu este necesara, deoarece nu exista o conexiune predeterminata. Totusi, 8

 

sursa nu primeste nici o confirmare a faptului ca destinatia a primit datele; • Flexibilitatea in rutarea pachetelor este mare, deoarece nu este necesara o ruta predeterminata a pachetelor; • Pach Pachet etel ele e po pott fi trim trimis ise e ca catr tre e de dest stina inati tiii mult multip iple le pur si simplu prin duplicarea pachetului si schimbarea adresei destinatie. Un mesaj se poate trimite folosind IPX prin plasarea mesajului in portiunea date a ader unui IPX, caebuie si ie punerea unui mesa me sajj in intr tr-u -un ndepl plic ic.. He Head erul ulpachet pachet pachetulu uluii laIPX IPfel X tr trebu sa cont contin ina a reteaua destinatie, numerele de nod si soclu (adica adresa la care trebuie trimis pachetul). IPX trimite fiecare pachet individual prin diferite subretele (posibil pe diferite rute pentru a profita de traficul mai scazut) pana cand pachetul atinge destinatia. Deoarece fiecare pach pa che et este ste o ent entit itat ate e indi indiv vid idua uala la,, rut rutare area si se secv cven enti tier erea ea pach pa chet etel elor or poat poate e sa vari variez eze. e. Ca Cand nd pach pachet etul ul aj ajun unge ge,, surs sursa a nu primeste nici o informatie privind livrarea cu succes a pachetului. Doar daca destinatia ia hotararea sa trimita un pachet catre sursa, sursa poate fi sigura de ajungerea pachetului la destinatie. Oricum, IPX trimite cu succes aproximativ 95% din numarul pachetelor. Structura pachetului IPX este urmatoarea: Checksum Length,  Transport  Trans port Contr Control, ol, Packe Packett Type, Desti Destinatio nation n Netw Network, ork, Desti Destination nation Node, Destination Socket, Source Network, Source Node, Source Socket, Data Portion. Toate campurile sunt structurate high-low, adica cel mai semnificativ octet al campului este primul. Semnificatia campurilor headerului este urmatoarea: Checksum (Suma de control), acest camp a fost inclus pentru conformitate cu headerul original Xerox. IPX il incarca totdeauna cu valo aloar area ea 0FFF 0FFFF Fh. Ca Cart rte elele lele de re rete tea a apli aplica ca sum sume de co cont ntro roll intregului pachet IPX, deci acest camp nu este necesar. Length Leng th (Lungim (Lungime). e). Acest Acest camp camp contine contine lung lungime imea a intreg intregului ului pachet pach et (h (hea eade der+ r+da date te). ). Valo Valoar area ea lui lui min inim ima a este este 30 30,, ia iarr cea cea maxima 576. IPX seteaza acest camp.  Transport  Trans port Contr Control ol (Controlul (Controlul trans transportul portului). ui). Acest camp este folo fo losi sitt de br brid idge ge-u -uri rile le inte interr-re rete tea a Ne NetW tWar are. e. IPX IPX il inca incarc rca a cu valoarea 0. Packet Type (Tipul pachetului). Acest camp indica tipul de serviciu ofer ferit sau cerut de catre pachet het. Xerox a definit init urma ur mato toar arel ele e valo valori ri (t (tot otus usi, i, ut util iliz izat ator orii ii IP IPX X treb trebui uie e sa sete seteze ze valoarea acestui camp la 0 sau 4): 0 - Pachet necunoscut; 1 Pachet Pac het care conti contine ne inform informati atiii de rutar rutare; e; 2 - Pachet Pachet in eco ecou; u; 3 Pachet de eroare; 4 - Packet Exchange Packet (pachet IPX); 5 Sequ Se quen ence ced d Pack acket Prot Protoc ocol ol Pa Pack cket et (pac (pache hett SPX SPX); 16÷31 Protocoale experimentale; 17 - Protocol NetWare Core (Core =

9

 

miez). Utilizatorii IPX trebuie sa seteze tipul pachetului la 0 sau 4, iar utilizatorii SPX trebuie sa-i dea valoarea 5. Destinatio ion n Network (Reteau eaua destina inatie). Aces Acestt cam camp contine numarul retelei careia ii apartine nodul destinatie. In cazul NetWare, retelele din cadrul unei retele globale primesc de la administratorul retelei globale un numar unic de 4 octeti. Cand acest camp este 0, nodul destinatie este in aceeasi retea ca si nodulDe sursa, pachetul procesat de un Dest stin inat ation ion Node Nodenefiind (Nod (Nodul ul de dest stina inati tie) e). . bridge Aces Acestt inter-retea. cam camp p co cont ntine ine adresa adr esa fiz fizica ica a nodulu noduluii destinat destinatie. ie. Lungim Lungimea ea acestu acestuii cam camp p est este e variabila in functie de topologia retelei. Un nod din cadrul unei retele retel e Ethernet va avea o adresa fizica de 6 octet octeti, i, pe cand un nod din cadrul unei retele Omninet va avea o adresa de un octet. Destin Des tinati ation on Soc Socket ket (So (Soclul clul destinat destinatie). ie). Acest Acest cam camp p contin contine e adresa soclului procesului destinatie a pachetului. Soclurile ruteaza pachetele catre diferite destinatii in cadrul aceluiasi nod.

II.3.

Protocolul SPX 

SPX este identic cu IPX cu exceptia faptului ca ofera servicii suplimentare conferite de faptul ca se afla la nivelul transport din modelul OSI, spre deosebire de IPX, aflat la nivelul retea. Aceste func fu ncttii su supl plim imen enta tarre fac fac di din n SPX SPX un prot protoc oco ol ori rie entat ntat cat catre conexiune. Aceasta inseamna ca inainte ca un pachet SPX sa fie tr trim imis is,, se st stab abile ilest ste e o co conex nexiu iune ne int intre re surs sursa a si des desti tinat natie ie.. SPX SPX garanteaza livrarea datelor, secventierea pachetelor, detectarea si corectarea erorilor si suprimarea pachetelor duplicate. In schimbul acestor garantii, SPX nu are viteza si performantele IPX. Proiectantul de aplicatii trebuie sa determine ce este est e mai import important ant pent pentru ru apl aplicat icatiile iile sale: sale: vit viteza eza sau siguran siguranta ta livrarilor. Astfel, el va alege IPX sau SPX. Iata in continuare cateva dintre avantajele si dezavantajele folosirii SPX: • Livr Livrar area ea ga gara rant ntat ata a a dat datel elor or;; conex conexiun iunea ea este este st stab abili ilita ta inainte ca informatia sa fie trimisa si la sursa se intorc informatii privind livrarea cu succes. Trimiterea de pachete broadcast este greoaie, deoarece trebuie stabilita o conexiune cu fiecare potential receptor inainte. De asemenea, unele aplicatii nu au nevoie de garantarea livrarii fiecarui pachet; • Secventiere Secventiere ga garanta rantata ta a pache pachetelor; telor; de deci, ci, oricate oricate pachete pachete ar ce cere re tr tran ansm smit iter erea ea unui unui fl flux ux de da date te,, aces aceste tea a vor vor aj ajun unge ge in ordine;

10

 

Suprimarea pachetelor duplicat; in timpul procesului de gara ga rant ntar are e a li livr vrar arii ii (car (care e in incl clud ude e re retr tran ansm smit iter erea ea pach pachet etel elor or considerate pierdute), este posibila aparitia unor pachete duplicat care ca re ajun ajung g ambe ambele le la no nodu dull de dest stin inat atie ie;; SPX SPX elim elimin ina a astf astfel el de pachete,, deci aplicati pachete aplicatia a primeste primeste doar o copie a datelor datelor trimise de catre partenerul de comunicatie. Campurile pachetului SPX care au aceeasi denumire ca si cele •

din cadrul pachetelor IPX au si aceeasieste semnificatie Ordinea octetilor in cadrul campurilor high-low,ca casisiacestea. in cazul IPX. Semnificatiile campurilor suplimentare fata de cele din cadrul headerului IPX sunt: Connection Control (Controlul conexiunii). Acest camp contine 4 indicatori de 1 bit folositi de SPX si clientii sai pentru a controla fluxul bidirectional de date de-a lungul unei conexiuni: • 1÷8 - Val alor orii ne nede defi fini nite te de cat catre Xerox rox Sequ Sequen enc ced Pack Packet et Protocol. SPX ii ignora; • 10 10h h - Sfar Sfarsi situ tull unui unui m mes esaj aj;; cl clie ient ntul ul set setea eaza za ace acest st b bit it p pen entr tru ua semnala sfarsitul mesajului partenerului sau; SPX ignora acest bit si il livreaza neschimat partenerului; • 20 20h h - Aten Atenti tie; e; cli clien entu tull sete seteaz aza a acest acest ind indic icat ator or dac daca a pac pache hetu tull este un pachet de atentionare; aceasta facilitate nu a fost implementata; SPX ignora acest bit si il livreaza neschimat partenerului; • 40h - Se cere confi nfirmare; SPX SPX set seteaza aza acest bit bit daca este necesar un pachet de confirmare; deoarece SPX controleaza cere ce reri rile le si raspu raspuns nsur urile ile de co conf nfir irma mare re,, clien clientu tull tr treb ebui uie e sa ignore acest indicator; • 80h - Pache hett si sis stem em;; SPX set ete eaza acest bit daca daca pach pache etul este un pachet sistem; aceste pachete sunt folosite intern si nu sunt livrate clientilor. Data Stream Type (Tipul fluxului de date). Acest camp este un indicator de un octet care arata tipul datelor care au fost gasite in cadrul pachetului. Sour So urce ce Co Conn nnect ectio ion n ID (I (Ide dent ntifi ificat cator orul ul su surs rsei ei). ). Ace Acest st cam camp p cont co ntin ine e un numa numarr de ide ident ntif ifica icare re as asig igna natt de ca catr tre e SPX SPX surs sursei ei pachetului. Destination Destin ation Connection ID (Identificato (Identificatorul rul destinatiei). destinatiei). Acest camp ca mp co cont ntin ine e un nu numa marr de iden identi tifi fica care re asig asigna natt de ca catr tre e SPX SPX destinatiei pachetului si folosit pentru demultiplexarea pachetelor sosite in cadrul multiplelor conexiuni care ajung la acelasi soclu. Sequence Number (Numarul de secventa). Acest camp retine numarul pachetelor schimbate intr-o directie a conexiunii. Fiecare parte a conexiunii tine propriul contor.

11

 

Acknowled Acknow ledge ge Num Number ber (Nu (Numar mar de confirm confirmare are). ). Acest Acest cam camp p indica numarul de secventa al urmatorului pachet pe care SPX se asteapta sa il receptioneze. Orice pachet cu un numar de secventa mai mic decat valoarea acestui camp este in secventa corecta si nu trebuie retransmis. Deoarece SPX controleaza acest camp, clientii nu sunt interesati de valoarea lui. Allocation Number (Numar de buffere alocate). Acest camp indica numarul buffere de ascultare disponibile a conexiunii. SPX de poate sa trimita pachete doar panaintr-o canddirectie numarul de secventa devine egal cu numarul de buffere alocate la celalalt capat al conexiunii. Deoarece SPX controleaza acest camp, clientii nu sunt interesati de valoarea lui.

II.4.

Protocoalele Protocoal ele TCP/IP

 Transmission  Transmissio n Control Protoco Protocoll (TCP) si Interne Internett Protocol Protocol (IP) se refera de fapt la un set de protocoale si servicii care impreuna permit calculatoarelor legate in retea sa se interconecteze pentru a realiza realiz a transferur transferurii de fisiere, fisiere, servic servicii ii de posta electronica electronica si sesiuni de lucru interactiv la distanta. Datorita marelui numar de programe aparute pe piata care folosesc TCP/IP, acest set de protocoale a inceput sa fie din ce in ce mai raspandit in mediul comercial, ca si in cadrul retelelor locale de calculatoare.

II.4.1.

Protocolul Internet (Internet Protocol - IP)

IP is isii of ofer era a serv servic icii iile le dife diferi rite telo lorr prot protoc ocoa oale le de pe nive nivele lele le super su perio ioar are e (Uppe (Upperr La Laye yerr Prot Protoco ocols ls - ULP) ULP) pr prin in asist asistar area ea li livr vrar arii ii datelor ULP prin internet in cadrul unuia sau mai multor blocuri de date (datagrams). internet permite o ierarhie retele independente logic Arhitectura pe doua nivele. Nivelul cel mai de susde este conexiunea intre retele pereche. O retea poate sa contina o colectie de subretele 12

 

pereche pere che.. Re Rete tele lele le si su subr bret etel elele ele pot pot sa cont contin ina a host hostur urii atas atasat ate e direct, dupa cum se poate observa in figura 1. Singura diferenta diferenta intre retele si subret subretele ele consta in modul in care sunt interpretate adresele IP si depinde de localizarea modulului IP specificat de adresa.

Fig.1. O privire din punct de vedere logic asupra structurii Internet la nivelul IP IP este limitat la functiile de baza necesare transmisiei unui bloc de date (datagram) prin internet. Fiecare bloc de date este o entitate independenta, nefiind legata de alte "datagrame". Nivelul IP al hostului asigura servicii protocoalelor de la nivelul transport si foloseste serviciile nivelului legaturii de date pentru a transmite datagramele datag ramele hostului destinatie. destinatie. IP nu pretinde ca ar oferi servicii servicii sigu sigure re.. Ca Calcu lcula lato toar arel ele e gaz gazda da (ho (host sts) s) vo vorr ignor ignora a data datagr gram amele ele atunci cand nu au resurse suficiente pentru procesare si nu vor dete de tect cta a da data tagr gram amel ele e pi pier erdu dute te sau sau igno ignora rate te de ca catr tre e ni nive velu lull legaturii de date. IP izo izolea eaz za protoco coa alel lele de pe nivelele ele sup superioa oarre de caract car acteris eristic ticile ile specific specifice e retele retelei. i. Servici Serviciile ile aditio aditional nale e furniz furnizate ate de cattre IP incl ca includ ud dif ifer erit ite e nive nivele le de compo omport rtar are e a transm ansmis isie iei, i, impl im plic ican and d ca carract acteris eristtic icii ca: pr prec eced ede enta, nta, niv nivel de in incr cre ede dere re,, intarzieri. IP permite de asemenea etichetarea datelor, necesara in medi me diii si sigu gure re,, pen pentr tru u a asoci asocia a date datelo lorr inf infor orma mati tiii de secur securit itat ate. e.  Transmisia  Trans misia incepe atunci cand un protocol protocol de pe nivelul superior superior transmite date catre IP pentru livrare. IP impacheteaza datele in format internet datagram si le transmite protocolului de pe nivelul legaturii de date pentru transmisie prin reteaua locala. Daca hostul destinatie se afla legat direct in reteaua locala, IP trimite pachetul dire di rect ct acest acestui ui host host.. Da Daca ca dest destin inat atia ia se afla afla intrintr-o o al alta ta rete retea, a, IP 13

 

trimite trimit e pachetu pachetull unu unuii gat gatewa eway y IP local local pentru pentru transm transmisie isie.. Acest Acest gate ga tewa way y va trim trimit ite e pach pachet etul ul pr prin in ur urma mato toar area ea rete retea a host hostul ului ui destinatie sau unui alt gateway. Astfel, datagrama se propaga prin setul de retele interconectat interconectate e de la un modul IP la altul, pana cand aceasta ajunge la destinatie. Pachetele transmise de catre hostul numarul 1 pot sa circule pe una dintre cele doua cai prezentate. (figura 2) Gateway-urile, uneori numite "Routere "Local Bridges" ori "Remote Bridges") sunt de fapt un fel IP" de (sau "relee de pachete" care ca re inte interc rcone onect ctea eaza za doua doua sau sau ma maii mult multe e rete retele le sau sau subre subrete tele le.. Fiecare gateway contine un modul IP aflat deasupra a doua sau mai multe procese bazate pe protocoale aflate la nivelul legaturii de date.

Fig.2. Transmisia datelor prin intermediul IP Modulele IP folosesc reguli comune pentru interpretarea adreselor internet necesare in procesul stabilirii traseului pe care pachetul trebuie sa-l urmeze pentru a ajunge la destinatie. Rutarea executata de catre un gateway se bazeaza pe campul network/subnetwork al adresei internet de destinatie. Un gateway atasat mai multor retele trebuie sa decida care este reteaua urmatoare prin care trebuie sa treaca pachetul pe care ca re ll-a a pr prim imit it pent pentru ru a aj ajun unge ge la dest destin inat atie ie.. De asem asemen enea ea,, trebuie buie sa decid cida daca host ostul destinatie se afla in cadrul urma ur mato toar arei ei re rete tele le (ca (caz z in care care pache pachetu tull po poat ate e fi trim trimis is dire direct ct acestui host) sau daca cel putin un alt gateway este necesar pent pe ntru ru a tr trim imit ite e pa pach chet etul ul catr catre e re rete teau aua a de dest stin inat atie ie afla aflata ta la distanta. Pent Pe ntru ru a det deter ermi mina na ca care re es este te urma urmato toru rull gate gatewa way y caru caruia ia trebuie sa-i fie transmis pachetul, echipamentul gateway curent trebuie trebu ie sa cunoasca cunoasca optiunile pe care le are la dispozitie dispozitie si modul de alaege en re urm ator at uiurega gat ew di re ce disp ile. E chipaleg me tul a gur atm ew aorul y ului c ntteway tray ebuidint e ntre sa cele fiele cdi aspon paonib bilibil se. a achizit izitio ione nez ze in inttr-un -un fel oarecare info nformatii desp espre alte lte 14

 

echipamente echipam ente gatew gateway ay si despre despre caile caile disponib disponibile ile pent pentru ru ca un pachet sa poata atinge reteaua destinatie. Cel mai bine ar fi ca aceste informatii privind posibilitatea atingerii de catre un pachet a unei retele indepartate sa poata fi achizitionate si mentinute dinamic, in acord cu conectivitatea instantanee asigurata de toate celel ce lelalt alte e ec echip hipam ament ente e gate gatewa way y al ale e rete retelei lei glo globa bale le (i (int nter ernet net). ). Pentru a putea fi atins acest scop, echipamentele gateway trebuie sa capabile schimbe ele informatii asupra de fie a trimite un sa pachet catreintre diferite retele. De-a lungulposibilitatii anilor, au fost dezvolt lta ate mai multe protocoale gateway-ga -gateway, protocoale care cauta sa furnizeze acest schimb de informatii. Echip Ec hipam ament entel ele e gate gatewa way y car care e cone conect ctea eaza za un set set de rete retele le private din punct de vedere al proprietatii si administrarii pot sa foloseasca orice protocol, fara restrictii. De obicei, un asemenea prot pr otoc ocol ol pr priv ivat at se num numes este te In Inte teri rior or Gate Gatewa way y Pr Prot otoco ocoll (IGP) (IGP).. In termeni IP, fiecare astfel de retea administrata independent este numita num ita sist sistem em autono autonom. m. Pe de alta alta parte, parte, toate toate echipa echipamen mentel tele e gateway care fac legatura intre retele private si retele publice de date da te (DDN (DDN,, Di Digi gita tall Da Data ta Netw Networ orks ks)) tr treb ebui uie e sa folo folose seas asca ca un prot pr otoc ocol ol ofic oficia iall si simp mplu lu si bi bine ne de defi fini nitt numi numitt Exte Exteri rior or Ga Gate tewa way y Protocol. Protocol (Protocol). Abreviere: PROT. Lungimea campului: 16 biti. Acest camp arata care ULP (Upper Level Protocol) trebuie sa recept rec eption ioneze eze por portiu tiunea nea de date date a unui pac pachet het.. Campul Campul Pro Protoc tocol ol spec sp ecifi ifica ca pr prot otoc ocolu olull pa part rtic icula ularr de la nivelu nivelull 4 caru caruia ia ii apar aparti tine ne pachetul (de exemplu, TCP sau alt protocol echivalent). Retelele intotdeauna impun o lungime maxima a pachetelor, din cauza: - limitarilor hardware (latimea unui slot de transmisie); - limitarilor software ale unui sistem de operare particular (de (d e ex exem empl plu, u, un sist siste em de oper perare are ar pute putea a cere cere ca lung ungimea pachetel elo or pe care le mani nip pule uleaza sa nu depaseasca 512 octeti); protoc tocoal oalele ele fol folosi osite te (restr (restrict ictii ii privin privind d num numaru arull de biti biti in - pro campul de lungime a pachetelor); - restrictii impuse de standard; - masuri luate pentru reducerea numarului de erori; - limitari privind durata cat un pachet po poate ate ocupa un canal. canal. Numar Prescurtare Descriere (zecimal) 0 Reserved 1 ICMP Internet Control Message 5 ST Stream 15

 

6 8 9

TC P EGP IGP

11 17 20

NVP UDP HMP

22

XNS-IDP

Transmission Control Protocol Exterior Gateway Protocol Any private interior gateway protocol Network Voice Protocol User Datagram Protocol Host Monitoring Protocol

Xerox Network Systems Internet Datagram Protocol 27 RD P Reliable Data Protocol 28 IRTP Internet R Re eliable Tr Transaction Protocol 29 ISO-TP4 ISO Transport Protocol Class 4 30 NETBLT Bulk Data Transfer Protocol 61 Any host internal protocol Tabelul 1. Numere de protocol asignate in cadrul headerului IP. Pachetele IP de nivel 3 in tranzit pot sa traverseze subretele a caror lungime maxima maxima a pachetelor este mai mica decat lungimea pache pa chetu tului lui.. Pent Pentru ru a se rezo rezolva lva aceas aceasta ta prob problem lema, a, IP pr prev eved ede e mecanismele de fragmentare si reconstituire a pachetelor. Atunci cand un gateway ar trebui sa trimita un pachet intr-o retea care nu poat po ate e pri rim mi pach pache etu tull din cauz cauza a lung lungim imii ii sale sale,, echi echipa pam men entu tull gatewa gat eway y trebui trebuie e sa fragme fragmente nteze ze pachet pachetul ul origina originall in mai mul multe te subpachete, numite fragmente de pachet (datagram fragments), care sunt suficient de mici pentru a putea fi transmise. Datagramele IP sunt transmise independent, deci datagramele fragmentate pot sa nu se "intalneasca" pana cand ajung la calculatorul gazda destinatie si pot chiar sa ajunga in alta ordin or dine e decat decat pachete cea origi origina nala. la. De Deci , capabile to toat ate e host hosa st-ur -urile care care pot sa receptioneze trebuie sa ci, fie le ile si reasambleze. Modu Mo dulu lull IP din din ho host st-u -ull de dest stin inat atie ie va reas reasam ambl bla a data datagr gram amel ele e fragmentate intr-o singura datagrama pentru livrare catre clientul sau de pe nivelul transport (4).  Trebuie remarcat ca nu toate protocoalele efectueaza fragmentarea si reasamblarea in acelasi fel. XNS (Xerox Network Standard) cere ca reasamblarea sa fie facuta de catre reteaua care a fragmentat datagrama, ceea ce simplifica implementarea pentru host-urile receptoare. XNS impune o restrictie importanta rutarii inter-retea si caracteristicilor retelei finale (receptoare) si anume ca cele doua retele sa admita pachete de aceeasi lungime maxima.

16

 

IP poate sa-si adapteze serviciile pentru a permite existenta unei diversitati de ULP-uri. De exemplu, un protocol de la nivelul transport care are cerinte de lucru in timp real, cum ar fi NVP (Net (N etwo work rk Voic Voice e Pr Prot otoc ocol ol)) poat poate e sa folo folose seas asca ca serv servic iciu iull IP de tr tran ansm smis isie ie de pach pachet ete e intr intr-u -un n mod mod care care dife difera ra de meto metode dele le utilizate de TCP, de exemplu. Exista metode specifice prin care ULP-urile pot sa identifice serviciile care vor fi oferite de catre IP si sa ad adap apte teze ze ac aces este te se serv rvic icii ii intr intr-o -o conf config igur urat atie ie part partic icul ular ara a a retelei. Unul dintre scopurile IP este de a asigura servicii intr-o mare vari va riet etat ate e de me medi diii (ret (retel ele e si rete retele le glob global ale) e).. Meca Mecani nism smul ul de adresare IP este astfel conceput incat sa permita trei clase diferite de configuratii ale retelelor. Cele trei clase de adrese IP, notate A, B, C, sunt prevazute pentru retele care au: - multe hosturi distribuite in retele putine; - o distributie medie a hosturilor si retelelor; - putine hosturi hosturi in multe retele. O adre adresa sa IP es este te de obice obiceii re repr prez ezent entat ata a ca patr patru u cam campu puri ri separate de cate un punct, fiecare camp reprezentand un octet (avand deci valori cuprinse intre 0 si 255). Diferentele in interpretarile acestor campuri depind de clasa careia ii apartine adresa respectiva. Se observa posibilitatea identificarii clasei unei adrese IP prin examinarea primului octet al adresei, ca in tabelul 2. Valoare Clasa A 0÷127 128÷191 B 192÷223 C 224÷255 D Tabelul 2. Identificarea clasei unei retele in functie de primul octet al adresei IP De exemplu, 10.1.17.1 este o adresa de clasa A, 128. 12 8.20 203. 3.5. 5.17 17 es este te o ad adre resa sa de cla clasa sa B, ia iarr 192. 192.1. 1.2. 2.10 10 este este o adre ad resa sa de cl clas asa a C. IP nu ofera doar servicii icii pentr ntru ULP. In conf co nfor ormi mita tate te cu pr prin inci cipi piil ile e IS ISO O OSI, OSI, IP cere cere serv servic icii ii nive nivele lelo lorr infer erio ioa are, inc nclluzan uzand d trans nsfferul transp nsparent de date intre calculatoare gazda din cadrul aceleiasi subretele si raportarea de erori. Datagramele pot sa nu fie receptionate in ordinea in care au fost transmise si nici nu se garanteaza transmiterea lor fara erori. Nivelele inferioare nivelului IP genereaza rapoarte privind erorile de la cele inferioare, dupa caz. Cerintele de mesaje denivelul eroaresubretea specifice si sunt dependente de subreteaua in cauza.

17

 

Nivelele superioare pot sa doreasca transmitera de mesaje catr ca tre e modu modulel lele e IP IP,, prin prin ca care re sa anu anunt nte e fapt faptul ul ca unel unele e aspe aspect cte e priv pr ivind ind comp compor orta tare rea a host hostulu uluii ca care re tr trans ansmi mite te pach pachet ete e ar tr treb ebui ui modificate. Pentru aceasta se foloseste ICMP  (Internetwork Control Message Protocol). In general, mesaje ICMP sunt generate de catre statii care percep o eroare sau o problema in cadrul unui pachet pe care un alt host l-a transmis. Eroarea poate fi detectata ori de hostul destinatie, ori de un echipament gateway intermediar. Daca reteaua, masina sau portul destinatie nu pot fi atinse, un gateway poate folosi ICMP pentru a avertiza hostul sursa asupra acestui fapt. ICMP poate de asemenea avertiza hostul sursa asupra rutelor preferate sau asupra congestiei retelei. ICMP este in mod oficial considerat ca facand parte din IP.  Toate statiile si echipamentele gateway sunt codificate folosind o adresa IP , care este limitata la 32 biti. Transmiterea de pach pa chet ete e pri rint ntrr-o ret retea Eth ther erne nett, de exem exempl plu, u, cere cere adre adrese se dest de stin inat atie ie de 48 bi biti ti pe pent ntru ru a iden identi tifi fica ca nodu nodull dest destin inat atie ie.. De aceea, se pot inventa, de exemplu, cei 16 biti aditionali. Dar, nici acea ac east sta a nu este este o solu soluti tie, e, deoa deoare rece ce adre adrese sele le Ethe Ethern rnet et sunt sunt arbitrare arbit rare si in general general sunt setate de catre producatorii producatorii cartelelor de cuplare la retea (ba mai mult, primii 3 octeti ai adresei unei cartele cartel e Ether Ethernet net in general identifica producatorul producatorul cartelei). Deci, nu vor exista in general statii care sa aiba adrese legate in vreun fel. fe l. De ac acee eea, a, un al altt set de servic servicii ii tr treb ebuie uie asig asigur urat at in cadrul cadrul nivelului retea, pentru a asigura transformarea unei adrese IP de 32 biti biti intr intr-o -o adre adresa sa Et Ethe hern rnet et de 48 biti biti.. Astf Astfel el a apar aparut ut AR ARP P (Adress Resolution Protocol). Atunci cand un proc oce es de la nivel ivelu ul rete etea doreste sa transmita un pachet care are adresa Internet specificata, dar a carui adresa Ethernet nu este cunoscuta, acel proces de la nivelul retea trebuie sa transmita o cerere ARP broadcast pentru a afla adresa Ethernet Ethernet a destinatiei. destinatiei. Un nod urmeaza sa raspun raspunda da cererii de adresa Ethernet continuta in pachetul ARP, de obicei chiar nodul destinatie. Cand este receptionat raspunsul, de obicei cei 48 biti sunt retinuti intr-un cache, astfel incat atunci cand va fi facuta o cerere de transmitere a unui pachet catre o destinatie, core co resp spon onde dent ntul ul Et Ethe hern rnet et al adre adrese seii IP desti destina nati tie e es este te caut cautat at in cache, iar daca este gasit, pachetul este transmis direct si se poate evita o tranzactie ARP. Altfel, se genereaza un nou pachet ARP pentru a se afla adresa Ethernet corespunzatoare destinatiei. Specific Spec ificare area a pro protoc tocolul olului ui ARP permit permite e acestu acestuii pro protoc tocol ol sa converteasca o datagrama IP intr-o cerere ARP. Astfel, datagrama va fi 'consumata". De aceea, ULP trebuie sa fie gata sa asigure din di n nou nou data datagr gram ama a nive nivelu lulu luii tr trei ei.. Deoa Deoare rece ce func functi tiil ile e IP su sunt nt 18

 

considerat conside rate e ca nedemne nedemne de incred incredere, ere, pachet pachetul ul transfo transforma rmatt in cerere ARP este vazut de nivelul transport (nivelul patru) ca un pachet pierdut. Trebuie remarcat ca ARP localizeaza hosturi aflate in aceeasi retea sau subretea ca si hostul sursa. Utilitatea sa este limitata deci la un broadcast Ethernet. Pentru a trimite pachete unui host dintr-o alta retea, datagrama trebuie intai trimisa unui router atasat retelei sursa. in acest caz, hostul sursa trebuie sa identifice adresa routerului, care apoi va trimite datagrama catre reteaua destinatie. Sa presupunem ca singurul lucru pe care o statie il stie la initializare este propria sa adresa Ethernet, de obicei prin citirea inform inf ormati atiei ei de configu configurat ratie ie pro propri prii. i. Deci, Deci, respec respectiv tiva a statie statie nu isi cunoaste propria adresa IP. De aceea, este necesar sa incerce sa afle aceasta adresa la initializare. Pentru servirea acestui scop s-a impl im plem emen enta tatt pr prot otoc ocol olul ul RARP RARP  (R (Rev ever erse se Ad Addr dres ess s Reso Resolu luti tion on Protocol), care permite unei statii sa trimita un pachet broadcast prin care sa ceara informatii de tipul "Cine sunt eu?", adica "Ce adre ad resa sa IP am eu eu?" ?".. De ob obic icei ei,, un host host (tip (tipic ic,, un serv server er RA RARP RP)) tr treb ebui uie e sa fie fie pr preg egat atit it sa ex exec ecut ute e inve invers rsul ul un unui ui AR ARP, P, ad adic ica a sa trimita inapoi adresa IP corespunzatoare adresei Ethernet primita. Acest protocol (RARP) este folosit doar la initializare. RARP nu mai este apoi rulat pana la o noua initializare a sistemului.

II.4.2.

Protocolull de control al transmisiei (TCP) Protocolu

 TCP/IP asigura doua protocoale principale la nivelul patru:  TCP (Transmission Control Protocol) si UDP (User Datagram Protocol), cum se arata in figura 3.

Fig.3. TCP si UDP in cadrul nivelului transport

19

 

 TCP a fost proiec proiectat tat sa operez opereze e in diferite diferite retele retele si sa ofere conexiuni virtuale intre procese, prin transmisii sigure si in ordine ale datelor utilizatorilor. TCP reprezinta baza unui mecanism de comunic com unicati atie e int interp erproce rocese se asezat asezat pest peste e cateva cateva nivele nivele car care e ofera ofera servicii nedemne de incredere, nivele in care pot sa apara pierderi, duplicari, intarzieri, erori sau dezordonari ale pachetelor. Este un prot pr otoc ocol ol com compl plex ex,, ca care re tr treb ebui uie e sa se ocup ocupe, e, de ex exem empl plu, u, de detectia pachetelor retransmisia si probleme "patologice", cum ar pierdute, fi aparitia unor pachete automata duplicat intarziate. Pote Po tent ntia ialu lull de a as asig igur ura a robu robust stet ete e in fata fata un unui ui medi mediu u de tr tran ansm smis isie ie ne nesi sigu gur, r, fac fac di din n TCP TCP un prot protoc ocol ol fo foar arte te do dori ritt de o multitudine de aplicatii care fac apel la intercomunicatie. TCP poate lucra si in medii constituite din retele interconectate. A fost special proiectat sa lucreze deasupra protocolului IP, aflat la nivelul trei din modelul ISO OSI (nivelul retea).  TCP are sarcin sarcina a de a asigur asigura a servic servicii ii de comun comunicatie icatie sigure intr in tre e pr proce ocese se pe pere rech che e af afla late te in ca cadr drul ul un unor or ca calc lcula ulato toar are e gazd gazda a distincte legate in aceeasi retea sau in cadrul unui set de retele interconectate. Ofera transferuri de date orientate pe conexiune la nivelul transport – aceleasi servicii de baza ca si Sequenced Packet Protocol (SPP) realizat in cadrul XNS.  TCP accepta o gama larga de ULP care au nevoie sa trimita trimita date da te pere perech chil ilor or lo lorr af afla late te pe al alte te calc calcul ulat atoa oare re gazd gazda. a. TCP TCP nu incearca sa impuna vreo structura a datelor trimise de catre un protocol de la nivel superior.  TCP trat trateaza eaza datele primite primite ca pe un sir continuu, continuu, lasand structurar struc turarea ea mesajelor pe seama ULP, spre deoseb deosebire ire de SPP, care ajuta propriii clienti la demarcarea mesajelor. TCP incearca, totusi, sa segmenteze datele in unitati distincte astfel incat ele sa poata fi transmise si receptionate ca pachete individuale. Fiecare astfel de unitate este numita segment.

Fig.4. Relatia intre TCP si IP. 20

 

Diversele implementari ale TCP lucreaza cu pachete care au lungimii adecva lungim adecvate te retelei la care sunt atasate. atasate. TCP asigneaza asigneaza cate un numar de ordine fiecarui octet al sirului infinit de date al clientului sau. Atunci cand schimba segmente cu perechea sa,  TCP eticheteaza segmentul cu numarul de ordine al primului octet al se segm gmen entu tulu luii si cu num numaru rull de oct octet etii cont contin inut utii in pach pachet et.. Aceasta permite TCP sa reasambleze fluxul de date atunci cand il livreaza nivelelor superioare. Daca este nevoit sa retransmita o serie de segmente, TCP poate sa reimpacheteze datele, combinand doua segmente mai mici mi ci int intrr-un un se segm gment ent mai mai mare mare,, de ex exem empl plu. u. Aces Acestt meca mecanis nism, m, motivat de dorinta de a spori eficienta transmisiei in cadrul unor rettel re ele e lar larg di dist stri ribu buit ite e, un unde de se pune pune prob proble lem ma min inim imiz iza ari riii raportului intre numarul de biti ai headerului si numarul de biti de date, face ca TCP sa fie mai complex decat alte protocoale de transport. Odata ce s-a stabilit o conexiune, TCP o va mentine cat timp ambele parti raman interesate sa o mentina activa. Conexiunile care sunt stabilite dar nu genereaza in mod activ date care sa fie schi sc him mba bate te in intr tre e cele cele do doua ua ULP LP,, nu gene genere reaz aza a nici nici un pach pachet et.. Aceasta nu este o problema, dar este interesant faptul ca TCP nu ofera un mecanism care sa detecteze pierderea unui partener de conexiune atunci cand nu se schimba date intre parteneri. Dar, deoare deo arece ce pent pentru ru unele unele aplica aplicatii tii o asemen asemenea ea informa informatie tie est este e de folos, unele implementari TCP folosesc un truc pentru a realiza aceasta detectie: se trimit datagrame care nu contin date si cu numar num ar de secvent secventa a incore incorect. ct. TCP specific specifica a faptul faptul ca recipie recipientu ntull trebu rebuie ie sa rasp raspun unda da cu o da data tagr gram ama a cont contin inan and d num numar arul ul de secventa corect. Daca nu se receptioneaza nici un raspuns, TCP care verifica existanta conexiunii poate sa decida ca perechea sa a disparut.  TCP isi construieste construieste servic serviciile iile pe serviciile serviciile potential potential nesigure nesigure ale nivelului retea, cu mecanisme mecanisme ca: detectie detectie de erori, erori, confirmari, confirmari, numere de secv secve enta nta si controlul flux luxului de date. Acest ceste e meca me canis nisme me ce cerr ca infor informa mati tiil ile e de adre adresa sare re si de cont contro roll sa fi fie e initializate si mentinute pe toata durata transferului. Mecanismul de control al fluxului de date implementat de  TCP permite unui TCP destinatie sa controleze datele expediate de un TCP sursa. Mecanismul este bazat pe implementarea unei ferestre care defineste o gama continua de numere de secventa acceptabile. Pe masura ce noi date sunt acceptate, TCP muta fereastra in sus in spatiul numerelor de secventa. Fereastra este

21

 

specificata in cadrul fiecarui segment si permite TCP sa mentina informatii actuale.  TCP si UDP folose folosesc sc ambele numer numere e de porturi, porturi, pentru pentru a dist di stin inge ge pa part rtic icip ipan anti tiii la dife diferi rite te schi schimb mbur urii de da date te.. Deoa Deoare rece ce identificatorul de protocol (campul de 16 biti din cadrul headerului IP) IP) es este te eval evalua uatt in inai aint ntea ea va valo lori riii nu numa maru rulu luii de port port,, TC TCP P si UDP UDP folo fo lose sesc sc va valo lori ri in inde depe pende ndent nte e de cate cate 16 biti biti pe pent ntru ru a ident identif ifica ica porturile. Deci, acelasi numar de port poate identifica doua porturi diferite: unul pentru TCP si altul pentru UDP.

BIBLIOGRAFIE

•

Peter Norton, “Calculatorul personal”, Editura Teora, 2000

•

P. Borza, M. Dasca scalul, ul, C. Gavrile les scu, personal” Editura Tehnica, Bucuresti, 1999

•

V. Pope Popescu scu,, “M “Mul ultim timed edia ia”, ”, Editu Editura ra Tehni Tehnica ca,, Bucur Bucures esti ti,, 2000

22

”Calcul lcula atorul