Proiecte Politice 1822-1848

 

Proiecte politice 1822-1848

In Inca ca din timpul timpul primi primilor lor domni domni paman pamante teni ni au fost fost formu formula late te proiec proiecte te de reforme, ce vizau rerganizarea structurilor politice, juridice si fiscale, adiminstrative. Cell mai cunos Ce cunoscut cut este este reda redacta ctatt de Ionica Tautu si denumit “Constitutia carvunarilor” carvuna rilor” din anul 1822, din Moldova. Proiectul reformator propunea crearea unui Sfat Domnesc (Divan) bicameral (Divanul intai si Divanul al doilea) in care sa intre boierimea de toate rangurile. Mai erau inscrise: - re resp spec ectu tull pent pentru ru prop propri riet etat ate e - liber libertat tatea ea si si invio inviola labil bilita itate te a perso persoan anei ei - egali galita tate tea a in in fata fata legi legiii - separare rarea a put pute erilo ilor  - autonomia iin nterna - infiinta infiintarea rea de scoli scoli publice publice in Iasi Iasi si celala celalate te orase orase ca si si a unor unor tipograf tipografiiii care care sa tipareasca lucrari in limba nationala. Documentul cuprindea mai multe dintre reformele care vor fi introduse mai tarziu in Principate, dupa unirea acestora. Dinicu Golescu Dinicu Golescu, in lucr lucrar area ea sa “Ins “Insem emna nare re a cala calato tori riei ei mele mele”” 1826, sustinea unirea tuturor provinciilor romanesti sub forma “Daciei Mari”, pe motiv ca “unirea intemeiaza tot binele”. In ce cere reri rile le si memo memori riil ile e trim trimis ise e ca catr tre e pute puteri rile le cres cresti tine ne de boie boieri rime mea a pamanteana, ca si proiectele de reforme, se avea in vedere si statutul juridic al principatelor principat elor dunarene, cerandu-se largirea autonomiei autonomiei pe baza vechilor capitulatii capitulatii dintre poarta si tarile romane incheiate in secolele anteriore. Miscarea de renastere nationala a avut o mai mare amploare in perioada regulamentara regulame ntara, cand au luat fiinta societatile societatile secrete si au avut lor actiuni politice reformatoare. Romaneasca, boierimea liberala se grupase intr-o “partida  Astfel, in Tara Romaneasca natio na tiona nala” la” ce ac actio tiona na in cadr cadrul ul Adun Adunari ariii Obste Obstest sti. i. Insist Insisten entel tele e Rusie Rusieii de a se intro int roduc duce e “a “arti rtico colul lul aditi adition onal al”” in Regu Regulam lamen entul tul Organ Organic ic au prov provoc ocat at opoz opoziti itia a Gruparea nationala nation ala Campine Cam pineanu anuTarii acesteia.rieGrupa condu co elabor , ti. in noiemb noiembrie 1838,rea doua doua docu documen mente tendusa cusaprivi prde ivire reIon la orga or ganiz nizar area ea Taela rii boreaza Roman Roeaza, manes esti. Prim Primul ul,, er era a inti intitu tula latt “A “Act ct de unir unire e si de inde indepe pend nden enta” ta” si cere cerea a inla inlatu tura rare rea a suzeranitatii suzera nitatii otomane si protectoratul protectoratul tarist, unirea principatelor intr-un “regat al Daciei”, alegerea unui domn ereditar.  Al doilea document era un proiect de Constitutie, Constitutie, numit “Osabitul act de numire a suveranului romanilor”. Proiectul contine referiri la atributiile domnului precum si revendicari privind lebertatile cetatenesti, votul universal si eliberarea clacasilor.

1

 

Societati secrete

In anul 1840 are loc o noua miscare politica, poli tica, condusa de Dimirie Dimiri e Filipescu . Din miscare mai faceau parte N.Balcescu, Constantin Telegescu, Eftimie Murgu. Programul acesteia prevedea ca Tara Romaneasca sa devina un stat independent cu o “domnie democratica”, in care toti locuitorii sa fie egali in fata legii. Miscarea nu a avut amplare deoarece conducatorii ei au fost arestati si inchisi sau expulzati. In toamn toamna a anulu anuluii 1843 se infiin infiintea teaza za la Bucu Bucure resti sti socie societa tatea tea secre secreta ta “Fratia”, din initiativa lui N.Balcescu, Ion Ghica si Christian Tell. Tell . Deviza socoetatii er era a “D “Dre rept ptat ate e Fr Frat atie ie!” !”,, ce va apar aparea ea pe tric tricol olor orul ul Revo Revolu luti tiei ei roma romane ne de la 1848.Printre membrii ei se aflau Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac si Gheorghe Magheru. Socie So cietat tatea ea secr secreta eta “Frat “Fratia” ia” ac activ tiva a sub sub acop acoper erire irea a lega legala la a “Soc “Socie ietat tatiiii literara”, devenita in 1845 “Asociatia literara a Romaniei”. Scopul oficial al acestei societai era incurajarea si sprijinirea financiara a scriitor scri itorilor ilor,, pentru pentru a-si putea putea tiparii tiparii lucraril lucrarile. e. In realita realitate te ea desfas desfasura ura activit activitate ate politica, avand inscrisi in program obiective precum: unirea Tarii Romanesti cu Moldova, independenta acestora, emanciparea clacasilor, egalitatea cetatenilor in fata legii. Demn de remarcat este faptul ca din aceasta asociatie faceau parte si moldoveni, ardeleni si banateni: Mihail Kogalniceanu, Costache Negruzii, Vasile  Alecsandi,  Alecsa ndi, George Baretiu, Eftimie Murgu. Murgu. O filiala a Fratiei este infiintata in 1845 si la Paris, din initiativa lui C.A. rosetti, sub numele de “Societatea studentilor romani”. Asociatia avea sprijinul unor  cunoscuti oameni de cultura francezi, precum: Jules Michelet, Edgar Quinet sau Lamartine. Socie So cietat tatea ea “F “Fra ratia tia”” a av avut ut rolu rolull princ princip ipal al in prega pregatir tirea ea si desf desfas asura urarea rea Revolutiei de la 1848 din Tara Romaneasca. Ideile ei liberale au fost raspandite prin publcat publcatiiii ca”Pro ca”Propasi pasirea” rea”,, “Arhiva “Arhiva istorica istorica”” si “Magazin “Magazin istoric istoric pentru pentru Dacia”, Dacia”, ultima fiind redactata de catre Nicolae Balcescu si August August Treboniu Laurian. Unitatea nationala a romanilor a devenit in acesti ani obiectivul principal al mi misc scar aril ilor or poli politi tice ce si al acti actiun unil ilor or orga organi niza zate te de catr catre e soci societ etai aile le secr secret ete. e. Romanism Roma nismul ul a devenit devenit lozica sub care se desfas desfasura ura lupta lupta nationa nationala la sau, sau, cum spunea N.Balcescu in 1847, “steagul nostru, sub...(care)... trebuie sa chemam pe toti romanii”. Conjuratia Confederativa. Gruparea biereasca ce o sustinea era condusa de Leonte Radu si Neculai Ene. Numele miscarii de “confederativa” era dat de intentia inte ntia sustinator sustinatorilor ilor ei de a crea crea din Moldova, Moldova, Tara romaneas romaneasca ca si Serbia Serbia o confederatie, dupa modelul celei germane.  Alte revendicari revendicari ale programului programului miscarii se refereau refereau la egalitatea egalitatea civila, organizarea bicamerala a puterii legislative, libertatea tiparelor, infiintarera de scoli. Conjuratia Conjura tia fiind descoperita descoperita de catre autoritati, conducatorii conducatorii ei au fost expulzati expulzati din tara.

2

 

In Transilvania , autoritat autoritatile ile habsbur habsburgice gice descop descopera era in 1834, la Sibiu, o societate secreta condusa de un polonez, Adolf David. Din societatea faceau parte si banateni banateni si munteni munteni si se pronunta pronuntau u pentu pentu unirea unirea romanilo romanilorr intr-un intr-un singur stat asez asezar ar pe o part parte e si de alta alta a Carp Carpat atil ilor or,, “ega “egali lita tate tea” a” poli politi tica ca.. Desf Desfin inta tare rea a privilegiilor boieresti. Miscarile politice si societatile secrete cu activite si programe reformatoare au contribuit in mod deosebit la pregatirea Revolutiei de la 1848. Cea mai mare parte pa rte a re reve vend ndica icario riorr ac aces estor tor misca miscari ri au cons constit tituit uit punc puncte te ale progra programel melor  or  revolutionare din provinciile romanesti. Totodata, miscarea reformatoare nationala din aceasta perioada isi definea obiectivele pentru deceniile urmatoare: unitatea si independenta politica.

3