Proiectarea Si Tehnologia Prelucrarii Lemnului Si a Produselor Finite Din Lemn

1.Tehnologia partilor componente ale mobilei. Elementele. Complexe. Subansamblu. Mobila se clasifică după: stil, funcţionalitate, sistemul constructiv, tipizarea elementelor şi procedeul de fabricaţie. După stil, mobilierul poate fi: mobilier de epocă (gotic, renaştere), mobilier de forme contemporane, mobilier de epocă modernizat. Din punct de vedere funcţional, mobilierul se grupează în funcţie de destinaţia încăperilor şi destinaţia pieselor de mobilă. După destinaţia încăperilor, poate fi: mobilier pentru locuinţe, mobilier pentru instituţii social-eulturale, mobilier tehnologic, mobilier pentru instituţii comerciale şi mobilier pentru exterior. După destinaţia pieselor de mobilă, poate fi: mobilă unifuncţională (pentru susţinerea şi depozitarea obiectelor, pentru studiu şi lucru, pentru şedere şi repaus, pentru dormit) şi mobilă multifuncţională (combinaţii de funcţiuni). Din punct de vedere constructiv, poate fi: mobilă formată din cutii (mobilă corp) şi care se realizează din panouri pline, panouri celulare sau rame placate şi mobilă formată din cadre care se realizează din cadre de lemn masiv sau cadre din lemn lamelat (mobilă curbată). După tipizarea elementelor se distinge: mobilier cu dimensiuni netipizate, mobjlier din elemente tip şi mobilier de corpuri tip. După procedeul de fabricaţie, mobilierul se clasifică în: mobilier realizat prin procedee mecanice şi mobilier realizat prin procedee termo-mecanice (mobilier curbat şi mulat). Terminologia părţilor componente ale mobilei. Produsele finite din lemn pot fi formate,din următoarele părţi: reper simplu şi reper complex, subansarnblu şi ansamblu. Reperul simplu este partea componentă cea mai simplă, rezultată prin prelucrarea lemnului masiv, stratificat, a plăcilor din aşchii sau fibre de lemn. Reperul complex reprezintă o grupare de mai multe repere simple. Subansamblul este o grupare de repere simple şi repere complexe care constituie o parte distinctă în faza de montare, de exemplu, corpul unui birou, corpul unui scaun, ruloul etc. Ansamblul (piesa de mobilă) este o grupare de formă finală a mai multor subansambluri, repere complexe şi repere simple. Piesele de mobilier sînt formate, în general, din repere simple ca: longeron, traversă, montant, lezenă, legătură, bordură, sipcă de acoperire, baghetă, glisieră, opritor şi panou simplu. Longeronul este un reper simplu de legătură în sens longitudinal al ramelor sau al cadrelor. Traversa este un reper simplu de legătură în sens transversal al ramelor sau al cadrelor. Montantul este un reper simplu de legătură în sens vertical al ramelor sau al cadrelor. Lezenă este un montant aplicat pe marginile panourilor ramelor sau ale unor repere cu rol de susţinere, acoperire sau decorare. Legătura este un reper simplu rectiliniu sau curbiliniu, servind la consolidarea a două repere simple sau complexe. Bordura este un reper simplu aplicat pe canturile panourilor, avînd rol de protecţie şi, 1

uneori, de decorare. Şipca de acoperire este un reper simplu folosit pentru acoperirea rosturilor sau a accesoriilor metalice. Bagheta este o sipcă de fixare cu secţiune redusă utilizată, în general, pentru fixarea geamurilor şi a tăbliilor. Glisieră este un reper simplu folosit pentru ghidarea prin alunecare a unui reper simplu sau reper complex mobil. Opritorul este un reper simplu care are rolul de a limita cursa unui reper sau a unui reper complex. Panoul simplu este un reper simplu în formă de placă din panel, plăci celulare, plăci din aşchii, placaj sau plăci din fibre de lemn, nefurniruit şi fără borduri. Reperul complex poate fi: rama, cadrul, panourile combinate şi sertarele. Rama este un reper complex de formă poligonală, alcătuit din două longeroane şi din două sau mai multe traverse de aceeaşi grosime asamblate reciproc. Cadrul este un reper complex de formă poligonală. în practică se în-tîlnesc următoarele tipuri de cadre: centura (folosită la scaune sau mese), cadrul spătar (alcătuit din picioarele din spate ale scaunelor şi ale fotoliilor şi legăturile dintre ele). Panoul combinat este un reper complex sub formă de placă alcătuită dintr-un panou simplu combinat cu alte repere. Se cunosc mai multe tipuri de panouri combinate: panoul plin, rama cu tăblii, rama placată, placă, placă prelungitoare, perete lateral, uşă, tavan, capătul panoului, poliţă. Sertarul este un reper complex mobil (o cutie), de obicei, alcătuită din cinci repere simple şi care, printr-un sistem de glisare, se poate introduce sau se poate scoate dintr-un ansamblu de mobilă (sertare la corpul unui birou, la corpul unui dulap). 2.Clasificarea imbinarilor de timplarie.Inadiri si incheieturi. Constructia mobile se realizeaza prin imbinari,inadiri si incheieturi incleiate sau asamblate cu accesorii.Cele mai numeroase constructii din lemn au la baza sistemul constructive,cep si scobitura care au forme si dimensiuni diferite.Principalele tipuri de cepuri:cep drept;cep drept cu umeri rotungiti;cep drept aplicat;cep rotund aplicat;cep rotund aplicat si intreg;cep patrat;cep coada de rindunica;cep intreg-de-a inregul cu piesa;cep aplicat-este fabricat aparte chiar si din alt material;cep rotund(lungimea cepului Lc fiind aproximativ 20mm iar grosimea cepului variaza φ=0,3…0,4g;lungimea scobiturii Lsaproximativ 11…12mm;

Imbinari de timplarie-inadiri si incheieturi.Imbinare este asamblarea rigida a elementelor component ale unui sistem tehnic.Dupa sistemul de consolidare imbinarile pot fi: -nedemontabile,fara accesorii,incleiate; -demontabile,consolidate cu accesorii; dupa forma suprafetelor imbinarii sunt: 1)imbinari la 900; 2)imbinari la 450; 3)imbinari in lungime; 2

Inadirile se practica pentru imbinarea panourilor din lemn masiv sau PAL. Cu orice imbinare in lemn trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1)asigurarea repartizarii uniforme a eforturilor in toate elementele componente ale structurii; 3.Sisteme de construcţie a mobilei. Mobila se poate executa în două sisteme de construcţie: din cutii şi din cadre de lemn (schelete).Sistemul de construcţie a mobilei din cutii. Cutia este un corp geometric regulat, format din 5 sau 6 panouri ca, de exemplu, dulapul de haine, bufetul etc. Cutia poate fi construită din panouri sau din rame placate. Panourile se confecţionează din panel, PAL, sau din plăci celulare şi se pot furnirui. Canturile panourilor se protejează cu borduri de cherestea (masive), din furnire, din materiale plastice sau din metal.Panourile pline se pot asambla prin îmbinarea directa sau prin îmbinarea bordurilor ,ale-zenelor şi a profilelor.Un exemplu de mobilier din panouri pline este dulapul (fig. ), care se poate executa în construcţie fixă sau demontabi-lă. Principalele panouri ale unui dulap sînt uşile 1, pereţii laterali 2, 3 şi interiori 4, panoul spate 5, tavan 6 şi fund 7. Pentru uşi se folosesc plăci din panel sau din PAL, în grosime de 16 şi 19 mm. Pe marginile panoului se aplică borduri de protecţie. Pereţii laterali, tavanul, fundul, spatele alcătuiesc cutia mobilei, care se sprijină pe un cadru 8 cu patru picioare 9. Pereţilor laterali li se aplică borduri pe canturile din faţă şi dinspate. Montarea acestor pereţi se face prin asamblare cu cepuri rotunde aplicate şi cu şuruburi demontabile. Panourile din PAL pentru uşi şi pentru pereţi laterali sînt furniruite pe o parte sau pe ambele feţe, în funcţie de condiţiile calitative solicitate de produsul finit. Panoul de spate se poate executa din placaj sau din PFL şi se fixează cu şuruburi metalice în faltul pereţilor tavanului şi al soclului. Tavanul şi fundul se pot executa din panouri PAL sau din rame placate.Dulapul cu o astfel de construcţie are pereţii laterali alcătuiţi din rame avînd longeroanele şi traversele de cherestea şi răşinoase placate pe ambele feţe cu PFL melaminat sau emailat. Placa inferioară se execută sub formă de panou de PAL sau ramă din cherestea placată pe faţa interioară cu placaj de fag sau PFL dur, iar pe faţa superioară cu PFL emailat. Compartimentarea interioară se face prin sertare 10 şi prin poliţe 11.Toate canturile panourilor se protejează cu fîşii din furnir, din HDS sau din PCV.Asamblarea părţilor componente ale dulapului se face cu cepuri rotunde aplicate, cu şuruburi metalice şi cu şuruburi demontabile. Sistemul de construcţie din cadre de lemn (schelet). Acest sistem se întrebuinţează la construcţia scaunelor, a fotoliilor, a canapelelor, a meselor etc.Cadrele se pot executa din cherestea sau din lemn stratificat. Scaunul tîmplăresc foloseşte repere simple şi repere complexe îmbinate între ele. Reperele componente ale scaunelor sînt: picioarele din faţă şi din spate, legăturile picioarelor, spătarul şi şezutul.Şezutul scaunelor se poate realiza din placaj sau poate fi tapiţat.Asamblarea reperelor se face cu diferite materiale de legătură, prin şuruburi metalice pentru lemn sau şuruburi cu piuliţă.Produsele realizate prin stratificare folosesc ca repere obţinute din lemn prin încleiere şi presare.Se pot folosi ca materii prime: furnirele tehnice, placajele subţiri, plăcile din aşchii de lemn, hîrtia melaminată în amestec cu pînză, plăcile din fibră de lemn etc.Din categoria produselor integral stratificat-mulate fac parte scaunele. Reperele stratificate-mulate sînt folosite în prezent deoarece realizează produse estetice, economice, rezistente şi permit organizarea producţiei în flux.Mobila curbată aparţine mobilei pe schelet, însă reperele componente au forme curbe obţinute prin plastifierea şi prin curbarea lemnului. 4.Clasificarea

si

proprietatile

adezivilor.Procesul

tehnologic

de 3

incleere.Metodele de aplicare a adezivilor. Clasificarea adezivilor.Adezivul reprezinta un produs de natura organica sau anorganica capabil de a realize legaturi rezistente intre piese sau suporturi.Adezivii se clasifica :Naturali-(animala sau vegetala)Sintetici-(de polimerizare,de policondensare, de poliaditie, elastomeri) Combinati Clasificarea adezivilor in functie de proprietatile fizice: Dupa starea de agregare fizica: a)Fluizi sub forma de solutie,dispersii,emulsii. b)In forma de granule,folii, prafuri c)Dupa comportarea adezivului la temperaturi (Termoplasti;Termorigizi) d)Dupa modul de intarire(prin intarire la rece;prin incalzirea solutiilor simple fara adios de intaritor; prin reactia chimica la cald sau rece; prin evaporarea si difuziunea solventului in masa lemnului) Clasificrea dupa proprietatile tehnologice: 1)Modul de utilizare 2)Rezistenta la apa a peliculelor(Foarte rezistente; rezistente la apa; nerezistenti) Dupa durabilitatea peliculei intarite fata de agenti atmosferici(rezistenti la climat tropical; rezistenti la umeditate; rezistenti la interior) Proprietatile adezivilor 1.Descleierea-cind doua piese incleiate se rup planul de rupere apare la separatia dintre adezivi si una din piese, dispare adeziunea dintre adezivi si suprafata lemnului. 2.Coeziunea adezivului-planul de rupere fie in stratul de adeziv sau in lemn, fortele de adeziune intre lemn si adeziv sunt superioare fortelor de legatura intermoleculare ale adezivului. 3.Incleierea satisfacatoare-adeziunea fata de lemn si coeziunea adezivului sunt superioare rezistentei lemnului utilizat. 4.Densitatea adezivului-pentru calculi de proiectare a instalatiilor de depozitare si transport,pentru diverse calculi de consum specific. 5.Viscozitatea-se determina cu ajutorul viscozimetrelor a cupei cu orificiul calibrat si alte aparate in functie de viscozitatea adezivului. 6.Continutul in substante solide(corp)sau concentratia adezivului se refera la adezivii sub forma de solutie dispersie sau emulsie.Se determina prin uscarea la anumita temperatura pina la greutatea consanta a unuei cantitati de adezivi précis determinate. 7.Hp adezivului-arata caracterul acid,basic sau neutru(hirtia indicatorului). 8.Durata de gelifiere-se determina in conditii apropiate de cele de utilizare.Gelifierea este durata timpului de mentinere in stare fluida cu sau fara intaritor pina ce ajunge in stare de gel. 9.Durata de utilizare-reprezinta intervalul de timp scurs din momentul in care adezivul este pregatit pentru aplicare si pina in momentul in care nu mai este utilizabil. 10.Viabilitatea sau durata de pastrare-de la fabricarea adezivului si pina in momentul in care nu mai poate fi utilizat. Modul de pregatire si aplicare a adezivilor. 1.Omogenizarea-manual sau mechanic vertical sau prin recirculare cu ajutorul pompelor. 2.Aducerea adezivului la temperature de aplicare-o conditie importanta care trebuie respectata pentru obtinerea unor bune rezultate. -temperatura mai coborita-mareste mult viscozitatea. -temperatura foarte coborita pot trece in stare cristalina. -temperatura mai ridicata-reduc viscozitatea si dau filme subtiri cu intreruperi,incleiere cu defecte. 3.Diluarea cu apa sau solvent organici: -la pregatirea adezivilor inainte de utilizare(amestecare) 4

Adeziv:corp(mater.de baza)-solvent sa H2O-materiale adaugatoare(subsante solide sau lichide-reduc consumul de adeziv sau corecteaza unele proprietati). Adaugarea intaritorului se face sub forma de pulbere sau dizolvat imediat inainte de utilizare(o cantitate numai la nivelului necesarului imediat). 4.Spumarea-utilizarea limitata-inglobarea de bule fine de aer in masa adezivului. 5.Amestecarea adezivului cu material lemons-fabricarea PFL,PAL. 5.Bazele aschierii lemnului.Elementele cutitului.Unghiurile de aschiere.Aschierea este procesul de baza pentru obtinerea din lemn a pieselor de dimensiuni si forme necesare. Teoria aschierii In procesul aschierii cutitul in forma de pana patrunde in lemn sectioneaza fibrele si distrugind legatura dintre acestea,separa de la lemn o anumita portiuneaschie.Aschierea poate fi si fara aschii-la repararea furnirului taierea furnirului cu foarfeca ghilotina. Pentru a obtine calitatea necesara a prelucrarii la cheltuieli de energie minime si productivitate maxima trebuie de ales correct conditiile de aschiere.Elementele cutitului. Pentru prelucrarea lemnului sunt folosite scule aschietoare de diferite constructii: 1)cu un tais(cutite); 2)cu citeva taisuri(freze); 3)cu mai multe taisuri(ferestraie);Elementele cutitului fig.1;

1) fata de degajare(a,b,d,f)-este situata din partea aschiei care se degaja; 2)fata de asezare(a,c,e,f); 3) doua fete laterale(a,b,c) si (d,e,f); Fetele formeaza muchii: 1)muchia din fata-taisul principal(muchia taietoare a cutitului)af=abdf+acef; 2)muchia secundara lateral (2)(a,b)si (f,d)daca latimea cutitului este mai mica decit a materialului: (a,b)si (f,d)muchii laterale din fata; 3) (a,c)si(f,e) muchii laterale din spate; Din punct de vedere al procesului de aschiere pe semifabricate se deosebesc urmatoarele suprafete: 1)suprafata de prelucrat-de pe care se indeparteaza un strat de lemn degajat sub forma unei aschii(miscarea de translatie a cutitului)sau de mai multe aschii(miscarea de rotatie a cutitului) 2)surafata prelucrata; 3)suprafata de aschiere-formata de muchia taietoare a cutitului pe semifabricatul prelucrat. La miscarea de translatie suprafata prelucrata si suprafata de aschiere coincid.In procesul miscarii de rotatie suprafata de aschiere este intodeauna curbilinie iar suprafata de prelucrat sic ea prelucrata pot fi rectilinii; 4)Planul care este tangent la suprafata de aschiere si trece prin muchia taietoare a cutitului se numeste planul de aschiere; 5)Unghiurile de aschiere:

1-unghiul de ascutire- β-dintre fetele de degajare si asezare a cutitului; 2-unghiul de aschiere-σ-format de fata de degajare a cutitului si suprafata prelucrata; 3-unghiul de degajare-γ-fata de degajare si planul perpendicular pe planul de aschiere; 4-unghi de asezare dintre fata de asezare si planul de aschiere(α); 6.Felurile de aschiere.Miscarea de aschiere si avansurile.In functie de directia de deplasare a cutitului fata de orientarea fibrelor lemnoase se deosebesc 3 feluri principale de aschiere:frontala;longitudinal;transversala. 1-Aschierea frontala-planul de aschiere este 5

orientat perpendicular pe fibre;aschia se desprinde si consta din elemente separate avind o slaba coeziune(legatura)intre ele sau fara nici o legatura.

2-Aschiere longitudinala-directia de aschiere coincide cu cea a fibrelor-aschiile au forma unei panglici subtiri care uneori se fringe desfacindu-se in bucati.

3-Aschierea transversala-deplasarea cutitului in planul fibrelor perpendicular in planul acestora elementele aschiilor au o legatura slaba.

In aceleasi conditii rezistenta maximal la schiere este frontal iar rezistenta minimaltransversala.Pentru obtinerea suprafetei prelucrate de o inalta calitate aschiile trebuie sa se degaje cit mai uniform. 1.Aschierea deschisa.Cind in procesul de prelucrare cu cutitul se formeaza o suprafata de aschiere,aschia se degaja de pa intreaga suprafata de prelucrat iar latimea muchiei taietoare a cutitului poate fie egala cu aceasta sau mai mare.2.Aschiere inchisa.-daca se obtin doua sau trei suprafete de aschiere.1)fundul ulucului-o suprafata de aschiere;2)peretii ulucului-a doua si a treia suprafata de aschiere. La deplasarea cutitului in lemn fata de degajare deformeaza aschia care se fringe patrunzind mai adinc in lemn,cutitul slabeste legatura dintre fibre si degajarea acestora formeaza in lemn crapaturi sau o crapatura,daca aceasa crapatura are o lungime mare,aschia degajindu-se genereaza pe suprafata prelucrata adincituri si alte neregularitati.Pentru a preveni formarea crapaturilor lungi in lemnul de prelucrat in constructia masinilor este prevazuta asezarea in fata cutitului a unor rigle de sprijinire(bare de presiune)apasind aschia in fata cutitului limiteaza lungimea despicarii fibrelor si contribuie la fringerea aschiilor. Pentru fringerea aschiilor pe capetele portcutitelor sip e arbori sint deasemenea prevazute dispositive special sfarimitor de aschii. Miscarea de aschiere si avansurile. Miscarea de aschiere-deplasarea cutitului necesara pentru degajarea unei aschii iar viteza acestei miscari se numeste viteza de aschiere si se noteaza cu v(m/s). Traiectoria aschiei-calea pe care o parcurge in lemn muchia taietoare a cutitului la degajarea unei aschii la o miscare de rotatie a cutitelor: v=(π*D*n)/(60*1000) (m/s); D-diametrul circumferintei descrisa de muchia taietoare a sculei; n-turatia sculei aschietoare rot/min; La o miscare de translatie a cutitului: v=L/T (m/s); L-calea parcursa de cutit la degajarea aschiilor; T-timpul; Pentru a asigura degajarea succesiva a aschiilor o singura miscare de lucru v este insuficienta pentru degajarea fiecarei aschii noi cutitul trebuie 6

deplasat fata de lemn sau invers. O astfel de deplasare se numeste miscare de avans iar viteza acestei miscari-viteza de avans U(m/min); V>>>U; Umax=(Uz*n*z)/1000; n-turatia; znumarul de dinti; Uz-avansul pe un dinte; La majoritatea masinilor miscarea de avans se realizeaza concomitant cu miscarea de aschiere.Sunt masini(de taiat furnir)cind scula aschietoare deplasindu-se intr-o directie(de lucru)degaja aschia iar in alta directie (mers in gol)revine la pozitia initiala. Avans-deplasarea materialului de prelucrat la o trecere a sculei aschietoare (rectilinie)sau la o rotatie a sculei aschietoare.

7.Discuri de ferestraie circulare.Elemente constructive ale discurilor.Alegera discului si stabilirea regimului de taiere. Pînzele pentru ferăstraiele circulare joacă un rol important in prelucrarea mecanică a lemnului, utilizîndu-se la debitare pentru operaţii de spintecare, secţionare şi retezare, precum şi la fasonare pentru operaţii de tăiere la dimensiuni nominale. Din punct de vedere constructiv, discurile circulare se caracterizează prin grosimea corpului, prin diametrul exterior şi diametrul găurii de fixare şi prin forma, în secţiune transversală, a capului şi corpului.In industria de prelucrare mecanică a lemnului sînt cunoscute următoarele tipuri constructive de discuri: discuri plane, sau discuri de egală grosime pe toată secţiunea corpului; discuri conice, cu secţiunea corpului variabilă, mai mare la centru şi mai mică către cap; discuri îngustate, la care corpul este mai îngust decît capul.Felul şi forma danturii discurilor circulare variază în funcţie de felurile tăierii lemnului.Discurile circulare pentru tăierea lemnului în direcţie longitudinală au dantura diferită faţă de acelea pentru tăiere transversală (fig. 58). Unghiurile constructive ale acestor discuri circulare sînt indicate în fig. 58, şi anume: unghiul de degajare y, unghiul de ascuţire p, unghiul de aşezare a, unghiul de tăiere δ =α+β -Unghiul de degajare y este unghiul dintre faţa de degajare şi planul perpendicular pe planul de tăiere principal. -Unghiul de ascuţire ( este format de faţa de degajare şi faţa de aşezare. -Unghiul de aşezare a este unghiul dintre faţa de aşezare şi planul de tăiere, acesta din urmă fiind planul ce trece prin tăiş şi este tangent la suprafaţa de tăiere. Forma dinţilor prezintă particularităţi constructive diferite. Astfel, profilul /, cu dinţi triunghiulari înclinaţi, are proiecţia suprafeţei de aşezare rectilinie, profilul //, cu dinţi cu ceafă, are o proiecţie în linie frîntă, iar profilul III, cu dinţi boltiţi, are o direcţie curbii inie;profilulIV: cu dinţi triunghiulari drepţi, prezintă proiecţia suprafeţei de aşezare simetrică cu aceea de degajare faţă de planul discului, care trece prin centrul discului şi tăiş, în timp ce profilurile V şi VI au o aşezare asimetrică. -Unghiul de tăiere este cuprins între suprafaţa de degajare şi planul de tăiere principal. Suma unghiurilor de degajare, de aşezare şi de ascuţire este totdeauna egală cu 90". La discurile pentru tăierea longitudinală a lemnului, profil /, //, III, unghiul de degajare are valoare pozitivă, iar unghiul de tăiere este mai mic de 90°, în schimb la discurile pentru tăierea transversală, unghiul de degajare poate fi egal cu 0 sau poate avea chiar valoare negativă, in timp ce unghiul de tăiere poate fi mai mare de 90°, şi anume la profilurile IV, V, VI 7

(fig. 58).Fiecare dinte are un tăiş principal şi două tăişuri secundare.Spaţiul liber dintre doi dinţi învecinaţi reprezintă golul dintelui.Linia care uneşte vîrfurile dinţilor se numeşte linia virfurilor, iar aceea care uneşte fundurile lor se numeşte linia fundurilor. Aceste linii trebuie să fie paralele intre ele, reprezentînd două cercuri concentrice. La micşorarea înălţimii dinţilor, se reduce volumul golurilor dintre dinţi, ceea ce nu este de dorit, îndeosebi la debitarea cherestelei de grosime mare şi cu avansuri mari pe dinte. Rezistenţa la uzură a tăişului dinţilor este determinată de calitatea oţelului şi de valorile unghiulare, care depind de materialul din care se confecţionează discul, de lemnul care se debitează, de starea lui, uscat, umed, Încleiat, de regimurile de tăiere alese şi altele. Pentru debitarea longitudinală a lemnului se utilizează discuri circulare, cu dantura / din fig. 58. La un astfel de profil al dinţilor, unghiul de degajare nu poate fi mărit peste 20—25°, pentru a nu slăbi vîrfurile dinţilor, iar la un unghi de aşezare mare, forţele de tăiere acţionează defavorabil asupra vîrfului dintelui.Cele mai bune rezultate la tăierea în lungime a lemnului se obţin la profilurile // şi /// ale dinţilor, iar la tăierea transversală, la profilul VI. Micşorarea numărului de dinţi la discurile circulare, provoacă reducerea cheltuielilor de energie şi a forţelor de tăiere, în acelaşi timp însă se înrăutăţeşte calitatea suprafeţelor debitate şi creşte pericolul de recul, de azvîr-lire a materialului debitat.Sînt cunoscute mai multe construcţii de discuri circulare plane cu număr redus de dinţi, totuşi principiul lor de funcţionare este unul şi acelaşi. In vederea măririi rezistenţei la tăiere a dinţilor discurilor circulare, s-a trecut la aplicarea prin lipire de plăcuţe din carburi metalice pe feţele de degajare ale dinţilor.La baza producţiei circularelor armate cu plăcuţe din carburi metalice a stat reducerea numărului de dinţi şi mărirea vitezelor de tăiere.Plăcuţele din carburi metalice se aplică frontal la pînzele pentru debitare longitudinală sau lateral şi pentru debitarea transversală.Formele şi dimensiunile plăcuţelor din carburi metalice pentru debitarea longitudinală şi transversală a lemnului nu sînt identice şi sînt determinate de forma şi valorile unghiulare ale dinţilor. Alegerea regimului de taiere.In conditii concrete de debitare trebuie folosite ferestraie cu D minim deoarece acesta permite reducerea consumului de putere,micsorarea latimii taieturii si a ceaprazului. Ferestraiele cu diametre mici sunt mai stabile in lucru,dau suprafata taieturii de calitate superioara dintii acestora se ascut mai usor ce usureaza si indreptarea ferestraielor. 8.Cutite de rindeluit si frezat longitudinal.Pregatirea cutitelor de lucru. Cutitele sunt scule care servesc la prelucrarea prin aschiere a pieselor din lemn prin rindeluirea plana rindeluirea la grosime-pe canturi prin strungire ,razuire,daltuire,taiere plana a furnirelor.Actionarea cutitului care produce aschierea asupra piesei de prelucrat se manifesta prin: 1-adincirea cutitului in materialul lemons al piesei de prelucrat; 2-ingrosarea stratului devenit aschie; 3-incovoierea si evacuarea aschiei; Toate aceste aspect ale procesului de 8

aschiere se produc datorita miscarii relative a cutitului fata de piesa si faptului ca duritatea taisului cutitului este mai superioara.Aschiile apar ca un efort al deformarii si deplasarii succesive a straturilor de lemn fata de taisul cutitului. La masinile de frezat longitudinal se folosesc cutite plane: 1)Cutite subtiri(masina de indreptat,crearea unei suprafete plane rz;grosimea 3mm b-25…40mm; L-max aproximativ 1610mm(min 310mm). Obtinute din otel aliat,oteluri special β=30-320 pentru specii moi β=35-400 specii tari.

Valoarea latimii cutitelor se poate determina in functie de diametrul arborelui pe care se monteaza si de numarul lacasurilor pentru cutite B=0,3*D-z=2-4 locasuri; B=0,2*D-z=6 locasuri cu aproximatie.2) Cutite groase(masina de rindeluit la grosime)cu gauri sau crestaturi pentru fixarea cu suruburi in arboreal port cutit, care trebuie sa fie identice ca forma si dimensiuni la acelasi cutit si asezate perfect simetrice fata de mijlocul cutitului. Cgrosimea-10mm; B-latimea-80,90,100,110,120,125mm; L-310 aprox.910mm; β-40+-20 se executa din otel carbon de scule sau oteluri aliate. Pregatirea cutitelor de lucru. 1)cutitele trebuie sa fie bine ascutite si echilibrate; 2) nu se permit destratificari,goluri,stirburi bazuri si urme de coroziune. 3)la cutitele subtiri se admite o diferenta de grosime de 0,05mm pe lungimea cutitului la cele groase pina la 0,1mm. Abaterea muchiei taietoare de la liniaritate nu trebuie sa depaseasca limita de 0,025mm pe 100mm la lungimea acestuia. 4) Cutitele perechi trebuie sa aiba aceiasi masa iar centrele lor de greutate trebuie sa se afle la aceeasi distant de la capetele cutitelor. Aceasta inseamna ca ambele jumatati ale fiecarui cutit pereche trebuie sa aiba deasemenea aceeasi masa. Masa cutitelor perechi si pozitia centrelor lor de greutate se verifica prin cintarire pe cintare de echilibrare. 5)Suruburile,penele si alte elemente ale arborilor port cutit care intra in garniture trebuie sa aiba si ele respective aceeasi masa; 6)Daca in procesul lucrului arboreal port-cutit incepe sa vibreze e necesar sa se restituie cutitele in sectia de ascutit scule pentru verificarea echilibrarii; 7)Instalarea si fixarea cutitelor pe arboreal port-scula; Conditiile de baza ale unei montari corecte a cutitelor in arbori sunt: 1-cutitele trebuie sa fie fixate sigur pe arbore; 2-muchia taietoare trebuie sa depaseasca periferia arborelui cu 0,75-1mm; 3-taisul tuturor cutitelor trebuie sa descrie in rotatie un cilindru cu aceeasi raza; 4-arborii port cutite trebuie sa fie echilibrati dinamic:in caz contrar se produc vibratii la prelucrare. Pentru verificarea preciziei de montare a cutitelor in arboreal port-scula se folosesc diferite dispositive si anume:1)cu ajutorul unei rigle din lemn masiv asezind rigla pe masa din spate:prin rotirea capului portscula trebuie ca virful cutitelor sa fie tangent la suprafata inferioara a riglei.Rigla se deplaseaza in minimum 3 puncte pe lungimea cutitului(0,3;0,8-0,15mm); 2)cu dispozitiv cu ceas cu cadru;3)cu dispozitiv cu electromagneti(instalarea rapida a cutitelor); 4)pentru verificarea pozitiei cutitelor pe capetele port-cutit in afara masinii este folosit un sablon.se aseaza direct pe capul port-cutit,surubul se roteste pina cind intra in contact cu cutitul si se fixeaza cu contrapiulita,apoi sablonul se deplaseaza pe capatul opus al cutitului si se verifica.Verificind pozitia muchiilor taietoare cutitele se fixeaza definitive pe arbore.Buloanele trebuie insurubate incepind de la mijlocul arborelui spre margini.Fixind 9

cutitele se anclaseaza masina si cind arboreal a dezvoltat turatia necesara masina se deconecteaza,suruburile se string inca odata cu cheia si dupa examinarea cutitelor masina poate fi considerata gata de functionare. 9.Procesul tehnologic de fabricare a furnirelor estetice. Notiune:Furnirele estetice sunt foi subtiri ai lemnului cu aspect decorativ avind grosimea de la 0,4-1mm,obtinute prin taiere plana sau derulare excentrica a bustenilor de diferite specii. Clasificarea:-dupa aspectul furnirului a)furnir tangential-debitat in plan tangential la inelele anuale; b)furnir radial sau semiradial-debitat in plan perpend.sau aproape perpend.pe inelele anuale. -dupa defectele naturale:defecte de prelucrare si dimensiuni si calitatea I,II,III..Furnirele estetice se produc in grosimi de 0,4;0,6;0,7;0,8;1,00mm;lungimi60;100;120;165mm;latimea-8;14mm; Procesul tehnologic-sirul de operatii: 1.sectionarea bustenilor; 2.fasonarea bustenilor; 3.tratarea termica a prismelor; 4.cojirea prismelor; 5.taierea plana a furnirelor; 6.uscarea furnirelor; 7.uscarea si sortarea; 8.depozitarea,ambalarea si expedierea furnirelor; 1.Sectionarea bustenilor-taierea bustenilor la anumite lungimi in functie de deschiderea masinilor de taiat planorizontal(2,6;3,3;4m); 2.Fasonarea-taierea lung. a bustenilor pentru obtinerea unei anumite semiprisme,sverturi sau segmenti(ferestraie panglica orizontale); 3.Tratarea termica a prismelor-se urmareste plastificarea(inmuierea sub influienta umeditatii si temperaturii,scopul plastifierii este obtinerea unor furnire netede cu eforturi de taiere mici, fara crapaturi si fara smulgeri de fibre.Procesul de tratare poate fi cu abur(higrotermic)sau cu apa calda(hidrotermic)si se efectuiaza in bazine speciale din beton.Prelungirea de la 1-3zile in functie de specie,dimensiuni,etc. 4.Cojirea prismelor-pentru a evita degradarea cutitului(busteanul se curata manual cu cutitoaie sau mecanizat cu masini speciale); 5.Taierea plana-consta in taierea transversala a prismelor prin deplasarea in plan orizontal a cutitului pentru obtinerea unei foi subtiri.Prisma de lemn se ridica cu o grosime de furnir la cursa de intoarcere a saniei port cutite:Calitatea furnirului obtinut depinde de pozitia cutitului si a barei de presiune care exercita o forta de presare asupra furnirului,unghiul optimal de instalare a barei fata de cutit =420Marimea presiunii a barei depinde de specia lemnului si grosimea furnirului. 6.Usacarea furnirului.Scopul uscarii furnirului este indepartarea apei din furnir pentru a le aduce la umiditatea(W)corespunzatoare utilizarii(W=15%)prevenind astfel atacul de mucegai si decorarile,ca urmare se poate face pe cale naturala,in camere de uscat sau pe cale artificiala in instalatii mecanice de uscare.Uscarea artificiala se face prin trecerea furnirului de-a lungul uscatorului sub influienta de aer cald,cel mai utilizat este cel cu duze cu transportor pe banda(aerul este suflat din duze aproape perpend.pe furnir).In cazul necorespunderii regimului de lucru pot aparea defecte ca:-ondularea furnirului;-craparea la capete sau uscarea neuniforma a acesuia. 10

7.Taierea si sortarea furnirului.Taierea este operatia de indreptare a canturilor, a foii de furnir asezat in pachete si de prelucrare,neadmise de STAS.La eliminarea defectelor trebuie sa rezulte suprafete cit mai mari si pierderi cit mai mici.Operatia se executa cu foarfeca ghilotina.Dupa taiere pachetele se leaga cu sfoara de cinepa in numar de 12,24,32; 8.Depozitarea,ambalarea si expedierea furnirului.Se depoziteaza in incaperi uscate in stive continind furnir din aceeasi specie,grosime si clase de calitate.Furnirul estetic se livreaza deobicei neambalate.Expedierea furnirului se face cu transportorul care trebuie sa fie uscat,curat. 10.Procesul tehnologic de fabricare a furnirelor tehnice.Furnirele tehnice sînt foi subţiri de lemn cu grosimea de 0,5—3,1 mm. obţinute prin derulare centrică, folosite la fabricarea placajelor, panelelor, lemnului stratificat, ambalajelor, produselor mulate şi la acoperirea diferitelor plăci pe bază de lemn. Furnirele tehnice se clasifică în:1.furnire de răşinoase,fag,stejar, mesteacăn, anin, plop, tei,-pentru placaj.2.furnire de fag, stejar, tei -pentru panel;3.furnire de fag pentru lemn stratificat şi PAL extrudat. Furnirele tehnice, în funcţie de defectele naturale şi de prelucrare, se clasifică în patru clase de calitate: A, B, C şi D. Cele mai uzuale grosimi ale furnirelor tehnice sînt: 0,5; 0,8; 1,1; 1,5; 2,1; 3,1 mm. Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească furnirele tehnice sînt: -să aibă grosime uniformă pe întreaga suprafaţă; -să nu prezinte crăpături mari, asperităţi şi ondulaţii pronunţate. Umiditatea fîşiilor şi foilor de furnire tehnice trebuie să fie de 10-12%- Depozitarea furnirelor tehnice se face în încăperi închise, stivuite pe platforme sau palete, după specie, calitate şi dimensiuni. Furnirele tehnice se transportă cu mijloace de transport curate, uscate şi acoperite sau în conteinere. Procesul tehnologic a furnirelor tehnice: 1.Tratarea termica a bustenilor; 2.Sortarea bustenilor; 3.Cojirea bustenilor; 4.Derularea furnirului; 5.Croirea furnirului; 6.Uscarea furnirelor; 7.Sortarea furnirilor; 8.Frezarea fisiilor de furnir; 9.Imbinarea fisiilor de furnir: a)fisii;b)foi intregi fara defecte;c)foi intregi cu defecte 9.1 repararea furnirului; 10Sortarea pe clase:A;B;C;D; 1.Tratarea termica a bustenilor:temp-30-700; 2Sectionarea bustenilor-prin sectionarea bustenilor se obtin butucii in lungimi corespunzatoare dimensiunilor produselor(placaj,panel,lemn stratificat)Lungimea bustenilor 2,35;2,60;2,20;1,45; 3.Cojirea butucului. 4.Derularea furnirelor-operatia de derulare se executa la derular si are ca scop obtinerea unei foi subtiri continua de furnir si se realizeaza prin rotirea butucului(1) in jurul axei sale,in fata unui cutit(4)care se avanseaza spre butuc cu o distanta egala cu grosimea furnirului,la fiecare rotatie a butucului. 11

Rotatia butucului este miscarea de aschiere,iar miscarea cutitului-miscarea de avans.V=(π*d*n)/(60*1000);v-nu este constanta,se micsoreaza de la Dinitial spre Dfinal al butucului.(d a rolei va fi egala cu d a rozetei)V=1-3m/s; U=(h*n)/1000;h-grosimea furnirului derulat;n-numarul de rotatii a busteanului; Calitatea furnirului derulat depinde in mare masura de gradul de presare a barei de presiune. 5.Croirea furnirelor tehnice-covorul de furnir dupa derulare este croit in dimensiuni(foarfeca de croit); 6.Uscarea furnirelor-eliminarea apei din furnir.Defecte de uscare:1)crapaturi la capetele foilor;2)crapaturi la mijloc;3)ondularea marginilor;4)imprimari;5)umiditatea neuniforma;6)zone de umiditate diferite pe suprafata;7)sortarea furnirelor dupa cele 4 clase:A,B,C,D.Repararea defectelor,imbinarea fisiilor de furnire inguste,sortarea pe clase. 11.Placajul este o placă obţinută prin încleierea unui număr impar de furnire, cu fibrele orientate sub un anumit unghi (30°, 45°, 60°, 90°), cel mai obişnuit tip de placaj fiind cel cu straturile vecine cu fibrele orientate la un unghi de 90°, numit placaj normal.Placajele se clasifică după mai multe criterii:după direcţia fibrelor straturilor exterioare de furnir:longitudinal, transversal, pătrat;după structură, placajul poate fi: normal, de construcţie echilibrată, stelat, omogen, mixt;după specia lemnoasă a furnirelor componente, placajul poate fi fabricat din: foioase tari, foioase moi, răşinoase, specii exotice;după domeniul de utilizare,placajul este:de uz general,special,pentru lucrări de interior, pentru lucrări de exterior, pentru vagoane de marfă acoperite, de aviaţie etc.Placajul de fag pentru lucrări de interior se produce în următoarele dimensiuni:lungimexlăţime,în mm:1530x1530;1830x1220;2000x900;2000x1220;2000x1250;2200x1220şi2440x1220(uzu al fiind formatul 2000x1250);grosimi, în mm:3,0;4,0;5,0;6,0;7,0;8,0;9,0; 10,0;12,0;15,0;18,0;20,0;22,0 şi 25,0 (grosimea de bază fiind 4,0).Acest sortiment de placaj se poate executa în zece clase de calitate, care rezultă din combinaţiile calitative ale celor două straturi exterioare de furnir (A,B,C,D), (A-A;A-B;A-C;A-D;)(B-B;B-C;B-D;)(C-C;CD;)(D-D)în general, placajul este un material cu densitate redusă,cu elasticitate şi stabilitate dimensională mai mare ca a lemnului masiv, fiind un material mult folosit.Procesul tehnologic al placajului pentru interior.-încleierea furnirelor şi asamblarea pachetelor;presarea placajului;-condiţionarea placajelor;-tăierea la format a placajelor;-repararea placajelor cu defecte;-şlefuirea placajelor;-sortarea placajelor;-depozitarea, ambalarea şi expedierea placajelor.O caracteristică a placajelor, în special a celor pentru lucrări de interior, o constituie faptul că prin absorbţie de apă, plăcile îşi schimbă dimensiunile. Din această cauză sînt protejate atunci cînd sînt folosite în medii umede sau vin în contact direct cu apa. Incleierea furnirelor şi asamblarea pachetelor. Pentru încleiere se folosesc adezivi ureoformaldehidici(urelit P)şi pe bază de fenol-form-aldehidă.Pregătirea soluţiei adezive constă în dozarea componentelor pe baza unei reţete şi amestecarea acestora pînă la omogenizare (în malaxoare).Aplicarea soluţiei de clei pe furnirele de miez se execută la maşini de întins clei (cu cilindri de aplicare şi cilindri de dozare).Asamblarea pachetelor constă în aşezarea pe o tablă de aluminiu a unui furnir de faţă peste care se aşază miezul uns 12

cu clei, apoi, din nou, un furnir de faţă, peste care se aşază a doua tablă de aluminiu. Tablele de aluminiu uşurează încărcarea şi descărcarea placajelor şi ajută la evitarea murdăririi platanelor presei şi a placajelor.La aşezarea furnirelor se va avea în vedere realizarea unghiului de 90° între direcţia fibrelor furnirelor vecine.Presarea placajelor. Presarea se execută în prese hidraulice multi-etajate avînd platanele încălzite cu abur sau cu apă supraîncălzită. Operaţia are loc sub influenta simultană a temperaturii si a presiunii.Durata de presare este în funcţie de felul adezivului şi grosimea placajului, stabilindu-se astfel 3-4 min.Condiţionarea placajelor. Operaţia se realizează în încăperi speciale şi constă în răcirea lentă a produsului şi realizarea unei umidităţi uniforme,corespunzătoare umidităţii relative a mediului ambiant.Tăierea la format. Formatizarea placajului constă în tăierea marginilor pentru obţinerea formatelor din STAS sau a formatelor solicitate la export.Repararea placajelor cu defecte.este de a corecta prin chituire unele defecte: crăpături cu lăţimea la bază de maxim 5mm, rosturi deschise, găuri de dimensiuni mici.Şlefuirea placajelor. Scopul şlefuirii este îndepărtarea asperităţilor, a smulgerilor de fibre şi a petelor de clei, pentru a se obţine suprafeţe uniforme şi cu aspect corespunzător.Pentru şlefuire se utilizează maşini de şlefuit cu 3 cilindri (cu avans prin bandă) şi maşini de şlefuit cu bandă lată.Sortarea placajelor. La sortarea pe clase de calitate.După sortare, placajul se marchează prin ştampilare (marca fabricii, dimensiuni, clasa de calitat)Procesul tehnologic al placajului de exterior. Placajul de exterior are rezistenţă mecanică superioară şi rezistenţă în mediul umed mare faţă de placajul pentru lucrări de interior.Procesul tehnologic este foarte asemănător cu cel al placajului pentru lucrări de interior, cu deosebirea că în acest caz nu se mai fac operaţiile de reparare şi şlefuire, produsul fiind protejat la exterior cu un strat de clei fenolformaldehidic(fenoplac).încleierea furnirelor se face cu fenoplac la o anumita temperatura si presiune. Durata de prestare este de 5 min (timp de bază)+1min grosimea placajuluiDefectele de încleiere sînt aceleaşi ca la placajele pentru lucrări de interior.Sortarea se face în două clase de calitate (I, II)Procesul tehnologic de fabricare a placajelor pentru vagoane.Procesul tehnologic este identic cu cel al placajului de exterior.Regimul de presare este identic cu cel al placajului de exterior. 12.Procesul tehnologic de fabricare a panelelor Panelul este o placa formata dintr-un miez de sipci sau miez bloc acoperit pe ambele fete prin incleiere cu cite un strat de furnir asezat perpendicular pe directia fibrelor miezului.

1)Dupa directia fibrelor straturilor exterioare-panelul poate fi:longitudinal,transversal si patrat. 2)Dupa specie panelul este fag,anin,plop,tei(dupa specie mai putin pretioasa); 3)Dupa modul de combinare a straturilor de furnir panelul este de calitate: AA,AB,BC;Panelul se executa in grosime de 16,18,22,25,30,35,40mm;Formate 600*1600;750*1980;1000*1500;1000*2000;1220*1830;1220*2200;1220*2400;1250*2000 mm;Procesul tehnologic: (1)-pregatirea miezului din sipci de cherestea:a)sectionarea cherestelei;b)uscarea cherestelei;c)rindeluirea cherestelei;d)debitarea cherestelei in sipci;e)sortarea sipcilor:-eliminarea nodurilor;-asamblarea sipcilor pentru miez; (2)f)aplicarea adezivului si formarea panelului; g)presarea panelului; h)conditionarea si taierea la format; i)repararea panelului cu defecte; j)slefuirea panelului; k)sortarea panelelor; l)depozitarea,ambalarea,expediere; 1.Sectionarea cherestelei-obtinerea unor lungimi 13

corespunzatoare lungimii panelelor si dimensiunilor camerelor de uscare .Cherestelele sectionate la lungimea necesara sunt asezate pe platform special pentru a trece in sectia de uscare.Sectionarea cheresteleor se efectueaza la masinile:ferestraie circulare de retezat(ЦМЭ cu pendul)ЦПА40 sania cu disc hidraulic. 2.Usacrea cherestelei aducem cheresteaua la W finala =8% pentru evitarea deformarii panelului asigurindu-I o buna stabilitate. 3.Rindeluirea cherestelei-pentru a se obtine suprafete netede care sa asigure o corecta aplipire a sipcilor,una de alta,evitindu-se formarea de goluri in interiorul placilor.Operatia de rindeluire se executa la masina de rindeluit cu un arbore. 4.Debitarea cherestelei in sipci.Cheresteaua se debiteaza in sipci cu latimi corespunzatoare grosimii miezului de panel dupa cum urmeaza:latimea sipcilor gr.miezului (mm)-13,0;13,5;16,0;19,5; grosimea panelului-18,0;19,0;22,0;25,0; 5.Sortarea sipcilor.Sipcile fara defecte se dirijeaza direct la masa-banda pentru alcatuirea miezului si sipci cu defecte(noduri cazatoare,putregai,tesituri)care se elimina la ferestraie circulare.Defectele care se admit la sipci pentru miez sunt coloratiile crapaturile strapunse lungimea max. de 200mm si latimea maxima de 3mm si noduri sanatoase concrescute.6.Asamblarea sipcilor-pentru miez se face pe masa banda si consta in asezarea sipcilor una linga alta in latime si lungime formind un panou care se stringe cu cleme metalice in vederea efectoarei operatii.Panelul de sipci este dirijat de-a lungul mesei la un punct unde se efectuiaza taierea la lungime cu ajutorul unui ferestrau circular si se executa pe latimea acestuia niste santuri in care se introduc sforile de prindere (consolidarea miezului).La operatia de asamblare trebuie de respectat urmatoarele reguli: 1-sipcile de la marginea panoului miez trebuie sa aiba lungimea egala cu a panoului sau cind sunt bucati trebuie sa fie imbinate in lamba si uluc.2-Inelele anuale ale sipcilor vecine sa fie orientate in sens invers.3-Inelele anuale ale sipcilor trebuie sa fie orientate perpendicular pe fetele miezului pentru rezistenta si evitarea deformarilor.4-Imbinarile sipcilor pe rindurile vecine trebuie sa fie situate le distant de min 250mm.5-sipcile sa fie bine aplicate. 7.Aplicarea adezivului si formarea panelelor. Miezul de sipci este uns cu clei fiind trecut prin masina de intins clei cu valturi.Pachetele se formeaza intre 2 placi de aluminiu si consta in: -asezarea pe o placa de aluminiu a unui strat de furnir transparent de 34mm grosime peste care se aseaza miezul uns cu clei apoi un furnir,peste care se aseaza a doua placa de aluminiu si se introduce in platanele piesei. 8.Presarea panelelor- presa hidraulica t0 platanelor 100-1100;presiunea 8-12 daN/cm2;Durata de presare este in functie de grosimea fetelor,natura adezivului si se stabileste:3-4min(timp de baza)+1min pentru fiecare mm grosime de furnir(timpul de transmitere a caldurii de la platan pina la stratul de clei).9.Conditionarea si taierea la format a panelului.Dupa presare panelele se conditioneaza in 2 etape: -o conditionare partial aprox.8h; -o conditionare definitive intr-o incapere speciala timp de 3-5 zile (t0 aer 30-350 Waer 30-35%).Dupa conditionare panelele se taie la formatul necesar la ferestraie de formatizat. 10.Repararea panelului-scopul este de inlaturarea defectelor care apar dupa operatia de presare:chituire,repararea gaurilor mici si crapaturilor fine.Aplicarea unor petici in cazul crapaturilor mai pronuntate. 11.Slefuirea panelului-obtinerea unor suprafete cit mai netede fara neregularitati.Masina de slefuit cu banda lata.12. Sortarea dupa calitate:AA,AB,BC. 13.depozitarea,ambalare,expedierea.Depozitarea in magazii curate si uscate-stivele trebuie sa contina placi de aceeasi dimensiuni si clasa de calitate sis a fie asezate pe platform perfect plane. 13.Notiuni de process de productie.Structura procesului de productie. Proces de fabricatie(de productie)-transformarea materiilor prime semifabricatelor si materialelor 14

tehnologice in produce de mobile se face printr-un sir de operatii si procese de prelucrare. In functie de natura muncii de modul cum contribuie la fabricarea unui produs procesul de productie poate fi 1.Procesul de productie de baza-proces tehnologic-este acel proces in cadrul caruia material prima si materialele se transforma nemijlocit in semifabricate sau produse finite care formeaza productia de baza a intreprinderii. 2.Procesul de productie auxiliare-are scopul de a produce diferite feluri de energie executarea sculelor si a dispozitivelor,repararea utilajelor,ele se desfasoara in sectiile auxiliare ale intreprinderii parallel cu procesul tehnologic. 3.Procesul de productie de deservire reprezinta activitatea care deserveste procesul de baza prin aducerea la locul de munca a materialelor prime a sculelor si dispozitivelor, transportul intre sectii,etc Produsele obtinute in urma unui process de productie pot fi: 1.Produse semifinite-reprezinta obiectele muncii care au suferit numai o parte din transformari intr-o sectie de productie si urmeaza a fi folosite intr-o alta sectie in scopul obtinerii de produse finite. 2.Produse finite sunt acelea care au suferit toate transformarile prevazute de standartele sau de norme interne si pot fi livrate pentru consum. 14.Structura procesului tehnologic. Debitarea elementelor din lemn masiv.Utilajul folosit la debitarea lemnului masiv. Proces tehnologic-este acel proces in cadrul caruia material prima si materialele se transforma nemijlocit in semifabricate sau produse finite care formeaza productia de baza a intreprinderii. Procesul tehnologic dupa gradul de inzestrare tehnica se poate executa pe cale manuala sau mecanica. Procesul tehnologic depinde de constructia articolului de material folosita de utilajul folosit,de calitatea muncitorului,de gradul de calitate. Procesul tehnologic este compus din urmatoarele elemente: 1Operatii tehnologice;2Faze;3Minuiri;4Miscari Operatia-este acea parte a produsului tehnologic care cuprinde actiunile intreprinse asupra obiectelor muncii pe un anumit loc de munca prevazut cu anumite utilaje si unelte de munca. Operatia are ca efect schimbarea formei si a dimensiunilor materiei prime prelucrate.Dupa modul cum se executa operatiile pot fi: -manual;manual-mecanic;mecanizate;automate; Operatiile pot fi: 1.de trecere(material prima---scula aschietoare); 2.pozitionale(scula aschietoare---materia prima); Faza este partea operatiei prin care obiectele muncii sufera o singura transformare tehnologica. Minuirea este o parte a fazei care consta in executarea unei actiuni separate sau a unui grup de miscari de catre un muncitor in vederea prelucrarii materiei prime. Miscarea este o parte componenta a minuirii si consta in deplasarea obiectului sau a muncitorului in vederea fixarii pe masina sau desprinderii de masina. Proces tehnologic: materia prima(lemn masiv,PAL,PFL)---semifabricat+adaos la prelucrarea mecanica+adaos la 15

umeditate----prelucrarea semifabricatelor curate(Rz