Proiect Tehnologic de Mecanizare

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE UTILAJ TEHNOLOGIC

CONDUCATOR PROIECT:

Proiect tehnologic de mecanizare

Student:

Tema proiectului: EXECUŢIA MECANIZATĂ A LUCRĂRILOR DE REABILITARE LA SUPRASTRUCTURA UNUI TRONSON DE DRUM

Datele proiectului: N=11

Nr.crt

Caracteristica

Simbol

UM

Varianta

1

Clasa de trafic

CT

-

Greu

2

Natura agregatelor minerale

NA

-

Piatra sparta

3

Lungime tronson de drum

LT

Km

1

4

Lăţime carosabil

lc

m

2x7

5

Panta transversala

PT

%

5

6

Adâncimea de frezare

hf

cm

20

7

Distanta medie de transport a materialelor

Dm

Km

5

8

Distanta de transport a utilajelor

Du

Km

150

9

Termen de execuţie a lucrării

DE

luni

1.5

10 < n < 15

b) Date generale: Regim de lucru zilnic 1 schimb x 10 ore.

Analiza procesului tehnologic de mecanizare A.Generalitati 2

Tehnologia de reabilitare a suprastructurii unui drum reprezinta in prezent una dintre metodele economice de refacere si modernizare a drumurilor si se poate face prin diverse metode:  

reabilitarea prin reciclarea la rece a materialelor (se face numai la fata locului) reabilitarea prin reciclarea la cald a materialelor (se face atat la fata locului, cat si prin



prepararea centralizata a mixturii asfaltice) reciclarea materialelor în mişcare cu ajutorul instalaţiilor mobile de preparare a mixurii



asfaltice reabilitarea prin metode combinate

B. Reabilitarea imbracamintilor asfaltice de drumuri cu reciclarea la rece a materialelor Avantajele pe care le ofera tehnologia de reabilitare a suprastructurii unui tronson de drum prin reciclarea la rece sunt: 

Eliminarea risipei unor resurse, care devin cu timpul deficitare



Reutilizarea completa a materialului dislocat din vechea structura;



Eliminarea costurilor pentru transportul materialelor din vechea imbracaminte;



Reducerea numarului de utilaje pe santier;



Protejarea mediului ambiant.1

Operatiile de reabilitare prin reciclarea la rece sunt urmatoarele: a. b. c. d. e.

Frezarea vechilor straturi uzate (fig.1) Stropirea cu un liant a materialului maruntit Amestecarea pentru omoginizare a materialului nou creat Compactarea stratului nou creat Acoperirea noului strat de mixtura cu unul sau mai multe straturi (fig.2)

Reciclarea straturilor legate

Reciclarea straturilor legate

(strat de uzura, de legatura si portant)

Reciclarea straturilor nelegate

(strat de uzura si de baza) si

(strat de baza de pamant sau piatra

straturi nelegate (strat de

sparta)

baza din piatra sparta)

Fig.1

1 Te 3

.

Acoperirea cu straturi de baza, de legitura si de uzura

Acoperirea cu straturi de legatura si de uzura

Acoperirea cu strat de uzura

Acoperirea cu un strat subtire de cuvertura rece

Acoperirea cu tratatament de suprafata

Fig. 2

La stabilirea tehnologiei si a sistemei de masini ce se va utiliza se au in vedere adancimea de frezare, volumul lucrarilor si categoria drumului. Astfel, pentru lucrarile de frezare se pot utiliza reciclatoare de diverse marimi sau freze rutiere dotate cu tamburi speciali (fig. 3) care realizeaza atat dislocrea si maruntirea vechilor straturi uzate si adaugarea de aditiv, cat si omogenizarea prin malaxare a materialului nou obtinut. In aceste cazuri, camera de amestecare cu tamburul de frezare formeaza echipamentul de lucru (fig.4)

Fig.3 Tambur special al reciclatorului

Fig.4 Echipamentul de lucru al reciclatorului: 1- tambur, 2- carcasă, 3- placa de rupere, 4- placa de profilare, 5- circuit de alimentare cu lianţi, 6- grinda de mărunţire;

4

Reabilitarea imbracamintilor asfaltice la rece se poate realiza prin diferite procese tehnologice si anume : 1. Reciclarea la rece cu emulsie bituminoasa

2. Reciclarea la rece cu ciment

3. Reciclarea la rece cu ciment si emulsie bituminoasa

4. Reabilitarea prin reciclare la rece cu bitum spumat.

C. Reciclarea la rece cu emulsie bituminoasa Prin tema de proiectare se cere frezarea pe o adâncime de 20 cm a vechii structuri, reaşternerea stratului frezat si maruntit peste care se aseaza un strat de legatură cu grosimea de 10 cm si stratul de uzura de 4 cm. Pentru realizarea acestor cerinte vom utiliza procesul tehnologic de reciclare la rece cu emulsie bituminoasa. Care contine urmatoarele etape: -

imprastierea de agregate pe vechiul strat cu ajutorul unui utilaj special

-

uniformizarea grosimii stratului imprastiat cu un autogredere

-

dislocarea vechilor stratur deteriorate stratului cu un reciclator rutier

-

omogenizarea si amestecarea cu emulsie bituminoasa si apa precum

-

profilarea stratului nou obtinut cu un autogreder

-

compactarea definitiva a suprafetei drumului cu un rulou compactor.

Lista de activitati a procesului tehnologic de reciclare la rece cu emulsie bituminoasa cuprinde: O etapa premergatoare care nu tine de procesul tehnologic este reprezentata de transportul utilajelor pe santier

5

1

Imprastierea de agregate pe vechiul strat cu ajutorul unui utilaj special

2

Uniformizarea grosimii stratului imprastiat cu un autogredere

3 Dislocarea vechilor straturi deteriorate cu reciclatorul rutier. Reciclatoarele sunt utilaje complexe ce pot realiza un cumul de operaţii: frezarea stratului uzat, mărunţirea materialului frezat, omogenizarea şi amestecarea materialului frezat cu emulsii bituminoase sau cu lapte de ciment, precompactarea stratului aşternut etc. aceste operaţii impun instalarea de puteri mari care conduc la consumuri mari de energie.

6

4

Compactarea stratului reciclat – se realizeaza cu ajutorul compactorului Hamm 3307. Aceste tipuri de compactoare asigură o repartiţie mai uniformă a presiunilor, menţinînd un timp mai îndelungat presiunile maxime ceea ce duce la scăderea numărului de treceri necesar realizării compactării optime.

5

Amorsarea stratului se realizează în vederea obţinerii unei legături între stratul reciclat şi stratul de legătură ce urmează a fi repartizat. Amorsarea se realizează cu un dispozitiv special care repartizează uniform cantitatea de liant. Se utilizează emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă conform STAS 8877. Utilizarea altor produse este permisă numai în cazul în care acestea sunt reglementate tehnic. Dozajul de emulsie pentru amorsare trebuie să asigure o cantitate de 0,3 – 0,5 kg/m², funcţie de porozitatea suprafeţei stratului suport.

7

6

Transport mixură strat de legătură – se realizează cu autobasculante de capacitate medie care vor

fi selecţionate după criterii economice. Datorită condiţiei de menţinere a temperaturii optime de aşternere autobasculantele sunt prevăzute cu sistem de acoperire a încărcăturii, fiind necesară şi o distanţă mică de la locul de fabricare a stratului de uzură. Mixtura este descarcata din mijlocul de transport in buncarul de alimentare al repartizatorului si

este preluata de un transportor cu racleti care o duce la sistemul de repartizare. 7

Repartizare mixtură strat de legătură – se efectuează cu repartizoare finisoare. Acestea sunt utilaje complexe care cuprind un sistem de curăţire, au încălzire electrică şi permit reglarea înălţimii de repartizare cu un sistem hidraulic.

8

Compactarea stratului de legătură – se realizează cu aceleaşi utilaje ca la compactarea

9

stratului reciclat Transportul stratului de uzură – se realizează cu autobasculante. Sunt necesare îndeplinirea

aceloraşi condiţii ca la transportul stratului de legătură. 10 Repartizarea stratului de uzură – cu aceleaşi repartizoare finisoare utilizate la stratul de legătură. 11 Compactarea stratului de uzură – cu aceleaşi utilaje cu care s-a compactat stratul de legătură 12 Trasarea marcajelor rutiere – se efectuează cu utilaj specializat de trasare.

8

Activităţile procesului tehnologic de mecanizare a lucrărilor de construcţie la suprastructura unui tronson de drum TABEL 1 Nr. crt. 1.

Activităţi specifice procesului tehnologic Reciclare strat structură uzată

Mijloace mecanice de execuţie ce pot fi folosite Reciclatoare

2.

Compactarea primară a noului strat

Cilindrii compactori

3.

Compactare finală a noului strat

Cilindrii compactori

4.

Amorsare

5.

Transport mixură strat de legătură

6.

Repartizare mixură strat de legătură

7.

Compactare strat de legătură

8.

Transport strat de uzură

9.

Repartizare strat de uzură

Repartizor finisor

10.

Compactare strat de uzură

Cilindrii compactori

11.

Trasare marcaje rutiere

Dispozitiv special Autobasculante Repartizor finisor Cilindrii compactori Autobasculante

Maşină de marcat

9

Antemăsurătoare TABEL 2 Cod activ. 01 02 03 04

05

06

07 08

Denumire activitate Reciclare strat structură veche Compactare primară strat nou Compactare finală strat nou Amorsare Transport mixură strat de legătură Repartizare mixură strat de legătură Art. DB 12 Compactare strat de legătură Art. DB 12 Transport strat uzură

UMR Relaţia de calcul

Calcul numeric

Cantităţi totale rotunjite

m²

SR = Lt x lc Lt = 16000 [m]; lc = 14 [m]

SR = 224000 m²

224000 m²

m²

Sc = Lt x lc

SC = 224000 m²

224000 m²

m²

Sc = Lt x lc

SC = 224000 m²

224000 m²

kg

t

t

t t

CA = SA x Q Q = 0,5 [kg/m²]; SA =SC GM = VM x ρm VM = Lt x lc x Hm Hm = 0,1[m]; ρm = 2,2 [t/m³] RM = VM x ρm VM = Lt x lc x Hm Hm = 0,1[m]; ρm = 2,2 [t/m³] CC = VM x ρm VM = Lt x lc x Hm Hm = 0,1[m]; ρm = 2,2 [t/m³] GSU = VSU x ρm VSU = Lt x lc x HSU

CA = 224000 x 0,5 CA = 112000 [kg] VM = 16000 x 14 x 0,1 GM = 22400 x 2,2 GM = 49280 [t] VM = 16000 x 14 x 0,1 RM = 22400 x 2,2 RM = 49280 [t] VM = 16000 x 14 x 0,1 CC = 22400 x 2,2 CC = 49280 [t] VSU = 16000 x 14 x 0,04

112000 [kg] 49280 [t]

49280 [t]

49280 [t] 19712 [t] 10

HSU = 0,04 [m]; ρm = 2,2 [t/m³]

GSU = 8960 x 2,2 GSU = 19712 [t]

m²

SSU = Lt x lc

SSU = 224000 [m²]

m²

Sc = Lt x lc

SC = 224000 m²

m²

St = 16000x3x0,15=7200 m²

St = 7200 m²

Art. DB 16 Repartizare strat uzură Art. DB 16 Compactare strat uzură Art. DB 16

09 10

11

Trasare marcaje rutiere

SR – suprafaţă reciclată Sc – suprafaţă compactată Lt – lungime tronson drum lc – lăţime carosabil CA- cantitate amorsă SA – suprafaţă amorsată Hm – grosime mixură strat de legătură

224000[m² ] 224000 m²

7200 m²

GM – greutatea mixurii transportate VM – volum mixură CC – cantitate mixură compactată GSU – greutatea stratului de uzură VSU – volum strat uzură HSU – grosime strat uzură SSU – suprafaţa stratului de uzură

Soluţii tehnologice de mecanizare TABEL 3 Cod activ.

Denumire activitate

0

1

Variante de mecanizare posibile I 2 Reciclatoare pe şenile WR4200 2200CR

1

Reciclare strat structură veche

2

Compactare primară strat nou

Compactor pe pneuri CW 34 PS 150 C

3

Compactare finală strat nou

Compactor pe pneuri CW 34 PS 150 C

4

Amorsare

Autocisterne R 12215 10t M 150 9t 130 E18 4.3t

5

Transport mixură strat de legătură

6

Repartizare mixură strat de legătură

Autobasculante R 8135 FK 6,5t R 12215 DEK 10,5t R 19215DFK 16t Repartizor pe şenile AP 655D AP 255E AP 555E

II

III

3

4

Reciclatoare pe pneuri Bomag RS446D WR 240i Bomag MPH 122-2 Compactor static CB 14 CB 22 CB 32 Compactor static CB 14 CB 22 CB 32

Compactor vibrator CB 44B CB 22B HAMM 3307HT Compactor vibrator CB 44B CB 22B HAMM 3307HT

Repartizor pe pneuri Bomag CR352L AP 500 E AP 600 D

11

7

Compactare strat de legătură

Compactor pe pneuri CW 34 PS 150 C

8

Transport strat uzură

9

Repartizare strat uzură

Autobasculante R 8135 FK 6,5t R 12215 DEK 10,5t R 19215DFK 16t Repartizor pe şenile Bomag 3313 Super 800 BF 4413

10

11

Compactare strat uzură

Compactor pe pneuri CW 34 PS 150 C

Trasare marcaje rutiere

Maşină de marcat

Compactor static CB 14 CB 22 CB 32

Compactor vibrator Compactor vibrator CB 44B CB 22B HAMM 3307HT

Repartizor pe pneuri Bomag CR352L AP 500 E AP 600 D Compactor static CB 14 CB 22 CB 32

Compactor vibrator Compactor vibrator CB 44B CB 22B HAMM 3307HT

40 – 45 CP

Utilaje selecţionate şi date primare de calcul TABEL 4 Cod activ.

Denumire Activitate Variante de Mecanizare

01 Reciclare strat structură veche

02

Compactare primară strat nou

03 Compactare finală strat nou

04 05

06 07

Repartizare mixură strat de legătură Compactare strat de legătură Repartizare strat uzură Compactare

Variante de Mecanizare

Tarif de Închiriere Lei/oră

Reciclator RS446D [415CP] Reciclator WR 4200 [589CP] Reciclator WR 200i [428CP] CW 34 [133CP] PS150C [100 CP] CB 22B [35CP] HAMM 3307 [75CP] CB 44B [102 CP] CB 24B [34CP]

46

AP 300 [70 CP] BF 4413 [60 CP] AP 500 E [142CP] BW 135AD [46CP] CW 34 [132CP] BW 11 RH [85CP] Bomag 3313 [50CP] Super 800 [61CP] BF 4413 [60 CP] C 530 AH [85CP]

120 88,5 140 60 135 60 88,5 88,5 88,5 60

Consum combustibil şi lubrifianţi Motorin Uleiuri l/100h ă motor Trans- Hidral/h misie ulic

unsor i

Cost transpor t

250

12,3

34.10

8.22

63.8

8

23350

270

15

80

25

140

15

35574

250

13

40

13

70

10

19250

135 73,5 46 60 73,5

8 7,3 3,5 6,2 7,3 3,5

22,46 22,07 11 12,16 22,07

25,74 25,74 8,64 8,64 25,74

6 6 2 3 6

16220 12520 10120 13650 14235

11

8,64

0,43

2

11265

6,2 4,5 6,2 3,5 8 6,2 4,5 4,5 4,5 6.2

12,16 7,62 12,16 11 22,46 12,16 7,62 7,62 7,62 11

8,64 7,5 8,64 8,64 25,74 8,64 7,5 7,5 7,5 8,64

0,43

3 2 3 2 6 3 2 2 2 2

14220 12423 16152 12122 15860 12997 13650 11913 14025 13123

0,43 0,43

0,43 0,43

3,48 3,48 0,43

12

CP 44 [99 CP] BW 11 RH [85CP] Maşină de marcat 40-45 CP

strat uzură

08

Trasare marcaje rutiere

73,5 60

7,3 6,2

22,07 12,16

25,74 8,64

6 6

13325 11480

40,60

3,5

11

8,64

2

13124

Calculul numărului de maşini-zile, a duratelor activităţilor şi a numărului de utilaje TABEL 5

Nr. Crt.

Denumire activitate

01 Reciclare strat structură veche

02 03 04 05 06 07

Compactare primară strat nou RpDC 38 Compactare finală strat nou RpDC 38 Repartizare mixură strat de legătură

Compactare strat de legătură Repartizare strat uzură Compactare strat uzură

Variante de mecanizare

Cantitate de lucrari

Reciclator RS446D [415CP] Reciclator WR 4200 [589CP] Reciclator WR 200i [428CP] CW 34 [133CP] PS150C [100 CP] CB 22B [35CP] HAMM 3307 [75CP] CB 44B [102 CP] CB 24B [34CP] AP 300 [70 CP] BF 4413 [60 CP] AP 500 E [142CP] BW 135AD [46CP] CW 34 [132CP] BW 11 RH [85CP] Bomag 3313 [50CP] Super 800 [61CP] BF 4413 [60 CP] C 530 AH [85CP]

224000 m² 224000 m² 224000 m² 224000 m² 224000 m² 224000 m² 49280 [t] 49280 [t] 49280 [t] 49280 [t] 49280 [t] 49280 [t] 224000[m²] 224000[m²] 224000[m²] 224000[m²]

CP 44 [99 CP]

224000[m²]

Norma de deviz a utilajului Ndu

Ore inchiriere

Ore de functionare

Nr maszile

Durata activitatii zile

5376 5376

3655.7 3655.7

537.6 537.6

5376

3655.7

537.6

3360 3360 3360 3360 3360 3360 261.2 261.2 261.2 2168 2168 2168 1187 1187 1187 9856 9856

2284.8 2284.8 2284.8 2284.8 2284.8 2284.8 177.6 177.6 177.6 1474.2 1474.2 1474.2 807.16 807.16 807.16 6702 6702

336 336 336 336 336 336 26 26 26 217 217 217 119 119 119 986 986

Nr. util aje

44,8

224000 m² 0,024 224000 m²

12 44,8

0,024 224000 m² 0,024 0,015 0,015 0,015 0,015 0,015 0,015 0,0053 0,0053 0,0053 0,044 0,044 0,044 0,0053 0,0053 0,0053 0,044 0,044

12 44,8 42 42 42 42 42 42 26 26 26 43.4 43.4 43.4 40 40 40 44,7 44,7

13

12 8 8 8 8 8 8 1 1 1 5 5 5 3 3 3 22 22

08

Trasare marcaje rutiere Nr. Crt.

BW 11 RH [85CP]

224000[m²]

Maşină de marcat 40-45 CP

7200 m²

Denumire activitate

01 Reciclare strat structură veche

02

Compactare primară strat nou

03 Compactare finală strat nou

04 05 06 07

08

Repartizare mixură strat de legătură

Compactare strat de legătură Repartizare strat uzură Compactare strat uzură

Trasare marcaje rutiere

Variante de mecanizare

0,044 0,048

Cantitate de lucrari

Reciclator RS446D [415CP] Reciclator WR 4200 [589CP] Reciclator WR 200i [428CP] CW 34 [133CP] PS150C [100 CP] CB 22B [35CP] HAMM 3307 [75CP] CB 44B [102 CP] CB 24B [34CP]

224000 m²

AP 300 [70 CP] BF 4413 [60 CP] AP 500 E [142CP] BW 135AD [46CP] CW 34 [132CP] BW 11 RH [85CP] Bomag 3313 [50CP] Super 800 [61CP] BF 4413 [60 CP] C 530 AH [85CP]

49280 [t] 49280 [t] 49280 [t] 49280 [t] 49280 [t] 49280 [t] 224000[m²] 224000[m²] 224000[m²] 224000[m²]

CP 44 [99 CP] BW 11 RH [85CP] Maşină de marcat 40-45 CP

9856

6702

986

345.6

235

35

Consum energie Kgcc/oră

Cost energie Lei/oră

303 57.66 135

224000 m² 24.44

112.4

224000 m² 224000 m² 224000 m² 224000 m² 224000 m² 224000 m² 224000 m²

20.12 12.77 11.2 5.56 9.62 11.72

65.75 61.55 28 45 61.55 28

224000[m²] 224000[m²]

5.56 9.62 7.6 9.62 5.56 12.79 9.62 7.65 7.65 7.65 5.54 11.2 9.62

61.55 45

7200 m²

5.56

28

45 32.7 45 28 67 45 32.7 32.7 32.7 28

Calculul necesarului de combustibil si lubrifianţi exprimat in combustibil convenţional TABEL 6

14

44,7

22

35

1

Calculul costurilor unitare fizice pe articole de deviz

TABEL 7 Nr. Crt.

Denumire activitate

01 Reciclare strat structură veche

02 Compactare primară strat nou

Variante de mecanizare

Reciclator RS446D [415CP] Reciclator WR 4200 [589CP] Reciclator WR 200i [428CP] CW 34 [133CP] PS150C [100 CP] CB 22B [35CP]

03 Compactare finală strat nou

HAMM 3307 [75CP] CB 44B [102 CP] CB 24B [34CP] AP 300

04 Repartizare mixură strat de legătură

05 Compactare strat de legătură

[70 CP]

BF 4413 [60 CP] AP 500 E [142CP] BW 135AD [46CP] CW 34 [132CP] BW 11 RH [85CP] Bomag 3313 [50CP]

06 Repartizare strat uzură

Super 800 [61CP] BF 4413 [60 CP] C 530 AH [85CP]

07 Compactare strat uzură

08

Trasare marcaje rutiere

Cost chirie lei

Cost energie lei

1344000

553823 ,4

1451520 1344000 453600 246960 154560 201600 246960 154560 31344 23116 36568 130080 292680 130080 105050 105050 105050

CP 44 [99 CP]

591360 724416

BW 11 RH [85CP]

591360

Maşină de marcat 40-45 CP

13824 20736

246753 205444 ,7 75112, 8 70314, 72 31987, 2 51408 70314, 72 31987, 2

Costul Manoperei suplimentare

313600 313600 313600

-

3991,5 2900,4 9 33165 20636

121968 121968

5896 18157, 5 13194, 45 13194, 45 109577 ,7 93828 206254 ,1

-

5287,5 31987, 2

121968 -

-

554400 554400 554400 -

-

Total Costuri variabile

167382 3 128611 3 119104 5 301912 ,8 193794 ,7 109267 ,2 152208 193794 ,7 109267 ,2 241619 ,5 136418 ,5 173403 85682 152249 ,5 83203, 5 618347 ,1 618347 ,1 714730 ,3 320516 568462 ,1 300967 ,5 39003, 2

Cost transport

23350 35574 19250 16220 12520 10120 13650 14235 11265 14220 12423 16152 12122 15860 12997 13650 11913 14025 13123 13325 11480

Cost Unitar Fizic Lei/UMR

15,1 11,6 10,8 2,8 1,8 1 1,4 15 11 1,8 1 10,3 6 7,6 3,9 6,8 3,8 5,6 5,6 6,5 3

13124 5,1

15

Calculul numarului de masini-zile,ore de functionare, ore de inchirere Numarul masini-zile Nmz = (Oi / ns x ds) [mas-zile] unde, Oi - ore inchiriere ns - numar schimburi (ns = 1 schimb); ds - durata schimb (ds = 10 ore/zi); Ore de inchiriere Oi = Ndu x Q [ore] unde, Ndu – norma de deviz a utilajului [ore/UMR]; Q – cantitatea de lucrări [UMR] Ore de functionare Of = Oi x Kol x Kdo [ore] unde, Of – ore de functionare Kol - factor de corectie pentru conditiile de organizare si de lucru (Kol = 0,85) Kdo - coeficient de disponibilitate operationala a utilajului (Kdo = 0.80) Numarul de masini Nm=Nmz/dA dA= durata activitatii (1.5 luni= 45 zile)

Calculul Transportului

16

(

o

)

C 2∗D T C =2∗M∗a+ 2 C +C + T + 4 ( C Rp +CTp ) DT 2 vm P TR

R t

T t

[lei], unde:

P CTR =cheltuieli de transport

M=masa utilajului [t] a= tariful pentru imbarcare-debarcare pe trailer [lei/t] CtR =tariful pentru timpul de utilizare al remorcherului [lei/ora] CTt =costul pentru timpul de utilizare al trailerului [lei/ora] CTo =tariful orar de inchiriere [lei/ora] v m =viteza medie de deplasare [km/ora] D T =distanta de transport [km] R C p =tariful pentru parcursul realizat al remorcherului [lei/ora] T C p =costul pentru parcursul realizat de trailer [lei/km]

Costul chiriei utilajului ( C I )

C I  OI  t 0i ;

OI - ore inchiriere [ore] ; t 0i

- tarif orar de inchiriere [ron/ora]

Calculul costurilor variabie (

CV

)

CV  C I  C cl  C m 

Costul chiriei utilajului ( C I )



Costul combustibililor si lubrifiantilor ( C Costul manoperei suplimentare ( m )



C cl

)

Costurile fixe echivalente (CF) Sunt generate de folosirea utilajelor si ele nu depind de durata de inchiriere. C Fe  C F  k e ;

ke - coeficient de echivalenta = 0.95 C F  C MD  C iMD  CTR

17

C MD - costul mantarii demontarii din normativ CiMD

- costul chiriei pe perioada montarii demontarii

CTR - costul transportului Calculul necesarului de energie pe ora de functionare motorina ulei motor ulei transmisie ulei hidraulic unsori consistente

6 30 35 35 40

[lei/l] [lei/l] [lei/l] [lei/l] [lei/kg]

a. Consumul specific in kgcc/ora: n

C cc   q cli  k i i 1

,unde

n – numar de tipuri de combustibili; qcli - consum specific de combustibil de un anumit tip i;

ki

- coeficientul de echivalenta.

Formula de calcul: Ccc = (consum motorina x coef motorina ) + [((consum um + consum ut + consum uh)/100) x coef uleiuri] + [(consum unsori / 100) x coef unsori]. b. Consumul specific in lei/ora: n

C cl   q cli  C cli i 1

,unde

qcli - consum specific de combustibil de un anumit tip i;

Ccl - pretul specific de combustibil de un anumit tip i; Formula de calcul: Ccl = (consum motorina x pret motorina ) + (consum um x pret um + consum ut x pret ut + consum uh x pret uh + consum unsori x pret unsori)/100.

18

Variante de maşini adoptate Având în vedere costurile rezultate din calcule, precum şi corelarea dimensiunilor utilajelor la dimensiunile de gabarit ale drumului pentru efectuarea lucrării se vor adopta următoarele maşini: 1) Reciclare → Reciclator , cu următoarele caracteristici: - lăţime de lucru 3000-4200 mm - adâncime de frezare 0-200 mm - puterea motorului 2x433 Kw/ 589 CP - greutatea de operare 77000kg -capacitatea de amestecare 4 m3/min 2) Compactare strat reciclat → Hamm 3307, cu următoarele caracteristici: - lăţimea de lucru 1680mm - puterea instalată 75CP - greutatea 6620 kg - tipul compactării – cilindrare prin vibrare 3) Repartizare mixură strat de legătură → AP655D, cu următoarele caracteristici: - lăţimea de lucru este reglabilă, 2500 -5000 mm - puterea instalată 174CP - greutatea 19000 kg - sistem de deplasare – pe senile 4) Compactare strat de legătură CS 44 - cilindru compactor vibrator 5) Repartizare strat uzură → Bomag 3313 6) Compactare strat uzură → BW 11 7) Trasare marcaje rutiere → Hofmann H26

19

MASURI DE PROTECTIA MUNCII , PSI SI PROTECTIE A MEDIULUI INCONJURATOR

MASURI PENTRU PROTECTIA MUNCII Dispoziţii generale Art.1.(1) Normele generale de protecţie a muncii cuprind principii generale de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale precum şi direcţiile generale de aplicare a acestora. Acestea au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională existenţi în sistemul de muncă, proprii fiecărei componenete a acestuia (executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie –mediu de muncă), informarea, consultarea şi participarea angajaţilor şi a reprezentanţilor acestora. (2) Prevederile Normelor generale de protecţia muncii, atât cele referitoare la securitatea în muncă, cât şi cele referitoare la sănătatea în muncă, constituie cadrul general pentru elaborarea normelor specifice şi a instrucţiunilor proprii de securitatea a muncii. Art. 2. (1) Prezentele norme se aplică în toate sectoarele de activitate de pe teritoriul României, atât publice cât şi private (industriale, agricole, comerciale, administrative, de servicii, educaţionale, culturale, de recreere etc.). 20

(2) Normele generale de protecţie a muncii se aplică tuturor persoanelor fizice sau juridice, române sau străine, ce desfăşoară activităţi pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de lege atât în calitate de angajator, cât şi în calitate de angajat, precum şi ucenicilor, elevilor şi studenţilor în perioada efectuării practicii profesionale, cu excepţia celor care au drept obiect activităţi casnice. Art. 3. Pentru activităţile care folosesc surse de radiaţii nucleare, precum şi pentru activităţi specifice de prevenire şi stingere a incendiilor, vor fi respectate Normele de radioprotecţie şi, respectiv Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor. Art. 4. Normele generale de protecţie a muncii se revizuiesc periodic şi se modifică de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă şi datorate progresului tehnic. Art. 5 (1) Prevederile prezentelor norme se detaliază pe activităţi sau grupe de activităţi distincte, în cadrul normelor specifice de securitate a muncii şi al instrucţiunilor proprii de securitate a muncii. (2) Normele specifice de securitate a muncii se emit de către MinisterulMuncii şi Solidarităţii Sociale şi au aplicabilitate naţională. (3) Elaboratorul, conţinutul – cadru, termenele şi metodologia de elaborare a normelor specifice de securitate a muncii se stabilesc de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. (4) Angajatorul are obligaţia a de a elabora instrucţiuni proprii de securitate a muncii, care au ca scop detalierea şi particularizarea prevederilor din normele generale, specifice standardelor şi a a altor reglementări în domeniu, în funcţie de particularităţile proceselor de muncă. (5) Standardele de securitate a muncii se elaboreaza în Comitetele Tehnice de Standardizare, a căror activitate este coordonata de Asociaţia de Standardizare din România. Art. 6. Normele specifice şi standardele de securitate a muncii, ca şi instrucţiunile proprii de securitate a muncii se revizuiesc periodic, în funcţie cu modificările de natura legislativă şi progresului tehnic etc. survenite la nivel naţional, la nivelul angajatorilor sau la nivelul proceselor de muncă. 21

Obligaţii generale ale proiectantului, executantului, beneficiarului Art. 190. Prevederile prezentului capitol stabilesc obligaţiile generale ale proiectantului, executantului şi beneficiarului, atât pentru realizarea unor construcţii, cât şi pentru realizarea lucrărilor de reparaţie sau modernizare a unor construcţii.

Art. 191. Proiectantul răspunde de elaborarea documentaţiilor tehnice de execuţie ale lucrărilor de construcţii.Acestea trebuie să fie astfel întocmite, încât să permită executarea şi utilizarea lucrărilor respective în condiţii în care, la o exploatare normală a instalaţiilor tehnologice, să se prevină accidentele de muncă, precum şi îmbolnăvirile profesionale. În acest scop poriectantul este obligat: a) să aplice, la elaborarea proiectelor, normele de securitate a muncii, precum şi prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrărilor de construcţii care se referă la măsuri de securitate a muncii; b) să prevadă în documentaţiile tehnice de execuţie utilizarea pentru execuţia lucrărilor numai a echipamentelor tehnice certificate din punct de vedere al securităţii muncii; c) să prevadă în documentaţiile tehnice de execuţie, mijloacele financiare care să asigure respectarea la realizarea lucrărilor de construcţii, a prevederilor, normelor şi actelor normative specificate la pct. a.; d) să garanteze prin proiect eficienţa măsurilor de securitate a muncii corespunzătoare normelor şi legislaţiei de securitate a muncii; e) să stabilească dispozitivele, aparatele şi instalaţiile de securitate a muncii, necesare în perioada de execuţie a lucrărilor de construcţie; f) să asigure completarea documentaţiei cu măsurile impuse cu ocazia controalelor de protecţia muncii efectuate de către organele abilitate; g) să prevadă în documentaţia proiectelor prin care se promovează tehnologii noi de execuţie: -

instrucţiuni preliminare de securitate a muncii;

-

lista cuprinzând propuneri de echipament individual de protecţie pentru personalul care execută lucrările respective;

22

h) să ia măsuri ca documentaţiile tehnico-economice să evidenţieze factorii de risc pe faze de execuţie şi să prevadă trimiteri la normele şi actele normative de securitate a muncii corespunzătoare factorilor respectivi; i) să nominalizeze în cadrul documentaţiei tehnico-economice, în cazul lucrărilor speciale şi ale lucrărilor noi de execuţie, pentru care nu există normative sau detalii tip, măsurile de securitate a muncii specifice lucrărilor respective; j) să acorde asistenţă tehnica executantului şi beneficiarului în vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii, apărute în realizarea lucrărilor de construcţii; k) cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii, ca membrul în comisia de recepţie sau ca invitat în comisia de recepţie, în calitate de specialist, să controleze realizarea măsurilor de protecţia muncii prevăzute în documentaţia tehnică.

Art. 192. Executantul răspunde de realizarea lucrărilor de construcţii în condiţii care să asigure evitarea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. În acest scop este obligat: a) să analizeze documentaţia tehnică de execuţie din punct de vedere al securităţii muncii şi dacă este cazul să facă obiecţiuni, solicitând proiectantului modificările necesare conform prevederilor legale; b) să aplice prevederile cuprinse în legislaţia şi normele de securitate a muncii, precum şi prescripţiile din documentaţiile tehnice privind executarea lucrărilor de bază, de serviciu şi auxiliare necesare realizării construcţiilor; c) să execute toate lucrările prevăzute în documentaţia tehnică în scopul realizării unei exploatări ulterioare a lucrărilor de construcţii-montaj în condiţii de securitatea muncii şi să sesizeze beneficiarul şi proiectantul când

constată

că

măsurile

propuse

sunt

insufuciente

sau

necorespunzătoare, să facă propuneri de soluţionare şi să solicite acestora aprobările necesare; d) să ceară beneficiarului ca proiectantul să acorde asistenţa tehnică în vederea rezolvării problemelor de securitate a muncii în cazurile deosebite, apărute în executarea lucrărilor de construcţii; 23

e) să remedieze toate deficienţele constatate cu ocazia efectuării probelor, precum şi cele constatate la recepţia lucrărilor de construcţii.

Art. 193. Beneficiarul răspunde de preluarea şi exploatarea lucrărilor de construcţii-montaj în condiţii care să asigure securitatea muncii. În acest scop are obligaţia: a) să analizeze proiectul din punctul de vedere al măsurilor de securitate a muncii şi, în cazul când constată deficienţe, lipsuri sau neconcordanţe faţă de prevederile legislaţiei în vigoare, să ceară proiectantului remedierea deficienţelor constatate, completarea documentaţiei tehnice sau punerea în concordanţă a prevederilor din proiect cu cele din legislaţie; b) să colaboreze cu proiectantul lucrării la definitivarea instrucţiunilor de securitate a muncii; c) să colaboreze cu proiectantul şi executantul, după caz, în scopul rezolvării anumitor probleme de securitate a muncii; d) pentru lucrările de construcţii ce se execută în paralel cu desfăşurarea procesului de producţie, să încheie cu executantul un protocol – anexa la contract, în care se va delimita suprafaţa pe care se execută lucrările, pentru care răspunderea privind asigurarea măsurilor de protecţie a muncii revine executantului, să specifice conditiile necesar a fi respectate de executant, astfel încât desfăşurarea procesului de producţie în condiţii de securitate să nu fie afectată de lucrările de construcţii executate concomitent cu acesta; e) să controleze, cu ocazia recepţiei lucrărilor de construcţii-montaj, realizarea de către executant a tuturor măsurilor de securitate a muncii prevăzute în documentaţia tehnică, refuzând recepţia lucrărilor de construcţii care nu corespund din punctul de vedere al securităţii muncii; f)

să nu semneze recepţia definitivă a lucrărilor de construcţii atunci când

determinările privind microclimatul, zgomotul şi vibraţiile, iluminatul, efectuate în timpul probelor tehnologice, nu corespund documentaţiei tehnice.

Loc de muncă

24

Art. 222. Prevederile prezentului capitol stabilesc cerinţe de securitate şi sănătate pentru locul de muncă. Art. 223. Prezentele prevederi nu se aplică la : a. mijloace de transport din afara întreprinderii sau locurile de muncă din interiorul mijloacelor de transport; b. şantiere temporare şi mobile pentru care se aplică prevederile din secţiunea 5 a acestui capitol; c. industriille extractive prin foraj sau extracţie pentru care se aplică prevederile normelor specifice de securitate a munciii aferente; d. câmpuri, suprafeţe (luciuri) apă, păduri şi alte teritorii ce aprţin unei întreprinderi agricole sau forestiere, dar sunt situate departe de clădirile întreprinderii. Art. 224. Locurile de muncă folosite pentru prima dată după data intrării în vigoare a prezentelor norme trebuie să îndeplinească cerinţele de securitate

şi sănătate a muncii

cuprinse în anexa nr. 16. Art. 225. Locurile de muncă aflate în folosinţă înainte de data intrării în vigoare a prezentelor norme trebuie să satisfacă cerinţele de securitate şi sănătate prevăzute în anexa nr.17, pâna cel mai târziu la 31 decembrie 2003. Art. 226. Atunci când locurile de muncă suferă modificări, extinderi ş/sau transformări după data intrării învigoare a prezentelor norme, angajatorul va lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că acestea sunt în concordanţă cu prevederile din anexa nr. 16. Art. 227. În scopul menţinerii securităţii şi sănătăţii la locul de muncă, angajatorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a asigura: a. păstrarea permanent liberă a ieşirilor de urgenţă şi a ieşirilor propriu-zise; b. întreţinerea tehnică a locului de muncă, în special a instalaţiilor şi dispozitivelor la care se face referire în anexele nr. 16 şi 17, într-o astfel de stare încât să nu prezinte riscuri pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor; orice defectare periculoasă trebuie să fie imediat remediată în cel mai scurt timp posibil;

25

c. curăţirea cu regularitate la nivelul adecvat de igienă a locului de muncă, a echipamentelor şi dispozitivelor,

în mod deosebit a instalaţiilor de

ventilare; d. întreţinerea şi verificarea periodică a echipamentelor şi dispozitivelor de protecţie concepute pentru a preveni sau elimina riscurile, în special cele menţionate în anexele nr. 16 şi 17. Semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locurile de muncă Art. 238. Semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă trebuie să fie în conformitate cu Prescripţiile minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă. Acestea cuprind reguli şi măsuri obligatorii privind modurile de semnalizare şi caracteristicile lor principale, interschimbabilitatea şi complementaritatea semnalizărilor, condiţiile de utilizare şi de menţinere a eficacităţii acestora. Art. 239. (1) Angajatorul are obligaţia să prevadă şi să verifice existenţa semnalizării de securitate şi/sau sănătate adecvate la locul de muncă, în conformitate cu dispoziţiile art.238, ori de câte ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloace tehnice de protecţie colectivă sau prin măsuri, metode sau procedee de organizare a muncii. (2)În acest scop angajatorul are obligaţia să ia în consideraţie orice evaluare a riscurilor realizată în conformitate cu art. 11 din prezentele norme. (1) Respectarea prescripţiilor alin. (1) nu trebuie să afecteze respectarea obligaţiilor legale, prevăzute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare, salvare şi ajutor, material şi echipament de luptă contra incendiilor, substanţe sau preparate periculoase ca şi alte materiale specifice. (2) Dacă este cazul, în interiorul întreprinderilor sau clădirilor trebuie prevăzută, conform normelor în vigoare, semnalizarea răspunzătoare traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian, dacă nu

este afectată semnalizarea

prevăzută prin prezentele norme. Art. 240. Semnalizarea de securitate şi/sau sănătate poate fi de interzicere , de avertizare, de obligare, de salvare sau de prim ajutor şi se realizează după caz, în mod permanent sau ocazional.

26

Art. 241. Semnalizarea permanentă trebuie să se realizeze astfel: a. prin panouri (indicatoare, plăci) şi/sau culori de securitate când se referă la o interdicţie sau avertisemnt, o obligaţie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim ajutor şi la riscurile de lovire de obstacole şi de cădere a persoanelor; b. prin etichetă (pictogramă sau simbol pe culoare de fond) sau panouri ce preiau această pictogramă, în cazul recipienţilor şi conductelor aparente care conţin substanţe periculoase; aceste mijloace trebuie plasate pe părţile vizibile , sub formă rigidă, autocolantă sau pictată şi într-un număr suficient de mare pentru a asigura securitatea zonei; c. prin panouri de avertizare sau etichete ca cele de la pct. b. în cazul suprafeţelor, sălilor sau incintelor utilizate pentru încărcarea, descărcarea şi depozitarea substanţelor periculoase în cantităţi mari; mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafaţa de depozitare sau pe uşa de acces în hală; d. prin culori de securitate la marcarea căilor de circulaţie. Art. 242. Semnalizarea ocazională trebuie să se realizeze astfel: a. prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbală în caz de atenţionare asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor cu acţiune specifică sau evacuare de urgenţă; b. prin gest-semnal sau comunicare verbală, în caz de ghidare a persoanelor care efectuează manevre ce presupun un risc sau pericol. Art. 243. (1) Angajaţii şi/sau reprezentanţii acestora vor fi informaţi privind toate măsurile ce trebuie luate în consideraţie în scopul asigurării semnalizării de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă; (2) Angajatorii au obligaţia să asigure angajaţilor instruirea adecvată, în special în instrucţiuni precise, în ceea ce priveşte semnalizarea de securitate şi/sau sănătate utilizată;Instruirea se va axa în special de semnificaţia semnalizării mai ales când aceasta presupune utilizarea cuvintelor, precum şi pe comportamentul general şi specific care trebuie adoptat. Această instruire trebuie să fie repetată periodic, ori de câte ori se consideră necesară reîmprospătarea cunoştinţelor salariaţilor, ca urmare a unor verificări.

27

Art. 244. Consultarea şi participarea angajaţilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privesc prevederile din prezenta secţiune şi din Prescripţiile minime pentru semnalizarea şi/sau sănătatea la locul de muncă. Locuri de muncă în şantiere temporare şi mobile Art. 251. Executantul lucrării desemnează din cadrul şefilor de compartimente de protecţia muncii sau al delegaţilor responsabili cu protecţia muncii unul sau mai mulţi coordonatori în materie de securitate şi de sănătate pentru un şantier pe care sunt prezentate mai multe întreprinderi de construcţii. Art. 252. Coordonatorul sau coordonatorii în materie de securitate şi sănătate pe durata lucrării: a. stabilesc sau cer să se stabilească un plan de securitate şi sănătate, precizând regulile aplicabile şantierului respectiv, ţinând cont, dacă este necesar, de activităţile de exploatare desfăşurate pe şantier; b. pregătesc un dosar adaptat caracteristicilor lucrării, conţinând elementele utile în materie de securitate şi sănătate de care să se ţină seama în cursul eventualelor lucrări ulterioare. Art. 253. Desemnarea coordonatorilor în materie

de securitate şi sănătate nu

exonerează de răspundere angajatorul pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Art. 254. Odată cu începerea lucrării, trebuie să se asigure următoarele: a. întreţinerea şantierului în ordine şi intr-o stare de curăţenie satisfăcătoare; b. alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ţinând seama de condiţiile de acces la aceste posturi, determinarea căilor de acces sau de circulaţie. Art. 255. În vederea menţinerii securităţii şi sănătăţii pe şantier, lucrătorii independenţi trebuie să respecte prevederile privind obligaţiile angajatorilor, angajaţilor precum şi prevederile privind echipamentul tehnic, ehipamentul individual de protecţie din prezentele norme, să ia în considerare indicaţiile coordonatorului sau coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate în muncă. Art. 256. În vederea menţinerii securităţii şi sănătăţii pe şantier, angajatorii, atunci când ei înşişi execută o activitate profesională pe şantier, trebuie să respecte prevederile privind obligaţiile patronilor, angajaţilor precum şi prevederile privind echipamentul tehnic, ehipamentul individual de protecţie din prezentele norme, să ia în considerare indicaţiile coordonatorului sau coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate în muncă.

28

Art. 257. Angajaţii şi/sau reprezentanţii lor trebuie să fie informaţi asupra tuturor măsurilor luate cu privire la securitatea şi sănatea lor pe şantier. Informaţiile trebuie să fie pe înţelesul angajaţilor vizaţi.

MASURI P.S.I Dispozitii generale Art. 1. - Apararea împotriva incendiilor, apararea vietii oamenilor si a bunurilor constituie o problema de interes public, la care trebuie sa participe, în conditiile legii, autoritatile administratiei publice centrale si locale, persoanele juridice si fizice române, precum si celelalte persoane juridice sau fizice care desfasoara activitati ori se afla în tranzit, dupa caz, pe teritoriul României. Art. 2. - Apararea împotriva incendiilor reprezinta ansamblul integrat de masuri tehnice si organizatorice, precum si de activitati specifice, planificate si realizate potrivit prezentei ordonante, în scopul de a asigura identificarea, evaluarea, controlul si combaterea riscurilor de incendiu, informarea cetatenilor asupra acestora, precum si interventia operativa pentru salvarea si acordarea ajutorului pentru persoanele aflate în pericol, stingerea incendiilor si limitarea

efectelor

acestora.

Art. 3. - Persoanele juridice si cele fizice raspund, potrivit legii, de toate efectele nocive ale incendiilor, care decurg din: existenta sau utilizarea constructiilor, echipamentelor, mijloacelor, utilajelor si instalatiilor tehnologice pe care le detin sau administreaza; de activitatea desfasurata sau în legatura cu aceasta; de produsele pe care le - folosesc, le prelucreaza, le furnizeaza, le transporta, le - stocheaza sau le comercializeaza. Art. 4. - Autoritatile administratiei publice centrale si locale asigura integrarea masurilor privind dezvoltarea si perfectionarea activitatii de aparare împotriva incendiilor, în programele de dezvoltare economico-sociala ce se întocmesc la nivel national si local. Art. 5. - Situatia de pericol existenta, din momentul observarii, semnalizarii sau anuntarii unui incendiu, pâna la terminarea operatiunilor de interventie, constituie o urgenta publica de incendiu. Obligatiile proiectantilor si executantilor Art. 24. - Proiectantii de constructii si amenajari, de echipamente, utilaje si instalatii tehnologice

sunt

obligati: 29

a) sa cuprinda în documentatiile pe care le întocmesc masurile de aparare împotriva incendiilor, specifice naturii riscurilor pe care le contin obiectele proiectate; b) sa prevada în documentatiile tehnice de proiectare, potrivit reglementarilor specifice, autospeciale, instalatii, dispozitive, echipamente, substante, accesorii si alte mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, care îndeplinesc conditiile de calitate, potrivit legii; c) sa întocmeasca si sa predea beneficiarilor schemele si instructiunile de functionare, la parametrii proiectati, ale dispozitivelor si instalatiilor de prevenire si stingere a incendiilor, pe care le-au prevazut în documentatii, precum si regulile necesare de verificare si întretinere în exploatare a acestora. Art. 25. - Executantii lucrarilor de constructii si de montaj de echipamente si instalatii sunt obligati: a) sa realizeze, integral si la timp, masurile de aparare împotriva incendiilor cuprinse în proiecte, cu respectarea conditiilor de calitate prevazute de lege; b) sa asigure luarea masurilor de aparare împotriva incendiilor necesare pe timpul efectuarii probelor

si

rodajelor

mecanice;

c) sa puna în stare de functiune instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor, prevazute în documentatiile de executie, pâna la data receptiei constructiilor, amenajarilor sau instalatiilor tehnologice

pe

care

le-au

realizat.

Art. 26. - Proiectantilor si executantilor le sunt aplicabile, dupa caz, si dispozitiile prevazute la art. 19-22 din prezenta ordonanta. La lucrarile de amenajari a constructiilor existente, în cazul în care, în mod justificat, nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale reglementarilor în vigoare, referitoare la siguranta la foc, se vor lua masuri compensatorii de aparare împotriva incendiilor.

Controlul riscului de incendiu Art. 27. - (1) În toate fazele de cercetare, proiectare, executie si pe întreaga lor durata de existenta, constructiile de orice tip, dispozitivele, echipamentele si instalatiile tehnologice se supun unei examinari sistematice si calificate pentru identificarea, evaluarea si controlul riscurilor

de

incendiu,

în

conditiile

prevazute

de

reglementarile

specifice.

(2) Obligatia executarii activitatilor prevazute la alin. (1) revine persoanelor care concura la proiectarea, realizarea, exploatarea, întretinerea, repararea, postutilizarea si dezafectarea 30

constructiilor, echipamentelor si a instalatiilor tehnologice, potrivit obligatiilor si raspunderilor prevazute de lege. Art. 28. - (1) Începerea lucrarilor de executie la constructii si la instalatii tehnologice noi, dezvoltarea, modernizarea sau schimbarea destinatiei celor existente, precum si punerea în functiune a acestora se supun, potrivit legii, avizarii si autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor. (2) Obligatia obtinerii avizelor si/sau autorizatiilor prevazute la alin. (1) revine persoanei fizice sau juridice care finanteaza si realizeaza investitii noi sau interventii la constructiile existente

ori,

dupa

caz,

beneficiarului

investitiei.

(3) Avizele si autorizatiile prevazute la alin. (2) se elibereaza de catre brigazile si grupurile de pompieri

militari.

(4) Categoriile de constructii, instalatii tehnologice si alte amenajari, care se supun avizarii si/sau autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor, se aproba prin hotarâre a Guvernului. (5) Normele metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor se elaboreaza de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, se aproba de ministrul de interne si se publica în Monitorul Oficial al României.

B I B LI O G RAFI E

1. Zafiu Gheorghe Petre

2. Zafiu Gheorghe Petre

Tehnologia si mecanizarea lucrarilor de constructii (aplicatii pentru cai de comunicatii), ICB, 1986. Tehnologia si mecanizarea lucrarilor de constructii, cursul predat. Tehnologii si utilaje pentru executarea

3. Mihailescu S.,Bratu P.Zafiu Gh. P.,

intretinerea si reabilitarea suprastructurilor

Gaidos A.

de drumuri,vol 2, Ed. Impuls, Bucuresti, 2005.

31

Planuri tehnologice de mecanizare a 4. Zafiu Gheorghe Petre

5. Zafiu Gheorghe Petre, Gaidos Aurelian

lucrarilor de cai de comunicatii, ICB, 1991. Ingineria si managementul resurselor tehnologice in constructii, Ed. MATRIX, 2001. Normativ privind asigurarea cerintelor de calitate a constructiilor printr-o

6.***

mentenanta eficienta a masinilor si utilajelor de constructii, indicative

NE-

003/1997. Normativ privind asigurarea resurselor in 7.***

activitatea de mecanizare si transport tehnologic in constructii, indicative

NE-

4/1997. Catalogul privind duratele normale de 8.***

funtionare si clasificare a mijloacelor fixe, 1994.

9.***

10.***

Indicator de norme de deviz pentru lucrari de reparatii de drumuri RpD. Indicator de norme de deviz pentru lucrari de drumuri D 1981..

32