Proiect OP Stancu Ana Maria

Organizarea Producției Proiect

Organizarea producției pentru BALAMA HAFELE 926.20.503 INOX 80 MM

Autor: Student Stancu Ana Maria Grupa: 1541 Îndrumător: As. drd. ing. Fleacă Bogdan

București 2014

Cuprins

Scopul proiectului Capitolul 1 1.1 Elemente teoretice despre noțiunea de sistem………………………………………………………4 1.2 Elemente teoretice despre noțiunea de proces…………….………………………………………..5 1.3 Elemente teoretice despre noțiunea de producție…………………………………………………..6 1.4 Contextul organizării producției………………………………………………………………………..7 Capitolul 2 2.1 Repere/subansamble balama HAFELE 926.20.503 INOX 80 MM..............................................8 2.2 Operații necesare în procesul de producție ……………………………………………………….....9 2.3 Desfășurarea optimă a procesului de producție…………………………………………………….10 2.4 Structura arborescentă a produsului și a producției………………………………………………..11 2.5 Schema generală a fluxului de producție……………………………………………………………12 Capitolul 3 3.1 Graficul analizei generale al procesului de producție pentru o secţie de bază..........................14 3.2 Graficul fluxului de producție pentru o secție de bază...............................................................15 Capitolul 4 4.1 Graficul analizei detaliate al procesului de producție pentru o secţie de bază...........................15 4.2 Varianta îmbunătățită a graficului analizei detaliate………………………………………………..18 4.3 Varianta îmbunătățită a graficului de analiză generală…………………………………………….19

Bibliografie

2 din 20

Scopul proiectului Reprezentarea și parcurgerea etapelor necesare producției unui bun material. o

Identificarea obiectivului – BALAMA HAFELE 926.20.503 INOX 80 MM – Capitolul 1

o

Identificarea componentelor BALAMA HAFELE 926.20.503 INOX 80 MM ( descompunerea în subansamble) – Capitolul 2, subcapitolul 2.1

o

Identificarea locurilor de muncă specifice tehnologiei pentru BALAMA HAFELE 926.20.503 INOX 80 MM unde se desfășoară operațiile de producție - Capitolul 2, subcapitolul 2.2

o

Identificarea operațiilor principale în ordine tehnologică, necesare producției BALAMALEI HAFELE 926.20.503 INOX 80 MM – Capitolul 2, subcapitolul 2.3

o

Identificarea operațiilor în ordine tehnologică, a timpilor consumați, a simbolurilor alocate operațiilor pentru producția BALAMALEI HAFELE 926.20.503 INOX 80 MM – Capitolul 3;

o

Identificarea metodelor de îmbunătățire și realizarea acestora – Capitolul 4;

3 din 20

Capitolul 1 1.1 Elemente teoretice despre noțiunea de sistem Noţiunea de sistem este definite prin intermediul mai multor concepte, cum ar fi:  un mod ordonat de acţionare;  o totalitate ordonată de cunoştinţe, mărimi, concepţii;  un mediu în care intră un set de informaţii care se prelucrează, obţinându-se un set de mărimi de ieşire. Într-o definiție mai cuprinzătoare, un sistem este un ansamblu organizat de resurse și proceduri unite și reglate prin interacțiuni sau interdependențe, pentru a efectua un set de funcțiuni specifice.

O reprezentare simplă a conceptului de sistem, în știință și inginerie, poate fi imaginată ca o "cutie neagră", considerată numai în termenii intrărilor (input-uri), ieșirilor (output-uri) și funcției sistemului sau procesului efectuat în sistem. Dacă se presupune că output-ul sistemului este reprezentat de o cantitate y, input-ul de o cantitate x și funcția sistemului de o funcție matematică f, atunci ecuația:

y = f(x) este modelul matematic al sistemului. În general, construirea modelelor matematice ale sistemelor se poate baza pe două principii:  modelul black box, prezentat mai înainte, atunci când nu există informații disponibile a priori, ci numai date experimentale -intrare/ieșire- din sistem;  modelul white box care constituie un sistem în care toate informațiile necesare despre structura internă a sistemului sunt disponibile.

Scopurile construirii modelelor sistemelor pot fi prezentate succint astfel:  relevarea fenomenelor sau proceselor ce se desfășoară în interiorul sistemului real;  prevederea consecințelor sau utilității diferitelor metode de decizie;  descrierea elementelor componente sau a subsistemelor sistemului real. Modelele pot fi clasificate în două categorii principale:  modele fizice (naturale, materiale): o machetă, o instalație sau un dispozitiv fizic care reproduce, de regulă la scară redusă, caracteristicile sistemului original, cu păstrarea legilor principale de funcționare ale acestuia.

 modele matematice: utilizează notații simbolice și structuri matematice de tipul ecuațiilor algebrice, ecuațiilor diferențiale etc. pentru a reprezenta un sistem.

4 din 20

1.2 Elemente teoretice despre noțiunea de proces Un proces este un ansamblu de activități corelate sau în interacțiune care transformă elemente de intrare în elemente de ieșire.

Fig. 1 Schemă proces Datele de intrare și datele de ieșire dorite pot fi tangibile (cum ar fi materiale, echipamente sau componente) sau intangibile (imateriale, ca energia, softul, instruiri). Datele de ieșire pot, de asemenea, să fie și nedorite, cum ar fi deșeurile și poluarea. Fiecare proces are clienți și alte părți interesate (care pot fi fie interne, fie externe organizației) care sunt afectate de proces și care definesc datele de ieșire conform necesităților și așteptărilor lor. Procesele unei organizaţii pot fi grupate în două mari categorii:  procese aflate pe lanţul principal al valorii,  procese suport. Lanţul principal al valorii este un mănunchi de procese care preiau „intrările” organizaţiei din mediul (piaţa) în care organizaţia acţionează şi după prelucrări succesive le prezintă la „ieşire”, către beneficiarii externi. Procesele suport au beneficiari interni şi sunt menite să susţină activităţile de pe lanţul principal al valorii. Toate procesele trebuie să aibă:  obiective: financiare sau nefinanciare.  răspundere, delegare de autoritate, recunoaștere și recompense: alocarea responsabilităţii nu este însă suficientă: ea trebuie dublată de delegarea autorităţii necesare şi triplată de recunoaşterea şi recompensarea proporţională a efortului şi rezultatelor.  activități din proces: intrările necesare rezultatul dorit şi fluxurile materiale, financiare, informaţionale sau de altă natură asociate cu execuţia activității.  resursele procesului și rolul jucat de acestea.  monitorizare: o activitate continua.  îmbunătățire continua prin analiza efectelor. În concluzie, procesele sunt cele ce asigură succesul companiei, nu departamentele, deși în cazul apariției problemelor în marile companii, cel mai des se fac modificări în departamente. 5 din 20

1.3 Elemente teoretice despre noțiunea de producție Producția reprezintă procesul creării bunurilor necesare existenței și dezvoltării societății, în cursul căruia oamenii exploatează și modifică elementele din natură potrivit trebuințelor lor. Producțiile sunt foarte diferite. Ele pot fi diferențiate, în baza multor criterii, cum ar fi:  După ramura industrială de activitate: industria constructoare de mașini, industria chimică, petrochimică, industria materialelor de construcții.  După felul produsului finit: mașini sau materiale procesate: combustibili lichizi, lubrifianți.  După modul de producere, numărul și varietatea bunurilor produse: fabricație individuală, fabricație în serie, fabricație în masă. În cadrul unei organizații, funcția de producție trebuie să fie foarte bine pusă la punct, pentru desfășurarea unei bune activități, astfel că este necesară proiectarea unor procese de producție. La proiectarea și analiza proceselor de producție se pot utiliza diferite tipuri de diagrame și grafice, precum sunt:  graficul fluxului tehnologic general;  graficul de analiză generală a procesului de producție;  graficul succesiunii operațiilor;  diagrama de circulație;  graficul derulării procesului sau graficul gamei de operații. Prin tip de producţie se înţelege o stare organizatorică şi funcţională a întreprinderii, determinată de:  nomenclatura produselor fabricate;  volumul producţiei executate pe fiecare poziţie din nomenclatură;  gradul de specializare a întreprinderii, secţiilor şi locurilor de muncă;  modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de muncă la altul. În funcţie de aceşti factori se disting:  Producţia unitară (individuală)  Producţia de serie. În funcţie de mărimea lotului:  Producţie de serie mica.  Producţie de serie mijlocie.  Producţie de serie mare. 6 din 20

1.4 Contextul organizării producției Compania producătoare: Häfele Romania S.R.L Häfele România a fost înființată în octombrie 2009, având sediul în Timișoara și un punct de lucru în București. Ambele locații găzduiesc, pe lângă birouri, și câte un showroom în care sunt expuse, într-un design modern, repere din gama oferită. Hafele România dispune și de un depozit situat în Timișoara, care permite livrări rapide din stoc prin cele 4 firme de curierat cu care colaborează. Häfele este partener dedicat al producătorilor de scule şi unelte, producătorilor de mobilier, al industriei producătoare de mobilier, al micilor ateliere de producţie mobilier, arhitecţilor, dezvoltatorilor, investitorilor. Tipuri de clienți:  Clienți final

producători de mobilier: Mobiler Modern S.R.L, Acasa 2000 S.R.L;

En-grosiști: Carryon S.R.L, Market S.R.L;  Distribuitori detailiști: Detail S.R.L, Prod S.R.L; Cantități de produse:  100 bucăți/zi;  3000 bucăți/lună; Materie primă utilizată:  tablă din oțel inoxidabil 316L și sârmă din oțel inoxidabil OK AUTROD 309LSi.

Accesorii: 

nituri: trase standard neetanșate, trase expandate radial-axiale antivibrații, cu colier flotant

extrem de rezistente si etanse pentru aplicatii speciale la mijloace de transport si confectii grele. 

șuruburi: nituite de diverse forme.



piulițe și șaibe.

Furnizorii S-au contractat 2 firme pentru aprovizionarea cu materie primă: 

producător de oțel inoxidabil: Gyotech Com SRL



importatorul en gros de oțel inoxidabil: S.C. Direct-Line Inox S.R.L 7 din 20

Capitolul 2 2.1 Repere/subansamble balama HAFELE 926.20.503 INOX 80 MM În imaginea de mai jos sunt evidențiate reperele principale ale balamalei HAFELE 926.20.503 INOX 80 MM cu dimensiunile acestora:

Brațe Piuliță

Șurub

Ax

Nit Fig. 2 Balama

Fig. 3 Dimensiuni balama

Conform imaginii, balamaua HAFELE 926.20.503 INOX 80 MM este compusă din următoarele repere: Nr.crt.

Denumire reper

1.

Tablă

2.

Sârmă

3.

Brațe

4.

Ax

5.

Nit

6.

Șurub

7.

Piuliță

Tabelul 1. Repere balama 8 din 20

2.2 Operații necesare în procesul de producție Pentru desfășurarea procesului de producție al balamalei HAFELE 926.20.503 INOX 80 MM, vom efectua următoarele operații:

Nr. crt.

Operație

Mașină Mașină de debitat

1.

Debitare

tablă LEGAS L6020

2.

3.

4.

5.

6.

Filetare Control filetare

Strunjire

Control strunjire

Rectificare

Aparat de filetat

SDV  Șubler 002 (STAS 022)  Cap de filetat

Manual

 Șubler 150

Manual

Aparat de rectificat SBR 401

2

1

1

 Cutit lateral (Stas 1114)

10

 Șubler 150  Șubler 150

1

 Piatră abrazivă

7.

8.

9.

10.

Îndoire

Sudare

Control sudare

Ștanțare

tablă SAR 401

Aparat de sudat SAV 001

 Micrometru

2

 Șubler 150C (Stas 0123-00)

sistem de

și se obține șurubul. Se controlează dacă filetarea a fost executată corect. Cu ajutorul strungului se dau găurile menționate în fișe. Se verifcă dacă găurile au fost efectuate corect. lustruiesc suprafețele pentru Se îndoaie partea mai lată a

2

brațului balamalelor pentru formarea unui cilindru.

 Cap de sudat VB 01

Se filetează sârma debitată

a le conferi luciu.

1

 Electrozi

Se sudează axul de partea inferioară a balamalei. Se controlează dacă

Manual

 Șubler 150

1

sudarea a fost efectuată corect.

Aparat de ștanțat DTR 999

Se imprimă forma matriței pe  Matriță

1

Manual

una din părțile laterale ale balamalei

Asamblare 11.

piesei la dimensiunile

Cu ajutorul aparatului se

(Stas 1374-88) Mașină de îndoit

este debitată conform fișei

specificate.

33 MRT

universal SNU 400

Observații Tabla de grosime 0.5 cm

SDV 12 T

Strung

Bucăți

 Șubler 150

siguranță 9 din 20

1

Se asamblează sistemul de siguranță.

Nr. crt.

Operație

Mașină

Bucăți

SDV

Control 12.

asamblare sistem de

Observații Se controlează dacă

 Șubler

Manual

1

sistemul de siguranță este asamblat corect.

siguranță 13.

14.

15.

Asamblare

Nituire

Control tehnic final

 Șubler 150

Manual Aparat de nituit FRT 374

Manual

1

Se asamblează piesele. Se nituiesc niturile deja

 Cap de nituit

2

023

achiziționate în capetele axului.

 Subler 150x0,1

1

 Subler500x0,1

Se controlează toate piesele dacă corespund cu fișele.

Tabelul 2. Operații necesare pentru producerea unei balama

2.3 Desfășurarea optimă a procesului de producție Pentru desfășurarea în condiții optime a procesului de producție, pentru fiecare reper component al produsului finit, se vor executa următoarele operații:

Nr. crt.

1.

2.

Reper Tablă

Tablă debitată

Operație

Debitare

Strunjire

Tablă 3.

debitată

Rectificare

găurită

4.

5.

6.

Forma rectificată Brațul îndoit. Brațul ștanțat

Îndoire

Ștanțare

Nituire

Mașină Mașină de debitat tablă LEGAS L6020

Strung universal SNU 400

Aparat de rectificat SBR 401 Mașină de îndoit tablă SAR 401 Aparat de ștanțat DTR 999

Observații Din tablă se debitează brațele balamalei la dimesiunile înscrise în fișa piesei și se obține tablă debitată. Se dau găuri de diametru 5 mm pe suprafața tablei debitate și se obține tablă debitată găurita. Se curăță suprafața cu ajutorul discului abraziv pentru a conferi luciu și se obține forma rectificată. Partea laterală, cea mai îngustă se îndoaie până la formarea unui cilindru de diametru 10 mm și se obține brațul îndoit. Se imprimă, conform matriței, sigla companiei producătoare și se obține brat ștanțat.

Aparat de nituit FRT

Se nituiesc capetele, inferior și superior, ale

374

părților îndoite și se obține brațul.

10 din 20

Reper

Operație

7.

Sârmă

Debitare

8.

Ax

Sudare

9.

Sârmă

Debitare

Nr. crt.

10.

11.

12.

13.

Sârmă debitată Repere Balama nenituită

Filetare

Mașină

Observații

Mașină de debitat

Se debitează sârma de oțel inoxidabil în

tablă LEGAS L6020

bucăți de 3 cm și se obține axul.

Aparat de sudat SAV

Se sudează axul de brațul drept al

001

balamalei.

Mașină de debitat

Se debitează sârma de oțel inoxidabil în

tablă LEGAS L6020

bucăți de 2 cm și se obține sârma debitată.

Aparat de filetat SDV

Se filetează sârma debitată și se obține

12T

șurubul.

Asamblare

Nituire

Balama

Control

necontrolată

tehnic final

Se asamblează piesele și se obține

Manual

balamaua nenituită.

Aparat de nituit FRT

Se nituiesc capetele și se obține balamaua

374

necontrolată.

Manual

Se obține în final, produsul balama.

Tabelul 3. Operațiile necesare pentru fiecare reper 2.4 Structura arborescentă a produsului și a producției

Nivel 1

Nivel 2

Nivel 3

Nivel 4

Piuliță 1 buc Nit 2 buc Balama 1 buc

Brațe ștanțate 2 buc Șurub 1 buc

Bucăți debitate 2 buc

Sârmă 1 colac

Ax 1 buc

Fig. 4 Structura arborescentă a balamalei 11 din 20

Tablă oțel inoxidabil 1 buc

Scopul structurii arborescente pentru balamaua HAFELE 926.20.503 INOX 80 MM este acela de a: 

identifica care este numărul de piese din fiecare componentă pe care dorim să-l producem, ţinând cont de obiectiv ( cerinţa pieţei).



identifica care este cantitatea necesară şi momentul potrivit pentru achiziţie de materii prime.

Nivel 2

Nivel 1

Nivel 3

Nivel 4

Piuliță 100 buc Nit 200 buc Balama 100 buc

Brațe ștanțate 200 buc Șurub 100 buc

Bucăți debitate 200 buc

Tablă oțel inoxidabil 2 buc

Sârmă 2 colac

Ax 100 buc Fig. 5 Structura arborescentă pentru producție

Scopul structurii arborescente pentru producerea a 100 de balamale HAFELE 926.20.503 INOX 80 MM este acela de a: 

identifica care este numărul de piese din fiecare componentă pe care dorim să-l producem, ţinând cont de obiectiv ( cerinţa pieţei).



identifica care este cantitatea necesară şi momentul potrivit pentru achiziţie de materii prime.

12 din 20

2.5 Schema generală a fluxului de producție Scopul realizării schemei fluxului de producție este acela de a reduce pe cât era posibil costurile cu transportul între diversele locuri de muncă, costuri ce se reflectă în prețul produselor finite. De asemenea, în acest fel, se va amplasa într-un mod cât mai eficient secțiile și atelierele de prelucrare.

Atelier debitare

Depozit materii prime

Atelier sudare și rectificare

Atelier îndoire Atelier strunjire

Atelier filetare

Atelier ștanțare

Atelier asamblare, nituire și control

Fig. 6 Schema generală a fluxului de producție

13 din 20

Depozit produse finite

Capitolul 3 3.1 Graficul analizei generale al procesului de producție pentru o secţie de bază Se folosesc următoarele simboluri:

Acest grafic are ca scop: - Să ofere o imagine de ansamblu a procesului; - Să urmărească fiecare produs/reper principal.

- Operaţii de bază = - Operaţii de control =

Proces secundar 2 (piuliță)

10

Asamblare sistem de siguranță 100 min

Proces secundar 1 (sistem de siguranță )

8

3

Control debitare 100 min

9

Filetare șurub 100 min

Fig. 7 Reprezentarea balamalei 5

Control asamblare 50 min

Debitare șurub 100 min

4

Control filetare 100 min

Proces principal

1

2

Îndoire 300 min

1

Control îndoire 100 min

3

4

5 5

Sudare ax 100 min

6

Rectificare 100 min

12

14 din 20

Debitare ax 100 min

2

11

pentru o secţie de bază

Strunjire 200 min

Control sudare 100 min

7

Fig. 8 Graficul analizei generale al procesului de producție

Debitare braț 200 min

6

Ștanțare braț 100 min Asamblare 200 min Nituire 100 min Control tehnic final 200 min

3.2 Graficul fluxului de producție pentru o secție de bază Graficul general al fluxului de producție are ca scop trasarea în faza de proiectare sau urmărirea în faza de analiză a circuitelor pe care le parcurg diferite piese, subansamble sau produse, arătând grafic diferite etape sau faze de producție în succesiunea lor din momentul ieșirii din depozite sub formă de materii prime, până în momentul ieșirii din fabricație sub formă de produse finite.

Atelier debitare

Depozit materii prime

Atelier sudare și rectificare

Atelier îndoire Atelier strunjire

Atelier filetare

Atelier ștanțare

Atelier asamblare, nituire și control

Fig. 9 Graficul general al fluxului de producție Legendă: 

pentru fluxul principal.



pentru fluxul produs final.



pentru fluxul secundar.

15 din 20

Depozit produse finite

Capitolul 4 4.1 Graficul analizei detaliate al procesului de producție pentru o secţie de bază

Scopul acestui grafic este: - Să ofere o imagine detaliată şi completă a procesului; - Să urmărească fiecare produs/ reper; - Să raţionalizeze fluxul tehnologic al reperelor/ produselor/ ansamblelor/ subansamblelor;

Reprezentarea: - Indică intrarea fluxurilor secundare în fluxul principal - Se întocmește pentru fiecare produs/ reper - Se acordă un simbol caracteristic fiecărei operaţii Simboluri şi restricții pentru operații: - Operaţii de bază = - Operaţii de control = - Operaţii de transport = - Operaţii de aşteptare = - Operaţii de depozitare =

În tabelul următor, avem reprezentată varianta inițială a graficului de analiză detaliată pentru o secție de bază în care se produce balamale:

16 din 20

Transport materii prime(tablă) Aşteptare ordonată Debitare brațe Aşteptare ordonată Transport la atelier îndoire Îndoire

2 200 200 200

10 1 10 1

10 5 200 199 10 300

Așteptare ordonată Transport la atelier strunjire Strunjire Așteptare ordonată Transport materii prime(colac sârmă) la atelier debitare Așteptare ordonată Debitare șurub Debitare ax Control debitare Așteptare ordonată Transport la atelier filetare Filetare Control filetare Așteptare ordonată Transport la atelier sudare & rectificare Sudare ax

200

1

100

-

-

298,5

200

10

10

200 -

1 -

200 199

2

10

10

100 100 100 100 100 100 300 100

1 1 1 10 1 1 10 1

5 100 100 100 198 10 100 100 99 10 100

x x x x x x Deoarece în cadrul procesului de x producție se va folosi o mașină de îndoit automatizată, ce permite setarea precisă a parametrilor doriți, controlul nu mai este necesar.

x x x x x x x x x x x x x x x x x

Control sudare

100

1

100

Rectificare brațe Așteptare ordonată Transport la atelier ștanțare Ștanțare braț Așteptare ordonată

200 100 100 -

1 10 1 -

200 298 10 100 99

Transport la atelier asamblare, nituire & control

600

10

10

Asamblare sistem de siguranță(piuliță) Control asamblare Asamblare Nituire Control final Așteptare ordonată Transport la depozitul de produse finite Depozitare

100 100 400 200 100 100 -

1 1 1 1 1 10 -

100 50 200 100 200 298 10 -

100

108

2545

Total

Metoda

inițială

Deoarece în cadrul procesului de x producție se va folosi o mașină de sudat automatizată, ce permite setarea precisă a parametrilor doriți, controlul nu mai este necesar.

x x x x x x x x x x x x x x TOTAL OM - ORE

îmbunătățită Diferența

Aprobat:

Data:

Întocmit:

Tabelul 4. Graficul inițial al analizei detaliate 17 din 20

Data:

Simplificare

Inversare

Combinare

Obs.

x Control îndoire

PROPUNERI Eliminare

Timp: min

Cantitate

DESCRIERE

Distanţă:m

GRAFICUL ANALIZEI DETALIATE A PROCESULUI: Balama Metoda iniţială Fila nr. SIMBOL

Studiu Nr.

4.2 Varianta îmbunătățită a graficului analizei detaliate În urma îmbunătățirilor aduse prin înlocuirea aparatelor de îndoit și sudat, s-au eliminate procedurile de control și s-a obținut următorul grafic de analiză detaliată:

Transport materii prime(tablă) Aşteptare ordonată Debitare brațe Aşteptare ordonată Transport la atelier îndoire Îndoire Așteptare ordonată Transport la atelier strunjire Strunjire Așteptare ordonată Transport materii prime(colac sârmă) la atelier debitare Așteptare ordonată Debitare șurub Debitare ax Control debitare Așteptare ordonată Transport la atelier filetare Filetare Control filetare Așteptare ordonată Transport la atelier sudare & rectificare Sudare ax Control sudare Rectificare brațe Așteptare ordonată Transport la atelier ștanțare Ștanțare braț Așteptare ordonată Transport la atelier asamblare, nituire & control Asamblare sistem de siguranță(piuliță) Control asamblare Asamblare Nituire Control final Așteptare ordonată Transport la depozitul de produse finite Depozitare

Total

Metoda

îmbunătățită Diferența

Aprobat:

inițială

2 200 200 200 200 200 2 100 100 100 100 100 100 300 100 100 200 100 100 600 100 100 400 200 100 100 -

10 1 10 1 10 1 10 1 1 1 10 1 1 10 1 1 1 10 1 10 1 1 1 1 1 10 -

10 5 200 199 10 300 298,5 10 200 199 10 5 100 100 100 198 10 100 100 99 10 100 100 200 298 10 100 99 10 100 50 200 100 200 298 10 -

100

108

2545

100

106

2345

0

2

200

Data:

Simplificare

Inversare

Combinare

Obs. x x x x x x x x x x x x x x

x x

x

x x x x x x x

x x

x

Deoarece în cadrul procesului de

x

x x x x x x

x x

x x x x x x TOTAL OM - ORE

Întocmit:

Tabelul 6. Graficul îmbunătățit de analiză detaliată 18 din 20

PROPUNERI Eliminare

Timp: min

Cantitate

DESCRIERE

Distanţă:m

GRAFICUL ANALIZEI DETALIATE A PROCESULUI: Balama Metoda îmbunătăţită Fila nr. SIMBOL

Studiu Nr.

Data:

4.3 Varianta îmbunătățită a graficului de analiză generală În urma modificărilor aduse procesului de producție, în cadrul graficului de analiză generală s-au realizat următoarele modificări: - eliminarea operației de control la îndoire cu o durată de 100 min; - eliminarea operației de control la sudare cu o durată de 100 min; Proces secundar 2 (piuliță)

10

Asamblare sistem de siguranță 100 min

Proces secundar 1 (sistem de siguranță )

8

1

Fig. 10 Reprezentarea balamalei 3

Control asamblare 50 min

9

2

Debitare șurub 100 min Control debitare 100 min Filetare șurub 100 min Control filetare 100 min

Proces principal

1

2

Îndoire 300 min

3

Strunjire 200 min

4 5

Debitare ax 100 min

5

Sudare ax 100 min

6

Rectificare 100 min

7

Ștanțare braț 100 min

11

Asamblare 200 min

12

Nituire 100 min

Fig. 11 Graficul analizei generale al procesului de producție pentru o secţie de bază

Debitare braț 200 min

4

Control tehnic final 200 min

În concluzie, în cadrul acestui proiect am reușit să îmbunătățim procesul de producție pentru balamaua Hafele prin eliminarea diverselor operații care nu aduceau decât consum de resurse. 19 din 20

Bibliografie 1. Suport Proiect Organizarea Producției, Bogdan Fleacă 2. http://ro.wikipedia.org/ 3. http://www.hafele.ro/ 4. http://asecib.ase.ro/ 5. https://www.youtube.com/watch?v=GF8OxmMeqVE 6. https://www.youtube.com/watch?v=M8FUwbRHPqk 7. Manual ”Asamblări Mecanice”, Ion Crîșmaru 8. Costoiu Stana, Ionescu Sorin, Management Industrial, Ed. UPB Litografie, 1993 9. Băileşteanu G.; Diagnostic, Risc şi Eficienţă în Afaceri, Ed. Mirton, Tm., 1998 10. Bărbulescu C., Organizarea şi Planificarea Unităţilor Industriale, Ed. Didactică şi Pedagogică, Buc., 1980 11. Bâgu C., Costea M., Fediuc M., Conducerea, Organizarea şi Planificarea Unităţilor Economice, Ed. Didactică şi Pedagogică, Buc., 1981

20 din 20