Proiect Italia

 

Universitatea din Pitesti, Facultatea de Stiinte economice, Economia comertului,turismului si serviciilor

 ITALIA (Prezentare generala ,Economie si Turism)

Studentii: Cutic Alisa Raluca Ducu Adriana ECTS,anul II,grupa I 1

 

Cap. I PREZENTARE GENERALA

http://harta.infoturism.ro/Europa/Italia/harta SUPRAFATA: 301.340 SUPRAFATA:  301.340 km² POPULATIA: 60.776.531 locuitori DENSITATEA POPULATIEI: 201,7 loc/km² EXPORT: Produse de inginerie, textile, imbracaminte, utilaje de productie, autovehicule, echipamente de transport, produse chimice, produse alimentare, bauturi.. IMPORT:Metale neferoase, produse chimice, echipamente de transport, produsele energetice, textile și imbracaminte. MONEDA OFICIALA: euro (EUR) PRODUSUL INTERN BRUT: 2150 miliarde $

FORMA DE STAT: republica 2

 

1.1 Relief

Italia consta in principal dintr-o peninsula dintr-o peninsula (porecla Stivale Stivale-cizma) -cizma) care se extinde in Marea in Marea Mediterana, unde Mediterana, unde impreuna cu doua mari insule, insule, Sicilia  Sicilia și Sardinia (Sardegna Sardegna), ), creeaza diferite compartimente ale marilor: Marea marilor: Marea Adriatica la nord-est, Marea nord-est, Marea Ionica la sud-est, Marea sud-est, Marea Tireniana la sud-vest și in final Marea final Marea Ligurica la nord-vest. Muntii nord-vest. Muntii Apenini ( Monti  Monti Appennini) Appennini) din centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cu Alpii, cu  Alpii, care  care apoi formeaza un arc, inchizând Italia in nord. Aici se afla și o laguna aluvionara mare, Laguna mare, Laguna Pad-Venetia, strabatuta Pad-Venetia, strabatuta de Râul de Râul Pad și de multi afluenti ai sai, care curg dinspre Alpi, Apenini și Dolomiti.  Dolomiti. Alte  Alte râuri cunoscute sunt Tibrul sunt  Tibrul (Tevere Tevere), ), Adige  Adige și Arno. Cel  Arno. Cel mai inalt vârf al Italiei este Mont este  Mont Blanc ( Monte  Monte Bianco) Bianco) cu 4,807 m, dar Italia este mai ales asociata cu doi faimoși vulcani:  vulcani: acum  acum adormitul Vezuviu adormitul  Vezuviu (Vesuvio Vesuvio)) in apropriere de Napoli de Napoli și activul Etnai activul Etnain n Sicilia. Teritorial Italia este impartita in: -Italia continentala(muntii Alpi si Campia Padului) -Italia peninsulara (muntii Apenini si campiile litorale) -Italia insulara - Sardinia, Sicilia, Elba si alte mici insule.

1.2 Transporturile

Italia a dezvoltat și optiuni de transport public și privat . Re teaua feroviara italiana este extinsa , in special in partea de nord , in general, eeclipsand clipsand necesitatea unei alternative , cum ar fi autobuz sau de aer ( ambele din care , cu toate acestea , exista o anumita masura ) . In timp ce un numar de cai ferate private, exista și ofer a mai ales servicii de tip navetiști , feroviar na tional , Ferrovie dello Stato , ofera de asemenea servicii sofisticate feroviar de mare viteza care leaga lea ga marile orașe ale Italiei de la Napoli prin orașe din nord , cum ar fi Milano și Torino . Italia are 2507 de oameni și 12.46 km2 ( Mondiala a șaptea ) per km de cale ferata . Reteaua de drumuri din Italia este , de asemenea, pe scara larga , cu o lungime totala de aproximativ 487,700 km . Aceasta cuprinde atât o vasta retea de autostrazi ( 6,400 km ) , cea mai mare parte drumurile cu taxa , și drumurile nationale și locale .   Datorita litoral sale lungi , Italia are , de asemenea, asemenea , un numar mare de porturi pentru transportul de bunuri și pasageri .

1.2.1 Sisemul feroviar Sistemul feroviar italian are o lungime de 19,394 km k m (12,051 km), din care 18,071 18,0 71 km (11,229 km) ecartament standard și 11,322 km (7,035 km) electrificate.   Cea mai mare parte din reteaua feroviara italiana este administrat și operat de Ferrovie dello Stato , o companie de stat . Alte companii feroviare , cea mai mare parte detinute de entitatile publice , cum ar fi regiunile , opereaza o pereaza pe reteaua italiana , in general, cu privire la serviciile regionale . 3

 

Calatorii care vor fi utilizati de cale ferata de multe ori in timpul șederii lor in Italia s-ar  putea folosi Pass Rail , unele dintre ele pot fi folosite , de asemenea, in alte tari europene . Cu aceste treceri, optiuni sunt disponibile pentru numarul de zile de calatori va fi folosind trece intro perioada de doua luni . Exista, de asemenea, trece saver pentru adulti , care va fi intotdeauna calatoresc impreuna in timpul calatoriei lor , care poate economisi pâna la 20% pe trece . Calatorii straini ar trebui sa cumpere aceste treceri destul de departe in avans , pentru a permite pe rmite  pentru transport maritim la o adresa de domiciliu inainte de a calatori in Italia . Atunci când se utilizeaza aceste treceri date trebuie sa fie completat pentru ziua in care sunt utilizate u tilizate inainte de a urca in trenuri . Trenurile de mare viteza necesita rezerve de siguranta care pot fi obtinute de la casele de bilete . Trenuri regionale , cu toate acestea , nu au nevoie de rezerve de siguranta și o trecere feroviar completat in mod corespunzator va fi suficient ca un bilet .

1.2.2 Reteaua de sosele si autostrazi Italia este una dintre tarile cu cele mai multe vehicule pe cap de locuitor, cu 690 la 1000 de persoane in anul 2010. Italia are un total de 487,700 km de drumuri pavate, din care 6700 km sunt in autostrazi, in general, cu o limita de viteza de 130 kilometri pe ora. Limita de viteza in localitati este de obicei 50 kilometri pe ora și mai putin frecvent 30 kilometri pe ora.

1.2.3 Reteaua de transport pe apa Italia are 2400 km (1491 km) de caile navigabile pentru diferite tipuri de trafic comercial, deși de valoare in general limitata.

1.2.4 Reteaua de transport aeriana Italia este a cincea in Europa dupa numarul de pasageri de transport aerian, cu aproximativ 148 milioane de pasageri sau aproximativ 10% din totalul european in 2011. Cele mai multe dintre pasageri din Italia sunt pe zboruri internationale (57%). O mare parte din zboruri interne conecteaza insulele majore (Sardinia și Sicilia), pe continen t zboruri interne intre marile orașe italiene, precum Roma și Milano joac a inca un rol important.

1.3 Hidrografia Italia are o retea hidrografica bogata cu rauri in general scurte si numeroase lacuri. Ea este traversata de raurile Pad si Adige care se varsa v arsa in Marea Adriatica. Se remarca prin ex existenta istenta unor lacuri glaciare (Como,Garda,Maggiore), lacuri vulcanice (Bolsena,Trasimeno) si lagune (Laguna Venetiei).

4

 

1.4 Demografie Italia este in general o omogenitate lingvistica și religoasa, totuși, cultura sa, economia sa

și politica sa sunt diverse. Italia are a cincea densitate d ensitate a populatiei europene ca marime, atingând 196 de oameni pe km². Grupurile minoritare sunt mici, cele mai mari fiind cel vorbitor de limba de  limba germana in Tirolul in Tirolul de Sud (1991: 287.503 germani și 116.914 116 .914 italieni) și cel de limba slovena lânga Trieste. lânga Trieste.   Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale partiale sunt cele franceze cele  franceze in in Valle  Valle d'Aosta;  d'Aosta;  cele sarde cele  sarde in Sardinia; in Sardinia; cele  cele ladine  ladine in Dolomiti in Dolomiti; și cele celefriuliene in regiunea Friuli-Venetia regiunea Friuli-Venetia Giulia,  Giulia,  toate patru limbi patru limbi romanice. In romanice. In plus exista alte câteva minoritat m inoritati locale mici, ca și cele vorbitoare deLimba deLimba occitana in sudul vaii Piemontului; vaii Piemontului; Limba  Limba catalana in

orașele Alghero și Sardinia;  Sardinia; Limba  Limba albaneza in anumite sate din Calabria din Calabria și Sicilia; și de dialecte  grecești vechi in satele din Calabria. dialecte

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia 5

 

1.5 Clima Datorita mare extinderii longitudinala a peninsulei și conformatia interna cea mai mare  parte muntosa , clima din Italia este extrem de diversa . In cele mai multe dintre regiunile nordice și centrale interioare , climatul variaza de la subtropical umed in umed continental și oceanic . Zonele de coasta din Liguria , Toscana și cea mai mare din sud se potrivesc , in general, stereotipul climat mediteranean mediteranean . Conditii cu privire la zonele de coasta peninsular pot fi foart foartee diferite de la sol și vai mai mare la interior , in special in lunile de iarna , când altitudini mai mari tind sa fie rece , umed , și de d e multe ori z apada . Regiunile de coasta au ierni blânde și veri calde și uscate in general , deși vai de câmpie poate fi destul de cald in timpul verii . Media temperaturilor de iarna variaza de la 0 ° C pe Alpilor pâna la 12 ° C in Sicilia , ca astfel temperaturile medii de vara variaza de la 20 ° C, la peste 30 ° C .

Cap II ECONOMIE Membra a grupului G8 grupului G8, Italia reprezenta a șasea economie in 2004, dupa Statele Unite, Japonia, Germania, Regatul unit al Marii Britanii și Fran ta. Italia are o economie o economie industriala diversificata, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor tari ca Franta ca Franta și Regatul Unit.  Unit.  Economia capitalista Economia  capitalista ramâne divizata intr-un nord industrial bine dezvo dezvoltat, ltat, dominat de companii

 private și un sud agricultural,  agricultural, cu  cu o rata a șomajului de 20%.  Majoritatea materiilor prime necesare industriei și mai mult decât 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. In decada trecuta, Italia a urmarit o politica fiscala strânsa  pentru a indeplinii criteriile Uniuniilor  economice  economice și monetare,  monetare, beneficiind  beneficiind de o rata a inflatiei scazuta care i-a permis alaturarea la Euro la  Euro de la conceperea sa in 1999. in 1999.   Performanta economica italiana a ramas in urma parteneriilor p arteneriilor sai europeni, guvernul actual initiind o serie de reforme pe termen scurt destinate d estinate imbunatatirii competivitatii și a creșterii pe termen lung. S-a mișcat incet, totuși, in implementarea reformelor. In anul 2010, piata auto italiana a fost de 1,96 milioane de unitati, in scadere cu 9% fata de anul precedent. Investitiile straine directe (ISD) in Italia au fost de 30,5 miliarde de dolari in 2009, fata de 17 miliarde de dolari in 2008.

6

 

1.1 Industria Pe parcursul anilor ,  Italia si-a castigat o pozitie importanta pe piata internationala in domeniile bunurilor de consum si investitii (in special in urmatoarele sectoare: confectii textile, incaltaminte si pielarie, mecanic, chimic, constructii de automobile, aparatura electrocasnica). ele ctrocasnica). Modelul de dezvoltare industriala este bazat pe o strategie flexibila si o puternica retea de intreprinderi mici si mijlocii, deosebit de dinamice si cu o rentabilitate ridicata, organizate pe zone sau sisteme locale de lucru, precum si pe mari intreprinderi, precum FIAT, FINMECCANICA, PIRELLI, ENEL si ENI, care in ultimii 20 de ani au suferit puternice restructurari. Aplicarea unor politici exigente de calitate si servicii pentru client, reducerea costului de fabricatie pe unitatea de produs si, nu in cele din urma, angrenarea in globalizarea  pietelor, au permis marilor grupuri industriale sa obtina o crestere consistenta a competitivitatii si rentabilitatii. In cadrul sectorului productiei de bunuri de investitii, o crestere importanta s-a inregistrat in sectorul masinilor unelte pentru prelucrarea metalelor si in cel al masinilor textile (sector care este inca supus unei concurente externe puternice). Urmeaza, ca realizari, sectorul utilajelor  pentru ambalare si al celor pentru prelucrat cauciucul, materialele plastice si lemnul. Rezultate  bune au avut si sectoarele produselor electronice, informatica si telecomunicatiile. Siderurgia a inregistrat un trend pozitiv in ultimii ani, din cauza cresterii cererii de otel, atat pe piata externa cat si la export. In In schimb, productia de neferoase a avut un ritm oscilant oscilant de dezvoltare. Productia de bunuri de consum a cunoscut o perioada dificila in ultimii 4 ani, atat in ceea ce  priveste sectorul textile-confectii, cat si cel al incaltamintei si pielariei. pielariei. Se intrevede o revenire, in special la produsele de in si bumbac.

1.1.1Industria energetica Baza energetica este asigurata numai in mica parte p arte din resurse interne: gaze naturale, hidroenergie si energie geotermica. Cele mai importante uzine u zine hidroelectrice sunt constituite pe raurile din Alpi. Uzinele geotermice sunt grupate in Toscana. 7

 

Petrolul prelucrat sau consumat de Italia este practic in intregime importat, caci extractia ex tractia de  petrol italian este neisemnat. Prospectiunile petroliere au fost intensificate intensificate in zona Apeninilor, dar fara rezultete incurajatore si Italia este obligata sa importe annual. Rafinarea petrolului are capacitatea de 100 milioane t anual. Petrolul il importa in principal din Orientul Mijlociu si Libia,prelucrat in centre ca: Milazzo, Cremona, Ravenna, Porto Marghera, Livorno, Mantova, Roma. Pentru acoperirea nevoilor energetice au fost redeschise minele de carbuni din Sardinia si extinse exploatarile din celelalte bazine carbonifere. Productia de gaze naturale este in scadere. Italia nu este bogata nici in celelalte resurse minerale, cu exceptia sulfului, marmurei si oarecum a zincului.

1.1.2 Siderurgia Productia de otel si fonta a crescut vertiginos, mai ales productia de otel care detine locul 3 in Europa si locul 9 pe glob. Centre ale productiei de otel se gasesc situate in orasele: Genova  –  Carnigliano,  Carnigliano, Serto San Giovanni, Milano, Torino, Marghera, Napoli,Taranto, Piombio.

1.1.3 Industria constructoare de masini Este puternica si diversificata. Ea joaca un rol foarte important in economia Italiei. Una din subramurile cu veche traditie in aceasta tara este industria automobilelor.

In uzinele de la Torino, Novara, Milano, Bolzano, Brescia, Modena, Napoli se fabrica o gama larga de automobile, autobuze, autoutilitare, motociclete, motorete, scutere, biciclete etc. Industria automobilelor ocupa locul 7 pe plan mondial; la Torino este trustul Fiat, unul dintre cele mai puternice din lume. De asemenea sa nu uitam de firme ca Ferrari, Lamborghini, Maseratti, care au adus atata mandrie Italiei. Centrele cele mai importante de constructii navale sunt in porturile Genova, La Spezia,  Napoli, Palermo.

8

 

Centrele de construire a tractoarelor si a masinilor agricole sunt indeosebi in Lombardia si Piemont, dar si la Torino, Milano, Cremona si Verona.

1.1.4 Industria chimica Este foarte variata, variata, facandu-se remarcata prin productia de cauciuc sintetic, anvelope, fire si fibre sintetice, ingrasaminte chimice, celuloza si hartie. Centrele sunt situate in: Torino, Milano, Brescia, Novara, Roma, Napoli. Petrochimia pastreaza  pastreaza locul principal in industria chimica italiana. Majoritatea uzinelor sunt in nordul tarii, cu exceptia uzinelor petrochimice care ca re sunt in porturile din sud, in special in Sicilia, unde se descarca petrolul din import. 

1.1.5 Industria textila Are o veche traditie in Italia. Leaganul sau este Italia de Nord, unde atelierele de prelucrare a lanei s-au dezvoltat inca din epoca epo ca feudala. Veche este si prelucrarea matasii naturale care insa a intrat in declin dupa lansarea matasii artificiale. Industria textila italiana prelucreaza materie prima autohtona (lana, canepa, fibre sintetice), da si de import (lana, bumbac). Ramura cea mai dezvoltata este filiatura de lana, Italia ocupand un loc important in lume cu productia de lana. Cele mai importante centre su sunt nt in nordul tarii. Industria pielariei si a confectiilor din piele  este larg dezvoltata in regiunile Piemont si Lombardia. Italia importa piei brute. Incaltamintea si produsele de marochinarie marochin arie italiene sunt competitive pe piata mondiala, fiind recunoscute pentru calitatea lor ridicata.

1.1.6 Industria alimentara Este raspandita peste tot se poate spune ca este ramura industriala cel mai uniform repartizata in teritoriu. Italia se remarca prin produsele de patiserie, ulei de masline, mas line, zahar, conserve de peste si vin.

9

 

1.2 Agricultura In conditiile unui exod al populatiei catre oras si a scaderii interesului pentru dezvoltarea agriculturii, in favoarea industriei, agricultura are in prezent un rol secundar in cadrul economiei (sub 3% din PIB), Italia fiind nevoita sa importe o mare parte din produsele   agricole necesare consumului (cu exceptia legumelor si fructelor). Pricipalele culturi sunt cerealele cerealele   (grau si  porumb, in special), urmate de fructe de  fructe,, intre care vita de vie ocupa un loc special (Italia este unul dintre principalii producatori mondiali de vin), masline masline si  si citrice citrice.. Italia este unul dintre marii producatori europeni de cereale si cel mai mare producator de legume si fructe. Italienii sunt cultivatori, in special, de porumb, dar d ar si de grau si de orez, toate trei fiind cultivate in Campia Padului. Este cel mai important impo rtant producator european de orez, cu cele 14 milioane de tone anual, productia fiind reprezentativa si pe plan mondial. Detine locul 3 la fructe, indeosebi, mere, pere si nectarine si locul la 6-7 la citrice, obtinute in Ins. Sicilia, in partea sudica a Pen. Italice si in Calabria. Vita-de-vie creste pana si la poalele Alpilor. Podgoriile de tip industrial ind ustrial sunt caracteristice  pentru Apulia. Vinul provenit din aceasta zona reflecta modul de cultura, fiind mai alcoolizat, mai sec si mai putin aromat. Italia detine suprematia pe glob la masline (2/5 din productia mondiala). mon diala). Cele mai intinse  plantatii de maslini sunt situate in Apulia, maslinul fiind fiind absent numai in Nord. Crestera vitelor nu este dezvoltata pe masura posibilitatilor oferite de natura si nici pe p e masura necesitatilor de consum ale populatiei. Bovinele sunt su nt crescute in ferme de tip industrial din Campia Padului si din Alpi. In Italia Peninsulara domina cresterea oilor si caprelor. Italia importa din ce in ce mai multa carne si produse lactate. Pozitia geografica a Italiei a favorizat pescuitul, pestele fiind folosit in consumul direct sau in industria alimentara. Cu toate acestea, agricultura ramane deficitara. Ca si industria, indu stria, agricultura este mai slab dezvoltata in Sud. 10

 

Cap. III TURISMUL Italia este una din puţinele ţ ari europene unde se regasesc aproape toate formele posibile de turism: ţara se mândreşte cu numeroase monumente aflate in patrimoniul cultural al umanitaţii, are mii de kilometri de litoral, munţi impresionanţi, unde se pot practica in voie sporturile de iarna, staţiuni balneoclimaterice, şi, in general vorbind, cam tot ce-i trebuie pentru a atrage in fiecare an zeci de milioane de turişti str aini. aini. Data fiind extraordinara densitate a monumentelor istorice şi a colecţiilor faimoase de art a din Peninsula Italica, reflectata şi prin  prin existenţa a 41 de situri incluse pe lista UNESCO, turismul cultural se bate de la egal la egal cu sejururile estivale i n privinţa numarului de turişti str aini, aini, favorizand totodata si crearea de locuri de munca, nefiind afectat de anotimpuri. Turismul concentreaza 8% din intreaga populatie activa a Italiei, una din cele mai ridicate  ponderi de pe glob. Italia detine peste 1,7 mil locuri de cazare in hoteluri, ho teluri, moteluri si pensiuni. In 2009, in contextul crizei economice care a afectat economiile tuturor statelor, veniturile Italiei din turism din turism au fost de 16,5 miliarde de euro, cu aproape 18% mai mici comparativ cu 2008.

1.1 Principalele destinatii turistice in Italia

Italia de Nord

Se caracterizeaza prin spectaculoase peisaje montane si alpine , cu forme glaciare si ghetari,lacuri glaciare de mare frumusete flancate de slendide statiuni montane ( lacurile Maggiore, Como, Garda, Idra, Isco etc.), intinse domenii schiabile,dar si prin monumente istorice si de arta, unele de valoare universala , localizate indeosebi in Campia Padului . Muntii Alpi

Se impun prin numeroasele statiuni montane pentru sporturile de iarna, unele cu o dotare tehnica dintre cele mai moderne si cu accesibilitate usoara dinspre Austria si Elvetia. Cele mai 11

 

multe statiuni se grupeaza in Alpii Dolomitici(63 )intre care celebra Cortina d’Ampezzo (1231m), Maso Corto(2004m),Merano (1880m), Maransa Alba (1480 m) si faimoasa Valle

d’Aosta , important nod de comunicatie intre Italia si Franta (prin celebrul tunel de sub Mont Blanc de 11,5km si prin teleferic), sau Elvetia (prin tunelul Marele St.Bernhard de 5,8 kilometri ), cu sase statiuni: La Trinite(1367 m), Courmayer(1228 Courma yer(1228 m), La Thuile Breuil Breuil-Cervinia -Cervinia (2006 m), Champoluc etc. si doua parcuri nationale si europene: Grand Paradiso(459 kmp) si Cogne. Insasi Aoste se remarca prin obiective turistice : vestigii romane, catedrala , muzeu. Alte localitati montane cu un cadru natural pitoresc pitoresc detin si St.Martino sau in Alpiii Alpiii Lombarzi: Piva, Como, Leco, Monza , Bergamo etc. Piemont

 Nucleul istoric si administrativ al Italiei medievale este renumit prin intinsele culturi  pomiviticole, industrie, dar si prin turism, avand multe orase turistice si statiuni de sporturi de iarna. Se impun cateva centre : Torino  –   al treilea oras italian , important centru industrial (Uzinele Fiat), comercial si turistic cu numeroase obiective culturale , biserici (San Lorenzo),

galeria Civica d’Arte Moderne, castel medieval , piete , gradini , parcuri. Alte centre viticole si comerciale cu monumente medievale : Pavia, Cunea, Tortona. Lombardia si Emilia Romagna

Sunt provincii cu o civilizatie straveche si care detin o pondere economica importanta in Italia . Se remarca : Milano (1,5 mil. locuitori), al doilea oras ca marime, recunoscut prin industrie, comert si finante, dar si prin monumente si edificii vechi, care uimesc prin maretia lor : Castelul Sforzza , Teatrul Scala (1778), Domul stil gotic ,din marmura cu 135 sageti, 4440 de statui (1378  –   1858), care reprezinta cel mai important obiectiv turistic al orasului , Palatul si Pinacoteca Brera , Academia de Arte Frumoase , muzee de arta veche , Observatorul Astronomic . Milano exceleaza prin fermecatoarele biserici, basilici si teatre. Bolognia , cu multe obiective turistice si culturale : Domul ( 1747, stil baroc), palate, piete, si cea mai veche universitate din Europa ( 1119), cu o faimoasa Biblioteca si o bogata pinacotec. Mantova  –   centru al Renasterii, Piacenza  –   oras roman cu numeroase monumente arhitecturale ale Renasterii. Verona –  orasul   orasul lui Romeo si al Julietei, Julietei, renumit pentru monumentele sale romane si renascentiste (biserici , amfiteatrul roman, palate, castele, piete ) si mormantul Julietei . Padova 12

 

oras mestesugaresc roman roman , centru universitar si turistic cu numeroase monumente ( biserica St.Antonio ). Alte centre : Parma , Modena , Brescia .   Riviera Ligurica – Liguria

Continua spre est Coasta de Azur franceza. Prezinta peisaje de mare frumusete ale Alpilor Maritimi si Apeninilor Liguri, care coboara in golful omonim si lasa spre mare o fasie de  plaja si faleze pitoresti si bine amenajate, statiuni si centre turistice de faima mondiala,ce formeaza un lant continuu pe acest litoral numit al florilor ( trandafirilor , garoafelor si iasomiei ). San Remo   –   vechi oras pitoresc renumit prin festivalul de muzica usoara, plajele sale frumoase, dotate cu vile si hoteluri luxoase si prin aceea ca este principalul centru al comertului cu flori din Italia, prin Catedrala San Siro. Savona  –   celebra prin faianta de Savona, minunat decorata cu flori , marinarul din Savona , al lui Magellan si prin plajele pitoresti . Genova  –   (800.000 loc.) , cel mai mare port al Italiei, ( asezare cu o istorie de 250.000 de ani) ,cu o pozitie de mare frumusete, etalandu-si sutele de palate , castele, strazi si cartiere pitoresti, biserici, monumente arhitecturale valoroase, vaste piese impodobite cu frumoase fantani ( Verdi, Victoria), casa si monumentul lui Giuseppe Garibaldi. In Palatul Doria Tursi se afla scrisorile lui Cristofor Columb si vioara lui Paganini , fii ai Genovei. Frumoasele plaje , ii imbogatesc farmecul. La Spezia  –  –  oras  oras modern cu o bogata vegetatie luxurianta, vile si hoteluri de lux, plaja cu nisip fin. Golful Tigullio  –   o infinitate de gradatii de verde si albastru ; o asezare favorizata de

natura, ce propune ochilor turistilor splendide localitati : de la Portofino la Santa Margarita, la Rapallo . Toate acestea au in comun ceva special : apartenenta lor la cultura si ambientul liguric , dar in acelasi timp fiecare are un caracter “personal” , care o face sa devina unica in maniera sa . De partea cealalta se afla bogatia acestui pamant : intr-un mic spatiu , lumi nebanuite , oarecum ascunse si pline de surprize . De mentionat aici Muntele Portofino devenit acum Parc National al Muntelui Portofino . Provincia Veneto

Amintim aici litoralul venetian , statiunile termale , sectorul montan : Dolomiti , Delta Padului/Po. Litoralul venetian  –  –  cuprinde  cuprinde riviera Golfului Venetia si litoralului Adriaticii intre Triest

si Ancona , tarm mlastinos in primul sector si mai inalt cu plaje frumoase catre sud, cu centre 13

 

turistice cu valori culturale exceptionale . Dintre plajie amintim si Albarella , Rosolina , Sottomarina , Cavallino , Jesolo , Eraclea Mare ,Caorle , Bibione . Venezia  –   (350.000 (350.000 loc.), fondat in sec.V , si asezat in laguna , pe 118 insule , este un

oras al sublimelor calificative legate de asezarea sa , circulatia urbana , maiestria artistica a monumentelor , produsele specifice urbei . Din Grand Canale (lung de 7 km ,lat de 45-70 m , de forma unui “S”) se desprind 150 de canale de 5 m adancime , peste care trec 450 arcuri de pod , care tin loc de strazi , desi sunt si peste 2140 de strazi inguste si intunecate . O linie ferata si o autostrada o leaga de continent , iar vapoarele si gondolele asigura circulatia in oras . Ca obiective se remarca : Basilica San Marco (1094 , stil venetian  –  oriental   oriental ) , o adevarata carte de istorie a artelor venetiene , Campanilla , Palatul Ducal (al Dogilor , sec.XV-XVI ), centrul politic al Venetiei , cu o arhitectura si decoratii desavarsite , Canal Grand , Piata San Marco, toate reprezentand simbolurile Venetiei.Alte atractii sunt o serie de palate , muzee , biserici ,

renumitele “oglinzi de Venetia “ si “sticla  de Murano”, precum si plaja luxoasa Lido de Venetia . Termele din Veneto  dateaza din epoca Romei antice . Astazi , instalatiile termale din

Veneto sunt cat se poate de avansate cu o oferta de servicii completa si intotdeauna la cel mai inalt standard . Protagonista termelor este apa.Campia veneta este o campie de tip tip aluvionar, adica , creata din ramasitele aduse in vale de Alpi si de rauri . O caracteristica geologica constitue conditia de existenta a fenomenelor termale. Apa de ploaie patrunde in adancime, la poalele muntilor , inconjurand numeroase roci  pana cand , intalnind straturi impermeabile , isi deviaza cursul. Unele fasii de apa patrund in subsol chiar pana la 3000 m adancime , inainte de a intalni aceste straturi impermeabile . La adancimi similare apele dobandesc saruri minerale ce provin din straturile care le traverseaza . Fiecare izvor are caracteristici de temperatura si de compozitie chimica diverse, pentru ca fiecare

apa este rezultatul unui “traseu “. Astf el el s-au format termele din Veneto . Amintim dintre ariile termale ale provinciei Veneto urmatoarele terme : Euganee , Di Recoaro , Di Caldiero , Di Bibione . Dolomiti  : Pictori , scriitori, poeti au adus elogii si laude muntilor provinciei Veneto. De

secole , acestia au constituit visul escaladorilor temerari , al vanatorilor incurabili , al 14

 

cercetatorilor de ciuperci , sau chiar a simplilor vizitatori ,aflati in cautarea unor colturi de natura  pierduta dar mai ales de regasirea timpului eliberat de rutina si stres. stres. Iata-i , deci , inaltandu-se in splendoarea lor , purtand nume de origine incerta : Antelao , Schiara , Sasso Nero , Monte Baldo Baldo , Ortigara. Marea atractie este constituita de Dolomiti . Acestia au fost denumiti dupa tipul de roca din care sunt alcatuiti  –   dolomia . Aceasta este formata din carbonat de calciu si magneziu asociat cu calcar si a fost clasificata pentru prima data de geologul francez Deodat de Gradet de Dolomieu (1750-1801), caruia orasul Cortina i-a dedicat in 1958 un monument. Pentru a fi protejata , aceasta minune a naturii , dispune in zona Dolomitica de doua  parcuri : unul national  –   Il Parco delle Dolomiti Bellunesi (32.000 ha ), si unul regional  –   Il

Parco Naturale delle Dolomiti D’Ampezzo (11.000 ha ).  Veneto propune multe posibilitati de vacanta iubitorilor de munte , in localitati dotate cu toate serviciile : hotele confortabile , bucatarie bogata, locuri de intalnire si divertisment pentru toate exigentele, posibilitati de alpinism in toate anotimpurile , trasee pentru mountain –  bike.  bike. Delta Padului

Delta , cu peisajele sale orientale , cu o diversificata flora si fauna etc., ofera infinite  posibilitati de explorare a unui ambient in care natura este inca dominatoare absoluta . Delta del Po este cea mai vasta zona umeda a Italiei si una dintre cele mai mari ale Europei

 –   un delicat echilibru intre pamant si apa. Un ambient de mare interes naturalistic atat pentru flora , cat si pentru fauna ; Delta Padului reprezinta una dintre oaze pentru multe pasari. Se gasesc aici peste 350 de specii. Semnificativ in acest sens este “Parco Regionale Veneto del

Delta del Po”.  Zona cuprinsa intre Adige la N si Po la S este numita Polesine .Càteva centre sunt de natura antica, locuite inca din epoca Bronzului. Reprezentativ este Muzeul Arheologic National . Majoritatea acestor centre au fost ridicate in Evul Mediu si putem enumera : Badia Polesine , Lendinara si Rovigo (care devine provincie in 1815 ). De mare interes este Rotonda , un extraordinar edificiu de forma octagonala , ornat in interior de un exceptional ciclu de picturi , care asemeni Pinacotecii Academiei Concordi ( Pi

nacoteca dell’Academia dei Concordi ) califica Rovigo drept un “oras al artei”la nivel international. 15

 

Ravenna  ,  veche asezare, resedinta imparatilor romani din 402, resedinta a domeniului

 pontifical , pastreaza numeroase monumente si are o frumoasa plaja: Di Ravenna . Rimini , Ancona , Triest ,Pesaro sunt doar alte cateva orase de interes. Forme de turism: de odihna , recreere si cura heliomarina , de circulatie cu valente culturale . Italia peninsulara

Este strabatuta de la N la S , ca o coloana vertebrala de M.Apenini (peste 2000 alt.) etaleaza cele mai diverse peisaje (calcaroase ,vulcanice ,alpine, faleza).Este marginita de o riviera de mare atractie, dublata uneori de un sirag de insule ferm fermecatoare ecatoare in ambientul lor marin si montan si dispune , totodata de monumente de arta si vestigii ale antichitatii si ale unor stralucite civilizatii de pe aceste meleaguri . Toscana  –  –   tinut tinut cu o civilizatie de peste 27 de secole , pastrata in orasele sale, adevàrate

comori de arta etrusca si romana si care beneficiaza de o riviera de mare frumusete . Firenze  –  –  

(450.000 loc.),”orasul muzeu”,  de pe fluviul Arno , cu renumite opere de arta ale Renasterii italiene ( Domul , 1296-1436 ,Palatul Signoriei  –   cu turnuri de 94 m. si statui celebre, galerii,  piete, castele , muzee, gradini si parcuri celebre. Pisa- veche republica independenta (sec.XII), orasul lui Galileo Galilei , recunoscut prin monumentele sale celebre : Domul, Campanilla, Turnul inclinat (sec. XI-XII). Pe litoral se intalnesc binecunoscutele statiuni : Livorno , Viareggio, Carrera (cu renumita marmura). Umbria  –   A vizita statiunile provinciei este fara indoiala unul dintre cele mai incitante

aspecte ale unui voiaj in Umbria  –  “inima verde a Italiei”.  

Provincia Terni  este situata chiar in mijlocul peninsulei italice si este una dintre cele doua provincii ale Umbriei ; include 33 de municipii si 151 de orase . Pe teritoriul sau se afla doua lacuri ( Piediluco si Corbara ), cinci rauri ( Tevere , Nere, Velino , Paglia si Chiani), cascada Marmore ,doua parcuri regionale ( parcurile fluviale Nera si Tevere ) si alte parcuri ( Elmo, Villalba , Mont Peglia etc.). Provincia Terni este un loc ce reprezinta un punct de contact intre arta si natura, istorie si cultura , sport si mediu natural. Au loc ,de ,d e asemenea multe manifestari artistice si folclorice .

16

 

Provincia Terni , loc perfect ca destinatie turistica ofera posibilitatea de a combina interesele culturale cu dragostea pentru natura  –   prezinta spatii de cazare pentru 8915 de  persoane . In fiecare oras al provinciei , fie mare sau mic , exista minunate picturi , statui si capodopere arhitecturale ( Duomo Amelia , Duomo di Narni - Narni , Biserica Biserica San Giovenale –   Orvieto , etc.), numeroase muzee (Muzeul Arhitec tural “Claudio Faina “- Orvieto, Muzeul “

Opera del Duomo” –  Orvieto  Orvieto , Antiquarium –  Baschi  Baschi , Tenaglie ). Din punct de vedere al colectiilor de picturi , cele mai importante muzee sunt: Pinacoteca

( Terni , Narni ) , “Quadreria”( o galerie de picturi ) af lata lata in interiorul Muzeului Arhitectural Amelia , precum si colectia aflata in Muzeul “Opera del Duomo” . De asemenea , in interiorul Basilicii San Francesco di Assisi ( Assisi ) pot fi remarcate capodoperele marelui pictor italian Giotto . Fortaretele , castelele , orasele medievale , prezinta p rezinta un real punct de interes. Perugia   –  –   este este cel mai mare oras al Umbriei , relevante fiind manifestarile si institutiile

culturale , scoala umbriana de pictura datand din sec.XV , celebrele festivale muzicale si de teatru , Universitatea pentru straini ( cu sediul intr-o frumoasa cladire in stil baroc ) precum si frumusetea peisajelor montane si de podis, ca si a lacului Trasumeno . Lazium (Lazio)   –  –  leaganul latinitatii , este nucleul statului roman .

Roma  (3,8 mil. locuitori )  –   “cetatea eterna” de pe Tibru ( Tevere ), intemeiata in 753

i.Hr. si strajuita de cele sapte coline , glorioasa capitala a Imperiului Roman , reprezinta una dintre cele mai importante metropole care se impune prin multitudinea si varietatea de monumente si locuri celebre , indeosebi romane : castele , palate , arcuri de triumf , biserici , domuri , temple ,piete , gradini si parcuri , muzee , catacombe , terme , fantani , etc. Intre acestea evidentiem : Capitoliul , Forumul , si Columna lui Traian , Termele lui August , Diocletian ; Arcurile de Triumf (ale lui Titus , Septimus Severus si Constantin ) ; Pantenonul ( 27 i.Hr. ) ; Forumul Roman (27 i. Hr. ) ;Colloseum , palate: palate: Palatul Senatorial , Palatul Venetiei ; fantanile Romei : Trevi , Tritoniului etc. ; piete : Venetia , Navona, Spaniei ; muzee : M.Capitoliului etc.

17

 

Vaticanul - “capitala bisericii catolice “ ( 44 ha , 2000 loc. ), cel mai mic stat ( format

din preoti , calugari si soldati ). Cuprinde biserica Sf. Petru ( sec.V )  –  cea  cea mai mare si frumoasa din lume . Piata Sf.Petru cu coloane , obeliscul lui Caligula etc. Alte localitati turistice : Latina , Tivoli , Albano , iar pe litoral statiunile Lidio , Fregene , Ostia .  Apeninii Abruzzi , inalti de peste 2000 m, coboara spre tarmul adriatic , printr-un podis

continuat cu campia litorala si o frumoasa plaja marina . Intr-un peisaj atragator se afla Sulmona  , un important centru turistic, cu multe vestigii romane , monumente ale Renasterii , Universitate veche , iar pe litoral , statiunea Pescara . Campania   se circumscrie metropolei Napoli ,  beneficiaza de peisaje dintre cele mai

atractive ( vulcanice , de litoral , montane ) si reprezinta o regiune de veche civilizatie dezvoltata in jurul vulcanului Vezuviu (1279 m)  –   Herculaneum si Pompei , orase disparute sub lava vulcanica. Napoli (1,3 mil. loc.) metropola sudului italian , cel mai mare port la M.Tireniana , asezat

la poalele vulcanului Vezuviu . Se remarca prin valoroase monumente de arta ,castele si palate ,  biserici , piete de mare frumusete . Salerno  –  –  o  o veche asezare preromana, celebra prin scoala de medicina , Domul (sec.XI ).

Interesante sunt si statiunile litorale: Camerota , Sapri , Caserta. . Calabria   –   sectorul de S-V al peninsulei este un tinut muntos (Apeninii Calabriei -

1956.m). Reggio de Calabre  –   fondat fondat in 723 i.Hr., capitala a provinciei, se remarca prin istoria si valorile culturale pastrate pana astazi : termele romane , templul grecesc , Domul , palate castele , Muzeul National al Antichitatii. Alte localitati de interes turistic sunt : Crotone , Pizzo , Strongoli , Cantazaro etc. Forme de turism : de circulatie cu valente culturale , de cura heliomarina . Italia insulara

Insula Sicilia ( 25.400 kmp) punte de legatura intre M.Atlas (Africa) si M.Apenini cu un

relief montan ( M.Peloritani), de podis si de campie catre sud . Se impune in peisaj muntele vulcanic Etna (3340m). 18

 

Unul dintre cele mai importante orase este Palermo . Messina -or  -oras as port ,de legatura cu Peninsula Italica . Alte orase: Catania , Taormina , Agrigento , CastelveTrano . Insulele liparice  , vulcanice , au o vegetatie luxurianta , peisaje magnifice in care se

impun prin interesul turistic insulele : Stromboli  ( cu vulcanul omonim de 926 m ), Lipari  si Vulcano . Insula Sardinia  (23.800 kmp) cu peisaj montan pitoresc ce trece spre campii litorale

destul de inguste . Se remarca si prin centrele turistice Cagliari ( capitala insulei )  –   Castelul Medieval ,Catedrala sec.XIII ; Tortoli si Olbia etc. Forme de turism : de circulatie cu valente culturale , cura heliomarina .

1.2 Numarul Numarul de sosiri turisti.  Numarul de sosiri in Italia a fost fost 46119000 incepând din 2011. In graficul de mai jos, in ultimii 16 ani acest indicator a atins o valoare maxima de 46.119 milioane in 2011 și o valoare minima de 31,052,000 in anul 1995.

Sursa : http://www.indexmundi.com/facts/italy/international-tourism http://www.indexmundi.com/facts/italy/international-tourism

1.3 Numarul Numarul de plecari  Numarul de plecari in Italia a fost de 29.295 milioane din 2011. In graficul de mai jos, in ultimii 15 ani acest indicator a atins o valoare maxima de 29.823 milioane in 2010 și o

19

 

valoare minima de 18.173 milioane in 1996. 

Sursa : http://www.indexmundi.com/facts/italy/international-tourism http://www.indexmundi.com/facts/italy/international-tourism

1.4 Incasarile din turism  turism   Incasarile din Italia a fost de 45.368 miliarde dolari din 2011. In ultimii 16 ani, valoarea va loarea  pentru acest indicator a fluctuat intre 48.757 miliarde dolari in 2008 și 26.916 miliarde dolari in 2001.

Sursa : http://www.indexmundi.com/facts/italy/international-tourism http://www.indexmundi.com/facts/italy/international-tourism 20

 

Bibliografie   http://www.indexmundi.com/facts/italy/international-tourism



  http://en.wikipedia.org/wiki/Italy



  http://ro.wikipedia.org/wiki/Italia



  http://harta.infoturism.ro/Europa/Italia/harta



  http://www.scribd.com/doc/85157210/Locul-Turismului-in-Economia-Italiei



21

 

Cuprins  Cuprins  Cap. I PREZENTARE GENERALA ..................................................................................................................... 2 1.1 Relief ................................................................................................................................................... 3 1.2 Transporturile ..................................................................................................................................... 3

1.2.1 Sisemul feroviar   ........................................................................................................................... 3 1.2.2 Reteaua de sosele si autostrazi  ..................................................................................................... 4 1.2.3 Reteaua de transport pe apa  ......................................................................................................... 4 1.2.4 Reteaua de transport aeriana  ........................................................................................................ 4 1.3 Hidrografia  .......................................................................................................................................... 4 1.4 Demografie  ......................................................................................................................................... 5 1.5 Clima  ................................................................................................................................................... 6 Cap II ECONOMIE  ...................................................................................................................................... 6 1.1 Industria  .............................................................................................................................................. 7 1.1.1Industria energetica  ....................................................................................................................... 7 1.1.2 Siderurgia  ..................................................................................................................................... 8 1.1.3 Industria constructoare de masini  ................................................................................................ 8 1.1.4 Industria chimica  .......................................................................................................................... 9 1.1.5 Industria textila  ............................................................................................................................ 9 1.1.6 Industria alimentara...................................................................................................................... 9 1.2 Agricultura  ........................................................................................................................................ 10 Cap. III TURISMUL   .................................................................................................................................. 11 Principalele destinatii turistice in Italia ................................................................................................... 11 Italia de Nord ...................................................................................................................................... 11 Muntii Alpi ........................................................................................................................................... 11 Piemont ............................................................................................................................................... 12 Lombardia si Emilia Romagna ............................................................................................................. 12 Riviera Ligurica –  Liguria ..................................................................................................................... 13 Golful Tigullio ...................................................................................................................................... 13 Provincia Veneto ................................................................................................................................. 13 Litoralul venetian ................................................................................................................................ 13 Venezia ................................................................................................................................................ 14 Termele din Veneto ............................................................................................................................ 14 22

 

Dolomiti ............................................................................................................................................... 14 Delta Padului ....................................................................................................................................... 15 Ravenna............................................................................................................................................... 16 Italia peninsulara ................................................................................................................................. 16 Toscana ............................................................................................................................................... 16 Umbria ................................................................................................................................................ 16 Provincia Terni .................................................................................................................................... 16 Perugia ................................................................................................................................................ 17 Lazium (Lazio) ...................................................................................................................................... 17 Apeninii Abruzzi .................................................................................................................................. 18 Campania ............................................................................................................................................ 18 Napoli .................................................................................................................................................. 18 Salerno ................................................................................................................................................ 18 Calabria ............................................................................................................................................... 18 Italia insulara ....................................................................................................................................... 18

1.1 

 Numarul de sosiri turisti. ............................................................................................................. 19

1.2 

 Numarul de plecari  ...................................................................................................................... 19

1.3 Incasarile din turism .......................................................................................................................... 20 Bibliografie .................................................................................................................................................. 21

23