Proiect Geografie China

 

Republica Populara Chineza

China Suprafata:9.598.000 km² Suprafata:9.598.000 Populatie:1.242,5 Populati e:1.242,5 mil. loc. Capitala:Beijing

 

Cuprins

Pozitia geografica si limitele Cadrul natural (Clima, Relieful, Hidrografia, Vegetatia, Vegetatia, Fauna, Soluri)

Populatia si asezarile omenesti (Populatia, Orasele) Resursele naturale si economia(Resur economia(Resursele sele naturale,Industria,Agricultura, naturale,Industria,Agricultur a,Tr Transporturile,Comertul) ansporturile,Comertul)

 

•

•

•

•

•

Po Pozitia zitia geografica

China este situata in regiunea Asia de Est si de SudEst. Este o tara de dimensiuni continentale, suprafata sa, de 9.573.000km2 fiind egala cu cea a Europei. Este a treia tara din lume ca intindere. O treime din granitele sale sunt marine, China avand litoral la Marea Galbena, Marea Chinei de Est si Marea Chinei de Sud. Restul frontierelor sunt terestre. China se invecineaza la nord cu Rusia, Kazahstan Kirghistan, in vest cu Tadjikistan, Afganistan si si Pakistan, in sud-vest cu India, Nepal si Bhutan, in Sud cu Myanmar, Laos si Vietnam, iar in est cu Coreea de Nord. China reprezinta un cadru natural foarte divers,se obisnuieste o impartire generalizata. China de est are un relief de campie(Campia Manciuriei si Marea Campie Chineza),precum si dealuri,cu o clima umeda.Vestul Chinei cuprinde munti si podisuri,Podisull Tibet-cel mai inalt de pe podisuri,Podisu glob(5.000m)cu o clima arida. Republica Populara Chineza cuprinde partea centrala si estica a Asiei, cu o deschidere la Oceanul Pacific.

 

Cadrull natur Cadru natural al - Relie Relieful ful •

•

Relieful Chinei este foarte variat, predominand munti foarte inalti si podisuri intinse. Exista, de asemenea si podisuri joase, depresiuni cu deserturi si campii netede. Relieful Chinei are una dintre caracteristicile importante ale reliefului Asiei: treptele de relief principale sunt completate de alte parti de relief podisuri inalte (Tibet), depresiuni interioare, podisuri cu munti tociti. Specificul sau deosebit este existenta pe intinderi mari din nordul tarii a unor mari acumulari de loess, care pot ajunge la grosimi foarte mari de 200 de metri Muntii ocupa aproximativ 43% din teritoriul Chinei; platourile muntoase mai ocupa inca 26 de procente; bazinele, asezate in principal in zonele aride, ocupa 19%. Numai 12% din totalul teritoriului reprezinta zonele de campie.

•

China (Zonghua Renmin Gongheguo) este a treia ca suprafata dupa Rusia si Canada. Relieful este variat, cu regiuni inalte in sudul si vestul tarii si joase in est si nord-est. Principalele unitati de relief ale Chinei sunt: Pod. Tibet, in vestul tarii, cel mai inalt de pe glob, cu inaltimi de peste 4500m, muntii Himalaya, cel mai inalt lant muntos de pe Terra, cu cel mai inalt varf de pe glob, de 8848m, deserturile Takli Makan si Jungaria in nord-vest si Gobi in nord, Campia Chinei de Est, joasa si fertila, strabatuta de fluviile Changjiang si Huang He.

 

Cadrul Cadr ul nat natur ural al - Relie elieful ful •

•

•

China are trei regiuni topografice principale ce se ridica in trepte (povarnisuri), de la depresiuni de-a lungul coastei de est pana la muntii inalti din vest. Varful cel maiChina inalt din lume, Nivelul Everestcel (8.848 se afla granita dintre si Nepal. mai m) scazut, subpe1000 de metri, ocupa sectiunea estica si cea mai populata a tarii. O mare parte a nordului Chinei se afla intr-o zona seismica si campiile  joase sunt adesea inundate. China este foarte variata, predominand munti foarte inalti si podisuri intinse. Exista, de asemenea si podisuri joase, depresiuni cu deserturi si campii netede. Relieful Chinei are una dintre caracteristicile importante ale reliefului Asiei: treptele de relief principale sunt completate de alte parti de relief - podisuri inalte (Tibet), depresiuni interioare, podisuri cu munti tociti. Specificul sau deosebit este existenta pe intinderi mari din nordul tarii a unor mari acumulari de loess, care pot ajunge la grosimi foarte mari de 200 de metri.

 

•

•

•

•

•

•

In partea vestica, vesti ca,inental in deserturi desertur i sicu pediferente podisute podisurile rile inalte, inal te, este o clima continen cont tal arida, arida, diferen mari de temperatur tempe ratura a de la iarna la vara. In est este climat continental umed. In regiunile regiunile montane inalte, clima este alpina, cu ierni lungi si aspre. In partilesudice inta intalnimclima lnimclima muson musonica, ica, tropicalasi tropi calasi subt subtropic ropicala. ala. Climaeste varia variata, ta, influen influentatade tatade asezare si relief relief.. Cea mai mare part parte e a teritoriu teritoriului lui Chin Chinei ei apart apartine ine climatului temperat-cont temperat-continental inental excesiv: In deserturileTakli deserturileTakli Makan Makan,, Jungaria Jungaria si Gobi Gobi,, clima are caracter caract er desert desertic, ic, iar in regiunile regiunile munt muntoasedin oasedin vest climaeste etaj etajata. ata. Sudull si sudSudu sud-estulChinei estulChinei apart apartin in clime climeii trop tropicalicalmusonica. In aceasta zona sunt frecvente taifunurile. EstulChinei are o clima temp temperata erata,, cu ploi muso musonice nice puternice in timpulverii. China are o clima subtropic subt ropicala ala cu ploi put puternic ernice e de vara. Centrulsi S-V, Centrulsi au o clima clima cont continent inentala ala cu vericalde,ierni vericalde,ierni reci si secetoase.I seceto ase.In n part partea ea vesti vestica, ca, in deserturi deserturi si pe podisurile inalte, este o climacontinental -arida, -arida, cu diferente difer ente mari de temperatu temperatura ra de la iarnala vara.

Cad Cadrul rul na natur tural al - Cli Clima ma

 

Cadrul natu natura rall - Hidr Hidrogr ografia afia •

•

•

Clima Clima si relief relieful ul inf influe luent nteaz eaza a re retea teaua ua hidro hidrogr graf afica ica . Fluvii Fluviile le Chinei Chinei suntt pri sun printr ntre e cele cele mai mari mari din Asia Asia cele cele mai cunosc cunoscute ute fii fiind nd : Huanghe, Changjiang, Xijang. Pe terit teritoriu oriull Chinei se gas gasesc esc sis sisteme teme hidrogr hidrografi afice ce urias uriase, e, dar si int intins inse e regiun regiunii areice areice sau endorei endoreice. ce. Pri Princi ncipal palele ele flu fluvii vii sunt sunt Changjiang Chang jiang (Fluviul (Fluviul Albastru Albastru)) de 6300km si Huang He (Fluviul (Fluviul Galben) de 5000km. In China se gases gasescc si izvoarel izvoarele e fluviilor fluviilor Indus, Indus, Brahmaput Brahmaputra ra si Mekong.. Lacuri Mekong Lacurile le chinez chineze e sunt sunt putin putin in intin tinse, se, cele cele mai mari mari fii fiind nd cele cele sarat sarate e din centru centrull si nord-v nord-ves estul tul tarii. tarii.

 

Cadrul natural Vegetatia •

In zonele muntoase se gasesc paduri de conifere si de foioase. Ele ocupa in total 1/5 din suprafata tarii. In sudestul tarii , se gasesc paduri subtropicale 8 cu bambus, arbore de camfor, cedru, chiparos ). Spre nord, vegetatia este saraca, desertica.

•

•

Se gasesc paduri de conifere si foioase in sud-vestul si nord-vestul tarii, iar in sud-est paduri tropicale si subtropicale, cu bambus, cedru, chiparos. Pe teritoriul Chinei intalnim pajisti stepice in est, care au fost inlocuite cu terenuri arabile, iar cele din vest sunt sarace in ierburi. In nordul tarii vegetatia este adaptata la uscaciune. Vegetatia estetufisuri subtropicala in sud. In Manciuria apar predominant si conifere scunde.

•

•

Partea muntoasa vestica este dominata de stepe s i deserturi, dar cresc si paduri foarte rare. In zonele muntoase se gasesc paduri de conifere si de foioase. Ele ocupa in total 1/5 din suprafata tarii. In sud-estul tarii , se gasesc paduri subtropicale cu bambus, arbore de camfor, cedru, chiparos ). Spre nord, vegetatia este saraca, desertica.

 

•

•

•

•

•

Este extrem de variata , in China traind peste 400 de specii de mamifere, incluzand ursul Panda urias, tigrul de Ussuri, leopardul, cerbul Sika, sambarul si antilopa Addax; Cateva sute de specii de pasari: pasarea soarelui, cocostarcul cu gatul negru, s.a.; peste 1500 de specii de pesti. China este cea mai populata tara de pe glob, a vand 1 227,7mil. loc., concentreaza o treime din populatia Asiei si o cincime din cea a planetei. Datorita intinderii uriase, densitatea populatiei are o valoare scazuta, de 125 loc./km2. Populatia nu este egal raspandita pe teritoriul tarii, si astfel exista regiuni cu densitati extrem de mari, in Campia Chinei de Est, de 1000 loc./km2 si regiuni cu densitati mici in vest si nord si foarte mici in podisul Tibet, de sub 2 loc./km2. China este foarte bogata si variata. Pe ntru ocrotirea elementelor naturale de flora si fauna , in China exista peste 100 de pa rcuri naturale. Printre animalele ocrotite, cel mai cunoscut este ursul Panda. Chinei este foarte bogata si variata. Pentru ocrotirea elementelor naturale de flora si fauna , in China exista peste 100 de pa rcuri naturale. Printre animalele ocrotite, cel mai cunoscut este ursul Panda.

Cadrul natural Fauna

 

•

Populatia si asezarile omenesti Populatia

•

•

•

China este cea mai populata tara a lumii, avand peste 1/5 din populatia globului. Densitatea medie nu este prea m are, dar se intalnesc regiuni cu o densitate mare a populatiei .- in Tibet populatia este mai rara. China este o tara straveche cu o cultura si o civilizatie milenara. Din cele mai vechi timpuri, chinezii au cunoscut prelucrarea bronzului, irigatiile si felul cum se produce matasea. De asemenea au inventa inventatt busola, praful de pusca si hartia. Dintre marile constructii se pastreaza si astazi Marele Zid Chinezesc, cu o lungime de 5000 de km. Republica Populara Chineza este natiunea cea mai numeroasa din lume cu peste 1,17 miliarde de cetateni, aproape un sfert din totalul populatiei globului. Majoritatea (94%) este concentrata pe litoralul din SE si in campii, unde densitatea atinge 500-1000 loc./km2. Aproximativ 70% locuiesc la tara in sate cu circa 2000 locuitori. Urbanizarea si natalitatea sunt controlate de stat. China este smpartita in 23 de provincii, trei municipalitati sub jurisdictie guvernamentala si trei regiuni de granita autonome.China este cea mai populata tara a lumii, avand peste 1/5 din populatia globului. Densitatea medie nu este prea m are, dar se intalnesc regiuni cu o densitate mare a populatiei

 

Popula Po pulatia tia si asezarile asezarile ome omenes nesti ti - Or Orasel asele e •

•

•

•

China are o retea China retea fo foarte arte bin bine e dezvolt dezvoltata ata de orase orase mar marii si foa foarte rte mar mari. i. Capitala Capita la tarii este Beijin Beijing. g. Aici se gases gasescc palate si temple stra stravechi vechi,, dar si con constr struct uctii ii mod moderne erne si indu industr strial iale. e. Por Portul tul Sha Shangh nghai ai se num numara ara print pri ntre re ce cele le ma maii ma mari ri or oras ase e al ale e lu lumi miii si al tarii tarii.. Trei sfer Trei sferturi turi din populat populatie ie traies traieste te la sate, sate, dar in China se gasesc gasesc si orase ora se mar mari, i, peste peste 20 avand avand mai mul multt de 1 mil. mil. de locuito locuitori ri fie fiecar care. e. Capitala Capita la Chinei este Beijin Beijing, g, cu 5,8 mil. loc. Shanghai, Shanghai, cu 7,5 mil. loc., loc., unul din unul dintre tre cel cele e mai mar marii ora orase se ale lum lumii, ii, sit situat uat la gur gura a de var varsar sare ea fluviu flu viului lui Cha Changj ngjiang iang si est este e cel mai mar mare e port port si cen centru tru ind indust ustrial rial al tarii. Guangzhou, Guangz hou, cu 2,9 mil. mil. loc. este este oras-p oras-port ort la Marea Chinei de Sud si important centru important centru al industriei industriei matas matasii. ii. Xi'an, cu cu 2 mil. loc. este este unul dintre din tre put putinel inele e ora orase se mari din interio interiorr si fos fosta ta cap capita itala la a Chinei, Chinei, foarte foarte bogat in monumente. monumente.

 

Resursele naturale si economia  – Resursele naturale

•

Resursele naturale naturale ale Chinei sunt numeroase si variate. Este cel mai mare producator mondial de carbuni, minereu de fier si staniu si un important producator de petrol, minereuri neferoase, aur, sare, fosfati naturali s.a.Folosi s.a.Folosind nd marile resurse deo carbuni, China si-a dezvoltat puternica baza energetica. Este prima producatoare mondiala de carbuni.

 

Resursele naturale si economia - Industri ria a •

•

•

•

Industria Industr ia pre preluc lucrat ratoar oare e est este e una din dintre tre cel cele e mai put puterni ernice ce si diversific diver sificate ate din lume. lume. China a deveni devenitt al doilea doilea produc producator ator mondia mondiall de energie energie electri electrica; ca; este este un mare mare produc producator ator de fonta fonta si otel, masin masinii si utilaje: masini masini agrico agricole, le, locomotive, locomotive, autocamioane autocamioane,, nave fluviale si maritime, maritim e, aparatura aparatura electro electronica nica si electro electrotehnic tehnica, a, sateliti sateliti artific artificiali iali si rachete rachet e cosmi cosmice. ce. China este cel mai mare produc producator ator mondia mondiall de televiz televizoare, oare, bicicl biciclete ete si jucari jucarii. i. Alte produ produse se ale indus industriei triei preluc prelucratoa ratoare re chinez chineze e sunt: produsele produs ele chimi chimice ce si petroc petrochimice himice,, textile textile pe baza baza de matas matase e natura naturala la si bum bumbac, bac, ciment ciment si pro produs duse e ali alimen mentar tare. e. Trad raditi itiile ile mes mestes tesuga ugares resti ti pas pastra trate te pana ast astazi azi sun suntt bro brodat datul ul pe matase, ceramica, matase, ceramica, portelanul, portelanul, sticlaria artist artistica, ica, sculptura sculptura in fildes si  jad, confectionarea de articole din lemn si bronz. Prima baza sideru siderurgica rgica este China De De Nord . China China este prima producato produc atoare are de minereu minereu de fier fier si ote otel. l. China China are cele cele mai mar marii rezerve rezerv e de carbune carbune din lume, carbun carbunele ele asigur asigura a 80% din consu consumul mul de energie al tarii. Majori Majoritatea tatea carbun carbunilor ilor se gases gasescc in nordul tarii

 

Resur Re sursele sele natur naturale ale si economia economia - Industri Industria a •

•

•

•

•

Sudul Chinei contine 84% din resursele de hidroelectricitateale hidroelectricitateale tarii. Alte resurse ale subsolului subsolului sunt: fier (locul II), tungsten (locul I), sare, mangan, mangan, mercur, plumb, staniu. China esteal patrulea producator de petrol din lume, lume, resurse minarale, cele mai mari rezer rezerve ve de stibi stibiu u si wolfr wolfram am din lume lume.. Dupace comu comunist nistii ii au ajunsla put putere ere in 1949, China China a nationalizattoate nationalizattoate indu industriil striile e si a implementat implementat o politica politica de industrializare industrializare rapida, condusa condusa de stat, cu un accent deosebit pe dezvoltarea dezvoltarea industriilor de otel legate de de aparare. Din 1978, 1978, noile investiti inve stitiii s-au concent concentrat rat in industriatextilelo industriatextilelorr si a bunurilor bunurilor de larg consu consum m de folosinta indelungat indelungata. a. Industriaprelucrat Indu striaprelucratoare oare se gasest gaseste e in sapteregiuni prin principal cipale.Ind e.Industr ustria ia este in continua crestere: siderurgie (locul IV), masini unelte, automobile,tractoare,feroviara, automobile,t ractoare,feroviara, biciclete, mecanicafina, nave, electronica, industrie chimica, nucleara. nucleara. China a patru China patruns ns put puternicpe ernicpe piet pietele ele occid occidenta entale le prin indu industriaartizana striaartizanala, la, mai ales prin juca jucarii. rii. Dupa Dupa 1980 conduce conducerea rea chin chineza eza s-a orientat orientat spre o economie economie de piata dirijata, creandzone economice specializate (ZES) pe litoral. De la Beijing la la Tianjin se gaseste un cordon cordon industrial industrial care produce produce carbune carbune si produse ale acestuia, indeosebifier inde osebifier si otel, piesede masini, masini, produse produse chimi chimice ce si text textile. ile. Regiunea nord Regiunea nord-vest -vestica ica este prin principal cipalul ul prod producat ucator or de metal metale e nefe neferoase. roase. Este a treiaproducatoare treiaproducat oare de energie energie elect electrica. rica. Prima Prima baza sider siderurgi urgica ca este Chin China a De Nord . China China esteprima producato producatoare are de minereu minereu de fier si otel.

 

•

•

•

Agricultura Agricultur a chinez chineza a este foartediversi foartediversificata. ficata. Terenu Terenurile rile culti cultivate vate ocupao zecimedin suprafatatarii, suprafatatarii, dar mai multde jumatate jumatate din acestea, peste 55 de mil. de hectare sunt irigate, irigate, China ocupand primull loc pe glob la suprafe primu suprafete te iriga irigate. te. A devenit devenit cel mai mare producator produca tor mondia mondiall de cereale, cereale, ocupandprimul loc la orez (cultivat (culti vat in parteacentralasi sudic sudica) a) si grau(cultivat in nordulsi nord-estul nord-es tul tarii tarii). ). China produce de asemeneabumbac si cartof cartofi, i, ceai, canepa, fructe. Pe suprafete mari se cultiva vita de vie, arboride cafea si de cacao, trest trestie ie de zahar. zahar. Aceasta Aceas ta tarainregistr tarainregistreaza eaza recor recorduri duri si in domeniul domeniul crest cresterii erii animalelor, astfel, ocupa locul 1 pe glob la cresterea cresterea de porcine,ind porcin e,indeosebi eosebi in CampiaChinei de Est, locul locul 2 la cresterea cresterea de ovine si si locul4 la bovine; bovine; in regiu regiunile nile mai inaltese cresccai si vaci. In sudul sudul si estultarii se practi practica ca crest crestereaviermilor ereaviermilor de matase, matase, China ocupalocul 1 la productiade matase matase.. La pescuit, ocupa ocupa primull loc, depasi primu depasind nd Japoni Japonia a si Rusia Rusia..

•

•

Res esur urse sele le na natu turral ale e si econ ec onom omia ia - Ag Agri ricu cult ltur ura a

Principaleleculturi sunt orzulsi orezul Principaleleculturi orezul,, graulsi bumbac bumbacul ul , pentrufiecare dintr dintre e ele China ocupan ocupand d primu primull loc mondial mondial.. in sud se dezvoltapomicultu dezvoltapomicultura ra trest trestiei iei de zahar zahar si a ceaiului ceaiului.. Dintreanimale se cresc cresc porci porci,, oi caprebovine si camile camile.. in privinta privi nta pescu pescuitulu ituluii China se afla afla pe primul primul loc in lume.Agric lume. Agricultur ultura a esteintensiva, obtinandu-se obtinandu-se in sud pana la trei recolte recolt e pe an. Se fac terasa terasari ri (teras (terasareapamantului areapamantului este de asemenea asemen ea o caracteristicaa caracteristicaa agric agriculturi ulturiii chinez chineze e in zone deluro deluroase; ase; terasele terasel e servesc sc ului atatla controlul ul erozi eroziunii uniiarea solului, solul ui, cat si la captare captarea a ploil ploilor orserve musonului muson decontrol varapentru inundarea inund lanurilor de orez de pe dealuri); dealuri); irigari, fertilizari. fertilizari. Agricultura, silvicultu silvi cultura ra contri contribuie buie cu peste 25% la Produsul Produsul Inter Intern n Brut (PIB). China detinelocul I mondialla mondialla productia productia de grau grau si orez, dar si la cartofidulci, bumbac, tutun, tutun, rapita, ceai(locul II dupa India) India).. Pentrucomert cea mai impor importanta tanta cultur cultura a estebumbacul. Crestereaanimalelorse Crest ereaanimalelorse face cu precadere precadere in vest. China detinand detina nd recor recorduri duri la porcine (40% din efecti efectivele vele mondia mondiale), le), ovine (locul (locul III), cabali cabaline ne (loculI), bivoli(locul II), yac yac ([n Tibet). Tibet). Exista Exist a o traditie traditie in privinta privinta cres cresteriiviermilorde teriiviermilorde matase. Pescuitul Pescui tul ocupalocul III in lume, fiinddezvoltatapiscicultura. fiinddezvoltatapiscicultura.

 

Resursele naturale si economia Agricultura •

•

•

Se fac teras terasari ari (tera (terasareapamantu sareapamantului lui este de asemenea asemenea o caracteristica caracteristica a agriculturii agriculturii chineze in zone zone deluroase; deluroase; terasele terase le serves servescc atatla cont controlu rolull erozi eroziuniisolului, uniisolului, cat si la captarea captarea ploi ploilor lor muson musonulu uluii de vara pent pentru ru inun inundarea darea lanurilor de orez de pe dealuri); dealuri); irigari, fertilizari. Agricultura, silvicultura contribuie cu peste 25% la Produsul Intern Brut (PIB). China detine locul I mondial la produ productia ctia de grau si orez orez,, dar dar si la cartof cartofii dulc dulci, i, bumbac, tutun, rapita, ceai (locul II dupa dupa India). Pentru comer Pentru comertt cea mai impo importan rtanta ta cult cultura ura este bumbacul. Cresterea animalelor se face cu precadere precadere in vest.

•

China detinane detinane recorduri la porcine (40% (40% din efectivele mondiale),, ovine (locul III), cabaline mondiale) cabaline (locu (locull I), bivoli (locu (locull II), yac (in Tibet). Tibet). Existao trad traditie itie in privinta privinta crest cresterii erii viermilor de matase.

 

•

•

Imensa retea de cai de comunicatie a Chinei nu acopera intregul teritoriu, fiind mai densa in est si nord-est. In China s-au construit in ultimele decenii magistrale feroviare si rutiere, unele urcand la peste 6000m. Aceasta tara are cea mai mare retea fluviala navigabila si un transport maritim in plina dezvoltare. Principalele porturi sunt Shanghai, Dalian, Guangzhou, iar cele mai mari aeroporturi sunt cele din orasele Beijing, Shanghai si Guangzhou.Transporturile Guangzhou.Transporturile sunt in curs de dezvoltare. Se practica cele navale.Principalele culturi sunt orzul si orezul, graul si bumbacul , pentru fiecare dintre ele China ocupand primul loc mondial.

Resursele naturale si economia Transporturile

 

•

Comertul este foarte dezvoltat, China fiind una dintre cele mai mari puteri comerciale ale lumii. Exporta produse industriale, combustibili, minereuri, articole traditionale si produse agricole si importa masini si utilaje industriale.in prezent, orasul-port Hong Kong participa la volumul comertului mondial.in prezent, orasul-port Hong Kong participa la volumul comertului mondial.

Resursele naturale si economia Comertul

 

Resursele Resur sele naturale naturale si economia economia - Turismul •

Principalele atractii turistice ale Chinei sunt atat naturale, cat si cultural-istorice, intre care: capitala cu "Orasul interzis", Marele Zid Chinezesc, grotele Yun'gang, ce adapostesc statuile statuil e lui Buddha, vechile orase Chengde, Jinan, Xi'an, bogate in monumente, orasul tibetan Lhasa, important centru religios, Muntii Himalaya, peisaje si fenomene ale naturii: cascade."paduri de piatra" si "de lut",

 

Res esur urse sele le na natu turral ale e si econ ec onom omia - Te,ur uris ismu mul Turismu urismul l este ia in crestere, crester bucuran bucurandu-se du-sel de peisaje deosebi deosebite, te, •

regiunii car regiun carsti stice, ce, mul multe te obi obiect ective ive ist istori orice ce (Mar (Marele ele Zid Chinezesc). Chine zesc).Caile Caile de comunica comunicatie tie sunt dese dese si moderni modernizate zate in partea de est est a tarii. tarii. China are un un sistem sistem larg de cai cai navig navigabile abile interne intern e - 110.00 110.000 0 km. Baza sist sistemului emului de transport transport al Chinei Chinei moderne mod erne o reprezin reprezinta ta ret reteaua eaua de cai fer ferate ate - 53.1 53.187 87 km. S-au S-au constr con struit uit mul multe te drum drumuri uri prin princip cipale ale noi pen pentru tru a deschide deschide regiunile vesti regiunile vestice ce perif periferice. erice. In total, in China exista exista 1.014. 1.014.300 300 km. de drumuri. drumuri. Este foarte foarte extins mersu mersull pe bicicleta. bicicleta.