Proiect_Batos[1] Vita de Vie

V I Z A T. SCDVV BLAJ L. S.

semnătura.

PROIECT DE EXECUŢIE

AMENAJAREA ŞI ORGANIZAREA TERITORIULUI PENTRU ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIEI DE VIE LA S.C. BACA S.R.L. BATOŞ JUD. MUREŞ SUPRAFAŢA EFECTIVĂ– 11,45 HA

FAZA

P.E. CU -DETALII DE EXECUŢIE

BENEFICIAR

- S.C.BACA S.R.L.BATOŞ.

PROIECTANT

- ing. Cristea Ştefan - 2010 2

Proces verbal de avizare întocmit azi 15 I 2010 În baza temei de proiectare , a comenzii ferme şi a contractului de proiectare a fost întocmită documentaţia privind “ Amenajarea şi organizarea teritoriului şi înfiinţarea plantaţiei de vie” la SC Baca s.r.l, Batoş Ferma Batoş pe suprafaţa totală de 14,21 ha. din care vie efectivă 14,21 ha. Proiectantul ing. Cristea Ştefan prezintă soluţiile proiectate cât şi costurile necesare pentru materializarea în teren a acestora , care sunt în conformitate cu tema de proiectare. Beneficiarul SC BACA SRL este de acord cu documentaţia prezentată şi solicită finalizarea şi multiplicarea proiectului în patru exemplare din care 2 pentru beneficiar, unul la Direcţia Agricolă Mureş pentru obţinerea autorizaţiei de plantare şi unul la proiectant.

Proiectant

Administrator,

ing. Cristea Ştefan

Horohai Octavian

3

S.C. BACA S.R.L .BATOŞ J 26/1704/2005 CUI R.17995031 Comuna Batoş Jud. MUREŞ Nr. 12 /_06. Decembrie. 2005

COMANDA În vederea refacerii patrimoniului viticol în perimetrul SC Baca, S.R.L. BATOŞ jud. Mureş vă rugăm să procedaţi la întocmirea unui proiect de reînfiinţare a plantaţie de viţă de vie pe suprafaţa efectivă de 11,45 ha la SC BACA SRL, Comuna Batoş, jud. Mureş. Întocmirea proiectului se va face pe un teren viticol situat în partea estică a intravilanului localităţii Batoş in partea nordică a jud. Mureş, spre Judeţul Bistriţa-Năsăud. Societatea noastră vă pune la dispoziţie planul topografic de situaţie, al terenului pe care se va înfiinţa noua plantaţie viticolă scara 1 : 2.000, cât şi planul de încadrare în zonă. Menţionăm că terenul este în proprietatea noastră prin cumpărare. Proiectul se va elabora în conformitate cu tema de proiectare, care se va întocmii de comun acord.

Vă mulţumim, Administrator, Horohai Octavian Către, Proiectant, ing. Cristea Ştefan - Blaj.

4

TEMA DE PROIECTARE privind întocmirea proiectului de organizarea teritoriului şi reînfiinţarea plantaţiei de vie, pe un teren care a aparţinut IAS Batoş, Judeţul Mureş. Suprafaţa totală 14,21 ha Suprafaţa ocupată cu vie – 13,69 ha din care suprafaţa efectivă cu vie 11,45 ha DENUMIREA DOCUMENTAŢIEI :Amenajarea şi organizarea teritoriului pentru înfiinţarea plantaţiei de vie la SC BACA SRL, Batoş, jud. Mureş. AMPLASAMENTUL : Terenul care face obiectul proiectului în suprafaţă totală de 14,21 ha situat în partea estică faţă de intravilanul Batoş, jud. Mureş. SITUAŢIA JURIDICĂ A TERENULUI : Suprafaţa amenajată în vederea înfiinţării plantaţiei de vie , face parte din masivul viticol Batoş, care aparţine societăţii S.C. BACA S.R.L. Batoş, jud. Mureş. PROPUNERI DE LUCRĂRI : Amenajarea teritoriului -

Organizarea şi pregătirea terenului viticol

-

Înfiinţarea plantaţiei de vie

-

Întreţinerea plantaţiei tinere anul I. - II. - III.

-

Instalarea sistemului de susţinere

-

Consolidarea reţelei de circulaţie ( drumuri , poteci , zone de întoarcere)

-

Combaterea eroziunii şi eliminarea dirijată a apelor pluviale şi de adâncime.

STRUCTURA SOIURILOR PROPUSE LA PLANTARE S.C. BACA SRL. Suprafaţa efectivă de vie = 11,45 ha Se vor cultiva soiurile: Sauvignon, Pinot gris, Muscat Ottonel Fetească albă şi Fetească regală. FORMA DE CONDUCERE : Clasică semiprotejată la baza pantei şi pe forme semi înalte cu braţe schimbabile spre vârful pantei 7 . DISTANŢA DE PLANTARE : 2,0 m între rânduri şi 1,2ml pe rând.. 8. VALOAREA ESTIMATIVĂ A LUCRĂRILOR: 2. milioane lei noi. 9. EŞALONAREA INVESTIŢIEI : 2010 - 2009 10. BENEFICIARUL va obţine autorizaţiile şi avizele necesare realizării proiectului. Proiectant

Administrator,

ing. Cristea Ştefan

Horohai Octavian 5

MEMORIU DESCRIPTIV Judeţul Mureş cuprinde părţi importante din Podgoria Târnave de a lungul râului Târnava Mică, cât şi părţi din Podgoria Lechinţa, la limita cu Judeţul Bistriţa-Năsăud.. În această parte de ţară, viticultura este tradiţională, mărturiile lui Herodot referitoare la agatârşii care, pe Târnave şi pe Mureş aveau preocupări viticole în sec. IV î. Ch. sau medalia Dacia Felix bătută de Traian după cucerirea Daciei, sunt dovezi care atestă vechimea preocupărilor legate de viţa de vie a locuitorilor care au vieţuit pe aceste meleaguri. După revoluţia din 1989 viticultura zonei judeţului Mureş ca şi cea la nivel naţional a traversat o perioadă grea. Multe plantaţii au fost abandonate după desfiinţarea marilor exploataţii de tip cooperatist sau I.A.S. In ultimi ani au fost schimbate relaţiile de producţie prin privatizarea marilor exploataţii viticole din Podgoria Lechinţa cât şi în alte podgorii ale ţării, a început un proces ireversibil de relansare economică a activităţii viticole. A început o campanie de reînfiinţare a plantaţiilor viticole distruse de o perioadă de tranziţie, prin dinamizarea activităţii de producere a materialului săditor viticol din soiuri moderne, utilizând cele mai înalte tehnologii la nivel european (exemplu moderna pepinieră viticolă de la Jidvei ,Arad sau altele.). În câţiva ani România va putea să-şi reocupe locul pe care-l merită în viticultura marii familii a ţărilor europene. Condiţiile agro-eco-pedologice din judeţul Mureş centrul viticol Batoş sunt adecvate pentru cultura soiurilor de viţă de vie nobile, destinate producerii vinurilor albe cu denumire de origine şi trepte de calitate. Podgoria Lechinţa situată la limita Nordică de cultură a viţei de vie,întruneşte condiţii de microclimat favorabil culturii soiurilor nobile de viţei de vie capabile să obţină vinuri cu o prospeţime şi o personalitate aparte. Activitatea viticolă din toate podgoriile din centrul Transilvaniei, este coordonată de Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Viti-Vinicole Blaj. Principalele preocupări ale staţiunii sunt: -

Îmbunătăţirea continuă a sortimentului prin crearea de clone şi soiuri noi.

-

Perfecţionarea tehnologiilor agrotehnice specifice în plantaţiile viticole şi în producerea materialului săditor viticol.

-

Valorificarea superioară a producţiei de struguri prin diversificarea tehnologiilor de producere a vinurilor de calitate superioară.

Au fost create soiuri noi de viţă de vie pentru vinuri albe de calitate (Blasius, Selena, Astra) sau pentru vinuri roşii (Amurg), soiuri cu rezistenţă la boli şi ger (Brumăriu şi Radames). De 6

asemenea au fost create clone valoroase la toate soiurile cultivate în zonă (Fetească regală – 21, Riesling italian – 3, Sauvignon – 9, Pinot gris – 34, Traminer roz – 60, Neuburger – 10, Muscat ottonel – 12 şi Fetească albă - 29). Cea mai mare societate viticolă din zonă este S.C. Jidvei S.R.L. care deţine peste 3.000 ha vie şi produce vinuri cu o personalitate aparte apreciate unanim în ţară şi străinătate. Vinurile de Jidvei sunt frecvent exportate în ţări ca SUA, Japonia, Anglia, Danemarca, Suedia şi altele unde sunt din ce în ce mai căutate şi apreciate. Ferma Baca situată la marginea intravilanului Batoş comuna Batoş, jud. Mureş, face parte din masivul viticol al fostului I.A.S. cunoscut ca mare cultivator de viţă de vie din podgoria Lechinţa, vestită în ţară şi străinătate pentru vinurile sale de înaltă calitate. Principalele soiuri cultivate sunt Fetească albă, Riesling italian , Traminer roz , Pinot gris , Sauvignon, Neuburger şi altele. Vinurile realizate din aceste soiuri în centrul viticol Batoş au o personalitate aparte, ceea ce le face să fie foarte apreciate de consumatori. Datorită condiţiilor agro-eco-pedologice de microclimat din podgoria Lechinţa, vinurile obţinute la Batoş au un nivel înalt de acumulare a aromelor cu meţinerea ridicată a acidităţii ceea ce le conferă o prospeţime şi o fructuozitate apetisantă. Vinurile aromate de tip Muscat Ottonel prezintă o intensitate a aromelor care nu se întâlneşte în alte podgorii din ţară şi chiar din străinătate. De asemenea şi în cazul soiului Sauvignon. aroma specifică poate fi pusă în valoare în toate arealele viticole din Podgoria Lechinţa. Preşedintele OIV în anul 1962 când a vizitat SCPV Blaj a afirmat că:“Nicăieri în lume Muscatul Ottonel nu are aroma ca la Blaj”.Afirmaţia sa este înscrisă în cartea de aur a S.C.D.V.V. Blaj. Afirmaţia poate fi extinsă la nivelul tuturor podgoriilor din Transilvania. Podgoria Lechinţa prezintă condiţii climatice deficitare în special în ce priveşte temperatura medie utilă, ceea ce se răsfrânge pozitiv asupra păstrării aromelor şi a nivelelor ridicate de aciditate, chiar dacă vinurile necesită uneori şaptalizare din cauza acumulărilor de zahăr mai moderate în anii mai reci. Ceaţa care-şi face simţită prezenţa încă din lunile de vară (iulie – august) formează o peliculă de apă deasupra bobului ceea ce creează o tensiune superficială care nu permite evaporarea aromelor (care sunt foarte volatile) în procesul de maturare a strugurilor. De asemenea aceste condiţii specifice zonei conduc la păstrarea a unei acidităţi ridicate ceea ce conferă vinurilor o fructuozitate şi o prospeţime puţin întâlnită în alte centre viticole ale ţării. Suprafaţa de teren care constituie obiectul prezentului proiect este amplasată pe versantul cu expoziţie sudică din partea estică, deasupra intravilanului Batoş Terenul aparţine S.C. Baca S.R.L. în suprafaţă Totală de 14,21 ha din care 11,45 ha va fi suprafaţa efectiv ocupată cu vie. Terenul este 7

amplasat pe o pantă cu expoziţie generală sudică, cu o altitudine cuprinsă între 440 şi 500m faţă de nivelul mării. Suprafeţele destinate înfiinţării plantaţiei de vie au o pantă lină cu expoziţie favorabilă şi un sol cu fertilitate mijlocie, cu izvoare de coastă care necesită lucrări de eliminare a apelor de adâncime prin drenuri. Terenul respectiv necesită lucrări de organizare a teritoriului datorită faptului că urmează ase înfiinţa plantaţia viticolă după defrişarea în urmă cu 3 - 4 ani a plantaţiei viticole care a ocupat terenul în ultimii 30 de ani .şi nu pot fi păstrate elementele de organizarea teritoriului (parcele, tarlale, drumuri de exploatare, poteci şi zone de întoarcere). Din vechea organizare se păstrează drumul principal care se va consolida prin balastare şi se va adapta cerinţelor viitoarei plantaţii de vie Noua organizare a teritoriului se va executa în conformitate cu planul de situaţie anexat prezentului proiect .Există toate premizele ca noua plantaţie viticolă să realizeze producţii mari de struguri şi o calitate specifică zonei. În conformitate cu tema de proiectare au fost propuse pentru plantare,.soiuri raionate în Podgoria Lechinţa ca: Fetească albă, Muscat ottonel, Sauvignon, Traminer roz Fetească regală. De remarcat că în condiţiile climatice ale Podgoriei Lechinţa, soiurile negre rareori acumulează suficientă culoare pentru vinuri roşii. Solul pe care se propune înfiinţarea plantaţiei de vie are o expoziţie favorabilă, cu fertilitate naturală mijlocie, ferit de accidente climatice. Terenul trebuie să fie bine amenajat şi fertilizat. În comformitate cu „Tema de Proiectare” se vor planta preponderent soiuri de înaltă calitate din care pot fi obţinute vinuri cu denumire de origine, care satisfac pretenţiile mereu crescânde ale consumatorilor din tară şi din străinătate. Având în vedere altitudinea destul de ridicată a amplasamentului viticol, se poate obţine o producţie constant ridicată de struguri şi realizarea unui conţinut înalt al acumulărilor de zahăr în must. Poate fi aplicată tehnologia semiprotejată pentru iernarea viţei de vie cu conducerea butucilor pe braţe multianuale schimbabile, în partea superioară a pantei.

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

8

CONSIDERAŢII GENERALE

SISTEMATICA GENULUI VITIS

Genul Vitis a fost subdivizat de către Planchon (1887) în două subgenuri sau secţiuni: -

secţia Muscadinia, din care fac parte viţele cu caracterele morfologice şi anatomice apropiate de genul Ampelopsis, numărul de croozomi 2n = 40;

-

secţia Euvitis, denumită în prezent secţie Vitis, în care sunt incluse viţele adevărate, numărul de cromozomi 2n = 38.

Secţia Muscadinia – cuprinde speciile de viţe răspândite în regiunile tropicale şi subtropicale ale Americii de Nord: Vitis rotundifolia (Muscadine Grape), Vitis munsoniana (Little Muscadine Grape) şi Vitis popenoei. Sunt imune la filoxeră, rezistente la mană şi oidium, însă foarte sensibile la ger. Datorită însuşirilor valoroase de rezistenţă la filoxeră şi boli, se folosesc în lucrările de ameliorare a viţei de vie. Particularităţile morfologice şi anatomice: coardele au lemnul dens (tare), măduva slab dezvoltată, iar scoarţa nu se detaşează şi rămâne aderentă. La noduri diafragma lipseşte, încât canalul medular este continuu, cârceii sunt simpli, neramificaţi şi cu dispoziţie intermitentă. Frunzele sunt simple, palmate, fără lobi aparenţi, strugurii mici cu gust foxat şi cu boabe puţine care se maturează succesiv pe ciorchine. Boabele sunt slab suculente acumulează cantităţi mici de zaharuri, seminţele aproape rotunde cu chalaza ovală şi încreţită. Muscadiniile nu se pot înmulţii prin butaşi, ci numai prin marcote, de asemenea nu se pot altoii cu viţe adevărate (Vitis vinifera). Secţia Vitis, - cuprinde speciile de viţă adevărate, răspândite în zonele temperate ale Europei şi Asiei, Americii de Nord, America Centrală şi nordul Americii de Sud. Particularităţile morfologice şi anatomice: coardele au lemnul moale, cu vasele conducătoare bine dimensionate (groase), măduva foarte dezvoltată, iar scoarţa se detaşează sub formă de ritidom. Canalul medular este întrerupt la noduri, prin diafragmă, iar cârceii bifurcaţi sau trifurcaţi, cu dispoziţie intermitentă sau continuă pe lăstar. Frunzele sunt în general lobate, strugurii mari cu boabe numeroase, care se menţin pe ciorchine şi după maturarea lor. Bobul este cărnos, suculent, în care se acumulează multe zaharuri, seminţele piriforme şi cu rostrul lung.

9

GENUL VITIS

A. SECŢIA MUSCADINIA •

V. rotundifolia

•

V. musoniana

•

V. popenoei

B. SECŢIA EUVITIS (VITIS) a. Speciile americane, adaptate la climatul temperat •

1. GRUPA ORIENTALĂ – V. labrusca, V. aestivalis, V. lincecumii, V. bicolor.

•

2. GRUPA CENTRALĂ – V. riparia, V. rupestris, V. berlandierii, V. cordifolia, V. monticola, V. solonis, V. champini, V. rubra, V. cinerea, V. candicans.

•

3. GRUPA OCCIDENTALĂ – V. californica, V. arizonica, V. girdiana.

b. Speciile americane adaptate la climat cald tropical şi ecuatorial •

4. GRUPA FLORIDA – V. coriacea, V. gigas, V. simpsonii, V. smalliana.

•

5. GRUPA TROPICALĂ – V. bourgoeana, V. caribaea, V. tiliaefolia.

c. Speciile asiatice, rezistente sau sensibile la frig •

6. GRUPA NORD-ESTICĂ – Specii rezistente la frig: V. amurensis, V. coignetiae, V. thumbergii.

•

7. GRUPA SUD-ESTICĂ – Specii sensibile la frig: V. armata, V. davidii, V. romaneti, V. flexuosa, V. pazeski, V. reticulata, V. lanata, V. papilosa.

d. Speciile euro-asiatice, adaptate la climatul temperat şi mediteranean

10

•

8. GRUPA EURO-ASIATICĂ – Vitis silvestris - Vitis vinifera

-

proles orientalis

-

proles occidentalis

-

proles pontica

Viţele adevărate au numărul de cromozomi în bază n = 19 şi se cunosc: soiurile triploide cu 2n = 57 şi soiuri tetraploide cu 2n = 76, care sunt considerate mutaţii. Există şi soiuri pentaploide cu 2n = 96, semnalate de H. P. Olmo(1942), cât şi soiuri hiperploide cu 2n = 40, observate de B. Husfeld (1950). Toate speciile se pot altoii şi încrucişate între ele, cu formarea de descendenţi viabili, fertili. Încrucişarea cu speciile din secţia Muscadinia este dificilă, din cauza diferenţelor cromozomiale, hibrizii obţinuţi fiind sterili (Detjen 1919). Înmulţirea prin altoire. Altoirea la viţa de vie este o practică foarte veche, încă din antichitate, romanii foloseau altoirea în scopul de înnobilare a viţelor în plantaţii, înlocuindu-le pe cele mai puţin valoroase cu alte soiuri. După pătrunderea filoxerei în Europa (1863), altoirea a devenit metoda de bază pentru înmulţirea viţei de vie şi totodată metoda de luptă indirectă împotriva filoxerei. Ideea altoirii viţelor roditoare europene, slab rezistente la filoxeră, pe viţe americane rezistente la aceasta, aparţine francezului Gaston Basille (1896). Acesta călătorind în America a văzut într-un muzeu din Philadelphia un exponat cu următoarea inscripţie: „această vie nu trăieşte decât altoită pe Mustang”, era vorba de o viţă din soiul Chasselas, altoită pe specia de viţă americană V. candicans. Introducerea altoirii în practica viticolă ca metodă de luptă împotriva filoxerei, şi-a făcut loc foarte greu. Pe de-o parte, exista prejudecata că viţele americane ar putea transmite prin altoire gustul foxat al strugurilor la viţele europene, iar pe de altă parte, altoirea necesită cunoştinţe tehnice noi şi era o metodă tehnologică mult mai costisitoare pentru înmulţirea viţei de vie. Plantaţiile de portaltoi. Acest sector se înfiinţează în cadrul pepinierei, pentru a asigura producţia anuală de butaşi portaltoi. Suprafaţa plantaţiilor de portaltoi se stabileşte în funcţie de producţia de butaşi care se obţine la hectar (în medie 100.000 butaşi/ha). Pentru 1 ha şcoală de viţă este necesară o suprafaţă de 1,5 – 2 ha plantaţie de portaltoi (raportul de dependenţă 1:1,5 – 2,0).

11

Plantaţiile de coarde altoi. Acestea trebuie să fie înfiinţate cu material biologic devirozat şi autorizat. Se pot realiza circa 50 mii ochi viabili la hectar. Aceasta este o activitate specifică pentru staţiunile de cercetare ţi producători de material săditor viticol. .

MEMORIU TEHNIC Trupul pe care a fost întocmit prezentul proiect, întregeşte plantaţiile viticole ale zonei Batoş, unde preocupările privind viticultura sunt tradiţionale. Vinurile realizate aici şi-au câştigat o binemeritată faimă prin calităţile lor deosebite şi prin personalitatea lor. După revoluţia din 1989 majoritatea plantaţiilor din România au cunoscut un regres datorită fărâmiţării suprafeţelor plantate cu viţă de vie cât şi mai ales datorită decapitalizării unităţilor de profil. Zona Jidvei a avut o situaţie fericită datorită unor investitori serioşi care au îmbunătăţit activitatea în viticultură a fostului IAS Jidvei şi care au trecut la refacerea plantaţiilor îmbătrânite, care nu mai au o eficienţă economică favorabilă. În acelaşi timp au fost schimbate relaţiile de producţie. Viticultura nu s-a fărâmiţat ci s-a trecut la o exploataţie modernă de tip occidental. Şi în alte centre viticole din Podgoria Târnave sau alte podgorii din Transilvania, lucrurile au început să se schimbe în ultima vreme. Întrucât multe suprafeţe de vie au fost abandonate iar unele aflate în exploatare au vârste de peste 20-25 ani, se impune refacerea suprafeţelor plantate cu viţă de vie în viitori ani. Prezentul proiect, este o mică parte din tendinţa de refacere şi revitalizare a activităţii viticole din podgoria Lechinţa..

A. DATE GENERALE 1. Denumirea investiţiei “Amenajarea şi organizarea teritoriului şi reînfiinţarea plantaţiei de vie, la SC BACA SRL la ferma Batoş, jud. Mureş, în fază unică cu detalii de execuţie”, la solicitarea beneficiarului prin comanda emisa către proiectant. Beneficiarul investiţiei este S.C. BACA S.R.L. Batoş comuna Batoş judeţul Mureş.

12

2. Termen de punere în folosinţă: conform eşalonării prevăzute în proiect, de comun acord cu beneficiarul, lucrarea se v-a executa în perioada 2010 – 2009 cu capacitatea deplină de punere în funcţiune începând cu anul 2010. 3. Proiectant: ing. Cristea Ştefan. 4. Terenul destinat plantaţiei de vie este proprietatea S.C. BACA SRL Batoş. Terenul este situat în estul intravilanului Batoş pe un versant cu pantă lină şi expunere favorabilă în vecinătatea masivului viticol al fostului I.A.S. Batoş Judeţul Mureş. Expoziţia este în general sud-estică cu uşoară frământare a reliefului. Necesită lucrări de eliminare a excesului de apă mai ales în urma schimbărilor climatice majore care s-au manifestat în anul 2005. 5. Capacitatea: Suprafaţa totală pe care se întocmeşte documentaţia tehnică de înfiinţare a plantaţiei de vie este de 14,21 ha, din care vie efectivă 11,45 ha. Căile de acces existente, necesită o reamenajare şi întreţinere corespunzătoare pentru a permite accesul în plantaţia viticolă în orice condiţii meteorologice. Acestea deservesc şi alte suprafeţe viticole de aceea drumul principal de acces, cu traseu neschimbat, până la intrarea în perimetrul viticol trebuieşte îmbunătăţit prin nivelare-balastare. Acest drum a fost balastat şi la ora actuală limitează trupul de restul plantaţiilor viticole din zonă. 6. Situaţia juridică: Terenul este administrat de către SC BACA SRL Batoş în baza contractului de vânzare-cumpărare, ca proprietar de drept. 7. Butaşii altoiţi de viţă de vie, necesari înfiinţării noilor plantaţii, se asigură prin cumpărare de la furnizori din ţară sau din Comunitatea Europeană

II. CONDIŢII NATURALE Relieful: Terenul luat în studiu este amplasat pe teritoriul comunei Batoş jud. Mureş în partea nord-estică a intravilanului pe o pantă neuniformă cu expoziţie favorabilă şi cu un relief uşor frământat mai ales în partea stângă a debuşeului care traversează teritoriul din nord spre sud-est. Altitudinea terenului este cuprinsă între 440 şi 500 m.(în punctul cel mai înalt din zonă) faţă de nivelul mării. Geologie şi litografie: Substratul podişului Transilvaniei aparţine erei mezozoice medii, fiind reprezentat prin marne, marne nisipoase, nisipuri şi argile mărnoase. Roca mamă a solurilor din acest perimetru este formată din argilă, argile mărnoase, marne, nisipuri şi mai rar pietrişuri şi bolovănişuri. 13

Hidrografia şi hidrologia: Suprafeţele de teren care constituie obiectul prezentului proiect se regăsesc in perimetrul viticol al comunei Batoş. Trupul prevăzut pentru refacerea plantaţiei viticole, necesită lucrări speciale de reţinere şi evacuare dirijată a apelor pluviale. Apele care se scurg din această zonă sunt eliminate dirijat prin canalele şi debuşee proiectate la marginea drumurilor de acces. Există pericol de eroziune de suprafaţă sau de adâncime,.ca urmare a excesului de apă de aceea au fost prevăzute lucrări de drenaje cu tuburi riflate şi amenajarea debuşeului consolidat cu dale din beton. Nivelul apei freatice este la 2-3 m pe versantul mai abrupt din dreapta debuşeului, unde nu afectează buna dezvoltare a viţei de vie în condiţii normale. În partea stângă, dacă vor fi executate corect lucrările de eliminare dirijată a apelor de suprafaţă şi adâncime pin lucrări de drenaje cu tuburi riflate, pot apărea probleme delicate. În vecinătatea terenului viticol există o zonă cu izvoare de coastă şi cu posibile alunecări de teren care au influenţă negativă asupra terenului luat în studiu pentru reînfiinţarea plantaţiei de viţă de vie. Solurile: Trupul din cadrul perimetrului proiectat se caracterizează prin neuniformitate. Solul predominant este cel Eumezobazic hidratat, cu orizontul A/B profunde 60 – 100 cm , aprovizionat cu principalele elemente nutritive dar nu suficient în forme mobile de aceea necesită aplicarea îngrăşămintelor organice şi chimice prevăzute în proiect Ameliorarea solurilor la. S.C. Baca S.R.L. este necesară datorită profunzimii orizontului C care este bogat în forme imobile de fosfor şi potasiu care vor putea fi folosite de rădăcinile viţei de vie de-a lungul existenţei plantaţiei pe măsura creşterii conţinutului în humus şi intensificarea activităţii microorganismelor. Ph -ul predominant slab acid spre neutru care nu pune probleme de apariţia clorozei la viţa de vie cultivată. Poate fii folosit cu succes portaltoiul K 5 BB sau C2. În partea din amonte poate fi folosit şi portaltoiul SO 4 –4 cât şi mai ales în parcelele terasate. Climatul zonei este tipic continental. Temperatura anuală 8,60C. Temperatura zilnică de peste 100C (temperatura eficace) se înregistrează în partea a doua alunii aprilie şi se încheie în a treia decadă a lunii octombrie ceea ce corespunde cu perioada de vegetaţie a viţei de vie. Numărul zilelor perioadei de vegetaţie se cuprinde între 172 şi 180 zile. Suma gradelor de temperatură utilă oscilează între 3.050 şi 3.6000C din care în perioada de vegetaţie circa 2.3000 C. Suma orelor de insolaţie în perioada de vegetaţie oscilează între 1.200 şi 1.800. Specificul zonei îl constituie apariţia zilelor cu ceaţă la sfârşitul verii şi pe aproape 1/3 din zilele de toamnă (septembrie octombrie) ceea ce duce la un proces de coacere mai lent cu păstrarea aromelor şi a unei acidităţi constant ridicate, elemente care se răsfrâng favorabil în calitatea vinurilor obţinute.

14

În condiţiile specifice ale podgoriei Lechinţa la Batoş, se pot obţine vinuri cu prospeţime, cu fructuozitate şi arome specifice soiurilor cultivate ceea ce le conferă o personalitate aparte care este apreciată de cunoscători cât şi de consumatorii ocazionali. De apreciat că terenul studiat se învecinează cu o zonă mirifică din dealuri şi văi care dau un aspect frământat, cu vizibilitate la câţiva kilometri spre zona montană, ceea ce poate fi exploatat turistic de către proprietari.

Întocmit , ing. Cristea Ştefan

III. LUCRĂRI PROIECTATE

Lucrările proiectate sunt sintetizate în devizele pe obiect. Deviz pe obiect nr. 1 - Lucrări de îmbunătăţiri funciare Deviz pe obiect nr. 2 –Amenajarea şi pregătirea terenului. Deviz pe obiect nr. 3 – înfiinţarea plantaţiei de vie Deviz pe obiect nr. 4 – întreţinerea plantaţiei anul I, II şi III. Deviz pe obiect nr. 5 – instalarea sistemului de susţinere (şpalieri). 1. Lucrări de îmbunătăţiri funciare Au fost prevăzute lucrări de eliminarea excesului de apă în zona estică şi vestică a teritoriului studiat, lucrări care sunt absolut necesare pentru ca plantaţia viticolă să fie viabilă. La mijlocul teritoriului a fost proiectat un drum de exploatare care în partea stângă privind din amonte în aval, este prevăzut cu un debuşeu dalat cu dale din beton, capabil să elimine apele pluviale la viituri mari. De asemenea aceste canale inserează şi gurile de dren prin care se elimină dirijat apele de adâncime şi izvoarele de coastă aflate în amonte. Apele sunt orientate spre un emisar care le dirijează spre valea Batoşului.

15

Eliminarea apelor de suprafaţă se face prin reţeaua de canale marginale la drumurile de exploatare. Aceste ape se scurg în două direcţii,spre debuşeele dalate sau spre emisarul natural existent în perimetrul viticol şi vechea reţea de canale din fosta plantaţie viticolă. Schimbările climatice majore care s-au manifestat în anul 2005 trag un semnal de alarmă, care ne face să reconsiderăm reţelele de evacuare a apelor în exces. Longevitatea plantaţiilor viticole depinde în mare măsură de modul cum reuşim să păstrăm nivelul apelor freatice la adâncimi mai mari de 1m. Aceasta se poate realiza printr-o reţea de drenuri bine realizată şi întreţinută. La traversarea drumurilor a reţelelor de canale au fost prevăzute podeţe tubulare. Pe traseul debuşeului dalat nr.1 sunt prevăzute căderi din beton care atenuează viteza de scurgere a apelor. Elementele constructive cu detalii de execuţie a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare sunt înscrise în notele de calcul şi devizele pe categorii de lucrări de la 1 la 7. În treimea din amonte, pe cursul debuşeului dalat, este prevăzută construirea unei mici acumulări de apă industrială care va fi folosită la udatul viţelor şi la prepararea soluţiei de stropit. Suprafaţa lacului este de 400 mp. şi adâncimea de 1,5ml. ceia ce permite acumularea a circa 600 mc. de apă.

2. Amenajarea şi pregătirea terenului. Se prevăd lucrări masive de amenajarea terenului, în parcelele 9; 10; 11 unde sunt prevăzute executarea teraselor late. Detaliile de execuţie şi costurile aferente sunt prevăzute în nota de calcul şi devizul nr.8. Lucrările de decopertare, nivelare şi recopertare, trebuie să asigure o pantă continuă care să nu permită excesului de apă acumularea şi infiltrarea în sol Aceste lucrări se execută în parcelele din partea stângă a debuşeului dalat. Lucrările de pregătire a terenului, îngrăşare şi desfundare sunt prevăzute pentru anul 2010. Fertilizarea de bază a fost prevăzută cu aplicarea gunoiului de grajd în cantitate de 100 t/ha. Cantităţile de îngrăşăminte organice şi minerale sunt calculate în nota de calcul nr. 8 şi introduse în deviz. Terenul va fi desfundat din toamna anului 2005 si bine pregătit in primăvara anului 2010 înainte de înfiinţarea propriu zisă a plantaţiei de vie . Îngrăşămintele minerale complexe care se prevăd la pregătirea terenului sunt de 1000 kg/ha.

16

3. Înfiinţarea plantaţiei de vie. Suprafaţa efectivă ocupată cu viţă de vie este de 11,45 ha. Distanţa de plantare între rânduri recomandată de beneficiar va fi de 2,0 m între rânduri şi 1,2 m pe rând pe toată suprafaţa fermei Numărul de viţe plantate la ha. este de 4167 viţe. În total se vor planta 48.000 de viţe. Înainte de plantare se execută pichetarea trenului. Pichetarea se execută pe aliniamente cu ajutorul sârmelor de plantare care au pe ele semne prin puncte alămite cu distanţa de plantare între rânduri şi pe rând. La devizul nr. 10 sunt prezentate schiţe privind pichetarea terenului cât si plantarea propriu zisă Distanţa de plantare de la ultimul rând la taluzul din amonte va fi de minim 1,5 m, iar faţă de taluzul din aval de 1,8 m pentru asigurarea macanizării pe ambele părţi ale fiecărui rând de viţă de vie plantat,in parcelele terasate. Necesarul de material săditor şi materiale de consum necesare înfiinţării plantaţiei de vie sunt calculate în nota de calcul nr.10. La executarea propriu zisă a lucrărilor de înfiinţare a plantaţiei de viţă de vie se va ţine cont de tehnologia specifică de plantare. Executarea gropilor se face de aceeaşi parte a pichetului. Gropile se execută după tehnologia elaborată de SCDVV Blaj, se dezinfectează şi trece la plantatul efectiv. Viţele altoite se fasonează, se mocirlesc şi se plantează cu atenţie astfel ca punctul de altoire să fie la nivelul solului. Se recomandă ca în partea din aval a pantei viţele să fie plantate cu punctul de altoire mai sus ca nivelul solului cu 1 – 2 cm iar în amonte mai jos, spre a nu fi influenţate negativ de eroziunea de suprafaţă care se produce de-a lungul a circa 30 de ani cât durează noua plantaţie. Importanţa deosebită la plantarea viţelor o are tasarea pământului în jurul rădăcinilor spre a nu rămâne aer care poate produce uscarea viţelor altoite. La groapa de plantare după prima tasare se adaugă mraniţă 4 kg/groapă. Este deosebit de important ca după umplerea gropii de plantare să se facă un mic muşuroi care acoperă punctul de altoire spre a fi protejat de razele solare până la pornirea în vegetaţie. In situaţia în care plantarea se face pe timp ploios este posibil să nu mai necesite udarea. In toate alte situaţii este obligatorie adăugarea a minim 10 l apă / viţă In caz de secetă se execută şi al doilea udat cu 10 l apă la fiecare viţă la cca 10 – 12 zile după plantat. Aplicarea corectă a tehnologiei de plantare asigură un procent de prindere de peste 90 –95%

17

4. Întreţinerea plantaţiei de vie Lucrările de întreţinere sunt calculate separat în devizul pe categorii de lucrări pentru cei trei ani până la intrarea pe rod. In devizul pe obiect nr. 4 se cuprind toate lucrările de întreţinere pe cei trei ani la un loc. Este necesar să se acorde atenţie deosebită lucrărilor asupra solului care trebuie afânat şi menţinut curat de buruieni. Asupra plantelor se execută lucrări specifice ca: plivitul, legatul, copcitul şi aplicarea lucrărilor fitosanitare la avertizare pentru menţinerea viţelor în stare de sănătate perfectă în vederea favorizării dezvoltării lor normale. Completarea golurilor se face cu viţe altoite din soiul cultivat în fiecare parcelă cu atenţie pentru a nu impurifica plantaţia de vie. Pot fi folosite cu succes viţele fortificate la ghivece nutritive special produse pentru completarea golurilor în plantaţiile tinere. Necesarul de viţe pentru completarea golurilor, a materialelor şi a substanţelor fitofarmaceutice necesare sunt prevăzute în notele de calcul: 11 – 12 şi 13. .Substanţele fitofarmaceutice recomandate pot fi modificate in funcţie de recomandările specialiştilor în combaterea bolilor şi dăunătorilor la viţa de vie ,coroborat cu evoluţia agenţilor patogeni şi cu gradul de atac. În prezentul proiect sunt prezentate reţete unice care pot fi schimbate în limita sumelor prevăzute.

5. Instalarea sistemului de susţinere Pentru susţinerea elementelor multianuale şi anuale a viţei de vie a fost prevăzut cu sistem de susţinere cu şpalieri din beton armat, cu trei etaje de sârmă galvanizată. La baza spalierului primul etaj este constituit din sârma portantă iar următoarele etaje sunt formate din câte două sârme printre care vor creşte lăstarii viţei de vie. La capătul parcelei vor fi plantaţi şpalieri fruntaşi formaţi din doi şpalieri mijlocaşi, care vor fi ancoraţi şi aliniaţi corespunzător. De–a lungul rândului, stâlpi mijlocaşi se vor planta la şapte viţe astfel încât să poată fi susţinută corespunzător masa foliară şi producţia de struguri. Sârma portantă se prevede să aibă diametrul de 3,1 mm iar următoarele sârme de 2,5 mm. Înălţimea la care se fixează sârma portantă este de 60 cm deasupra solului. Etajul următor se instalează la 35 cm şi se compune din două sârme, de o parte şi de alta a stâlpului de şpalier,

18

distanţate între ele pe înălţime de 15 cm. Această diferenţă între sârmele aceluiaşi etaj ajută la conducerea mai bună a lăstarilor printre sârme fără pericolul ruperii lor. Următorul etaj de sârme se instalează la 55 cm faţă de sârma de sus a primului etaj şi vor fi dezaxate tot cu 15 cm.

6. Întreţinerea lucrărilor proiectate. Prin aplicarea corectă a tehnologiilor elaborate de SCDVV Blaj prin sectorul de Cercetare nu se periclitează dezvoltarea normală a viţei de vie şi a echilibrului din sol. Aplicarea corectă a lucrărilor de tăiere în uscat şi a lucrărilor în verde la viţa de vie asigură producţii constant ridicate şi de calitate corespunzătoare. Combaterea buruienilor şi asigurarea stării de sănătate a butucilor de viţă de vie asigură atât producţia anuală de struguri cât şi longevitatea plantaţiei de vie. Se scontează obţinerea unor producţii mari de struguri care pot asigura o eficienţă economică favorabilă în cultura viţei de vie. În primii trei ani viţele tinere se protejează în timpul iernii prin îngropare în comformitate cu lucrările specifice zonei prevăzute în proiect. Beneficiarul poate opta pe propriul risc pentru forme de conducere pe braţe multianuale începând cu anul IV de la plantare când via va intra pe rod. Orice modificare a soluţiilor prevăzute în prezentul proiect se fac numai cu acordul proiectantului.

7. Măsuri de tehnica securităţii muncii Atât la materializarea lucrărilor proiectate cât şi la exploatarea noilor plantaţii viticole va fi o preocupare permanentă a şefului de fermă şi a personalului tehnic ajutător pentru protecţia muncii şi evitarea accidentelor care pot să aibă urmări grave asupra oamenilor care participă la procesul muncii. Se vor efectua instructaje periodice, se vor întocmii fişe de protecţia muncii şi se va asigura echipamentul de protecţia muncii, prevăzut şi necesar, la executarea lucrărilor specifice în aplicarea proiectului şi exploatarea plantaţiilor de vie . O grijă deosebită se va acorda manipulării substanţelor de combatere a bolilor şi dăunătorilor în noile plantaţii. La lucrările de aplicare a tratamentelor

19

sanitare se vor folosi numai maşini şi tractoare în perfectă stare de funcţionare, deservite de personal calificat şi instruit. Proiectantul nu–şi asumă riscul în cazul unor evenimente neplăcute în procesul de aplicare a lucrărilor proiectate. Proiectantul răspunde oricăror solicitări din partea beneficiarului privind aplicarea lucrărilor proiectate sau eventuale modificări faţă de prevederile iniţiale. Aplicarea în întregime a lucrărilor prevăzute în prezentul proiect asigură creşterea eficienţei economice în viticultură şi obţinerea unor vinuri de calitate superioara.

Întocmit, Cristea Ştefan

20

C. FERTIZAREA

Fertilizarea ştiinţifică în noile plantaţii viticole cât şi mai ales, în cele pe rod duce la obţinerea unor producţii planificabile, constant ridicate la o calitate competitivă. Aceasta se face în funcţie de conţinutul solului în humus şi principalele elemente nutritive. Pentru aceasta este nevoie de efectuarea analizelor agrochimice pentru fiecare parcelă în parte. În prezentul proiect s-au prevăzut soluţii generale care asigură prinderea, creşterea şi dezvoltarea viţelor în primii trei ani de la plantare. Se cunoaşte că terenurile cu exces de umiditate au PH – ul uşor scăzut faţă de normal ceea ce denotă o aciditate crescută uşor corectabilă prin măsuri de chimizare şi fertilizare raţională. PH – ul este în strânsă legătură şi cu conţinutul de calcar activ. În zonele terasate sau în zonele cu eroziune de suprafaţă pronunţată roca mamă este mai aproape de suprafaţa solului şi prin lucrările de amenajare – desfundare, calciu activ ajunge în zona de dezvoltare a rădăcinilor viţei de vie. În astfel de zone se recomandă folosirea portaltoiului Riparia Gloire sau Chasselas x Berlandieri 41 B. Conţinutul în humus este semnificativ pentru solurile viticole. Majoritatea suprafeţelor din Podgoria Târnave au o aprovizionare corespunzătoare. Aplicarea îngrăşămintelor organice prevăzute în prezentul proiect asigură un conţinut ridicat de humus care favorizează ameliorarea indicatorilor fizici şi chimici ai solului şi au efecte benefice asupra creşterii şi dezvoltării viţei de vie. Conţinutul în N P K este apropiat de valoarea optimă. Se recomandă aplicarea suplimentară a îngrăşămintelor bogate în P şi K în forme mobile. Este cunoscut faptul că nivelul crescut al K în sol duce la creşterea rezistenţei viţei de vie la atacul bolilor criptogamice, asigurând astfel recolte sănătoase de struguri, iar P contribuie la o mai bună maturare şi creştere a conţinutului de zaharuri în boabe. Calculul indicelui puterii clorozante (IPC), indică faptul că nu există incompatibilităţi majore a solurilor în cadrul fermei Mica pentru cultura viţei de vie. Apariţia clorozei ferice are o probabilitate redusă încât permite folosirea portaltoiului Kober 5 BB pe majoritatea suprafeţelor viticole. O dată cu intrarea pe rod a noilor plantaţii se impune cartarea agro-chimică o dată la 4 ani coroborată cu analize de diagnoză foliară executată anual pentru stabilirea precisă a reţetelor de îngrăşare suplimentară şi compensatorie în perioada de exploatare a plantaţiilor viticole. 21

Condiţiile specifice ale Podgoriei Târnave cu temperaturi frecvente mai scăzute decât limita de rezistenţă a viţei de vie, care este considerată -220C, restricţionează cultura viţei de vie pe forme înalte fără cepi de siguranţă. Există zone cu microrelief favorabil unde se pot folosi astfel de sisteme cu un grad oarecare de risc. Proiectantul nu-şi asumă răspunderea pentru eventualele pagube provocate de îngheţurile di iernile mai reci.

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

22

MODUL DE FOLOSINŢĂ AL TERENULUI

CENTRALIZATOR BATOŞ

CATEGORIA

INAINTE DE PROIECTARE

DUPA PROIECTARE

DE FOLOSINTA Vie nobila Teren în pregătire Poteci Zone de intoarcere Drumuri de exploatare Fâneaţă Terenuri în ape TOTAL

(Ha) 14,21 1,85 14,21

(Ha) 11,45 0,12 0,26 1,39 0,52 0,17 14,21

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

A. INDICATORI SPECIFICI AI INVESTIŢIEI

23

Nr. crt 1

Denumirea indicatorilor Valoarea totală a investiţiei

UM

Prevăzut în proiect

lei

2.068.000

lei

1.773.000

din care:

2.

3 4

5

-

construcţii instalaţii

-

construcţii montaj

-

-

-

utilaj cu montaj

-

-

-

utilaj fără montaj

-

-

ha

14,21

ha

11,45

to

103,05

to

103,05

lei

145,53

lei

180,61

lei

180.61

Capacitatea noii investiţii -

suprafaţa total amenajată

-

suprafaţa vii pentru struguri de vin

Asigurarea desfacerii producţiei -

pentru industrializare

Investiţia specifică -

la suprafaţa amenajată

-

la suprafaţa efectiv plantată

-

vii pentru struguri de vin

-

Gradul de acoperire a terenului 6

%

98

şi până la punerea în funcţiune a întregului obiectiv

luni

40

(pregătire, înfiinţare, utilităţi)

luni

40

lei

2.068.000

lei

2.068.000

-

la suprafaţa efectivă

Durata de realizare a investiţiei de la începerea lucrărilor

7

-

vii pentru struguri de vin

Valoarea fondurilor necesare până la intrarea pe rod -

vii pentru struguri de vin

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

B. INDICATORI TEHNICO - ECONOMICI AI INVESTIŢIEI DUPĂ PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE 24

Nr.

Denumirea indicatorilor

UM

Valoare

Valoarea anuala a producţiei

lei

lei 226.710

1

Globala

lei

226.710

2

Marfa

lei

226.710

3

Gradul de folosire a capacităţii de producţie

%

98

4

Cheltuieli totale de producţie

lei

100.000

5

Valoarea acumulărilor anuale

lei

126.752

din care: beneficiu

lei

126.752

crt

6

Rentabilitate (BX100/fond fix)

%

97

7

Fonduri fixe la valoarea de inventar total

lei

2.068.000

lei

2.068.000

-

-

lei

226.710

lei

1.096

lei

126.752

lei

613

lei

126.752

lei

613

-

-

principalilor indicatori tehnico-economici

ani

3

din care: vii pentru struguri de vin

ani

3

10

Durata de recuperare a investiţiei din beneficiu

ani

17

11

Personal muncitor total necesar

nr

22

nr

20

nr

2

din care: productive 8

Eficienţa fondurilor fixe la valoarea de inventar a. valoarea producţiei marfă - la 1000 lei fonduri fixe b. valoarea acumularilor la 1000 lei fonduri fixe c. valoarea beneficiului anual la 1000 lei fonduri fixe

9

Durata de punere în funcţiune până la atingerea

din care: - personal muncitor direct productiv - personal tehnic productiv de specialitate Întocmit, ing. Cristea Ştefan

25

PRODUCŢIA GLOBALĂ FIZICĂ ŞI VALORICĂ Nr.

Specificaţie

Suprafaţa

crt. 1.

Viţă de vie

ha 11,45

Producţia fizică Producţia medie - to/ha Total producţie struguri – to 9,0

103,05

Preţ mediu

Total valoare producţie

– lei/to 2.200

- lei 226.710

STRUCTURA CHELTUIELILOR ANUALE DE PRODUCŢIE ŞI A COSTURILOR DE PRODUCŢIE PE TONA DE STRUGURI Nr. Specificaţia Suprafaţa Valoarea producţiei crt. 1

- ha Viţă de vie

Producţia

Total cheltuieli de Preţ mediu Cost de producţie

globale - lei -

totală

producţie – lei -

- lei/to -

- lei / to -

226.710

- to 135,05

100.000

2.200

970

11,45

- lei/to -

Beneficiu - lei/ha -

total lei

1.230

11.070

126.752

Durata de recuperare a investiţiei din beneficiu = 16,32 ~ 17 ani Întocmit,

Verificat,

ing. Cristea Ştefan

ing. Cristea Cristian Claudiu

26

CENTRALIZATOR DEVIZE ŞI COSTUL DE REVENIRE LA HA lei noi Nr. Denumirea devizului pe categorii crt.

de lucrări

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Debuşee dalate Drenuri riflate Podeţe tubulare Drumuri de pământ Canale marginale la drumuri Executarea lac acumulare Drumuri balastate Amenajarea teritoriului Pregătirea terenului pentru

Materiale

Manoperă

Utilaje

Total cheltuieli

Cheltuieli

directe

indirecte +

Total deviz

Cost de revenire

Valoarea în

EURO

la 1 ha

EURO

la ha

67.221 13.733 20.192 7.989 29 388 13.578 312.860

27.457 25.297 3.986 1.713 1.170 87 17.232 46.536

5.098 21.134 2.130 802 1 1.095 39.186 54.275 32.988

99.776 60.164 26.308 10.504 1.200 1.570 69.996 54.275 392.384

rotunjiri 19.224 12.836 5.692 2.496 800 430 13.004 10.725 78.616

119.000 73.000 32.000 13.000 2.000 2.000 83.000 65.000 471.000

10.393 6.375 2.795 1.135 175 175 7.249 5.677 41.135

13 oct. 2005 32.515 19.945 8.743 3.552 546 546 22.678 17.760 128.688

2.840 1.742 763 310 48 48 1.980 1.551 11.239

291.675 17.884 26.193 28.866 228.408 123.130 905.886

71.957 17.904 30.875 45.161 57.026 76.942 269.459

6.874 19.361 14.014 20.163 8.482 69.446 156.157

370.506 55.149 71.082 94.190 293.916 269.518 1.331.502

74.494 11.851 14.918 18.810 58.084 54.482 267.498

445.000 67.000 86.000 113.000 352.000 324.000 1.599.000

38.865 5.852 7.511 9.869 30.742 28.297 139.651

121.585 18.306 23.497 30.874 96.175 88.525 436.885

10.619 1.599 2.052 2.696 8.400 7.731 38.156

1.029.016

346.401

225.603

1.601.020

321.980

1.923.000

167.947

525.410

45.887

plantare 10. Lucrări de înfiinţare plantaţie vie 11. Întreţinere vie anul I 12. Întreţinere vie anul II 13. Întreţinere vie anul III 14. Instalarea sistemului de susţinere TOTAL I Îmbunătăţiri funciare TOTAL II Lucrări viticole TOTAL GENERAL Lucrări directe

27

Întocmit, ing. Cristea Ştefan NOTĂ: Cursul de schimb 25 dec. 2005 pentru 1 Euro = 3,66 lei noi.

28

EŞALONAREA INVESTIŢIEI ŞI NECESARUL DE FONDURI Lei ; euro Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8

2010 Valoarea

Lucrări proiectate ha Îmbunătăţiri funciare Amenajarea teritoriu Pregătirea terenului Înfiinţare vie Întreţinere anul I Întreţinere anul II Întreţinere anul III Instalare spalieri Total

11,45 11,45 11,45

2007 Valoarea ha

2008 Valoarea ha

lei 324.000 65.000 471.000

lei

11,45 11,45

2009 Valoare ha

lei

lei

445.000 67.000 11,45

86.000 11,45

11,45 860.000

512.000

113.000

352.000 438.000

113.000

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

DEVIZUL GENERAL Lucrări şi cheltuieli care se

Construcţii şi

Utilaje şi

Montaj utilaje şi 29

lei Utilaje

Dotări

Alte

Total valoare 324.000 65.000 471.000 445.000 67.000 86.000 113.000 352.000 1.923.000

cuprind în valoarea investiţiei PARTEA I CAP. I Investiţia destinată realizării producţiei de bază a. Deviz pe obiect nr. 1 Lucrări de îmbunătăţiri funciare b. Deviz pe obiect nr. 2 Amenajarea şi pregătirea terenului c. Deviz pe obiect nr. 3 Înfiinţare vie d. Deviz pe obiect nr. 3 Întreţinere anul I – III e. Deviz pe obiect nr. 5 Instalare spalieri CAP.VIII Cheltuieli de proiectare Total cheltuieli aferente producţiei de bază CAP. IX Cheltuieli de organizare şantier + diverse şi neprevăzute7% TOTAL Beneficiar,

instalaţii

echipamente ce se

echipamente

aferente

monitorizează

tehnologice

independente

cheltuieli

Total

324.000

324.000

536.000

536.000

445.000

445.000 266.000

352.000

266.000 352.000

1.657.000

9.615 275.615

9.615 1.932.615

116.000

19.385

135.385

1.773.000

295.000

Administrator Horohai Octavian

2.068.000 Întocmit,

ing. Cristea Ştefan

RECAPITULAŢIE lei A. Structura creditelor din devizul general

30

1. TOTAL

2.068.000

din care:

-

a. utilaje tehnologice care se montează şi independente (inclusiv mijloacele de ridicare şi transport)

-

b. construcţii montaj (C + M)

-

- construcţii , inclusiv instalaţii aferente ( C + I)

1.773.000

c. dotări şi obiecte de inventar (exclusiv utilaje tehnologice independente) 2. TOTAL

295.000

din care: a. lucrări comune (cota parte aferentă obiectivului propus)

-

B

b. utilaje tehnologice (cu montaj şi independente inclusiv mijloacele de ridicare şi transport primite prin transfer - Valoarea fondurilor fixe care se desfiinţează ca urmare a construirii noului obiectiv de investiţii.

-

C

- Valoarea utilajelor tehnologice care se refolosesc la noul obiectiv - Piese de schimb şi obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată pentru dotarea iniţială la intreprinderile noi în

-

construcţie. D - Repartizarea valorii lucrării şi cheltuielilor pe grupe de fonduri fixe pentru stabilirea valorii de amortizare (necesare analizei costului TOTAL

de producţie)

2.068.000

Beneficiar Administrator: Horohai Octavian

Proiectant, ing. Cristea Ştefan.

31

NOTA DE CALCUL Nr. 15 Privind calculul cheltuielilor de proiectare, asistenţă tehnică şi consultanţă

1) În conformitate cu recomandările Ministerului Agriculturii, cheltuielile de proiectare, asistenţa tehnică şi consultanţa de specialitate se calculează la valoarea centralizatorului devize în procent variabil (negociabil) între 1 şi 5 %. Pentru prezentul proiect s-a calculat procentul de 0,5 %. Valoarea totală a centralizatorului devize este de 1.923.000 lei noi. 1.923.000 x 0,5% = 9.615 lei noi Suma de 9.615 lei noi se introduce distinct în valoarea devizului general. 2) Proiectantul are obligaţia de a răspunde solicitărilor beneficiarului în probleme legate de executarea proiectului cât şi privind întreţinerea şi exploatarea plantaţiei de vie.

Proiectant, ing. Cristea Ştefan

DEVIZ PE OBIECT NR. 1 Lucrări de îmbunătăţiri funciare Lei noi Nr.

Denumirea devizului pe categorii

crt. 1 2 3 4 5 6 7

de lucrări Debuşee dalate Drenuri riflate Podeţe tubulare Drumuri de pământ Canale marginale la drum Executare terase Drumuri balastate TOTAL

Construcţii

Utilaje

Instalaţii 119.000 73.000 32.000 13.000 2.000 2.000 83.000 324.000

echipamente

Montaj

Dotări

Alte

Valoarea totală

cheltuieli 119.000 73.000 32.000 13.000 2.000 2.000 83.000 324.000

Întocmit

Verificat,

ing. Cristea Ştefan

ing. Cristea Cristian Claudiu.

DEVIZ PE OBIECT NR. 2 Amenajarea şi pregătirea terenului lei 33

Nr.

Denumirea devizului pe categorii de

crt. 1. 2.

lucrări Amenajarea teritoriului Pregătirea terenului pentru plantare TOTAL

Construcţii

Utilaje

instalaţii 65.000 471.000 536.000

echipamente

Montaj

Dotări

Alte

Valoarea totală

cheltuieli 65.000 471.000 536.000

Întocmit,

Verificat,

ing. Cristea Ştefan

ing. Cristea Cristian Claudiu

DEVIZ PE OBIECT NR. 3 Înfiinţarea plantaţiei de vie lei Nr.

Denumirea devizului pe categorii de

Construcţii

Utilaje

crt.

lucrări

instalaţii

echipamente

34

Montaj

Dotări

Alte cheltuieli

Valoarea totală

1.

Lucrări de înfiinţare a plantaţiei de vie TOTAL

445.000 445.000

445.000 445.000

Întocmit,

Verificat,

ing. Cristea Ştefan

ing. Cristea Cristian Claudiu

DEVIZ PE OBIECT NR. 4 Întreţinerea plantaţiei de vie anul I - III Nr.

Denumirea devizului pe categorii

crt. 1. 2. 3.

de lucrări Întreţinerea plantaţiei în anul I Întreţinerea plantaţiei în anul II Întreţinerea plantaţiei în anul III

Construcţii

Utilaje

instalaţii

echipamente

35

Montaj

lei Dotări

Alte cheltuieli

Valoarea totală

67.000 86.000 113.000

67.000 86.000 113.000

TOTAL

266.000

Întocmit,

266.000

Verificat,

ing. Cristea Ştefan

ing. Cristea Cristian Claudiu

DEVIZ PE OBIECT NR. 5 Instalarea sistemului de susţinere lei Nr.

Denumirea devizului pe categorii

Construcţii

Utilaje

crt. 1

de lucrări Instalarea sistemului de susţinere TOTAL

Instalaţii 352.000 352.000

echipamente

Montaj

Dotări

Alte

Valoarea totală

cheltuieli 352.000 352.000

Întocmit,

Verificat,

36

ing. Cristea Ştefan

ing. Cristea Cristian Claudiu

37

ANALIZA DE PREŢ Nr. 1 Valoarea Hantrului la 15. 11. 2005 pentru tractor U 650 – norma de lucru = 4,2 ha / zi – arătură normală

-

Retribuirea mecanizatorului

=25,8 lei / ha

-

CAS

= 12,6 lei

-

Motorină 30 l x 3,2 lei / l

= 96,0 lei

-

Ulei

= 8,50 lei

-

Piese de schimb

= 35,0 lei

-

Reparaţii

=45,0 lei

-

Aprovizionare

= 10,0 lei

-

Energie

= 14,0 lei

1 l / ha

- Amortismente = 12,0 lei _________________________________________________ TOTAL = 258,9 lei

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

38

ANALIZA DE PREŢ Nr. 2 la lucrările mecanice efectuate cu tractor S – 1500 1. Norme de producţie şi de consum de motorină 53.800.160 – desfundat terenul în vederea înfiinţării plantaţiei viticole la 60 cm adâncime cu S – 1500 în sol mediu. Lungimea parcelei sub 250 m l -

norma de lucru 1 ha = 8 han.

1 han = 258,9 lei ( analiza de preţ nr. 1) 1 ha de desfundat = 258,9 lei x 8 = 2.071,2 lei 1 ha desfundat = 2.071,2 lei 2. Arătura de încorporare a îngrăşămintelor organice şi chimice. codul lucrării 209000071 – arat la 20 cm preţul mediu panta 0 – 6 % cu tractor U 650 = 1,19 hantri / hectar 1 ha = 1,19 x 258,9 = 308,1 lei / ha. 3. Nivelarea terenului din desfundătură. codul lucrării 219000206 – nivelat terenul din două treceri – 0,93 han / ha cu tractor U 650 cu N.M. – 2,8. 258,9 x 0,93 = 240,8 lei / ha. 4. Împrăştiat îngrăşăminte organice cu MIG – 5 Simbol normă 301000300 – Înprăştiat gunoi de grajd în formaţie specializată cu încărcare mecanică de la distanţa de sub 500 m , norma sub 20 t / ha. La 20 t/ha corespunde 1,02 hantri La 100 t/ha corespunde 1,02 x 5 =5,10 hantrii/ha 258,9 x 5,10= 1.320,4 lei/ha 1.320,4 x 20,16 ha = 27.213,4 lei 5. Împrăştiat îngrăşăminte chimice granulate Simbol normă 303000281

500 kg/ha

0,14 hantri/ha 0,14 x 258,9 = 36,246 lei/ha 36,246 x 20,61 ha = 747,03 lei Întocmit, ing. Cristea Ştefan

39

NOTA DE CALCUL NR. 1 Privind construcţia debuşeelor dalate pentru eliminarea dirijată a apelor de suprafaţă Se va amenaja un debuşeu dalat Db1 în lungime de 570 m.l.. Total = 570 m.l. Pe debuşeul Db 1 vor fi amenajate căderi cu înălţimea de 0,5 m.l. Panta longitudinală a Db 1 este în medie de 10% cu porţiuni mai abrupte unde vor fi amplasate căderile. În Fig. 1 „profil longitudinal prin Db 1” se poate constata panta şi diferenţa de nivel de la 440 m la 500 m faţă de nivelul mării, cât şi amplasarea căderilor pe debuşeu. 1. Volumul de săpătură mediu (Fig. 2) este de 1,20 mc/m.l. a. Volum de săpătură pe Db 1 = 570 x 1,20 = 684 mc b. Total săpătură = 684 m.l. c. Suprafaţa taluzelor = 570 x 1,20 x 2 = 1.368 mp 2. Necesarul de dale din beton 0,3 x 0,3 x 0,06 m. Debuşeul se va dala cu dale din beton cu latura de 30 cm şi grosimea de 6 cm. din beton vibrat M 200 Lăţimea la bază a debuşeului va fi de 60 cm pentru două dale. Taluzele vor avea înclinaţie de 1/0,5 (Fig. 2) şi vor avea câte patru dale pe fiecare taluz şi niciuna pe coronament. În total pe secţiune vor avea 10 dale. Pe lungimea de 0,90 m debuşeul va avea 30 dale. La 1 m = 33,3 dale. Numărul de dale = 570 x 33,3 = 18.981 bucăţi. Total necesar de dale din beton ( rotunjit ) = 19.000 buc. 3. Necesarul de beton (B 300) pentru amenajarea căderilor pe Db 1 (10 căderi). Se consideră 1 mc/cădere, rezultă un necesar de 10 mc beton. În debuşeele dalate vor deversa drenurile absorbante şi colectoare. Gurile de dren vor fi calculate în devizul Nr. 2 cu amenajarea drenurilor. 4. Necesar mortar de ciment pentru rostuirea dalelor. 0,03 x 0,08 x 19.000 = 5 mc. 5. Transport beton + mortar = 10 + 5 = 15 mc. 15 mc x 2,8 to/mc = 42 to 6. Transport dale = 190 to + 42 = 232 Întocmit ing. Cristea Ştefan

40

SECŢIUNE TRANSVERSALĂ PRIN DEBUŞEU

i teren = 10%

l taluz

= 1,20 m

i taluz = 1/0,5

Volum săpătură

= 1,20 mc/m.l.

H

= 1,05 m

L total debuşeu

= 570 m.l.

lb

= 0,60 m

Volum total săpătură = 684 mc

Fig. 2. Secţiune transversală prin debuşeu

Nr. pt. 1 2 3 4 5 6 Dist. parţ. 0 95 65 60 35 65 90 Dist. cum. 0 95 160 220 225 320 410 Cote teren 45 410 405 460 395 390

7

8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 40 35 60 50 50 76 60 80 85 450 485 545 595 645 720 780 860 945 385 380 375 370 365 360 355 350 345 340

Fig. 3. Secţiune longitudinală prin debuşeu dalat

41

Antemăsurătoare – Deviz nr. 1 pentru construirea debuşeului dalat pentru eliminarea dirijată a apelor de suprafaţă

Nr.

Simboluri sau

crt.

coduri

ARTICOLE DE DEVIZ Preţuri unitare pentru: Valori pe articole a. unităţi de măsură şi materiale manoperă a. materiale cantităţile pe articole (col 3 Ra x (col 3 Ra x b. denumirea articolelor b. manoperă c. greutatea materialelor col 4 Ra) col 4 Rb) c. utilaje de construcţii princip. pe unitate de d. transporturi pe CFR articol (în teren) ale materialelor

1

2

1.

TSA 05 B1

3

- lei - lei - lei 4 5 6 A. Cheltuieli directe – Articole de deviz

lei noi şi pe alte capitole ale devizului Greutăţile utilaj total transp. mat. totale pe (col 3 Ra + col 5 + princip. fracţ. articole col 4 Rc) col6 + col medii col 3 ale mater. 7 RA x col 4 Rd princip. şi diferenţe la col 3 Ra x chelt. de col 3 Re - lei - lei transp. - to 7 8 9 10

mc = 684 Săpătură manuală în spaţii limitate peste 1 m cu taluz înclinat în pământ cu umiditate naturală, adâncimea 0-2 m, în teren mijlociu. Total manoperă la UM = 1,63 ore

6,1 -

-

42

4.172

-

4.172

2.

3.

TSD 01 B1

TSE 03 B1

4.

TSE 02 B1

5.

2100933

mc = 684 Împrăştierea cu lopata a pământului afânat, strat uniform 10-30 cm grosime cu sfărâmarea bulgărilor în teren mijlociu. Total manoperă la UM = 0,31 ore

PC 01 A1

-

100 mp = 13,68 Finisarea manuală a taluzurilor în teren mijlociu. Total manoperă la UM = 10,09 ore

43,1 -

100 mp = 5,7 Finisarea manuală a platformelor în teren mijlociu.

16,8 -

mc = 10

175,0 -

1.750

61,6 4,0 -

1.478

Beton de ciment B100 STAS 3622 Pentru căderi

6.

1,1 -

mp= 24 Cofraje pentru betoane fundaţii, radiere executat din panouri de placaj tip P. Total manoperă la UM = 0,93 ore

43

752

-

752

590

590

96

96

1.750

96

1.574

7.

IFB 01 A1

mp = 1.368 Pereuri şi radiere zidite în grosime de 8 cm cu dale de beton. Total manoperă pe UM = 1,50 ore buc = 19.000 Dale de beton vibrat M.200.

6,1 -

8.

6420367

9.

3,0 -

57.000

57.000

2101183

mc = 5 Mortar de zidărie M100 S1.030

176,5 -

882

882

10.

IFB 02 A1

1,7 -

11.

TRA 01 A25

mp = 1.368 Rostuire pereu şi radier din dale de beton cu mortar de ciment M 100. Total manoperă la UM = 0,4 ore to = 232 Transport rutier materiale, semifabricate cu camionul pe distanţa de 25 km.

12

TRA 06 A20

to = 42 Transport rutier al betonului, mortarului cu autobetoniera de 5,5 mc, distanţa = 20 km

8.345

8.345

2.326

2.326

16,3

3.782

3.782

16,8

705

705

44

TOTAL I

61.110 Şomaj + CAS+ cote 49 %

16.377 8.025

Cota de aproviz. 10%

6.111 3.055

Cheltuieli de transport 1% Cheltuieli directe

67.221

Cheltuieli indirecte + rotunjiri 20%

81.974 8.025

6.111

Cota de manipulare 5 %

TOTAL II

4.487

27.457

3.055 611

611

5.098

99.776 19.224

TOTAL DEVIZ

119.000

Costul de revenire la ha = 10.393 lei noi

Întocmit,

Verificat,

ing. Cristea Ştefan

ing. Cristea Cristian Claudiu

45

EXTRAS DE MATERIALE NR. 1 Privind construcţia debuşeelor dalate pentru eliminarea dirijată a apelor de suprafaţă

1. Beton pentru căderi B 100

= 10 mc

2. Scândură cofraje

= 2,4 mc

3. Dale beton 0,3/0,3/0,06

= 19.000 buc.

4. Mortar rostuire dale

= 5 mc

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

46

NOTA DE CALCUL NR. 2 privind construcţia drenurilor absorbante şi colectare cu tuburi „Riflate” în lungime totală de 3.200 m.l. 1. Secţiunea transversală prin dren anexate prezentei la scara 1:10 oferă detalii de construcţie 2. Volumul de săpătură 0,60 mc/m.l. 3. Strat filtrant din balast spălat, de mărime mijlocie înălţimea de 30 cm în care este încastrat tubul riflat, iar lăţimea este de 60 cm. 4. Volumul de pământ care se manipulează la acoperirea canalului drenului va fi de 0,60 mc/m.l. din care o parte (0,20 mc/m.l.) egală cu balastului, va fi împrăştiată la suprafaţa solului. Pentru eliminarea excesului de apă din perimetrul studiat, au fost proiectate drenuri absorbante principale (colectoare) pe o lungime de 840 m.l. iar drenuri secundare absorbante pe o lungime de 1.500 m.l. Necesar materiale A. Pentru drenuri absorbante colectoare 1. Tuburi riflate cu Ø = 80 mm = 840 m.l. 2. Balast = 840 x 0,20 mc/m.l. = 168 mc 3. Volum săpătură 840 x 0,6 mc/m.l. = 504 mc B. Pentru drenuri absorbante Tuburi riflate = 1.500 m.l. Balast spălat = 300 mc Volum de săpătură = 900 mc TOTAL Tub riflat 840 +1.500 = 2.340ml. Balast = 168 + 300 = 468 mc. Volum săpătură = 504 + 900 = 1.404 mc. Transport 470 mc x 2,8 = 1.316 to

47

C. Guri de dren Necesar guri de dren = 8 buc. Deversarea apelor absorbite de drenuri se face într-un emisar (canal colector sau debuşeu). La gurile de dren care trebuie să fie cu cel puţin 10 cm deasupra nivelului constant al apei din emisar, se prevăd câte 3 m.l. ţeavă metalică cu Ø = 100 mm prin care intră tubul riflat. Ţeava metalică se prinde în peretele consolidat cu dale de beton ale emisarului şi se consolidează cu beton. Se calculează 0,5 mc beton (B-300) pe fiecare gură de dren. Sunt proiectate 8 guri de dren (conform planului de situaţie). -

Necesar ţeavă metalică 8 x 3 = 24 m.l.

-

Beton pentru gurile de dren 8 x 0,5 = 4 mc

D. Calculul preţurilor la lucrările de săpătură manuală şi mecanică La articolul TSA 03 E1 se prevede 1,92 ore la mc. Calculat la salariul mediu de 5.700 mii lei revine o valoare de = 6,4 lei noi/mc. La articolul TSD 01 B1 se prevede 0,31 ore/mc. La acelaşi salariu mediu revine o valoare de 1,15 lei/mc. La articolul TSC 02 B1 norma de lucru este de 4,39 ore/100 mc la care se adaugă un spor de 25% pentru că lucrează cu exces de apă 4,39 x 25% = 1,10 ore. La norma de lucru de 4,39 se adaugă 1,10 ore = 5,49 ore/100 mc. Preţul pe ora de lucru este cuprins între 70 şi 80 lei noi. Se consideră 70 x 5,49 = 384,3 lei noi/100 mc. Revine 3,84 lei noi/1 mc săpătură mecanică. La articolul TSC 20 B1 norma de lucru este de 2,21 ore la 100 mc. Preţul de funcţionare pe oră este de 60 lei noi. Revine 132,6 lei noi/100 mc. Pentru 1 mc preţul este de 1,33 lei noi. Prin această lucrare se acoperă canalele deschise pentru drumuri şi se face şi o nivelare necesară în zonă pentru a asigura panta continuă pentru facilitarea evacuării apelor de suprafaţă.

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

48

SECŢIUNE TRANSVERSALĂ PRIN DREN ABSORBANT CU TUB RIFLAT

Fig. 3. Secţiune prin dren absorbant cu tub riflat GURĂ DE DREN (DESCĂRCARE ÎN DEBUŞEU DALAT)

GURĂ DE DREN Fig. 4. Gură de dren (descărcare în debuşeu dalat) Grafică pe calculator, ing. Cristea Cristian Claudiu

49

Antemăsurătoare – Deviz pe categorii de lucrări nr. 2 pentru drenuri absorbante şi colectoare Nr.

Simboluri sau

crt.

coduri

1

2

1.

TSA 03 E1

lei noi ARTICOLE DE DEVIZ Preţuri unitare pentru: Valori pe articole şi pe alte capitole ale devizului Greutăţile d. unităţi de măsură şi materiale manoperă utilaj total transp. mat. e. materiale totale pe cantităţile pe articole (col 3 Ra x (col 3 Ra x (col 3 Ra + col 5 + princip. fracţ. articole e. denumirea articolelor f. manoperă f. greutatea materialelor col 4 Ra) col 4 Rb) col 4 Rc) col6 + col medii col 3 g. utilaje de construcţii ale mater. princip. pe unitate de 7 RA x col 4 Rd h. transporturi pe CFR princip. articol (în teren) şi diferenţe la ale materialelor col 3 Ra x chelt. de col 3 Re - lei - lei - lei - lei transp. - lei - to 3 4 5 6 7 8 9 10 A. Cheltuieli directe – Articole de deviz mc = 1.404 Săpătură manuală în spaţii limitate sub 1 m cu taluz 6,4 8.986 8.986 vertical nesprijinit, în pământ coeziune mijlocie şi foarte coeziv, adâncime sub 1,5 m în teren mijlociu.

50

2.

3. 4.

TSD 01 B1 Asimilat

IFF 32 A1

mc = 1.404 Împrăştierea cu lopata a pământului afânat, strat uniform 10-30 cm grosime cu sfărâmarea bulgărilor în teren mijlociu.

1,15 -

mc = 468

14,0 0,35 1,7 0,5 -

6.552

6.552

280

280

3.808

3.808

536 3,8 3,0 20,0

536

536

19

19

90

90

800

800

Element filtrant, balast spălat de râu.

2100385

Kg = 800 Ciment

5.

6704658

m.l. = 2.240 Tub riflat PVC Ø = 80 mm

6.

IFF 30 F1 Negociat

m.l. = 2.240 Montat manual tub riflat PVC cu Ø = 80 mm în

-

1.615

1.120

-

1.615

1.120

teren îmbibat cu apă.

7.

2903036

mc = 1 Scândură de brad pentru cofraje. kg = 5 Cuie cu cap conic.

8.

5886851

9.

3803207

kg = 30 Sârmă moale obijnuită.

10.

2200379

mc = 40 Nisip de râu.

51

11.

TRA 01 A 25

12.

6704659

13.

TSC 02 B1 + 25%

14.

TSC 20 B1

15.

NTM 2329 Asimilat

16.

Negociat

to = 1.316 Transport rutier materiale cu camionul pe distanţa de 50 km. buc. = 8 Gură de descărcare în canale deschise a drenurilor agricole colectoare. mc = 1.404 Săpătură mecanică cu excavator pe pneuri de 0,21-0,39 mc cu comandă hidraulică în teren categoria a II-a cu un spor de 25% pentru teren umed. mc = 1.404 Săpătură de pământ cu buldozerul în profil mixt în teren categoria a II-a. mc = 468 Aşezare strat filtrant peste tubul riflat, cu lopata la adâncimea de 0,3 m. mc = 4 Turnat beton la gură de dren.

11,0

14.476

14.476

960

4.320

3,84

5.391

5.391

0,13

182

182

50,0 370,0 120,0

400

2.960

3,8 -

1.778

1.778

25,0 -

100

100

52

TOTAL I

12.485 Şomaj + CAS+ cote 49 %

16.559 8.114

Cota de aproviz. 10%

1.248 624

Cheltuieli de transport 1% Cheltuieli directe

13.733

Cheltuieli indirecte + rotunjiri 20%

50.053 8.114

1.248

Cota de manipulare 5 %

TOTAL II

21.009

25.297

624 125

125

21.134

60.164 12.836

TOTAL DEVIZ

73.000 Costul de revenire pe 1 m.l. dren = 36.296 lei

Întocmit,

Verificat,

ing. Cristea Ştefan

ing. Cristea Cristian Claudiu

53

EXTRAS DE MATERIALE NR. 2 Privind construcţia drenurilor absorbante şi colectoare cu tuburi riflate Lungimea totală = 3.200 m.l.

1.

Tub riflat din PVC cu Ø = 80 mm

= 2.240 m.l.

2.

Balast spălat

= 468 mc

3. Ciment

= 800 kg

4. Scândură cofraje

= 1 mc

5. Sârmă moale

= 30 kg

6. Cuie cu cap conic

= 5 kg

7. Nisip de râu

= 40 mc

8. Ţeavă metalică cu Ø = 100 mm

= 24 m.l.

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

54

NOTA DE CALCUL NR. 3 privind construcţia a cinci podeţe tubulare cu tuburi precomprimate cu Ø = 800 mm

Podeţele tubulare se amplasează la trecerea drumurilor peste canale marginale la drumuri şi debuşee dalate. 5. Săpătura de pământ pe lungimea de 6 m pentru un podeţ, la secţiunea debuşeului de 1,20 mc/m.l. va fi de 6 x 1,20 = 7,2 mc/podeţ 7,2 x 5 podeţe tubulare = 36 mc. 6. Împrăştierea pământului cu lopata = 36 mc. 7. Necesar 5 tuburi cu Ø = 800 mm, cu lungimea de 6 m. 8. În partea din amonte de pod se va amenaja o cameră de liniştire având cota de 1 m, sub cotă fiind debuşeu dalat.

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

55

Podeţe tubulare din beton

56

Antemăsurătoare – Deviz nr. 3 pentru construirea a cinci podeţe tubulare cu diametrul de 800 mm Nr.

Simboluri sau

crt.

coduri

1

2

1.

TSA 07 B1

lei noi ARTICOLE DE DEVIZ Preţuri unitare pentru: Valori pe articole şi pe alte capitole ale devizului Greutăţile g. unităţi de măsură şi materiale manoperă utilaj total transp. mat. i. materiale totale pe cantităţile pe articole (col 3 Ra x (col 3 Ra x (col 3 Ra + col 5 + col princip. articole h. denumirea articolelor j. manoperă i. greutatea materialelor col 4 Ra) col 4 Rb) col 4 Rc) 6 + col 7 fracţ. medii k. utilaje de construcţii ale mater. princip. pe unitate de col 3 RA x l. transporturi pe CFR princip. articol (în teren) col 4 Rd şi ale materialelor col 3 Ra x - lei diferenţe la col 3 Re - lei - lei - lei chelt. de - lei - to transp. 3 4 5 6 7 8 9 10 A. Cheltuieli directe – Articole de deviz mc = 36 Săpătură manuală în spaţii limitate sub 1 m cu sprijin şi evacuare 6,4 230 230 manuală în pământ cu umiditate naturală, adâncimea 2 m, timpul mijlociu. Total manoperă la UM = 1,68 ore

57

2.

3.

TSD 01 B1

IFB 09 B1

4.

IFA 01 A1

5.

2100933

mc = 36 Împrăştierea cu lopata a pământului afânat, strat uniform 10-30 cm grosime cu sfărâmarea bulgărilor în teren mijlociu. Total manoperă la UM = 0,31 ore

1,2 -

mp = 95

1,5 0,8 -

Strat drenant cu grosimea de 10 cm din nisip. Total manoperă la UM = 0,20 ore

mc = 24 Beton preparat manual cu agregate grele 0-30mm turnat în fundaţii şi elevaţii (cofraje). Total manoperă la UM = 6,90 ore mc = 24 Beton de ciment B100 STAS 3622

6.

PC 01 A1

7.

ACC 08 D1

mp= 110 Cofraje pentru betoane fundaţii, radiere executat din panouri de placaj tip P. Total manoperă la UM = 0,93 ore m.l. = 30 Montat tub circular din beton prec. L = 5 m DN 800 Premo. Total manoperă pe UM = 2,29 ore

-

43

143

76

219

655

655

27,3 -

162 61,6 4,0 -

3.888 6.776

440

13,98 10,1 7,88

419

303

58

-

43

3.888 7.216

236

958

8.

6420367

9.

IFA 03 B1

10.

2100957

11.

TRA 01 A25

12.

TRA 03 A05

13.

TRA 02 A50

14.

TRA 06 A20

buc = 5,0 Tub canal Premo, Ø = 800, P = 1, L = 6. B600SBP ISLGC T2027 mp = 60 Pereu plăci B200 turnat în câmpuri 2 m, suprafaţă împărţit cu rosturi de 2,5 cm, grosime 8 cm. Total manoperă la UM = 1,28 ore mc = 4,8 Beton de ciment B200 STAS 3622 to = 15,65 Transport rutier materiale, semifabricatelor cu camionul pe distanţa de 25 km. to = 26,1 Transport rutier materiale semifabricate cu autotractor pe pneuri cu remorcă pe distanţa de 5 km. to = 10,45 Transport rutier al materiale semifabricate cu autocamionul pe distanţa de 50 km. to = 66,7 Transport rutier al betonului, mortarului cu autobetoniera de 5,5 mc, distanţa = 20 km

1.271 -

6.355

2,4 5,2 -

144

131,5

631

6.355

312

456

631

16,3

225

225

8,3

217

217

14,1

147

147

16,8

1.121

1.121

59

TOTAL I

18.356 Şomaj + CAS+ cote 49 %

2.059 1.009

Cota de aproviz. 10%

1.836 918

Cheltuieli de transport 1% Cheltuieli directe

20.192

Cheltuieli indirecte + rotunjiri 20%

22.361 1.009

1.836

Cota de manipulare 5 %

TOTAL II

1.946

3.986

918 184

184

2.130

26.308 5.692

TOTAL DEVIZ

32.000

Costul de revenire pe 1 m.l. podeţ = 6.400 mii lei

Întocmit,

Verificat,

ing. Cristea Ştefan

ing. Cristea Cristian Claudiu

60

EXTRAS DE MATERIALE NR. 3 Privind construcţia a cinci podeţe tubulare cu diametrul de 800 mm

1. Tub Premo cu Ø = 800 mm

= 5 buc.

2. Beton

= 48 mc

3. Scândură cofraje

= 2,5 mc

4. Nisip de râu

= 9,5 mc

5. Beton plăci

= 10 mc

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

61

NOTA DE CALCUL NR. 4 privind amenajarea drumurilor de pământ în plantaţia de vie

1. Drumuri de pământ nou proiectate = 960 m.l. 2. Drumurile se amenajează în debleu-rambleu prin săpătură-umplutură realizată cu buldozerul. Volumul de săpătură 0,5 mc/m.l. Total săpătură = 0,5 x 960 = 480 mc. 3. Lăţirea drumurilor este de 4 m plus canalul marginal în amonte. 4. Înălţimea taluzurilor va fi de 1 m cu înclinaţie de 1/1. 5. Însămânţări de ierburi perene pentru consolidarea drumurilor de pământ. 960 m.l. x (6 m lăţimea platformei + 2 m taluze) = 960 x 8 = 7.680 mp = 0,77 ha Total suprafaţă ocupată cu drumuri = 1,39 ha. Diferenţa nu necesită terasări cu buldozerul. 6. Cantitatea de sămânţă necesară la însămânţarea elementelor drumului. 1,39 ha x 30 kg. sămânţă la hectar = 42 kg sămânţă iarbă 7. Îngrăşăminte azotoase 500 kg/ha. 1,39 x 500 = 700 kg. 8. Îngrăşăminte fosfatice 500 kg/ha. 1,39 x 500 = 700 kg.

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

62

Antemăsurătoare – Deviz pe categorii de lucrări nr. 4 privind amenajarea drumurilor de pământ în plantaţia de vie

lei noi Nr. crt.

Simboluri ARTICOLE DE DEVIZ Preţuri unitare pentru: Valori pe articole şi pe alte capitole ale devizului sau coduri a. unităţi de măsură şi a. materiale materiale manoperă utilaj total transp.mat. b. manoperă cantităţile pe articole (col 3 Ra x (col 3 Ra x (col 3 Ra + col 5 + princip. c. utilaje de construcţii b. denumirea articolelor col 4 Ra) col 4 Rb) col 4 Rc) col6 + col fracţ. medii c. greutatea materialelor d. transporturi pe CFR 7 col 3 RA x ale materialelor princip. pe unitate de col 4 Rd şi articol (în teren) diferenţe la - lei - lei - lei - lei - lei chelt. de transp.

1

2

3

1

TSC 19 B1

100 mc = 4,8 Săpat cu buldozerul pe tractor 81-180 CP încln. împing. pământului la 10 m teren categoria 2.

4 5 6 A. Cheltuieli directe – Articole de deviz 88

63

7

8

422

422

9

Greutăţile totale pe articole ale mater. princip. col 3 Ra x col 3 Re - to -

10

2

3

4. 5.

6.

SC 22 D1 TSE04 B1

IFH 19 B1 TSH 13 B2

TSH 13 B1

100 mc = 4,8 Spor pt. fiecare 10 m în plus la TSC19B1 buldozer de 81180 CP teren categoria 2. 100 mc = 13,9 Nivelarea supr. de teren şi platf. de terasament executat cu buldozerul pe tractor 81180 CP în teren cat. 1 şi 2. ha = 1,39 Supraînsămânţări executate mecanic în teren tare. to = 1,4 Administrarea îngr. chim. din superfosfat granulat cu concentraţie 45% P2O5. Total manoperă la UM = 80,37 ore. to = 1.455 Administrarea îngr. chim. din azotat de amoniu granulat cu concentraţia de 33% azot. Total manoperă la UM = 80,37 ore.

46

-

4,2

-

220

58

553 64,5 2.284 303 -

769

2.355 303 -

220

58

87

769

3.197

424

3.621

3.297

424

3.721

7.263

906

729

8.898

TOTAL I Şomaj + CAS+ cote 49 %

444

64

444

Cota de aproviz. 10%

726

Cota de manipulare 5 %

726 363

Cheltuieli de transport 1% TOTAL II Cheltuieli directe

7.989

Cheltuieli indirecte + rotunjiri 20%

1.713

363 73

73

802

10.504 2.496

TOTAL DEVIZ

13.000

Întocmit,

Verificat,

ing. Cristea Ştefan

ing. Cristea Cristian Claudiu.

65

EXTRAS DE MATERIALE NR. 4 privind amenajarea drumurilor de pământ în plantaţia de vie

1. Îngrăşăminte superfosfatice

= 700 kg

2. Îngrăşăminte azotoase

= 700 kg

3. Sămânţă de ierburi

=

42 kg

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

66

NOTA DE CALCUL NR. 5 privind executarea canalelor marginale la drumuri pentru evacuarea dirijată a apelor de suprafaţă.

Canalele marginale la drumuri se amplasează în partea din amonte. Dimensiunile canalelor sunt de 20 cm la bază, taluz de 1/1 şi 50 cm adâncime. Se va avea grijă de asigurarea cota fund canal pentru asigurarea pantei de scurgere a apelor de suprafaţă. 1. Lungimea canalelor = 380 m.l. 2. Volumul de săpătură = (B + b) x h / 2 = (0,7 + 0,2) x 0,5 / 2 = 0,225 mc/m.l. Total săpătură = 0,225 x 380 m.l. = 85,5 mc. 137 + 190 = 327 mp. 3. Finisarea manuală a taluzurilor = (0,6 + 0,6) x 380 = 137 mp. 4. Nivelarea platformelor câte 0,5 mp./m.l. = 380 x 0,5 = 190 mp. 5. Ierburi perene pentru însămânţarea taluzurilor şi platformei canalelor. Se calculează 10 kg/ha.

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

67

SECŢIUNE TRANSVERSALĂ PRIN CANALE MARGINALE LA DRUMURI.

b = 0,20 m.

V săpătură = 0,26 mc./m.l.

B = 0,70 m.

taluz

H = 0,50 m.

Platformă = 0,5 m.l.

= 1/1

Fig. 5. Secţiune transversală prin canale marginale la drumuri.

68

Antemăsurătoare – Deviz pe categorii de lucrări nr. 5 privind executarea canalelor marginale la drumuri pentru evacuarea dirijată a apelor de suprafaţă lei noi Nr. crt.

1 1

Simboluri ARTICOLE DE DEVIZ Preţuri unitare pentru: Valori pe articole şi pe alte capitole ale devizului sau coduri a. unităţi de măsură şi a. materiale materiale manoperă utilaj total transp.mat. b. manoperă cantităţile pe articole (col 3 Ra x (col 3 Ra x (col 3 Ra + col 5 + princip. c. utilaje de construcţii col 4 Ra) b. denumirea articolelor col 4 Rb) col 4 Rc) col6 + col fracţ. medii c. greutatea materialelor d. transporturi pe CFR 7 col 3 RA x ale materialelor princip. pe unitate de col 4 Rd şi articol (în teren) diferenţe la - lei - lei - lei - lei - leichelt. de transp. 2 3 4 5 6 7 8 9 A. Cheltuieli directe – Articole de deviz TSA 05 mc = 85,5 B1 Săpătură manuală în spaţii 6,1 522 522 limitate peste 1 m cu taluz înclinat în pământ cu umiditate naturală. Adâncimea 0,0 – 2,0 m. Teren mijlociu. Total manoperă la UM = 1,63 ore.

69

Greutăţile totale pe articole ale mater. princip. col 3 Ra x col 3 Re - to 10

2.

3

4

5

TSD 01 B1

TSE 03 B1

TSE 02 B1

IFH 16 A1-1

mc = 85,5 Împrăştierea cu lopata a pământului afânat, strat uniform 10-30 cm, gros cu sfărâmarea bulgărilor, teren mijlociu. Total manoperă la UM = 0,31 ore 100 mp = 1,37 Finisarea manuală a taluzurilor, în teren mijlociu. Total manoperă la UM = 10,09 ore. 100 mp = 1,9 Finisarea manuală a platformelor în teren mijlociu. Total manoperă la UM = 3,93 ore. 100 mp = 3,27 Însămânţat ierburi perene la terase, canale, debuşee pe suprafeţe mici, panta ≤40% teren uşor şi mijlociu. Total manoperă la UM = 6,00 ore.

1,1 -

94

94

43,1 -

59

59

16,8 -

32

32

26

77

103

26

784

810

384

384

7,8 23,5 -

TOTAL I Şomaj + CAS+ cote 49 %

70

Cota de aproviz. 10%

3

Cota de manipulare 5 %

3 2

Cheltuieli de transport 1% TOTAL II Cheltuieli directe

29

Cheltuieli indirecte + rotunjiri 20%

1.170

2 1

1

1

1.200 800

TOTAL DEVIZ

2.000

Întocmit,

Verificat,

ing. Cristea Ştefan

ing. Cristea Cristian Claudiu.

71

EXTRAS DE MATERIALE NR. 5 privind executarea canalelor marginale la drumuri pentru evacuarea dirijată a apelor de suprafaţă

1. Sămânţă ierburi

= 10 kg.

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

72

NOTA DE CALCUL NR. 6 Privind executarea săpăturii de pământ pentru amenajarea lacului de acumulare a apei industriale

1.

Suprafaţa lacului = 400 mp. (vezi schiţa anexă).

2.

Adâncimea de săpătură = 1,5 m.

3.

Volumul de săpătură = 400 x 1,5 = 600 mc.

4.

Volumul de săpătură cu buldozerul = 600 mc.

5.

Volumul de săpătură cu excavatorul pe pneuri de 0,21 – 0,39 mc cu comandă hidraulică din zona cu acumulări de ape = 250 mc.

6.

Încărcat cu escavatorul în camion = 250 mc.

7. Înălţimea digului peste nivelul solului = 1,0 m.

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

73

Antemăsurătoare – Deviz pe categorii de lucrări nr. 6 Privind executarea săpăturii de pământ pentru amenajarea lacului de acumulare a apei industriale

lei noi Nr. crt.

1 1

Simboluri ARTICOLE DE DEVIZ Preţuri unitare pentru: Valori pe articole şi pe alte capitole ale devizului Greutăţile sau coduri a. unităţi de măsură şi a. materiale materiale manoperă utilaje total transp.mat. totale pe b. manoperă articole ale cantităţile pe articole (col 3 Ra x (col 3 Ra x (col 3 Ra + col 5 + princip. c. utilaje de construcţii col 4 Ra) mater. b. denumirea articolelor col 4 Rb) col 4 Rc) col6 + col fracţ. medii princip. c. greutatea materialelor d. transporturi pe CFR 7 col 3 RA x ale materialelor princip. pe unitate de col 4 Rd şi col 3 Ra x articol (în teren) - lei diferenţe la col 3 Re - lei - to - lei - lei - lei chelt. de transp. 2 3 4 5 6 7 8 9 10 A. Cheltuieli directe – Articole de deviz TSC 19 100 mc = 51 B1 Săpat cu buldozerul pe 528 528 tractor 81-180 CP inclusiv 88 împingerea pământului la 10 m teren categ. 2.

74

2

3

4

TSC 22 D1 TSE 04 B1

TSH 13 B1

100 mc = 12 Spor pentru fiecare 10 m în plus la TSC 19 B1 buldozer de 81-180 CP teren categ. 2. 100 mp = 2,5 Nivelarea suprafeţei de teren şi platformelor de terasamente executate cu buldozer pe tractor 81-180 CP în teren categ. 1 şi 2. tone = 0,15 Administrarea îngrăşămintelor chimice din azotat de amoniu granulat cu concentraţia 33% azot pe taluze. Total manoperă la UM = 80,37 ore

46

552

552

4,2

11

11

2.355 303 -

353

46

-

399

353

46

1.091

1.490

TOTAL I Şomaj + CAS+ cote 49 % 23

23

Cota de aproviz. 10% 35 Cota de manipulare 5 %

35 18

Cheltuieli de transport 1%

18 4

75

4

TOTAL II Cheltuieli directe

388

Cheltuieli indirecte + rotunjiri 20%

87

1.095

1.570 430

TOTAL DEVIZ

2.000

Întocmit,

Verificat,

ing. Cristea Ştefan

ing. Cristea Cristian Claudiu.

76

EXTRAS DE MATERIALE NR. 6 Privind executarea săpăturii de pământ pentru amenajarea lacului pentru pescărie

1. Azotat de amoniu

= 150 kg

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

77

NOTA DE CALCUL Nr. 7 privind amenajarea drumurilor balastate Se prevede balastarea drumului central care străbate teritoriul din aval înspre amonte. Lungimea drumului balastat De4 = 640 m.l. Se balastează şi De5 = 170 m.l. Se balastează lăţimea de 4 m pe o adâncime de 15 cm. Total 640 + 170 = 810 m.l. 1. Suprafaţa de nivelat 810 x 6 = 4.860 m.l. 2. Volumul de balast necesar = 15 cm x 6 m.l. lăţime x 810 m.l. lungime = 729 mc. Balastul se transportă cu basculanta de 30 tone şi se uniformizează prin nivelare cu buldozerul. Deasupra se aşează un strat de nisip de 5 cm. 3. Volumul de nisip = 0,05 x 6 x 810 = 243 mc. 4. Greutăţi de transportat. Balast 1 mc = 2.700 kg. 729 x 2,7 tone/mc. = 1.968 tone. Nisip 243 x 2,8 = 680 tone. Împrăştiat uniform pe suprafaţa drumului = balast 729 mc + nisip 243 mc. = 972 mc. TOTAL = 972 mc. 5. TOTAL GREUTĂŢI DE TRANSPORT = 1.968 tone balast. TOTAL = 1.968 + 680 = 2.648 tone.

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

78

Antemăsurătoare – Deviz pe categorii de lucrări nr. 7 privind amenajarea drumurilor balastate

lei noi Nr. crt.

1 1

Simboluri ARTICOLE DE DEVIZ Preţuri unitare pentru: Valori pe articole şi pe alte capitole ale devizului Greutăţile sau coduri d. unităţi de măsură şi e. materiale materiale manoperă utilaje total transp.mat. totale pe f. manoperă articole ale cantităţile pe articole (col 3 Ra x (col 3 Ra x (col 3 Ra + col 5 + princip. g. utilaje de construcţii col 4 Ra) mater. e. denumirea articolelor col 4 Rb) col 4 Rc) col6 + col fracţ. medii h. transporturi pe CFR princip. f. greutatea materialelor 7 col 3 RA x ale materialelor princip. pe unitate de col 4 Rd şi col 3 Ra x articol (în teren) - lei diferenţe la col 3 Re - lei - to - lei - lei - lei chelt. de transp. 2 3 4 5 6 7 8 9 10 A. Cheltuieli directe – Articole de deviz IFB 09 mp = 4.860 1,77 C2 Strat drenant cu grosimea de 1,17 8.602 5.686 14.288 15 cm din balast. -

79

2

3

4

5

6

IFB 09 A1

mp = 4.860 Strat drenant cu grosimea de 5 cm din nisip.

0,77 0,44

TRA 02 A50

tone = 1.968 Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor şi balast cu autocamionul pe distanţa de 50 km. tone = 680 Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor şi nisip cu autocamionul pe distanţa de 25 km. mc = 2.648 Împrăştierea cu lopata a pământului afânat, strat uniform 10-30 cm, gros cu sfărâmături, bulgări, teren mijlociu. Total manoperă la UM = 0,31 ore 100 mc = 16,32 Compactarea umpluturii cu ruloul compresor 10-12 to, exclude udarea pământului necoez. grad. compact. 9596 %. Total manoperă la UM = 5,07 ore.

14,1

27.749

27.749

16,3

11.084

11.084

TRA 01 A25

TSD 01 B1 asimilat

TSD 07 B1

3.742

2.138

1,14 -

3.018

18,97 140,7

309

80

5.880

3.018

230

539

TOTAL I 12.344

11.151

39.063

62.558

Şomaj + CAS+ cote 49 % 5.464

5.464

Cota de aproviz. 10% 1.234 Cota de manipulare 5 %

1.234 617

Cheltuieli de transport 1% TOTAL II Cheltuieli directe

13.578

Cheltuieli indirecte + rotunjiri 20%

17.232

617 207

207

39.186

69.996 13.004

TOTAL DEVIZ

83.000

Întocmit,

Verificat,

ing. Cristea Ştefan

ing. Cristea Cristian Claudiu.

81

EXTRAS DE MATERIALE NR. 7 privind amenajarea drumurilor balastate

1. Balast

=

1.968 to

2. Nisip

=

680 to

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

82

NOTA DE CALCUL Nr.8. privind amenajarea teritoriului destinat plantaţiei de vie S = 11,45 ha 1. Corectare terasamente (platforma teraselor, taluze şi drumuri) cu buldozerul şi împingerea pământului la 25 m. l. Se corectează terasele din parcelele: 1 - 11 , în suprafaţă totală de 11,45 ha. Se calculează 2,5 hantri/ha 2,5 ha x 11,45 = 28,6 hantri. Valoarea unui hantru (Analiza de preţ Nr. 1) =

258,9 lei.

2. Nivelat cu buldozerul suprafaţa de 11,45 ha. Volumul de săpătură: - pentru nivelarea propriu zisă se calculează 0,3 mc/mp. = 114.500 mp x 0,3 mc/mp = 34.350 mc.

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

83

Antemăsurătoare – Deviz pe categorii de lucrări nr. 8. Privind amenajarea teritoriului destinat înfiinţării plantaţiei de vie. Suprafaţa totală = 11,45 ha Nr. crt.

1 1 2. 3.

Simboluri sau

ARTICOLE DE DEVIZ Preţuri unitare pentru: Valori pe articole şi pe alte capitole ale devizului Greutăşile j. unităţi de măsură şi materiale manoperă utilaj total transp.mat. coduri m. materiale totale pe cantităţile pe articole (col 3 Ra x (col 3 Ra (col 3 Ra col 5 + col princip. fracţ. articole ale k. denumirea articolelor n. manoperă l. greutatea materialelor col 4 Ra) x col 4 + col 4 6 + col 7 medii col 3 RA o. utilaje de construcţii mater. princip. pe unitate de Rb) Rc) x col 4 Rd şi p. transporturi pe CFR princip. articol (în teren) diferenţe la ale materialelor col 3 Ra x chelt. de transp. col 3 Re - mii lei - - mii lei - - mii lei - -mii lei- mii lei - to 2 3 4 5 6 7 8 9 10 A. Cheltuieli directe – Articole de deviz Analiza de preţ Corectarea taluze la terase şi Nr.1 şi Nr.2 drumuri 7.405 7.405 Hantrii = 28,6 258,9 Analiza preţ Nivelat platformă drumuri şi Nr. 1 şi Nr. 2 Zi 427 427 Ha = 1,65 258,9 TSC 19 100 mc = 343 B1 Săpat cu buldozerul pe 30.184 30.184 tractor 81-180 CP inclusiv 88 împingerea pământului la 10 m teren categ. 2.

4

TSC 22 D1

5.

100 mc = 343 Spor pentru fiecare 10 m în plus la TSC 19 B1 buldozer de 81-180 CP teren categ. 2. 100 mp = 114,5 Nivelarea suprafeţei de teren şi platformelor de terasamente executate cu buldozer pe tractor 81-180 CP în teren categ. 1 şi 2.

TSE 04 B1

46

15.778

15.778

4,2

481

481

54.275

54.275

TOTAL I

Şomaj + CAS+ cote 49 %

-

-

Cota de aproviz. 10% Cota de manipulare 5 % Cheltuieli de transport 1% TOTAL II

Cheltuieli directe

-

54.275

Cheltuieli indirecte + rotunjiri 20%

54.275 10.725

TOTAL DEVIZ

65.000

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

Verificat, ing. Cristea Cristian Claudiu.

NOTA DE CALCUL Nr. 9 privind pregătirea terenului în vederea înfiinţării plantaţiei de vie în suprafaţă de 11,45 ha

1.

Gunoi de grajd 60 to/ha x 11,45 = 1.145 to

2.

Îngrăşăminte chimice: sare potasică = 500 kg/ha 500 kg/ha x 11,45 = 5.725 kg = 5,73 to

3.

Îngrăşăminte chimice: superfosfat = 500 kg/ha 500 kg/ha x 11,45 = 5.725 kg = 5,73 to

4.

Arătură de încorporare a îngrăşămintelor organice şi chimice 1,02 ha

5

Desfundat terenul la 40 – 60 cm -

11,45 ha.

6

Nivelat prin două treceri cu U 650 şi NM 28 -

11,45 ha

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

Antemăsurătoare – Deviz pe categorii de lucrări nr. 9 pentru pregătirea terenului pentru plantare Nr. crt.

1 1 2. 3.

Simboluri sau

ARTICOLE DE DEVIZ Preţuri unitare pentru: Valori pe articole şi pe alte capitole ale devizului Greutăţile m. unităţi de măsură şi materiale manoperă utilaj total transp. mat. coduri q. materiale totale pe cantităţile pe articole (col 3 Ra x (col 3 Ra (col 3 Ra col 5 + princip. fracţ. articole ale n. denumirea articolelor r. manoperă o. greutatea materialelor col 4 Ra) x col 4 + col 4 col6 + col medii col 3 RA s. utilaje de construcţii mater. princip. pe unitate de Rb) Rc) 7 x col 4 Rd şi t. transporturi pe CFR princip. articol (în teren) diferenţe la ale materialelor col 3 Ra x chelt. de transp. col 3 Re - lei - lei - lei - lei - lei - to 2 3 4 5 6 7 8 9 10 A. Cheltuieli directe – Articole de deviz ordin MICH a. kg = 5.725 1,05 289 / 1982 b. îng. chi. sare potasică 6.011 6.011 510 kg reactualizat a. 5.725 kg/ha 0,63 b. îng. chi. superfosfat 3.607 3.607 510 kg Normă internă a. kg = 11.450 b. manipulat + transp. 21,2 243 144 387 îngr. chimice. 12,6

4. 5. 6.

7.

8.

NTM 92 2239 negociat Normă întreagă Normă întreagă

a. ha = 11,45 b. fertilizat cu îngr. chim. a. to = 1.145 b. gunoi de grajd pentru fertilizat a. to = 1.145 b. încărcat gunoi manual pentru transport şi adminstr. a. to = 1.145 b. împrăştiat gunoi cu MIG 100 to / ha

Analiza preţ nr. 2 / 2

a. ha = 11,45 b. arătură pentru încorporat ingr. org. 9. NPC / 85 a. ha = 11,45 538/176 b. Desfundat mecanic cu S – 1500 şi PPU-50 A 10. 219000 a. ha = 11,45 206 b. nivelat teren prin analiza preţ nr.2 două treceri cu U 650 şi NM – 2,8 TOTAL I

94,9 240 5,08

-

Cota de manipulare 5 %

1.087

274.800

12,700

274.800 5.817

5.817

14.541

14.541

308,1 2.071,2 240,8 284.418

Şomaj + CAS+ cote 49 % Cota de aproviz. 10%

1.087

21.688 10.627

28.442

3.528

3.528

23.715

23.715

2.757

2.757

30.144

336.250 10.627 28.442

14.221

14.221

-

Cheltuieli de transport 1% TOTAL II

Cheltuieli directe

Cheltuieli indirecte + rotunjiri 20% TOTAL DEVIZ

312.860

46.536

2.844

2.844

32.988

392.384 78.616 471.000

Cost de revenire la ha = 41.135 lei

Întocmit,

Verificat,

ing. Cristea Ştefan

ing. Cristea Cristian Claudiu.

EXTRAS DE MATERIALE NR. 9 Privind pregătirea terenului pentru înfiinţarea plantaţiei de vie

1. Gunoi de grajd =

1.145 to

2. Îngrăşăminte chimice: sare potasică =

5.725 kg

3. Îngrăşăminte chimice: superfosfat =

5.725 kg

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

NOTA DE CALCUL Nr. 10 privind înfiinţarea plantaţiei de vie pe suprafaţa de 11,45 ha

1. Suprafaţa efectivă de vie = 11,45 ha 2. Distanţa de plantare 2,0 m.l. între rânduri şi 1,20 pe rând revenind 4.167 butuci/ha. Total necesar viţe altoite STAS = 4.167 x 11,45 ha = 47.712 ~ 48.000 viţe. Se adaugă o rezervă de 3% = 1.440 viţe Total necesar viţe STAS = 48 + 1.440 = 49.500 bucăţi. TOTAL = 49.500 viţe STAS. 3. Picheţi pentru marcarea locului plantării = 48.000 bucăţi 4. Mraniţă pentru plantat 5 kg / groapă 5 kg. X 48.000 viţe = 192.000 kg. ~ 192 tone. 5. Apa pentru udat viţe la plantare 10 l / viţă x 48.000 kg = 48.000 l = 48,0 to 6. Discuit desfundătura prin două treceri 211000331 – Discuit arătura + nivelat + grăpat 0,5 hantrii / ha la o singură trecere. 11,45 x 0,5 x 2 = 11,45 hantri

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

Fasonarea viţei de vie pentru plantat: a) Viţă altoită fasonată mijlociu b) Viţă altoită fasonată scurt

Plantarea viţei de vie:

- V1 – Viţă altoită mijlociu fasonată - V2 – Viţă altoită fasonată scurt

Antemăsurătoare – Deviz pe categorii de lucrări nr. 10 pentru lucrări de înfiinţare a plantaţiei de vie Nr. crt.

1 1. 2. 3. 4.

Simboluri ARTICOLE DE DEVIZ Preţuri unitare pentru: Valori pe articole şi pe alte capitole ale devizului Greutăşil sau coduri a. unităţi de măsură şi a. materiale materiale manoperă utilaje total transp.mat. e totale b. manoperă pe cantităţile pe articole (col 3 Ra x (col 3 Ra (col 3 Ra col 5 + princip. c. utilaje de construcţii col 4 Ra) b. denumirea articolelor x col 4 + col 4 col6 + col fracţ. medii articole c. greutatea materialelor d. transporturi pe CFR Rb) Rc) 7 col 3 RA x ale mater. ale materialelor princip. pe unitate de col 4 Rd şi princip. articol (în teren) diferenţe la col 3 Ra - lei - lei - lei - lei - lei chelt. de x col 3 Re transp. - to 2

3

a. b. 211000331 a. b. NTM 2331 a. b. NTM 2338 a. b.

4 5 6 A. Cheltuieli directe – Articole de deviz buc. = 48.000 0,28 picheţi 13.440 ha = 11,45 discuit terenul în desfundătură de 2 ori 258,9 ha = 11,45 parcelarea terenului 5,34 61 ha = 11,45 pichetat teren pt. plantat 285 3.263 -

7

8 13.440

2.964

2.964 61 3.263

9

10

5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

NTM 2340 a. bucăţi = 48.000 Asimilat b. făcut gropi în desfundăt. Negociat

a. bucăţi = 48.000 b. material săditor viticol

NTM / 83 a. mii fire = 48 2344 b. transport şi manipulat material săditor NTM / 92 a. mii pachete = 0,2 2311 b. stratificat viţe în nisip NTM 2312 a. mii pachete = 0,2 b. scos viţe de la stratificat Negociat

c. kg = 100 d. parafină pentru parafinat viţe altoite. NTM / 83 e. mii bucăţi = 48 2269 f. parafinat viţe altoite asimilat înainte de plantare NTM /83 g. kg = 106 2271 h. pregătit amestec de parafină pentru viţe a. to = 22 b. mraniţă pentru gropi c. to = 192 d. făcut platformă de gunoi la capătul parcelei

0,095 5,2 3,5 3,2

4.560 249.600

249.600 168

34,5 34,5 3,9

154

322

69

69

69

69

390 14,8 0,7 24 3,5 -

4.560

390 710

710

74

74

528

528 672

672

10

15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23.

Normă internă NTM/83 1564 AS NTM 2342 NTM 2.342 NTM 2346

a. to = 192 b. încărcat mraniţa şi descărcat în câmp a. mii gropi = 48 b. adus mraniţa la gropile de plantare a. mii bucăţi = 48 b. fasonat, verificat calusul viţe şi mocirlit viţa a. mii buc. = 48 b. mocirlit viţe

a. mii bucăţi = 48 b. plantat viţa de vie , lucrare completă Normă a. ha = 11,45 internă b. udatul fiecărei viţe cu 10 l apă NTM / 83 a. to = 480 asimilat b. transport apă cu cisterna pentru udat NTM / 83 c. Sinoratox granule 286kg asimilat d. dezinfecţia solului la groapă mii gropi = 4,35 NTM e. mii fire = 48 2345 f. transportat viţe în găleţi Asimilat speciale la locul de plantare

5,08 12,7 16,8 1,0 323,4 607,5 2,3 4,2 15,4 8,9 -

975

975

610

610

806

806

48

48

15.523

15.523

6.956

6.956 1.104

1.201

1.104

4.404

5.605

427

427

TOTAL I

265.159 Şomaj + CAS+ cote 49 % Cota de aproviz. 10%

39.395 19.304

26.516 13.258

Cheltuieli de transport 1% 291.675

Cheltuieli indirecte + rotunjiri 20% TOTAL DEVIZ

308.776 19.304

26.516

Cota de manipulare 5 %

TOTAL II Cheltuieli directe

4.222

71.957

13.258 2.652

2.652

6.874

370.506 74.494 445.000

Cost de revenire la ha = 38.865 lei Întocmit,

Verificat,

ing. Cristea Ştefan

ing. Cristea Cristian Claudiu.

EXTRAS DE MATERIALE NR. 10 Privind înfiinţarea plantaţiei de vie

1. Viţe altoite STAS

= 48.000 bucăţi

2. Picheţi

= 48.000 bucăţi

3. Parafină

=

100 kg

4. Bitum

=

3 kg

5. Sacâz

=

3 kg

6. Mraniţă

=

22 to

7. Apă pentru udat

=

480 to

8. Sinoratox granule

=

286 kg

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

NOTA DE CALCUL Nr. 11 privind întreţinerea plantaţiei de vie anul I

1. Deşeuri textile pentru legatul lăstarilor de tutori. 25 kg / ha x 11,45 ha = 286 kg 2. Pesticide pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor în anul I Ridomil gold 2,5 kg / ha la un stropit = 2,5 x 11,45 = 29 kg. Mikal 3 kg / ha x 11,45 ha x 2 stropiri = 69 kg Curzate 3 kg / ha x 11,45 ha x 2 stropiri = 69 kg. Bravo 2 kg / ha x 11,45 ha = 23 kg. Champion 4 kg / ha x 11,45 ha = 46 kg. 3. Preparat soluţie pentru stropit (stropit 1 şi 6) 11,45 x 6 = 69 mc.

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

Antemăsurătoare – Deviz pe categorii de lucrări nr. 11 pentru întreţinerea plantaţiei anul I Nr. crt.

Simboluri ARTICOLE DE DEVIZ Preţuri unitare pentru: Valori pe articole şi pe alte capitole ale devizului sau coduri d. unităţi de măsură şi e. materiale materiale materiale materiale total transp.mat. f. manoperă cantităţile pe articole (col 3 Ra x (col 3 Ra x (col 3 Ra col 5 + princip. fracţ. g. utilaje de construcţii col 4 Ra) e. denumirea articolelor col 4 Rb) + col 4 col6 + col medii col 3 RA f. greutatea materialelor h. transporturi pe CFR Rc) 7 x col 4 Rd şi ale materialelor princip. pe unitate de diferenţe la articol (în teren) chelt. de transp. - lei - lei - lei - lei - lei -

1

2

1.

NTM 92 2358 asimilat NPCM 1985

a. mii buc. = 48 b. desfăcut muşuroiul primăvara a. ha = 11,45 x 2 = 22,9 b. arat via de două ori

NTM 92 2352

a. mii buc. = 48 b. copcit via an I de la plantare a. kg = 286 b. deşeuri textile pt. Legat

2. 3. 4.

Negociat

3

4 5 6 A. Cheltuieli directe – Articole de deviz 14,0 672 258,9 56 2.688 4,0 1.144 -

7

8

-

672

5.929

5.929 2.688 1.144

9

Greutăşile totale pe articole ale mater. princip. col 3 Ra x col 3 Re - to -

10

5. 6. 7. 8. 9.

10. 11.

12. 13.

NTM 92 2475 NTM 92 1619 NTM 92 2.353 NTM 83 asimilat NTM 83 1757 NTM 83 MAIA 46/82 NTM83 asimilat NTM 82 MAIA 46/82 NTM 92 1562

a. ha = 34,4 ha b. cultivat mecanic de trei ori a. ha = 34,4 ha b. prasit cu sapa pe rând de 3 ori a. mii butuci = 22,9 b. plivit şi legat lastarii de 2 ori a. t = 69 to b. transport de apa pentru stropit a. ha = 11,45 x 2000 l/ha = 22,9 to b. pregatit solutie pt stropit 1 şi 2 a. ha = 22,9 b. stropit mecanic in vie de 2 ori a. ha = 11,45 x 4.000 l/ha = 45,8 to b. pregatit solutie pt. stropitul 3, 4, 5 şi 6 a. ha = 45,8 ha b. stropit via mecanic de 4 ori (stropitul 3,4,5,6) a. mii buc. = 48 b. musuroit via toamna

12,7 120 152,5 26,7 -

437

4.128

5.264

5.264

611

611 897

13 220 12,7 120 220 12,7 120 19,3 -

5.038

291

-

582

926

897 5.329

2.748 10.076

4.565

2.748 10.658

5.496

5.496

-

926

TOTAL I

16.258 Şomaj + CAS+ cote 49 %

11.471

19.198

5.620

Cota de aproviz. 10%

5.620

1.626

Cota de manipulare 5 %

1.626 813

Cheltuieli de transport 1% TOTAL II Cheltuieli directe

17.884

Cheltuieli indirecte + rotunjiri 20% TOTAL DEVIZ

46.927

17.904

813 163

163

19.361

55.149 11.851 67.000

Întocmit,

Verificat,

ing. Cristea Ştefan

ing. Cristea Cristian Claudiu.

EXTRAS DE MATERIALE NR. 11 Întreţinerea plantaţiilor de vier din anul I

1. Deşeuri textile

=

286 kg

- Ridomil gold

=

29 kg

- Mikal

=

69 kg

- Curzate

=

69 kg

- Bravo

=

23 kg

- Champion

=

46 kg

=

69 mc.

2. Pesticide:

3. Apă pentru stropit

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

NOTA DE CALCUL Nr. 12 privind întreţinerea plantaţiei de vie anul II 1. Desfăcut muşuroiul primăvara butuci = 48.000 2. Deşeuri textile pentru legatul în uscat 25 kg / ha x 11,45 ha = 286 kg 3. Viţe altoite pentru completat goluri 3 % 48.000 x 3% = 1.440 viţe 4. Apă pentru udatul viţelor şi pentru stropit -

pentru udatul viţelor la completarea golurilor: 10 l / groapă x 1440 viţe = 14.400 kg = 14,4 mc

-

pentru stropit : 1000 l / ha x 11,45 ha x 6 stropiri = 68,7 mc TOTAL APĂ = 14,4 + 68,7 = 83,1 mc.

5. Pesticide pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor. Stropitul I – n

Omite 57 E 1,5 l / ha x 11,45 ha = 17 kg - Ridomil gold 2,5 kg / ha x 11,45 ha = 29 kg

Stropitul II şi III

– Mikal 3 kg/ha x 11,45 ha x 2 stropiri = 69 kg - Neoron 1,0 kg / ha x 11,45 ha x 2 stropiri = 23 kg

Stropitul IV

– Bravo 2 kg / ha x 11,45 ha x 2 stropiri ha = 46 kg. - Sulf muiabil 4 kg / ha x 11,45 ha x 2 stropiri ha = 92 kg

Stropitul V Stropitul VI

– Curzate 3 kg / ha x 11,45 ha x 2 stropiri ha = 69 kg Turdacupral 50 PU 6 kg / ha x 11,45 ha x 2 stropiri ha = 137kg

Stropirile VII – XI – se fac la avertizări 6. Preparat soluţie pentru stropit (stropitul 1-6) 11,45 x 6 x 1.000 = 69 to. Întocmit, ing. Cristea Ştefan

Antemăsurătoare – Deviz pe categorii de lucrări nr. 12 pentru întreţinerea plantaţiei anul II

Nr. crt.

1 1 2. 3

4

Simboluri ARTICOLE DE DEVIZ Preţuri unitare pentru: Valori pe articole şi pe alte capitole ale devizului Greutăţile sau coduri d. unităţi de măsură şi e. materiale totale pe materiale manoperă utilaj total transp.mat. f. manoperă cantităţile pe articole (col 3 Ra x (col 3 Ra x (col 3 Ra col 5 + princip. fracţ. articole ale g. utilaje de construcţii col 4 Ra) mater. e. denumirea articolelor col 4 Rb) + col 4 col6 + col medii col 3 princip. f. greutatea materialelor h. transporturi pe CFR Rc) 7 RA x col 4 ale materialelor col 3 Ra x princip. pe unitate de Rd şi col 3 Re articol (în teren) diferenţe la - lei - to - lei - lei - lei - lei chelt. de transp. 2 3 4 5 6 7 8 9 10 A. Cheltuieli directe – Articole de deviz NTM 92 a. mii butuci = 48 2358 b. desfăcut muşuroiul 14,3 686 686 primăvara NTM 92 a. mii butuci = 48 2361 b. tăiat şi copcit via în anul 46,99 2.256 2.256 II de la plantare NTM 92 a. ha = 11,45 1.599 b. scoaterea la marginea 74,1 848 848 parcelei a coardelor tăiate NPCM a. ha = 11,45 1985 b. arat primăvara înainte de 258,6 2.961 2.961 pornirea în vegetaţie -

5 6 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

NTM 92 2452 negociat

a. mii butuci = 48 x 2 = 96 b. plivit şi legat lăstari de două ori a. kg = 286 b. deşeuri textile

NTM 92 2.469

a. ha = 11,45 b. sapa mare pe rând

NTM 92 2475

a. ha = 34,35 b. cultivat mecanic de 3 ori

NTM 92 2482

a. ha = 34,35 b. prăşit manual pe rând de 3 ori a. to = 83,1 b. transport apă pt. udat şi stropit a. buc. = 1.440 b. material săditor pentru completat goluri a. mii pachete = 0,1 b. stratificat viţa de vie în nisip a. mii pachete = 0,1 b. scos viţa de la stratificat

negociat negociat NTM 92 2311 NTM 92 2312 NTM 92 1.566

a. mii but. = 1,44 b. fasonat, micirlit,plantat, viţe pt. compl. goluri

33,3 4 197,6 12,7 120 152 11,8 5,2 38,9 38,9 324,4 -

3.197

3.197

1.144

1.144 2.263 436

2.263 4.122

5.221

5.221 981

7.488

4.558

981 7.488

39

39

39

39

467

467

15.

16.

NTM 92 2.340

a. mii buc. = 1,44 b. făcut gropi pt. completat goluri

a. mii but = 1,44 b. udatul viţelor u10 l apă la completarea golurilor 17. Normă a. mii l = 69 internă b. pregătit soluţie pentru stropit de 6 ori 18. NTM 82 a. ha = 11,45 x 6 = 68,7 MAIA 46/82 b. stropit mecanic de 6 ori 19. 20.

NTM 92 2347

NPCM 1985 a. ha = 11,45 asimilat b. arat toamna în vie NTM 92 2555

a. mii butuci = 48 b. îngropat via cu 2-4 coarde

TOTAL I

168 121,5 220 11,8 40 258,9 67,5 -

15.180

Şomaj + CAS+ cote 49 %

Cota de manipulare 5 % Cheltuieli de transport 1%

242

175

175

814

15.994 2.748

2.748

2.964

2.964

3.240 23.812

Cota de aproviz. 10%

242

19.923

3.240 13.776

9.762

57.511 9.762

2.381

2.381 1.190

1.190 238

238

TOTAL II Cheltuieli directe

26.193

30.875

Cheltuieli indirecte + rotunjiri 20%

14.014

71.082 14.918

TOTAL DEVIZ

86.000 Cost de revenire la hectar

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

7.511 lei.

Verificat, ing. Cristea Cristian Claudiu.

EXTRAS DE MATERIALE NR. 12 Privind întreţinerea plantaţiei de vie anul II

1. Viţe STAS pentru goluri =

1.440 buc.

2. Apă pentru goluri

=

14 4mc

3. Deşeuri textile

=

286 kg

4. Apă pentru stropit

=

68,7 mc

- Omite

=

17 kg

- Ridomil gold

=

29 kg

- Mikal

=

69 kg

- Neuron

=

23 kg

- Bravo

=

46 kg

- Sulf muiabil

=

92 kg

- Curzate

=

69 kg

- Turdacupral

=

137 kg

5. Pesticide:

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

NOTA DE CALCUL Nr. 13 privind întreţinerea plantaţiei de vie anul III

1. Viţe STAS pentru plantat în goluri 4 % 48.000 viţe/ha x 4% = 1.920 viţe STAS. 2. Deşeuri textile pentru legatul în uscat şi verde 25kg / ha x 11,45 ha = 286 kg 3. Apă pentru plantatul viţelor şi pentru stropit. - plantat 1.920 viţe x 20 l apă / viţă = 38.000

~ 38,4 to

- 1.000 l/ha x 6 stropiri x 11,45 ha = 68.700 l ~ 68,7 to TOTAL apă

= 38,4 + 68,7 ~ 107,1 to

4. Pesticide pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor Stropitul I

– Omite 57 E 1,5 l / ha x 11,45 = 18 kg

-

Ridomil gold 2,5 kg/ ha x 11,45 = 29 kg

Stropitul II şi III Stropitul IV Sropitul V –

–

Mikal 3 kg / ha x 11,45 ha x 2 stropiri= 69 kg

Neoron 1,0 kg/ha x 11,45 ha x 2 stropiri = 23 kg - Bravo 2 kg / ha x 11,45 ha = 23 kg Curzate 3 kg / ha x 11,45 ha = 35 kg

Stropitul VI – VIII – Turdacupral 50 PU 6 kg /ha x 3 stropiri x 11,45 ha = 206 kg

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

Antemăsurătoare – Deviz pe categorii de lucrări nr. 13 pentru întreţinerea plantaţiei anul III lei noi Nr. crt.

1 1 2 3 4

Simboluri ARTICOLE DE DEVIZ Preţuri unitare pentru: Valori pe articole şi pe alte capitole ale devizului Greutăţile sau coduri g. unităţi de măsură şi i. materiale totale pe materiale manoperă utilaje total transp. mat. j. manoperă cantităţile pe articole (col 3 Ra x (col 3 Ra x (col 3 Ra col 5 + princip. fracţ. articole ale k. utilaje de construcţii col 4 Ra) mater. h. denumirea articolelor col 4 Rb) + col 4 col6 + col medii col 3 princip. i. greutatea materialelor l. transporturi pe CFR Rc) 7 RA x col 4 ale materialelor col 3 Ra x princip. pe unitate de Rd şi col 3 Re articol (în teren) diferenţe la - lei - to - lei - lei - lei - lei chelt. de transp. 2 3 4 5 6 7 8 9 10 A. Cheltuieli directe – Articole de deviz NTM 92 a. mii but. = 48 2398 b. dezgropat via şi făcut 87,5 4.200 4.200 copcă NTM 92 a. mii butuci = 48 2404 b. tăiat via şi copcit în anul 61,8 2.966 2.966 III de la plantare NTM 92 a. ha = 11,45 2417 b. scoaterea la marginea 81,15 929 929 parcelei a coardelor NTM 92 a. mii butuci = 48 2443 b. cercuit şi legat în uscat 40,5 1.944 1.944 -

5 6 7. 8 9 10 11 12 13 14

NPCM 1985

a. ha = 11,45 b. arat via primăvara

NTM 92 2452

a. mii butuci = 96 b. legat şi plivit via de 2 ori

negociat

a. kg = 286 b. deşeuri textile industr.

NTM 92 1.617

a. ha = 11,45 b. sapa mare pe rând

NTM 92 2475

a. ha = 34,35 b. cultivat mecanic de 3 ori

NTM 92 1619

a. ha = 34,35 b. prăşit cu sapa pe rând de 3 ori a. buc.= 1920 b. material săditor pentru completat goluri a. mii buc.= 1,92 b. făcut gropi pentru completat goluri a. mii buc = 1,92 b. fasonat, mocirlit, plantat viţe în goluri a. mii butuci = 1,92 b. udatul viţelor la completarea golurilor

negociat NTM 92 1633 NTM 92 2442 NTM 92 2347

258,9 35,6 4,0 197,6 12,7 120 152 5,2 168 324,4 121,5 -

2.964 3.418

2.964 3.418

1.144

1.144 2.263 436 5.221

9.984

2.263 4.122

4.558 5.221 9.984

323

323

623

623

233

233

15

16 17 18 19 21

negociat

NTM 83 asimilat

c. to = 107,1 d. transport apă cu cisterna pentru stropit şi udat la completarea golurilor a. mii l = 68,7 b. pregătit soluţie pt. stropit

NTM 92 a. ha = 11,45 x 6 = 68,7 ha MAIA 46/82 b. stropit mecanic în vie de 6 ori MPCE/85 a. ha = 11,45 asimilat b. arat via toamna NTM 92 2555

a. mii but. = 48 b. îngropat via

NTM 92 1.660

a. mii but. = 48 b. tăieri de uşurare

TOTAL I

15,0 220 11,8 120 258,9 67,5 58,8 -

1.607

15.114

26.242 Şomaj + CAS+ cote 49 % Cota de aproviz. 10% Cota de manipulare 5 % Cheltuieli de transport 1%

811

1.607

15.925 8.244

8.244

2.964

2.964

3.240

3.240

2.822

2.822

29.429

19.901

14.420

75.572 14.420

2.624

2.624 1.312

1.312 262

262

TOTAL II Cheltuieli directe Cheltuieli indirecte + rotunjiri 20% TOTAL DEVIZ

28.866

45.161

20.163

94.190 18.810 113.000

Cost de revenire = 9.869 lei/ha

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

Verificat, ing. Cristea Cristian Claudiu.

EXTRAS DE MATERIALE NR. 13

1. Viţe STAS

=

1.920 buc.

2. Deşeuri textile

=

286 kg

3. Apă pentru plantat

=

38,4 to

4. Apă pentru stropit

=

68,7 to

=

107,1 to

Total apă 5. Pesticide: - Omite

=

18 kg

- Ridomil gold

=

29 kg

- Mikal

=

69 kg

- Neuron

=

23 kg

- Curzate

=

35 kg

- Bravo

=

23 kg

- Turdacupral

=

206 kg

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

NOTA DE CALCUL Nr. 14 privind instalarea sistemului de susţinere în plantaţia viticolă

S = 11,45 ha

Lungimea medie a parcelei= 100 m l pentru distanţe medii de 2,0/1,20 m.l. Numărul de butuci între şpalieri este variabil în funcţie de soi

1. Numărul de viţe pe rând = 84 buc. 2. Numărul de spalieri fruntaşi pe rând = 2. 3. Numărul de spalieri mijlocaşi pe rând = 14. 4. Numărul de rânduri la 1 ha = 50 5. Numărul total de rânduri : 50 x 11,45 ha = 573 rânduri. Total rânduri = 573. 6. Numărul total de spalieri fruntaşi = 573 x 2 = 1.146 stâlpi fruntaşi Notă: Se vor folosi doi spalieri mijlocaşi pentru unul fruntaşi. 1.146 x 2 = 2.292 stâlpi fruntaşi 7. Numărul total de spalieri mijlocaşi = 573 x 14 = 8.022 buc. 8. TOTAL STÂLPI SPALIERI = 2.292 + 8.022 = 10.314 Pentru rotunjiri (deteriorări în timpul lucrului) = 186 TOTAL NECESAR = 10.314 + 186 = 10.500 buc. 9. Numărul de şpalieri ce revin la 1 ha vie efectiv = 10.500 : 11,45 = 917. 10. Necesar sârmă portantă ø = 3,1 mm = 573 rânduri x 100 m.l. = 57.300 m.l. Lungimea totală a rândurilor = 57.300 m.l. Se adaugă 1 m.l. pentru fiecare rând pentru legăturile la stâlp şi fruntaşi = 1.146 m.l. TOTAL. = 57.300 + 1.146 = 58.446 m.l. TOTAL = 58.500 m.l. 11. Greutatea totală a sârmei portante de 3,1 mm în diametru Un metru sârmă cântăreşte 58,5 g. 58.500 x 58,5 = 3.422 kg 12. Sârmă pentru ancore 573 rânduri x 2 ancore pe rând = 1.146 buc. ancore. Se utilizează sârmă de 2,8 mm în diametru, câte 5 m sârmă la fiecare ancoră. 1.146 x 5 = 5.730 m.l. Un metru liniar de sârmă de 2,8 mm cântăreşte 47,72 g. 5.730 x 47,72 = 273 kg 13. Pietre de ancoră la fiecare stâlp fruntaş se montează o ancoră = 1.146 ancore.

1.146 x 10 kg/m.l. = 11.460 kg ~ 11,5 to (se folosesc borduri de la drumuri). 14. Sârmă pentru două etaje în diametru de Ø 2,5 mm. Lungimea totală a rândurilor 57.300 m.l. x 4 rânduri de sârmă = 229.200 m.l. Un m.l. sârmă de 2,5 mm cântăreşte 38,04 kg. 229.200 x 38,04 = 8.719 kg sârmă. 15. Fier beton cu diametrul de 6,5 mm pentru ancore. Se recomandă 54 kg 11,45 ha x 54 kg/ha = 618 kg 16. Greutatea stâlpilor de şpalieri – un stâlp fruntaş cântăreşte 35 kg. 10.500 stâlpi x 35 kg/buc. = 367,5 to 17. Total greutăţi pentru transport Stâlpi de spalier

= 367.500 kg

Sârmă bride 3,1 mm

=

921 kg

Sârmă – 3,1 mm

=

3.422 kg

- 2,8 mm ancore

=

273 kg

- 2,5 mm

=

8.719 kg

Fier beton pentru ancore 8 mm

=

618 kg

Pietre ancoră

=

11.4560 kg

=

392.913 kg ~ 393 to

Total

18. Araci pentru pichetarea locului şpalierilor 500 buc. (picheţii vor fi refolosibili). 19. Făcut bride pentru prinderea sârmelor pe stâlpii de spalier 3 buc / stâlp x 10.500 stâlpi = 31.500 buc. 20. Sârmă de 3,1 mm pentru făcut bride – 0,5 m.l. pentru o bridă. 31.500 x 0,5 = 15.750 m.l. 15.750 x 58,5 g = 921 kg.

Întocmit, ing. Cristea Ştefan

Antemăsurătoare – Deviz pe categorii de lucrări nr. 14 pentru instalarea sistemului de susţinere lei noi Nr. crt.

1 1

Simboluri ARTICOLE DE DEVIZ Preţuri unitare pentru: Valori pe articole şi pe alte capitole ale devizului Greutăţile sau coduri a. unităţi de măsură şi a. materiale totale pe materiale manoperă utilaje total transp.mat. b. manoperă articole ale cantităţile pe articole (col 3 Ra x (col 3 Ra x (col 3 Ra + col 5 + princip. fracţ. c. utilaje de construcţii col 4 Ra) mater. b. denumirea articolelor col 4 Rb) col 4 Rc) col6 + medii col 3 RA x princip. c. greutatea materialelor d. transporturi pe CFR col 7 col 4 Rd şi ale materialelor princip. pe unitate de diferenţe la chelt. col 3 Ra x col 3 Re articol (în teren) de transp. - lei - to - lei - lei - lei - lei -

2 Negociat

2 Negociat

3 a. mii buc. = 500 b. picheţi a. kg = 30 b. sârmă zincată cu ∅ =2,5mm pentru pichetat (1 kg/ha)

4 5 6 A. Cheltuieli directe – Articole de deviz 0,28 140 2,5 75 -

7

8 140 75

9

10

3 Negociat

4 5 6 7 8 9 10

11 12

NTM 1.576 NTM 92 1578 NTM 1581 NTM 92 2382 NTM 83 1583 NTM 92 1577 NTM 92 2383 asimilat NTM 92 1582 NTM 92 1584

a. kg = 273 b. sarma zincata cu ∅ = 2,8 mm pentru ancore a. ha = 11,45 pichetat teren pentru plantat stâlpi de spalieri a. buc. = 1.146 b. făcut gropi pentru instalat spalieri fruntaşi a. buc. = 8.022 b. făcut gropi pentru instalat spalieri mijlocaşi a. buc. = 1.146 b. fixarea şpalierilor fruntaşi şi alinierea lor. a. buc = 8.022 b. fixarea şpalierilor mijlocaşi şi alinierea lor a. buc = 10.500 b. transportul stâlpilor de spalier şi repartizarea lor a. buc. = 1.146 b. ancorat spalieri fruntaşi Săpat gropi pentru pietre de ancoră. a. mii buc. = 31,5 b. făcut bride, prinderea şi montarea lor pe stâlpi a. mii m.l. = 287 b. introducerea şi instalarea sârmelor pe spalier

3,0 29,4 1,4 0,95 0,5 0,8 0,32 3,5 0,81 50 13,4 -

819

4.011

819

337

337

1.604

1.604

7.621

7.621

573

573

6.418

6.418

3.360

3.360

928

4.939

1.575

1.575

3.846

3.846

13 14

15 16 17 18

19 20

21 22

NTM 92 1586 Negociat

Negociat Negociat TRA 01 A 25 NTM 92 3712 Negociat Negociat

Negociat Negociat

a. mii semne = 31,5 b. marcat pe spalier locul de fixare a bridelor a. kg = 8.719 b. sarma zincata ∅=2,5mm pt spalieri (2 etaje) a. buc. = 2.292 b. stâlpi şpalieri fruntaşi c. buc. = 8.022 d. stâlpi şpalieri mijlocaşi (plus rezerva) a. to = 393 b. transport spalieri, sârmă şi ancore de la 25 km a. t = 393 b. încărcat şi descărcat material pentru instalare spalier a. kg = 618 b. fier beton cu ∅ = 8 mm c. kg = 8.720 d. sârmă ∅= 3,1 mm pentru sârmă portantă e. kg. = 921 kg f. sârmă bride g. kg. = 273 kg h. sârmă ancore

12,9 2,5 15,0 15,0 16,3 11,8 2,5 2,5 2,3 2,3 -

406

406

21.798

21.798

34.380

34.380

120.330

120.330 6.406 4.637

6.406 4.637

1.545

1.545

21.800

21.800

2.118

2.118

628

628

TOTAL I

207.644 Şomaj + CAS+ cote 49 % Cota de aproviz. 10%

31.305 15.339

20.764 10.382

Cheltuieli de transport 1% 228.408

245.355 15.339

20.764

Cota de manipulare 5 %

TOTAL II Cheltuieli directe

6.406

57.026

10.382 2.076

2.076

8.482

293.916

Cheltuieli indirecte + rotunjiri 20%

58.084

TOTAL DEVIZ

352.000

Cost de revenire la ha = 30.742

Întocmit,

Verificat,

ing. Cristea Ştefan

ing. Cristea Cristian Claudiu

EXTRAS DE MATERIALE NR. 14 Privind instalarea sistemului de susţinere în plantaţia de viţă-de-vie

1. Stâlpi spalieri fruntaşi

=

2.292 buc.

Stâlpi spalieri mijlocaşi

=

8.022 buc.

Total stâlpi spalieri

=

10.500 buc.

=

3.422 to

2. Sârmă portantă ∅ 3,1 mm 3. Sârmă pentru ancore ∅ 2,8 mm

=

273 kg

4. Sârmă spalieri ∅ 2,5 mm

=

8.719 kg

5. Pietre pentru ancore

=

11.450 to

6. Fier beton pt. ancore ∅ 6,5 mm

=

618 kg.

7. Araci (picheţi)

=

500 buc.

8. Bride

=

31.500 buc.

9. Sârmă pentru bride 3,1 mm

=

921 kg

10. Pietre ancore (borduri)

=

1.146 buc.

Întocmit, ing. Cristea Ştefan