Procesul Tehnologic de Fabricatie A Miezului Magnetic Al Unei Masini Electrice 1

 

Facultatea de Inginerie Electrică 116 B

Tehno 4

CUPRINS

1. Notiuni de baza 2. Comentarea standardalui SREN 101062001 !. "rocesul te#nologic de $abricatie a miezului magnetic al unei masini electrice%stator&rotor' (. )ate nominale masina unealta *.  +cti,itate laborator  laborator  6. Concluzii -. Bibliogra$ie

1

 

"rocesul te#nologic de $abricatie a miezului magnetic al unei masini electrice 1. Notiuni de baza Aceste prel Ace reluc ucrrări au o po pond ndeere în înssem emna nattă, de deoa oarrece ece în indu dusstr tria ia constructoare de echipamente electrice . în Ingineria Electrică mai mult de 50% din totalul pieselor care intră în componența echipamentelor electrice se fabrică din iese ce se obțin prin deta!area unor părți din materialul ce se  prelucrea"ă prin tăiere efectuată cu !tanțe sau prin deformare plastică #îndoire, ambutisare$ efectuate de matrițe.   eformarea plastică este procesul tehnologic prin care se schimbă forma for ma !i dim dimens ensiun iunea ea ini iniția țială lă a mat mater erial ialulu uluii de prelu prelucra cratt sub acț acțiun iunea ea forțelor e&terioare aplicate.   'atrițarea este procesul tehnologic de deformare plastică reali"at la cald cal d sa sau u la rece rece pri prin n care care mat matre reria rialul lul se defor deformea mea"ă "ă sim simult ultan an în înt întreg reg (olulmul. A(anta)ele procedeelor de stantare si matritare*  +  rocesele de roduc/ie ot $i mecanizate automatizate sau

c#iar robotizate.  +  sculele au durată mare de $unc/ionare  +  iesele sunt intersc#imbabile  +  simlitatea rocesului de lucru  +  durata redusă de relucrar   +  recizia mare a dimensiunilor dimensiunilor ob/inute  +  calitatea suerioară a sura$e/elor relucrate  +  roducti,itate mare  +  ierderi de material minime

)eza,antaele "rcedeelor de stantare si matritare   +  sculele utilizate sunt destul de comlicate i necesită un tim de e3ecu/ie mai mare  +  materialele utilizate entru e3ecu/ia matri/elor sunt scume  +  matri/ele au cost ridicat i sunt rentabile doar la roduc/ia de masă. 

 

 

Ștanțarea  este este oera oera/ia /ia de relu relucra crare re mecan mecanică ică rin rin care care

semi$abricatul este tăiat 4n două sau mai multe ăr/i distincte cu autorul tan/elor.5tan/ele au două ăr/i rinciale lacă tăietoare i oansonul. "rocesul de tan/are este analog cu rocesul de tăiere la $oar$e $oa r$ece ce muc#ii muc#iile le tăieto tăietoare are ale oanso oansonul nului ui i lăcil lăcilee tăi tăieto etoar aree utnd $i considerate ca nite muc#ii de cu/it."rincialele oera/ii de tan/a ta n/are re $olosi $olosite te 4n reteza retezare rea a decu decuare area a er$o er$orar rarea ea cresta crestare rea a li/uirea i tunderea. Forfecarea  este   este oer oera/ a/ia ia de tăie tăiere re rin rin care carese se real realiz izea ează ză sur su ra$ a$a/ a/aa de rue ruere re cu a aut utor orul ul a două două tăi tăiur urii as asoc ocia iate te.7 .7titila lau ull te#nologic $olosit entru aceste oera/ii este $ormat din 8 $oar$ece cu lamele aralele aralele sau 4nclinate 4nclinate %g#ilotina' %g#ilotina' $olosit $olosit entru tăierea tablelor i benzilor9 8 $oar$ece cu discuri entru debitarea tablei sub $ormă de rulouri care rezintă a,antaul că se ot detaa mai multe $ii simultan. Ret etez eza are rea a es   este te oer oera/ a/ia ia de deta etaar aree a mate materi rial alul ului ui din din semi$abricat duă un contur desc#is cu 4nlăturarea ăr/ii detaate.   Decuparea este oera/ia de ob/inere de semi$abricate sau iese rin seararea comletă a acestora duă un contur 4nc#is de restul materialului."artea desrinsă rerezintă iesa iar artea cu goluri deeul.)ecuarea se $olosete 4n secial la tan/area tolelor entru maini electrice din banda de tablă silicioasă. Perforarea este oera/ia de e3ecutare a găurilor rin detaarea unei ăar/i de material din interiorul iesei duă un contur 4nc#is artea desrinsă constituind deeul. Crestarea este oera/ia de detaare ar/ială a materialului duă un contur desc#is $ără 4nlăturarea ăr/ii detaate.   Șlițuirea este oera/ia intermediară 4ntre retezare i decuare9 este $olosită la unele din ,ariantele te#nologice de e3ecu/ie a tolelor  entru maini electrice la tan/area crestăturilor desc#ise. Tunderea este oera/ia de 4nlăturare a marginii neuni$orme sau a surlusului de material de la e3teriorul iesei.

-

 

Materiale a!netice oi

:aterialele magnetice moi sunt caracterizate rin ciclul #isterezis 4ngust9 ele ele au ermeabilitate ermeabilitat e magnetică mare cm coerciti, mic se magnetizează uternic 4n cmuri magnetice de intensitate mică ;i 4;i ierd magnetismul la 4ncetarea ac= la ?= induc