Procesul Epidemiologic

 

Cur su l 2.  Elemente de baz ă în epidemiologia general ă 

STRUCTURA PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

FORMELE DE MANIFESTARE

 

STRUCTURA PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC (I) 



DEFINŢTIE: totalitatea factorilor, fenomenelor, mecanismelor biologice, naturale şi sociale, care concur ă la apariţia, extinderea şi evoluţia  particular ă a unei stări morbide (de boală) la nivelul populaţiei. STRUCTURA GENERALĂ  1. FACTORI DETERMINANŢI : - surse surse  de agenţi patogeni vs. vs. factori  factori de agresiune - moduri şi căi de transmitere  transmitere a agenţilor patogeni vs. vs. factori  factori de agresiune - receptivitatea  receptivitatea  

2. FACTORI DINAMIZATORI –  FAVORIZAN  FAVORIZANŢI - naturali - economico-sociali

 

STRUCTURA PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

Surse generatoa generatoare re de agenti cauzatori de  boală 

Căi si mecanisme de transmitere a agenţilor cauzatori de boală 

Starea de receptivitate a populaţiei 

după dup ă A.Ivan, Medicina Omului S ănătos, Edit. Medical ă , Bucure Bucure ş  şti,1993 ti,1993

 

UNELE ELEMENTE COMUNE ŞI DE DIFERENŢIERE ALE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC ÎN BOLILE TRANSMISIBILE vs vs.. NETRANSMISIBILE  Procesul epidemiologic  Parametri

 Boli transmisibile transmisibile

 Boli netransmisibile netransmisibile

• agenţi agenţi  

• bacterii, virusuri, paraziţi,  fungi

• fizici, chimici

• cauze

• cauză unică 

• cauze multiple

• surse

• reprezentate de organism organismee umane sau

• reprezentate de: tehnologiile industriale,

animale

urbanizare, transformarea mediului natural, acumularea de reziduuri, mod de viaţă  stresant, obiceiuri nutriţionale,  aditivi alimentari, consum crescut de medicamente, alcool, tutun, droguri etc.

• mod de transmitere

• direct, indirect

• căi de transmiter transmiteree 

• aer,

apă,  sol, alimente, obiecte, mâini,

vectori (contaminate)

• direct, dar mai ales indirect

• aer,

apă,  sol, alimente (poluate cu agenţi 

fizici şi/sau  chimici)

 

 Procesul epidemiologic  Parametri

 Boli transmisibile transmisibile

 Boli netransmisibile netransmisibile

de rezistenţa  generală  • rezistenţa  generală  nespecifică   şi  nespecifică  şi rezistenţa  specifică   adaptabilitatea

• receptivitate  receptivitate –   –  nereceptivitate  nereceptivitate

• depinde

• dinamizare

• factori socio-economici şi naturali

• factori socio-economici şi naturali

• facilitată  

• parţială,  parţială, 

• depistare

• prevenţie   prevenţie 

de

simptomatologia

caracteristică   şi  diagnosticul

tardivă, 

simptome

de

necaracteristice, perioade lungi de

laborator accesibile; pentru unele

timp; pentru unele situaţii  sunt utile

situaţii sunt utile acţiuni screening

acţiuni screening

şi  specifice, accesibile; implică  măsuri  şi  colaborarea social-economice  populaţiei  • sunt disponibile mijloace generale

eficienţă  generală (mod de viaţă  “sanogen”)  greu accesibile; implică  măsuri  socio-economice • mijloace cu

costisitoare;

accesibilitate

 populaţională  redusă  • combatere • ev  evaluarea aluarea rezultatelor rezultatelor

• sunt disponibile mijloace speciale

• mijloace variate

• metodologii accesibile; cu rezultate

• există  metodologii dificile, cu un

obţinute în timp, la un cost scăzut  şi  cost ridicat, care impune cooperări  cu o bună cooperare populaţională.

variate,

deficitară .

cea

 populaţională  este

 

  model :  Procesul epidemiologic epidemiologic în bolile transmisibile

 

DEFINIŢII NECESARE 

MICROORGANISM/ MICROB/ GERMENE:  denumire generică   pentru organismele inframicroscopice.







unicelulare

cu

dimensiuni

microscopice microscopi ce

sau

INFECŢIE: rezultatul   pătrunderii în organism a unui agent patogen capabil să se înmulţească şi să induca leziuni anatomopatologice. tesutul, organul unde se evidenţiază, prin ŢIE: locul,biologice FOCAR INFECclinice, anumite DE semne (biochimice, imunologice, microbiologice) microbiologic e) sau anatomopat anatomopatologice ologice “conflictul” dintre agentul patogen şi organismul gazdă.

FOCAR EPIDEMIC: zona, spaţiul, arealul în care se acumulează  surse de agenţi patogeni, cu potenţial de diseminare  diseminare  a acestora spre alte organisme care prezintă caracteristici de receptivitate. 



PROCES

INFECŢIOS: totalitatea reacţiilor locale şi/sau generale determinate de impactul dintre agentul patogen şi organismul receptiv.



PROCES EPIDEMIOLOGIC …. 

 

SURSE DE AGENŢI PATOGENI ( I ) 





DEFINIŢIE: organisme care asigur ă  - găzduirea; - supravieţuirea; - eventual multiplicarea; - totdeauna diseminarea agentului/agentilor patogeni  patogeni şi care  prezintă sau nu, semne clinice de boală.

CATEGORII :

- omul  omul:: bolnav bolnav  (cu forme tipice/atipice de boală); );  purtător (determină boli numite antroponoze) numite antroponoze) - animalele animalele:: idem   -   păsările: idem (determină boli numite zooantroponoze numite zooantroponoze )  -   vectorii: idem

ATRIBUTELE GENERALE: - tipul căilor de eliminare; - natura produselor biologice eliminate; - “porţile de eliminare”: unice/ u nice/ multiple, naturale/ artificiale; - ritmul eliminării; - contagiozitatea (intensitatea, durata …).

 

SURSE DE AGENŢI PATOGENI ( II ) 

BOLNAVII –  surse  surse de agenţi patogeni - forme tipice de boală  - forme atipice.



PURTĂTORII DE AGENŢI PATOGENI DEFINIŢIE: identică  cu cea a sursei  sursei  (organisme

care asigur ă  găzduirea;

supravieţuirea; eventual

multiplicarea; patogeni)  dar nu prezintă  niciodată  semne clinice totdeauna de boală. diseminarea agentului/agenţilor patogeni) 

CATEGORII : - purtători preinfecţioşi: - viitorul bolnav, în  în perioada  perioada de incubaţie ie  a bolii

- purtători sănătoşi:

- persoane cu rezistenţa generală bună şi un anumit nivel de imunitate ex: HVB, streptococ, Shigella (b.dizenteric)

- purtători foşti bolnavi: - convalescenţi: în  în perioada  perioada de convalescenţă  cu o durată variabilă (zile, luni)  luni)  - cronici : > 6 luni de la vindecare chiar ani sau toata viaţa  ex: S.typhi S.typhi,, VHB, VHC, B.Koch etc.

 

SURSE DE AGENŢI PATOGENI ( III ) ROLUL PARTICULAR DE SURSE DE AGENŢI PATOGENI AL ANIMALELOR, PĂSĂRILOR ŞI ARTROPODELOR -

Generează boli denumite zooantroponoze (> 90 mondial, 15-20 în Europa)

-

Surse: sălbatice, domestice, peridomestice

-

Caracteristici: apariţia în mediul rural şi la anumite categorii profesionale

-

Implicaţii multiple: medicale umane/veterinare; socio-economice.

 

SURSE DE AGENŢI PATOGENI ÎN UNELE BOLI TRANSMISIBILE   (dupa A. Ivan , Medicina omului sanatos, Edit. Medicala, 1991)

M aladia BDA –  etiologie bacteriană 

Toxiinfecţiile alimentare cu Salmonella  Toxiinfecţiile alimentare cu stafilococ   Toxiinfecţiile alimentare cu endotoxină  bacteriană  Toxiinfecţiile cu Clostridium perfringens 

Sur sa Sur •om, unele animale • animale, păsări, om  • om, bovine • animale

Holera

• om, bovine, porcine • om

Febrele paratifoide Pesta Tetanosul Tularemia

• om  puricii şobolanilor, şobolanii şi alte rozătoare rozătoare  • puricii  bovine, cabaline, om • bovine, • numeroase specii de animale, mai ales rozătoare, 

Lepra

unele animale domestice • om

  Infecţiile Listeriozastafilococice Psittacoza

• om • animale domestice şi sălbatice   păsări  cântătoare,  papagali, porumbei, curcani, • păsări

 păsări de curte, alte păsări, ocazional omul Trahomul Limfogranulomatoza Sifilisul Leptospiroza

• om • om • • bovine,   om bovine,

porcine, câini, şobolani,  şoareci,  alte rozătoare etc.

 

MODURILE ŞI CĂILE DE TRANSMITERE (I) 

DEFINIŢIE: transferul agenţilor patogeni de la surse la organismele receptive



CATEGORII: 1. direct: - limitare spaţială şi temporală  - mecanisme: inhalare, contact fizic, transplacentar, transplant 2. indirect :- dispersie puternică spaţială şi temporală  - întalnită numai în cazul agenţilor patogeni cu rezistenţă mare în mediu - mecanisme: complexe (aer, apă, sol, alimente, obiecte, mâini, artropode = contaminate)



TIPURI DE BOLI DUPĂ  CALEA DE TRANSMITERE PREDOMINANTĂ: - boli respiratorii: respiratorii: aer (picături Flugge, picături septice, nucleosoli), apa aerosolizată  - boli digestive: digestive: alimente, mâini contaminate, sol, vectori - boli congenitale: congenitale: transplacentar - boli cu transmitere sexuală: contact direct - boli nosocomiale: nosocomiale:  pe orice cale dar mai mai ales prin instrumentar medical contaminat

 

RECEPTIVITATEA (I) 

DEFINIŢIE: particularitatea organismului de a fi susceptibil de a face o anumită boală  (ex.infecţioasă ) vs. NERECEPTIVITATEA = starea opusă care demonstrează  rezisten ţa organismului la boală. 



CATEGORII : 1. Receptivitatea naturală  - faţă de infecţia cu agenti patogeni  este generală şi reprezintă un atribut de specie  specie  - faţă de boala infecţioasă este particular ă fiecărui organism şi reprezintă  r ăspunsul la agresiunea infecţioasă 





 boli cu receptivitatea naturală generală sau absolută = primoinfecţia se soldează întotdeauna cu  boli  boala (ex: rujeola, febra tifoida …)  boli cu receptivitate naturală par ţială sau incompletă =  = primoinfec  primoinfecţia se soldează cu boala numai la o parte din cei contaminaţi, restul evoluând subclinic (scarlatina, HV acută)



 boli cu receptivitate naturală scazută sau redusă = primoinfecţia se soldează cu boala la o mică   parte din persoane, majoritatea majoritatea dezvoltând forme inaparente



 boli cu receptivitate naturală condiţionată sau potenţială = boli produse de microorganisme oportuniste ca urmare a intervenţiei unor factori de patogenitate (doza infectantă crescută,  poartă de intrare neprotejată, rezistenţă naturală compromisă )

 

RECEPTIVITATEA (II) 2. Rezistenţa antiinfecţioasă  a) nespecifică este  este:: - reacţia biologică generală faţă de un element str ăin organismului (“non-self“)    





 bariera cutaneo-mucoas cutaneo-mucoasă   bariera cito-tisular  cito-tisular ă (reacţia: inflamatorie/ febrilă, fagocitoza, interferon …)  bariera umoral-sanguin umoral-sanguină (sistem complement, properdina, opsonime, lizine …)  b) specifică este: mostenită  (înnăscută): naturală  (de specie ); relativă  (dependentă  de factori genetici sau ecologici); transplacentar ă (pasivă prin anticorpi materni). dobândită (câştigată în cursul vieţii): naturală (trecerea prin boală indiferent de forma clinică  şi evoluţie); ie);   artificială  (prin imunizare cu ajutorul vaccinurilor = activă/ seruri, imunoglobuline = pasivă).

 IMUNIZARE =  producerea de anticorpi ca reac ţ ie ie de r ă spuns imun la apari ţia   ţia  unui antigen (ex.: agent patogen).

 

FACTORI DINAMIZATORI FAVORIZANTI (I)  

DEFINIŢIE:

sunt factori sau critice” economicosociali  care sociali intervin în crearea unornaturali “momente   şi în evolutia particular  ă aasociativ procesului epidemiologic (sporadic, endemic, epidemic, pandemic)



CATEGORII : - naturali:  cosmici; meteorologici meteorologici   (temperatura, presiune …fenomenul  El Niño); );   climatici   (latitudine, altitudine); climatici altitudine); geografici  geografici  (relief, structuri geochimice, inundaţii, seceta);  seceta); telurici (cutremur (cutremure, e, erupţii vulcanice…) - socio-economici: familiali (venituri, mărimea familiei, locuinţa, nivel de asistenţă  medicală /socială …); ocupaţionali (specficul muncii, noxe,…, riscuri)



ĂŢI: influenţează anumite caracteristici ale procesului epidemiologic de PARTICULARIT - sezonalitate - patologie geografică  - meteoropatologie - exces de morbiditate sau mortalitate - tipul de manifestare  manifestare  (sporadic, endemic, epidemic, pandemic)

 

FACTORI DINAMIZATORI FAVORIZANŢI (II) 

EXEMPLE : - sez sezonu l r ece  : - rezistenţă scăzută la poarta de intrare (ap respirator)

- vasoconstricţie –  perturbarea  perturbarea factorilor protectori - suprasolicitări metabolice - dezechilibre nutriţionale - tulbur ări neuro-endocrine - aglomeraţie - lipsa ventilaţiei - microclimat deficitar - igienizare insuficientă  - eforturi fizice - sez sezonu l cald   : -  perturbarea barierelor de apărare (ap. digestiv);

- nutriţie: celuloza, contaminare, lichide în exces; - pH gastric modificat - brasaj uman - migraţii ale animalelor şi păsărilor - averse de ploaie, inundaţii … 

 

 

 

FORME DE MANIFESTARE ALE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC (I) 



DEFINIŢIE: forma de prezentare a procesului epidemiologic epidemiologic   care exprimă  - numărul şi dispersia temporală şi spaţială a cazurilor de boală cât şi - extensivitatea sau severitatea severitatea  acestora  CATEGORII: - endemică  - sporadică  - epidemică  - pandemică 



CARACTERISTICI: - numeroase forme atipice - evoluţii diferite pentru formele epidemice: epidemice: explozive, durata variabilă, extensivitate şi severitate diferite



INDICATORI DE APRECIERE A TIPULUI DE MANIFESTARE - incidenţa, prevalenţa, mortalitate specifică, fatalitate, mărimea medie a focarului ….

 

FORME DE MANIFESTARE (II)





MANIFESTAREA ENDEMICĂ : - forma calitativă de manifestare a procesului epidemiologic - marchează existenţa surselor de agent patogen în populaţie

CARACTERISTICI : - tendinţa de “concentrare” temporală şi spaţială a cazurilor - semnal de “alarmă” pentru evoluţia spre epidemie - deficienţe în sistemul medical şi de supraveghere epidemiologică 

(în colectivităţi de copii, vârstnici, bolnavi cronici instituţionalizaţi, grupuri populaţionale izolate …)

 

FORME DE MANIFESTARE (III) 

MANIFESTAREA SPORADICĂ : - număr redus de cazuri - dispersia puternică a cazurilor: spaţială şi temporală  - lipsa relaţiei dintre cazuri - reflectarea unei situaţii epidemiologice bune  bune 

E x empl mple e de boli cu mani m ani f estar tare e spo porr ad adii c  ă:  tetanos, difterie, tuse

convulsivă, febra tifoidă…   NB. Modelul epidemiologic al “iceberg-ului” explică fenomenul fals apreciat ca sporadic 

 

Evoluţia spre manifestarea sporadică a tetanosului  în România, în perioada 1970-2009 100 95

90 80    i   o   n    i   r   u   z   a   c   r   a   m   u   n

70 60 50 37

40 30 20 10

34

30

28

23 22

33 23

24 19 21

25 17

14

13 11

8

  10

  12 11

0    0    8    0    9    0    9  1    9    2    9    3    9  4    9    5    9    6    9    7    9    8    9    9    0    0    0  1    0    2    0    3    0  4    0    5    0    6    0    7    0    8    0    9    7    9    9    9    9    9    9    9    9    9    9    9    9    0    0    0    0    0    0    0    0    0    0   1   1   1   1   1   1   1   1   1   1   1   1    2    2    2    2    2    2    2    2    2    2

9

 

Modelul epidemiologic al “iceberg-ului “partea vazută” este reprezentată de cazurile tipice şi atipice de boală iar cea “nevazută” (cea mai

extinsă şi importantă d.p.v. epidemiologic, de cazurile subclinice)  

FORME DE MANIFESTARE (IV)



MANIFESTAREA EPIDEMICĂ : - număr mare sau relativ mare de îmbolnăviri - puternică “concentrare” temporală şi spaţială a cazurilor - legătura între cazul iniţial şi cele apărute ulterior

Exemple boli manifestare ă:e HV, angine cu SB H A , de vi r oz vir oze e r escu pir ato ator r i i , gri gr i pa pa,, salmon sepidemic  almone el oz oze

 

 Tendinţa spre manifestarea endemo-epidemică a rubeolei în România, în perioada 1970-2009 600 60 0

554,4  .    c    o    l      0    0    0  .    0    0    1    /    i    o    n    i     r   u   z    a    c

500 50 0

513

400 40 0

300 30 0

255,9 206,8 200 20 0

104,8 100 10 0

140

22,9   22,7

37   26,5 41,7

0

218,5

191,4

130,2

31,5

16,5 50,8

31,5

13,78,12,9

   0    8    0    8    5    8    9    9    0    9  1    9    2    9    3    9  4    9    5    9    6    9     7    9    8    9    9    0    0    0  1    0    2    0    3    0  4    0    5    0    6    0     7    0    8    0    9     7    9    9    9    9    9    9    9    9    9    9    9    9    9    9    0    0    0    0    0    0    0    0    0    0   1   1   1   1   1   1   1   1   1   1   1   1   1   1    2    2    2    2    2    2    2    2    2    2

 

FORME DE MANIFESTARE (V)



MANIFESTAREA PANDEMICĂ: - cumulare temporală şi spaţială de epidemii - extindere spaţială deosebită  - prezenţa în “exces” a factorilor procesului epidemiologic epidemiologic 

E x empl mple e de bo boll i cu mani m ani f estar tare e pande pandemi mi c  ă: - i stori ce ce:: variola, pesta, holera, gripa, tifosul exantematic iile cu virusurile hepatitelor - ac actu tuale ale (“moderne”): infec ţ iile virale B, C; infec ţ ia ia HIV/SIDA 

 

GRIPA: imaginea reala a unei boli devastatoare  devastatoare   Marile pandemii

1977    1968   

"Ruseasca" "Hong Kong"

1957   

Epidemii relatate de Hipocrate  Hipocrate   412 D.C    1781 s i E v1830  u l M ed ed i u

1933   

"Asiatica"   "Asiatica" Prima izolare a virusului gripal uman

1918   "Spaniola" decesul a 20-40 milioane de oameni  oameni 

Epidemii extinse: din Rusia Rusia pina pina in Asia Asia   Murphy B.R., Webster R.G., Virology, IInd edition, New York, 1990, 1091-2 Ghendon Y. Introduction to pandemic influenza through history Eur Jour of Epid, 1994;10:

Numeroase epidemii

451-453 

 

ALTE FORME DE MANIFESTARE (VI)



MANIFESTAREA SEZONIER Ă: -creşterea incidenţei bolii în populaţie într-o anumită  perioadă  de timp comparativ cu restul anului; -expresia influenţei factorilor de mediu ; -mai evidentă  în cazul bolilor cu incidenţă  crescută.

E x empl e de bol bolii cu man manii f estar e

BDA; iarna- gripa, HVA.

sezon onii er  ă: vara  –  

  Distribuţia sezonieră a cazurilor de hepatită virală A în  România (1994-1997)

 

600 HVA 500

400

300

200 100 IF M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O N DI F M A M I I A S O

1994

1995

1996

1997   1997

 

 MANIFESTAREA



PERIODICĂ:

- apariţia de “valuri epidemice” la un interval de câţiva ani; - specifică în cazul bolilor cu evoluţie naturală (neinfluenţate de acţiunile de vaccinare) sau în contextul unui fenomen social deosebit (pelerinaje la Mecca…) 

ă: E xe xempl mple e de boli cu mani man i f estar tare e pe perr i odic 

rujeola (5 ani), gripa (3-5 ani),  infecţii streptococice (5-9 ani),  meningococice (9-15 ani) 

 

Manifestarea periodică a infecţiei cu meningococ  în ţări din Africa (1966-2000)

 

ALTE FORME DE MANIFESTARE (VII) 





FOCALITATEA NATURALĂ : Defini  : fenomenul de r ăspândire a unor microorga  ţ i e  microorganisme, nisme, independent de organismul uman, în condiţii naturale unde tr ăiesc specii extraumane cu rol de gazd g azdă.

FOCAR NATURAL: zona, teritoriul, în care se realizează fenomenul de focalitate naturală.

MODALITĂŢI DE CONTAMINARE A OMULUI 1. în focarul natural prin: - agresiunea speciei “gazdă” asupra omului; (ex. tifos exantema exantematic tic , leptospiroza, febra Q). 2. în afara focarului natural prin: extinderea bolii prin intermediul altor animale, altele decât cele sursa (ex.: rabia, pesta).