Procesul de Extindere Al UE Si Consecintele Sale Economice

 

1 Titlu  PROCESUL DE EXTINDERE  2 Au Auto tor: r:Ma Mand ndro roiu iu Oan Oana a Vlad Elena Catalina Oncica Adriana 3Rezumat Interesul pentru problematica integrării României în Uniunea Europeană este unul imens în  perioada actuală de evoluţie a economiei româneşti şi în contextul crizei economice mondiale. Atingerea unui nivel de dezvoltare economico-socială apropiat de media comunitară reprezintă dezideratul principal al ţării noastre. La doi ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România se află în faţa unor provocări majore în adoptarea modelului european, provocări generate atât de decalajul faţă de nivelul mediu de dezvoltare european dar şi de contextul internaţional. Starea economiei româneşti în plan regional demonstrează diferenţe semnificative în dezvoltarea economico-socială economicosocială şi determină traseul pe care România trebuie să îl parcurgă pe calea integrării europene.

4 Cuvinte cheie

Impactul extinderii U.E Fondul de Coeziune TRATATUL DE LA MAASTRICHT

5 Introducere „Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilor regionale. Rolul Fondurilor Structurale”” îşi propune să răspundă la o serie de întrebări precum: Care este   specificu specificull modelului modelului european european? Cum afecte afectează ază extind extindere erea a Uniuni Uniuniii Eur Europe opene ne proces procesul ul de integrare europeană? europeană? Care este măsura optimă de atingere a coeziunii economico-sociale? economico-sociale ? Cum este privită şi ce rol joacă politica regională în contextul integrării europene? europene ? Cum influenţează  procesul de extindere elaborarea şi implementarea strategiilor şi politicilor regionale? regionale? Care sunt   strategiile de dezvoltare ale României, în calitate de stat membru U.E.? U.E. ? Cât de pregătită este ţara noastră în a absorbi deplin Fondurile Structurale şi de Coeziune ?  Este exerciţiul fondurilor de

 

 pre-aderare util în folosirea Fondurilor Structurale şi în diminuarea inegalităţilor de dezvoltare? dezvoltare ? Care sunt lecţiile oferite la nivel comunitar şi care este modelul demn de urmat care să asigure  succesul absorbţiei Fondurilor Structurale şi de Coeziune? Coeziune?

6 Expunerea Problemei Uniunea Europeana a cunoscut mai multe faze de extindere, de la 6 la 9 membrii, apoi la 12, 15 si 25. Procesul de integrare europeana a iesit din starea de letargie odata cu semnarea Actului Unic European, la 17 februarie 1986.Acest document a condus la semnarea ulterioara aTratatului de la Maastricht si la pregatirea actiunilor necesar necesaree realizarii Uniunii Economice si Monetare. Conditiile de baza pentru extinderea Uniunii Europene au fost stipulate in articolul 0 al Tratatului de la Maastricht care prevede: „orice stat European poate cere sa devina membru al Uniunii.” In acest sens, statul interesat inainteaza cererea de aderare Consiliului Uniunii Europene, care se pronunta pronunta in unanimita unanimitate, te, dupa consultar consultarea ea Comisiei Comisiei Europene si obtinerea obtinerea avizului. avizului. Decizia legislativului European se adopta in conditiile intrunirii majoritatii absolute a membrilor  sai. Conditiile concrete legate de admitere si modificarile care urmeaza sa fie aduse Tratatelor  Uniunii obiectul unui acord intre tarile Uniuni Europene si statul solicitant respectiv. Acordul estee supus, est supus, apoi, apoi, ra ratif tifica icarii rii tuturo tuturorr parti partilor lor contr contract actant ante,i e,in n confor conformit mitate ate cu normel normelee lor  constitutionale, ceea ce, in termeni practici, se traduce prin parcurgerea procedurilor ratificarii atat de catre statul candidat, cat si de toate statele member ale Uniunii Europene. Conform Confor m celor celor prezenta prezentate te ante anterior rior,, cadrul cadrul general general in care se desfasoa desfasoara ra procesul procesul de extindere al Uniunii Europene de la Copenhaga (iunie 1993), cand s-a convenit asupra conditiilor  de eligibilitate ale statelor care puteau deveni membre ale Uniuni Europene, daca doreau acestea. In legatura cu conditiile necesare atingerii acestui deziderat, Consiliul European a stipulat ca:”ad :”adera erarea rea se va produce produce atunci cand statul statul asociat asociat va fi in masura masura sa indepl indepline ineasca asca obliga obl igati tiile ile care decurg decurg din calita calitatea tea de membru, membru, conform conformandu andu-se -se conditi conditiilo ilorr economi economice ce si  politice formulate”. Setul de conditii definit cu acest prilej a fost consacrat sub numele de “criteriile de la Copenhaga”, care vizau aspecte:politice, economice si capacitatea de asumare a obligatiilor care decurg din calitatea de membru al Uniunii Europene. Ulterior, Ulte rior, in cadrul cadrul Consiliului Consiliului European de la Madrid Madrid (decembri (decembriee 1995) criteriile criteriile de aderare au fost completate, introducandu-se si conditia – capacitatea administrative. administrative. In co conf nfor ormi mita tate te cu deci decizi ziil ilee ad adop opta tate te in ca cadr drul ul Cons Consil ilii iilo lorr Euro Europe pene ne de la Copenhaga(1993) si Madrid(1995), un stat candidat, care doreste sa devina membru al U.E., trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: • Stabilire Stabi lireaa institut institutiilor iilor care garantea garanteaza za democrati democratia, a, statul statul de drept, drept, drepturil drepturilee omului, precum si respectarea si protectia minoritatilor (criteriul politic); Existe Exi stenta nta unei unei econom economii ii funct function ionale ale de piata piata,, ca capab pabil ilee sa faca faca fata fata presiu presiunii nii • co conc ncur uren enti tial alee si fo fort rtel elor or piet pietei ei di din n in inte teri rior orul ul Uniu Uniuni niii Euro Europe pene ne (c (cri rite teri riul ul economic); Abilitatea de a-si asuma obligatiile care decurg din statutul de membru, inclusiv • ader aderare areaa alaacquisului obiective obiectivele le uniunii uniunii politice, politice, economice economice si monetare( monetare(capa capacitat citatea ea de adoptare comunitar);

 

Adaptarea structurilor administrative si judiciare, astfel incat legislatia U.E.sa fie transpusa tran spusa in legislat legislatia ia nati nationala onala si sa fie implementa implementata ta corespunza corespunzator( tor(crit criteriu eriull capacitatii capacitat ii administrative). administrative). Progresele inregistrate de tarile candidate pe linia indeplinirii criteriilor de la Copenhaga sunt evaluate anual de Comisia Europeana, pe baza metodologiei elaborate in cadrul Agendei 2000. Tot la Summi Summit-ul t-ul de la Copenh Copenhaga aga,, s-a s-a mai mai stabil stabilit it ca indepl indeplini inire reaa de ca catre tre statel statelee candidate a criteriilor politice este considerata completa in momentul in care acestea au realizat stabilit stab ilitatea atea instituti institutiilor ilor statului statului de drept care garantea garanteaza za democrati democratia, a, respecta respectarea rea drepturil drepturilor  or  omului si minoritatilor. •

7 Concepte si terminologii Uniunea Europeană: Europeană: clarificări conceptuale şi terminologice, natura juridică, obiective. Pilonii UE. Apartenenţa la Uniunea Europeană: aderare, excludere, retragere, suspendare. 

Concepte: Uniunea Europeană, principiul subsidiarităţii, referitor la state membre - aderare, excludere, retragere, suspendare. s uspendare.

8 Lucrari similare pe acelasi proiect  PRIMA ETAPA A EXTINDERII 

Cele 6 state fondatoare ale C.E.E. au obtinut rezultate macroeconomice deosebite, in anii ’60. Cea mai mare crestere economica a inregistrat-o Germania Occidentala, considerat un miracol economic in cadrul procesului de reconstructie economica postbelica. In aceasta perioada, Germania a devenit principala putere industriala din Europa, celelalte economii econo mii membre C.E.E. beneficiin beneficiind, d, la randul lor, de avantajel avantajelee colaborar colaborarii ii cu economia economia germana. Aderarea Regatului Unit la C.E.E. a fost un proces lung si dificil, datorita problemelor  legate de Politica Agricola Comuna (P.A.C.) si de deciziile care trebuiau adoptate la nivel supranational. In anul 1973, noua C.E.E. cuprindea cele mai mari 4 economii vest-europene (Germania, Franta, Italia si Regatul Unit). Pe de alta parte, s-au accentuat conflictele in cadrul organizatiei, deoarece Regatul Unit nu prezenta o structura economica si politica compatibila cu cea a C.E.E.. Aceste conflicte s-au amplificat in legatura cu P.A.C. P .A.C. si cu problemele bugetare. Extinderea C.E.E. din 1973 nu a fost urmata de un progress rapid in implementarea   progr program amelo elorr de integr integrare are europe europeana ana.Ma .Maii mult mult chiar chiar,, anii anii ’70 au re repre preze zenta ntatt o perioa perioada da de stagnare pentru Comunitate.Aceasta deoarece extinderea a necesitat crearea si adoptarea unor   politici si programe complexe, care sa raspunda noilor necesitati ale integrarii.

 

Tot in anii ’70, C.E.E. s-a orientat spre crearea unei uniuni vamale, cu toate ca nu fusesera desfiintate un numar suficient de mare de bariere vamale, dar nu a reusit sa obtina  progrese importante in domeniul crearii Pietei Comune. Lucrurile au inceput sa se modifice radical, in anii ’80.Un nou suflu a fost resimtit odata cu cea de-a doua extindere a C.E.E., care a vizat Grecia(1981), Spania si Portugalia(1986). Acea Ac east staa noua noua ex exti tind nder eree a co cond ndus us la crea creare reaa unei unei pi piet etee pote potent ntia iale le de 320 320 mili milioa oane ne consumatori.Noua extindere nu s-a facut fara dificultati.Spre exemplu, problemele candidatilor  se refereau la parcurgerea unor perioade de timp mai mari pentru realizarea tranzitiei in zonele maii se ma sens nsib ibil ilee si a unor unor masu masuri ri clar claree de asis asista tare re a de dezv zvol olta tari riii st stru ruct ctur ural alee in re regi giun unil ilee dezavantajate.In dezavantajate .In cazul Portugaliei, acestea acopereau, de fapt, intreaga tara. Problemele care au aparut imediat au fost cele legate de nivelul de dezvoltare a noilor  membri, care era inferior mediei C.E.E..Aceste probleme au accelerat adoptarea Actului Unic European si au declansat procedurile de creare a Pietei Unice Europene.

TRATATUL DE LA MAASTRICHT

La inceputul anilor ’90, Comunitatea inregistrase progrese considerabile in asigurarea stabilit stab ilitatii atii Sistemului Sistemului Monetar Monetar European.In European.In plus fusesera fusesera realiza realizate te planuri planuri detaliat detaliatee pentru pentru crearea Uniunii Monetare si crescuse rolul Comunitatii in rezolvarea problemelor sociale, de mediu med iu si region regional ale.S e.See re reali alize zeaza aza progre progresul sul si in domeni domeniul ul cooper cooperar arii ii in polit politici icile le vizand vizand securitatea si relatiile externe. Reunifica Reuni ficarea rea Germanie Germanieii si colapsul colapsul comunismului comunismului au condus la instaura instaurarea rea unei noi ordini economice economice si politice politice in Europ Europa. a. aceste aceste evenimen evenimente te au acutizat acutizat problema necesitatii necesitatii cresterii gradului de integrare la nivelul C.E.E..In acest sens au fost programate doua Conferinte Interguvernamentale, una referitoare la Uniunea Economica si Monetara, cealalta la Uniunea Politica. Aces Ac este te Confe Conferi rint ntee au pus pus ba baze zele le ne negoc gocie ieri rilo lorr af afer eren ente te se semn mnar arii ii Trat Tratat atul ului ui de la Maastricht, tratat si cunoscut sub denumirea de Tratatul Uniunii Europene.In conformitate cu textul acestui Tratat, instituirea U.E. reprezinta “ o noua etapa in procesul de creare a unei uniuni cat mai stranse intre popoarele Europei ”. In timpul negocierilor semnate de acest Tratat, s-a evidentiat lipsa consensului in legatura cu federalizarea C.E.E.. Trata Tra tatul tul de la Maastr Maastrich ichtt contin continea ea si un ca capit pitol ol social social,, ca baza baza pentru pentru extind extindere ereaa competentelor Uniunii Europene in domeniul politicilor sociale.Cu toate aceste Regatul Unit a obtinut derogarea de a amana implementarea politicilor aferente capitalul capitalului ui social. In domeniile referitoare la politica externa, justitie si afacerile afacerile interne, Tratatul a creat noi structuri, care erau separate de institutiile existente deja in cadrul Comunitatii.In aceste domenii orice cooperare sau coordonare trebuia realizata la nivel interguvernamental. interguvernamental. Referendumul de ratificare desfasurat in Danemarca, 1992, s-a soldat cu un vot negativ. El a fost urmat de un vot pozitiv, in Franta. In anul 1993, Danemarca a votat tratatul cu o mica majoritate.Dar mare problema a aparut apa rut in German Germania ia unde, unde, confor conform m Consit Consituti utiei ei,, guvernu guvernull nu avea avea dreptu dreptull de a transf transfera era suveranitatea unor structuri institutionale straine.Ironia a facut ca Germania, cel mai puternic sustinator al Tratatului de la Maastricht, sa fie statul care sa artifice ultimul acest tratat.

 

Inca de la inceputul anului 1993, atat Regatul Unit cat si Italia au cochetat cu mecanismul ratelor de schimb, in timp ce Spania, Irlanda si Portugalia au procedat la substantiale devalorizari ale monedelor lor. In anul 1993, Comunitatea a reusit sa creeze Spatiul Economic European (S.E.E.).Acesta era format din cele 12 state membre si din majoritatea state statelor lor E.F.T.A.. In marti martiee 1994, 1994, au acce accepta ptatt condit conditiil iilee de aderar aderaree la comuni comunitat tate: e: Austri Austria, a, Finlan Finlanda, da,   Norvegia si Suedia.In anul 1995, Austria, Finlanda si Suedia au devenit membri cu drepturi depline ai Comunitatii, in timp ce Norvegia nu a mai dorit acest lucru, respingand parteneriatul cu o diferenta de 38.000 voturi contra. Extinderea U.E. spre centru si estul Europei a condus la sporirea ingrijorarii statelor   bogate membre ale U.E., deoarece acestea din urma s-au vazut nevoite sa transfere mari sume de  bani spre noile state membre mai sarace. Germania si Regatul Unit, principalele contribuabile nete de la bugetul comunitar, si-au exprimat retinerea fata de costurile aferente Fondurilor Structurale si Fondului Fondu lui de Coeziune.

A TREIA EXTINDERE La mijloc mijlocul ul anilor anilor ’90 ’90,, U.E. U.E. s-a concen concentra tratt pe examin examinare areaa rolulu roluluii si propun propuneri erilor  lor  Comunitatii. Aceste demersuri s-au datorat conditiilor economice pe care Europamultor continentala le traversa, dificultatii realizarii unor structuri institutionale eficiente si dorintei tari din Centru si Estul Europei de a deveni membre cu drepturi depline ale U.E.. La mijlocul si la sfarsitul anilor ’90, economiile europene au suferit o lunga si grea recesiune.Acest proces a fost dublat de efectele reunificarii Germaniei si de necesitatea de a se diminua deficitele bugetare in scopul implementarii implementarii Uniunii Monetare Europene. Extinderea U.E. din anul 1995 a evidentiat deficientele structurilor institutionale ale Comunitatii.Cu toate acestea, U.E. s-a extins , de la 6 la 15 membrii. In pl plus us,, ex exti tind nder erea ea U.E. U.E. la 25 de memb membri ri cr cree eeaz azaa di difi ficu cult ltat atii imen imense se st stru ruct ctur uril ilor  or  institutionale existente la nivelul aceste organizatii. Econom Eco nomia ia german germanaa s-a confru confrunta ntatt cu serioa serioase se proble probleme me in proce procesul sul de int integr egrare are a Germaniei de Est. Aceste probleme au determinat imense transferuri bugetare dinspre vest spre est, in conditiile in care fosta R.D.G. era cea mai dezvoltata economie din lagarul comunist. In plus, plus, extind extinder erea ea la 25 de membri membri va creea creea proble probleme me in le legat gatura ura cu respec respecta tarea rea acordurilor financiare legate de agricultura si de dezvoltarea regionala a U.E..

A PATRA EXINDERE A U.E. Pregatirile pentru noua extindere a U.E. au inceput inca din anul 1993 cand, in cadrul Consiliului European de la Copenhaga, s-a decis sa se dea un raspuns favorabil tarilor asociate din centru si estul Europei in legatura cu o viitoare aderare a lor. Pentru aceasta, tarile asociate trebuiau sa indeplineasca trei criterii fundamentale: Democratia,, drepturile oamenilor si justitia; Democratia • O economie de piata functionala; • •

Capacitateaa de a indeplini acquis-ul comunitar, inclusiv U.E.M.. Capacitate

 

Pentru a sprij Pentru sprijini ini pro proce cesul sul de adapta adaptare re a legisl legislati atiei ei din tarile tarile ca candi ndidat datee la le legis gislat latia ia europeana, a fost creat Programul TAIEX.   Negocierile pentru noua extindere au inceput in anul 1997, cu 6 state:Cehia,Estonia,Ungaria,Polonia,Slovenia si Cipru.La aceste negocieri s-au alaturat, in anul 2000:Romania, Slovacia, Letonia, Lituania, Bulgaria si Malta. Trebuie remarcat faptul ca aceasta noua extindere a fost abordata unitar, fiind definita de Consili Cons iliul ul Europe European an de la Luxem Luxembur burg(d g(dec ecemb embrie rie 1997) 1997) ca “un proce process gl glob obal al,, incl inclusi usivv si evolutiv”, care urma sa se desfasoare etapizat ,”in   ,”in functie de ritmul propriu al fiecarui candidat  in parte si de gradul sau de pregatire ”. Cu toate acestea, multe decizii privitoare la statele candidate din cel mai recent val de extindere au fost controversate. controversate. In octomb octombrie rie 2002, 2002, Comisi Comisiaa a recoma recomanda ndatt Consil Consiliul iului ui Europe European an adera aderarea rea state statelor  lor  candidate in mai 2004, cu exceptia Bulgariei, Romaniei si Turciei. Romania si Bulgaria vor adera in anul 2007 ,in timp ce problema Turciei ramane,in continuare ,extreme de complexa.

9 Rezolvarea Problemei Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiilor şi politicilor regionale. Rolulafondurilor structurale oferă, asupra pe baza unui cadru conceptual metodologic conturat în prima  parte lucrării, o analiză echilibrată strategiei şi politicii regionale din România în contextul integr integrăr ării ii eu euro ropen pene. e. Aceas Această tă analiz analizăă este este însoţi însoţită tă de ide identi ntific ficare areaa unor unor soluţi soluţiii de abs absorb orbţie ţie a sprijinului comunitar, reflectat îndeosebi prin Fondurile Structurale şi de Coeziune. Integrarea economică în Uniunea Europeană este un proces dinamic ce se desfăşoară în dimensiu dime nsiuni ni distinct distincte, e, aflate aflate într-o într-o permane permanentă ntă transfor transformar maree şi interacţ interacţiune iune reciproc reciprocă, ă, definite definite în liter literatu atura ra de specia specialit litate ate de Pelkm Pelkmans ans (2006) (2006):: „adâ adânci ncire, re, lăr lărgir giree şi extind extindere ere”. Pr Prin in urmare urmare,, complexitatea, dinamica şi diversitatea sunt atribute esenţiale ale procesului de integrare europeană iar exper experien ienţel ţelee statel statelor or membr membree de-a de-a lungul lungul acestu acestuii proce process de adapta adaptare re la val valori orile le eu europ ropene ene constituie un bun exemplu şi pentru România.

  10 Analogia Rezultatelor Elaborarea unei politici adecvate in ceea ce priveste extinderea a reprezentat o provocare majora pentru decidentii comunitari.Analiza dinamicii acestui process pana in present este un exercitiu pe cat de provocator pe atat de util.Uniunea Europeana ,a fost ea insasi ,pe parcursul anilor ’90 protagonista unor transformari semnificative.Inexistenta unei politici anterioare in acest domeniu (combinata cu caracterul netu diferit al extinderii catre est fata de extinderile anter ant erioa ioare re ) a neces necesita itatt un inalt inalt grad grad de ivoca ivocare re ,cr ,crea eativ tivita itate te si actiun actiunee str strat ategi egica ca.In .In plus plus  perspective unei largiri la o asemenea scara fara precedent a pus in discutie intreaga configuratie a demersulu demersuluii integrat integrationis ionistt European European atat atat in ceea ce priveste priveste structura structura institutional institutionala,ca a,catt si celelaltee politici comunitare.Practic,extinderea celelalt comunitare.Practic,extinderea depinde de trei factori:  Pregatirea interna a statelor candidate  Pregatirea interna U.E   Negocierile de aderare propriu-zise

11 Concluzii

 

O întârziere a extinderii sau abandonarea acesteia, ca rezultat al neratificării de către statele membre UE, ar constitui un eşec politic major pentru Europa. Într-o asemenea situaţie, atât Uniunea Europeană, cât şi ţările candidate ar avea de suportat costurile: ♦ Nerealizarea extinderii pieţei unice, având drept rezultat o creştere mai mică în ţările candidate, ar lipsi UE de câştiguri economice. ♦ Pentru ţările candidate, acest lucru ar diminua stimulentele pentru realizarea reformei, ar  descuraja investiţiile străine şi ar reduce creşterea economică. ♦ O astfel de situaţie ar putea fi o sursă de instabilitate politică, cu posibile repercusiuni pentru UE. Ea ar duce la o escaladare a riscurilor în regiunea Balcanilor, unde pacea şi stabilitatea sunt încă fragile. ♦ În absenţa extinderii, UE ar fi mai puţin capabilă să combată criminalitatea organizată, imigraţia ilegală şi terorismul. ♦ Deziluzionarea ţărilor candidate ar alimenta euroscepticismul din UE şi din alte regiuni. 12 Ce e de facut in continuare

Astfel, costurile nerealizării extinderii – atât pe plan politic, cât şi pe plan economic – ar fi ridicate şi ar fi suportate de actualii membri, precum şi de cei excluşi. Aceasta ar presupune nu numai pierderea beneficiilor în viitor, dar şi irosirea eforturilor şi investiţiilor din trecut. “Ceilalţi europeni” ar rămâne vecinii UE, nişte vecini supăraţi şi plini de resentimente, mai puţin dispuşi să participe la rezolvarea problemelor care depăşesc frontierele naţionale din Europa sau la împărţirea responsabilităţii de a modela rolul Europei în lume. 13 Multumiri Dorim sa multumim in mod direct BIBILIOTECII JUDETENE DIN ORASUL BRAILA si BIBLIOTECII din cadrul Universitatii Danubius din Galati. 14 Bibliografie Avram Avr am Cezar, Cezar, Rad Radu u Ro Roxan xana, a, Gai Gaicu cu Lau Laura ra

Universitaria, Craiova, 2006.

-

Uniune Uni unea a Europe Europeana ana.. Trecut Trecut si pre prezen zent  t ,

Edi Editur turaa

Blidaru Gheorghe, Florea Paul Tiberiu - Banca Europeana de Investitii. Promotorul dezvoltarii Uniunii  Europene, Editura Bibliotheca, Targoviste, 2006