Procedura Tehnica de Executie.docx0

Formular 13 Editia : 1 Pag. 1/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE 1.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: ELEMENTE DIN OTEL Obiect si conditii de aplicare 1. Acest capitol cuprinde cerintele tehnice, de organizare si control al calitatii in ceea ce priveste uzinarea si montajul elementelor din otel la investitia ofertata. 2. Completarile sau modificarile la prezentele prevederi, in functie de posibilitatile de dotare sj/sau organizare ale executantului, se fac cu acordul scris al beneficiarului si proiectantului si devin obligatorii dupa insusirea lor de catre acestia. Prevederi generale 1. La executia acestei structuri se vor respecta integral toate reglementarile si prevederile in vigoare privind executia, verificarea calitatii executiei si receptia obiectivelor de investitie in constructii. 2. Intreprinderile executante care contribuie la executia structurilor metalice raspund direct de buna executie si de calitatea tuturor lucrarilor ce le revin in conformitate cu planul de executie, cu prevederile standardelor, normativelor si instructiunilor tehnice in vigoare si cu prevederile prezentelor specificatii tehnice. 3. Elementele, subansamblele si structurite metalice se vor executa conform detaliilor specifice. 4. Executia structurilor metalice, verificarea calitatii ca si receptia lucrarilor, se vor face in general pe baza urmatoarelor standarde, instructiuni si normative : - STAS 767/0-88 Constructii civile, industrial si agricole, Constructii de otel, Conditii tehnice generale de calitate, - STAS 767/2-78 Constructii civile, industrial si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu suruburi de Constructii din otel. Prescriptii de executie. - SREN 25817-1993 Imbinari sudate prin topire ale otelurilor. Clase de calitate. - C133-82 Instructiuni tehnice privind imbinarile elementelor de constructii metalice cu suruburi de inalta rezistenta, pretension ate. - C150-1999 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale cladirilor civile, industriale si agricole - C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente. 5. Procedurile acestor standarde si instructiunile tehnice sunt valabile numai in masura in care ele nu contravin procedurilor prezentelor specificatii tehnice, care completeaza, precizeaza si modifica unele dispozitii din normativele citate mai sus. 6. Organul de control al uzinei, responsabilii tehnici cu executia si colaboratorii documentatiei tehnice pentru montaj vor trebui sa cunoasca prevederile prezentelor sped fie atii tehnice. Materiale 1. Materiale de baza 1.1. Materialele de baza sunt indicate in planurile de executie pentru fiecare reper in parte. In caz de dubiu, intreprinderea executanta va cere avizul proiectantilor. 1.2. Nu sunt admise schimbari ale marcilor si claselor de calitate ale laminatelor prevazute in proiect decat cu aprobarea scrisa a proiectantului. 1.3. Materialele folosite la executia constructiei metalice sunt: 1.3.1. Otel OL37-2k 1. STAS 500/1-78 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice de calitate. 2. STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci. 3. STAS 505-86 Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate. 4. SREN 10.029 Table de otel laminate la cald cu grosimi mai man sau egale cu 3mm. Tolerante la dimensiuni, la forma si la masa. 1.3.2. OtelOL52-2k 1. STAS 500/1-78 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehmce de calitate. 2. STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci. 3. STAS 505-86 Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate. 4. SREN 10.029 Table de otel laminate la cald cu grosimi mai mari sau egale cu 3mm. Tolerante la dimensiuni, la forma si la masa. 1.4. Toate laminatele folosite trebuie sa corespunda prevederilor din standardele de produse si sa respecte precizarile si conditiile tehnice suplimentare mentionate.

Formular 13 Editia : 1 Pag. 2/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

1.5. Laminatele din otel trebuie sa fie insotite de certificate de calitate uzinate si sa fie marcate de catre uzina producatoare. 1.6. intreprinderea care uzineaza piesele si subansamblele metalice trebuie sa verifice corespondenta dintre datele cuprinse in certificated de calitate si cele din STAS-urile si prevederile suplimentare din prezentele specificatii tehnice. 1.7. Intreprinderea care uzineaza elementele de constructii metalice este obligata sa efectueze prin sondaj, la fiecare lot de produse laminate de aceiasi tip, aprovizionate de la acceasi otelarie, reverificari de calitate prin analize chimice si incercari mecanice, pentru a exista certitudinea ca materialele corespund calitativ cerintelor din prezentele specificatii tehnice. 1.8. Extragerea epruvetelor se va face conform prevederilor STAS 7324-75. Certificatele vor trebui prezentate la receptia in uzina a produselor uzinate si pastrate timp de 10ani. 2. Suruburi obisnuite 2.1. Suruburile obisnuite folosite la montaj pentru prinderi provizorii vor fi suruburi grosolane conform SR ISO 4016/93 cu piulite STAS 922-89. 3. Suruburi de inalta rezistenta pretensionate. 3.1, Suruburile de inalta rezistenta, piuliteie si saibele vor fi din grupele de caracteristici mecanice indicate in planurile de rezistenta, conform STAS-urilor : 2700-89, 2700-89 si 10616-84. 3.2 Dimensiunile suruburilor, piulitelor si saibelor precum si verificarile si incercarile asupra organelor de asamblare vor corespunde normelor in vigoare. 3.3 intreprinderea care monteaza structura metalica va face de asemenea verificarea caracteristicilor mecanice ale suruburilor, piulitelor si saibelor prin verificarea duritatii Brinell. 3.4 Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi depozitate in lazi marcate special. Conditii tehnice de calitate pentru uzinarea elementelor de constructii metalice 1. Din punct de vedere al conditiilor tehnice de calitate, in conformitate cu STAS 767/0-88, elementele metalice fac parte din categoria B, cu precizarea tolerantelor care se aplica din acest STAS. 2. Prevederi speciale 2.1. Inainte de debitare si taiere, marcajele privind calitatea materialului si numarul sarjei se vor transmite pe fiecare element rezultat. 2.2. Uzina constructoare va face preasamblarea elementelor de constructii adiacente si va marca fiecare element in parte, conform denumirii din proiect. 2.3. Elementele care se executa in oglinda fata de elementul desenat, se vor realiza numai prin corelare cu planurile generate, in vederea montajului corect al pieselor. 2.4 in cazul taierii termice, elementele metalice se vor incadra in clasa de calitate II, conform STAS 10564/1-81. Organizarea controlului calitatii in uzina 1. Controlul calitatii se va face conform prevederilor din STAS 767/0-88 din fisele tehnologice si proceselor tehnologice de executie conform proiectului pe fiecare faza de executie in parte (sortarea laminatelor si pregatirea lor, trasarea, debitarea, asamblarea provizorie in vederea sudarii, prinderea provizorie, sudarea, remedierea defectelor, prelucrarea cusaturilor, etc.). 2. In vederea urmaririi controlului executiei, uzina va intocmi si completa fise de urmarire a executiei si fisa de masuratori. In fise se vor trece pentru fiecare piesa, marca si clasa de calitate a otelului, precum si sarja si numarul certificatuiui de calitate al lotului din care face parte piesa debitata. in mod analog, pentru fiecare cusatura sudata, in fisa se va trece poansonul sudorului si numele maistrului care a supraveghiat si controlat executia. Pe schite se vor insemna si locurile unde s-au facut eventualele remedieri ale cusaturilor sudate (defecte interioare) insotite de note explicative scrise pe schita. 3. Fisele de urmarire si masuratori intocmite pentru fiecare piesa si ansamblu sudat, vor fi semnate de organui de control al uzinei si prezentate la receptia subansamblurilor, odata cu restul documentelor de receptie. Documentatia tehnica ce trebuie intocmita pentru montaj 1. Montajul structurii metalice se va face pe baza unui proiect de monta 2. Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda : - tehnologia de montaj - PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE a imbinarilor sudate pe santier. - PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE a imbinarilor cu SIRP - spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructii - indicarea mijloacelor de transport si ridicat ce se folosesc, verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse. - pregatirea si executia imbinarilor de montaj

Formular 13 Editia : 1 Pag. 3/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

- verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect - ordinea de montaj a elementelor - metode de sprijinire si asigurare a stabilitatii elementelor in fazele intermediare de monta - masuri de protectia muncii si PSI 3. Tolerante admise la montaj: Tolerantele admise la montajul structurii metalice sunt conform ST AS 767/0-88. Intreprinderea care efectueaza montajul, impreuna cu beneficiarul, va receptiona la uzina incadrarea elementelor constructiei in toate tolerantele de executie precum si inscriptionarea corespunzatoare a elementelor care au fost preasamblate in uzina, documentele primite de la producatorul materialului si verificarile efectuate la uzina, prin care se atesta ca materialul corespunde din toate punctele de vedere cu cel prevazut in proiect si cu prezentele specificatii tehnice. Amplasarea buloanelor de ancoraj in fundatii se va face cu mijloace topografice, toleranta acceptata fiind de + 5 mm. In cazul montarii subansamblelor metalice intre elemente de beton armat se vor verifica pe santier dimensiunile din proiect, inainte de confectionarea subansamblelor. Ajustarile se vor face numai cu acordul proiectantului. Executia cusaturilor sudate 1. Toate cusaturile sudate se vor executa conform prevederilor procesuiui tehnologic de sudare Intocmit de uzina. 2. Cusaturile sudate trebiue sa corespunda dimensiunilor din proiect sau celor prevazute in procesul tehnologic, daca acestea din urma sunt diferite. Aspectul cusaturilor trebuie sa rezulte neted, uniform si lipsit de defecte. La sudurile in relief, daca nu se specifica altfel in proiect, grosimea cordoanelor de sudura se va considera 0.7 x imin, unde imin este grosimea celei mai subtiri piese a imbinarii. 3. La sudarea unui rost, hafturile se vor taia sau se vor topi partial si ingloba in cusaturile respective, dupa cum este prevazut in procesul tehnologic de sudare. In ultimul caz locul hafturilor se va curata de eventualele cuiburi de rugina, etc.; hafturile se vor examina cu a ten tie inca o data in ceea ce priveste fisurile, cele cu defecte tratandu-se prin polizare si resudare. La inglobarea lor prin sudura in cusaturi, se va asigura o perfecta legatura intre ele si restui materialului depus ulterior. 4, Arcul electric va fi amorsat numai pe placute terminate tehnologice in rosturi sau pe piese speciale de amorsare. Se vor lua masuri ca sa nu se produca deteriorari ale pieselor in timpul sudarii sau stropirea lor cu metal topit. 5. Zgura de pe cusaturi se indeparteaza numai dupa racirea normala a acestora. Se interzice racirea fortata a imbinarilor sudate. 6. Craterele neumplute se vor indeparta prin craituire, polizare si resudare. La sudurile prevazute cu resudarea radacinii, completarea cu sudura la radacina se face dupa craituirea si polizarea rostului. 7. La sudarea in mai multe straturi suprafata stratului anterior va fi curatata de zgura, dupa care va fi examinata de sudor cu ochiul liber si la nevoie cu lupa, 8. Nu se admit fisuri, nepatrunderi ori alte defecte neadmise de calitatea cusaturii prevazuta in proiect, conform Instructiunilor tehnice C150-1999. 9. Daca se constata fisuri, sau in caz de dubiu, sudorul va anunta maistrul sau inginerul sudor pentru stabilirea cauzelor si masurilor de remediere. 10. Se recomanda ca acolo unde este posibil, sudarea sa se faca in pozitie orizontala. 11. Daca din motive de aprovizionare, la executie apare necesitatea impartirii in tronsoane a tablelor sau altor laminate, aceasta se va face la propunerea executantului, numai cu acordul scris al proiectantului de rezistenta. Toate sudurile intre tronsoane se vor realiza cu sudura in adancime si se vor verifica 100% US. 12. Sudurile de pozitie (verticala, peste cap in cornise) pe santier sau la montaj vor fi executate numai de sudori cu experienta in asemenea lucrari, instruiti, verificati si autorizati. 13. Se interzice sudarea elementelor de otel la temperaturi sub +5°C fara aplicarea de masuri speciale prevazute in procesele tehnologice aprobate de proiectant si fara un riguros control al intreprinderii executante. Controlul de calitate a cusaturilor sudate 1. Indiferent de tipui imbinarilor si forma cusaturilor, catitatea cusaturilor sudate se verifica dimensional, vizual prin examinarea exterioara si cu lupa, prin ciocanire, cu pulberi magnetice, exceptional si prin sfredelire. 2. Toate cusaturile sudate se vor incadra in nivelul de acceptare B, iar sudurile in relief vor avea nivelul de acceptare B, conform Normativului C150-1999. Precizam ca toate sudurile in adancime se vor verifica 100%US.

Formular 13 Editia : 1 Pag. 4/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

3. Abaterile dimensionale si de forma ale cusaturilor sudate cat si defectele de suprafata neadmise sunt cele din Normativul C150-1999. 4. La examinarea vizuala si cu lichide penetrante sau pulberi magnetice nu se admit: - fisuri sau crapaturi de nici un fel; - crestaturi de topire (santuri marginale) mai adanci de 5% din grosimea pieselor sudate, dar cel mult 1mm la piese mai groase de 30mm; - cratere; - cratere initiale si finale; - suprainaltari sau adancituri neadmise; - suduri cu solzi pronuntati sau rizuri perpendiculare pe directia londitudinala a cusaturilor; - scurgeri de metal sau stropi reci inglobati in cusatura. 5. La verificarea prin ciocanire cu ciocanul usor (de 250 gr) prin care se determina compactivitatea sudurii sunetul trebuie sa fie clar. 6. Daca exista dubiu asupra calitatii suduri lor de colt se admit si gauri de control si anume maxim o gaura de 8... 12 mm diametru, la 2...4m lungime de cusatura sudata, dupa care aceasta se umple cu sudura. 7. La examinarea prin gaurire nu se admit defecte ca: - lipsa de patrundere la radacina sau intre straturi; - incluziuni de zgura in filoane la radacina cusaturii; - lipsa de topire pe margini sau intre straturi. I, Imbinari cu suruburi 1.1. Imbinarile cu suruburi obisnuite se executa si se controleaza conform punctului 4 din STAS 767/2-78, iar cele cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate (SIRP) conform STAS 9330-84 si instructiunilor tehnice C133-82. 1.2. Gaurile pentru imbinarile cu suruburi si SIRP se dau dupa terminarea lucrarilor de sudare, a eventualelor remedieri si indreptari a pieselor. 1.3. Pentru imbinarile de montaj pe santier gaurile se vor da cu 1...2 mm mai mici urmand ca ele sa fie alezate la diametrul definitiv dupa asamblarea de proba in uzina a subansamblelor si prinderea provizorie a tuturor pieselor ce se imbina. La premontaj se vor folosi suruburi obisnuite, de aceleasi diametre nominale ca cele din proiect. Diametrul nominal final al gaurilor va fi cu un milimetru mai mare decat diametrul nominal al surubului corespunzator. La final, in pozitia de preasamblare, toate suruburile trebuie sa intre in gauri normal, fara efort. 1.4 In cazul folosi rii suruburi lor din grupele 8,8 si 10.9 lucrand prin forfecarea tijei si nu prin frecare, efortul de pretensionare va fi 0.5xNt, unde Nt este efortul de preintindere in tija, conform C133-82. Controlul si verificarea calitatii 1. Controlul pe parcursul uzinarii 1.1. Controlul pe parcursul uzinarii are drept scop respectarea calitatii executiei, a prevederilor din prezentele specificatii tehnice si din procesul tehnologic de uzinare, prin acoperirea cu teste a fazelor de executie. 1.2. Controlul permanent se face pentru fiecare faza de executie, de catre maistrii, inginerul sudor, organul de control al uzinei, conform metodologiei proprii. Delegatul intreprinderii de montaj si beneficiarul fac controale prin sonda Toate organele care efectueaza controlul permanent sau prin sondaj vor fi instruite si autorizate in vederea efectuarii acestui control. 1.3. Pe parcursul executiei, se vor efectua, prin sondaj, si controale de catre delegati ai beneficiarului si proiectantului, 1.4. In vederea urmaririi efectuarii controalelor in timpul executiei, se va infiinta un registru de control ce va fi tinut in biroul sectiei sau atelierului ce executa lucrarea. In acest registru se vor trece urmatoarele: - data controlului; - cine a efectuat controlul - constatarile facute - semnaturile persoanelor care au efectuat controlul. In continuare se vor trece, de catre intreprinderea executanta, masurile luate si apoi semnatura coordonatorului tehnic al colectivului de uzinare. 1.5. Toate elementele la care exista posibilitatea montarii incorecte din punct de vedere a I inversarii capetelor, vor fi marcate distinct in uzina, la fiecare capat, cu denumirea elementului pe care se prinde. 2. Reguli generate privind montajul si receptia pe santier 2.1. Intreprinderea care executa montajul va intocmi documentatia tehnica de monta Aceasta trebuie sa cuprinda si: - tehnologia de montaj; - tehnologia de asamblare - sudare a imbinarilor sudate pe santier;

Formular 13 Editia : 1 Pag. 5/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE a imbinarilor cu SIRP. 2.2, Toate aceste tehnologii trebuie sa tina seama de prevederile prezentelor specificatii tehnice si de standardele, normativele, instructiunile si reglementarile in vigoare si trebuie aduse la cunostinta proiectantului si beneficiarului. 2.3. Descarcarea, manipularea si depozitarea pieselor, elementelor si subansamblurilor pe santier se va face in asa fel incit sa se evite deteriorarea, suprasolicitarea sau deformarea acestora, precum si sa fie usor identificate la monta 2.4. Receptia pe santier a elementelor structurii metalice se va face conform pet. 5.2. din STAS 767/0-88. 2.5. La ridicarea si manipularea elementelor in timpul montajului, acestea vor fi prinse de carlige, lanturi sau cabluri cu ajutorul ghearelor cu surub sau altor piese asemanatoare. 2.6. Se interzice sudarea la temperaturi sub +5°C fara masurile specif ice specificate la pct.G.14. 2.7. Se interzice sudarea pieselor auxiliare de montaj de elementele structurii de rezistenta. Se interzice gaurirea pieselor de rezistenta sau sudarea de acestea a unor dispositive auxiliare de montaj fara acordul scris al proiectantului. 2.8. Inainte de montarea unei piese in pozitia proiectata, se va face o masurare corecta a distantei dintre piesele intre care trebuie fixata si se va compara cu dimensiunea piesei ce se monteaza. In caz de nepotrivire, intreprinderea de montaj poate face ajustarile necesare, numai daca acestea nu afecteaza rezistenta piesei sau structurii si la nevoie, va cere avizul proiectantului. 2.9, Pozitia corecta a pieselor ce se monteaza si dimensiunile structurii se verifica in mod repetat, pe intreaga durata a lucrarilor. 2.10. In cazul deformarii pieselor pe durata mampularii, transportului sau montajului, executantul are obligatia sa iniocuiasca piesa respectiva. Daca exista posibilitatea rectificarii piesei respective, aceasta se va face numai cu avizul proiectantului. In acest caz, executantul are obligatia sa informeze corect proiectantul asupra cauzelor care au prod us deformarea piesei. 2.11. Lucrarile de sudare pe santier vor fi conduse si verificate permanent de un inginer pe schimb si un numar de maistri proportional cu volumul lucrarilor de montaj ce se executa simultan. 2.12. Inginerul sudor trebuie sa aiba experienta in executarea lucrarilor de sudura. 2.13. Maistrii sudori vor fi instruiti, verificati si autorizati pentru tipul de lucrari de sudare ce se folosesc la structura metalica, tinand seama de tipul imbinarilor si de pozitiile de sudare. 2.14. Sudorii care vor executa imbinarile sudate la montaj pe santier trebuie sa fie in masura sa execute in bune conditii cusaturile sudate, in orice pozitie de sudare si pentru orice tip de suduri. 2.15. Sudorii trebuie sa fie verificati si autorizati pentru procedeele de sudura aplicate.Conditiile de calitate ale cusaturilor sudate sunt acelea de la punctul H din prezentele specificatii tehnice. 2.16. Obligatoriu, grinzile de acoperis se vor stabiliza in plan transversal, pe durata montajului confectiei metalice, cu spraituri metalice sau tiranti. Distanta maxima intre doua elemente stabilizatoare consecutive va fi de maxim 6000 mm. Elementele stabilizatoare se pot indeparta numai dupa montajul panelor si a cel putin unei contravantuiri transversale complete. 2.17. Verificarile calitatii lucrarilor se vor face pe fiecare faza de lucru conform tehnologiei de asamblare sudare intocmita si avizata conform punctului F. Imbinarile cu SIRP se vor executa si verifica conform cu Instructiunile tehnice C133-82. 2.18. Receptia structurii metalice se va face conform reglementarilor in vigoare, tinand seama si de prevederile pet. 5.3. din STAS 767/0-88. 2.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: BETON SI BETON ARMAT 1.1.SCOP Procedura defineste si descrie modul de executie a lucrarilor de betonare a diferitelor tipuri de elemente de constructii, in conformitate cu documentatia de executie si prevederile legale in vigoare. CONDITII PREALABILE Existenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei proceduri. Existenta inregistrarilor de calitate pentru betonul ce se pune in opera ( bon de transport, comanda beton ). Existenta inregistrarilor de calitate pentru: suprafata de betonare ( teren de fundare sau element beton anterior ) si armare, P.m.i., cofrare ( rubricile corespunzatoare din F.B. sau P.V. lucrari ascunse sa fie incheiate ). Existenta utilitatilor: Instalatie aer comprimat. Instalatie apa. Instalatie forta si iluminat.

Formular 13 Editia : 1 Pag. 6/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

Conditii de incalzire si de protectie sau de racire a betonului, daca betonarea se va desfasura atunci cind o o temperaturile sint mai mici de +5 C sau mai mari de +21 C ( rogojini, prelate, saltele, aeroterme, etc. ). Existenta macaralelor in buna stare de functionare. Existenta de drumuri de acces la locul de turnare. Existenta unui numar suficient de vibratoare de tip corespunzator. Echiparea echipelor de betonisti cu tomberoane si scule specifice . Existenta avizului de inceperea lucrarii ( AIL ) si fisei de betonare ( F.B. ). Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii si PSI specifice activitatilor desfasurate. Echipele vor fi dotate cu echipament de protectie specific: salopeta, casca, cizme cauciuc, centuri de siguranta, manusi de cauciuc, etc.. ACTIUNI IMPLICATE Pregatirea terenului de fundare sau suprafetei de beton turnat anterior. Transport, manipularea si turnarea betonului. Compactarea betonului. Finisarea suprafetelor de beton. Intarirea si protectia betonului. Repararea defectelor de calitate la beton. Intreruperi neplanificate. Intocmirea inregistrarilor de calitate. PROCEDURA Pregatirea terenului de fundare sau a suprafetei de beton turnat anterior. Pregatirea terenului de fundare. Verificarea cotei de fundare cu aparate topo. Descarcarea manuala a ultimului strat pina cota din proiect si examinarea vizuala a suprafetei. Executarea forajelor de detaliere si a traseelor de cercetare (daca este cazul) la decizia geologului. Curatirea suprafetei cu aer comprimat si mijloace manuale pina se asigura indepartarea partilor desprinse, a noroiului sau apei. Sortarea geologica a suprafetei. Verificari topo la cota finala. Receptia finala a suprafetei si intocmirea inregistrarilor de calitate ( P.V. lucrari ascunse - pentru lucrari sub incidenta Legii 8/79 si fise de betonare rubrica "Pregatirea suprafetei" pentru lucrari sub incidenta Legii 6/82). Pregatirea suprafetei de beton turnat anterior. Inainte de turnarea betonului, cofrajele, barele de armatura, piesele inglobate, banda de etansare si betonul turnat anterior, vor fi in intregime curatate de toate materialele straine din zona aferenta betonarii prin batere, buciardare, spalare cu apa, suflarea cu aer comprimat, dupa caz. Inaintea turnarii betonului, timp de 24 de ore, suprafat betonului turnat anterior si cofrajele vor fi udate cu apa pentru a preveni absorbtia apei din betonul proaspat turnat, apa ramasa in denivelari fiind indepartata. Toate operatiile pregatitoare se vor efectua avind grija sa nu se deterioreze sau deranjeze nici un element sau parte componenta a fazei respective de betonare. Se executa o verificare topo pentru cota finala a fazei respective de betonare. Transport, manipulare si turnarea betonului. Betonul va fi livrat de la fabrica in autoagitatoare de beton sau autobetoniere. In timpul transportului, betonul va fi malaxat tot timpul, in scopul evitarii segregarii. Durata de transport ( care se considera din momentul terminarii incarcarii ) nu va depasi: o 45 minute cind temperatura mediului este mai mare de 30 C. o o 60 minute cind temperatura mediului este cuprinsa intre 15 C 30 C. o 90 minute cind temperatura mediului este mai mica de 15 C. 2. Betonul din autobetoniera se va descarca direct in benele macaralelor, in buncarele pompelor de beton sau in jghiabul de turnare directa. 3.Turnarea betonului se poate face cu macaraua cu bena, cu palnie, cu pompa de beton, cu jghiabul, sau combinatii din metodele de mai sus, dupa posibilitati. 4.Atunci cind inclinarea jghiaburilor este prea mare, acestea vor fi prevazute cu sicane sau praguri menite sa schimbe alternativ directia de miscare a betonului, pentru a micsora viteza de curgere. Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa depaseasca 1,50 m la turnarea cu bena si 1,00 m la turnarea cu pompa. 5. Betonul va fi dirijat la locul de turnare, nefiind permisa deplasarea lui pe orizontala mai mult de 1,50 m ( prin lopatare manuala sau vibrare ) pentru ase evita fenomenul de segregare. Betonul va fi turnat in straturi orizontale uniforme ce nu vordepasi 30 cm grosime.

Formular 13 Editia : 1 Pag. 7/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

7.Rosturile orizontale si verticale se vor localiza si realiza conform planurilor si detaliilor de executie. 8.In cazul defectarii pompei, betonul ramas in conducte va fi scos si rebutat iar conductele spalate. Dupa fiecare faza de betonare cu pompa, intreg echipamentul va fi curatat si spalat. 9.Orice acumulare de apa pe suprafata betonului sau scapari de ulei,motorina, etc., aparute in timpul betonarii vor fi indepartate inainte de turnarea stratului urmator. 10.Turnarea betonului, se va face evitind dirijarea jetului de beton direct pe barele de armatura sau piesele inglobate pentru a preveni deplasarea sau deformarea acestora. 11Orice beton varsat accidental va fi indepartat de pe platformele de lucru ale cofrajului. 12.Se vor prevedea platforme intermediare de lucru; acestea nu vor deranja barelede otel beton in timpul turnarii betonului. 13.Platformele intermediare si cofrajele fazelor anterioare se vor indeparta pe masura ce operatia de turnare progreseaza si acestea nu mai sint necesare. 14.Se va preveni caderea de materiale straine in betonul proaspat. 5.3.3.Compactarea betonului. Nu se aplica la betoanele turnate in apa. 5.3.3.1. Fiecare strat de beton va fi vibrat cu vibratoare standard alese functie de lucrabilitatea betonului, dimensiunile elementului si densitatea armaturii. 5.3.3.2..Vibratoarele vor fi manipulate de muncitori experimentati si instruiti. 5.3.3.3.Vibratoarele vor fi asigurate in numar suficient, cele de rezerva fiind la indemina muncitorului. 5.3.3.4.Un strat de beton nu va fi turnat pina cind betonul din stratul turnat anterior a fost complet vibrat. Stratul de beton anterior va fi acoperit de urmatorul, inainte de a intra in priza, astfel incit stratul de jos sa fie capabil a fi revibrat cu stratul nou turnat. 5.Vibratorul se introduce in beton sub actiunea greutatii proprii pe o adincime de aproximativ 1,5 grosimea stratului in pozitia verticala, iar scoaterea lui se va realiza cit mai lent pentru a nu lasa goluri pe suprafata stratului. 6.Durata de vibrare intr-un punct va fi de 5-30 secunde in functie de lucrabilitatea betonului si timpul vibratorului. Punctele de vibrare vor fi alese in asa fel incit zonele de influenta sa se suprapuna in plan. 7.Vibrarea inceteaza in momentul in care suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa, nu mai apar bule de aer in masa de beton, betonul nu se mai taseaza si apare apa sau lapte de ciment la imbinarea cofrajelor. 8.Vibratoarele nu vor fi intrebuintate in limita de 0,80 m din vecinatatea traductorilor de deformatii, montati in beton, cind astfel de piese exista in faza care se betoneaza. 9.Se va evita contactul vibratoarelor cu cofrajul, barele de armatura, piesele inglobate, a benzilor de etansare,tecilor cablelor de precomprimare, ancorajele sistemului de precomprimare, etc.. 10In zonele pieselor inglobate, a benzilor de etansare, etc., compactarea se realizeaza cu vergele de otel. 11In cazul unor faze de betonare cu grad ridicat de complexitate, turnarea si vibrarea in straturi a betonului se va face numai pe baza de proiect sau schema tehnologica de punere in opera a betonului. 12. Zonele cu grad sporit de dificultate pentru vibrare dintr-o faza de betonare se vor verifica din punct de vedere al umplerii cu beton prin ciocanirea la exterior a cofrajului in zonele respective cu maiuri ( ciocane ) din lemn pina ce cofrajul nu mai suna a gol. Metoda este eficienta mai ales in cazul stilpilor si diafragmelor. Finisarea suprafetelor de beton. 1. Finisarea suprafetelor de beton se va efectua pentru a obtine gradul de prelucrare specificat in proiect. Aceasta operatie consta in indepartarea tuturor neregularitatilor locale ( coame, rizuri, sau alte denivelari de pe suprafata betonului ) si a celor de planeitate in timpul suprafetelor, ( abateri de la suprafata teoretica , asa cum este pe planuri, masurate cu sabloane de 3,00 m lungime ). Finisarea suprafetelor orizontale necofrate se face conform detaliilor sau prevederilor cuprinse in plansele proiectului de executie. Finisarea suprafetelor cofrate, verticale, ascunse vederii consta din: Repararea neregularitatilor locale ce depasesc +12/-6 mm. 2. Repararea neregularitatilor de planeitate ce depasesc +16 mm si –10 mm. Finisarea suprafetelor cofrate verticale expuse vederii sau supuse vopsirii sau aplicarii straturilor de protectie , consta din: Repararea neregularitatilor locale ce depasesc +6 mm. Repararea neregularitatilor de planeitate ce depasesc +10 mm. In dreptul P.m.i., muchii sau rosturi, se va realiza o finisare speciala in jurul sau in lungul acestora in vederea aplicarii ulterioare a masticarilor sau chiturilor, acolo unde proiectul prevede acest lucru.

Formular 13 Editia : 1 Pag. 8/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

Toate operatiile de finisare se vor executa de muncitori experimentati si calificati in acest gen de lucrari ( betonisti, zidari, mozaicari ). Intarirea si protectia betonului. 1. Protectia suprafetelor orizontale ale betonului pe timp normal se va realiza prin acoperirea acestora cu rogojini sau prelate ignifugate ce vor fi stropite continu pentru a mentine suprafat umeda. Protectia suprafetei formate de cofraje se va realiza prin mentinerea acestora pe pozitie si se vor uda din timp in timp cu apa pentru a preveni pierderea umezelii de la suprafata betonului. o Betonarea elementelor in perioada de timp friguros poate incepe la temperaturi mai mari de +5 C sau la o temperaturi de +5 C, cind temperatura are tendinte de crestere. o Elementele in curs de betonare vor fi continuate in cazul scaderilor de temperatura, pina la -10 C, luindu-se masuri pentru crearea unui rost de lucru. o Dupa turnare se va asigura betonului o temperatura minima de +5 C, pina la realizarea unei rezistente minime 2 de 50 daN/cm Pentru punerea in opera a betonului pe timp friguros se vor elabora proiecte tehnologice pentru lucrarile de executat. Solutiile tehnologice tip, utilizate in mod curent sunt: Metoda conservarii caldurii betonului, care consta din acumularea de caldura prin incalzirea materialelor componente la prepararea betonului si protejarea elementului de beton cu invelisuri termoizolante ( cofraje izolate termic, saltele termoizolante, etc. ), acoperite intotdeauna cu polietilena sau prelate impermeabile prin care sa se etanseizeze izolatia termica si sa se inchida si un strat de aer stationar ( neventilat ) de 3-5 cm grosime. Metoda incalzirii betonului, dupa punerea sa in opera, se foloseste atunci cind prin metoda de la punctul nu se poate realiza rezistenta minima necesara pentru beton inainte de inghetarea lui. Aceasta metoda consta in asigurarea intaririi betonului la temperaturi corespunzatoare prin tratarea termica a acestuia cu abur sau aer cald, in paralel cu protejarea cu invelisuri termoizolante. Incalzirea se face in "camasa" pe toate fetele elementului de beton pentru stilpi, grinzi, ziduri portante de grosime mai mare, cind elementul se imbraca intr-un invelis etans la circa 15 cm de suprafata betonului sau cofraj si se introduce aer cald sau abur. In cazul elementelor subtiri,incalzirea in "camasa" se face pe o singura fata. Repararea defectelor de calitate la beton. In cazul descoperirii de defecte la elementul de beton dupa decofrare, responsabilul CQ pe lucrare va deschide RNC ( registrul de neconformitate ), iar proiectantul va emite D.S. cu solutia de remediere. Remedierile se executa conform procedurilor tehnologice, specifice, dupa caz. Intreruperi neplanificate. Cu toate ca opririle sint evenimente nedorite pe parcursul betonarii, acestea pot aparea din urmatoarele motive: incendii, defectarea fabricilor de beton, avarii de energie electrica, deformarea cofrajelor, etc.. In aceste cazuri santierul va proceda la emiterea deciziei de oprire a operatiei de betonare. Se vor lua masuri de formarea rosturilor, de pozitionarea benzilor de etansare in betonul turnat proaspat si se vor stria suprafetele. In cazul cind se ordona oprirea rapida a betonarii se vor introduce fortat benzile PVC de etansare la suprafata betonului proaspat, precum si a unor sipci de lemn pe mijlocul suprafetei turnate in vederea formarii unui rost de imbinare. In cazul averselor de ploaie se va reduce continutul de apa din amestec si se vor prevedea mijloace manuale sau pompe dec vacum in vederea evacuarii apelor strinse in cantitati apreciabile in cofrajul elementului structurilor, evitindu-se formarea pungilor de apa pe suprafata betonului turnat. Inainte de reluarea betonarii se vor indeparta orice materiale straine precum si laptele de ciment si se va trece la tratarea suprafetei prin turnarea unui strat de beton cu un cotinut de ciment mai mare, dupa care se poate reincepe operatia de betonare. Reluarea betonarii se face dupa 24 de ore de la intrerupere. Verificarea si receptia lucrarilor In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute.

Formular 13 Editia : 1 Pag. 9/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. 7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate • Agremente tehnice 3. PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: EXCAVARE 1. SCOP Prezenta procedură conţine condiţiile ce trebuie respectate şi activităţile necesare execuţiei excavarilor. Procedura constituie documentul de referinţă pentru execuţia, controlul şi recepţia acestui gen de lucrări. 1. Lucrarea de excavare include dar nu se limiteaza la: - Lucrari de excavare pentru orice fel de structuri, trasee de conducte, camine, platforme si zone amenajate; - Toate umpluturile si lucrarile pentru realizarea pantelor; - Toate metodele de tratare ale pamantului; - Toate lucrarile, cum ar fi dedurizarea apei, etc; - Lucrari de constructii privind stabilitatea excavatiilor pentru structura si conducte; 2. Excavarea va fi efectuata in prezenta unui expert din partea angajatorilor pentru clasificarea pamantului in functie de contaminare; 3. Materialele clasificate vor fi incarcate in camioane diferite; 4. Depozitarea pamantului se va face in spatii certificate si amenajate special; 5. Vor fi luate masuri speciale in legatura cu excavatiile la adancime din cauza cumularilor de alimentare cu apa (echipament de masura in camp); 6. Pantele vor fi realizate conform caracteristicilor pamantului (45 grade sau mai putin); 7. Deranjarea excavatiei cea mai adanca va fi evitata tinand cont de fundatie; 8. O panta maxima se va realiza in functie de tipul pamantului si determinarile conform standardelor aplicabile pentru o sapatura deschisa dar nu mai mare de 60 grade; 9. In cazul unor excavatii extinse (ex: rezervoare, fundatii cladiri), investigatia prin santul de control este necesara. 10. Excavarea mecanica sa fie facuta cu 15 cm mai sus de nivelul de teren natural, pentru a nu perturba acest nivel; 11. Sapaturi manuale pentru ultimii 15 cm de la formarea nivelului; 12. Inspectia pentru formarea nivelului natural al fundatiei pamantului este efectuata de catre un supraveghetor si de catre laboratorul geotehnic. Rapoartele de calitate sunt eliberate si semnate de catre parti cu specificatia masurilor necesare; 13. In cazul acumularii de apa in sapatura, se monteaza o tava perforata cu diametrul 150 – 400 mm pentru a permite apei sa circule prin teava. Se introduce pompa in teava si se extrage apa. 14. Umpluturile se fac in straturi compactate de maxim 25 cm cu mijloace mecanice. 5.3. Santuri pentru conducte si canale de cabluri 1. Sapatura va fi executata conform urmatoarelor dimensiuni ale santului, daca nu este altceva stabilit prin proiect: - Latimea santului: diametrul conductei + 70 cm, si in cazul canalelor de cable latimea santului este data de numarul de conducte ce intra in caminul de tragere + 70cm; - Adancimea santului: generatoarea inferioara a conductei + 10 cm; 2. Pentru excavatiile la o adancime mai mare de 1.50 m vor fi realizate sprijiniri de maluri sau daca exista posibitatea excavatiei cu taluzare; 3. Depozitarea argilei excavate, umpluturilor sau materialelor de constructii la mai putin de 5 m distanta de marginea santului este interzisa; 4. Contractorul va transmite Angajatorului pentru aprobare, metodele propuse de excavare si sprijiniri, inclusiv un program cu masura si adancimea excavatiei, un plan pentru transportul materialelor excavate si detalii privind sprijinirile de maluri;

Formular 13 Editia : 1 Pag. 10/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

5. Excavatiile si sprijinirile de maluri precum si umpluturile, vor fi controlate de Contractor. Excavatiile la o adancime mai mica de 1.50 m se vor executa cu sprijiniri de maluri numai daca este cazul, excavatii la o adancime mai mare de 1.50 m se vor executa intotdeauna cu sprijiniri de maluri.

VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. ABATERI ADMISE VERIFICARI INAINTEA INCEPERII LUCRARILOR Inaintea inceperii sapaturilor trebuie facute urmatoarele verificari:  Existenta PV predare – primire - amplasament si a bornelor de reper, cu mentionarea si posibil pastrarea eventualelor trasee ingropate;  Existenta studiului geotehnic asupra terenului de fundare care sa contina informatii referitoare la: o stratificatia terenului; o grosimea, natura, coeziunea si umiditatea straturilor; o cota apelor subterane; o cota apelor subterane;  Existenta detaliilor de executie care sa cuprinda: planul general de fundatii; planul de sapaturi (umpluturi); detalii de executie fundatii; La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii, se vor verifica pentru fiecare in parte, dimensiunile si cotele de nivel realizate, si natura terenului de fundare. 7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate • Agremente tehnice

4.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: TERASAMENTE 1. SCOP Prezenta procedură conţine condiţiile ce trebuie respectate şi activităţile necesare execuţiei terasamentelor. Procedura constituie documentul de referinţă pentru execuţia, controlul şi recepţia acestui gen de lucrări.

Lucrari pregatitoare  Asigurarea resurselor necesare: - utilaje pentru executia lucrarilor: buldozere, excavatoare, autobasculante, autogreder, incarcator frontal, freza, cisterna pentru apa, cilindru compactor vibrator lis si pe pneuri, placi compactoare, cisterna pentru motorina, unelte; - personal calificat si instruit.  Asigurarea documentatiei de lucru necesare: - proiectul de executie autorizat si aprobat de Consultant (profile longitudinale si transversale, detalii de executie, stecificatii tehnice), vizat de verificator de proiecte - procedura de lucru, PCCVI si formulare pentru inregistrari.  Stabilirea gropilor de imprumut: - Investigarea amplasamentelor posibilelor gropi de imprumut. - Emiterea comanzilor catre laborator pentru prelevare probe din posibilele gropi de imprumut. - Prelevarea probelor de laborator impreuna cu reprezentantul Consultantului din posibilele gropi de imprumut propuse de constructor. - Efectuarea incercarilor de laborator pentru stabilirea naturii materialelor. - Obtinerea aprobarii Consultantului pentru utilizarea gropilor de imprumut analizate, cu minim 8 zile inainte de inceperea exploatarii unei gropi de imprumut. Cererea trebuie insotita de: - rezultatele incercarilor de laborator, analize si sondaje. programul de exploatare a gropii de imprumut si de refacere a mediului, acordul proprietarului, daca este cazul, pentru ocuparea terenului si exploatarea gropii de imprumut.

Formular 13 Editia : 1 Pag. 11/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

 Pichetajul lucrarilor: - Pichetajul axei traseului drumului cu materializarea pe teren a tuturor puctelor importante ale traseului prin picheti cu martori, iar virfurile de unghi prin borne de beton legate de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul va fi insotit si de o retea de reperi de nivelment, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului, cel putin cite 2 reperi/Km. Pichetarea profilelor transversale se face la o distanta maxima de 30 m in aliniament si la 20 m in curbe. Pichetii complementari vor fi legati in plan si in profil in lung de reperii folositi initial. - Materializarea prin tarusi si sabloane, odata cu definitivarea pichetajului a: - inaltimii rambleelor sau adincimii sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului, - punctelor de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza), - inclinarea taluzelor. - Identificarea tuturor instalatiilor subterane si aeriene aflate in ampriza lucrarilor, cu ocazia efectuarii pichetajului amprizei de lucru, in vederea mutarii sau protejarii acestora.  Lucrari preliminare : Executarea urmatoarelor lucrari in limita zonei expropriate: - defrisarea, taiarea copacilor si extragerea radacinilor, - curatirea terenului de crengi, frunze, iarba si buruieni, - decaparea si depozitarea pamintului vegetal, de pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut, - asanarea terenului, - demolarea constructiilor existente cind este cazul. - supunerea spre aprobare Consultantului a tehnologiei de executie pentru lucrarile de terasamente. - Depozitarea paminturilor improprii in depozite definitive, cu exceptia pamintului vegetal care va fi depozitat privizoriu in vederea reutilizarii, in ambele cazuri depozitele vor fi aprobate de Consultant. Executarea, cind este cazul a lucrarilor de colectare si drenare a apei din ampriza drumului.  Stabilirea paminturilor utilizabile din sapaturi: - Executarea sapaturilor se va face dupa aprobarea de catre Consultant a lucrarilor pregatitoare. - Emitere comanda catre laborator pentru prelevare probe din sapaturi. - Prelevarea probelor de pamint din zonele de sapatura impreuna cu reprezentantul Consultantului pe toata adincimea debleului, - Executarea incercarilor de laborator pentru stabilirea caracteristicilor paminturilor din excavatii . - Obtinerea aprobarii Consultantului pentru utilizarea paminturilor rezultate din sapaturi. - Intocmirea “Tabelului de miscare a pamintului” (pozitionare sapaturi si gropi imprumut, cu tipul de pamint din fiecare zona, cantitati transportate si distanta de transport) si inaintarea spre aprobare la Consultanta in 30 de zile de la instiintarea de incepere a lucrarilor. Materiale utilizate la executia lucrarilor de terasamente Paminturile utilizate la executia terasamentelor la drumuri se clasifica conform STAS 2914 / 1984 si sunt prezentate in anexa 1 la prezenta procedura. Pentru fiecare sursa de pamint se efectueaza incercarile prezentate in anexa 2 la prezenta procedura, in care se precizeaza si frecventa incercarilor. Paminturile clasificate ca “rele” (4d) sau “foarte rele” (4 e si 4 f) se vor inlocui sau se vor stabiliza pe toata latimea platformei la o adincime de minim 20 cm, pentru paminturile “rele” si la o adincime de 50 cm pentru paminturile “foarte rele”. Solutia privind inlocuirea sau stabilizarea o da Consultanta la solicitarea constructorului. Nu se vor utiliza la executia terasamentelor paminturi organice, miluri, namoluri, paminturi turboase si vegetale, paminturi cu consistenta redusa. Pe timp friguros se interzice Aprecierea caracteristicilor paminturilor o face laboratorul prin incercari specifice si aprobarea pentru utilizare o da Consultanta Exploatarea gropilor de imprumut si crearea depozitelor : La exploatarea gropilor de imprumut se vor respecta urmatoarele reguli: - pamintul vegetal se va indeparta si depozita in zone aprobate de Consultant cu cel putin 8 zile inainte si va fi refolosit la etapa de refacere, - virfurile taluzelor gropilor de imprumut vor fi la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului, - taluzele gropilor de imprumut pot fi executate in continuarea taluzelor de debleu, cu conditia ca fundul sapaturii sa fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitatii si taluzele sa fie executate cu multa grija, - sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adinci decit cota practicata in deblee sau sub cota santului de scurgere a apelor,

Formular 13 Editia : 1 Pag. 12/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

-

in albiile majore ale riurilor, gropile de imprumut vor fi amplasate in avalul drumului, amenajind o bancheta de 4 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut, - fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1  3 % spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor, - taluzele gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1,5  1:3 ; cind intre picioarele taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se vor lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3. Surplusul de sapatura din zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza: - fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate, - fie la mai mult de 10 m de virful taluzelor de debleu ale drumului in executie sau a druimurilor existente si in afara zonelor de scurgere a apelor. In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea detinatorului terenului pentru ocuparea terenului. Executia debleelor Receptionarea modului de pregatire a amprizelor de debleu si aprobarea lucrarilor pregatitoare si a tehnologiei de executie de catre Consultanta. care in mod accidental sapatura s-a executat in exces, se va trece la umplerea la cota proiectata, in conformitate cu instructiunile Consultantului. La saparea in terenurile sensibile la umezire, terasamentele se vor executa progresiv, asigurindu-se drenarea si evacuarea apelor de ploaie si se va evita destabilizarea echilibrului hidrologic al zonei, pentru a preveni supraumezirea paminturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj trebuie finalizate inainte, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de apa. In cazul in care terenul intilnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile necesare si nu este de capacitatea portanta prevazuta, Consultantul va putea prescrie inlocuirea materialului sau realizarea unui strat de forma. Stratul de forma se compacteaza la gradul de 98 % - Proctor normal, situatie in care debleul poate fi compactat la gradul de 97 % Proctor normal. Panta taluzelor depinde de natura terenului. In anexa 3 la prezenta procedura sunt prezentate inclinarile taluzelor la deblee pentru adincime de maxim 12 m, functie de natura paminturilor existente in debleu. In deblee mai mari de 12 m, sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile indiferent de adincimea lor, panta taluzelor se va stabili pe baza de calcul de stabilitate. Taluzurile se curata de pietre sau de bulgari de pamint care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren. Daca pe parcursul executarii lucrarilor masele de pamint devin instabile, se vor lua masuri imediate de stabilizare, solutia fiind stabilita de comun acord cu Consultantul. In terenurile afinate suprafata excavata se va compacta pina la 100 % Proctor normal pe o adincime de 30 cm, in conformitate cu prevederile din anexa 4 la prezenta procedura. Tolerantele de executie pentru suprafata platforme si taluze sub 3 m sunt prezentate in anexa 5 la prezenta procedura. Verificarea cotelor si dimensiunilor sapaturilor Emitere comanda catre laborator pentru verificare grad compactare teren fundare. Receptia si obtinerea avizului pentru continuarea lucrarilor Atacarea frontala a sapaturilor, pe intreaga latime si taluzarea pe masura avansarii, urmind profilul transversal proiectat. Executia rambleelor Receptionarea modului de pregatire a amprizelor de lucru si aprobarea inceperii lucrarilor pregatitoare si a tehnologiei de executie.Compactarea pamintului de sub ramblee pina la o adincime de minim 30 cm conform prevederilor din anexa 4 la prezenta procedura.Executarea treptelor de infratire in situatia in care linia de cea mai mare panta a terenului este peste 20 %, avind inaltimea egala cu grosimea stratului prescris pentru umplutura. Inclinarea treptelor se va face catre exterior. Emiterea catre laborator a unei comenzi pentru verificarea capacitatii portante si a gradului de compactare, pe terenul de fundare, inainte de inceperea umpluturilor la ramblee. Stabilirea pe tronsoane experimentale de minim 30 m a conditiilor de compactare functie de natura materialului si utilajele utilizate: grosime optima strat, numar treceri necesare realizarii gradeloar de compactare cerute (caracteristicile de compactare , umiditate optima si densitatea uscata maxima - a materialelor utilizate la realizarea umpluturilor trebuie cunoscute inainte de asternerea primului strat). Obtinerea aprobarii Consultantului pentru modul de lucru stabilit pe tronsonul experimental. Realizarea umpluturilor in straturi uniforme pe intreaga latime a platformei si pe o lungime care sa permita compactarea stratului pina la sfirsitul schimbului de lucru. In cazuri speciale, cu acordul Consultantului, se pot executa si benzi alaturate, care impreuna vor acoperi intreaga latime a profilului. Pamintul se va imprastia in straturi uniforme, la grosimea stabilita cu ocazia executarii pistei experimentale si se va compacta cu utilajele si prin realizarea numarului de treceri stabilite. Suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana si va avea o panta transversala de 3  5 % catre exterior..

Formular 13 Editia : 1 Pag. 13/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

Inainte cu 8 zile de inceperea lucrarilor Antreprenorul va inainta Consultantului propuneri in ceea ce priveste grosimea maxima a strtului pentru fiecare tip de pamint. Daca pe un tronson definit ca lungime se utilizeaza mai multe tipuri de material dar neexistind posibilitatea localizarii fiecarui tip compactarea se va face peste tot cu utilajul care cere efortul , pentru compactare, cel mai mare. In cazul neatingerii gradului de compactare se va varia grosimea stratului sau inlocui utilajul. La compactare se va tine seama de urmatoarele: -

trecerile successive vor incepe de la margine spre interior si de la cota inferioara spre cota superioara, suprapunerea intre trecerile successive va fi de minim 20 cm sau ½ din latimea pneului, pentru a asigura compactarea la marginea rambleelor, taluzurile vor fi reprofilate dupa termonarea compactarii (umplutura in adaos), - mentinerea umiditatii optime se compactare prin scarificare si lasare la uscare sau umectare, - urmarirea numarului de treceri astfel incit in fiecare punct al suprafetei compactate acesta sa fie constant. - Caracteristicile echipamentului de compactare ( greutate, latime tambur,presiune pneuri, caracteristici vibrare, viteze de lucru) Panta taluzelor functie de natura pamintului utilizat in rambleu si de natura pamintului din terenul de fundare, inclusiv de capacitatea sa portanta. In mod normal pentru rambleele cu inaltimi de pina la 12 m, acestea vor avea panta taluzului de 1 : 1,5 masurate de la patul drumului in jos si 1 : 2 pe inaltimea ramasa pina la piciorul taluzului, astferl: - pt. argile prafoase sau nisipoase la Hmax. 6 m, - pt. nisipuri argiloase sau praf argilos la Hmax. 7 m, - pt. nisipuri la Hmax. 8 m, - pt. pietrisuri sau balasturi la Hmax. 10 m. Pentru ramblee mai inalte de 12 m, precum si la cele situate in albiile majore ale riurilor, vailor si in baltile unde terenul de fundare este alcatuit din particule fine si foarte fine, panta taluzelor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate cu un coefficient de stabilitate de 1,3 – 1,5. Panta taluzelor trebuie verificata numai dupa realizarea gradului de compactare impus. Emiterea unei comenzi catre laborator pentru verificarea gradului de compactare a fiecarui strat intermediar depus, a capacitatii portante si a gradului de compactare pentru ultimul strat (sub stratul de forma). Frecventa incercarilor de laborator la realizarea umpluturilor este prezentata in anexa 6. Verificarea cotei si geometriei stratului. Executarea incercarilor de laborator la frecventele impuse. Tolerantele de executie pentru suprafata patului si a pantelor taluzelor sunt urmatoarele: - platforma fara strat de forma:  3 cm, - platforma cu strat de forma:  5 cm, - taluz neacoperit:  10 cm, - pentru alte lucrari de terasamente nelegate de patul drumului sau pante ale taluzelor: + 5 cm. Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime. Receptia stratului executat si obtinerea aprobarii Consultantului pentru continuarea lucrarilor. Prevederi generale la executia lucrarilor de terasamente: - se interzice executia lucrarilor daca pamintul este inghetat, cu zapada sau cu umiditate mult peste umiditatea optima (> 4 %), 0 - lucrarile se vor intrerupe in conditii de vreme nefavorabila: ploi, ninsori, temperaturi sub 1 C. Executia stratului de forma Lucrari pregatitoare: - receptionarea lucrarilor de terasamente, - verificarea materialelor utilizate la executia stratului, conform anexei 7 la prezenta procedura, - stabilirea paminturilor utilizate la executia stratului si a retetei de preparare a amestecului (%var, umiditate optima), - organizarea modului de depozitare si transport a varului la locul de punere in opera, - verificarea utilajului care realizeaza amestecul pamint/ var/ apa, - executarea unui tronson experimental pentru stabilirea conditiilor de lucru si de compactare. Inceperea executiei lucrarilor cu imprastierea varului pe suprafata stratului, amestecarea pamintului cu varul si apa pina la obtinerea unui grad de farimitare de 70 % si compactarea fiecarui strat cit mai curind dupa terminarea amestecarii. Verificarea cotelor si geometriei stratului. Tolerante admisibile:  Pantele in profil transversal trebuioe sa fie de 3,5….4 %.

Formular 13 Editia : 1 Pag. 14/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE



Suprafata stratului de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10…..12 % pe ultimii 80 cm pina la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapidse a apelor.  Abaterile limita la latimea stratului sunt de: -  0,05 m fata de axa, -  0,10 m la latimea intreaga, - 0,05 m la cotele de nivel ale proiectului. Emiterea unei comenzi carea laborator pentru verificarea capacitatii portante, a gradului de compactare si a incercarilor specificate in anexa 8 la prezenta procedura, cu frecventa precizata in anexa. Protectia suprafetei stratului cu: geotextil, cu un strat de 3 – 4 cm de nisip sau cu un strat de bitum lichid in 2 2 cantitate de 0,8 Kg/m sau emulsie bituminoasa in cantitate de 1,5 Kg/m . Nu se acopera stratul de forma inainte de receptionarea acestuia. Executia santurilor si rigolelor

Calitatea

Fparte buna Fparte buna Mediocra Mediocra

Simbol

Se vor respecta prevederile proiectului: sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei. Santul sau rigola trebuie sa ramina constant paralela cu piciorul taluzului. Inainte de receptia lucrarilor rigolele si santurile se vor curata de bulgari si alte depuneri. ANEXA 1 - Categorii si tipuri de pamint clasificate conform STAS 2914 / 1984 Granulozitatea Continutul in parti fine in % din masa totala pt.: Un Ip Ul Denumirea si caracterizarea principalelor (%) (%) (%) tipuri de paminturi d 40 fin cu liant prafos umflare libera medie sau argilos sau mare

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28

Ul (%)

4a

< 10

< 40

4b

< 35

< 70

4c

 10

< 40

4d

> 35

> 70

Rea

Medi-ocra

Un (%)

Medi-ocra

Ip (%)

Medi-ocra

Granulozitatea

Conform nomogramei Casagrande anexata

Granulozitatea Continutul in parti fine in % din masa totala pt.: d5%), cu Foarte compresibilitate mare, umflare 4f > 40 rea libera medie sau mare, foarte sensibile la inghet-dezghet Verificarea si receptia lucrarilor In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute. Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. 7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate • Agremente tehnice

Formular 13 Editia : 1 Pag. 16/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

6. PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: MEMBRANE HIDROIZOLATOARE 1. SCOP / scope Instructiunea documenteaza modul de executie si conditiile de verificare si receptie a lucrarilor de aplicare a membranelor hidroizolatoare PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: La executarea lucrarilor vor fi avute in vedere urmatoarele conditii: Se verifica calitatea suprafetei suport a hidroizolatiei (pante, daca este curata, daca este uscata). Se aplica stratul de amorsa; materialul este imprastiat cu ajutorul canciocului, apot. acesta este raspandiit cu ajutorul unor maturi de paie sau perii.Operatia va avea in vedere, in special intinderea a stratului de amorsa si mai ales patrunderea acestuia in stratul de beton sau sapa, precum si includerea prafului ramas eventual dupa operatia de maturare. Aplicarea membranelor se face cu respectarea obigatorie a urmatoarelor conditii:  Accesul personalului pe suprafata pe care s-a aplicat membrana se face numai cu conditia ca acesta sa poarte incaltaminte cu talpi de cauciuc;  Pentru a fi puse in opera sulurile din material se deruleaza si se taie cu ajutorul dreptarelor de lemn si a cutitelor; pentru racorduri taierae se face cu foarfeci;  Dupa taierea la dimensiune, materialul se restrange sub forma de suluri si se incepe aplicarea pe suportul tratat cu amorsa;  Incalzirea cu flacara se face pe portiuni, astfel incat materialul sa fie incalzit uniform, sa nu se produca arderi, chiar partiale, iar materialul membranei sa se lipeasca de stratul suport;  Fiecare portiune din membrana calda aplicata - pentru a se lipi, va fi presata cu ajutorul unui rulou de metal, astfel incat sa se asigure contactul dintre membrana si stratul de baza. Nu se admite presarea acesteia de catre muncitori prin calcare cu picioarele sau presare cu mainile;  Petrecerile se vor realiza in conformitate cu instructiunile furnizorului;  La petrecerea unui nou covor din membrana peste cel existent, surplusul de material topit din margine peste stratul deja aplicat va fi indreptat, cat timp mai este inca cald cu ajutorul unor mistrii cu capatul triunghiular pentru a se realiza o margine continua si dreapta. Acolo unde se foloseste tehnologia clasica trebuie respectate urmatoarele instructiuni: - Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste +5°C. Sub aceasta temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16 -84. - Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220°C, iar in momentul lipirii straturilor va fi de 160°C - 220°C. - Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund STAS 2355/3 - 87 si conditiilor de la pet. 3.5 din normativul C 112-86 privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari similare. - Bariera contra vaporilor si stratul de difuzie sau hidroizolatia se vor aplica pe suport din beton 2 sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300 g/m . - Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suport bine curatat si uscat, numai in perioade de timp cu temperatura exterioara minima de + 6°C, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatura de peste + 8°C. - Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bitumata perforate IBP 1200 sau 1100, prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii, sensibile la umiditate, pevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5cm si asezate cu partea blinds pe suport. - Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor. Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fasii de impaslitura bitumata perforata (IBP) de 50cm latime, asezate la 1m distanta. - Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite si acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7 - 10cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolatie termica. - Protectie cu foi bitumate a placilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in atelier sau fabrici, prin lipirea placilor cu minimum 1,5kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile bitumate.

Formular 13 Editia : 1 Pag. 17/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

-

In montarea pe acoperis, placile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 150°C in timpul lipirii • . Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta de max. 20% se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filer mineral, cu punctele de inmuiere 1b in functie de panta (pana la 20% bitum H 80/90). • Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru relaxare si indreptare a foilor. • . Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sunt cele din normativul C 112-86 art. 3.20.2-3.20.6. • Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor executa cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepand de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40 -50cm. • La colturi, muchii si alte locuri unde foile bitumate nu se pot derula, se admite aplicarea prin intinderea masticului cu canciocul sau gletuitorul pe element si foaia bitumata, cu lipirea imediata si presarea cu canciocul, controlandu-se aderenta si continuitatea etansarii in aceste locuri. • . La atice cu inaltimea pana la 60cm, hidroizolatia se va intoarce pe partea orizontala a aticului, minimum 10cm iar in cazul unor elemente verticale inaltimea mai mare se va ridica pana la 50cm si se va fixa cu platbanda si bolturi impuscate la distante de cca. 50cm. • Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la trasee circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment in 100 T de cca. 30mm grosime, armat cu plase otel-beton 0 6 mm la 25x25 cm. Etansarea la strapungeri se va face in functie de diametrul elementului si solicitarilor fizice si mecanice astfel: - strapungeri reci si fara vibratii, cu diametrul mai mic de 200mm si cu flanse, hidroizolatia se va aplica pe flanse sudate si se va strapunge cu flanse mobile cu suruburi. - strapungeri reci si fara vibratii cu diametrul mai mic de 200mm si fara flanse, etansarea hidroizolatiei cu elemente verticale se va executa, dupa umplerea cu mortar a golului din jurul elementului, prin mansonare cu doua straturi de panza sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum si matisare pe element cu sarma sau colier. - rosturile de dilatare cu rebord se vor etansa si izola conform C 112 - 86 punctele 3.24 -3.24.2. Montarea gurilor de scurgere, racordarea izolatiei, gulerul de plumb si montarea mufei conductei de scurgere etc. se vor face conform aceluiasi normativ, punctele 3.25, 3.26 - Terase necirculabile, protectia grea (la exterior) din pietris cu granule de 7 - 15mm, se va executa prin asezare in strat uniform de 40mm grosime. Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge la terasa: numarul de straturi, tipul de panaza, impaslituri, sape, se vor detalia in cadrul proiectului special pentru izolatii. Celelalte elemente de constructie ale terasei se vor executa conform prevederilor din planurile de detaliu ale proiectului (izolare termica, sape protectie, tabla etc.) LA ELEMENTELE SUBTERANE La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2 - 87, ale normativului C 112-86 cap. 4.8 si ale detaliilor respective ale proiectului. Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului. Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime. Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de executie ale proiectului. 3. MATERIALE SI PRODUSE 3.1 FOLIE HIDROIZOLANTA DIN EPDM (PVC) Monomer etilen propilen diena (EPDM) ori policlorura de vinil (PVC) armata cu tesatura formata intr-o folie flexibila de grosime data, nu mai putin de 1.5mm conform cu urmatoarele : • Duritate: 50 la 70 plaja A, conform standardelor • Rezistenta la intindere (10Mpa), conform standardelor • Elongatie maxima 300%, conform standardelor • Temperatura de sfarmare: (-59grade C), conform standardelor • Rezistenta de imbatranire la caldura: Cresterea duritatii este de maximum 15 puncte, reducerea

Formular 13 Editia : 1 Pag. 18/77

• •

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

in elongatie este de maxim 30%, si pierderea rezistentei la intindere de maxim 15 %(168 ore la 116 grade C), conform standardelor Rezistenta la imbatranire cu ozon : Nici o spartura dupa 168 ore expunere la esantion 50% elongatie la 40 grade C si 100MPa ozon, conform standardelor Rezistenta la absorbtia de apa: Mai putin de 0.5% crestere de volum dupa 72 ore imersie (la 100 grade C), conform standardelor.

3.2 FOLIE BITUMINOASA PRETURNATA Folie bituminoasa preturnata armata cu tesatura de poliester in greutate minima formata intr-o folie flexibila de grosime data, nu mai putin de 3mm conform cu urmatoarele: • Duritate: 250N la sfasierea in cui, 20kg la poansonare conform standardelor; • Rezistenta la intindere longitudinal, transversal (600Mpa), conform standardelor; • Elongatie maxima 40%, conform standardelor; • Temperatura de flexibilitate la frig: (-15grade C), conform standardelor; • Rezistenta dupa imbatranire la caldura: Stabilitate dupa imbatranire la 90 grade C si flexibilitate la o grade C conform standardelor; Alte caracteristici • Punct de topire 130 grade C penetrare 40 1 /10mm at 25 gradeC; • Punct de rupere -15 grade C; • Clasa de combustibilitate C4, conform standardelor; • Rezistenta la apa- Permeabilitate: Mai putin de 10 bari conform standardelor. 3.3 MATERIALE AUXILIARE A. Adeziv si banda de rost B. Materiale de sorturi C. Stat protector Verificarea si receptia lucrarilor In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute. Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. 7. INREGISTRARI / Records PV trasare PV lucrari ascunse PV receptie luctrari PV receptie produse PV control, etc Certificate calitate Declaratii conformitate Agremente tehnice

9.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: CONFECTII METALICE STRUCTURI / SISTEME DE BALUSTRADE SI MAINI CURENTE 6.DESCRIERE ACTIVITATI 6.1 Scule ,dispozitive si utilaje folosite - stanta - fierastrau - foarfeca - aparat de sudura cu autogen - aparat de sudura electric - masina de copiat - masina de indreptat - polizor - presa - dispozitive de asamblare-sudare

Formular 13 Editia : 1 Pag. 19/77 -

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

funii, centuri de siguranta, casca de protectie

6.2.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE si controlul structurii metalice Alegerea si pregatirea laminatelor in vederea sudarii  Lucrarile de sudare sunt conduse in permanenta de maistri sudori. Cate un maistru sudor va fi in permanenta in atelier, pe fiecare schimb.  Laminatele din care se confectioneaza structura metalica se sorteaza pe marci, clase de calitate si dimensiuni.  Inainte de trasare si debitare, toate laminatele se curata pe ambele fete, pentru a se inlatura rugina, petele de grasime si vopsea etc.  Cu ocazia sortarii se verifica corespondenta laminatelor cu indicatiile din proiect privind marca si clasa de calitate.  Inainte de debitare laminatele se verifica bucata cu bucata, in ceea ce priveste dimensiunile, aspectul exterior si eventualele defecte de suprafata vizibile pe muchii. Laminatele cu suprapuneri, stratificari, exfolieri, segregatii, deformatii (ca torsiuni, ciupercari, curba in forma de sabie), abateri dimensionale si alte defecte care nu se incadreaza in cele prevazute in prescriptiile tehnice in vigoare, trebuie eliminate de la debitare.  Materialele care nu corespund marcii, clasei de calitate, vor fi indepartatate. Ele nu vor fi folosite ca elemente de rezistenta.  Defectele de suprafata ale laminatelor care nu au influente asupra rezistentei pieselor vor fi remediate prin polizare fara incalzirea excesiva a suprafetelor.  Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele prevazute in stas 767-88-pct. 2.3 trebuie indepartate inainte de trasare si debitare.  Indreptarea si indoirea pentru elemente din categoria de executie A se va face numai in valturi sau la prese mari.  Indreptarea pieselor se poate face la rece cand raza de curbura este mai mare sau cel putin egala cu : - de 50 de ori grosimea tablei - de 25 de ori inaltimea sau latimea talpii - de 45 de ori latimea aripii la cornier sau a tablei  In toate celelalte cazuri, indreptarea sau indoirea se va face la cald (700 gr. C). Este interzisa indreptarea sau indoirea laminatelor la culoarea albastra (200 – 300 gr. C).  Trasarea si sablonarea pieselor se executa cu o precizie de +-1mm, daca in proiect nu se prescrie o precizie mai mare.  Prelucrarea laminatelor consta din taierea si prelucrarea marginilor in vederea sudarii.  Taierea se poate face cu foarfeca (la stanta), cu fierastraul, cu flacara de oxigen sau cu laser.  Taierea cu flacara de oxigen sau cu laser se va face cu precadere mecanizat, la masini de copiat. Nu se admit taierile si prelucrarile cu arcul electric. Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau cu flacara se prelucreaza prin aschiere pe o adancime de 2...3 mm. Se excepteaza marginile libere ale guseelor sau rigidizarilor.  Marginile taieturilor executate cu flacara oxigaz sau foarfeca nu mai necesita prelucrare prin aschiere, daca prin sudare se topesc complet. Crestaturile, neregularitatile sau fisurile fine rezultate dintr-o taiere sau prelucrare defectuoasa cu flacara se inlatura prin polizare sau rabotare.  Zgura care se formeaza pe suprafate sau marginile taieturii cu flacara se indeparteaza.  Piesele ce se deformeaza in timpul taierii sau prelucrarii se indreapta inainte de a fi supuse altor sudari. Indreptarea poate fi facuta la rece cu masini de indreptat cu valturi sau cu prese ; nu se admite indreptarea prin lovire (ciocanire).  Pentru fiecare piesa taiata dintr-o tabla se va aplica un marcaj prin vopsire si poansanare prin care se noteaza: 1. numarul piesei – conform marcii din desenele de executie si eventual indicativul elementului la care se foloseste. 2. marca si clasa de calitate a tablei 3. numarul lotului din care provine  Geometria rosturilor (unghi, marimea muchiilor netezite, deschiderea rosturilor) ca si forma prelucrarilor muchiilor in vederea sudarii se alege functie de tipul imbinarii prevazute in proiect. Materiale şi produse Oţel moale conform standardelor româneşti, oţel lat laminat la cald, oţel rotund, profile laminate la cald, tabla de oţel. Tabla va avea grosimea de cel puţin 2,0 mm şi va fi zincată la cald (490/mp) Accesorii: şuruburi, piuliţe, şaibe, dibluri, etc. Confecţiile metalice se vor executa în ateliere specializate conform desenelor de execuţie şi cu mostrele aprobate.

Formular 13 Editia : 1 Pag. 20/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

În cazuri speciale se acordă, cu aprobarea proiectantului modificări ale soluţiilor, gabaritelor sau finisajelor faţă de cele aprobate iniţial, dar nu sub nivelul soluţiilor iniţiale (din punct de vedere calitativ şi cantitativ). Abateri maxime admisibile la execuţia confecţiilor metalice: – lungime, lăţime ± 2 mm – grosime ± 1 mm; 0,5 mm; – planeitate: deviaţia unui colţ faţă de planul format de celelalte trei va fi max. 1,5 mm, ca dimensiuni până la 1,5 m şi max. 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5 m Lista confecţiilor metalice: – balustrada metalică la scări interioare din oţel – inox – ţeava rotundă + platbande – lăţime medie 900 mm – balustrada va fi montată cu mână curentă din p.v.c. conf. detaliilor din planşe – grătare metalice la gurile de ventilaţie din platbanda de oţel , conf. planşelor, vopsitorie cu ulei în trei straturi. – Grătare metalice de ştergerea picioarelor din platbanda de oţel. – Cuţit noroi – acces – Uşiţe vizitare ghene instalaţii sanitare; – Montanţi balustrade terase şi balcoane – profil T – oţel, conf. Detalii proiect, vopsitorie cu ulei în trei straturi + plăcuţe metalice din tabla de oţel groasă de 5 mm; Protejarea lucrărilor Toate suprafeţele tâmplăriei vor fi protejate cu carton ondulat, eventual şi banderole de protecţie. Verificări în vederea recepţiei Aspectul şi starea generală; Elemente geometrice – aliniere în cadrul ansamblurilor ca: înălţime, adâncime, verticalitate,centrare; – Corespondenţă cu proiectele aprobate. – –

Livrarea, manipulare, transport Confecţiile metalice se vor depozita în spaţii acoperite, ferite de intemperii şi de acţiunea agenţilor corosivi şi nocivi, pe stative la 10.15 cm de pardoseală. Se vor livra de către producător cu un strat de grund anticorosiv pe baza. Depozitarea se face protejându–se confecţiile metalice cu prelate sau folii de polietilenă. Confecţiile metalice sub 100 kg greutate se manipulează manual, iar cele mai grele cu dispozitive speciale. Montajul confecţiilor metalice Operaţiuni pregătitoare La începerea montajului se vor executa următoarele lucrări: 1. Lucrările de finisaj cu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje, rectificări la pereţii din beton). 2. Lucrări de hidroizolaţii inclusiv probele de etanşeitate ale acestora. 3. Poziţionarea şi fixarea elementelor înglobate pentru confecţii metalice (praznuri, gheremele, etc.) Se efectuează trasarea şi verificarea axelor de montaj a construcţiilor metalice, funcţie de elementele de fixare existente pentru poziţionarea acestora, în conformitate cu detaliile de execuţie. Se verifică calitate execuţiei lucrărilor executate anterior în legătură directă şi care pot influenţa operaţiunile de montaj a confecţiilor metalice. Montajul Operaţiile de montaj: 1. Fixarea provizorie prin aftuirea în câteva puncte de sudură (acolo unde fixarea se face prin sudură) 2. Poziţionarea corectă se va verifica cu ajutorul bolobocului şi firului de plumb: 3. Fixarea definitivă prin sudură sau prin buloane (de la caz la caz, funcţie de soluţie) Finisaje 1. Se curăţă suprafeţele de eventualele urme de mortar sau alte impurităţi. 2. Se repară stratul de grund anticoroziv. 3. Se execută vopsitoria în 3 straturi cu vopsea de ulei. Asamblarea in vederea sudarii.  Asamblarea pieselor in vederea sudarii se va face in dispozitive speciale de asamblare – sudare ce vor fi proiectate si executate de uzina constructoare pe baza procedurilor tehnologice.

Formular 13 Editia : 1 Pag. 21/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

 Dispozitivele de asamblare – sudare trebuie sa asigure corecta aplicare a proceselor tehnologice, deformarea libera a pieselor in timpul sudarii precum si respectarea limitelor tolerantelor admise.  Inainte de inceperea asamblarii, marginile si fetele laminatelor, in zona ce urmeaza a fi imbinata prin sudura, se curata pana la luciu metalic pe o latime de 30....40mm de o parte si de alta a rostului de sudare  La capetele rosturilor de sudare se aseaza in prelungirea acestora piese tehnologice, respectiv prelungitoare, din aceeasi marca sau clasa de calitate de otel, avand aceeasi grosime si cu rosturile prelucrate la fel cu piesele care se sudeaza. Lungimile acestor piese tehnologice care urmeaza sa fie de minim 100 mm servesc pentru amorsarea arcului si executarea inceputului cusaturilor. Ele se prind prin puncte de sudura provizorie de piesa care se sudeaza. Piesa tehnologica pentru sudare se poate imparti in doua jumatati care se aseaza de o parte si cealalta a rostului. Din aceste piese tehnologice se pot extrage epruvete pentru incercari in vederea verificarii calitatii cusaturilor sudate. Piesele tehnologice se indeparteaza dupa terminarea operatiunilor de sudare a rostului, capetele cusaturilor sudate prelucrandu-se corespunzator proiectului. Indepartarea pieselor tehnologice se face prin taiere cu flacara de oxigaz si nu prin lovire. Zonele in care au fost prinse piesele tehnologice se prelucreaza prin polizare pana la fata laminatului.  Asamblarea pieselor in vederea sudarii se face prin heftuire(sudare provizorie). Heftuirea se realizeaza prin puncte de sudura cu grosimea de 3-4mm la distanta max. 150mm. Electrozii cu care se executa heftuirea sunt de aceeasi calitate cu care se executa cusaturile definitive.  Sudurile provizorii se vor executa numai de sudori autorizati ISCIR conform CR998 si instruiti special pentru acest fel de suduri. 6.3.3. Sudarea  Sudarea se face prin procedeul de sudare cu arc electric, manual, cu electrozi inveliti. Sudarea se executa in hale inchise la minim –5 grd. Celsius, lipsite de curenti de aer.  Se foloses electrozi SUPERBAZ care inainte de a fi utilizati se vor calcina in cuptoare izoterme la temperaturi de 250-300 grade C timp de minim 2 ore. Electrozii se vor transporta si se pastreaza la locul de sudare in cutii speciale termoizolante.  Inainte de inceperea lucrarilor de sudare, maistrul care conduce lucrarile de sudare a ansamblului ce se sudeaza impreuna cu inginerul sudor “ responsabil tehnic cu sudura” vor verifica elementele asamblate in vederea sudarii pentru a constata ca sunt indeplinite urmatoarele conditii: - subansamblul care urmeaza sa se sudeze este corect asamblat si asezat pe dispozitiv in asa fel incat sa permita deplasarea tehnica a pieselor si sa previna tensiunile reziduale - pe piesele care alcatuiesc subansamblul sunt trecute marcajele indicate in “ Fisa de urmarire a lucrarii” - dimensiunile subansamblului si ale rosturilor dintre piese corespund prevederilor fiselor. - marimea si forma rosturilor este conforma cu prevederile din proiectul e executie  In cazul unor rosturi mai mari se admite incarcarea prin sudare a marginilor fiecarei piese in parte pana se realizeaza forma rostului prescrisa in proiect. Aceasta operatie se face printr-o tehnologie eprobata de ISCIR-ul local. Nu se admite sub nici un motiv introducerea in aceste rosturi a unor materiale brute, sirme, rotunduri, bare etc. - zonele pe care se aplica cusaturile sudate ca si cele invecinate pe 30-50mm sunt bine curatate de murdarie, rugina, ulei, etc. - piesele tehnologice de la capetele cusaturilor sunt asezate corect. - calitatea electrozilor este conforma cu cea prevazuta in proiect - sudurile de asamblare provizorie sunt corect plasate, au dimensiuni prevazute in tehnologie si nu prezinta fisuri sau alte defecte neadmise. Hefturile fisurate se taie, locul de polizeaza si se controleaza cu lichide penetrante - la imbinarile cap la cap, marginile tablelor trebuie sa fie curatate de oxizi si rugina prin polizare cu pietre abrazive sau cu discuri de sirma, pe ambele fete si pe o latime de 30...40mm - la imbinarile de colt, atat pentru cusaturile in relief cat si pentru cele de adancime, rostul trebuie sa fie bine curatat pe o latime de 30...40mm pe toata lungimea lui.  Cusaturile sudate trebuie sa corespunda dimensiunilor din proiect. Aspectul cusaturilor trebuie sa rezulte uniform si lipsit de defecte.  La sudarea unui rost, hefturile se vor taia polizandu-se locul lor sau ele se vor topi partial si ingloba in cusaturile respective. Arcul electric va fi amorsat numai pe placutele terminale tehnologice sau in rosturi. Zgura de pe cusaturi se indeparteaza numai dupa racirea normala a acestora (100-150 grade C) cu ciocane pneumatice de indepartat zgura de sudura. Se interzice racirea fortata a imbinarilor sudate. Craterele rezultate la sfarsitul sudarii se vor poliza si resuda.  La sudarea in mai multe straturi suprafata stratului exterior va fi curata de zgura dupa care va fi examinata de sudori cu ochiul liber si atentie. Nu se admit fisuri, lipsa de topire, nepatrunderi. Daca se

Formular 13 Editia : 1 Pag. 22/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

constata fisuri sudorul va anunta in mod obligatoriu maistrul sudor sau inginerul sudor pentru a se constata cauzele reale si a se face apoi remedierea sudurilor. Abaterile dimensionale ale pieselor, elementelor sau subansamblelor sudate - abateri limita la lungimea pieselor secundare: +-2...4 mm - abateri limita la lungimea grinzilor principale:  pana la deschideri de 9m inclusiv: +0..4mm  la deschideri mai mari de 9m: +0...6 mm - abateri limita la stalpi frezati (cu inaltimea intre 4,5 si 9m) +-2mm - abateri limita la stalpi cu capetele nefrezate, insa prelucrate prin sudare: +-2...4mm  Daca lungimile rezulta mai mari ele se vor prelucra cu discuri abrazive.  Pentru a se respecta toleranta la deformarea “in ciuperca” se recomanda ca talpile superioare ale grinzilor principale sa fie predeformate invers la rece “inainte de sudare”. Controlul imbinarilor sudate  Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se verifica dimensional, vizual – prin examinare exterioare, cu lupa si cu lichide penetrante. Abaterile dimensionale si de forma ale cusaturilor sudate, precum si defectele de suprafata neadmise sunt cele din tabelul 6 din normativul C150-99.  La examinarea exterioara si cu lichide penetrante nu se admit : - fisuri sau crapaturi de nici un fel - crestaturi marginale (santuri marginale mai adanci de 5% din grosimea pieselor sudate, dar cel mai mult 1mm la piese mai groase de 30mm) - cratere - suprainaltari sau adancituri neadmise - suduri cu solzi perpendiculare pe directia longitudinala a cusaturilor - scurgeri de metal sau stropi reci inglobati in cusaturi  Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor sunt cele din tabelul 3 din normativul C150-99.  Nivelul de acceptare al imbinarilor sudate conform tabelului 2 din normativul C150-99 este « B » Remedierea defectelor  Toate remedierile pentru defectele constatate pe fiecare faza de executie sau la controlul final se stabilesc de catre inginerul sudor, responsabilul tehnic cu sudura.  In cazul cand apar defecte neadmise mai frecvente se vor stabili cauzele lor si se vor propune solutii de remediere care vor fi analizate si avizate de proiectant si de beneficiar.  Crestaturile marginale, denivelarile mai mari sub cota sau craterele neumplute se vor poliza si umple cu sudura.  Defectele interioare ca incluziuni gazoase si incluziuni solide, nepatrunderi, nealieri din imbinarile sudate se remediaza prin inlaturarea portiunii cu defecte si resudare.  Prelucrarea sudurii in portiunile cu defecte se va executa prin : - polizare sau taiere cu discuri abrazive - rabotare - daltuire sau cratuire cu dalta pneumatica - taiere cu procedeu arc-aer  Tehnologia de sudare se va stabili de la caz la caz de catre R.T.S. , astfel incat sa asigure deformari si tensiuni interne minime. Dupa resudare locul se curata de zgura si se examineaza din noua.  Nu se admit mai mult de 3 remedieri in acelasi loc. Toate remedierile se marcheaza cu vopsea si se trec in fisa de urmarire a executiei. Receptia calitativa  Fazele procesului de executie a structurilor metalice constituie in parte lucrari care devin ascunse, astfel incit verificarea calitatii acestora trebuie sa fie consemnata in « Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse ».  In cazul fazelor determinante este obligatorie participarea: -beneficiarului -proiectantului -executantului -inspectiei in constructii  In procesele verbale se vor preciza concret verificarile si masuratorile efectuate , abaterile constatate iar dupa caz, incadrarea in tolerantele admisibile fata de proiect.  Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant masurile ce se impun.  Se vor verifica:

Formular 13 Editia : 1 Pag. 23/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

-documentele de certificare a calitatii prevazute de reglementarile in vigoare pentru materialele utilizate -buletinele privind calitatea confectiilor metalice Verificări în vederea recepţiei Se verifică calitatea fixării pe stratul suport, calitatea execuţiei (suduri, slefuiri, etc) Dacă nu se respectă prezentele specificaţii sau desenele de execuţie şi mostrele aprobate, proiectantul va putea decide înlocuirea lucrărilor cu altele care să respecte aceste cerinţe. 10.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: TENCUIELIINTERIOARE 1. SCOP / scope In modul de desfasurare a activitatilor se includ specificatiile pentru lucrarile de executie pentru tencuiala interioara EXECUTIE 5.1 OPERATIUNI PREGATITOARE La Inceperea executiei lucrarilor interioare, urmatoarele lucrari vor fi terminate: • Zidaria peretilor despartitori trebuie sa fie terminata si impanarea peretilor din elemente prefabricate sa fie asigurata; eventualele spargeri si strapungeri pentru treceri de conducte trebuie sa fie executate si reparate. • Instalatiile electrice, de apa, de Incalzire centrala prevazute sa ramana Ingropate sub tencuiala, vor fi complet executate si probate. • Plasele de rabit vor fi montate in zonele prevazute in proiect. • Suprafetele suport, de tencuit, trebuie sa Indeplineasca urmatoarele conditii:  sa fie rigide pentru ca tencuiala sa nu se fisureze sau sa se coscoveasca;  sa fie curate si rugoase pentru a asigura o buna adrenta a mortarului;  sa fie uscate; mortarul sa fie Intarit in rosturile zidariei si suprafetele de beton  sa fie uscate, pentru ca umiditatea acestora sa nu fie Intarit in rosturile zidariei si suprafetele de beton sa fie uscate, pentru ca umiditatea acestora sa nu influenteze negativ aderenta tencuielilor;  sa fie curatate de praf, noroi, urme de beton sau de mortar, pete de grasime sau bitum, etc.  rosturile zidariilor de caramida sau Inlocuitori sa fie curatate pe cca.3-5 mm adancime;  sa fie verificate daca se Inscriu in abaterile maxime de planeitate admise, urmarind ca iesiturile locale mai mari sa fie cioplite, iar intrandurile mai mari de 4,0 cm sa fie acoperite cu o plasa de rabit prinsa in cuie in rosturile zidariei;  portiunile din lemn sau metal care apar pe suprafetele de tencuit (ghermele, grinzi, buiandrugi, etc.) se vor acoperi cu carton bitumat si cu plasa de rabit;  pe peretii executati din beton celular autoclavizat sau beton macroporos la Incaperile cu umiditate mare (peste 60%), inainte de tencuire se va aplica pe suprafata de tencuit, un strat impermeabil - bariera de vapori, conform prevederilor din proiect;  tencuielile interioare se pot executa numai dupa terminarea executarii acoperisului sau in cazul teraselor, numai dupa executarea hidroizolatiei si probarea etanseitatii acesteia prin inundare, scurgerea apelor pluviale fiind asigurata. 5.2 TRASAREA SUPRAFETELOR Trasarea este obligatorie la tencuielilor finisate (la care stratul vizibil este prelucrat) pentru a se realiza suprafete plane, verticale, orizontale, aliniate cu suprafetele finite ale placarilor de gipscarton adiacente. A.Trasarea peretilor Se va face in faza l-a prin punctare, prin aplicarea pe suprafata de tencuit a unor martori de inventar, in asa fel incat fata lor sa corespunda cu fata nivelata a grundului; in cazul suprafetelor din beton martorii de inventar se vor Inlocui cu martori din mortar, turtite din mortar, nivelate, avand grosimea stratului de tencuiala ce va fi aplicata. In faza a ll-a se va trece la fixarea reperelor, operatie care consta in pozarea unor repere metalice de inventar Intre martorii plantati pe suport. Nivelarea mortarului se va face obligatoriu cu dreptarul metalic de inventar. B.Trasarea tavanelor Se va face folosindu-se martori si fasii de ghidaje din mortar. Operatiile de punctare si trasare se desfasoara in succesiune Incepand cu aplicarea unui mortar central din mortar in grosime de 1-1,5 cm si continand cu aplicarea altor doi martori la capetele dreptarului lung asezat orizontal cu bolobocul paralel cu latura lunga a Incaperii; repetand operatiile se realizeaza fasii de ghidaj pe ambele directii, punand dreptarul pe martori si umpland cu mortar spatiul dintre acesta si tavan. 5.3 TIPURI DE TENCUIELI INTERIOARE ce se vor realiza conform proiectului: Tencuieli gletuite

Formular 13 Editia : 1 Pag. 24/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

Gletul va fi prevazut ca strat suport pentru realizarea finisajelor de calitate superioara (ex.: vopsitorii cu vopsea de ulei la pereti si tavane). Tipul de glet care va fi folosit, se va stabili in functie de natura stratului suport prevazut in proiect, dupa cum urmeaza : • glet de var-ipsos : orice mortar de grund uscat • glet de ipsos : orice mortar de grund uscat • glet de ipsos-var: orice mortar de grund pe baza de ciment var Stratul de glet se va executa prin Intinderea si netezirea pastei cu otelul de glet, pe suprafete de max.1 in pentru a se putea realiza netezirea inainte de intarirea pastei. Grosimea stratului de glet de 1+3 mm se obtine prin doua-trei aplicari si niveiari succcsive. Se va verifica planeitatea suprafetei gletului, folosind dreptarul metalic. Suprafata obtinuta trebuie sa fie perfect neteda la pipalt, eventualele asperitati vor fi curatate si netezite cu hartie fina sticlata. Pentru suprafetele peretilor executati din blocuri sau placi din b.c.a., cu rosturi subtiri de 2-3 mm, se va aplica gletul de netezire pe baza de aracet si nisip fin avand compozitia 1:2:0,5 (aracet DP 25 ; nisip fin 0,2 mm; apa) in volume. Aplicarea gletului de netezire se va face cu drisca de glet, in straturi de 1 mm grosime sau folosind aparatul de zugravit manual sau electric, sau pistolul de tencuit. Netezirea se va face manual, cu drisca de glet (otelul de glet). Aplicarea spritului (strat amorsa) Mortarul pentru stratul de sprit trebuie sa fie fluid (consistenta cu conul etalon sa fie Intre 1:1 si 1:3 cm), sa contina nisip in cantitate mica, sa fie de acelasi tip cu mortarul de grund si sa asigure o aderenta foarte buna la stratul suport. Inaintea aplicarii mortarului de sprit, suprafata de tencuit va fi stropita cu apa. Grosimea stratului de sprit va fi de cca.1-2 mm; acesta va fi continuu si va acoperi Intreaga suprafata. Suprafata stratului de sprit va fi rugoasa pentru a se asigura a buna legatura cu mortarul de grund. In functie de stratul suport, pentru stratul de sprit se vor folosi urmatoarele tipuri de mortare: • suprafete de beton: lapte de ciment (ciment-apa-o mica cantitate de nisip) • zidarii din b.c.a. (blocuri, placi si fasii) : mortar de ciment-var-nisip (In proportie de 1:0,25:3) • zidarie de caramida : nu necesita acoperire cu strat de sprit • suprafete acoperite cu plasa de rabit: spritul care se aplica se numeste smir si va fi mortar de tipul var-ipsos sau var-ciment, avand consistenta maturate cu conul etalon de 5-6cm (mortar vartos), care se va aplica manual astfel incat mortarul sa intre bine Intre ochiurile plasei de rabit, sa o acopere in Intregime si sa aiba o suprafata cat mai rugoasa pentru a asigura grundului a aderenta cat mai buna. Aplicarea spritului se va face fie mecanizat cu masina de tencuit, Intr-un singur strat si o singura trecere, prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin miscari circulare si obligatoriu de jos in sus in randuri orizontale pe Intreaga sunrafata de tencuit, Intre fasiile de ghidaj (repere) fie manual prin stropire cu a matura scurta, astfel incat grosimea stratului obtinut sa fie de maximum mm. Aplicarea grundului Grundul va avea grosimea maxima de 1,5 cm, va acoperi toate neregularitatile suportului si va crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul). Mortarele pentru grund vor avea o consistenta mai redusa\ respectiv 9-12 cm in cazul aplicarii lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm in cazul aplicarii lor cu mijloace manuale. Aplicarea mortarului de grund se poate face numai dupa Intarirea mortarului de sprit, dar nu Inainte de 24 ore de la aplicarea acestuia. In cazul suprafetelar din beton armat, care din turnare au forme regulate, fara denivelari mari si fara abateri mari de la verticals sau orizontala, se va renunta la stratul de grund, aplicandu-se stratul vizibil direct, peste stratul de sprit netezit si Intarit. Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu masina de tencuit, Intr-un singur strat la fiecare trecere, Intre fasiile de ghidaj, de jos in sus; grosimea finala a tencuielii se va obtine prin mai multe treceni, dupa zvantarea stratului aplicat anterior. In cazul cand aplicarea mortarului de grund se va face manual, acesta se va aplica de jos In sus, in una sau doua reprize, prin aruncarea lui pe suprafata de tencuit. Mortarul se va Intinde Intre fasiile de ghidare, orizontale sau verticale (stalpisori) Intr-un strat cat mai uniform si de grosimea indicata de repere. Daca dupa nivelare grundul este prea neted, va fi crestat cu mistria pe adancime de 2-3 mm. Se va acorda o atentie deosebita operatiilor de realizare a colturilor intrande sau iesinde (usi, ferestre, nise, spaleti, intersectii de ziduri etc.); pentru executarea lor se vor fixa dreptane la cumpana sau boloboc, pentru ca acestea sa se realizeze drepte si verticale, respective orizontale. Se va acorda a atentie deosebita executiei racordurilor dintre tavane si pereti care se vor face in colt drept (colt viu). Aplicarea tinciului (strat vizibil) Grosimea stratului vizibil va fi de 1-4 mm, variind dupa cum unmeaza:

Formular 13 Editia : 1 Pag. 25/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

• tencuieli driscuite: 2-4 mm • tencuieli sclivisite : 1-3 mm • tencuieli speciale (impermeabile): 2-3 mm • tencuieli pe b.c.a.: 1-3 mm. Mortarul pentru tinci se va prepara cu nisip cu granule cu diametrul maxim de 1 mm si va avea consistenta de 12-14 cm. Tinciul se va aplica numai dupa uscarea grundului, Incepand cu tavanul si continuandu-se cu pereti. Daca grundul este complet uscat (a trecut multa vreme de la aplicarea lui), inainte de aplicarea tinciului, acesta se va stropi cu apa Aplicarea tinciului se va face pe suprafete mici, se va Intinde imediat cu drisca dreptar In suprafete regulate iar, dupa zvantare, stratul astfel aplicat se va netezi cu drisca de lemn, stropind cu apa, pana la obtinenea unei supnafete cat mai netede si uniforme. 5.4 ABATERI ADMISIBILE La tencuieli brute 2 • Umfiaturi, ciupituri (Impuscaturi de var), crapaturi, fisuri maximum una de pana la 3 cm la fiecare mp. • Zgrunturi mari (pana la max. 3 mm) basici si zgarieturi adanci formate la driscuire la stratul de 2 acoperire: maximum 2 la m . La tencuieli driscuite • Neregularitati ale suprafetelor la verificarea cu dreptanul de 2 in lungime : maximum 2 neregularitati in orice directie, avand adancimea sau Inaltimea pana la 2 mm. • Abateri de la verticala a tencuielilor peretilor maximum 1 min/m si maximum 3 mm pe toata Inaltimea Incaperii. • Abateri fata de orizontala a tencuielilor tavanelor: maximum 1 mm/m si maximum 3 mm de la o latura la alta. • Abateri fata de verticala sau orizontala la intranduri, iesinduri, glafuri, profile, pilastri, coloane, braie, cornise, ancadramente, solbancuri - pana la 1 mm/m si maximum 3 mm pe un element. • Abateri fata de raza la suprafete curbe: pana la 5 mm. • Abateri la muchii: pana la 1 mm/m - o singura abatere. La tencuieli sclivisite • Neregularitati ale suprafetelor la verificarea cu dreptarul de 2 lungime .. maximum 3 neregularitati 2 pe m in orice directie avand adancimea si inaltimea pana la 2 mm. • Abateri de la verticala ale tencuielilor peretilor - maximum 1 mm/m si maximum 3 mm pe toata Inaltimea Incaperii. • Abateri de la orizontala ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mm/m si maximum 4 mm pe total. • Abateri la muchii: maximum 3 mm/m - o singura abatere. • Abateri fata de raza la suprafete curbe: pana la 5 mm. Defecte ce nu se admit • Umflaturi, coscoviri, ciupituri (Impuscaturi de var), pete, eflorescente, crapaturi, fisuri,lipsuri la glaflurile ferestrelor, la pervazuri, plinte, obiecte tehnico-sanitare. • Zgrunturi mari (pana la max. 3mm), basici si zgarieturi adanci formate la driscuire, la stratul de acoperire. 5.5 VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI Vor fi dasificate drept defectuoase, lucrarile care nu respecta prevederile prezenteior specificatii precum si cele la care se remarca urrnStoarele neregularitati: • Nu respecta indicatiile prevazute in project privind grosimea, trasajul, acoperirea, planeitatea, uniformitatea (ca prelucrare), muchiile de racordare ale zidurilor cu tavanul, glafurile, muchiile golurilor de usi sau ferestre, spaleti. • Nu respecta verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor si muchiilor, planeitatea suprafetelor tencuite • Nu s-a respectat PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE specificata, fapt care a condus la deteriorSri ale lucrarilor. • Nu s-au respectat indicatiile din tabloul de finisaje aprobat prin proiect. • Lucrarile nu s-au executat in conformitate cu panoul-mostra. Consultantul poate decide, functie de natura si amploarea defectelor constatate, ce remedieri trebuie executate si daca acestea se vor face local, pe suprafete mai mari sau lucrarea trebuie refacuta complet prin decopertarea tencuielii si refacerea ei conform specificatiilor. Daca aceste defecte nu afecteaza aspectul si protectia in timp a constructiei, beneficiarul poate accepta unele lucrari executate necorespunzator 7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse

Formular 13 Editia : 1 Pag. 26/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

• PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate 11.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: VOPSITORII LAVABILE 1. SCOP / scope In modul de desfasurare a activitatilor se includ specificatiile pentru lucrarile de pregatirea suprafetelor, vopsitorii si finisarea suprafetelor interioare EXAMINARE Se vor examina substraturile si conditiile in care se vor executa vopsitoriile pentru respectarea cerintelor in aplicarea vopselurilor. Suprafetele ce urmeaza a fi vopsite trebuie sa fie perfect uscate in acest scop. Nu incepeti sa aplicati vopseaua pana cand toate corectiile nu au fost facute. Inceputul vopsirii va avea loc in cazul acceptarii de catre aplicator a conditiilor dintr-o anumita zona. 6.2 PREGATIRE General: se vor inlatura dispozitivele de orice fel care au fost instalate dar care nu trebuie vopsite, sau se vor proteja. Dupa vopsire, aceste dispozitive vor fi reinstalate. Curatare: Inainte de aplicarea vopselei sau altor tratamente, se vor curata substraturile de substante care ar putea afecta priza diverselor straturi. Se va inlatura uleiul si alte grasimi inainte de curatare. Se va programa curatarea si vopsirea astfel incat praful nu va cadea pe suprafetele proaspat vopsite. Pregatirea suprafetelor: Curatati si pregatiti suprafetele conform instructiunilor producatorului pentru fiecare substrat. Se vor prevedea straturi bariera peste amorse incompatibile sau aceste amorse vor fi inlaturate. Se va informa in scris arhitectul despre probleme anticipate folosind materialul de strat-finisaj specificat impreuna cu substraturi amorsate de altii. Se vor inlatura eflorescentele, praful, murdaria, grasimile, uleiurile etc. Se va inlatura luciul prin inasprirea suprafetei. Daca vopseluile de grunduire au fost folosite, se va apela la metode mecanice de tratare a suprafetei. Se vor folosi metode cu jet abraziv daca acestea vor fi recomandate de producator. Se va determina alcalinitatea si umiditatea suprafetelor cu ajutorul unor teste specifice. Daca suprafetele sunt suficient de alcaline incat vopseaua sa se umfle si sa arda, se va corecta aceasta situatie inainte aplicarii. Nu se vor vopsi suprafete unde gradul de umezeala il depaseste pe cel indicat in instructiunile producatorului. Pregatirea materialelor: Se vor amesteca si pregati materialele pentru vopsire conform instructiunilot producatorului: Recipientele folosite in amestecarea si aplicarea vopselei se vor mentine curate, fara reziduuri. Agitati materialul inaintea aplicarii pentru omogenizarea mixturii. Inlaturati peliculele si - daca e necesar - se va filtra materialul. Se vor folosi doar diluanti recomandati de producatorul vopselei, si doar in cantitatile recomandate. 6.3 APLICARE General Se aplica vopseaua conform indicatiilor producatorului. Se vor folosi aplicatoare si tehnici optime pentru substrat si tipul de material care e aplicat. Nu se vor vopsi suprafete murdare, ruginite, umede sau nu se va vopsi in conditii nefavorabile formarii unei pelicule durabile de vopsea. • Numarul straturilor si grosimea necesara a peliculei sunt aceleasi indiferent de metoda de aplicare. Nu aplicati straturi succesive pana cand stratul anterior nu s-a asezat conform recomandarilor producatorului. • Se vor aplica straturi suplimentare daca substraturile, petele sau alte conditii se vad inca, pana cand pelicula exterioara este uniforma in culoare si aparenta. Se va acorda atentie sporita pentru ca suprafetele, inclusiv muchiile, colturile, si sudurile, sa primeasca o pelicula la fel de groasa ca cele de pe alte suprafete. Programarea vopsitoriilor Se va aplica primul strat pe suprafetele care au fost curatate, pre-tratate sau pregatite in alt fel pentru vopsire - atat timp cat este practic, dupa pregatiri si inainte de deteriorarea suprafetei. • Se va permite timp suficient intre straturi succesive pentru a se permite uscarea. Nu aplicati un strat nou pana cand vopseaua nu a ajuns in stadiul in care nu mai este lipicioasa la apasarea cu degetul si unde aplicarea altui strat de vopsea nu determina pierderea aderentei stratului anterior. Proceduri de aplicare Se vor aplica vopseluri si straturi cu pensula, roller-ul, spray sau alte aplicatoare, conform indrumarilor producatorului.

Formular 13 Editia : 1 Pag. 27/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

Grosimea minima a straturilor Se vor aplica materialele nu mai subtire decat rata de aplicare recomandata de producator. Se va asigura ca grosimea totala a peliculei uscate sa fie cea recomandata de producator. Straturi de baza Inainte de aplicarea straturilor finale, se va aplica un prim strat de material, asa cum este recomandat de producator, unui material care este necesar sa fie vopsit sau finisat si care nu a primit un astfel de strat in prealabil. 6.4 CURATARE Dupa completarea vopsitoriilor, se vor curata suprafetele de sticla si cele patate cu vopsea. Vopseaua improscata va fi inlaturata prin spalare si razuire. Atentie ca suprafetele adiacente sa nu fie zgariate si ele in acest proces. 6.5 PROTEJARE Se vor furniza pancarte cu Proaspat vopsit pentru protectia suprafeteior. Protectiile temporare ale altor lucrari vor fi inlaturate dupa terminarea operatiei de vopsitorie. La terminarea santierului, suprafetele deteriorate vor fi retusate si refacute. Verificarea si receptia lucrarilor In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute. Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. 7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate • Agremente tehnice

12.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: TAMPLARIE PVC 1. SCOP / scope In modul de desfasurare a activitatilor se includ specificatiile pentru lucrarile de fabricatie, livrare si montaj ale Tamplariei PVC

Montarea Tamplariei PVC se va face numai terminarea executarii lucrarilor cu proces tehnologic umed (tencuieli interioare, spacluirea peretilor ce se tencuiesc). Inaintea montarii tocurilor se vor face urmatoarele operatiuni: • verificarea calitatii lucrarilor executate anterior si care pot influenta operatiunile de montaj a tamplariei; • trasarea si verificarea axelor de montaj a tamplariei, functie de elementele de prindere existente sau pentru pozitionarea acestora. Etansarea rostului Intre toc si perete se va face prin umplerea rostului cu spuma poliuretanica. Dupa realizarea celorlalte lucrari de finisaj interior: pardoseli, tencuieli, se monteaza Tamplaria PVC, respectandu-se indicatiile producatorului. Verificarea si receptia lucrarilor In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute. Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. 7. INREGISTRARI / Records

Formular 13 Editia : 1 Pag. 28/77 • • • • • • • •

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

PV trasare PV lucrari ascunse PV receptie luctrari PV receptie produse PV control, etc Certificate calitate Declaratii conformitate Agremente tehnice

13.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: ALEI PIETONALE 1. SCOP / scope In modul de desfasurare a activitatilor se includ specificatiile pentru lucrarile de alei pietonale EXECUTIE Stratul de uzura alcatuit dintr-un pavaj din pavele prefabricate din beton de ciment pe substrat de nisip va fi executat dupa receptia stratului inferior din balast compactat. Pavelele din beton de ciment, ca sa arate si mai ales ca sa se comporte bine in timp, trebuie sa fie fabricate din beton de ciment C30/37 si dupa uscare sa atinga rezistentele respective, conform prevederilor din NEO 13/2002. Se atrage atentia antreprenorului ca la primirea pavelelor de la furnizor, loturile respective sa fie insotite de certificate de calitate care sa certifice calitatea ceruta. Antreprenorul va verifica, prin sondaj, marca betonului in laboratoarelor proprii sau pe baza de comanda la un laborator specializat. Nerespectarea marcii betonului este o conditie suficienta de reziliere a contractului cu furnizorul si cautarea altor oferte serioase. Se va acorda o atentie deosebita in timpul manipularii pavelelor pentru a se evita spargerea sau ciobirea acestora. Substratul de nisip pe care se monteaza pavelele este alcatuit dintr-un strat de nisip uscat si afanat la partea superioara. Se va utiliza nisipul natural sortul 0-7mm care trebuie sa aiba continut de fractiuni sub 0.09mm de maxim 12%. Pentru impamantarea pavajului se va utiliza nisipul natural 3-7mm sau savura. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterate la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea nisipului din roci feldspatice sau sistoase. Trotuarul este delimitat de carosabil prin borduri de ciment 20x25cm, iar de zona verde prin borduri 10x15cm. Trotuarele au panta transversala de 2.5% (3%) si sunt alcatuite din pavaj de 6cm grosime din pavele din beton de ciment C30/37, montate pe un pat de nisip si pe o fundatie de balast compactat de 10cm grosime. Aleile pietonale si trotuarele situate deasupra subsolului cladirii vor fi alcatuite din aceleasi straturi, pominduse de la straturile superioare ale subsolului Verificarea si receptia lucrarilor In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute. Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. 7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate 14.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: REFACERE DRUMURI 1. SCOP / scope In modul de desfasurare a activitatilor se includ specificatiile pentru lucrarile de accese carosabile

Formular 13 Editia : 1 Pag. 29/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

Drumurile si platformele tehnologice rutiere adiacente, au fost prevazute cu urmatorul sistem rutier 4 cm beton asfaltic Ba16; 6 cm binder de criblura BaD25; 8 cm mixtura asfaltica AB2; 20 cm piatra sparta compactata, cu impanare fara innoroire; 25 cm balast compactat; 20 cm piatra sparta compactata impanata fara innoroire; geotextil cu rol de separatie Stratul inferior de 20cm piatra sparta pe geotextil cu rol de separatie a fost prevazut pentru a fi utilizat ca drum de santier pe perioada de executie a cladirilor, ulterior fiind inclus in zestrea drumului, definitiv, ca strat de forma. Baza stratului din balast va avea panta de 4% spre exterior. A. Aleea pentru jogging Va fi prevazuta cu acelasi sistem de mai sus, intrucat suprafata recomandata pentru jogging este cea de asfalt. B. Pentru parcarile pentru autoturisme s-a adoptat urmatorul sistem rutier: • 6 cm pavaj din pavele prefabricate din beton inierbate; • 4 cm nisip nisip pentru montare pavaj; • 15 cm balast compactat; • geotextil cu rol de separatie. Carosabilul este delimitat de zonele verzi adiacente prin borduri din beton 20x25(cm) montate pe beton C8/10 cu 15cm deasupra carosabilului. Accesele carosabile situate deasupra subsolului cladirii vor fi alcatuite din aceleasi straturi, pomindu-se de la straturile superioare ale subsolului. Se atrage atentia asupra necesitatii executiei lucrarilor de terasamente premergatoare la nivelul de calitate impus pentru ca sistemele rutiere si pietonale prevazute sa se comporte corespunzator in exploatare. • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate • Agremente tehnice 15.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: ILUMINAT EXTERIOR 1. SCOP / scope In modul de desfasurare a activitatilor se includ specificatiile pentru lucrarile de iluminat exterior FAZA TEHNOLOGICA DESCRIERE TEHNOLOGIE Pichetare teren In prima faza, se procedeaza la predarea amplasamentului. Aceasta etapa implica descoperirea traseului proiectat si concordanta sau neconcordanta cu datele din proiect. Decapare/Spargere beton Aceasta faza se efectueaza doar unde este necesar. Implica indepartarea stratului de beton/asfalt/spatiu verde pentru a se executa santul si/sau cameretele de tragere. Executare sant Dupa identificarea profilului santului si traseul pe care se executa acesta, se pregatesc utilajele, uneltele si materialele necesare in vederea executiei. Dupa executie se procedeaza la curatarea verificarea si intretinerea uneltelor si utilajelor. Executare camereta Se identifica locatia si tipul de camereta dorit. Se executa sapatura necesara pentru instalarea cofrajului. Se confectioneaza cofrajul conform normativelor. Se monteaza cofrajul si se toarna beton conform STAS. Urmatoarea etapa, decofrarea, se executa dupa intarirea betonului. Instalare cablu energie Se instaleaza pe fundul santului pe strat de nisip. Se acopera cablul cu un strat de nisip. Se instaleaza folia avertizoare. Compactarea se face in straturi cu udare succesiva. Se aduce terenul la starea initiala Instalare stalp Se sapa groapa si se toarna fundatia conform normativelor si fiselor

Formular 13 Editia : 1 Pag. 30/77

Echipare stalp

Verificari si incercari

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE tehnice. Se instaleaza stalpul cu ajutorul automacaralei. Se fixeaza pe prezoane. Se echipeaza stalpul cu caseta de derivatie, se leaga la priza de pamant, se instaleaza bratul de sustinere a lampii. Se instaleaza lampa se se efectueaza legaturile. Se efectueaza verificari pentru rezistenta mantalei cablului, functionalitatea lampilor in parametrii.

Pentru realizarea lucrarii, noi, in calitate de executant, vom aplica punct-cu-punct toate cerintele beneficiarului mentionate in caietul de sarcini, specificatii si memorii tehnice. 1. VERIFICAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE Instalaţiile electrice trebuie să fie verificate în timpul execuţiei şi înainte de punerea în funcţiune de către executant conform ghidului, GP 052, normativelor C 56, PE 116, NSSMUEE 111 şi CEI 60364-6-61. În timpul execuţiei se face o verificare preliminară. După executarea instalaţiei electrice se face verificarea definitivă, înainte de punerea în funcţiune, pe baza dosarului de instalaţii de utilizare prezentat la furnizorul de energie electrică. Verificarea preliminară constă din: - verificarea înainte de montaj a continuităţii electrice a conductoarelor; - verificarea după montaj a continuităţii electrice a instalaţiei, înaintea acoperirii cu tencuială sau a turnării betonului de egalizare sau de rezistenţă; - verificarea calităţii tuburilor ce se montează în cofraje; - verificarea aparatelor electrice. De asemenea, de la caz la caz, în proiectul de execuţie se vor stabili lucrări de verificare preliminară dictate de specificul construcţiei sau al modului de execuţie (continuitatea şi corecta pozare a tuburilor montate în cofraj înaintea turnării betonului, prevederea golurilor şi şliţurilor necesare executării instalaţiei electrice etc.). Verificarea definitivă cuprinde: - verificări prin examinare vizuală; - verificări prin încercări. Verificările prin examinări vizuale se execută pentru a stabili dacă instalaţiile electrice corespund proiectului şi notelor de şantier emise pe durata execuţiei, atunci când este cazul. Astfel, se urmăreşte dacă : - au fost aplicate măsurile pentru protecţia împotriva şocurilor electrice prin atingere directă (de ex. distanţele prescrise, barierele, învelişurile, etc.) prevăzute în proiect; - au fost instalate barierele contra focului sau alte elemente care trebuie să împiedice propagarea focului; - alegerea şi reglajul dispozitivelor de protecţie s-au executat corect, conform proiectului; - dispozitivele de separare şi comandă au fost prevăzute şi amplasate în locurile corespunzătoare; - materialele, aparatele şi echipamentele au fost alese şi distribuţiile au fost executate în conformitate cu condiţiile impuse de influenţele externe; - culorile de identificare a conductelor electrice au fost folosite conform condiţiilor din normativ; - conexiunile conductoarelor au fost realizate corect; - materialele, echipamentele şi utilajele au fost amplasate astfel încât sunt accesibile pentru verificări şi reparaţii, asigură funcţionarea fără pericole pentru persoane şi instalaţii. Verificările prin încercări, se efectuează de preferinţă în următoarea ordine: - continuitatea conductoarelor de protecţie şi a legăturilor echipotenţiale principale şi suplimentare; - rezistenţa de izolaţie a conductoarelor; - separarea circuitelor; - rezistenţa pardoselilor; - protecţia prin întreruperea automată a alimentării; - încercări funcţionale pentru echipamente neasamblate în fabrică. Verificarea lucrărilor ascunse se face pe parcursul executării acestora şi se consemnează în procese verbale care se vor ataşa la procesele verbale de recepţie. Verificarea protecţiei prin întreruperea automată a alimentării se face: - verificându-se funcţionarea dispozitivelor de protecţie prin simulări de defecte; - verificându-se continuitatea electrică a legăturilor de protecţie; - verificându-se valoarea rezistenţei de dispersie a prizei de pământ; Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ (naturală, artificială sau complexă) se măsoară conform prevederilor din prescripţiile specifice (STAS 12604/5 şi CEI 60364-6-61).

Formular 13 Editia : 1 Pag. 31/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate • Agremente tehnice 17.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: ALIMENTARE CU APA RECE 1. SCOP Procedura descrie activităţile şi responsabilităţile privind realizarea lucrărilor de alimentare cu apa 1.Resursele necesare: Resursele Materiale: Utilaje si echipamente de Resurse umane: constructii: - topometrist; Tevi conducte, fitinguri, -masini taiat asfalt; Armaturi si accesorii / -picamer; -deserventi echipamente si utilaje Flanse -budozer; constructii; Adaptoare si cuplaje -excavator; -laboranti; Vane cu sertar -autogreder; -muncitori calificati vane cu sertar cu flanse -cilindri compactori si (sudori,mecanici) Vane cu sertar cu mufe vibrocompactori; -muncitori instalatori, electricieni, Vane fluture -masina frezat asfalt; sanitari Vane sferice -echipamente taiat autogen; Clapete de reţinere -macara 7 tf; Ventilele de aerisire-camioane; dezaerisire -autobascule; Contoare de apa -incarcator frontal; Hidranti -autocisterne Capace si rame pentru -laborator incercari cămine -etc Traductorul de presiune si de debit PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE este intocmita pe baza standardelor, prescripţiilor, prevederilor si normativelor in vigoare si conţine proceduri minime pentru execuţia, montarea, repararea si verificarea conductelor de distributie aferente investitiei. In sensul prezentelor prevederi, prin termenul de conducta (linie) se intelege ansamblul format din elemente componente: tevi, fitinguri (coturi, teuri, reducţii, capace), flanse, armaturi (inclusiv cişmele, hidranti), aparate de masura si control (montate pe conducta). Conducta serveste la transportul apei intre doua echipamente, intre un echipament si o conducta, intre doua conducte. Astfel, aceasta poate avea doua extremitati si este limitata la capete de către o alta conducta sau un echipament.. Prezenta se aplica tuturor conductelor corespunzând reţelelor de aductiune distributie a apei potabile proiectate. Cerinţa de baza pe care trebuie sa o satisfaca proiectarea, executia, montarea, exploatarea, repararea si verificarea conductelor sub presiune este asigurarea funcţionarii acestora in condiţii de siguranţa. Execuţia, montarea si repararea conductelor vor fi făcute numai de firme specializate, care dispun de mijloace tehnice corespunzătoare de execuţie, montaj si verificare. Acestea răspund de alegerea corecta a procedeelor tehnologice, de calitatea produselor si lucrărilor în conformitate cu prevederile proiectului de execuţie. Detinatorul instalatiei răspunde de exploatarea, intretinerea si repararea conductelor, in conformitate cu cerinţele SR 4163-3 si ale prezentului proiect de execuţie. In cazul unor abateri de la prevederile prezentelor instrucţiuni, firma de proiectare, respectiv firma de execuţie sau reparatoare, cu avizul prealabil al proiectantului, vor putea stabili soluţii compensatoare, motivate corespunzător din punct de vedere tehnic, care sa nu afecteze siguranţa in funcţionare a conductelor sub presiune. Părţile care au stabilit aceste soluţii le vor supune avizarii principalilor factori interesati (proiectant, executant, montor sau reparator, detinatorul instalatiei). Problemele nereglementate prin prezentele instrucţiuni se vor rezolva prin proiectare, conform unor normative de larga utilizare.

Formular 13 Editia : 1 Pag. 32/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

Prezentele instrucţiuni reprezintă condiţii minimale si completeaza SR 4163-1,3, precum si "Normativul pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a reţelelor de alimentare cu apa si canalizare ale localitatilor" I 22-99. Fazele tehnologice de executie sunt: 1. Excavare şanţuri 2. Tehnologia de instalare "fara săpătură" a conductelor îmbinarea conductelor sudarea cap la cap 3. Îmbinarea prin electrofuziune îmbinări si fitinguri mecanice pozarea tuburilor in tranşee realizarea umpluturilor 4. Confectii metalice ajutatoare 5. Refacerea terenului si aducerea lui la forma iniţiala traversarea cailor ferate, , a râurilor si a drumurilor principale 6. Montarea echipamentelor de monitorizarea retelelor de apa 7. Testare 8. Spalare si clorare 9. Intretinere 10. Recepţia 11. Programul de control al calităţii, verificări şl încercări MONTAREA CONDUCTELOR. CONDITII DE AMPLASARE CONDUCTE. La punerea in lucru, tevile se curata la interior si exterior si se protejaza obligatoriu in timpul montajului impotriva patrunderii de corpuri straine. Capetele tronsoanelor se protejaza cu capace. Traseele conductelor de instalatii de gaz vor fi rectilinii, urmarind pe cat posibil elementele structurale. Traseele de conducte vor respecta conditiile de siguranta in detrimentul esteticului. Traseele vor fi rectilinii si plasate in spatii bine ventilate. Conductele se monteaza aparent. Este interzisa ingroparea conductelor de gaz in pardoseala. Nu se vor instala conducte in subsoluri sau canale tehnice. Se vor alege trasee cat mai scurte si usor accesibile Montarea conductelor se face prin rezemare simpla , astfel incat sa nu se produca tensionarea mecanica a acestora. Sustinerea conductelor aparente pe elementele de constructie de realizeaza in functie de diametru cu bratari sau console, la distante de :  1,5 ….8,0 m intre punctele de sustinere;  20……30 mm intre conducte ti elementele de constructii. Fixarea elementelor de sustinere se face astfel incat sa asigure rezistenta necesara pentru toata perioada de functionare. Capetele conductelor instalatiilor de utilizare la care nu sunt legate aparate de consum se inchid obligatoriu cu dopuri chiar daca conductele respective sunt prevazute cu robinete. Tuburile de protectie pentru instalatiile interioare se fixeaza rigid si etans de elementele de constructie si depasesc fata finita a cestora cu :  10 mm la pereti si plafoane;  50 mm la pardoseli. Distantele dintre tevile de alimentare cu apa si instalatiile electrice sunt prescrise in normativele de proiectare si executie de instalatii electrice. Este interzisa amplasarea aparatelor electrice sau a altor instalatiii in zona parterului peste tevile de alimentare cu apa. Trecerea conductelor prin pereti sau plansee se face prin tuburi de protectie ; in tubul de protectie conducta va fi fara imbinari. Tuburile de protectie vor fi fixate de elementele de rezistenta prin betonare sau montare in sapa, si vor iesi din aceste elemente cu cel putin 3 cm. Conductele orizontale din instalatiile de utilizare se monteaza :  la partea superioara a peretilor, deasupra conductelor pentru alte instalatii;  deasupra usilor si ferestrelor. Imbinarea tevilor negre din otel montate aparent este admisa prin :  fitinguri pana la diametre de 4”:  sudura la diametre peste 4 ” la orice presiune , cu asigurarea caracteristicilor de sudabilitate. Se acorda prioritate imbinarilor prin sudura la conductele montate aparent. Montarea tevilor prin sudura se va executa doar de instalatori autorizati ISCIR. Se interzice racirea fortata a sudurilor. Sudurile se vor executa, in general, cap la cap. Tevile sudate vor avea sudura vizibila dupa montare. Imbinarea tevilor se va face in tronsoane cu lungime cat mai mare Se va asigura posibilitatea desfacerii instalatiilor interioare fara demontarea lor integrala, prin folosirea la la montaj a mufelor stanga – dreapta .

Formular 13 Editia : 1 Pag. 33/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

Sudurile se marcheaza conform reglementarilor in vigoare si a standardelor specifice (6726 ; 7084/4; 8183; 8299 ). Tevile din otel se imbina astfel incat capetele sudurrilor eclicoidale sau logitudinale sa nu fie in prelungire ci decalate alternativ. Decalajul este in functie de diametrul conductei si este cel putin 10 mm. Imbinarile sudate la conducte din otel se executa :  din punct de vedere al realizarii : - cap la cap ; - cu manson: la traversari de obstacole , in interiorul tuburilor de protectie.  din punct de vedere al procedeului de sudura : - cu flacara oxiacetilenica , pana la diametrul de 100 mm ; - cu arc electric, pentru orice diametru. Clasa de calitate a imbinarilor sudate se indica in proiectul de executie. Controlul calitatii sudurilor se face vizual si prin metode nedistructive in conformitate cu prevederile standardelor 6606; 8539; 10138; SR ISO 3059, etc. si prescriptiile tehnice CR 4 , CR 20 si I 27 sau alte metode de control nedestructiv legal aprobate. SANTURI PENTRU CONDUCTE SUBTERANE Adancimea minima a santului pentru montajul conductelor subterane din polietilena masurate la nivelul terenului pana la generartoare superioara a conductei , este 0,9 m si respectiv 0,5 m la capatul conductei de bransament. Latimea minima a santului trebuie sa fie diametrul conductei +0,2 m. Consolidarea peretilor se face in functie de natura terenului si adancimea de pozare. Saparea santului se face cu putin timp inainte de montarea conductelor. Fundul santurilor se executa fara denivelari, se curate de pietre, iar peretii trebuie sa fie fara asperitati. Fundul santului se acopera cu un strat de 10…..15 cm de nisip de granulatie 0.3 – 0,8 mm. Gropile pentru sudare in punctele de imbinare a tronsoanelor conductelor se realizeaza cu urmatoarele dimensiuni :  latimea egal cu latimea santului +0,6 m  lungimea egal cu 1,2 m  adancimea egal cu 0,6 m sub partea inferioara a conductei. Conductele din polietilena se asaza serpuit in sant si se acopera cu un strat de nisip de minmum 10 cm. Pozarea conductei se realizeaza numai dupa racirea corespunzatoare a imbinarilor sudate. Dupa stratul de nisip acoperirea conductei din PE se efectueza in straturi subtiri, cu pamant maruntit , prin compactare dupa fiecare strat. Acoperirea conductei (pentru primii 50 cm deasupra conductei ) se efectueaza intr-o perioada mai racoroasa a zilei, pe zone de 20 – 30 m, avansand intr-o singura directie pe cat posibil in urcare. In dreptul rasuflatorilor peste conducta de polietilena care a fost acoperita pe toata lungimea cu un strat de nisip gros de 10-15 cm se aduga un strat de piatra marunta gros de 15 cm peste care se asaza calota rasuflatorii. MONTAREA ARMATURILOR Robinetii de inchidere pentru instalatiile de alimentare cu apa se monteaza la vedere, in locuri ventilate, accesibile in urmatoarele locuri:  inaintea fiecarui contor;  pe fiecare ramura importanta;  pe fiecare conducta care alimenteaza grupuri de arzatoare, mese de lucru, laboratoare;  la baza fiecarei coloane montate in cladiri cu peste 5 nivele  inaintea fiecarui arzator; Daca plasarea robinetelor de la baza coloanelor nu se poate face in conditii de siguranta se admite montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane care alimenteaza maximum 24 puncte de consum. Robinetii nu se monteaza in: camere umede, grupuri sanitare, camere frigorifice sau incaperi care sunt expuse deteriorarii. Se vor folosi doar robineti conform prevederilor art. 9.6 in I6/98. Toti robinetii se vor testa inainte de montaj la o presiune de 1,5x presiunea de lucru, in conformitate cu STAS 2250. MONTAREA APARATELOR DE CONTORIZARE. In cazul prevederii de aparate de masura volumetrice acestea se vor monta conform instructiunilor producatorilor, standardelor de specialitate aplicabile si/sau a altor reglementari specifice tipului de aparat.

Formular 13 Editia : 1 Pag. 34/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

VERIFICARI SI PROBE DE REZISTENTA SI ETANSEITATE A INSTALATIEI IMBINAREA CONDUCTELOR DE POLIETILENA Imbinarea conductelor ingropate de PE se face prin sudura (fuziune) sau cu fiftinguri mecanice nedemontabile (etansare prin presare pe peretii tevilor). Imbinarea tevilor si fitingurilor din polietilena se realizeaza cu aparate de sudura care sunt agrementate tehnic in Romania de catre organismele agrementate. Aceste aparate vor fi supuse reviziilor tehnice in conformitate cu cartiel tehnice ale fiecaruia. Imbinarile se realizeaza numai de sudori autorizati. Imbinarea conductelor si fitingurilor din polietilena, in functie de diemensiuni se realizeaza prin urmatoarele procedee:  imbinarea prin sudura cap la cap;  imbinarea prin electrofuziune  imbinarea cu fitinguri mecanice. Imbinarile intre conductele de polietilena si conductele din metal se realizeaza cu fitinguri de trecere pentru diametre nominale cuprinse intre 32 si 630 mm. Controlul calitatii sudurilor are la baza prevederile prescriptiei tehnice CR 21. Nu se admit nici un fel de interventii pentru corectarea oricaror tipuri de imbinari. Pentru realizarea schimbarilor de directii , ramificatii si reductii la conductele din polietilena se pot utiliza:  fitinguri uzinate  curbarea la rece a conductelor dupa raza de curbura permisa de material in functie de diametrul nominal. Raza minima de curbura pentru teava SDR 11 este 30 Dn. Conductele sau fitingurile din polietilena nu se deformeza la cald in vederea montarii. Conductele din polietilena se perforeaza dupa efectuarea sudurii teului de bransament cu bransamentul propriu – zis. Perforarea conductelor se realizeaza cu freze specifice acestui scop. Legatura bransamentelor din PE cu posturi de reglare sau instalatii de utilizare se face prin intermediul unui dispozitiv special denumit capat de bransament care realizeaza trecerea de la polietilena la otel, avand acelasi diametru cu teava din polietilena a bransamentului. MONTAREA POMPELOR SUBMERSIBILE La montajul pompelor submersibile de put se va in vedere : - identificarea pompelor –se va face prin verificarea caracteristicilor-debit,presiune,putere electrica - lansarea in put sevaface prin intermediul coloanei de refulare care se coboara in put cu ajutorul trepiedului si ascripetelui pin la adincimea stabilita - pe masura ce se coboara ansamblul (pompa ,coloana de refulare ) cablul de alimentare cu energie electrica se fixeaza de coloana cu ajutorul unor saniere - blocarea pompei la adincimea de montaj prin intermediul electrodului de nivel La prima punere in functiune se va urmari : - electropompa sa fie introdusa sub apa si sa aibe asigurata inecarea - electrodul sa fie montat la cota necesara pentru blocaj - functionarea electropompei la inceput sa se faca cu vana de refulare partial inchisa ,pentru ca acviferul sa nu fie solicitat prea mult prin antrenarea nisipului . Fiecare put este prevazut la partea superiora cu –cabina de protectie . Cabina putului - este o constructie semi ingropata din beton armat avind dimensiunile interioare in plan -1.8 x2.4 x2.0mvezi proiect de specialitate-rezistenta MONTAREA GRUPULUI DE POMPARE Utilajul de pompare se aprovizioneaza pe baza specificatiilor tehnice din proiect . Fisa tehnica a utilajului se pune la dispozitie antreprenorului . Montarea electropompelor implică parcurgerea următoarelor etape:  organizarea lucrărilor de montaj, care cuprinde: - amenajarea platformei de depozitare (destinată depozitării şi verificării părţilor componente ale echipamentelor, precum şi deconservarea lor înaintea începerii montajului); - accesul (care trebuie să asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe platforma de depozitare până la locul de montaj precum şi condiţiile necesare pentru ajungerea personalului la locul de montaj). - locul de montaj (care trebuie să asigure condiţiile necesare realizării montajului în mod corespunzător din punctul de vedere al calităţii lucrărilor executate, al normelor de protecţie a

Formular 13 Editia : 1 Pag. 35/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

muncii şi al condiţiilor de lucru). identificarea echipamentului (unitate pompa-motor, în conformitate cu documentaţia de montaj si cărtea tehnic a echipamentului, verificarea stării de conservare (conform cărţii tehnice), verificarea şi preluarea certificatelor de calitate şi întocmirea formelor de preluare la montaj - pregătirea fundaţiei, curăţirea părţilor filetate a şuruburilor de fundaţie, a găurilor filetate şi nefiletate din plăca de bază; - trasarea axelor fundaţiei, a golurilor suruburilor de fundatie si a ghidajului şi verificarea cotelor de nivel si de montaj ale suportului pompei si ghidajului (corelarea intre suportul popei si ghidajul fixat la partea superioara de rama golului de montaj din planseul bazinelor) - înaintea instalării, se va spăla echipamentul pentru a înlătura inhibitorul de coroziune sau alte materiale străine ce s-ar fi putut acumula în timpul transportului, depozitării şi manipulării. Se va 0 utiliza o soluţie slab alcalină la 80 C sau un solvent petrolier eficace - curăţirea suprafeţelor plăcii de bază ce vin în contact direct cu betonul. Nu se vor folosi solvenţi deoarece reziduul poate împiedica aderenţa. - premontarea plăcii de bază (cotului suport) si ghidajului, efectuându-se totodată controlul planeităţii placii de baza (cu ajutorul nivelei) si verticalitatii ghidajului cu ajutorul firului cu plumb Orizontalitatea se va realiza prin strângerea piuliţelor şuruburilor de fundaţie. Se verifică în permanenţă orizontalitatea reajustând cât este necesar cu ajutorul unor by-lagare, până când piuliţele sunt complet strânse şi placa de bază este orizontală. - montarea unitatii pompa-motor pe cotul suport şi verificarea corectitudinii pozitiei de montaj a cotului suport si ghidajului prin manevre de scoatere si introducere a pompei. - intocmirea formelor de verificare a centrajului cot suport-ghidaj (cu beneficiarul şi asistenţa tehnică). Alinierea precisă a cotului suport al pompei si ghidajului este indispensabilă pentru corecta funcţionare si exploatare a pompei. - conservarea echipamentelor, începând cu perioada de asamblare în instalaţie şi până la terminarea montajului Inainte de montare se verifica : postamentul –orizontalitatea sa -caracteristicile generale ale , Pentru situatii deosebite se va solicita asistenta din partea furnizorului . 

MONTAREA CONDUCTELOR IN STATIA DE POMPARE Traseele conductelor de legatură la utilajele din STATIA DE POMPARE vor fi astfel alese încât să nu împiedice demontarea armăturilor şi diferitelor părţi ale aparatelor . În caz de necesitate pe conducte se vor monta îmbinări demontabile . La racordarea ţevilor cu diametre diferite se asigură: – continuitatea generatoarei superioare a conductelor pozate pe orizontală prin care circulă apa; – coaxialitatea conductelor verticale. La trasarea instalaţiei care se face pe baza planurilor de execuţie trebuie să se ţină seama de posibilitatea montajului, de manevrarea cu uşurinţă a armăturilor, precum şi de amplasarea în locuri accesibile a diverselor îmbinări demontabile. De asemenea se va tine seama ca traseul conductelor să nu împiedice deschiderea ferestrelor sau uşilor. La trasare se va urmări şi aspectul estetic al amplasării şi grupării conductelor. La schimbările de direcţie ale fascicolelor de conducte montate în acelaşi plan curbele se execută: – cu aceeaşi rază de curbură (corespunzătoare ţevii cu diametrul cel mai mare) în cazul când schimbarea de direcţie se face într-un plan perpendicular pe planul în care se găseşte fascicolul de ţevi; – cu acelaşi centru în cazul în care schimbarea de direcţie se face în acelaşi plan în care se găseste fascicolul de ţevi. Legăturile la aparate se montează astfel încât să permită demontarea aparatelor sau a unora din părţile lor componente. EXECUTAREA CAMINELOR DE VANE DIN BETON ARMAT - Se vor respecta : marca betoanelor, marca armaturilor(diametre, pozitie de montaj) normele de turnare ,de vibrarea betoanelor. - Se vor respecta cotele prevazute in proiect pentru montarea vanelor in camine,a pieselor de trecere prin pereti, a cosului de acces,a ramei si capacului din fonta la cotele terenului - Treptele de acces in camin se vor realiza conform proiect - Finisajele interioare si exterioarela camine se vor realiza conform prevederilordin proiect - Se va verifica manevrabilitatea usoara a vanelor de inchidere. - Toate piesele metalice din camin se vor vopsi anticorosiv. PROBA DE PRESIUNE Verificarea etanseitatii si rezistentei conductelor se face hidraulic.

Formular 13 Editia : 1 Pag. 36/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

La inceperea probei de presiune reteaua trebuie sa aibe montate toate armaturile. Umplerea conductelor cu apa pentru proba se face cu apa potabila, din aval catre amonte,pentru aerisirea retelei. Lungimea tronsoanelor de proba este de 500 m Presiunea de proba este de Pp=1.5 presiunea de regim Pp=5 atm. Presiunea de proba se realizeaza cu o pompa de mina cu piston care se amplaseaza in punctul cel mai de jos al tronsonului supus probei Durata probei este de =1 ora Pentru verificarea presiunilor de proba se monteaza manometre la capetele tronsonului de proba (in camine) Incercarea se considera reusita daca dupa trecerea intervalului de 1 ora de la realizarea presiunii de incercare , scaderea presiunii in tronsonul incercat nu depaseste 5 % din presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile .Rezultatele probelor se inscriu intr-un proces verbal.pentru proba depresiune model ANEXA IV 18 din NORMATIV C56/2002 DEZINFECTAREA SI SPALAREA RETELEI Dupa reusita probelor se trece la spalarea conductei. Spalarea conductei se face cu apa curata, prin trecerea, timp de minim 10minute a unui curent de apa potabila, cu o viteza de 1.5 m/s. Durata spalarii este determinata de necesitatea indepartarii tuturor impuritati-lor din interiorul conductelor.. Dezinfectarea se face, cu clor sub forma de solutie –25-30mg./l apa . Solutia se introduce prin hidranti. Solutia se mentine in retea 24 ore, dupa care se evacueaza prin vanele de golire si se procedeaza la o noua spalare .Spalarea se considera terminata in momentul in care mirosul clorului dispare.,iar clorul rezidual se inscrie in limitele admise. PUNEREA IN FUNCTIUNE A RETELEI Punerea in functiune a retelei se face ,procedindu-se astfel: - se deschid hidrantii dela extremitatea din aval - se introduce apa in conducta prin deschiderea treptata a vanei de la extremitatea din amonte a portiunii ce se pune in functiune - dupa ce apa a umplut conducta si a iesit complet limpede prin hidrantul deschis,se mai asteapta inca 5 minute dupa care se inchide hidrantul - se verifica functionareea unor puncte de consum- cismele in curti . - Punerea in functiune se face numai cu avizul organelor sanitare locale care verifica potabilitatea apei transportate prin reteaua respective VERIFICARI, INCERCARI SI PROBE IN VEDEREA PUNERII IN FUNCTIUNE A CONDUCTELOR DE ADUCTIUNE SI A RETELELOR DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE Verificarile, incercarile si probele punerii in functiune se fac la conductele noi si la inlocuire de conducte. Acestea se pot efectua la intreaga retea prevazuta in documentatia de investitie, sau pe tronsoane de conducte ce pot fi puse in functiune. Verificarile, incercarile si probele se executa conform Legii 10/1995, privind calitatea constructiilor, Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr.273/94), STAS 4163 si altor reglementari specifice. Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica: • concordanta lucrarilor executate cu proiectul; • caracteristicile robinetelor, hidrantiIor, golirilor, ventilelor de aerisire - dezaerisire, reductoarelor de presiune, clapetelor, altor armaturi, etc.; • pozitia hidrantilor si a vanelor ingropate; • pozitiile si executia caminelor, echiparea acestora; • protectia anticorosiva si termoizolatiile, unde este cazul; • calitatea sudurilor si a imbinarilor; • executia masivelor de ancoraj. Proba de presiune, spalarea si dezinfectarea conductelor se executa conform STAS 4163-3, STAS 3051 si caietelor de sarcini intocmite de proiectant in conformitate cu prevederile producatorului de materiale. Verificari si probe dupa efectuarea probei de presiune: Dupa efectuarea probei de presiune se vor efectua urmatoarele verificari si probe: • intocmirea procesului-verbal a probei de presiune; • umplerea transeei in zona imbinarilor; • umplerea transeei; • verificarea gradului de compactare conform prevederilor proiectului; • refacerea partii carosabile a drumului conform prevederilor din proiect; • refacerea trotuarelor; • refacerea spatiilor verzi; • executarea marcarii si reperarii retelelor conform STAS 9570/1.

Formular 13 Editia : 1 Pag. 37/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

Inainte de executia umpluturilor la cota finala se executa ridicarea topografica detaliata a conductei (plan si profil in lung) cu precizarea robinetelor ingropate, caminelor (echiparea acestora), hidrantilor, bransamentelor, etc. Releveele retelelor se anexeaza Cartii Conductei si se introduc in Sistemul Geografic Informational (acolo unde exista) detinut de unitatea de exploatare a sistemului de alimentare cu apa al localitatii. Inainte de punerea in functiune, se face spalarea si dezinfectarea retelei, conform normelor specifice. Punerea in functiune a retelei se face de catre personalul unitatii de exploatare a retelelor, asistat de constructor, conform prevederilor STAS 4163-3, art.4. 1. 1.1.1 Receptia lucrarilor Receptia reprezinta actiunea prin care investitorul accepta si preia lucrarea, aceasta putând fi data in functiune, certificându-se faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile conform prevederilor contractuale si ale documentatiei de executie. Receptia conductelor pentru alimentare cu apa rece a consumatorilor din localitati se efectueaza atat la lucrari noi, cat si la inlocuiri sau devieri locale de conducte. Receptia se face conform Legii nr.1Q/1995 privind calitatea in constructii, “Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora” (HG nr 273 / 94) si altor reglementari specifice. DOCUMENTELE NECESARE PENTRU EFECTUAREA RECEPTIEI TEHNICE Pentru instalatiile de utilizare se depune dosar definitiv care contine toate piesele din dosarul preliminar, cu modificariele survenite pe parcursul efectuarii lucrarilor. Receptia tehnica se face prin :  verificarea documentelor de receptie ;  verificarea calitatii lucrarilor si a concordantei acestora cu proiectul avizat ;  efectuarea probelor de rezistenta si etanseitate de catre executant in prezenta delegatului operatorului licentiat a sistemului de distributie. PUNEREA IN FUNCTIUNE A INSTALATIILOR Punerea in functiune se face pe baza procesului verbal de receptie tehnica, dupa incheierea contractului de furnizare a gazelor naturale. Racodarea bransamentelor la conductele in functiune se face de operatorul licentiat al sistemului de distributie , la solicitarea scrisa a instalatorului autorizat care a executat lucrarea. Pentru receptie tehnica a conductelor de bransament se prezinta documentatie completa la care se adauga fisa tehnica a conductei bransamentului  certificat de calitate al tevilor;  factura de procurare a tevilor si armaturilor  buletin de calitate a protectiei ancorozirv eliberat de un laborator autorizat;  proces verbal pentru lucrari ascunse, insotit si de buletinul de verificare a calitatii izolatiei. Imbinarile care s-au executat dupa proba de presiune, pentru cuplarea noilor instalatii la cele in functiune, se verifca la presiunea din conducta sau din instalatie. Inainte de de punerea a instalatiilor de utilizare, se face face refularea aerului prin robinetele aparatelor de utilizare si a unui racord flexibil scos in exteriorul cladirii. Etapele de realizare a receptiei sunt: • receptia la terminarea lucrarilor prevazute in contract; • receplia finala - dupa expirarea perioadei de garantie prevazuta in proiect. 7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate • Agremente tehnice

18.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: CANALIZARE MENAJERA SI PLUVIALA 1. SCOP Procedura descrie activităţile şi responsabilităţile privind realizarea lucrărilor de canalizare exterioare in cadrul localitatilor 1.Resursele necesare: Resursele Materiale:

Utilaje si echipamente de

Resurse umane:

Formular 13 Editia : 1 Pag. 38/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28

Tuburi conducte PVC fitinguri, armaturi piese de racord manşon dublu de imbinare; coliere de racord Căminele de vizitare din polietilena

-

LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE constructii: -masini taiat asfalt; -picamer; -budozer; -excavator; -autogreder; -cilindri compactori si vibrocompactori; -masina frezat asfalt; -echipamente taiat autogen; -macara 7 tf; -camioane; -autobascule; -incarcator frontal; -autocisterne -laborator incercari -etc

- topometrist; -deserventi echipamente si utilaje constructii; -laboranti; -muncitori calificati (sudori,mecanici) -muncitori instalatori -necalificati

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE pentru reţelele de canalizare cu sapatura este : pregatirea traseului conductei marcarea traseului si fixarea de reperi in afara amprizei lucrărilor; recepţia, sortarea si transportul ţevilor si altor materiale; forarea ; saparea transeelor (manual si mecanizat); pregatirea patului de pozare a tuburilor; lansarea cu atentie cu utilaje specializate a tuburilor; îmbinarea cu garnitura de cauciuc a tuburilor de canalizare; umplerea parţiala a transeei cu pamant lasand zonele sudate sau mufele descoperite; executarea inchiderii la capete a fiecărui tronson la care se face proba de presiune si etanşeitate; proba de presiune sau de etanşeitate; inlaturarea defecţiunilor daca este cazul si refacerea probei; executarea umpluturilor si refacerea terenului ; proba generala a conductei si completarea umpluturilor; spalarea cu ape c conductelor; punerea in funcţiune; recepţia generala a conductei

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE pentru reţelele de canalizare fara sapatura este : 12. trasarea retelei de canalizare 13. Tehnologia de instalare "fara săpătură" a conductelor îmbinarea conductelor sudarea cap la cap 14. Îmbinarea prin electrofuziune îmbinări si fitinguri mecanice pozarea tuburilor in tranşee realizarea umpluturilor 15. Testare 16. Spalare si clorare 17. Intretinere 18. Recepţia 19. Programul de control al calităţii, verificări şl încercări detalierea fazelor de executie prezentate se afla in procedura atasata prezentei lucrari Verificarea si receptia lucrarilor In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute. Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. Automatizarea  In punctele termice urbane se automatizeaza reglarea temperaturii agentului termic al instalatiei de incalzire (agent termic secundar).  Instalatiile de preparare centralizata a apei calde de consum se prevad cu limitatoare de temperatura actionand asupra debitului de agent termic primar.

Formular 13 Editia : 1 Pag. 39/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE



Schemele de automatizare trebuie sa fie concepute astfel incit sa permita si dotarea etapizata cu echipamente de automatizare in functie de urgenta importanta si posibilitati financiare. APARATE DE MASURA o  La instalatiile de incalzire cu apa fierbinte (peste 115 C ) sau abur de medie presiune ( peste 0,7 bari) se va prevedea aparatura de masura, control si reglare conform instructiunilor ISCIR - C 1 pentru cazane si MEE - PE 502-8 pentru puncte CONTORIZAREA  In scopul realizarii economiei de energie si stabilirea unor relatii corecte intre distribuitorul si consumatorul de caldura se prevede contorizarea consumului de caldura in instalatia de incalzire centrala.  La punctele termice se contorizeaza - obligatoriu - caldura furnizata separat diferitelor categorii de consumatori de caldura pentru incalzire centrala, pentru prepararea centralizata a apei calde de consum sau pentru alte scopuri. La aceeasi categorie de consumatori contorizarea se face pe ramuri.  In punctele termice se contorizeaza caldura primita de la sursa de caldura.  Pentru cladirile de locuit se poate face contorizarea pe cladire, tronson de cladire.  Se prevede un acces usor la contoare.  La contorizarea pe cladire sau tronson de cladire montarea contoarelor se face in spatii corespunzatoare din subsolul cladirilor.  Se folosesc echipamente de contorizare omologate de catre Biroul Roman de Metrologie Legala (B.R.M.L.). Montarea, intretinerea si controlul se fac conform prescriptiilor producatorului si celor ale B.R.M.L.  In cazul in care la executie nu se poate monta echipamentul de contorizare odata cu restul instalatiei, se va prevedea spatiul necesar si se monteaza mosoare demontabile in locul carora se va monta ulterior echipamentul de contorizare. PROBE SE VOR EXECUTA CONFORM PROCEDURA ATASATA Verificarea si receptia lucrarilor In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute. Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. 7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate • Agremente tehnice

19.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: INSTALATII DE VENTILARE 1.SCOP Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se executa instalatiile de ventilatii la cladiri pentru a se asigura confortul necesar desfasurarii activitatii normale, indiferent de conditiile de temperaturi ale mediului si conformitatea acestora cu reglementarile tehnice in vigoare. Procedura se aplica pentru executia lucrarilor de instalatii termice, de ventilatii la cladiri. Verificarea si receptia lucrarilor In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute. Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor.

Formular 13 Editia : 1 Pag. 40/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28

Formular 13 Editia : 1 Pag. 41/77 2.

LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

DIAGRAMA DE EXECUTIE A INSTALATIILOR DE VENTILATII

Nr. crt.

FLUX

DENUMIRE ACTIVITATI

0

1

2

1 2

1 Preluare proiect de executie 2 Exec. proiect de inst. (cf.tema) 3 Validare proiect

CERINTE SI CRITERI de acceptare 5 Cerinte benef. + reglementari tehnice Conf. tema proiect

Documente 6 Contract, comanda Proiect

Conf. reglem. tehnice Conf. Plan calitate

3

Verif. specialist atestat MLPTL -

4

4 Efectuare organizare santier

Conf. proiect exec.

5

5 Marcarea traseelor

Conf. proiect exec.

6

6 Executare C.T. (conf. proiect executie)

Conf. proiect exec.

PV calitate

7 Montare conducte in tavan fals si pereti rigips

Conf. reglem. tehnice

-

Conf. proiect exec. Conf. reglem. tehnice

P.V. LA, PV probe

PV trasare

7

8 9

8 Efectuare probe lucrari ascunse 9 Montare C.I. si C.T. 10 Probe si receptii partiale

Cf. proiect

10

P.V. receptie partiala 11Finalizarea lucrarii

Conf. Legii 10/1995

11

Cf. comenzii initiale 12 Receptia finala

12

13

P.V receptie finala 13 Predare obiectiv beneficiar

20.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: INSTALATII SANITARE 1 SCOP SI DOMENIU DE APLICARE Procedura are ca scop documentarea modului în care se execută instalaţiile sanitare (de alimentare cu apă şi evacuare ape uzate) la clădiri, pentru a se asigura conformitatea acestor instalatii cu reglementările tehnice în vigoare.Procedura se aplică pentru execuţia instalaţiilor sanitare la clădiri. 4.1.1 Executarea instalaţiilor sanitare este precedată de analiza documentaţiei de execuţie şi a situaţiei de pe teren.. 4.1.2 Analiza se referă la verificarea concordanţelor dintre proiect şi situaţia reală de pe teren în ceea ce priveşte punctele de racordare, cotele şi traseele instalaţiilor de apă şi canalizare. In cazul în care se constată diferenţe, acestea se aduc în scris, în cel mai scurt timp posibil, la cunoştinţa beneficiarului pentru ca acesta să solicite soluţii de rezolvare de la proiectant. 4.1.3 Se întocmeşte Planul calităţii conform procedurii PO-01: Planificarea realizării produsului ,în care se stabilesc resursele, modul de organizare, responsabilităţi, graficul de execuţie pe categorii de lucrări şi planul de control al calităţii. 4.1.4 Inainte de începerea lucrărilor propriu zise se materializează traseele şi cotele pe baza cărora se execută lucrările. 4.1.5 Efectuarea săpăturilor se face conform proiectului în funcţie de dimensiunile ţevilor montate şi caracteristicile acestora. Se asigură pereţii săpăturilor, după care se trece la montarea conductelor.

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28

Formular 13 Editia : 1 Pag. 42/77

LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

4.1.6 Montarea conductelor presupune aşezare tronsonului de ţeavă pe poziţie, după ce s-a executat patul de nisip sau direct în păm|nt sau conform proiect, după care se execută îmbinarea acestora şi probarea îmbinărilor înainte de acoperirea cu păm|nt (tronsoanele de conducte se izolează, după caz). 4.1.7 Probele se execută conform normativelor în vigoare ( I 9 / 94 etc. la presiunea şi pe o perioadă de timp stabilite în funcţie de tipul şi destinaţia conductelor). 4.1.8 După efectuarea probelor se execută umpluturile de pămant care se fac cu respectarea condiţiilor de calitate prevăzute în proiect. 4.1.9 După ce s-au executat reţelele exterioare se trece la executarea instalaţiilor interioare. 4.1.10 Probarea instalaţiilor interioare se face conform nornativelor pentru presiuni şi perioade de timp, în funcţie de destinaţia lor pe tronsoane (parţial) şi apoi probele definitive. 4.1.11 După finalizarea tuturor lucrărilor, se trece la recepţia finală care se face în prezenţa beneficiarului, a proiectantului şi se întocmeşte procesul verbal de recepţie al lucrării. 4.1.12 Prin procesul verbal de recepţie finală, instalaţiile sanitare se predau beneficiarului.

Nr. crt.

DIAGRAMA DE EXECUTIE A INSTALATIILOR SANITARE CERINTE SI 2.1.1.2 DENUMIRE FLUX CRITERII ACTIVITATI de realizare

2.1.1.1

Documente

1 Comandă proiect şi/sau execuţie

Cerinţe beneficiar reglementări

Execuţie proiect Is

Conform temă proiectare

Temă proiect

Validare proiect

Cf. reglementări tehnice Conform proiect

Arhivarea documentelor -

Conform proiect

-

Conform proiect Is, terasamente Conform proiect

-

Comanda

2

3

NU DA

4

Trecerea la procesul execuţiei (organizare şantier)

5 Stabilirea traseelor conductelor (cf. proiect)

6

Efectuare săpături 7

NU

-

Montare reţele exterioare Cf. reglementări tehnice

P.V, RNC

Conform proiect

PVLA

Cf. reglementări tehnice

P.V. RNC

Finălizari lucrări instalaţii interioare

Conform proiect

PV terminare lucrari

Recepţie finală a instalaţiilor Predare obiectiv beneficiar

Conform Legii 273 Conform comenzii iniţiale

P.V.Rec.finala .

8 Probe trasee îngropate DA 9 Execuţie instalaţii interioare

NU

Probe şi recepţii parţiale

10 DA 11 NU 12 13

DA

Verificarea si receptia lucrarilor Verificarile si probele aferente sunt descries ion procedura specifica atasata prezentei lucrari In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute.

Formular 13 Editia : 1 Pag. 43/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. 7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate • Agremente tehnice 21.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI: SISTEM SCADA; DETECTIE SI ALARMARE INCENDIU; ALARMA IN CAZ DE EFRACTIE; TELEFONIE 1. SCOP Prezenta procedură conţine condiţiile ce trebuie respectate şi activităţile necesare execuţiei instalatiilor electrice de curenti slabi, pentru urmatoarele categorii:  Sistem SCADA  Semnalizare incendiu  Sistem antiefractie  Circuite de sonorizare  Telefon  Retea de Calculatoare Instalatiile electrice de curenti slabi sistem antiefractie si semnalizare incendiu vor fi proiectate si executate de firme autorizate de Inspectoratul General al Politiei Romane in conformitate cu Legea 333/8 iulie 2003 art 34 si 35 . EXECUTIA LUCRARILOR. CONDITII TEHNICE DE EXECUTIE SI MONTAJ. TABLOURI SI PANOURI DE CONTROL Tablourile, dulapurile se vor executa si monta conform detaliilor date in proiect, eventual adaptate de catre atelierul de confectii la PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE a acestuia. Intreaga aparatura montata pe acest tablou, cabinet va fi de cea mai buna calitate, indeplinind conditiile cerute de normele in vigoare, neadmitandu-se aparate de slaba calitate. Se vor prevede etichete de dimensiuni corespunzatoare din plastic colorat diferit si pe care se vor inscriptiona toate datele referitoare la circuite, precizate in scheme. Tablourile, dulapurile(rack-urile) vor fi dupa caz si alimentate la tensiunea de 230 V/50Hz. In dulapuri este interzisa prezenta altor circuite de curenti tari decat cele furnizate de producatorul cabinetului. POZITIONAREA CIRCUITELOR SI DOZELOR Pozitionarea dozelor aratate pe desenele de executie va fi considerata ca aproximativa. Inaintea instalarii dozelor se vor studia toate planurile de instalatii ale nivelului respectiv si se vor obtine informatii precise referitoare la sectiunile de arhitectura, detaliile de plafonare, desfasurarile de pereti, aprobate de catre Proiectant. Este de asteptat ca unele doze se fie repozitionate, dar la distante masurate pe orizontala, mai mici de 0,5 m fata de pozitiile din planuri. Se vor face ajustarile necesare la fata locului astfel ca sa nu fie afectate, geamuri, placi de faianta, marmura, etc. In privinta dozele de trecere si derivatie se va tine seama de conductele celorlalte instalatii, ferestre si usi, de adancimile disponibile in finisaj, etc., privind atent la conditiile care au putut scapa la analiza facuta la proiectare, la scara mica. TUBURI DE PROTECTIE Tuburile de protectie se vor monta , acolo unde este posibil, ingropat in tencuiala. Toate circuitele aparente se vor fixa sigur prin intermediul consolelor, executate conform detaliilor aprobate de Inginer. La trecere prin ziduri si plansee se vor utiliza mansoane corespunzatoare. Aranjamentul si metoda de asezare a conductelor va fi aprobata de Seful de Proiect de Instalatii Electrice Curenti Slabi. Conductele vor fi fixate la interax de cel mult 0,5 m prin suporti care vor fi de asemenea prevazuti la fiecare cot sau la doze. Traseele orizontale vor putea fi prinse in cleme. DOZE Toate dozele de aparat pentru montaj ingropat vor fi executate conform normelor, din plastic. In general dozele vor avea o adancime de 6 cm. Doze mai adanci se vor folosi in plafoane pentru racordarea aparatelor.

Formular 13 Editia : 1 Pag. 44/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

IMPAMANTAREA Toate tablourile, dulapurile (rack-urile), precum si toate constructiile metalice ale instalatiilor electrice de curenti slabi vor fi impamantate conform prevederilor din proiect si din normativele in vigoare. AVERTIZARE INCENDIU Centrala de avertizare incendiu se va instala conform proiect. Dupa instalare, se verifica functionarea fiecarui element de detectie; Detectoarele vor fi de tip optice, care pot detecta atat fumul cat si caldura, dupa caz. Acestea vor fi amplasate in spatiile care se poate colecta fumul, in vederea unei avertizari timpurii. Unitatea centrala va fi alimentata de la retea si echipata cu baterii pentru alimentare de urgenta cu urmatoarele caracteristici minimale 230V, 50Hz, 75 V max. Tensiunea de lucru 24V. Temperatura ambianta de lucru 0ºC - 50ºC Stabilirea zonelor se face conform schemei cu arhitectura retelei; Planul cu definirea zonelor si numerotarea elementelor de detectie se afiseaza langa panoul sinoptic; Daca incendiul semnalizat intr-o zona este confirmat de cel putin 2 (doi) senzori, se iau masurile prevazute in programul de stingere a incendiilor, iar in situatia in care avertizarea porneste de la un singur senzor sau de la un buton de avertizare manuala, personalul stabilit prin programul de stingere a incendiilor va verifica daca starea este reala sau nu;Toate butoanele manuale de avertizare incendiu vor fi prevazute cu ecran din geam securizat, vopsit in rosu si inscriptionat vizibil;Pentru actionarea acestora, se va sparge geamul; Dupa declansarea alarmei de incendiu intr-una sau mai multe zone, personalul desemnat prin program va declansa alarma de avertizare si in celelalte zone in care este posibil sa existe persoane; Modul de actiune in cazul in care se declanseaza alarma de incendiu, va fi stabilit printr-un program propriu si va fi afisat in fiecare incapere, pe holuri, in locuri publice, iar personalul va fi instruit asupra modului de actiune pentru fiecare situatie in parte; Centrala de avertizare incendiu va avea implementat un program de verificare permanenta a starii elementelor de detectie precum si a continuitatii buclelor din fiecare zona; In cazul semnalizarii unei defectiuni va fi anuntat personalul care asigura service-ul retelei; Prezentele instructiuni vor fi completate cu instructiunile de exploatare ale echipamentului tehnic. INSTALATIA DE AVERTIZARE Echipamentul va fi instalat in conformitate cu proiectul. Dupa instalare fiecare componenta va fi verificata; Centrala semnalizare efractie si detectoare de miscare, poate fi conectata la un PC dedicat, cu avertizare politie; Unitatea centrala va fi alimentata de la reteaua de alimentare (230 V, 50 Hz) si echipata cu baterii de alimentare de urgenta (24V tensiune de lucru – max 75 V) Senzorii de miscare vor fi instalati conform proiect.de executie Sirena va fi instalata in exteriorul cladirii Aceste instructiuni vor fi completate cu cele ale producatorului INSTALATIA DE SONORIZARE Reprezinta un sistem de echipamente interconectate intre ele si la reteaua de date.Se va prevede alimentare tampon.Instalatia se va executa cu cablu special, cu pierderi mici iar alimentarea va fi efectuata cu cabluri cu rezistenta marita la propagarea flacarii, protejate in tub functie de zona de lucru si va urma traseele din planuri.Echipamentele ce se monteaza vor fi in concordanta cu proiectul. Dupa montaj fiecare unitate in parte a echipamentelor montate va fi verificata.Difuzoarele se vor monta pe fiecare coridor. Cablarea difuzoarelor se va face conform specificatiilor producatorului echipamentului Cablarea difuzoarelor va fi garantata printr-un certificat in care se va specifica masuratorile circuitelor, masuratori individuale.Aceste instructiuni vor fi completate cu cele ale producatorului TELEFONIE Echipamentele vor fi conforme normelor Romtelecom Instalatia va fi realizata folosind calbu specificat in fisa tehnica a produsului, in tub de protectie si va respecta diagrama de cablare din proiect. Echipamentele ce se vor monta vor fi in concordanta cu proiectul Se vor instala prize telefonice la o inaltime de 0,4 m desupra finisajului podelei, de tip RJ45 -5 conectori RETEAUA DE AUTOMATIZARE Echipamentele vor fi conforme proiectului. Dupa instalare se va verifica fiecare componenta in parte. Instalatia va fi realizata folosind cablu specificat in proiect, in tub de protectie si va respecta diagrama de cablare din proiect. Cablurile vor avea terminalele in locul unde se va monta server/switch Se vor instala prize la o inaltime de 0,4 m desupra finisajului podelei, de tip RJ45 cat 5 Prizele se vor monta la fata zidului Verificarea si receptia lucrarilor Verificarile si probele aferente sunt descries ion procedura specifica atasata prezentei lucrari

Formular 13 Editia : 1 Pag. 45/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri. In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre un laborator de specialitate. Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile prevazute. Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor. 7. INREGISTRARI / Records • PV trasare • PV lucrari ascunse • PV receptie luctrari • PV receptie produse • PV control, etc • Certificate calitate • Declaratii conformitate • Agremente tehnice 21.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: DEZAFECTARE / demolare Dezafectarea acestora se va face numai cu acordul si sub directa supraveghere a Posesorului sau unitatii de exploatare, de la caz la caz Dezafectarea conductelor de azbest se va face conform procedurilor special mentionate in formular T 5 Planul de mediu 2.1. OPERATIUNI PRELIMINARE • incetarea oricarei activitati in zonele afectate de lucrari; • scoaterea de sub tensiune a tuturor retelelor electrice de la obiectele ce se vor demola. 2.2. ORDINEA DE DEMOLARE • Desfacerea legaturilor electrice a tuturor obiectelor si utilajelor ce au in componenta motoare si tablouri electrice si ce urmeaza a fi demolate • Demontarea utilajelor -aeratoare, pod raclor, pompe -si incarcarea in auto, transportul si depozitarea lor in locatia indicata prin autorizatia de desfiintare Desfiintarea constructiior existente mentionate se va face cu procedee mecanice, respectiv cu pulverizator hidraulic/ciocan hidraulic, ce vor fi amplasate in varful bratului unui utilaj astfel incat utilajul propriu-zis sa se afle in afara zonei in care se face demolarea. Pentru lucrarile de demolare se vor folosi utilaje de capacitate mare – ciocan hidraulic demolator si pulverizator hidraulic (foarfeca demolatoare) montate pe excavoatore de 35 to. Acolo unde nu este posibil se vor folosi ciocane demolatoare pneumatice. Pentru incarcarea molozului rezultat se vor folosi excavatoare cu cupa de 1,2 mc iar pentru transport se vor folosi autocamioane cu capacitate de 18 mc. Betonul armat se va depozita pe o platforma aflata la o distanta cat mai mica, ce va fi inchiriata de Antreprenor in vederea concasarii si refolosirii ca strat suport pentru drumuri, platforme sau acolo unde va fi cazul. Conductele metalice pozate suprateran se vor taia si se vor depozita in locatia indicata de Beneficiar. Conductele ingropate care sunt abandonate vor fi sigilate cu dopuri din beton masiv cu o lungime de minim 1.000 mm, la ambele capete si intre camine. Caminele situate pe conductele abandonate vor fi demolate pana la o adancime de 500 mm sub nivelul solului, iar groapa va fi umpluta cu piatra sau alt material de umplutura aprobat, iar suprafata refacuta la un finisaj similar cu cel al zonei inconjuratoare. Conductele expuse care vor fi abandonate vor fi demolate pana la o adancime de 500 mm sub nivelul final al solului. Materialele rezultate in urma demolarii, dar care nu se vor refolosi, se vor transporta si depozita la locatia indicata prin autorizatia de desfiintare. 2.3. REGULI GENERALE Ordinea de desfacerea a lucrarilor de constructii va fi, in principiu, inversa ordinii operatiunilor folosite la realizarea constructiilor. Lucrarile de demolare vor putea incepe numai dupa ce: -au fost intrerupte legaturile la retelele exterioare de alimentare cu apa, gaze, energie electrica, termoficare, telefon, canalizare; -au fost golite retelele interioare de apa, gaze, termoficare, depozitele de combustibil interioare, obiectele tehnologice, etc; -au fost evacuate utilajele, instalatiile si echipamentele tehnologice din interiorul cladiriilor, obiectelor tehnologice, inclusiv mobilierul tehnologic (mesele de laborator).

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28

Formular 13 Editia : 1 Pag. 46/77

LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

Operatiunile de demolare se vor efectua, de regula, la lumina zilei. In cazul in care se impune ca lucrarile de demolare sa fie continuate si pe timpul noptii, se va prevedea un iluminat corespunzator si se va evita pe cat posibil executarea operatiunilor cu grad ridicat de periculozitate. Se va incerca desfacerea in fragmente mai mari care vor fi evacuate si vor fi desfacute bucata cu bucata intr-un loc special amenajat. Ordinea de demolare a zidariei se va stabili functie de ordinea de demolare a sarpantei si planseelor, de regula dinspre capetele constructiei spre caile de evacuare a materialului demolat. Peretii exteriori se vor demola numai dupa imprejmuirea zonei de periculozitate si cu masuri suplimentare de protectie a persoanelor care executa operatia de demolare. La fundatii se va executa sapatura mecanizata pentru decopertare, fundatiile continui sub pereti vor fi sparte cu pulverizator hidraulic, fundatiile din dreptul stalpilor se vor sparge mecanizat cu ciocanul hidraulic, dupa care se vor dizloca si evacua cu cupa excavatorului, pamantul rezultat din sapatura se va imprastia. Se va realiza sapatura manuala in santuri pentru decopertarea conductelor existente dintre obiectele statiei, demontarea tuburilor si evacuarea lor, umplutura compactata in santuri. Lucrarile de umpluturi se vor realiza cu pamant obtinut dintr-o groapa de imprumut, inclusiv pamant vegetal. 20.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: SUBTRAVERSARILE DRUMURILOR 2 SCOP SI DOMENIU DE APLICARE Distantele minime si materiale din care se realizeaza subtraversarile se stabilesc functie de clasa sau categoria tehnica a drumului. In cazul drumurilor judetene si comunale trebuie sa se aiba in vedere posibilitatea trecerii drumului intr-o clasa superioara, in urmatorii cinci ani, tinandu-se seama de studiile si planurile de sistematizare teritoriala. Subtraversarea drumurilor cu conducte care transporta gaze se face conform tabel 4. Distantele din fig. 5 si 6 se considera astfel: a. distanta de la limita amprizei drumului pana la capatul tunului de protectie b. distanta de la limita amprizei drumului pana la dispozitivul de aerisire c. distanta de la limita partii carosabile la dispozitivul de aerisire Clasa sau categoria tehnica a Distante minime , in m drumului a b c autostrazi

1

8

15

nationale

1

8

15

judetene

1

8

15

comunale sau de exploatare

1

4

10

Subtraversarea drumurilor cu conducte care transporta lichide cu curgere sub presiune se face conform tabel 5. In cazul lichidelor necombustibile cu curgere sub presiune mai mica sau egala cu 1 bar, se prevede tub de protectie (2) numai in cazul drumurilor modernizate. Distantele a, b si c se considera conform pct. precedent. Distanta d se considera distanta de la limita amprizei drumului pana in axul caminului de colectare. Clasa sau Distante minime , in m categoria tehnica a drumului d a

b

c

Lichide Lichide combustibil necombustibil e e

autostrazi

1

8

15

15

15

nationale

1

8

15

15

10

judetene

1

8

15

13

8

comunale sau de exploatare

1

4

10

11

7

Formular 13 Editia : 1 Pag. 47/77

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

Subtraversarea drumurilor cu conducte care transporta lichide sub nivel liber se face conform fig. 9. In cazul autostrazilor si drumurilor nationale, cand subtraversarea se face cu conducte care au diametrul mai mic de 400 mm, conductele se protejeaza in tub de protectie. Subtraversarea sifonata cu conducte care transporta lichide cu curgere sub nivelul liber pe sub drumuri, se face conform tabelului 6. In cazul unei presiuni la cota radierului conductei sifonului mai mica sau egala cu 1 bar, se prevede intarirea (16) numai in cazul drumurilor modernizate Clasa sau categoria tehnica a Distante minime, in m drumului 2L a autostrazi

70

4

nationale

44

2

judetene

40

2

comunale

36

2

Clasa sau categoria tehnica a drumului

Distante minime, in m 2L

a

autostrazi

70

4

nationale

44

2

judetene

40

2

comunale

36

2

1. MATERIALE Materiale din care se executa subtraversarile sunt precizate in tabelul 7, 8 si 9 Tabelul 7 Pozitia Elementul de constructie Nr. fig.

Material

1

Conducta de transport

1.........11

Conform tabel 8

2

Tub de protectie

1;2;4;5;6;7;8; Conform tabel 8

3

Legare la pamant

1;2

Conform STAS 6119-78 STAS 7335/9-79

4

Dispozitiv de aerisire

1;2;5;6;7;8;

Conform proiectului

5

Teava de legatura pentru aerisire

1;2;5;6;7;8;

Teava de otel Ø 60 conform STAS 40/2-80

6

Priza de potential

1;2;5;6;7;8;

Conform STAS 7335/8-85

7

Camin de colectare

2;7;8

Conform proiectului

8

Teava de legatura pentru scurgere

2;7;8

Teava de otel Ø 60 conform STAS 40/2-80

9

Robinet de sectionare

1;2;7;8

Conform proiectului

10

Camin de vizitare cu nise pentru elemente de batardou

3;9

Conform proiectului

11

Camin de vizitare

3;9

Conform proiectului

12

Camin de vizitare cu nise pentru gratar saubatardou

10

Conform proiectului

13

Timpan de racordare

11

Conform proiectului

14

Cot metalic inglobat in masiv de beton armat

11

Conform proiectului

15

Descarcator de presiune

1

Conform proiectului

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 28

Formular 13 Editia : 1 Pag. 48/77 16

LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE

Intarire

17 Egalizare Tabelul 8 Fluidul Modul de Elementul Cai ferate transportat curgere al Normale fluidului curente

Gaze Sub Conducta combustibil presiune Tub de e, lichide protectie combustibil e Intarire

Gaze Sub Conducta necombusti presiune bile, lichide Tub de necombusti protectie bile Intarire

Lichide Subtravers necombustibile ari sifonate sau nesifonate cu curgere sub nivel liber

Conducta

3;4;9;10;11

Beton armat Bc 15

3;4;9;10;11

Beton simplu Bc 3,5 Drumuri

Normale, Comunale si de exploatare industriale , normale Nationale, Pavate Impietruite De de garaj, autostrazi, sau pamant inguste judetene asfaltate Otel

Otel

Beton armat (vz pct 2.2.4)

Intarire neobligatorie

Otel Otel

Otel, beton Beton precomprimat, precompri beton armat centrifug mat

Se mentine sectiunea curenta a conuctei din afara subtravers arii

Otel, policlorura de vinil, poliester armat cu fibre de sticla

Otel, beton armat centrifug, beton precomprimat (vz pct. 2.3.3)

Beton armat (vz pct 2.2.4)

Intarire neobligatorie

Otel beton, precomprimat, beton armat centrifugat, beton simplu, fonta de presiune, fonta de scurgere, ceramica,policlorura de vinil, poliester armat cu buc de sticla

Intarire

Beton armat

Tabelul 9 Denumirea materialului tubular

STAS

Otel

404/2-80;715/2-80 6898/1-80;6898/2-80 11082-80

Fonta de presiune

1674-74

Fonta de scurgere

1515/2-76

Beton precomprimat

7039/2-83

Beton simplu

816-80

Ceramica

1743/2-70

Policlorura de vinil

6675/2-80

Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri de pamanturi

Granulozitate Continut in parti fine in % din masa totala pentru: Simbol

