Probleme Rezolvate La Microeconomie.[Conspecte.md]

PROBLEME(MICRO)

1.

Informaţia privind posibilităţile de producţie este prezentată în următorul tabel: Bunuri Cafetiere (mln.) Costume

Variante alternative A B C 0 4 8 50 45 35

D 16 25

E 32 0

1. Reprezentaţi grafic curba posibilităţilor de producţie. Ce semnifică punctele de pe această curbă? 25 35 45 50 Costume Punctele A, B, C, D, E – reprezinta diferite variante de productie a celor doua bunuri ec-ce, pornindu-se de la utilizarea unui anumit volum de resurse ec-ce disponibile (financiare, materiale, umane, etc.)

2. Indicaţi

punctul M în interiorul curbei posibilităţilor de producţie şi punctul N în exteriorul ei. Ce semnifică aceste puncte? M – indica faptul ca fermierul nu si-a utilizat toate posibilitatile de productie. N – c/e ar corespunde unei Q de bunuri mai >, e/e o varianta imposibila pe TS, fiindca resursele disponibile nu sunt suficiente pentru a mari si Q de cofetiere si cea de costume→sa tinda spre ↑ productivitatii.

3. Reprezentaţi curba posibilităţilor de producţie pentru cazul când tehnologia producerii cafetierelor a fost perfecţionată, tehnologia costumelor rămânând fără schimbări.

4. Ce trebuie de făcut ca economia să atingă nivelul producţiei reprezentat de punctul N? 2.

Sa perfectioneze pe viitor tehnologiile de producere a cofetierelor si costumelor sau sa mareasca si sa foloseasca mai rational resursele disponibile pentru fabricarea acestora; investitii. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la bunurile care pot fi produse într-o gospodărie ţărănească: Grâne (kg, anual) 1000 800 600 400 200 0

Carne (kg, anual) 0 900 1200 1400 1450 1500

1. Trasaţi curba posibilităţilor de producţie a gospodăriei ţărăneşti.

2. Pot fi produse în cadrul aceste gospodării: a) 500 kg grâne şi 500 kg carne?

b) 800 kg grâne şi 1200 kg?

Explicaţi. a) da – deoarece sunt suficiente resurse p/u fabricarea acestora. (E) 1

b) nu – deoarece punctul F ce reflecta aceasta combinatie se afla in exteriorul curbei posibilitatii de productie si necesita noi resurse si tehnologii.

3. Dacă

stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de carne de la 900 la 1200 kg anual,care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor? Sa reduca producerea de griu de la 800 la 600 kg, adica cu 200 kg. Ca=(800-600) / (1200-900) = 200 / 300 = 2 / 3

4.

Dacă stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de grâne de la 400 kg la 600 kg anual, care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor? Sa reduca producerea de carne de la 1400 la 1200 kg, adica cu 200 kg. Co=∆x/∆y; ∆x – este bunul la care se renunţă; ∆y – bunul dorit. Ca=(1400-1200) / (600-400) = 200 / 200 = 2 / 2 = 1

5. Dacă anual în cadrul gospodăriei se produc 400 kg grâne şi 1300 kg carne, resursele economice sunt 3.

utilizate pe deplin? Argumentaţi răspunsul. Nu – deoarece combinatia respectiva (K) se afla in interiorul curbei posibilitatilor de productie, ce arata ca ar putea produce pina la 1400 kg de carne. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la cantităţile cerute şi oferite de lapte (litri pe zi): Preţul 1 l (u.m.) 1,00 1,25 1,50 1,75 2,00

Cantitatea cerută (l) 200 175 150 125 100

+5 205 180 155 130 105

Cantitatea oferită (l)

+50

-45

110 130 150 170 190

160 180 200 220 240

65 85 105 125 145

1. Daţi reprezentarea grafică a echilibrului de pe piaţă. Care sunt coordonatele punctului de echilibru? (K) Pe=1,5

Qe=150

2. Cu ce situaţie se va confrunta piaţa laptelui la

preţul de 1,75 u.m.? Care va fi mecanismul restabilirii echilibrului pe piaţa dată? ↓ cererea de lapte, piata este in excedent de lapte, trebuie de ↓ pretul laptelui pina la restabilirea pretului de echilibru.

3. O creştere a costurilor de producţie a laptelui reduce cantitatea oferită de lapte pentru toate preţurile cu 45

4.

litri pe zi. Care va fi noul echilibru pe piaţă şi cum se va stabili el? Daţi reprezentarea grafică a solutiei problemei. (L) Pe=1,75 Qe=125 O campanie publicitară ridică popularitatea consumului de lapte, cantitatea cerută crescând pentru toate preţurile cu 5 litri. În plus, o mai bună alimentaţie a bovinelor majorează cantitatea oferită de lapte cu 50 litri la orice nivel al preţurilor. Care va fi noul echilibru de pe piaţă şi cum poate fi el atins? Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei. (M) P=1,25 Q=180. Odata cu ↑ ofertei se micsoreaza si pretul, din aceasta beneficiind consumatorii. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 200 + 4P.

1. Determinaţi preţul

şi cantitatea de echilibru. Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18; 2

Q=300-1,5*18,18=272,73

2. Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis? P=0; Qd=300-1,5*0=300 3. La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia? Qd=0; 0=300-1,5P; 1,5P=300; P=200

5. Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel: P

1.

Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de fotbal. Qd=a-bP; => 0=5000-b*100 => b=50 => Qd=5000-b*100 Qd=5000-50P

100

2. Q

5000

6.

Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletului va constitui 60 u.m.? Qd=5000-50*60=2000

Funcţia ofertei unui bun este liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din bun. Creşterea preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită până la 300 unităţi.

1. Determinaţi funcţia ofertei.

Qs=bP-a 50=b*40 - a a=40b - 50 a=40b - 50 a=150 300=b*90 - a 300=90b - 40b+50 250=50b b=5 Qs= 5P - 150; Qs1=5*40 - 150=50; Qs2=5*90 - 150=300

2. Ce cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.? Qs=5*120 - 150=450

7. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m., iar preţul

maxim pe

care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m.

1. Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă? Nu exista un pret de echilibru, din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de consumator si de producator.

2. Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă. P 600 500 Q

3. Cum

perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa bunului? Perfectionarea tehnologiei de fabricare va influenta pe viitor la ↓ costurilor de productie => la ↓ pretului => aparitia pretului de echilibru => aparitia Q de echilibru. Va contribui la ↑ calitatii bunului => competitivitate =>la acceptarea cumparatorului, a pretului de 600u.m. si, respectiv, la existenta Q de echilibru.

8. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P, iar oferta acesteia – prin funcţia

Qs = 300 +

4P.

1.

Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă. Qd=Qs; 600-2P=300+4P; 300=6P; P=50; Q=600-2*50=500.

2.

Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă „plafonul” preţului va fi stabilit la nivelul de 10 u.m. Qd=600-2*10=580 (M); Qs=300+4*10=340 (N) 3

Qs – este mai mica decit cea ceruta Qd => aparitia deficitului de bunuri pe piata respectiva – piata producatorului.

3.

Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.

9. Cererea dintr-un bun X este descrisă prin funcţia Qd=3000–1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs=3,5P – 600.

1.

Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru al bunului X. Qd=Qs; 3000-1,5P=3,5P-600; 3600=5P; P=720; Q=3000-1,5*720=1920.

2.

Cum se va schimba preţul de echilibru după aplicarea unui impozit în mărime de 200 u.m. pe fiecare unitate vândută plătit de vânzători ? 3000-1,5P=3,5(P-200)-600; 3000-1,5P=3,5P-700-600; 4300=5P; P=860.

3. Ce cantitate din bunul X va fi vândută pe piaţă la noul preţ? Q=3000-1,5*860=1710.

4. Care va fi mărimea încasărilor la buget? 1710*200=342000 lei

5. Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător şi vânzător? Povara fiscala=

la cumparator, 1-0,7=0,3 la producator

6. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.

10. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia: Qd = 450 – 2 P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 3 P – 300. Producătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m. pentru fiecare unitate vândută.

1. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru până la acordarea subvenţiei. Qd=450-2P; Qs=3P-300; Qd=Qs; 450-2P=3P-300; 450+300=3P+2P; 750=5P; P=150; Qd=450-2*150=150; Qs=3*150-300=150; P=150; Q=150

2. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru după acordarea subvenţiei. Qd=450-2P; Qs=3(P+100)-300; Qd=Qs; 450-2P=3(P+100)-300; 450=3P+2P; 450=5P; P=90; Qd=450-2*90=270; Qs=3*(90+100)-300=270; P=90; Q=270

3. Ce sumă de bani trebuie să fie alocată din buget pentru acordarea subvenţiei? 270*100 lei=27000 lei

4.

Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.

4

50 100 150 200 250 300 350 11. Pe piaţa bunului X sunt prezenţi 5 producători. Oferta individuală a fiecăruia fiind qs = 500 + 3P.

1. Determinaţi funcţia ofertei globale de pe piaţa bunului X. Qs=2500+15P 2. Daţi reprezentarea grafică a curbei ofertei individuale şi a celei de pe piaţa bunului X. Fie P=5; Qs1=515; Qs2=2575 Fie P=10; Qs1=530; Qs2=2650 Fie P=15; Qs1=545; Qs2=2725

12. Funcţia ofertei pe piaţa băuturilor nealcoolice este Qs = 120 +

1. Elasticitatea ofertei după preţ, preţul alcătuind 10 u.m. Q’(P)=5;

5P. Determinaţi:

Qs=120+5*10; Qs=170;

s=Q’(P)*(P/Qs);

s=5*(10/170)=0,29

2. Tipul elasticităţii ofertei după preţ şi sensul lui economic.

0,29 < inelastica (% ∆ ofertei e/e < decit % ∆ pretului) atunci cand rata modificării ofertei este mai mică decît rata modificării preţului.

3. Cum

se va modifica oferta

firmei dacă preţul va creşte cu 10%? P=10*(10%/100%)+10=11

Qs=120+5*11=175; s=Q’(P)*(P/Qs)=5*(11/175)=0,31→elasticitatea creste; 13. Cererea la bunul X este reprezentată prin funcţia Qdx = 200 – 2Px + 5Py – 0,01I. Px = 25 u.m.; Py = 35 u.m.; I - venitul consumatorului, alcătuieşte 20 000 u.m.. Determinaţi:

1. Coeficientul de elasticitate după preţ, după venit, elasticitatea încrucişată. Qdx=200-2*25+5*35-0,01*20000=125 dupa pretul x: dx=Q’(Px)*(Px/Qdx)= -2*(25/125)= -2*0,2= -0,4; dupa pretul y:

dx=Q’(Py)*(Py/Qdx)= 5*(35/125)= 5*0,28= 1,4;

dupa venit:

dx=Q’(I)*(I/Qdx)= -0,01*(20000/125)= -0,01*160= -1,6;

elasticitatea incrucisata:

dx=Q’(Py)*(Py/Qdx)= 5*(35/125)= 5*0,28= 1,4;

2. Se referă bunul X la categoria bunurilor „normale” sau „inferioare”? Inferioare Epx0 14. În tabel sunt prezentate date cu privire la preţul şi cantitatea ceruta dintr-un bun: Preţul u.m. 0 20 40 60 80

Cantitate a cererii un. 1000 900 800 700 600

Elasticitatea după preţ 0,052 0,176 0,333 0,538

cererii

0 inelastica inelastica inelastica inelastica

Veniturile vânzătorilor u.m. 0 18000 32000 42000 48000 5

100 120 140 160 180 200

0,818 inel 1,222 elastica 1,857 elastica 3,0 elastica 5,666 elastica 19,0 elastica

500 400 300 200 100 0

50000 48000 42000 32000 18000 0

1. Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în tabel. = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0)

2. Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică, inelastică şi cu elasticitate unitară. in tabel 3. Calculaţi veniturile vânzătorilor si prezentaţi-le în tabel. in tabel 4. Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ. Veniturile cresc pina la limita pretului unitar de 100 lei, cind elasticitatea cererii este inelastica, dupa care veniturile incep sa scada. 15. Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -3. Cum se va modifica cantitatea ceruta dacă preţul bunului va creşte cu 10%? = -∆Q% / ∆P% ; -3= ∆Q% / 10% ; ∆Q% = -3*10%= -30% Cantitatea ceruta va scadea cu 30 % cerere elastică. 16. Pentru un bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -1,5. Cum se vor modifica veniturile vânzătorilor dacă ei vor majora cantitatea oferită a bunului? = - ∆Qs% / ∆P%; -1,5= -∆Qs% / ∆P%; ∆P%= - / -1,5= +… ↑Qs = ↑P = ↓Qd = ↓Vt; elasticitatea cererii este – elastica ceea ce inseamna ca modificarea preţurilor cu 1% duce la modificarea cererii u mai mult de 1%.Oferta se majorează numai în condiţiile cînd preţul se majorează. 17. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ este egală cu -0,75. Cum va proceda el într-o astfel de situaţie pentru a-şi maximiza veniturile? = -0,75 => b este cu semnul negativ din f-tia cererii; avem elasticitate inelastica. In acest caz pentru maximizarea Vt este nevoie de cresterea preturilor si reducerea cantitatii, pina cind elasticitatea cererii in ftie de pret va atinge nivelul de -1. 18. Completaţi tabelul pentru cererea reprezentată prin funcţia Qd = 20 – 2P. P Qd Incasari din vinzari Determinaţi:

10 0 0

9 2 18

1. Coeficientul elasticităţii cererii într-un =b*(P/Q);

=Q’(P)*P/Q;

8 4 32

7 6 42

6 8 48

5 10 50

4 12 48

3 14 42

2 16 32

1 18 18

0 20 0

punct dat pentru valorile preţului : 2; 6; 5. (2)= -2*2/16= -0,25;

(6)= -2*6/8= -1,5;

(5)= -2*5/10= -1.

2. Coeficientul elasticităţii cererii în arc pentru următoarele intervale a preţului: 2 şi 0; 6 şi 4; 9 şi 7. = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) (2;0)= -(16-20)/(2-0) * (2+0)/(16+20)=4/2 * 2/36=4/36=0,11 (6;4)= -(8-12)/(6-4) * (6+4)/(8+12)=4/2 * 10/20=20/20=1 (9;7)= -(2-6)/(9-7) * (9+7)/(2+6)=4/2 * 16/8=32/8=4

3. Încasările din vânzări.În tabel 4. Ce tip de elasticitate a cererii avem în punctul în care încasările din vânzări sunt maximale?

E(5)=1 =>

elasticitate unitara 19. În baza datelor din tabel: 6

A 1 2 3 4 5 6

TU 16 26 31 33 33 31

B MU 16 10 5 2 0 -2

TU 20 32 39 42 43 43

C MU 20 12 7 3 1 0

TU 15 25 33 38 40 41

MU 15 10 8 5 2 1

1. Calculaţi valorile utilităţii totale şi marginale care lipsesc. MU=∆TU/∆X; ∆TU=MU*∆X 2. Trasaţi curbele utilităţii totale şi marginale pentru bunurile A, B şi C. 3. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute din calcule? TU este maximal atunci cînd MU=0 –legea utilităţii marginale descrescînde. 20. Un consumator procură 20 unităţi din bunul X şi 15 unităţi din bunul Y. Funcţia utilităţii are forma: U = Qx x 6Qy

1. Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul. U=Qx*6Qy;

Ut=20*6*15=1800

2. Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri MUx=UT’(X)=6Qy=15*6=90 MUy=UT’(Y)=6Qx=20*6=120 21. Este dată funcţia utilităţii TU = 130Q – 2,5Q 2. Determinaţi punctul de saţietate în care utilitatea totală este maximală. TU max pentru MU=0 => MU=TU’(Q)=130 – 5Q; 0=130-5Q; 5Q=130; Q=26 22. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale ale acestora sunt prezentate în tabel: Cantitatea Utilitatea Utilitatea Utilitatea Utilitatea bunului marginală a marginală a marginală a marginală a (unităţi) bunului X bunului X pe unit bunului Y bunului Y pe unit de cost de cost 1 60 60/20=3 360 360/30=12 2 51 2,55 270 9 3 45 2,25 180 6 4 40 2 135 4,5 5 36 1,8 105 3,5 6 33 1,65 90 3 7 30 1,5 75 2,5 8 27 1,35 60 2 Determinaţi, în baza legii II a lui Gössen, combinaţia optimă de bunuri pentru consumator, dacă venitul acestuia constituie 180 (200) u.m., iar preţurile bunurilor X şi Y sunt, respectiv, 20 u.m. şi 30 u.m. . Legea II a lui Gossen: MUx/Px=MUy/Py Venit consum=Qx*Px+Qy*Py Deci din tabel rezultă ca combinaţia optima va constitui consumul 1 unit din bunul X şi 6 unit din bunul Y (1*20+6*30=200 u.m) 23. Un consumator doreşte să achiziţioneze cu un venit de 3000 u.m. bunurile A şi B. Preţul fiecărui bun este de 1000 u.m./bucata, iar utilitatea totală se prezintă conform tabelului: Unităţi

0

1

2

3

4

5 7

TUA TUB Mua 1 MUa/Pa 1 Mub 1 MUb/Pb 1 MUa/Pa 2 Să se determine:

0 0 0 0 0 0 0

20 10 20 0,02 10 0,01 0,01

30 15 10 0,01 5 0,005 0,005

35 18 5 0,005 3 0,003 0,0025

37 18 2 0,002 0 0 0,001

37 15 0 0 -3 -0,003 0

1. Utilitatea marginală a fiecărei unităţi. in tabel 2. Programul de consum în condiţiile restricţiei bugetare. Combinaţia optimă va constitui consumul de 2 bunuri A şi 1 bun B 3000= (2*1000+1*1000)

3. Utilitatea totală obţinută de la consumul combinatiei optimale de bunuri. TU=30+10=40

4. Programul de consum în condiţiile în care preţul bunului A se dublează. Pa=2000; Pb=1000 Combinaţia optima: 1 bunA şi 1 bun B; 3000=2000*1+1000*1

5. Utilitatea totală de la consumul combinatiei optimale de bunuri în condiţiile când preţul bunului A se dublează. TU=20+10=30 24. Pentru consumator utilitatea marginală a untului este reprezentată de funcţia MU m= 40 – 5Qm , iar utilitatea marginală a pâinii – de funcţia MUx= 20 – 3Qx . Preţul untului Pm= 5, preţul pâinii Px= 1. Venitul disponibil pentru a cumpăra aceste bunuri este 20 u.m. Calculaţi cantităţile de unt si pâine consumate in echilibru de către consumatorul dat. Mum/Pm=Mux/Px (40-5Qm)/5=(20-3Qx)/1; 40-5Qm=5(20-3Qx); 40-5Qm=100-15Qx Totodata trebuie sa ne încadrăm în valoparea venitului disponibil, deci trebuie sa aiba loc relaţia: Venit disponibil=Qx*Px+Qy*Py; 20=Qm*5+Qx*1 20= 5Qm+Qx Qx=20-5Qm Qx=20-5Qm 40-5Qm=5*(20-3Qx) 5*(8-Qm)=5*(20-3Qx) 8-Qm=20-3Qx Qx=20-5Qm Qm=3Qx-12

Qx=20-5*(3Qx-12) 16Qx=20+60 Qx=5 Qm=3Qx-12 Qm=3Qx-12 Qm=3

20=3*5+5*1=20 Echilibrul consumatorului:3 pîini şi 5 unităţi de unt. 25. Calculaţi şi prezentaţi grafic linia bugetară şi modificările ei pentru următoarele condiţii: Px = 50 u.m. Py = 50 u.m. Venitul = 200 u.m. Px = 50 u.m. Py = 100 u.m. P = 100 u.m. Py = 50 u.m. x Venitul = 200 u.m. Px = 50 u.m. Py = 50 u.m. Venitul = 200 u.m.

1. 2. 3. 4. Venitul = 300 u.m.

V=X*Px+Y*Py – ecuaţia liniei bugetului Venit Px X* 200 50 4 200 50 4 200 100 2 300 50 6 Formule de aflare a punctelor de intersecţie: X*=V/Px; Y*=V/Py

Py 50 100 50 50

Y* 4 2 4 6 8

În cazul 2 are lok creşterea preţului bun Y, deci curba bugetului se va deplasa la stînga În cazul 3 creşte pretul bunului X şi panta liniei bugetare se modifica, fiind m mare ca panta celei iniţiale, curba se deplasează spre stînga În cazul 4 se înregistrează o creştere a venitului disponibil deci curba se va deplasa paralel (faţă decazul1) spre dreapta, panta ramînînd aceeaşi

26. Pentru procurarea îngheţatei şi vizionarea filmelor un student cheltuie săptămânal 40 u.m.

1. Reprezentaţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este 4 u.m., iar a unui bilet la film 10 u.m. 40=4*I+10*B; Punctele de intersecţie vor fi: I*=V/Pi=40/4=10; B*=V/Pb=40/10=4

2. Cum

reducerea cheltuielilor săptămânale până la 20 u.m. va influenţa linia bugetară a studentului? Reprezentaţi grafic. 20=4*I+10*B I=20/4=5; B=20/10=2 Aceasta reprezintă reducerea venit disponibil, se schimba punctele de intersecţie şi curba se va deplasa paralel spre stînga, panta ramînînd aceeaşi.

3. Care, în situaţia iniţială, este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u.m.? Reprezentaţi grafic. Aceasta va duce la modif punctelor de intersecţie cu Oy şi curba bugetară se va deplasa spre stînga, micşorîndu-se panta acesteia. B=V/Pb=20/20=1

9

27. Conform liniei bugetare reprezentate calculaţi:

1.

Venitul consumatorului, dacă preţul bunului Y este 50 u.m. X*=V/Px; Y*=V/Py V=Y*×Py=30*50=1500 u.m.

Y 30

2. 50

Preţul bunului X. Px=V/X*=1500/50=30 u.m.

X

28. Funcţia utilităţii este U = 4Q x x Qy . Venitul rezervat de către un consumator pentru procurarea celor două bunuri constituie 240 u.m. În starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi din bunul X şi 30 unităţi din bunul Y.

1. Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y. U=4*20*30=2400 MUx=TU’(X)=4Qy=4*30=120; MUy=TU’(Y)=4Qx=4*20=80; V=Qx*Px+Qy*Py 240=20*Px+30*Py 240=20*Px+30*Py 240=20*Px+30*Py 240=20*Px+30*Py MUx/Px=MUy/Py 120/Px=80/Py 80Px=120Py Px=1,5Py Px=6 240=30Py+30Py Py=4 Calculaţi rata marginală de substituire a bunului X. Rms= - ∆Qy/∆Qx=MUx/MUy=120/80=1,5 Rata marginală de substituire a bunului X la cîte unităţi din bunul Y se va renunţa pentru a consuma o unitate din bunul X 29. Pentru un consumator funcţia utilităţii este U = 2Q x x 3Qy , iar linia bugetară este descrisă prin ecuaţia 15Qx + 30Qy = 1200. Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea consumatorului. Din linia bugetara rezulta ca Px=15 u.m., iar Py=30 u.m. TU este maximal atunci cînd MU=0 –legea utilităţii marginale descrescînde. MUx=TU’(X)=2*3Qy=6Qy; MUy=TU’(Y)=2Qx*3=6Qx; MUx/Px=MUy/Py 6Qy/15=6Qx/30 Qx=2Qy 1200=15Qx+30Qy 1200=15Qx+30Qy 1200=15*2Qy+30Qy Qx=2Qy 1200=60Qy

Qx=40 Qy=20

Y 20 40 X

30. Analizaţi datele din tabel. Numărul de Numărul lucrători de utilaje (L) 1 (K) 2 1 3 2 3 3 3 4 3 5 3 6 3 7 3

1. Calculaţi

Produsul total (TPL) 3 100 220 450 640 780 720 560

Produsul mediu al muncii (APL) 4=3/1 100 110 150 160 156 120 80

Produsul marginal al muncii (MPL) 5=∆3/∆1 100 120 230 190 140 -60 -160

indicatorii care lipsesc (produsul mediu al muncii şi produsul marginal al

muncii).

2. Trasaţi curbele produsului total, produsului mediu şi produsului marginal.

3. Ce

legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute prin calcule? Legea randamentelor neproportionale: produsul total este maxim cind produsul marginal=0

31. Completaţi tabelul Numărul lucrătorilor (L) 1 1 2 3 4 5 6 7 8

Produsul total (TPL) 2 6 18 33 40 45 48 49 40

Produsul mediu (APL) 3=2/1 6 9 11 10 9 8 7 5

Produsul marginal (MPL)4=∆2/∆1 6 12 15 7 5 3 1 -9

1. Trasaţi curbele produsului total, produsului mediu şi produsului marginal.

2. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele din tabel? Legea randamentelor neproportionale: produsul total este maxim cind produsul marginal=0 Pragul de raţionalitate a volumului producţiei APmax=MPL pentru 1 muncitor 32. Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil. Dependenţa cantităţii de producţie de numărul persoanelor angajate se prezintă astfel: Numărul muncitorilor Cantitatea de producţie, unităţi

0 0

1 40

2 90

3 126

4 150

5 165

6 1740

MPL

0

0 40

0 50

0 360

0 240

0 150

90

0

0 40

0 45

420

375

330

290

0

0

APL

1. Care este produsul marginal al MPL=∆TP/∆L;

celui de al 6-lea muncitor? MPL=(1740-1650)/(6-5)=90

2. La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să descrească? La angajarea celui de-al III-lea muncitor. MPL=360 5=10 => nu este optimala combinarea factorilor de productie. Este necesar de majorat capitalul si de redus factorul munca. 35. În tabel sunt prezentate date cu privire la producţia obţinuta din diferite combinaţii ale factorilor de producţie: Cantitatea de Cantitatea de capital (maşini-ore) muncă K1 = K2 = TPK=3 APK=4/1 MPK=∆4/∆1 K3 = 30 K4 = (oameni-ore) 10 20 40 10 400 600 600 60 60 700 760 20 600 1700 1700 85 110 3000 4200 30 1100 3000 3000 100 130 4200 5400 35 1200 3500 3500 100 100 4700 5900 40 1300 3800 3800 95 60 5000 6300 50 1440 4200 4200 84 40 5400 6400

1. Utilizând datele din tabel reprezentaţi izocuanta pentru volumul de producţie de 4200 unităţi. K 40 30 20 10 10 20 30 40 50

L

2. Calculaţi produsul total, mediu şi marginal, dacă, pe termen scurt, cantitatea de capital este 20 maşini-ore. Reprezentaţi grafic curba produsului total, mediu şi marginal al muncii. in tabel

36. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5 unităţi, iar al factorului-capital – 10 unităţi. Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică.

1. a factorului-capital prin factorul-muncă; MPL=5; MPK=10 RMTS= - ∆K/∆M;

RMTSKL= MPK/MPL=10/5=2

2. a factorului-muncă prin factorul-capital. RMTSLK=MPL/MPK=5/10=0,5 37. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 K1/3 L1/2.

1. Calculaţi producţia totala şi produsul mediu al muncii în cazul în care cantitatea utilizată zilnic a factorului-capital constituie 27 ore, iar a factorului-muncă 25 ore.

Qtotal=30* * =30* * Produsul mediu al muncii=450/25=18

=30*3*5=450

2. Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%, iar a factoruluimuncă se reduce cu 20%. Cum se va modifica producţia? 27+10%=29,7 ore; 25-20%=20 ore. Q=30* * =30*3,0968 * 4,472=415,47 s-a redus. 38. Firma majorează consumul factorului-muncă de la 200 la 220 unităţi, iar a factorului-capital de la 200 la 300 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 30%. Care este efectul extinderii la scară a producţiei? FPo=200+200=400 FP1=220+300=520 Modificarea factorilor de productie=520-400/400*100%=30% ∆FP=∆Q; 30%=30% randamente de scară constante. 39. În anul 2007 firma a produs 2000 unităţi din bunul A, efectuând următoarele cheltuieli: materii prime – 50000 u.m., materiale auxiliare – 11000 u.m., amortizarea – 5000 u.m., salariu – 20000 u.m., din care 10% pentru remunerarea lucrătorilor administrativi, alte cheltuieli (de arenda, iluminare, încălzire) – 5000 u.m. În anul 2008 firma a triplat volumul de producţie, costurile variabile fiind direct proporţionale cu volumul de producţie. Determinaţi:

1. costurile totale medii în anul 2007; AC(07)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000+11000+5000+20000+5000)/2000=91000/2000=45, 5

2. costurile totale medii în anul 2008. 20000-10%=18000 AC(08)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000*3+11000*3+5000+18000*3+2000+5000)/6000=24 9000/6000=41,5 40. Datele cu privire la producţia şi costurile totale ale unei intreprinderi sunt prezentate în tabel: Volumul producţiei (unitati.) 1 0 10 20 30 40 50 60

Costurile totale (u.m.) 2 0 320 480 820 1400 2280 3520

Costurile medii (u.m.) 3=2/1 0 32 24 27,33 35 45,6 58,67

Costurile marginale (u.m.) 4=∆2/∆1 0 32 16 34 58 88 124

1. Determinaţi costurile medii şi marginale pentru fiecare volum de producţie. in tabel 2. Reprezentaţi grafic curbele costurilor totale, medii şi marginale a producerii bunului.

3. Pentru ce cantitate de producţie costurile medii sunt minime? Costuri=24 la Q=20 4. Determinaţi producţia care reflectă randamente de scară crescătoare. Randament de scara creacator pt segemntul MC de la 32 la 16. 41. Costurile producerii unui bun sunt date in tabel : Cantitatea produselor (unitati) 1 0 5 10 15 20 25

Costurile totale (u.m.) 2 100 180 220 300 400 550

Costurile totale fixe (u.m.) 3=100 100 100 100 100 100 100

Costurile totale variabile (u.m.) 4=2-3 0 80 110 200 300 450

Costurile medii (u.m.) 5=2/1 0 36 22 20 20 22

Costurile marginale (u.m.) 6=∆2/∆1 0 16 8 16 20 30

1. Calculaţi costurile( totale) fixe, (totale) variabile, medii şi marginale. 2. Ce legităţi reflectă modificarea diferitor tipuri de costuri? CF nu depind de Q produselor fabricate, ele fiind si atunci cind nivelul productiei este nul. CV se modifica in dependenta de VPF. La minimizarea AC si care trebuie sa fie = cu MC=20 se realizeaza volumul optim de productie. Legea randamentelor neproportionale.

3.

Dati reprezentarea grafică a costurilor din tabel.

42. Pentru o firmă costul total este descris prin funcţia TC = (5 + 2Q)3.

1. Deduceţi

funcţiile costurilor totale, variabile şi marginale. f(TC)=(5 + 2Q)3

fixe, variabile, medii totale, medii fixe, medii

f(CF)= =125; f(CV)=(2 =8 f(CMT)= TC/Q=(5 + 2Q)3/Q f(CMF)=CF/Q=125/Q; f(CMV)=8

/Q=8

f(CMg)=(TC)’=3*(5+2Q

2. Calculaţi aceste costuri pentru cazul când volumul producţiei constituie 50 unităţi. CT= (5 + 2Q)3=(5 + 2*50)3=1.157.625; CF= =125 u.m. CV=(2 =8 =8* =8*125000=1.000.000 u.m. CMT= (5 + 2Q)3/Q=1.157.625/50=23.152,5 u.m. CMF=125/Q=125/50=2,5 u.m. CMV=CV/Q=8

/Q=8

=8*

=8*2500=20.000 u.m.

CMg=3*(5+2Q =3*(5+2*50)²=33075 u.m.

3.

Determinaţi cantitatea de productie pentru care costul total este minim. TCmin=MC=0 Pentru ACmin=MC (5+2Q)³/Q=3*(5+2Q)² 5+2Q=3Q Q=5

43. În cadrul unei firme activează trei muncitori, produsul mediu zilnic al cărora constituie 25 unităţi. Dacă întreprinderea ar mai angaja un muncitor, produsul mediu al muncii s-ar majora până la 30 unităţi. Costul fix al producţiei este 600 u.m., iar salariul zilnic al fiecărui muncitor – 60 u.m. Determinaţi costul total, costul fix mediu, costul variabil mediu şi marginal pentru cazul când vor activa 4 muncitori. Cost total, Produs Cost fix Cost mediu CMT CT total mediu, CMF variabil, CMV= (CT-CF)/Q Produsul 600+60*3 25*3=75 600:75=8 (780-600):75=2,4 780:75=10, mediu =780 4 (3)=25 Produsul 600+60*4 30*4=120 600:120=5 (840-600):120=2 840:120=7 mediu =840 (4)=30 44. Pentru o firmă dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate este prezentată în următorul tabel: Cantitatea de 0 10 20 30 40 50 producţie, unităţi 1 Venitul total, u.m. 0 100 160 200 220 210 2 Costul total, u.m. 40 80 100 140 200 280 3 Costul mediu, u.m. 0 8 5 4,67 5 5,6 4 Profit, u.m. 0 20 60 60 20 -70 5=2-3 MC 0 4 2 4 6 8 MR 0 10 6 4 2 -1 Ce cantitate de producţie va alege firma pentru a-şi maximiza profitul? Va alege Q=30, deoarece aici obtine cel mai mare profit cu cel mai mic cost mediu de 4,66, fata de acelasi profit, dar cu cost mediu de 5u.m. MR=MC firma va înregistra profit maximal la orice structură a pieţei. Pentru cantitatea de 30 bucăţi MR=MC 45. Un întreprinzător cunoaşte că preţul unitar al bunurilor pe care le produce este de 100 u.m. Costurile fixe constituie 60000 u.m., iar costurile variabile pe unitate de produs – 20 u.m. Ce cantitate trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru:

1. a obţine un profit total în mărime de 80000 u.m.; P=V-C=100Q-(60000+20Q); Q=1750

80000=100Q-60000+20Q;

2. a-şi recupera costurile suportate? Profit=0;

0=V-C=100Q-60000-20Q;

60000=80Q;

Q=750

140000=80Q;

CMg -

(840-7 (120-7

46. Dependenţa dintre cantitatea produsa, încasările totale şi costurile totale ale firmei ce activeaza in conditii de concurenta perfecta sunt prezentate în tabel: Cantitatea de producţie, 0 10 20 30 40 50 unităţi 1 Încasările totale, u.m. 0 100 160 200 220 210 2 Costurile totale, u.m. 40 80 100 140 200 280 3 Venit marginal, u.m. 0 10 6 4 2 -1 4=∆2/∆1 Cost marginal, u.m. 0 4 2 4 6 8 5=∆3/∆1 Determinaţi volumul de producţie care va asigura maximizarea profitului firmei. P/u maximizarea profitului e nevoie ca Vmg=Cmg, ceea ce se obtine la producerea a 30 unitati. 47. Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme. Pentru fiecare din ele dependenţa costului marginal de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel: Cantitatea de producţie, un. 5 6 7 1 Costul marginal, u.m. 20 30 50 2 Venit 150 180 210 3=1*30 Vmg 30 30 30 4=3/1 Care va fi oferta globala pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.? Cmg=Vmg=Preţ=30; Oferta globala=1000*6=6000 unitati 48. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de (volumul) producţia fabricata se prezintă astfel: Cantitatea de 0 10 20 30 40 50 producţie, unităţi 1 Venitul total, mii u.m. 0 100 190 270 340 400 2 Costul total, mii u.m. 50 110 185 260 350 450 3 Venit marginal 0 10 9 8 7 6 4=∆2/∆1 Cost marginal 0 6 7,5 7,5 9 10 5=∆3/∆1 Aplicând analiza marginală, determinaţi:

1. Venitul marginal Vmg=∆VT/∆Q 2. Costul marginal Cmg=∆CT/∆Q 3. Producţia care maximizează profitul agentului economic. Pentru a majora profitul firma va spori volumul producţiei pînă la acel moment, cînd creşterea MR va depăşi creşterea MC adică pentru cantitatea de 30 bucăţi unde MR=8 este mai mare decît MC=7,5 iar TC constant