Probleme La Macroeconomie Rezolvate.

PROBLEME(MACRO)

1. În anul curent economia s-a s-a caracterizat prin următorii următorii parametri: impozitele impozitele nete 10 mil.u.m.,

cheltuielile de consum 30 mil.u.m., mil.u.m., cheltuielile cheltuielile administraţiilor administraţiilor publice 12 mil.u.m., investiţiile 15 mil.u.m. şi exporturile nete 3 mil.u.m.. Determinaţi Determinaţi : 1. Cheltuielile globale; Cheltuielile globale (E)= C + I + G + Xn = 30+15+12+3=60 mln. u.m. 2. Venitul global; Venitul global = C + S(economii=investitii)+Tn(taxe nete)=30+15+10=55 mln. u.m. 3. PIB. PIB = (E ) = Cons + Invest + G + Xn = 60 mln. u.m. (metoda cheltuielilor) 2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale unei ţări:  Indicatori

Salarii şi alte venituri din muncă Cheltuieli de consum Impozite indirecte Dobânzi Profituri corporative Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi întreprinderile individuale Amortizarea Investiţii nete  nete   Export net

Mlrd.u.m.

592 601 139 48 148 74 156 227 59

Determinaţi: 1. Valoarea PIB; PIB=Vf+Am+Tx-Se Vf=salariu+dobinzi+renta+profit +venit din gosp taranesti si intrari individ= 592+48+148+74=862 PIB=862+156+139=1157 2. Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de venituri? Metoda fluxului fluxului de venituri veniturilor 3. Evaluaţi cheltuielile guvernamentale? G=PIB-C-Ib-Xn=1157-601-383-59=114 Ib = In+A = 227 + 156 = 383 3. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea amortizarea 170 u.m. Determinaţi: 1. PIN; PIN= PIB –  PIB –  A=  A= 6000-170=5830 2. Volumul importului=E importului=E –   –  Xn=  Xn= 260 –  260 –  (-80)  (-80) = 340 3. Investiţiile nete= nete= Ib-A=2480-170=2310 4. Investiţiile brute= brute= PIB –  PIB – C-G-Xn=6000-2800-800+80=2480 C-G-Xn=6000-2800-800+80=2480 4. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m.. Determinaţi:

1. PNN = PNB-A = 5000-A = 5000-200 = 4800 2. Exportul net = PIB-C-G-Ib = 5000-3000-960-1000 = 40 3. Amortizarea = Ib-In = 1000-800 = 200 5.  Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au

constituit 4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m., amortizarea 270 u.m. Determinaţi: 1. Mărimea investiţiilor = PIB – C-G-Xn = 9000-4600-2100-125 = 2175 2. Volumul importului = E-Xn = 570-125 = 445 3. PIN = PIB-A = 9000-270 = 8730 6. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum 1500 u.m., investiţii private brute 400 u.m., impozite colectate 400 u.m., cheltuieli publice 420 u.m., din ele 80 u.m. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Să se calculeze valoarea P.I.B. PIB= Cons + Invest + G + Xn = 1500+400+(420-80)=2240 7. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u.m.; plăţi de transfer 300

u.m.; impozite directe 200 u.m.; cheltuieli de consum 1200 u.m. Să se calculeze mărimea economiilor menajelor. VPd=C+S S=VPd-C VPd=VP-imp-plati neimpozabile VPd=1600-200-300=1100 S=1100-1200=(-100) - dezeconomii 8. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul

fiecăruia din ele pentru 2 perioade de timp:  Bunurile

A B C D

 Anul „n-1”

 Anul „n”

Cantitatea  Preţul  

Cantitatea  Preţul 

15 5 10 1

20 8 11 2

1 1 2 10

1 2 4 10

Determinaţi: 1. PIB nominal pentru ambele perioade; PIB nominal perioada n-1 = ∑PoQo = 15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10 = 15+5+20+10=50 PIB nominal perioada n = ∑P1Q1 = 20*1+8*2+11*4+2*10=20+16+44+20=100

2. PIB real pentru anul „n”; IPC=∑P1Qo / ∑PoQo=(1 * 15 + 2*5 + 4* 10 + 10 * 1) / (15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10=15+5+20+10)=75/50=1,5 PIB real pentru anul „n”= PIB n/ IP = 100/1,5=66,67

3. Indicele de deflaţie . Indicele de deflaţie = PIBn/ PIBr* 100 = 100/ 66,67* 100% = 150 % 9. Fie că o economie produce numai 3 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul

fiecăruia din ele pentru două perioade de timp:  Bunurile

Anul 2008

 Preţul

Anul 2005 Cantitatea

 Preţul

Cantitatea

A B C

10 27 655

10 6 3

15 24 425

8 7 5

Determinaţi: 1. Indicele Laspeyres; Indicele Laspeyres = ∑P1Qo / ∑PoQo = (10*8 + 27*7 + 655*5)/ (15*8+24*7+425*5)= (80+189+3275) / / (120+168+2125)=3544/2413=1,47

2. Indicele Paasche; Indicele Paasche= ∑P1Q1 / ∑PoQ1= 2227/1569=1,42

3. Indicele Fischer. Indicele Fischer= radical din1,47*1,42 = 1,72. 10. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă.

Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt dispuşi să se angajeze imediat. Determinaţi: 1. Gradul de ocupare a forţei de muncă; Ra= Pocupata/P tot *100%=6/15*100= 40%

2. Rata şomajului real. Rata şomajului real = Someri / Pop apta care cauta de munca * 100 = 1,5 / 7,5 *100=20% Someri = (8-6)* 3 / 4 = 1,5 Pop. apta care cauta de munca = PO + S= 6 + 1,5 =7,5 11. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane): Forţa de muncă Angajaţi

2000

2007

84889 80796

95453 87524

Determinaţi: 1.  Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007. U – numărul şomerilor 2000: Uo=Lo –  Eo=84889 –  80796=4093

ru(rata şomajului)=Uo/Lo*100%=(4093 / 84889)*100%=4,82% 2007: U1=95453 –  87524= 7929

ru=(7929 / 95453)*100%=8,31% 2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor? Creşterea numarului locurilor de munca, creşterea necesităţii de recalificare, creşterea nivelului economiei, etc.

3. Se poate de afirmat, că anul 2007 se caracterizează printr -o ocupare deplină a forţei de muncă? Nu, deoarece, 8,31% > 5-6%, procentul admis al nivelului şomajului într-o ţară cu economie de piaţă. 12. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil.

 persoane. După o lună, din numărul celor angajaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar un 1mil şomeri înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă. Determinaţi:

1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;

ruo=Uo/Lo*100%=[10 mil/(90 mil+10 mil)]*100=10%

2.  Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;

Nr celor angajati ramaşi = 90 mil –   0,5 mil=89,5 mil pers

3.  Numărul şomerilor peste 1 lună; U1= Uo –  1 mil+0,5 mil=10mil –  1 mil+0,5 mil=9,5 mil pers

4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.

ru1= U1/L1*100%=[9,5 mil/(89,5+9,5)]*100%=9,6% 13. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0

% în 2007 şi 4,8 % în 2008, PIB real în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m. Determinaţi: 1. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an; Legea lui Okun – devierea dintre şomajul real (Ur) şi şomajul natural (Un) va duce la devierea PIB Un (în condiţii normale)=5-6% Legea lui Okun: [(Vr-Vp)/Vp]*100%= ─ β*(Ur - Un) Unde: Vr=PIBr –  devierea de la PIBp Vp=PIBp – producţia obţinută în cazul folosirii depline a resurselor β – coeficient de sensibilitate (coef lui Okun) ≈3≈2,5 2005: - 3*(6,6% - 6%) = - 3*0,6%=1,8%, deci ↑ Uc şi Un cu 0,6%, duce la ↓ PIB cu 1,8%(0,018*100%) Un=Uf+Us=6% (U normal - admis) Ur=Uc+Un, unde Uf – şomaj fricţional, Us –şomaj structural, Un – şomaj natural, Uc – şomaj ciclic 2006: -3*(5,3% - 6%)= -3*(-0,7)=+2,1% - ↓ U cu 0,7 şi ↑ PIB cu 2,1% 2007: - 3*(5,0% - 6%)= -3*(-1)=+3% 2008: -3*(4,8% - 6%)= -3*(-1,2)=+3,6%

2. PIB potenţial pentru anul 2008. (PIBr – PIBp)/PIBp = ─ β*(Ur - Un) (PIBr –  PIBp)/PIBp=3,6% (PIBr –  PIBp)/PIBp =0,036; [(1479,4 - PIBp)/PIBp]*100%= - 3*(4,8 - 6); PIBp=1427,99 mil 14. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia  activa

în condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%. mlrd.u.m.  Anul  PIB potenţial 

PIB efectiv

2006 3000 2007 3800 2008 4125

3000 3705 3712,1

Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007: 1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial; Diferenţa absoluta: PIBef –  PIBp=3705 –  3800= -95mlrd Diferenţa relativă: PIBef/PIBp*100%=3705/3800*100%=97,5%

2. Rata şomajului. (PIBr-PIBp)/PIBp= ─ β*(Ur - Un), unde Un=6% (3705-3800)/3800=-3*(Ur-6%); -95/3800=-3*(Ur-6%) -0,025=-3(Ur-6%) Ur-6%=0,083; Ur=6,083%

15.  Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv

10%. Determinaţi: 1. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB faţă de şomajul ciclic este 2; β=2; decalajul = - β(Ur-Un), unde Un=6% Decalajul = - 2*(10-6)=-8% Abaterile PIBr de la PIBp =8%

2. Dacă PIB real a constituit 600 mil.u.m., care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic? PIBr=600mil; (600 –  PIBp)/PIBp = -8%; 600 –  PIBp = - 0,08PIBp; PIBp = 652,17 mil

16. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 –  2007:  Anii

IPC

2005

225

2006

274

2007

310

Determinaţi: 1. Rata inflaţiei pentru anul 2006; Inflaţia – creşterea mai rapidă a banilor în circulaţie decît creşterea bunurilor fabricate

ri=[(IP1 - IPo)/IPo]*100% ri=IPC-100% IPC=ΣP1*Qo/ΣPo*Qo ri(2006)=[(IP(2006) –  IP(2005))/IP(2005)]*100%=[(274-225)/225]*100%=21,8%

2. Rata inflaţie pentru anul 2007; ri(2007)=[(IP(2007) –  IP(2006))/IP(2006)]*100%=[(310-274)/274]*100%=13,1%

3.  Nivelul preţurilor în 2007 a crescut sau a scăzut? Nivelul preţurilor a creşcut cu aproximativ 36 (310-274)sau cu 13%

4. Rata inflaţiei în 2007 a crescut sau a scăzut? rata inflaţiei (ri) a scăzut cu aproximativ 8,7% (21,8 –  13,1) 17. În baza datelor din tabel:

 Anul

IPC

 Inflaţie/dezinflaţie  Rata nominală a  Rata reală

Rata

inflaţiei,

1 2 3 4 5

100 112 134 120 150

dobânzii, %

% 1

Inflaţie

12

Inflaţie

19,64

Inflaţie

10,44

Dezinflaţie

25

inflaţie

a dobânzii, %

12 17 15 18

0 -2,64 4,56 -7

Determinaţi: 1. Rata inflaţiei pentru fiecare an (în baza IPC); rata inflaţiei (ri)=IPC - 100% ri=(IPC1-IPCo)/IPCo

2. Care din situaţii se caracterizează prin inflaţie şi care –  prin dezinflaţie; Inflaţia – creşterea preţurilor în general: punctul 2 si 3 Dezinflaţie – reducerea preţurilor: punctul 4,5

3. Rata reală a dobânzii pentru anii indicaţi.. d’r=d’n – ri d’n=d’r+ri(π )-Efectul Fisher d’n-rata dobînzzii nominale; d’r –  rata dobînzii reale ri(π )-rata inflaţiei  

 

18. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul

natural 5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata reală al inflaţiei. R-ns: Curba lui Phillips – legatura dintre nivelul infţlaţiei şi nivelul şomajului: π=π  –β(U-Un)±e Unde: π – ritmul real al inflaţiei, π - ritmul inflaţiei aşteptate; U –  nivelul şomajului real; Un – nivelul şomajului natural, β – coef, indica reacţia i la Uc, e schimbările de şoc ale i e=0; π=π  –β(U-Un) π=4-0,5*(3,6-5,4)=4+0,9=4,9%  

 

 

19. O economie este descrisă de cur   ba lui Phillips: π 1 = π -1 –  0,7 (U-0,05).

Determinaţi: 1. Rata naturală a şomajului; Un=0,05=5%

2. Cu cât va creşte rata şomajului dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte? π(1)=4= π -1 –  0,7*(U-0,05) π(2)= π(1) – 4; π -1; U – constant, deci Δ π -1; Un =0 -4=-0,7*(U-0,05); -4= -0,7*U + 3,5% U=10,71 puncte, deci scaderea π va duce la majorarea şomajului cu 10,71 puncte procentuale

3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp.

pe termen lung Pe termen scurt - este o dreapta verticala 20. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m., venitul disponibil al menajelor constituie 700 u.m.,

iar înclinaţia marginală spre consum 0,8. Determinaţi: 1. Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului. I

C=Ca+C *Vd C=Ca+CI*Vd =100+0.8*700=660

2. Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare din partea statului (cu 50 u.m.)? transferuri = 50u.m. deci Vd=Vd0+50=750u.m. C=100+0.8*750=700u.m. Deci consumul se va majora cu 40u.m. (700-660=40u.m.) 21. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare sunt descrise prin

funcţia C = 123+0,8(Y-T). Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu 1220 u.m. C=123+0.8(Y-T) Vd=1220u.m. Vd=C+S Vd=Y-T Vd=123+0.8(Y-T)+S Vd=Y-T=1220 u.m. 1220=123+0.8*1220+S S=1220 –  123 –  976 = 121 u.m.

22. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în

tabel: Venitul disponibil (Vd)

Cheltuielile de consum (C)

 Economiile (S)

 Înclinaţia marginală

600 800

580 740

20 60

0.2

 spre economii (S’)

1000 1200 1400

900 1060 1220

100 140 180

0.2 0.2 0.2

Determinaţi: 1. Cheltuielile de consum; C 2. Economiile; S=Vd-C 3. Înclinaţia marginală spre economii. SI=1-CI de unde CI=∆ C / ∆V sau SI=∆S / ∆Vd 23.  Într-o economie, funcţia consumului reprezintă C = 5 + 0,7Y. Investiţiile autonome alcătuiesc I = 22 mil.u.m., iar valorile venitului disponibil sunt redate în tabel. Yd mil.u.m.

C

I

AD=C+I

80 90 100

61 68 75

22 22 22

83 90 98

I=Vd-C

 K= ∆Vd / ∆I  I=Vd-C

19 22 25

3.3 3.3

Determinaţi: 1. Cheltuielile de consum; in tabel 2. Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului disponibil;  AD=C+G+I+Xn 3. Multiplicatorul investiţional. Multiplicatorul investitional → raportul dintre cresterea Vd si cresterea I determina de cate ori sporul de I se cuprind in sporul de Vd. Vd=C+S; S=I; Vd=C+I; I=Vd-C 24. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); In=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele

=200 mil. lei. Calculaţi venitul naţional. C=225+0.7(Y-T); In=245mil lei; G=420mil lei; T=200(impozite)mil lei VN=PIB=C+Ib+G+Xn Ib=In+A; A=O => Ib=In=245mil lei Vn=Y VN=PIB=C+In+G+Xn; Xn=0 => VN=225+0.7(VN-200)+245+420 0.3VN=750 VN=2500lei 25. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin

următorii parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m.. Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor. C=10+0.8Y; I=60mld u.m.; G=100mld u.m.; PIB=C+G+I+Xn PIN=PIB-A PIN=C+G+I+Xn-A; Xn=0; A=0; => PIN=C+G+I=10+0.8PIN+100+60 0.2PIN=10+100+60=170 PIN=850 mld u.m. 26. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea

PIB se reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor, cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor. C=8+0.5Y; I=0.2Y; PIB=Y; G=50 mld u.m.; Xn=PNBa=5 mld. u.m. PIB=C+G+I+Xn PIB=8+0.5PIB+50+0.2PIB+5 0.3PIB=63

PIB=210 mld u.m. 27. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 –   3P, iar în anul

curent Y = 3 270 –  3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m. Determinaţi: 1. PNB de echilibru în perioada scurtă; AD0:Y=3300-3P; PNB=PIB=AD 0: 3000=3300-3P 1: 3000=3270-3P

AD1:Y=3270-3P;

PNB1=PNB0=3000 u.m.

Pe=100 Pe=90

2.  Nivelul inflaţiei în perioada lungă; ri = (P1-P0) /P0 *100%=(90-100)/100 *100%= -10%

- situatie de deflatie

3. Prezentaţi grafic situaţia dată. P

100

0

Pe

90

V

29. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.

Determinaţi: 1. Venitul naţional de echilibru; 30=0.25Vd-20 0,25Vd=50 VN=Vd; VN=200 u.m.

2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor majora economiile cu 20 u.m.? S1=S0+20 S0+20=0.25Vd-20 So=I 30+20=0.25Vd-20 0,25Vd=50 VN=280u.m. 30. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y– T) – 300, bugetul de stat este

echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m. Determinaţi: 1. Funcţia de consum; C’+S’=1 C=Ca+C’*Vd Ca=300 C’+S’=1 =>

C’=1-S’; C’=1-0,3=0,7 => C=300+0,7(Y-T)

2. Venitul de echilibru; AD=AS=V AD= C+G+I+Xn; Xn=0 V=300+0,7V+300+600 0,3V=1200 V= 4000 venitul de echilibru

3. Venitul disponibil; 4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m. V=300+0,7V+300+(600+100) 0,3V=1300 V=4333,33 u.m. 31. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât

venitul naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(YT), investiţiile I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe venit este egală cu 0,25. Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline. imp=Rimp*V Rimp=imp / venit AD=VN=C+G+I+Xn; Xn=0 Ve=Vo-153 Vo-153=151,3+0,8[(Vo-153)-0,25(Vo-153)]+0,25(Vo-153)+0,05(Vo-153)+85,4 Vo-153=151,3+0,8(0,75Vo-114,75)+0,25Vo-38,25+0,05Vo-7,65+85,4 Vo=343,8+0,6Vo -91,8+0,3Vo 0,1 Vo=252 Vo=2520 u.m. venitul national in cazul ocuparii depline 32. Dacă în economie impozitele autonome alcătuiesc 50 mln.u.m., veniturile agregate 4000

mln.u.m., cota impozitară 15%, suma colectărilor impozitare va fi: d. 650 mln.u .m..

Imp=Ta+(T*V), Ta-impozite autonome; V – venit; Tx= Ta+(t*V)=50+15%*4000=650 mln u.m.

t –  cota impozitului

33. Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.u.m., înclinaţia marginală spre consum este 0,75,

atunci PIB va creşte cu: d. 400 mii u.m. ΔPIB=ΔV=ΔG*1/1-C’ - efectul multiplicatorului ΔPIB=100*1/1-0,75=400 mln u.m. 34. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).

Determinaţi: 1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.? T1=To-1mln u.m AD=V=C+G+I+Xn; G,I,Xn=0; To=0 Ve=100+0,6[Ve-(To-1)]; Ve=100-0,6Ve+0,6 1,6Ve=100,6 Ve= 62,875 –  se va majora (direct)

2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.? G1=Go+1 AD=Ve=C+G+I+Xn; I,Xn=0 Ve=100+0,6(Ve-T)+Go-1; T,Go=0 Ve=100+0,6Ve-1 0,4Ve=99

 

Ve=274,5 –  se va micsora (invers)

35. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m.

guvernul a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală spre consum? PNB=PIB ΔG=60; ΔPIB=PIB1-PIBo=200 1-C’=ΔG/ΔPIB C’= 1- (ΔG/ΔPIB) = 1 – (60/200)=1-0,3=0,7 36. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar

înclinaţia marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate? ΔPIB=ΔG*1/(1-C’) ΔPIB=ΔG*1/(1-C’)=2*1/1-0,8=10 mld u.m 37. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia

marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m.. 1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)? ΔPIB=ΔG*1/(1-C’) = ΔG*K ; ΔPIB=Ye-Y ΔG=ΔPIB/ K=(3700-3500)*5=40 trebuie sa se majoreze

2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante),  pentru ca economia să atingă starea de echilibru? Incasari impozitare = 0,8*(3700-3500) = 160 u.m Pt a ajunge in stare de echilibru (Vefectiv=Vechilibru) incasarile impozitare trebuie sa se micsoreze cu 160 u.m ceea ce va genera majorarea venitului, si nemijlocit atingerea situatiei de echilibru. 38. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y –T); investiţiile constituie 1500

u.m.; cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat. Determinaţi: 1. Venitul de echilibru; Ve=C+G+I+Xn; Xn=0 Ve=500+0,75Ve+1500+1000 Ve=0,75Ve+3000 0,25Ve=3000 Ve=12000 u.m.

2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile  publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică. Ve=1000u.m.; C'=0,75; I=1500 ∆G=∆PIB*(1-C’)= (12000 - 10000)*(1-0,75)=500 u.m. trebuie sa se majoreze 39. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T

= 400 u.m. Determinaţi: 1. PIB de echilibru; PIB = C + G + I + Xn, PIBe = 1000+0,9PIB+600 + 390,

0,1PIBe = 1990, PIB = 19900. 2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale; K= 1: (1-C`), C`= 0,9, k= 10 3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei. ∆ PIB = ∆G* K= 1*10 = 10 mil. lei –  cu 10 mil. lei se va majora PIB la modificarea G cu 1 mil. lei 40. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor  184,5 u.m., achiziţiile guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa  impozitului  pe venit ca să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda  bugetului echilibrat? C` = 0.8 T = 0,25*V V0 = C + G + I = 0,8(V- 0,25*V) + 307,5 + 184,5; 0,4V = 492; V= 1230; V1 = 1,2 * V0 = 1476, Mod. V = 1476 –   1230 = 246 - mod.V = mod.G * 1/(1-0,8); mod.G = 49,2 u.m; G1 = 307,5 + 49.2 = 356,7 u.m –  marimea noilor achizitii guvernamentale. 1476 = 0,8(1476 – t *1476) + 356,7 + 184,5; 1180,8 t = 246; t = 0,21 –  cota noului impozit C = 0,8(V-T); 41. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Oferta monetară este de 510 mlrd.u.m.  Rata anuală a dobânzii, %

14 13 12 11 10 9 8

Cererea de monedă pe motiv  speculativ

Cererea monetară totală

30 50 70 90 110 130 150

400+30=439 400+50=450 470 490 510 530 550

Determinaţi: 1. Cererea monetară totală; in tabel 2. Rata dobânzii de echilibru; Ls=Ld = 510 = dodinda = 10% 3. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m. Rde = 9%; 4. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară se reduce până la 450 mlrd.u.m. Rde = 13% 42. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIB nominal, oferta monetară este de 350 mlrd.u.m., iar cererea pe motiv speculativ este reflectată în tabel: r 16 14 12 10

Ls 100 150 200 250

Ld, totala 200+100=300 200+ 150= 350 400 450

Determinaţi: 1. Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu 2000 mlrd.u.m.; Ltranzactionala = 10% *2000= 200; Ld = Om = 350 => dobinda=14% 2. Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă oferta monetară va creşte de la 350 la 400 mlrd.u.m.? Ld = Om = 400 => dobinda=12% 43.  În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele

financiare. Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente: a) cererea pentru bani ca avere scade;  b) impozitul pe venit creşte; c) exportul ţării creşte.  Evenimentul

1 a  b c

Care piata este influentata

2 monetara  bunurilor  bunurilor

Ce curbă in IS -

Cum se

influenţată

3 LM IS IS

Cum se

modifică

 LM este

modifică

venitul

naţional  4 Mics VN Mics, VN Maj. VN

rata

dobănzii 5 Majoreaza Miscoreaza Majoreaza

44.  În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele

financiare. Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente: a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;  b) viteza de rotaţie a banilor scade; c) oferta de bani creşte.  Evenimentul

1 a  b c

Care piaţă

Ce curbă in

Cum se

Cum se

este

 IS-LM este

influenţată 2  bunurilor monetara monetara

influenţată 3 IS LM LM

modifică venitul naţional  4 Maj. VN Mics, VN Maj. VN

modifică rata dobănzii 5 Majoreaza Majoreaza Miscoreaza

45. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri: 19650 u.m.,

importul de bunuri: 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m., venituri plătite investitorilor străini: 1394 u.m.,cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări:1919 u.m.,veniturile ţării din turism:1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior: 2388 u.m., ieşirea de capital din ţară: 4174 u.m., intrarea de capital în ţară: 6612 u.m. Determinaţi: 1. Soldul contului curent = (19650-21758) + (1750-: 1919)+ (-2388) = -4665 u.m;

2. Soldul contului de capital şi financiar = (3621-1394) +(6612 –  4174) = 4665 u.m; 3. Soldul balanţei de plăţi = -4665+ 4665 = 0. 46. Presupunem că funcţia exportului net este Nx = 50 –   0,1Y, iar curba respectivă o notăm cu  Nx. a) Cînd exportul net este zero (export = import) cît de mare este venitul?  Nx=0, 50 –  0,1Y= 0, Y= 500  b) Cînd exportul net autonom creşte cu 10 u.m., deoarece a crescut activitatea în străinătate, care este funcţia exportului? Notaţi acestă curbă cu Nx'.  Nx= Nxautonom – Nx`Y; Nx= 50+10 -0,1Y; Nx` = 60-0,1Y; c) Cînd funcţia exportului este Nx = 60 – 0,1Y şi exportul net este zero, cît de mare este output-ul?  Nx=0; 60-0,1Y(PIB)=0; PIB = 600; d) Dacă valoarea monedei naţionale creşte, făcînd ca importurile autonome să crescă cu 15 u.m, pe cind exporturole autonome scad cu 5 u.m., care va fi funcţia exportului? (notaţi această curbă cu Nx'').  Nx'' = 50-5 –  0,1Y+15; Nx'' = 60 –  0,1Y e) Pentru funcţia Nx = 40 –  0,1Y, dacă exportul net este zero, care este nivelul output-ului agregat?  Nx = 0; 40-0,1Y(PIB) = 0 PIB=400, f) Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute în punctele a-e.(de facut) 47.Dacă funcţia exportului net este Nx = 100 - 0,2Y, exportul net va fie gal cu zero pentru un venit egal cu :  Nx = 0; 100-0,2Y= 0; Y = 500u.m a) 300 u.m. b)400 u.m. c)500 u.m. d)600 u.m. 48. Folosiţi următoarele date pentru a elabora balanţa comerţului cu mărfuri, balanţa contului curent, balanţa contului de capital şi balanţa de plăţi a unei ţări. Presupunem că nu există modificări în rezervele de valori ale guvernului şi organismelor oficiale. Indicatori Suma, u.m. Exportul de mărfuri 19 650 Importul de mărfuri 21 758 Venitul din dobînzi încasate de locuitorii ţării 3 621 Venitul din dobînzi plătit străinilor  1 394 Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării 1 919 Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară 1 750 Transferurile unilaterale ale ţării 2 388 Fluxurile ieşirilor de capital din ţară 4 174 Fluxurile întrărilor de capital în ţară 6 612 1. Soldul contului curent= (Ex - Im) + (Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară - Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării) + (-Transferurile unilaterale ale ţării) = (19650-21758) + (1750- 1919)+ (-2388) = -4665 u.m; 2. Soldul contului de capital şi financiar = (Venitul din dobînzi încasate - Venitul din dobînzi  plătit) + (Fluxurile întrărilor - Fluxurile ieşirilor) = (3621-1394) + (6612 –  4174) = 4665 u.m;

3. Soldul balanţei de plăţi = Soldul contului curent + Soldul contului de capital şi financiar = 4665+ 4665 = 0 49. Calculaţi în baza datelor din tabel soldul contului curent, soldul contului de capital şi soldul  balanţei de plăţi externe. Indicatori Mln. u. m. Export de bunuri şi servicii  145 Import de bunuri şi servicii  167 Venituri din exterior 20 Venituri către exterior  15 Transferuri externe nete 5 Import de capital 24 Export de capital 18 Soldul contului curent=(Ex - Im)+(Vt din exterior –  Vt catre exterior)+(Tr externe) = (145 –  167) + (20-15) + (-5) = -22; Soldul contului de capital şi financiar = (Ex de capital –  Im de capital)=18-24 = -6; Soldul balanţei de plăţi = Soldul contului curent + Soldul contului de capital şi financiar  = -22 +(-6) = -28 mln u.m, 50. Situaţia într -o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.): Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd, Investiţiile I = 100-5i, Achiziţii guvernamentale G = 100, Taxele T = 100 Exportul net Nx =50 - 0,1Y Masa monetară M = 100 Cererea de monedă L = 0,2Y –  10i, Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului. a) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru. V = C+G+I+Nx; V= 47,5+0,85(V-T)+100 +100-5*i + 50 –  0,1V; 0,25V = 212,5 –  5i; M=L; 100=0,2V-10i; 100=170-4i-10i 14i=70 i=5 0,25V=212,5-5i V=850-20i V=850-20i V=750  b)Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la nivelul de echilibru al venitului? I=5%, iar prin faptul ca exista o mobilitate a capitalului balanta de plati este echilibrata. Nx= 50-0.1; Soldul cintului curent= 50-0,1*750 = -25mil u.m Soldul balanţei de plăţi = Soldul contului cur ent; Soldul contului de capital şi financiar = +25 mil u.m

c) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentală asupra venitului de echilibru? Dar asupra balanţei de plăţi? C`=0,85 ∆PIB= ∆G *1/(1-C”)= 10*1/(1-0,85) =66,67; Majorarea G cu 10 u.m va influenta asupra consumului in sensul majorarii acestuia.

 

G1=100+10=110; PIB1=750+66,7=816,67;  Nx=50-0,1PIB=50-0,1*816,67=-31,667 –  soldul contului curent Balanta de plati=-31,667+25=-6,667 –  pasiva 51. Calculaţi pe baza datelor din tabel soldul contului curent. Indicatori Mln. u. m. Export de bunuri şi servicii  240,5 Import de bunuri şi servicii  120,5 Venituri din exterior 20 Venituri către exterior  15 Transferuri externe nete -5 Soldul contului curent =(240,5 –  120,5) +(20-15)+(-5) = +120 mln u.m 52.. Figura de mai jos prezintă piata valutară intre două ţări Molodva şi SUA.: a. explicaţi semnificaţia celor două curbe? Curba S  –  arată oferta de lei a razidentilor dinRM care doresc să cumpare bunuri si valori dinUSA. Curba D  –  reprezintă cererea de lei a rezidentilor dinUSA care doresc să cumpere bunuri si servicii din RM;  b. care este nivelul de echilibru al cursului de schimb în cazul unui sistem de cursuri flotante? ON este nivelul de echilibru al cursului de schimb,. La acest punct soldul balantei de plăti este 0. c. presupunem un regim de curs fix cu rata stabilita la nivelul OA. Ce masuri se asteapta din partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz? La rata de schimb OA există un exces de cerere de lei (=[BC]) care trebuie oferit de BNM în schimbul adăugirilor la rezervele sale valutare străine. Soldul balantei de plăti este pozitivă. d. nivelul cursului de schimb este stabilit la nivelul OF. Ce masuri se asteapta din partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz? OF  –  există un deficit al balantei de plati (= cu segmentul GH), BNM trebuie să micsoreze excesul de ofertă de lei pe baza rezervelor sale de valută străină. e. Ce masuri ar fi necesare daca Guvernul ar dori sa mentina pe termen lung nivelul OF al cursului? Pe termen lung deficitul balantei de plăti nu poate fi sustinut pt că rezervele de valută străină se epuizează. Pt a mentine rata de schimb OF Guvernul RM trebuie să influenteze D si S astfel ca rata de schimd OF să fie rata de achilibru. Promovarea bunurilor moldovenesti în USA este imosibil să se facă, astfel că este mai probabil ca Guvernul să ia măsuri de descurajare a importulor poate printr-o politică contractionistă. rata deschimb$/leu

S F-----------------G--------H  N------------------- E A-------------B---------C D

Cantitatea de lei

53. Presupunem ca pretul unei lire sterline este 2$ , iar pretul uneui EURO este 0,4 $. a. Care ar trebui sa fie pretul lirei sterline exprimat in EURO ? 1 liră = 2$/0,4$ /euro = 5 euro  b.Daca piata ar plati 6 EURO pentru o lira sterlina, cum ar putea un englez sa obtina profituri  pe urma unei activitati de arbitraj ? 54. Presupunem ca cursul de schimb este 80 lei / $. Inflatia in Moldova este 5%, iar in SUA este zero.Cat ar trebui sa fie cursul de schimb dupa un an, tinand cont de teoria paritatii puterii de cumparare. Ri=IP-100% ; 5%=IP-100% ; IP=105% Curs de schimb= 80*105%=84 lei/$ 55. Fie următoarele date referitoare la două ţări A şi B, intr-o anumită perioadă de timp : Perioada Curs de schimb Indicele preţurilor  Indicele preţurilor  Curs de schimb Curs de schimb calculat  Nominal 1 în ţara A 2 în ţara B =nation 3 Real 4=1*3/2 în funcţie de PPP= 4* 3/2 1340 73.0 81.9 1503,37 1686,66 1. 1430 75.1 84.0 1599,46 1789,01 2. 1620 80.4 86.6 1744,92 1879,48 3. 1750 83.5 92.4 1936,53 2142,94 4. 1610 90.8 98.8 1751,85 1906,20 5. 1780 100.0 100.0 1780,00 1780,00 6. 1770 104.9 105.4 1778,44 1786,92 7. 1770 108.7 108.2 1761,86 1753,76 8. 1510 110.6 111.7 1525,02 1540,19 9. 1540 113.8 113.8 1540,00 1540,00 10. 1590 116.5 115.1 1570,89 1552,01 11. 1570 122.4 120.9 1550,76 1531,76 12.

a. să se calculeze curs de schimb real in fiecare an din perioada respectiva. Curs de schimb real=Curs de schimb nominal*B(tara nationala)/A  b. sa se calculeze curs de schimbin functie de PPP. Curs PPP = curs real * B/A. 56. În figura de mai jos este prezentat echilibrul intern şi extern al balanţei de plăţi.

a. descrieţi ce se întâmplă în cadranele 1,2,3,4. 1 –  deficit, sub-utilizare, 2 –  deficit inflaț ie, 3 –  excedent inflaț ie, 4- excedent, sub-utilizare;  b. În care cadran avem excedent al plăţilor şi în care deficit. 3,4 –  excedent, 1,2 - deficit c. În care cadran avem inflaţie. 2; 3 d. În care cadran avem subocupare. 1; 4 Rata dobanzii interne

3 4

BP= 0

1 0

2 Y*

venitul Y

57. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C = 170 + 0,75Yd I = 350 - 20r G = 500 T = 0,2Y  Nx = 280 L = 0,6Y -10r M/P=400 Calculaţi: 1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru 2. Venitul disponibil, consumul, economiile personale, investiţiile 3. Veniturile din impozite şi soldul bugetar 4. Cererea de monedă 58. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii: C=50 + 0,8 Yd I = 200-10r T = 0,25Y G = 400 L = 0,4Y-8r M=580 P=2 Determinaţi: -  Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru V= C+G+I+Nx; Nx=0; V= 50 + 0,8( V –  0,25V) +400 + 200- 10r; 0,4V= 650 –  10r; L = M; 0,4V-8r = 580; 0,4V – 8r=580 650-10r-8r=580 18r=70 r=3,89 0,4V= 650 -10r V=1625 – 25r V=1625-25r V = 1527,75 - Consumul şi economiile C = 50 + 0,8(V-0,25V) = 50 + 0,8*(1527,75 –  1527,75 *0,25) = 966,65; S = Vd –  C = (1527,75 –  1527,75 *0,25) –  966,65 = 179,16 - Soldul bugetar. = 0,25V –  G = 0,25*1527,75 –  500 = -118 –  deficit, - Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru. C` = 0,8; ∆V = ∆G * 1/(1-C”)= 100*1/(1-0,8)= 500 –  majorarea Venitului V1 = V0 + 500 = 1527,75 +500 = 2027,75 L=M; 0,4*2027,75 -8r = 580; 8r = 231,1; r = 28,89%