Privatiunea Ilegala de Libertate

Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova Institutul de Stat de Relatii Internationale din Moldova

Tema: Privaţiunea ilegală de libertate

Efectuat: Muntean Irina Verificat: Iațco Larisa

2015 1

Conținut: Introducere……………………………………………………………..….....…3 Noțiunea privațiunii ilegale de libertate…………………………………...….4 Calificarea privațiunii ilegale de libertate…………………………………….5        

Obiectul juridic special……………………………………….…………5 Obiectul juridic material………………………………………..………5 Latura obiectivă…………………...…………………………………….5 Subiectul………………………………………………………………….6 Latura subiectivă………………………………...………………………6 Consumarea………………………………...……………………………6 Forme agravate……………….………………………………………….7 Sancțiunea……………,………………………………………………….7

Privațiunea ilegală de libertate în Germania…………….…………..……7 Privațiunea ilegală de libertate în Franța…………………………...…….9 Privațiunea ilegală de libertate în Italia ……………………………….….9 Concluzie……………………………………………………………..….…10

2

Introducere Dreptul penal ca ramură a sistemului de drept ce cuprinde totalitatea normelor juridice ce reglementează conduita persoanelor, precum şi relaţiile dintre ele în raport cu valorile sociale fundamentale ocrotite de legea penală, prin interzicerea, sub ameninţarea unei sancţiuni penale, a acţiunilor sau inacţiunilor care pun în pericol aceste valori, în scopul apărării lor prin prevenirea infracţiunilor şi prin aplicarea sancţiunilor celor care le săvârşesc. Pentru aceasta dreptul penal stabileşte ce fapte constituie infracţiuni, precum şi sancţiunile ce trebuie aplicate celor care le comit. ~ pozitiv cuprinde totalitatea normelor de drept penal în vigoare la un moment dat (legislaţia penală activă).1 Scopul principal al Codului Penal constă în apărarea celor mai importante relaţii sociale de atentatele criminale. În lege sunt enumerate blocurile de bază ale sistemului de relaţii sociale care constituie obiectul juridico-penal al apărării. Stabilind acest scop, legiuitorul a luat în consideraţie schimbările esenţiale, calitative, care au avut loc în politică, economie şi în alte sfere sociale ale societăţii şi ale statului. Dreptul penal are, după cum rezultă din dispozițiile primului articol din Codul Penal un rol de mare însemnătate în ceea ce privește apărarea valorilor fundamentale ale societă ții. Acest rol al dreptului penal se evidențiază cu o deosebită pregnanță tocmai în partea sa special, deoarece această parte a dreptului penal, reflectînd interesele fundamentale ale societă ții, stabilește, în normele pe care le cuprinde, faptele prin care se încalcă aceste interese, precum și sanțiunile ce se aplică celor care se fac vinovați de săvîrșirea lor.2 In aceast referat, mă voi axa în special pe articolul 166 al capitolului III, infrac țiuni contra libertății, cinstei și demnității persoanei, intitulat “Priva țiunea ilegală de libertate”. Prin privațiune ilegală de libertate înțelegem lipsirea sau restricția ilegală a posibilită ții unei persoane de a acționa fizic sau de a se mișca nestingherit în spațiu, potrivit voinței sale. Dreptul la libertate, care este un drept fundamental al persoanei, presupune, înainte de toate, posibilitatea acesteia de a se deplasa și de a acționa în raport cu propria voință, ceea ce constituie o condiție absolut necesară manifestării sale activeîn relațiile din cadrul societății. In urmatoarele pagini, infracțiunea privațiunii ilegale de libertate va fi analizată utilizînd Codul Penal al Republicii Moldova, monografii, comentarii al doctrinarilor. Pe lîngă aceasta, va mai fi relatată aceași infracțiune în Germania și Statele Unite ale Americii, două sisteme de drept diferite de cel al Republicii Moldova. 1 Drept penal, partea specială, volumul I, Sergiu Bogdan, ediția a II-a, editura Sfera, Colecția Universitaria, 2007

2 Drept penal Roman, partea specială, volumul I, Octavian Loghin, Tudorel Toader, edițiaa IV-a,Casa de Editură și Presă “Șansa” 2001

3

Noțiunea privațiunii ilegale de libertate In Codul Penal al Republicii Moldova 3, privațiunea ilegală de libertate se regăsește în partea specială, capitolul III, articolul 166. Această infracțiune este redată în felul următor:

Privaţiunea ilegală de libertate a unei persoane, dacă acţiunea nu este legată cu răpirea acesteia, se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 120 la 240 de ore sau cu închisoare de pînă la 2 ani. Aceeaşi acţiune săvîrşită: b) asupra a două sau mai multor persoane; c) cu bună-ştiinţă asupra unui minor sau a unei femei gravide ori profitînd de starea de neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vîrstei înaintate, bolii, handicapului fizic sau psihic ori altui factor; d) de două sau mai multe persoane; e) cu aplicarea violenţei periculoase pentru viaţa sau sănătatea persoanei; f) cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani.

Dreptul la libertate, care este un drept fundamental al persoanei, presupune, înainte de toate, posibilitatea acesteia de a se deplasa și de a acționa în raport cu propria voință, ceea ce constituie o condiție absolut necesară manifestării sale activeîn relațiile din cadrul societății. Privarea unei persoane de această posibilitate, îmiedicarea ei de a se deplasa și ac ționa în conformitate cu voința sa și interesele care îi sunt ocrotite de lege, constituie, de aceea, o faptă care prezintă pericol secial. Această faptă a fost incriminată sub denumirea “Privațiunea ilegală de libertate”. Acțiunea de Privațiune ilegală de libertate se poate comite pintr-un singur act sau prin mai multe acte de imobilizare, împiedicare sau reținere a unei persoane de a se mișca, deplasa ori acționa fizic după voința sa, sau de obligare, silire a unei persoane de a se mi șca, deplasa, acționa contrar voinței sale.4 3 Codul Penal al Republicii Moldova Nr. 985 din 18.04.2002, publicat: 14.04.2009 în Monitorul Oficial Nr. 7274

4 Drept penal, partea specială, volumul I, Sergiu Bogdan, ediția a II-a, editura Sfera, Colecția Universitaria, 2007

4

Privațiunea ilegală de libertate poate fi totală (cînd victimei i se administrează o substan ță narcotică și nu se mai poate deplasa în nici un fel sau victima este imobilizată) sau par țială (cînd victima are o libertate limitată, în sensul că se poate deplasa în interiorul unui permis de infractor, dar nu poate să părăsească acel spatiu). Privațiunea ilegală de libertate trebuie să aibă o anumita durată, doar astfel se produce si urmarea prevazuta de lege, si anume ca o persoana să fie lipsită de libertate. Evident că Legea nu prevede cît timp este necesar ca Privațiunea ilegală de libertate să aibă un caracter infracțional.

Calificarea privațiunii ilegale de libertate Obiectul juridic special Infracțiunea are ca obiect juridic special relațiile sociale referitoare la libertatea fizică a personei, adică la dreptul acesteea de a se deplasa și acționa în conformitate cu propria sa voință. In afara acestor relații sociale, prin săvîrșirea faptei, în anumite împrejurări prevazute drept circumstanțe agravante, sunt puse în pericol sau chiar încălcate și alte relații sociale, care constituie, în felul acesta, obiectul juridic secundar al infracțiunii (relațiile sociale referitoare la integritatea corporală și sănatatea persoanei, dacă fapta a pus în pericol sănatatea victimei, relațiile sociale referitoare la dreptul la viață al persoanei, dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei). 5

Obiectul material Lipsirea de libertate în mod ilegal nu are, de regulă, un obiect material. Totu și, un asemenea obiect, constînd în corpul victimei, apare în cazul unor forme agravate ale infracțiunii (de exemplu, cînd victima este supusă unor suferințe).

Latura obiectivă Lipsirea de libertate în mod ilegal presupune, sub aspectul laturii obiective, o fapta prin care o persoana este lipsită de libertatea fizică, adică de posibilitatea de a se deplasa, ac ționa în conformitate cu propria sa voință. De cele mai multe ori, această faptă constă într-o ac țiune (de exemplu, faptuitorul închide persoana într-o încapere împiedicînd-o astfel să se deplaseze, sau, dimpotrivă, o urca într-un vehicul, silind-o să se deplaseze). În unele cazuri, fapta se poate realiza și printr-o inacțiune (în cazul nepunerii în libertate a persoanei care a fost lipsită de libertate in mod ilegal, dupa încetarea cauzei care a determinat luarea măsurii). 6

5 Drept penal Roman, partea specială, volumul I, Octavian Loghin, Tudorel Toader, edițiaa IV-a,Casa de Editură și Presă “Șansa” 2001

5

Pentru existența infracțiunii, nu interesează locul și nici timpul săvîrșirii faptei; o persoană poate fi lipsită de libertate în propria sa locuință sau intr-un alt loc public sau privat, în timpul nopții sau în timpul zilei. De asemenea nu interesează mijloacele folosite de făptuitor, acestea pot consta în violență, amenințare, inducere în eroare, sustragere etc. De exemplu, făptuitorul folosindu-se de forța sa fizică, imobilizează victima de un copac sau cu pistolul în mana, o sileste sa se indrepte intr-un anumit loc sau amăgind-o ca este așteptată de o rudă, o determină să-l urmeze sau victima, aflandu- se pe acoperisul casei, sustrage scara pe care urma să coboare etc. Dacă mijlocul folosit de făptuitor constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile referitoare la concursul de infracțiuni. Astfel, în practica judiciară sa decis - de exemplu - că răspunde atat pentru infracținea de lipsire de libertate în mod ilegal cît și pentru infrac țiunea de omor inculpatul care urmărind să lipsească de libertate pe concubinul surorii sale, pentru ca aceasta să-și poata lua lucrurile din locuința lui, l-a lovit cu pumnul si picioarele în abdomen si torace, după care, pe cînd victim, se afla în stare de inconștien ță a legato de un copac, in urma loviturilor primate – care i-au provocat rupturi ale ficatului și plămînilor – victima a încetat din viață. Privațiunea de libertate a unei personae dobîndește de asemenea, caracter ilegal, atunci cînd nu sunt respectate condițiile impuse de lege. Astfel, de exemplu legea îngăduie prinderea infractorului surprins în flagrant delict, dar impune ca aceasta să fie condus imediat n fa ța autorităților. Dacă infractorul nu este dus imediat în fața autorităților sau este condus în altă parte, privarea de libertate are caracter ilegal și constituie infracțiune. Legea nu conține nici o precizare în ceea ce privește durata perioadei de timp în care victim trebuie să fie lipsită de libertate pentru ca fapta să constiuie infrac țiune, ceea ce înseamnă că această durată poate varia între limite foarte largi. 7

Subiectul Intrucît legea nu condiționează existența infracțiunii de vreo calitate specială a făptuitorului, subiect al acestei infracțiuni poate fi orice persoană. Participația penală este posibilă atît în forma coautorului cît și în forma înstigării sau a complicității. Dacă fapta este săvarșită de două sau mai multe persoane împreună, infracțiunea este mai gravă, potrivit alin, 2 al art. 189. CP. 8 6 https://ro.scribd.com/doc/53312624/lipsirea-de-libertate-in-mod-ilegal#scribd

7 Codul Penal al Republicii Moldova Nr. 985 din 18.04.2002, publicat: 14.04.2009 în Monitorul Oficial Nr. 7274

8 Drept penal partea specială volumul II, Sergiu Brînză, Xenofon Ulianovschi, Vitalie Stati, Vladimir Grosu, Ion Țurcanu, ediția a II-a, Cartier Juridic, 2005, 760p

6

Latura subiectivă Privațiunea de libertate în mod illegal se săvîrșește cu intenție. Aceasta poate fi direct ă sau indirectă, după cum fătuitorul prevăzînd că acțiunea sau inacțiunea se are ca urmare lipsirea de libertate a persoanei, a urmărit sau a acceptat producerea acestui rezultat. Intenția făptuitorului include cunoașterea caracterului illegal al acțiunii sau inacțiunii. Dacă fătuitorul lipsește de libertate o persoană, crezînd în mod greșit că se află în una dintre situațiile în care legea îi dă acest drept, fapta nu are character penal, deoarece eroarea în care se găsește acesta îi înlătură vinovăția.

Consumarea Tentativa infracțiunii de privațiune de libertate în mod illegal este pedepsită de lege. Consumarea infracțiunii are loc în momentul în care e produce urmarea faptei, adică momentul în care persoana este lipsită de posibilitaea de a se deplasa și ac ționa în conformitate cu voința sa. Întrucît starea de privațiune de libertate a persoanei durează se prelungește în timp, prin natura faptei, pină în momentul în care intervine o ac țiune care îi pune capăt, infracțiunea de privațiune de libertate în mod illegal este o infracțiune continuă. Ca orice infracțiune continuă ea are și momentul epuizării care este momentul în care intervenind o acțiune contrară celei inițiale, încetează starea de privațiune de libertate a persoanei.9

Forme agravate Infracțiunea de privațiune de libertate în mod illegal are mai multe forme agravate, care sunt prevăzute în ordinea gravității lor. a) Săvîrșirea faptei prin simularea de calități oficiale. Circumstanța agravantă se referă la procedeul folosit de făptuitor, acesta simulează, pretinde că are o calitate oficială, pe care în realitate nu o deține. Procedeul folosit avînd efect intimidant asupra victimei, aceasta nu mai opune rezistență, ceea ce face fapta să fie mai ușor săvîrșită. b) Săvîrșirea faptei prin răpire. Circumstanța agravantă se referă la procedeul folosit de făptuitor: acesta răpește o persoană, o ia din locul unde se află și o duce într-un al loc, înpotriva voinței sale, unde o privează de libertate. c) Săvîrșirea faptei de către o persoană înarmată. Privațiunea de libertate în mod illegal, săvîrșită de o persoană înarmată este mai gravă deoarece relevă un grad sporit de pericol social al făptuitorului, acesta înțelegînd să recurgă pentru săvîrșirea infrac țiunii șa mijloace de natură să-i asigure într-o mai mare măsură reușita.10 9 Drept penal, partea specială, volumul I, Sergiu Bogdan, ediția a II-a, editura Sfera, Colecția Universitaria, 2007

10 Drept penal Roman, partea specială, volumul I, Octavian Loghin, Tudorel Toader, edițiaa IV-a,Casa de Editură și Presă “Șansa” 2001

7

d) Săvîrșirea faptei de 2 sau mai multe prsoane împreună. Prin Săvîrșirea faptei de 2 sau mai multe prsoane împreună se înțelege săvîrșirea faptei de 2 sau mai multe personae în calitate de coautori, precum și săvîrșirea faptei de 2 sau mai multe prsoane dintre care cel puțin una în calitate de autor, iar cealaltă sau celelalte în calitate de complici concomitenți. e) Cererea unui folos material sau a oricărui alt avantaj în schimbul eliberării. Infracțiunea de privațiune de libertate în această formă agravată absoarbe, infrac țiune de șantaj. Este vorba, așadar, de o infracțiune complex în care legiuitorul a inclus, ca o circumstanță agravantă, fapta incriminată. f) Săvîrșirea faptei asupra unui minor. Circumstanța agravantă se referă la victim infracțiunii, care trebuie să fie un minor. Periculozitatea sporită a infracțiunii decurge, în acest caz, din aceea că victima, nefiind încă pe deplin format din punct de vedere fizic și psihic, fapta poate avea consecințe dintre cele mai grave, în ceea ce privește dezvoltarea ei ulterioara. g) Supunerea victimei unor suferințe. Suferințele la care este supusă victim pot fi fizice sau psihice și ele pot decurge din modul in care făptuitorul a executat infrac țiunea sau din tratamentul pe care i la aplicat victimei in timpul cît a lipsito de libertate. h) Punerea în pericol a sănătății sau a vieții victimei. Circumstanța agravantă constă în aceea că fapta este săvîrșită în asemena condiții în cît se creează o stare de pericol pentru sănătatea și viața victimei. i) Cererea ca, în schimbul eliberării, statul, o persoana juridică, o organizație internațională interguvernamentală sau un grup de personae să îndeplinească sau să nu îndeplinească un anumit act. Este vorba de condiționarea eliberării persoanei lipsite de libertate de satisfacerea unei cereri formulate de făptuitor. j) Moartea sau sinuciderea victimei, ca urmare a faptei. Circumsanța agravantă se referă la producerea pentru săvîrșirea faptei aunui rezultat mai grav, constă în moartea sau sinuciderea victimei. 11

Sancțiunea Lipsirea de libertate în mod ilegal, săvîrșită în împrejurările prevazute in art. 166 alin. 2 CP, se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 12 ani. Dacă infracțiunea se savar șeste în condi țiile alin. 3 al textului, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani. Tentativa la această formă agravată a infracțiunii este pedepsită. Constituie tentativă și producerea sau procurarca mijloacelor, a instrumentelor sau luarea de măsuri în vederea comiterii faptei prevazute în alin. 3 (art. 166 alin. 6). În sfarsit, dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei sau sinuciderea ei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani.

Privațiunea ilegală de libertate în Germania 11 Drept penal Roman, partea specială, volumul I, Octavian Loghin, Tudorel Toader, edițiaa IV-a,Casa de Editură și Presă “Șansa” 2001

8

Legea germană denumeşte lipsirea de libertate „răpire” şi îi consacră o reglementare bogată care detaliază în concret multe aspecte pe care le poate îmbrăca această infracţiune. 12 Lipsirea de libertate fizică a persoanei conform legii germane îmbracă multiple forme de materializare incluzând şi fapte de punere în sclavie, ameninţare, de asemenea fapte care aduc atingere siguranţei naţionale, bunului mers al justiţiei, sau care aduc atingere bunului mers al vieţii sociale şi ordinii publice. Tehnica de reglementare face dificilă o privire de ansamblu asupra acestor texte care reglementează vătămările aduse libertăţii persoanei, încercând chiar să prevadă anumite concursuri cu alte infracţiuni şi căutând să statueze un tratament particular. În doctrina și jurisprudența germană se consideră că pentru a exista o privațiune de libertate în modalitatea în care aceasta este incriminată în paragraful 239 Cod Penal German, este necesar ca persoana să aibă capacitatea de a se putea deplasa.

Privațiunea ilegală de libertate în Franța Infracţiunea de privare de libertate a unei persoane este incriminată în legislaţia penală franceză în capitolul al III-lea din Titlul I, “Crime şi delicte contra lucrurilor publice”.13 Secţiunea a II-a intitulată “Atentate la libertate” la art.114 se precizează ca“funcţionarul public, agentul sau angajatul guvernamental care dispune săvârşirea sau săvârşeşte acte arbitrare sau de natura a aduce atingere fie libertăţii individuale, fie altor drepturi civice ale unuia sau ale mai multor cetăţeni, fie Constituţiei, va fi condamnat la pedeapsa degradării civice. Dacă totuşi motivează ca a acţionat în baza ordinelor superiorilor,va fi scutit de pedeapsa, care va fi aplicată, în acest caz, doar superiorilor care au dat ordinul”. Capitolul I din Titlul al II-lea cuprinde secţiunea denumită “Arestarea ilegală şi sechestrarea de persoane” în care incriminează la art. 341 pe “cei care arestează sau sechestrează persoane, fără ordinul autorităţilor competente şi în afara cazurilor când legea dispune reţinerea suspecţilor, vor fi pedepsiţi: cu recluziunea criminală pe viaţă, dacă sechestrarea a durat cel mult o lună, cu recluziunea criminală de la 10-20 ani, dacă sechestrarea a durat cel mult o lună, cu închisoarea de la 2 la 5 ani, dacă a eliberat pe cel sechestrat în primele 5 zile din momentul lipsirii de libertate.” 14

Privațiunea ilegală de libertate în Italia 12 http://ro.scribd.com/doc/93570222/Codul-Penal-German#scribd

13 https://ro.scribd.com/doc/53312624/lipsirea-de-libertate-in-mod-ilegal#scribd

14 Drept penal, partea generală, volumul I, Stela Botnaru, Alina Savga, Vladimir Grosu, Mariana Grama, edi ția a II-a, editura cartier juridic, 2005, p.578

9

Codul penal al Italiei este structurat în trei părţi: “Despre infracţiuni în general”,“Delicte în special” şi “Contravenţiile”.15 În capitolul al III-lea intitulat “Despre delictele contra libertăţii individuale” sunt prevăzute ca fapte penale: sechestrarea persoanei săvârşită de un particular, sechestrarea unei persoane săvârşită de un funcţionar public, răpirea unui minor, percheziţionarea personală abuzivă, abuzul de forţă împotriva persoanei aflată în închisoare sau arestată, pedeapsa funcţionarului public care acţionează pentru un scop propriu, violenţa împotriva persoanei,ameninţarea.

Concluzie Libertatea trebuie înţeleasă în complexitatea ei dialectică ce înglobează atât interesele individului, cât şi interesele colectivităţii sociale, altfel ea se transformă în anarhie. Libertate înseamnă a înţelege necesităţile societăţii şi a acţiona în sensul intereselor acesteia şi al realizării lor; acesta înseamnă să fii cu adevărat liber. Într-un vocabular modern, libertatea poate fi definită ca acea stare a individului – cetăţean căruia Constituţia şi legile statului îi recunosc şi îi asigură un câmp de mişcare şi acţiune socială asupra căruia indivizii nu au dreptul să intervină. Nu are acest drept nici chiar statul şi mai ales statul. Statul poate să restrângă sau să lărgească câmpul de acţiune al individului liber. De asemenea statul are dreptul exclusiv la corecţie a individului care, abuzând de libertatea sa civilă şi politică, împiedică, prin voinţa sa arbitrară, libertatea altuia sau atentează la valorile ocrotite de stat. Libertatea persoanei fizice este o manifestare a stării de libertate a omului şi constă în posibilitatea pe care fiecare membru al societăţii trebuie să o aibă de a se deplasa nestingherit astfel încât să se poată manifesta potrivit voinţei sale în cadrul vieţii sociale. Cu excepţia limitărilor prevăzute explicit sau implicit de normele juridice, care stabilesc fie activităţile interzise, fie, dimpotrivă, activităţile a căror îndeplinire este impusă de lege, persoana fizică trebuie să aibă garantată posibilitatea de a se deplasa şi activa în conformitate cu interesele sale şi nimănui nu-i este permis să-i răpească această libertate. Libertatea persoanei presupune o sferă de drepturi care gravitează în jurul său, dar aceste drepturi au şi obligaţii corelative care conduc la un aşa-zis echilibru social care să permită convieţuirea tuturor indivizilor în societate; aceste obligaţii reprezintă deci o limitarea drepturilor, o contra 15 http://ro.scribd.com/doc/93570222/Codul-Penal-al-Italiei#scribd

10

pondere a lor, o limitare necesară care să ne permită tuturor să ne exercităm orice drept proclamat de lege. Libertatea individuală nu este şi nu trebuie să fie absolută, dar în acelaşi timp nici nu poate fi restrânsă în mod arbitrar; aşadar există nişte limite clar stabilite ale libertăţii în funcţie şi de aspectul sub care este privită aceasta: libertate fizică (libertate de mişcare sau libertate de circulaţie), libertate morală (libertate de opinie, libertate de gândire sau libertate religioasă). Valoarea libertăţii din punct de vedere social rezultă şi din importanţa dată de legiuitor prin prevederea în mod constant de infracţiuni contra libertăţii în capitole distincte alături de capitolele cu infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii.16 Lipsirea de libertate in mod ilegal este fapta persoanei care lipseste de libertatea fizica o alta persoana, fara sa existe un temei legal pentru aceasta. Sechestrarea unei persoane, in sensul inchiderii acesteia intr-o incapere din care nu poate iesi, urcarea ei cu forta intr-un vehicul si transportarea intr-un loc unde este lipsita de posibilitatea de a se deplasa, impiedicarea unei persoane de a merge intr-un anumit loc, sunt fapte de lipsire de libertate a unei persoane. Ele prezinta pericol social evident, deoarece fac cu neputinta desfasurarea normal a relatiilor sociale.17

Bibliografie

1. Codul Penal al Republicii Moldova Nr. 985 din 18.04.2002, publicat: 14.04.2009 în Monitorul Oficial Nr. 72-74 2. Drept penal, partea specială, volumul I, Sergiu Bogdan, ediția a II-a, editura Sfera, Colecția Universitaria, 2007 3. Drept penal, partea generală, volumul I, Stela Botnaru, Alina Savga, Vladimir Grosu, Mariana Grama, ediția a II-a, editura cartier juridic, 2005, p.578 4. Drept penal partea specială volumul II, Sergiu Brînză, Xenofon Ulianovschi, Vitalie Stati, Vladimir Grosu, Ion Țurcanu, ediția a II-a, Cartier Juridic, 2005, 760p 5. Drept penal Roman, partea specială, volumul I, Octavian Loghin, Tudorel Toader, edițiaa IV-a,Casa de Editură și Presă “Șansa” 2001 6. https://ro.scribd.com/doc/53312624/lipsirea-de-libertate-in-mod-ilegal#scribd 7. http://www.blog.decalex.ro/lipsirea-de-libertate-in-mod-ilegal/ 8. http://ro.scribd.com/doc/93570222/Codul-Penal-German#scribd 9. http://www.scritub.com/stiinta/drept/Lipsirea-de-libertate-in-mod-i544111619.php

16 Drept penal, partea generală, volumul I, Stela Botnaru, Alina Savga, Vladimir Grosu, Mariana Grama, edi ția a II-a, editura cartier juridic, 2005, p.578

17 http://www.blog.decalex.ro/lipsirea-de-libertate-in-mod-ilegal/ 11

12