Principiile nutritiei umane curs-1

PRINCIPIILE NUTRIŢIEI UMANE Suport de curs pentru studenţii anului II FSIA SUNTEM CEEA CE MÂNCĂM BIBLIOGRAFIE

Segal, R. – Principiile nutriţiei, Ed. Academica, 2002 Costin, M.G. şi Segal, R. (Ed.) – Alimente funcţionale. Alimentele şi sănătatea, Ed. Academica, 1999 Costin, M.G. şi Segal, R. (Ed.) – Alimente pentru nutriţie specială. Alimentele şi sănătatea, Ed. Academica, 2001

ALIMENTAŢIA Una dintre cele mai importante necesităţi fiziologice în 65 de ani de viaţă omul consumă peste 50 tone de hrană Unul dintre cei mai importanţi factori de mediu prin care este promovată creşterea şi dezvoltarea organismelor vii Constă în introducerea, din mediul înconjurător, a substanţelor nutritive sub formă de alimente RAŢIA ALIMENTARĂ Reprezintă totalitatea alimentelor consumate în decursul a 24 de ore O raţie trebuie să furnizeze organismului nutrienţi care corespund nevoilor sale zilnice, atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ Nevoile nutriţionale ale oamenilor nu sunt identice: depind de vârstă, sex, activitate profesională, efort fizic extra-profesional, stare fiziologică, condiţii de mediu. Nevoile nutriţionale sunt normate de organisme specializate FAO/OMS, norme europene, norme specifice unei ţări NUTRIENŢI sau SUBSTANŢE NUTRITIVE PROTEINE (P) LIPIDE (L) nutrienţi calorigeni GLUCIDE (G) VITAMINE (V) MINERALE (M) APĂ

nutrienţi necalorigeni

COMPONENTELE HRANEI

participă la metabolismul organismului NUTRIENŢI – se referă la cele 6 categorii prezentate anterior NUTRACEUTICE – componente naturale ale hranei sau substanţe/elemente adăugate prin procesare, care au dovedit unul sau mai multe efecte benefice asupra sănătăţii FITONUTRIENŢI SAU FITOCHIMICE – nutraceutice prezente în mod natural în vegetale (de ex. antociane, carotenoide) NUTRACEUTICELE SI FITONUTRIENŢII SUNT TOŢI COMPUŞI BIOLOGICACTIVI (majoritatea neesenţiali) IAR UNII NUTRIENŢI SUNT SAU CONŢIN COMPUŞI BIOACTIVI ESENŢIALI PENTRU ORGANISM (de ex. vitaminele sau aminoacizii esenţiali din proteine) FACTOR ESENŢIAL – indispensabil funcţionării organismului, nu poate fi sintetizat în organism fiind furnizat exclusiv prin hrană

NUTRIENŢI

NUTRACEUTICE

FITONUTRIENŢI

NUTRACEUTICE CAROTENOIDE TOCOFEROLI FITOSTEROLI FLAVONOIDE ANTOCIANE INDOLI ACIZI GRAŞI POLINESATURAŢI CLA PREBIOTICE ŞI PROBIOTICE MINERALE etc.

ALIMENTE FUNCŢIONALE

Alimente naturale sau concepute, care au efect fiziologic pozitiv sau previn, uneori tratează, anumite maladii, în special cele cu substrat alimentar (hipercolesterolemii, BCV, diabet etc.) Considerate ca ALIMENTELE VIITORULUI Asimilate, uneori, cu noţiunea de NUTRACEUTICE Interes şi priză rapidă la producători şi consumatori Piaţă deschisă, câştig cert – numai în SUA, in 2002 s-au comercializat produse în valoare de peste 50 miliarde $ (faţă de aprox. 38 miliarde $ în 2001) Reglementări speciale

FUNCŢIILE ALIMENTAŢIEI 1. PLASTICĂ

- asigurată de aportul de P, L, G şi M - pune la dispoziţia organismului substanţele necesare sintezei structurilor proprii “CEEA CEEA CE MANÂNCI AZI DEVINE MÂINE PARTE DIN TINE” deoarece organismul îşi reînnoieşte continuu structurile 2. ENERGETICĂ - asigurată de P, L şi G (1g P=4,1 kcal; 1g L=9,3 kcal; 1g G=4,1 kcal) - furnizează organismului energia necesară (energia din hrană este energie chimică ce poate fi convertită în energie mecanică, termică sau energia legăturilor macroergice – energie chimică de rezervă, stocată –de ex. – în ATP) 3. BIOLOGICĂ - asigurată de componentele biologic active, în special cele indispensabile (esenţiale) din hrană: aminoacizi esenţiali, acizi graşi esenţiali, vitamine şi minerale ALIMENTELE Un produs oarecare este aliment dacă îndeplineşte simultan 3 condiţii: condiţii - să posede valoare nutritivă (VN) - să prezinte calităţi senzoriale (CS) - să fie salubru (inocuitate, I) SUNT LATURILE TRIUNGHIULUI CALITĂŢII

CS CS

VN VN

I Alimentele se deosebesc prin aptitudinea de a satisface, mai mult sau mai puţin, aceste 3 condiţii Alimentele posedă: Valoare energetică Valoare biologică (conferită de calitatea nutrienţilor, raportul dintre aceştia, aportul de compuşi bio-activi, biodisponibilitate) Valoare nutritivă (include valoarea energetică şi valoarea biologică) ESENŢA ALIMENTAŢIEI SĂNĂTOASE Asigurarea unui echilibru perfect, continuu şi dinamic, între nevoile nutriţionale ale individului şi aportul de alimente Nevoile nutriţionale ale oamenilor nu sunt identice: depind de vârstă, sex, activitate profesională, efort fizic extra-profesional, stare fiziologică, condiţii de mediu

NNEVOI NUTRIŢIONALE

APORT

Cât, ce, cum şi când mâncăm???

CAUZELE ŞI EFECTELE ALIMENTAŢIEI GREŞITE Alimentaţia greşită sau MALNUTRIŢIA induce dezechilibre metabolice grave, ce reprezintă cauza majorităţii bolilor Malnutriţie Dezechilibru alimentar Dezechilibru metabolic Boala Malnutriţia

prin lipsă

totală parţială

prin exces

CAUZELE MALNUTRIŢIEI Prin lipsă totală: – cauze economice (subnutriţie) Prin lipsă parţială: – 1. cauze economice 2. selecţia greşită a alimentelor raţiei (cazul ţărilor dezvoltate economic)

Prin exces: - dezechilibru între aportul energetic alimentar şi aportul de compuşi bioactivi (“calorii goale”) - selecţia greşită a alimentelor - consum excesiv de alimente procesate - tentaţia pieţei de alimente, RECLAMA AGRESIVĂ - necorelarea efortului fizic cu consumul de hrană LIPSA EDUCAŢIEI NUTRIŢIONALE ŞI/SAU A VOINŢEI

EDUCAŢIA NUTRIŢIONALĂ Promovarea unei alimentaţii sănătoase de către toţi factorii responsabili, inclusiv producătorii de alimente Educarea consumatorilor, în şcoli, prin mass-media şi etichetare nutriţională Conştientizarea faptului că siguranţa alimentară, implicit calitatea hranei, reprezintă direcţie prioritară în UE programe nutriţionale CERINŢE PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ ALIMENTE FUNCŢIONALE – bogate în fibre alimentare, antioxidanţi naturali, acizi graşi polinesaturaţi etc. ALIMENTE FORTIFIATE - cu vitamine, minerale, proteine AMBALAJE INTELIGENTE – care să pastreze nealterate principiile nutritive, un timp cât mai lung ETICHETARE NUTRIŢIONALĂ – informaţii privind aportul energetic, conţinutul în nutrienţi la 100 de g produs şi cât acoperă acesta din necesarul zilnic, prezenţa compuşilor bio-activi, daca produsul este fortifiat, cu ce şi în ce proporţie, revendicări nutriţionale (daca există) MĂSURI EDUCAŢIONALE Aportul adecvat de nutrienţi esenţiali previne: În timpul sarcinii: - greutatea redusă a nou-născutului - rezistenţa scăzută la boli - unele forme de retardare fizică şi mentală În copilărie: - întârzierile de creştere - rezistenţa scăzută la boli La vârsta adultă: - rezistenţa scăzută la infecţii - riscul faţă unele forme de cancer, obezitate, BCV, diabet MĂSURI EDUCAŢIONALE MODERAREA APORTULUI CALORIC previne: obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială, BCV

MODERAREA APORTULUI DE GRĂSIMI, ÎN GENERAL, ŞI LIMITAREA CONSUMULUI DE GRĂSIMI SATURATE previn: ateroscleroza şi susceptibilitatea faţă de unele forme de cancer APORTUL ADECVAT DE FIBRE ALIMENTARE previne unele afecţiuni digestive, BCV şi diabetul APORTUL REDUS DE ZAHĂR reduce riscul de diabet şi carii APORTUL REDUS DE SARE reduce riscul de hipertensiune, implicit BCV, şi boli renale MODERAREA CONSUMULUI DE ALCOOL limitează malnutriţia, riscul de ciroză şi anumite afecţiuni transmise descendenţilor Florin va ureaza doar note de 10 la examene!!!