PRINCIPIILE NUTRITIEI UMANE 10

m

m

 


  Suport de curs pentru studenţii anului II FSIA

³SpuneSpune-mi ce manânci ca sasa-ţi spun cine eşti eşti´ ´ proverb universal Prelegerea a 1111-a

p m

m




 
 p 1 CARACTERISTICILE NUTRIŢIONALE ALE GRUPELOR DE ALIMENTE p
RECOMANDĂRI PRIVIND ALIMENTAŢIA RAŢIONALĂ RAR

V
       
V

MODERAT

     V    V


 
  V
 
V  V

V


OCAZIONAL 1-
porţii/zi
-p porţii/zi p porţii/zi

PONDERENT

   
          V    


Õ

5 porţii/zi

m

m




 
 CEREALE ŞI PRODUSE CEREALIERE ± recomandabil cereale integrale, amestec de cereale (grâu, secară, ovăz), müsli (preferabil cu amestec de fructe uscate şi seminţe oleaginoase) Nu se recomandă pâinea albă şi produsele făinoase din făină albă LEGUME ŞI FRUCTE ± se recomandă consumul în stare proaspătă sau cu prelucrare minimă, congelate; fructele, sub formă de compoturi neîndulcite, fără conservanţi iar legumele, fermentate lactic Cartofii este bine să se consume fierţi sau copţi, NU PRĂJIŢI LAPTE ŞI DERIVATE ± recomandate produsele LIGHT, sărace în colesterol, precum lapte degresat, brânzeturi slabe, proaspete, iaurt degresat, chefir CARNE ± de preferinţă slabă (vită, pasăre, iepure), pregătită în aburi sau la cuptor PEŞTE ± minim de
ori/săptămână, preferabil peşte marin

m

m




 
 OUĂ ± max 5/săptămână, ca atare, preferabil fierte moi sau ochiuri româneşti GRĂSIMI ± uleiuri vegetale, preferabil obţinute prin presare la rece, netratate termic; margarina consumată moderat, cu conţinut mic de grăsime, obţinută prin inter- şi transesterificare (pentru a nu conţine acizi graşi TRANS), colorată natural (caroteni) şi conservată cu vitamina E ĂUTURI ± limitarea consumului de băuturi carbogazoase, bogate în zahăr şi conservanţi, coloranţi şi aromatizanţi sintetici Recomandat: apă minerală şi plată şi suc de fructe (ATENŢIE la exces! Aport sporit de glucide simple!) MINIM 1,5 l apă/zi cu 30-p5 minute înainte de masă, ajută la fluidificarea sângelui, permite o mai bună secreţie a sucurilor digestive şi limitează apetitul CEAIURILE, în special CEAIUL VERDE, sunt surse foarte bune de antioxidanţi, recomandate a fi consumate între mese

p
 




  m 
 
        
 

Õ

ë
ë
ë   

     !" ! ./"&ë  # $# #% &'% "  #*  ()*+   $ ##, #- .## #"- #

Proteinele laptelui (3,
-3,5%) ± reprezentate de CAZEINĂ, PROTEINELE ZERULUI (LACTOALUMINĂ şi LACTOGLOULINĂ), proteinele din membrana globulelor de grăsime Calitatea proteinelor laptelui descreşte în ordinea: proteine din zer, proteine din lapte (global), cazeină Proteinele din zer precipită la tratament termic, se regăsesc în urdă Proteinele laptelui, deşi conţin toţi aminoacizii esenţiali, au un mic deficit în METIONINĂ Proteinele din zer sunt mai bogate în aminoacizi cu sulf, au o V mai mare, apropiată de a proteinelor oului Lipidele laptelui (5-6%) sunt în stare emulsionată, conţin acizi graşi saturaţi cu catenă scurtă Se concentrează în smântână şi unt Glucidele laptelui (p-5%) sunt reprezentate de LACTOZĂ, uşor hidrolizabilă şi cu rol pozitiv în absorbţia Ca

 




  m 
 
      ë
 
             Õ

ë
ë
ë     !"#$ !% %ë &'' () "# * !+!,- .-#)*%! ! ë. +//$01'$ ') " 12/3)-')%1 43)  !-$5)!  !!"  6ë7)89")-:1! )!"#* ! !!2!+!,.! #)*%! !ë.

    1)')!9! 3#!1!)1' "ë!$)!0) ';$)        

 




 m 
 Proteinele cărnii (16-
0%) au V ridicată şi un conţinut echilibrat de aminoacizi esenţiali, sunt bogate în aminoacizi cu sulf şi lizină Lipidele cărnii variază mult, de la
-3% în muşchiul de vită până la 30-35% în carnea grasă de porc Sunt bogate în acizi graşi saturaţi, o sursă importantă de colesterol, factori de risc în CV Proteinele peştelui sunt mai uşor digerabile iar lipidele (în special, din peştele oceanic) sunt bogate în AGPN (cu p, 5 şi 6 duble legături) Peştele furnizează vitaminele A, D, alături de cele din grupul  Pe lângă iod, peştele este o sursă bună de P, K, Fe, F, Zn Oul este alimentul cu cea mai mare V Proteinele conţinute (1p%) sunt bogate în aminoacizi esenţiali, precum lizină, metionină, triptofan Lipidele sunt reprezentate, în special, de fosfatide (1
%), dar şi de colesterol Vitaminele oului: caroteni, vit A , D , 1, 
, 6, 1
, colină, PP Cele hidrosolubile sunt prezente în albuş şi gălbenuş, pe când cele liposolubile sunt localizate numai în gălbenuş O alimentaţie prea bogată în ouă este dezechilibrantă prin deficit de vit C, exces de colesterol, suprasolicitarea ficatului

 




  m 
 
  

ë
ë
ë

  

  

   

 

'#1-5"

 =1

%
ë

'10:"#*"ë!



50)"!0)!"