Pregatire Pentru Viata de Zi Cu Zi

j. DURNER, G. FICKERT, W. KRONER, B. STADLER, M & I - FACHKLINIK ICHENHAUSEN

Pregătire pentru viata de zi cu zi

A trăi viâta în fiecare zi - nu în afara ei I

Exerciţii şi indicaţii cotidiene pentru pacienţii care suferă de boala Parkinson şi pentru aparţinătorii acestora

ir=|i/il TEVA PHARMACEUTICAL INDUSTRIES LTD.

Pregătire pentru viaţa de zi cu zi

Exerciţii şi indicaţii cotidiene pentru pacienţii care suferă de boala Parkinson şi pentru aparţinătorii acestora

In numele pacienţilor cu boala Parkinson din România reprezentanţa companiei Lundbeck România doreşte să mulţumească tuturor celor fără de care această publicaţie nu ar fi fost posibilă. Lundbeck Romania representative office - on behalf of Parkinson disease patients from Romania would like to present the deep gratitude to the ones without whom this publication would not be made possible.

Dr. Joachim Durner Gerda Fickert Wolfgang Kröner Bettina Stadler

Medic şef al Departamentului de Neurologie Klinikgruppe Enzensberg Specialist în Fizioterapie Specialist în Ergoterapie Specialist în Ergoterapie

Fotografii:

Alexander Bernhard

Layout şi Producţie:

Rene Brandmayer, Marketing şi Comunicare

Deasemenea adresăm mulţumiri doamnei Conf. Dr. Simu Mihaela pentru iniţiativa şi ajutorul acordat în traducerea acestei broşuri precum şi echipei Lundbeck Germania pentru sprijinul şi promptitudinea de care au dat dovada.

Copyright Klinikgruppe Enzensberg 1. Decembrie 1998 (20.000 exemplare) 2. Iunie 2000 (12.000 exemplare) 3. Ianuarie 2006 (10.000 exemplare) 4. Septembrie 2006 (10.000 exemplare) 5. Octombrie 2007 (10.000 exemplare) 6. Noiembrie 2008 (10.000 exemplare) 7. Martie 2009 (Romania - 2000 exemplare)

Cuprins

Prefaţă

Introducere

5

Capitolul I: Activitate în poziţia culcat

Capitolul 11: Activitate în poziţia şezând

18

Capitolul III: Activitate în poziţia verticală

34

Capitolul IV: Activitate în mers

39

Capitolul V: Motricitate fină (Exerciţii de fineţe pentru degete şi mâini)

42

Capitolul VI: Mimica

54

Capitolul VII: Jocuri funcţionale

59

Capitolul VIII: Dispozitive ajutătoare în deplasarea cotidiană

62

Cuvânt de încheiere

75

Prefaţă t Viaţa celor bolnavi de Parkinson nu înseamnă a trăi în izolare ci a trăi în cotidian. Următoarele sfaturi au fost gândite pentru a uşura viaţa de zi cu zi a pacienţilor şi aparţinătorilor celor cu boala Parkinson. Aproximativ 300.000 de locuitori ai Germaniei suferă de boala Parkinson. Cea mai eficientă componentă a tratamentului rămâne terapia medicamentoasă. Datorită apariţiei în ultimii ani a unei multitudini de medicamente au fost făcuţi paşi importanţi în controlul simptomelor. De multe ori însă, în detaliile tratamentului, se neglijează metodele simple nemedicamentoase. Nu este neapărat necesar a se apela la fizioterapeuţi sau ergoterapeuţi, deoarece pot fi utilizate cu succes şi exerciţiile de gimnastică, mişcarea în casă, realizate eventual cu ajutorul familiei. Deşi în clinică se poate observa ameliorarea stării pacienţilor, atât din punct de vedere fizic cât şi psihic şi, mai ales, stabilizarea stării lor, la părăsirea clinicii pacienţii reacţionează anxios în faţa unor eventuale noi confruntări cu cotidianul. Un pacient descria situaţia astfel: „aici sunt în mâini bune, primesc la timp medicamentele, fac mişcare zilnică, sunt susţinut pentru a face mişcare, nu sunt lăsat singur şi primesc idei referitoare la mişcare şi mijloace ajutătoare care îmi uşurează traiul de zi cu zi. Dacă, însă, voi fi din nou acasă, uit să iau medicamentele, nu fac suficientă mişcare, nu îmi este indicat un anumit ritm şi ajung astfel în faţa unor obstacole insurmontabile. Mă dau greu jos din pat, îmbrăcatul este aproape imposibil iar a mânca devine o tortură...” Pacienţii rămân singuri cu sentimentul „Cum să trec peste această zi? De unde să-mi iau energia care îmi este necesară şi voinţa de a lupta în continuare? Care îmi sunt posibilităţile să fac faţă acestor probleme?” Acestea toate ne-au determinat să ne conjugăm experienţa şi cunoştinţele acumulate şi să transmitem aceste indicaţii însoţite de fotografii relevante, reprezentând un model de viaţă, pentru a veni în ajutorul vieţii de zi cu zi a pacienţilor care suferă de boala Parkinson. Scopul acestei cărţi este de-a încuraja pacienţii şi aparţinătorii în executarea programului de exerciţii sub forma cea mai uşoară şi în propriul cămin. Activităţile sunt concepute în aşa fel încât să nu fie necesară o pregătire specială sau un anume echipament pentru face posibilă executarea cu uşurinţă a acestora în timpul zilei. în această a doua ediţie complet revizuită, am încercat să prezentăm mai ales evoluţiile din domeniile ergo şi fizioterapiei. în acelaşi timp, am acordat o mare atenţie noilor mijloace ajutătoare. Implicarea aparţinătorilor în aceste activităţi este imperios necesară, esenţială, mai ales în cazul pacienţilor care suferă de boala Parkinson, care şi aşa au tendinţa de retragere socială şi tendinţa de însingurare. La unele activităţi este necesar ajutorul aparţinătorilor, în special pentru a preveni pericolul căderii. Multe exerciţii pot fi făcute împreună şi reprezintă măsuri fizioterapeutice şi pentru aparţinătorul însuşi. Alegeţi acele exerciţii pe care le puteţi executa. Dintre exerciţiile prezentate e suficientă şi o executare parţială dar zilnică. Dacă există un singur exerciţiu care să vă facă bine, exersaţi-l pentru a executa şi fixa această mişcare foarte bine. Exersaţi zilnic: singuri/ sau cu aparţinătorii/ oricând puteţi/ pentru a conştientiza că vă puteţi ajuta singuri/ pentru a vă păstra mobilitatea/ pentru a nu vă rigidiza, deoarece mişcarea este fundamentul independenţei şi a încrederii în propriile puteri

Dr. Joachim Durner

Bettina Stadler

Gerda Fickert

Wolfgang Kroner

Introducere în momentul externării din clinicile unde au avut asistenţă dedicată, pacienţilor cu suferinţe neurologice progresive, ca boala Parkinson, scleroza multiplă, distrofii musculare, li se aduce de obicei la cunoştinţă necesitatea colaborării cu aparţinătorii, precum şi necesitatea implicării proprii în realizarea exerciţiilor specifice. Toţi terapeuţii sunt de acord că pe lângă terapia medicamentoasă, pacienţii mai necesită gimnastică medicală, masaj, ergoterapie şi eventual logopedie respectiv psihoterapie. Pe de altă parte e necesar ca aceşti bolnavi, pe cât posibil, să ducă o viaţă socială şi familială cât mai aproape de normal. Tratamentul ambulatoriu necesită un timp îndelungat iar dificultăţile administrative, împreună cu dificultatea deplasării la terapeuţi, reprezintă obstacole reale pentru bolnav după externare. Aceste obstacole au determinat clinica de specialitate să elaboreze un program de antrenament la domiciliu. Acest antrenament poate fi executat de bolnavi neasistaţi sau cu participarea aparţinătorilor. Se pot de asemenea identifica şi cele mai potrivite exerciţii în funcţie de starea bolnavului. Este deosebit de importantă identificarea şi efectuarea unor mişcări care să nu influenţeze decisiv parcursul zilei, care să nu creeze perturbări majore familiei. Exerciţiile care se execută în poziţie culcat se abordează în funcţie de starea şi dispoziţia pacientului spre acestea. Consideraţii fiziopatologice referitoare la tratamentul prin gimnastică medicală a bolii Parkinson Observaţiile fiziopatologice legate de gimnastica medicală în boala Parkinson pleacă de la constatarea că celulele stern au un rol deosebit de important în motricitate, în special în cea a mişcărilor repetitive şi statice, în timp ce în mişcările noi şi complexe (prevăzute pentru învăţare), aceste celule sunt slab implicate. Cercetările complexe de medicină nucleară confirmă aceste teorii. Conceptul terapeutic Se propune: 1. exersarea repetată fără control vizual a unor exerciţii simple, cuprinzând şi elemente active; 2. compensarea lipsei posibilităţii de mişcare a pacientului prin propiile lui simţuri: vizual, auditiv şi tactil sau 3. prin stimuli auditivi ca: vorbitul ritmic, muzica sau diverse vizualizări Stadiul cercetării Din păcate, există puţine studii controlate ale amplitudinii efectului de reabilitare legat de iniţierea acestor măsuri la bolnavii de Parkinson. Este de asemenea controversată chiar şi eficacitatea acestei metode de tratament. Cert este, însă, că gimnastica şi ergoterapia îşi ating scopul numai dacă sunt executate consecvent. Este însă dovedit că antrenamentul fizic creşte pe timp îndelungat optimismul şi starea psihică a pacienţilor.

Structura antrenamentului zilnic

în 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

clinică, antrenamentul zilnicesteîmpărţit în opt activităţi de bază. activităţi în poziţie culcat activităţi în poziţie şezând activităţi în poziţie verticală (stând înpicioare) activităţi în mişcare mişcare de detaliu - motricitate fină a mâinilor şi degetelor exerciţii de mimică jocuri funcţionale activităţi cu dispozitive ajutătoare

Activitatea în poziţie culcat foloseşte în special la ameliorarea mobilităţii articulare şi prevenirea scurtării tendoanelor şi a muşchilor Activităţile în poziţie şezând, cu sau fără mijloace ajutătoare, sunt concepute ca mişcări simple, posibil de executat în mediul casnic: la bucătărie, la televizor etc. Există posibilitatea ca la mişcările cu mingea, să fie atraşi atât nepoţii cât şi membrii familiei. Acest lucru este valabil şi la mişcările de motricitate fină, deoarece şi la acestea se folosesc elemente dejoacă. Exerciţiile de mimică sunt primite cu plăcere de pacienţi, ei suferind din cauza inexpresivităţiî feţei lor - dorindu-şi o ameliorare a comunicării cu cei din jur. în clinicile de specialitate, există de obicei o încăpere cu obiecte dedicate exerciţiilor. în această încăpere pacienţii pot încerca utilitatea şi eficienţa exerciţiilor.

Activităţi din poziţia culcat pe spate, lateral şi pe burtă

Activităţile în poziţia culcat sunt folosite în special pentru împiedicarea scurtării ligamentelor, a muşchilor, ca şi a anchilozării articulaţiilor. Pentru ameliorarea mobilităţii e bine ca exerciţiile să fie făcute dimineaţa, mobilitatea ameliorânduse pentru toată ziua. Ţineţi cont că există multe locuri unde se pot executa exerciţiile în timpul zilei, în camera de zi, pe canapea, în grădină pe o bancă sau în şezlong.

Mişcări executate în poziţie culcat pe spate

■ culcat cât se poate de drept i utilizarea unei perniţe, până la obţinerea unei poziţii corespunzătoare

apropierea şi întinderea alternativă a membrelor inferioare, fără ajutorul mâinilor. apropierea şi întinderea alternativă a membrelor inferioare cu ajutorul mîinilor şi ridicarea concomitentă a capului.

poziţionare pe spate culcat, cu genunchii îndoiţi cu ambele mâini se apucă genunchii, care se trag spre trunchi. Se poate lăsa capul în poziţie culcat sau ridicându-l concomitent cu genunchii.

unul sau ambele membre inferioare se aşează pe o pernă mare, mai tare (sau un taburet), trunchiul şi capul lăsându-se pe perne suficiente pentru o poziţionare comodă

Mişcări executate în poziţia culcat pe spate

ridicarea trunchiului sprijinit pe coate

ridicarea şi coborârea şezutului

*|

se ridică trunchiul în sprijin pe antebraţe din stând pe spate

un picior se întinde şi celălalt picior se flexează şi încrucişează la nivelul genunchiului piciorului opus

se pune talpa piciorului îndoit peste cel întins

se alternează mişcarea

Mişcări executate în poziţia culcat pe spate

un picior întins, celălalt îndoit cu ambele braţe şi cu trunchiul ne ridicăm la nivelul piciorului îndoit revenirea la poziţia culcat

Diverse poziţii în stând pe spate Stând pe spate cu perna: ■ un picior aşezat pe o pernă ■ celălalt picior lăsat relaxat în poziţia iniţială

■ stând pe spate cu perna sub cap cu picioarele relaxate atârnând

stând pe spate cu perna sub cap cu picioarele relaxate atârnând

Mişcări executate în poziţia culcat în lateral

Diverse poziţii executate în culcat lateral se aşează o perniţă sub cap, o a doua sub abdomen piciorul aflat dedesubt se îndoaie şi cel de deasupra se aşează întins pe o a treia pernă

membrul inferior se întinde cât mai mult, împingând cât mai mult spre exterior cu călcâiul şi flexând laba piciorului. braţul corespunzător piciorului întins se ridică concomitent cu acesta şi se întinde cu putere cu palma flexată la fel ca şi piciorul

*|

Mişcări executate în poziţia culcat pe burtă

Mişcări executate în poziţie pe burtă mâinile încrucişate sub cap cu întinderea maxim posibilă a picioarelor

■ îndoirea ambelor membre inferioare şi repunerea lor

'- • V

**-

alternarea mişcării anterioare cu fiecare picior, în modul următor: piciorul se ridică la 90 de grade, la fel ca la exerciţiul anterior urmat de ridicarea coapsei piciorului îndoit de pe suprafaţa de sprijin

16

Mişcări executate în poziţia culcat pe burtă

cu braţele sub cap, se îndoaie picioarele cu tălpile orientate spre tavan, alternând mişcarea tălpii cu orientarea vârfurilor spre tavan

braţele se întind spre în faţă şi spre în sus, picioarele apăsând în jos cu vârfurile spre podea

în aceeaşi poziţie ca mai sus, se extinde şi se ridică alternativ câte un picior bine întins.

2 Activităţi în poziţia şezând cu sau fără mijloace ajutătoare

Activităţile în poziţia şezând, fără mijloace ajutătoare, sunt astfel concepute încât să fie executate cât mai simplu în condiţiile vieţii cotidiene. Atenţie, este importantă grija pentru păstrarea echilibrului şi găsirea unei poziţii şezânde optime. La exerciţiile cu mijloace ajutătoare este indicată implicarea familiei. La jocurile cu mingea, participă cu plăcere copiii, nepoţii, accentuându-se elementele dejoacă. Este foarte utilă executarea acestor exerciţii în aer liber.

Şezând drept în faţa unei mese

■ mâinile se aşează pe o stivă de cărţi sau alt mijloc de înălţare, astfel încât braţele să fie aşezate la aproximativ 90 de grade ■ îndreptarea coloanei vertebrale cu fermitate ■ umerii rămân relaxaţi iar zona cervicală se cabrează în sensul ducerii bărbiei spre piept

I

■ revenirea la poziţia iniţială

r .f ■ mutarea greutăţii de pe o fesă pe cealaltă, curbând coloana ■ umerii nu se mişcă, rămânând la aceeaşi înălţime

mâinile apucă un baston vertical şi îl sprijină pe masă se simulează căţărarea pe baston cu îndreptarea accentuată a spatelui

20

Activităţi în poziţia şezând

Poziţie pe scaun cu două bastoane

■ bastoanele se plasează Ir drepţii vârfurilor picioarelor, având spatele drept. ■ se alternează născarea *acâ soare cu partea de sus a bastoanelor

■ bastoanele se plasează la fel ca la exerciţiul anterior ■ cu braţele întinse şi cu ajutorul bastoanelor se execută ridicarea la verticală cu desprinderea de pe scaun şi apoi revenirea la poziţia iniţială

Activităţi în poziţia şezând

Atenţie! Pericol de cădere! Atenţie la echilibru pentru toate exerciţiile în poziţia şezând

■ bastoanele se plasează la fel ca la exerciţiul anterior ■ partea de jos a bastoanelor se orientează spre înapoi, concomitent cu aplecarea trunchiului spre înainte şi ridicarea şezutului.

Activităţi în poziţia şezând *

[

*

_

—

..

~

t

t

_

______

.

bastonul se duce la s^r.e c_ yn zazâz sprijinit pe scaun. O mână îl apucă în partea de jos, zcra sacraiă = şezutului) sî cealaltă mână de sus pe deasupra aceluiaşi uimâr

M

________ j y

—

">

mâna ce sus trage bastoniui în c ~*c ce —ana de jos îl împinge păstrându-l la verticală *

apucarea sasccn —â se ^ace alternativ cu palma la interior şi la exterior

a

3

m

a

—

3

—

1

a

a

3 — —

J

—

bastonul se pune pe umeri apucându-l de capete cu palmele înainte bastonul se împinge în sus şi în jos ca la ridicarea halterelor

_ 3

Z

23

Activităţi în poziţia şezând

■ bastonul se apucă de ambele capete ■ şi se împinge spre tavan cu extensie maximă şi cu privirea ridicată spre sus ■ readucerea la pământ

bastonul se ţine la fel de ambele capete ■

se execută mişcări plecând din lateral spre partea opusă

2

Activităţi în poziţia şezând

Mişcări în poziţie şezând fără mijloace ajutătoare

■ din pozrtia şezând pe scaun, se Întind brateie spfe înainte şi se readuc în poziţie Îndoită, oi degetele pe umeri

■ ridicarea braţelor spre tavan ■ aplecarea spre înainte până ce palmele ajung prin faţă în dreptul gleznelor

Activităţi în poziţia şezând

se duc palmele la ceafă extensia coatelor spre spate şi revenirea la poziţia iniţială

îy

se duc palmele la ceafă şi se execută extensia coatelor ca la exerciţiul anterior se execută mişcări de torsiune ale trunchiului spre stânga şi dreapta

26

Activităţi în poziţia şezând

■ braţele se întind orizontal şi spre lateral ■ se aduc degetele pe umeri ■ şi se roteşte capul alternativ la stânga şi la dreapta

mâinile se aşează relaxat pe genunchi se întinde în faţă piciorul, cu flexia labei şi împingând călcâiul spre în faţă se alternează picioarele

braţele se aduc cu palmele spre piept cu vârfurile în atingere uşoară apoi, se trag coatele spre înapoi cu întoarcerea palmelor spre în jos

Activităţi cu mingea în poziţie şezând

■ aruncarea mingii cu o mână apoi cu ambele către o persoană sau un perete

■ aruncarea dintr-o mâna în alta a unei mingi de handbal la nivelul pieptului şi deasupra capului

Atenţie la echilibru la acest exerciţiu!

■ mingea medicinală se rulează de la scaun cât mai departe lateral după care se readuce lângă scaun

mingea plasată în faţa scaunului, cu ambele mâini se rulează în faţă şi înapoi alternativ corpul şi capul se apleacă simultan până ajung paralel cu solul

Activităţi în picioare

Aceste act . itât n e r : n si ameliorează echilibrul, ameliorează controlul cutiei toracice, stabilitatea şi mobilitatea centurii scapulare si creste mobilitatea braţelor. De ase~e'iea a~eJorează coordonarea între poziţia stabilă în picioare în raport cu libera mişcare a extremităţilor superioare.

stând cu spatele la o masă mâinile iau contact cu marginea mesei se îndepărtează şi se apropie prin extensii repetate bazinul şi trunchiul de masă poziţia picioarelor rămâne uşor depărtată şi nemodificată

■ stând lateral faţă de masă ■ în sprijin cu mâna pe masă ■ se avansează o jumătate de pas cu piciorul dinspre masă şi ţinând trunchiul drept, se lasă greutatea pe piciorul din faţă şi se revine

35

Activităţi în picioare

■ stând lateral faţă de masă ■ în sprijin cu mâna pe masă ■ se ridică piciorul opus mesei cu genunchiul la 90 de grade şi se menţine această poziţie câteva secunde.

desculţ pe o trambulină cu o mînă echilibrându-se cu un baston lung sau/şi ajutat suplimentar de o persoană pentru menţinerea echilibrului se încearcă sărituri în sus

Atenţie! Pentru a avea mai multă siguranţă e indicat sprijinirea de perete sau de o persoană, în vederea stabilizării bazinului.

^

Atenţie la echilibru! Căutaţi o poziţie cât mai stabilă!

■ bastonul se duce la spate menţinut cu ixateie la nivelul coatelor ■ picioarele uşor depărtate ■ se răsuceşte lent trunchiul stânga-Oreapta

■ bastonul se poziţionează în faţa corpului ■ amândouă mâinile prind bastonul de capete

Varianta 1: Cu braţele întinse se duce bastonul la piept şi apoi se ridică Varianta 2: (fără fotografie) Se duce bastonul la piept, apoi se lasă până jos la picioare, cu aplecarea simultană a capului şi a pieptului.

37

II—

IM

■ cu o a doua persoană şi cu două bastoane, faţă în faţă Varianta 1: Se flutură simultan cele două bastoane în lateral

Varianta 2: Bastoanele se mişcă alternativ spate faţă, aşa cum se simbolizează mersul locomotivei.

Activitate în mers

Se recomandă practicarea Nordic walking-ului, mai ales persoanelor cu probleme de ortostatism (stat în picioare). Tehnica este simplă şi nu necesită decât încălţări adecvate şi o pereche de beţe (ca de schi). Acest sport se poate practica şi în jurul casei, neexistând nici o limitare, nici chiar de vreme. Nordic walking e un sport cu un puternic caracter social, putând fi practicat împreună atât de începători cât şi de avansaţi. Exersarea mişcării ritmice şi îndreptarea poziţiei corpului sunt foarte utile în boala Parkinson.

Motricitate fină Exerciţii de fineţe cu mâinile şi degetele

Exerciţiile de la acest capitol antrenează mâinile şi degetele în sensul de a susţine capacitatea de apucare şi menţinere a obiectelor. Aceste mişcări vi le indicăm în special pentru a vă menţine independenţa în activitatea zilnică, sau altfel exprimat, cum să vă asiguraţi posibilitatea de a mânca, de a bea, de a vă spăla singur, fără ajutorul altor persoane.

Motricitate fină

■ cotul se sprijină din nou pe masă şi se apucă o cană mare de fund şi cu braţul semiflexat se roteşte cana (ca la exerciţiul cu sticla)

■ în poziţie dreaptă în faţa mesei ■ se răstoarnă cana pe masă şi se fac semicercuri cu cana pe masă

Motricitate fină

nrrirrriTiTiTiTiTnnnn

pumnii aşezat pe masă, se deschid şi se închid

nnnnnnnnnnnnn

■ frecarea palmelor în faţa corpului

45

■ cu palmele pe masă, se ridică pe rând fiecare deget şi se lasă înapoi

■ exerciţiul de “cântat la pian"

Motricitate fină

■ se strânge si se destinde lent o minge din material moale Varianta 1. Cu mingea în sprijin pe masă

Varianta 2. Cu mingea în sus şi dosul palmei în sprijin pe masă

47

Motricitate fină

■ mingea de tenis se rulează cu vârful degetelor pe masă Varianta 1. Mişcând mingea faţă-spate Varianta 2. Mişcând mingea în lateral stânga-dreapta

■ mingea cu ţepi se ţine în mână şi degetele palpează rând pe rând ţepii

-te

Motricitate fină

■ cercul cu ţepi se plimbă în mână ■ în planul făcut de degetul mare şi palmă Varianta 1. Se roteşte spre în jos Varianta 2. Se roteşte spre în sus

■ rotirea unui creion cu degetele ■ la stânga şi la dreapta până la capătul creionului ■ apoi, se schimbă direcţia

Motricitate fină

■ mototolirea unui ziar cu o singură mână ■ fără participarea celeilalte mâini

plierea unui ziar cu ambele mâini

5

*—

Motricitate fină

Acest exerciţiu se poate face şi cu aluat de pâine.

£ ■ se formează o bilă cu o singură mână Materialul necesar pentru formarea bilelor se găseşte în diverse consistenţe în ofertele de specialitate

■ se rulează două şiraguri de plastelină şi se imprimă degetele pe rând, formându-se adâncituri specifice fiecărui deget ■ pe formele astfel făcute se aşează şi se ridică degetele pe rând

52

=

Mimică

Faţa noastră reprezintă oglinda stării noastre de bine, expresia tuturor stărilor sentimentale, fiind în acelaşi timp un mijloc de comunicare. Exact ca şi limbajul, expresia feţei convinge şi susţine dialogul. Pacienţii care în timpul bolii îşi pierd din ce în ce mai mult expresivitatea feţei, găsesc greu mijlocul de comunicare cu lumea înconjurătoare, fiind consideraţi adesea ca lipsiţi de participare. Exerciţiile următoare, activează musculatura feţei, făcând posibilă o comunicare activă prin mimică. Acestea pot fi executate oricând, oriunde, în faţa oglinzii sau în jocuri cu nepoţii, de exemplu. Păstraţi-vă zâmbetul!

Exerciţiul 1: umflarea obrajilor şi expirarea lentă cu ţuguierea buzelor Exerciţiul 2: umflarea obrajilor şi expirarea forţată în rafale cu ţuguierea buzelor

ridicarea frunţii pentru a o încreţi relaxare repetiţie

Mimica

■ închiderea conştientă a ochilor ■ strângerea lor din pleoape ■ deschiderea ochilor şi ridicarea bruscă a pleoapelor ■ repetiţia acestor mişcări

■ cu gura se mimează pronunţarea literelor A, E, I, O, U ■ pronunţarea cu voce tare şi clară a acestora

»»ii îmi u i) i i y i ii ii îm i

Jocuri funcţionale

în ergoterapie sunt considerate jocuri funcţionale toate jocurile care solicită pacientului funcţiuni de motricitate, mai ales mâna şi degetele sau componentele bazale ca memoria, concentrarea şi gândirea strategică. Nu se utilizează mişcări de tip automatizat. Mişcările din aceste jocuri urmăresc un anumit ţel şi sunt uşor de executat. Scopul acestora este să antreneze sub formă de joc anumite mişcări rar folosite. Jocurile funcţionale pot fi antrenate în viaţa de zi cu zi a familiei în mod distractiv, mărind apropierea în cadrul familiei.

Jocuri funcţionale

ET3 Memory: Ce antrenează?

memoria şi concentrarea mobilitatea mâinii şi a degetelor funcţia de apucare este important pentru mişcarea de rotaţie a antebraţului şi a mâinii

Maroco: Ce antrenează?

■ funcţia de apucare ■ coordonarea braţ-mână-degete ■ concentrarea

■

Acest capitol l-am introdus în plus faţă de cele anterioare, deoarece perseverenţa şi exerciţiile nu sunt întotdeauna suficiente. Cu toate eforturile şi dorinţele, există în viaţa pacientului bolnav de Parkinson zile cu adevărat foarte dificile. Fiecare bolnav cunoaşte sentimentul dependenţei de alte persoane şi, ca atare, limitarea libertăţii personale. Ţelul principal este cel de a menţine independenţa şi libertatea, iar acest lucru poate fi posibil prin utilizarea dispozitivelor ajutătoare pentru viaţa de zi cu zi.

Mobi lator

Rolator

Acesta are o suprafaţă de şedere mai mare şi o curea pentru spate în cazul unor opriri bruşte.

Este fără curea

la ambele modele există posibilitatea de a poziţiona în mod variabil mânerul: - mai jos pentru o sprijinire mai eficientă - mai sus pentru un echilibru mai bun

Mersul în poziţie verticală cu Rolatorul

rolator modificat special se adaugă susţinătoare ale antebraţelor pentru o mai bună verticalitate a trunchiului

Hip-safe-Hosen (cu întărituri la şolduri)

Aceşti pantaloni apără şoldurile în cazul unor eventuale căderi

Genunchiere

Genunchierele apără genunchii în cazul unor traumatisme prin eventuale căderi, în magazinele de articole sportive se găsesc fie cu material rigid, fie cu burete.

Betele de Nordic Walking care permit un mers cu o poziţie verticală ameliorată

îngroşarea mânerelor şi adaptarea tacâmurilor

Ustensilele se poziţionează mai sigur în mână şi necesită mai puţin efort. Chiar în cazul diminuării coordonării şi a motricităţii fine, încă este posibilă alimentarea în mod independent. Adaosurile de îngroşare se pot purta uşor în buzunar şi sunt adaptabile oricărui tacâm.

Dispozitive ajutătoare pentru scris

Ca şi la adaosurile pentru mânere, la pierderea coordonării de fineţe între degete şi mână, aceste îngroşări ajută la prinderea ustensilelor de scris.

B

Se utilizează în cazul pierderii coordonării şi mobilităţii fine a degetelor, în cazul păstrării unei coordonări minime a braţului şi asigură independenţă la îmbrăcare.

Cleşte de apucat

Cu acest cleşte se poate ridica orice obiect de pe podea, mai ales cele imposibil de ajuns cu mâna.

w iu iM U îw

h ai abh in Spălatul pe dinţi

Spălarea şi uscarea spatelui

Ustensile: Burete cu mâner prelungit (în caz de necesitate, se poate fixa un burete pe umeraş şi folosirea unui prosop prelungit. Scopul este de a ajunge cu spălarea şi uscarea pe toată suprafaţa spatelui, în pofida slabei mobilităţi a trunchiului şi a braţelor. Poate acum gândiţi că un ajutor exterior evită aceste complicaţii, dar execuţia acestor activităţi zilnice vă va asigura păstrarea mobilităţii şi a independenţei dumneavoastră. Ţelul nostru este să vă facem să înţelegeţi că executarea de unul singur a acestor mişcări vă ajuta la un antrenament al corpului.

Scândură pentru cadă

Această scândură uşurează transferul sigur spre cadă. Scândura uşurează atât duşul cât şi spălarea în poziţia şezând. La fel, ajută şi la ieşirea din cadă.

ir —

Din această poziţie, se poate fie folosi duşul, fie doar spăla normal, fără riscul alunecării sau dezechilibrării, cum se întâmplă în stând în picioare. După spălare picioarele se transferă invers, peste marginea căzii.

Bolnavul se aşează pe marginea cadei, pe această scândură. Spijinindu-se cu mâna de la interior, se transferă ambele picioare cu ajutorul celeilalte mâini în poziţia şezând în cadă.

Din motive de siguranţă este recomandat să se folosească un aparat electric de bărbierit. Se recomandă asigurarea unei mobilităţi a oglinzii printr-un dispozitiv. Aşezaţi-vă în faţa chiuvetei sprijinindu-vă antebraţul cu aparatul de bărberit şi cu mâna liberă sprijiniţi mâna cu aparatul de bărberit. Pacienţii la care predomină tremorul, descoperă astfel o stabilitate mai bună şi o coordonare a mâinii în incidenţă cu obrazul. în cazul unei nereuşite iniţiale, luaţi-vă timpul necesar pentru a vă obişnui cu acest nou mod de bărbierit, chiar dacă e mai anevoios. încercaţi de mai multe ori, până la reuşita finală, care vă va asigura un grad mai mare de libertate.

Cuvânt de încheiere Viata în cotidian - nu în izolare

D'as’ crtiton şi cititoare, Dacă veti fi răsfoit această carte sperăm că aţi primit mobilizarea necesară pentru a efectua antrenamentul acasă. Probabil că în programul dumneavoastră nu vor intra toate exerciţiile, dar este la latitudinea dumneavoastră de a le alege pe cele care corespund posibilităţilor dumneavoastră. în general, calitatea şi cantitatea exerciţiilor executate ar trebui să ajute la umplerea unei zile a bolnavului de Parkinson, asigurându-i în acelaşi timp şî independenţa. Dacă mai găsiţi puterea şi motivaţia pentru a executa şi alte exerciţii, atunci aveţi şanse crescute de a împiedica imobilitatea. Vă rog să ţineţi cont că terapia prin gimnastică nu este necesară numai pentru pacienţi cu tulburări motorii. Si la oamenii sănătoşi, dar mai ales în vârstă, terapia prin mişcare duce la o ameliorare considerabilă a stării generale, ca atare, nu va fi dificil a convinge partenerul de viaţă, sau alt îngrijitor, să participe la antrenamente. Veţi observa că e o plăcere executarea antrenamentului în doi sau în grup. Vă urăm mult succes şi să executaţi cu plăcere programele de antrenament, fără a vă pune sub presiune, executând exerciţiile cu plăcere şi bună-dispoziţie. ^ăsaţi-vă ajutaţi şi sprijiniţi de aparţinători. Cândiţi-vă întotdeauna: „chiar şi un singur exerciţiu executat într-o zi e mai mult decât nimic". Ca încheiere, mai avem o rugăminte: suntem foarte interesaţi să aflăm cum vă descurcaţi cu antrenamentele. Dacă aveţi critici sau propuneri de ameliorare, vă rugăm să le transmiteţi la adresa:

Lundbeck România Str. Thomas Masaryk, nr 17, Bucureşti