Potentialul Turistic Al Italiei

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE

Potentialul turistic al Italiei

Alecu Alexandra-Camelia Grupa :6 An : II 1

2

PREZENTARE GENERALA Nume oficial: Republica Italiana. 1.1. Asezare geografica Situarea: în continentul Europa, în Sudul Europei, ce consista în principal dintr-o a în formă de cizma şi doua insule mari în Marea Meditereana: Sicilia şi Sardinia. In nord intalneste Alpii, unde are granita cu Franta, Elvetia, Austria si Slovenia. Vecini: Franta (515km); Elvetia (718km), are si o enclava in aceasta tara: Campione d’Italia, cu 2.6km si 2051 locuitori; Austria (415km); Slovenia (218km); Marea Adriatica; Marea Ionica; Marea Mediterana; Marea Tireniana (7456km) Suprafata: 301230 km2 (locul 71). Diviziuni administrative: 20 regiuni: Valle d’Aosta: Situata in partea de N-V a Italiei in zona montana a masivului Mont-Blanc la granita cu Franta. Resursa principala este turismul. Capitala: Aosta. Piemont: vestita regiune plana intre Alpi si Apenini traversata de raul Pad. In aceasta zona este concentrata 3/5 din productia italiana de orez. De asemenea, regiunea Asti este celebra prin vinurile si branzeturile produse aici. Capitala: Torino- centrul industriei auto (Fiat) italiene. Lombardia: Reprezinta zona cea mai atractiva a Italiei. Ocupa zona de campie dintre raurile Ticino si Mincio. Centrele urbane cele mai dezvoltate: Brescia (industria siderurgica, chimica si mecanica), Bergamo (industria textila si mecanica), Pavia (important centru universitar). Capitala: Milano – reprezinta centrul financiar al Italiei. De asemenea, capitala modei italiene. Veneto: Situata in zona aluvionara de varsare a raului Pad si afluentilor sai. Regiune predominant agricola. In zona Mestre-Marghera, langa Venetia, sunt

3

concentrate rafinarii de petrol si industrie chimica. Capitala: Venezia – important port si centru cultural si turistic. Tretino-Atto Adige: Regiune italiana cu statut special divizata in doua provincii autonome: Trento si Bolzano, etnic predominant germana. Friuli-Venezia Giulia: Situata la poalele Alpilor Carmici. Zona cu traditie agricola. Capitala: Trieste –oras port cu statut de zona libera. Emilia-Romagna: Regiune ce flancheaza masivul muntos al Apeninilor.. Zona agricola renumita pentru sfecla de zahar. Capitala: Bologna – important centru industrial (siderurgie, industrie alimentara) si comercial (piata cerealiera si zootehnica). Liguria: Regiune in zona litorala la Marea Liguriei. Relief in terase, favorabil cultivarii pomilor fructiferi si maslinilor. Renumita prin marmura de Carrara. Capitala: Genova – important port comercial, santiere navale. Toscana: Una dintre cele mai frumoase si renumite regiuni ale Italiei avand in centru valea raului Arno. Orase importante: Pisa si Siena. Capitala: Florenta – centru cultural si turistic de importanta mondiala. Umbria: Regiune colinara cu vai sinuoase. Patria Sfantului Francisc din Assisi. Capitala: Perugia. Marche: Zona muntoasa, riverana la marea Adriatica, strabatuta de vai adanci. Litoralul este bogat in plaje. Capitala: Ancona. Lazio: Reprezinta leaganul civilizatiei romane, cuprinsa intre Apenini, la est si coasta tireniana la vest si strabatuta de raul Tibru. Capitala: Roma - totodata capitala Italiei si a crestinatatii de rit catolic unde se afla statul Vatican. Abruzzo: Regiunea cu cel mai pregnant aspect montan din lantul muntilor Apenini. Capitala:: L’Aquila- centrul siderurgic. Campagna: Regiune cu campii fertile unde se practica cultura cerealelor, tutunului, canepii.. Capitala: Napoli – situata in golful cu acelasi nume si dominata de prezenta vulcanului Vezuviu. Molise: Regiune cu relief muntos, vai profunde, paduri intinse. Capitala: Campobasso. 4

Puglia: Regiune bogata in resurse agricole. Capitala: Bari - important centru comercial cu legaturi cu lumea orientala. Basilicata, Calabria: Regiuni cu caractere morfologice asemanatoare: relief montan grandios si sever, zona de coasta pietroasa. Capitala: Potenza, Catanzaro. Sicilia: Cea mai mare insula mediteraniana dominata de vulcanul Etna. Este o zona agricola cerealiera. Orase importante: Siracusa, Catania, Taormina. Capitala: Palermo. Sardinia: Situata in Marea Tireniana se caracterizeaza printr-un relief muntos si plaje cu nisip extrem de fin. Resursele principale sunt pescuitul si turismul estival. Capitala: Cagliari. Mediul natural Relieful: Italia consista predominant dintr-o peninsula care se extinde în Marea Medtiterana, unde impreuna cu doua mari insule Sicilia si Sardinia creeaza diferite parti ale marii, ca si Marea Adriatica la nord-est, Marea Ionica la sud-est, Marea Tireniana la sud-vest si in final Marea Linguriana la nord-vest. Muntii Apenini din centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cu Alpii, care apoi formeaza un arc, inchizand Italia in nord. Aici se afla si o laguna aluvionara mare, Laguna Po-Venetia, strabatuta de Raul Po si de multi afluenti ai sai, care curg dinspre Alpi, Apenini si Dolomiti. Alte rauri cunoscute sunt Tiberul, Adige si Arno. Cel mai inalt punct al Italiei este Muntele Alb (Monte Bianco) cu 4,808 m, dar Italia este mai ales asociata cu doi faimosi vulcani: acum adormitul Vezuviu in apropriere de Neapole si activul Etna in Sicilia. Clima: continentala cu o temperatura medie de 1.5 ºC in ianuarie si in iulie de 24 ºC. Hidrografia: reteaua hidrografica este bogata, dar numai doua rauri sunt mai lungi si navigabile: Padul (PO), are 650km lungime, care curge pe directiaV-E drenand campia cu acelasi nume din N, si Adigele , care are 404km, ambele tributare Marii Adriatice. Se remarca si Arno care trece prin Florenta si Tibru care strabate Roma, ambele debusand in Marea Tireniana. Flora: variaza cu altitudinea si latitudinea. In Alpi se etajeaza paduri de castan, de stejar, de conifere si pasuni alpine. In Apenini predomina stejarul si alte specii mediteraneene, exceptie zonele mai inalte unde apar fagul si coniferele.

5

Fauna: cuprinde atat elemente raspandite pe intreg teritoriul ca: vulpea, bursucul, jderul, dihorul, veverita, iepurele, cat si animale care se mai intalnesc numai in parcuri si rezervatii naturale: caprioara, ursul brun; numeroase pasari. Mediul demografic Populatia: 58.057.477 locuitori cu o densitate de 192, 73/ km² (loc 23) Orase principale: Roma – capitala Italiei (3,8 mil locuitori), Vaticanul “capitala bisericii catolice “ ( 44 ha, 2000 loc. ), cel mai mic stat ( format din preoti, calugari si soldati ).Cuprinde biserica Sf. Petru ( sec.v ) – cea mai mare si frumoasa din lume ,Piata Sf. Petru cu coloane ,obeliscul lui Caligula.; Napoli (1,3 mil. loc.) metropola sudului italian , cel mai mare port la Marea Tireniana , asezat la poalele Vulcanului Vezuviu . Se remarca prin valoroase monumente de arta ,castele si palate , biserici , piete de mare frumusete ; Venetia – (350.000 loc.) asezata in laguna , pe 118 insule , este un oras al sublimelor calificative legate de asezarea sa , circulatia urbana, maiestria artistica a monumentelor , produsele specifice urbei; Milano (1,5 mil. locuitori), al doilea oras ca marime, recunoscut prin industrie, comert si finante, dar si prin monumente si edificii vechi, care uimesc prin maretia lor : Castelul Sforzza , Teatrul Scala (1778), Domul stil gotic ,din marmura cu 135 sageti ,4440 de statui (1378 – 1858), care reprezinta cel mai important obiectiv turistic al orasului , Palatul si Pinacoteca Brera , Academia de Arte Frumoase , muzee de arta veche , Observatorul Astronomic. Pe buna dreptate Milano – oras roman (sec.III-i.Hr.) – exceleaza prin fermecatoarele biserici, basilici si teatre. Bolognia , cu multe obiective turistice si culturale : Domul ( 1747, stil baroc), palate, piete, si cea mai veche universitate din Europa ( 1119), cu o faimoasa biblioteca si o bogata pinacoteca. Rata natalitatii: 8,89nasteri/1000 locuitori (2005) Rata mortalitatii: 10,3 morti/1000 locuitori (2005) Spor natural: 0,07% Indice de fecunditate (2005): 1,28 Mortalitate infantila (2005): 5,94 morti/1000 nasteri Speranta de viată: 77 ani (barbati) şi 83 ani (femei). Moneda: Euro = 100 cenţi (vechea moneda: lira). Religia: catolici, musulmani, protestanti, iudaici. Clasificarea populatiei: - varsta: - sub 15 ani (1995-2005): 13,9% din totalul populatiei - intre 16 – 64 ani (1995-2005): 66,7% din totalul populatiei - 65 ani si peste (1995-2005): 19,4% din totalul populatiei - educatie: - rata analfabetismului la cei peste 15 ani (2003): 2,7% - rata de inscriere in institutii de invatamant: primar 98%, 6

secundar 90%, superior 25% - populatia activa ocupata (2001): 5% în agricultura, 32% în industrie, 63% în servicii - someri si inactivi (2004): 8,6% din totalul populatiei active - nationalitate: italiana Mediul istoric: La inceputul mileniului II inainte de Hristos, patrunde in Italia primul val indo-european, urmat in secolul XII-XI de noi valuri italice. In secolele XII-XI inainte de Hristos isi fac aparitia etruscii, a caror civilizatie atinge in secolele VII-VI maxima stralucire. Grecii intemeiaza in secolul VII primele colonii in Sudul peninsulei si in Sicilia, numele de Italia datorandu-li-se. Roma o cetate obscura din Latium, se emancipeaza in 510/509 i.Hr. de sub suzeranitatea etrusca, devenind in sec. III i.Hr. stapanul intregii Italii, apoi hegemonul bazinului Marii Mediterane, punand bazele celui mai vast si durabil imperiu al lumii antice. Detronarea lui Romulus Augustus de catre capetenia germanica Odoacru marcheaza sfarsitul Imperiului Roman de Apus. In 568 longobarzii cuceresc Nordul Italiei iar in 756 ia fiinta statul papal cu resedinta la Roma, centrul lumii crestine occidentale. Cucerit in 773-74, Regatul longobarzilor este inclus in statul franc. In Sicilia si Italia de sud se stabilesc in sec. IX arabii, eliminati in sec. XIXII de catre normanzi. In timpul domniei imparatului Otto I Italia de Nord si Centrala sunt incluse in imperiul romano-german, care in 1075-1122 se afla in conflict cu papalitatea. Centre economice infloritoare in sec. XIII-XV Venetia, Genova, Florenta, Milano, devin patria umanismului si Renasterii. Intre 1494 si 1559 Italia este camp de batalie intre Franta si Spania, pacea de la CateauCambresis lasand cea mai mare parte a peninsulei spaniolilor, apoi tratatele de la Utrecht si Rastatt, acordand-o habsburgilor austrieci. Valul miscarilor nationale de la inceputul sec. XIX inaugureaza epoca Risergimento-ului, unificarea Italiei realizandu-se in jurul Regatului Piemontului. In urma razboiului francopiemontezo-austriac, Lombardia se uneste cu Piemontul iar „camasile rosii” ale lui Garibaldi elibereaza Sicilia si Italia de Sud, astfel incat Victor Emmanuel al II-lea din dinastia de Savoia se proclama in 1861 rege al Italiei. Razboiul austro-prusian din 1866, in care Italia se realiaza Prusiei, are ca urmare unirea Venetiei cu regatul Italian. La sfarsitul secolului XIX Italia duce o politica coloniala ocupand Eritrea si Solmalia, iar in urma razboiului italo-turc Tripolitania, Cirenaica si insula Dodecanez. La 23.05.1915 Italia se alatura in primul razboi mondial Antantei. Prin tratatele de pace de la Saint Germain si Sevres, Italia obtine Trilolul de sud, Triest, peninsula Istria, insula Dodecanez, iar in 1924 orasul Fiume. Prin marsul asupra Romei Benito Mussolini devine seful guvernului, instaurand regimul fascist. Italia ocupa in 1935-1936 Etiopia si participa in 1936-1939 alaturi de Franco, la razboiul civil spaniol. 7

Italia a fost membra fondatoare a NATO si a Uniunii Europene, si s-a alaturat grupului de crestere a unificarii politice si monetare din Europa de Vest, incluzand introducerea Euro în 1999. Mediul politic: - Organizarea statala: Republica, potrivit Constitutiei din 22.12.1947, presedintele fiind ales prin vot indirect pe o perioada de 7 ani. Constitutia a stabilit un parlament bicameral, (Parlamento), consistand din Camera Depuatatiilor (Camera dei Deputati) si Senat (Senato della Repubblica), o putere judiciara, şi una executivă (condusă de un prim ministru). - seful statului: Carlo Azeglio Ciampi - seful guvernului (prim-ministru): Silvio Berlusconi - Partide politice: Partidul Democrat Crestin, Partidul Comunist, Partidul Socialist, PartidulSocialist Democrat, Partidul Socialist Italian al Unitatii Proletare, Miscarea Sociala Italiana, Partidul Liberal, Partidul Republican, Partidul Democrat Italian al Unitatii Monarhiste. Diviziuni administrative: 20 regiuni - Sarbatoarea natională: 2 iunie - Limba oficiala: italiana Mediul cultural: Italia este bine cunoscută pentru arta sa, cultura, şi nenumeratele ei monumente, printre care şi Turnul din Pisa şi Coloseumul roman, dar şi pentru mâncarea sa (pizza, pasta, etc.), vin, lifestyle, eleganţă, design, cinema, teatru, literatură, poezie, arte vizuale, muzică (mai ales de operă), sărbători, şi în general pentru gust. Renaşterea europeană a părut în Italia între secolul XIV şi secolul XV. Succesurile literale, ca şi poezia lui Petrarch, Tasso, şi a lui Ariosto şi proza lui Boccaccio, Machiavelli, şi a lui Castiglione, au exercitat o minunată influenţă durabilă pentru dezvoltarea cultutii vestice, la fel ca pictura, sculptura, şi arhitectura, la care au contribuit giganţi ca Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra Angelico, şi Michelangelo. Influenţa muzicală italiană a compozitorilor, precum Monteverdi, Palestrina, şi Vivaldi s-a dovedit epocală; în secolul XIX, opera romantică italiană a excelat sub compozitorii Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi, şi Giacomo Puccini. Artiştii, scriitorii, regizorii, arhitecţii, compozitorii şi designerii contemporani italieni contribuie la semnificant la cultura vestică. Fotbalul este principalul sport naţional. Italia a câştigat Cupa Mondială de Fotbal de trei ori: în 1934, 1938 şi 1982. Seria A a dat unii dintre cei mai buni jucători de fotbal la nivel mondial. Cele mai cunoscute echipe sunt A.C. Milan şi Inter Milano

8

FC din Milano, A.S. Roma şi S.S. Lazio din Roma, Juventus din Torino, şi Fiorentina din Florenţa.

1.7. Infrastructura: - transporturi: : Reteaua de transport a Italiei este diversificata , dezvoltata si modernizata. Volumul principal al transporturilor este asigurat de caile rutiere. Italia este strabatuta de o retea densa de sosele modernizate si de autostrazi. Autostrada Soarelui strabate intreaga peninsula, facilitand schimbul de produse si penetratie turistica spre statiunile din Sud. Caile rutiere – 290.000 km, din care 6.800 km autostrazi. Ele sunt mai dense in Nordul tarii. In Alpi si in Apenini, de-a lungul cailor de comunicatie, s-au construit numeroase tuneluri si vaiducte. Caile ferate – 20239 km din care 11613 km electrificati. Transporturile maritime au un rol dominant in schimbul extern de marfuri al Italiei. Porturi principale: Genova, Augusta, Trieste, Venetia, Taranto, Napoli, Livorno, Ravenna. O retea densa de linii aeriene acopera teritoriul tarii, iar aeroporturile internationale Roma si Milano leaga Italia de marile aeroporturi internationale ale celorlalte tari. Aeroporturi principale: Milano(Linate, Malpensa), Roma(Fiumicino, Ciampino), Napoli (Capodichino), Catania(Fontanarosso), Cagliari(Elmas), Genova(Sestri). -telecomunicatii: Sistemul de telecomunicatii s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani. Incepand din 1995 telefonia mobila a cunoscut o larga raspandire pe teritoriul Italiei. Telecom Italia Mobile a fost prima companie de telefonie mobila care s-a infiintat (aprilie 1995), acoperind aproape tot teritoriul Italiei. Ulterior, in decembrie 1995 a aparut Omnitel, care s-a dovedit a fi o concurenta de temut. Iar in 1999, apare pe piata o noua companie – Wind. Mediul economic: Italia este o putere economică mondială. Membră a grupului G 8, Italia reprezenta a şasea economie în 2004, după Statele Unite, Japonia, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii şi Franţa. Italia are o economie industrială diversificată, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor ţări ca Franţa şi Regatul Unit. Economia capitalistă rămâne divizată

9

într-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private şi un sud agricultural, cu o rată a şomajului de 20 % . Majoritatea materiilor prime necesare industriei şi mai mult de 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. În decada trecută, Italia a urmărit o politică fiscală strânsă pentru a îndeplinii criteriile Uniuniilor economice şi monetare, beneficiind de o rată a inflaţiei scăzută care i-a permis alăturarea la Euro de la conceperea sa în 1999. Un rol important în economie îl joacă comerţul şi turismul (anual între 30 şi 60 milioane turişti şi circa 3 miliarde încasări). Transportul: Reţeaua de transport a Italiei este diversificată, dezvoltată şi modernizată. Volumul principal de transporturi este asigurat de căile rutiere. Italia este străbătută de o reţea densă de şosele modernizate şi autostrăzi. Autostrada Soarelui srăbate întreaga peninsulă, facilitând schimbul de produse şi călătoriile turistice spre staţiunile din Sud. Căile rutiere: - 290.000 km, din care 6.800 km autostrăzi. Ele sunt mai dense în Nordul ţării. În Alpi şi în Apenini, de-a lungul căilor de comunicaţie, s-au construit numeroase tuneluri. Transporturile maritime au rol dominant în schimbul extern de mărfuri al Italiei. O reţea densă de linii aerine acoperă teritoriul ţării, iar aeroporturile internaţionale Roma şi Milano leagă Italia de marile aeroporturi internaţionale ale celorlalte ţări. Telecomunicaţii: Sistemul de telecomunicaţii s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani. Începând din 1995 telefonia mobilă a cunoscut o largă răspândire pe teritoriul Italiei. Telecom Italia Mobile a fost prima companie de telefonie mobilă care s-a înfiinţat (aprilie 1995), acoperind aproape tot teritoriul Italiei. Ulterior, în decembrie 1995 a apărut Omnitel, care s-a dovedit a fi o concurenţă de temut. Iar în 1999, apare pe piaţă o nouă companie Wind.

10

Italia este o ţară cu o economie dezvoltată, în care industriei îi revine un loc crescând însă este afectată de încetinirea creşterii economiilor europene, care au influenţat negativ exporturile italiene. Economia Italiei este a patra din Uniunea Europeana, după Germania, Marea Britanie şi Franţa. Cele mai dezvoltate ramuri sunt industria grea, serviciile şi turismul.Turismul concentreaza 8 % din întreaga populaţie activă a Italiei, una din cele mai ridicate ponderi de pe glob. Italia deţine peste 1,7 milioane locuri de cazare în hoteluri, moteluri şi pensiuni. În afară de ramurile tradiţionale, textilă şi alimentară se remarcă industria constructoare de maşini (autovehicule, nave maritime, electronică şi electrotehnică, diverse aparate şi utilaje), petrochimia, siderurgia. Industria: Baza energetica este asigurata numai in mica parte din resurse interne: gaze naturale, hidroenergie si energie geotermica. Cele mai importante uzine hidroelectrice sunt constituite pe raurile din Alpi. Uzinele geotermice sunt grupate in Toscana. Petrolul prelucrat sau consumat de Italia este practic in intregime importat, caci extractia de petrol italian este neisemnat. Prospectiunile petroliere au fost intensificate in zona Apeninilor, dar fara rezultete incurajatore si Italia este obligata sa importe annual. Rafinarea petrolului are capacitatea de 100 milioane t annual. Petrolul il importa in principal din Orientul Mijlociu si Libia,prelucrat in centre ca: Milazzo, Cremona, Ravenna, Porto Marghera, Livorno, Mantova, Roma. Pentru acoperirea nevoilor energetice au fost redeschise minele de carbuni din Sardinia si extinse exploatarile din celelalte bazine carbonifere. Productia de gaze naturale este in scadere. Italia nu este bogata nici in celelalte resurse minerale, cu exceptia sulfului, marmurei si oarecum a zincului. Cele mai dezvoltate sectoare industriale sunt: siderurgia, industria textila, electronica si industria automobilelor. Siderurgia: Productia de otel si fonta a crescut vertiginos,mai ales productia de otel care detine locul 3 in Europa si locul 9 pe glob. Centre ale productiei de otel se gasesc situate in orasele: Genova – Carnigliano, Serto San Giovanni, Milano, Torino, Marghera, Napoli,Taranto, Piombio. 11

Industria constructoare de masini este puternica si diversificata. Ea joaca un rol foarte important in economia Italiei. Una din subramurile cu veche traditie in aceasta tara este industria automobilelor. In uzinele de la Torino, Novara, Milano, Bolzano, Brescia, Modena, Napoli se fabrica o gama larga de automobile, autobuze, autoutilitare, motociclete, motorete, scutere, biciclete etc. Industria automobilelor ocupa locul 7 pe plan mondial; la Torino este trustul Fiat, unul dintre cele mai puternice din lume. De asemenea sa nu uitam de firme ca Ferrari, Lamborghini, Maseratti, care au adus atata mandrie Italiei. Centrele cele mai importante de constructii navale sunt in porturile Genova, La Spezia, Napoli, Palermo. Centrele de construire a tractoarelor si a masinilor agricole sunt indeosebi in Lombardia si Piemont, dar si la Torino, Milano, Cremona si Verona. Italia s-a facut remarcata si prin industria electrotehnicii si electronicii, produsele sale de calitate fiind recunoscute pe piata mondiala. Industria chimica este foarte variata, facandu-se remarcata prin cauciucul sintetic, anvelope, fire si fibre sintetice, ingrasaminte chimice, celuloza si hartie. Centrele sunt situate in: Torino, Milano, Brescia, Novara, Roma, Napoli. Petrochimia pastreaza locul principal in industria chimica italiana. Majoritatea uzinelor sunt in nordul tarii, cu exceptia uzinelor petrochimice care sunt in porturile din sud, in special in Sicilia, unde se descarca petrolul din import. Industria textila are o veche traditie in Italia. Leaganul sau este Italia de Nord, unde atelierele de prelucrare a lanei s-au dezvoltat inca din epoca feudala. Veche este si prelucrarea matasii naturale care insa a intrat in declin dupa lansarea matasii artificiale. Industria textila italiana prelucreaza materie prima autohtona (lana, canepa, fibre sintetice), da si de import (lana, bumbac). Ramura cea mai dezvoltata este filiatura de lana, Italia ocupand un loc important in lume cu productia de lana. Cele mai importante centre sunt in nordul tarii. Industria pielariei si a confectiilor din piele este larg dezvoltata in regiunile Piemont si Lombardia. Italia importa piei brute. Incaltamintea si produsele de marochinarie italiene sunt competitive pe piata mondiala, fiind recunoscute pentru calitatea lor ridicata.

12

Industria alimentara este raspandita peste tot; se poate spune ca este ramura industriala cel mai uniform repartizata in teritoriu. Italia se remarca prin produsele de patiserie, ulei de masline, zahar, conserve de peste si vin. Agricultura: Desi detine 7% din populatia activa si doar 3% din PIB, ramane un sector important al economiei. Italia este unul dintre marii producatori europeni de cereale si cel mai mare producator de legume si fructe. Italienii sunt cultivatori, in special, de porumb, dar si de grau si de orez, toate trei fiind cultivate in Campia Padului. Este cel mai important producator european de orez, cu cele 14 milioane de tone annual, productia fiind reprezentativa si pe plan mondial. Detine locul 3 la fructe, indeosebi, mere, pere si nectarine si locul la 6-7 la citrice, obtinute in Ins. Sicilia, in partea sudica a Pen. Italice si in Calabria. Vita-de-vie creste pana si la poalele Alpilor. Podgoriile de tip industrial sunt caracteristice pentru Apulia. Vinul provenit din aceasta zona reflecta modul de cultura, fiind mai alcoolizat, mai sec si mai putin aromat. Italia detine suprematia pe glob la masline (2/5 din productia mondiala). Cele mai intinse plantatii de maslini sunt situate in Apulia, maslinul fiind absent numai in Nord. Crestera vitelor nu este dezvoltata pe masura posibilitatilor oferite de natura si nici pe masura necesitatilor de consum ale populatiei. Bovinele sunt crescute in ferme de tip industrial din Campia Padului si din Alpi. In Italia Peninsulara domina cresterea oilor si caprelor. Italia importa din ce in ce mai multa carne si produse lactate. Pozitia geografica a Italiei a favorizat pescuitul, pestele fiind folosit in consumul direct sau in industria alimentara. Cu toate acestea, agricultura ramane deficitara. Ca si industria, agricultura este mai slab dezvoltata in Sud. Un rol important in economie il joaca comertul si turismul (anual intre 30-60 milioane turisti si circa 3 miliarde $ incasari) Comertul exterior: Principalii parteneri comerciali sunt la export – Germania – 16%, Franta – 12%, SUA – 7%, Marea Britnie – 7%, Spania – 5%, Elvetia, Belgia, Luxemburg, Olanda cate 3%; iar la import - Germania – 18%, Franta – 13%, Marea Britanie – 7%, Olanda – 6%, Belgia, Luxemburg, Spania, SUA cate 4%. In 1998 din mld lire italiene, pentru export au folosit 420.764,0 – masini, utilaje si echipamente de transport – 46%, produse textile si confectii – 17%, produse chimice – 9%, otel si minereuri – 5%, produse alimentare – 4%, produse agricole – 3%; iar pentru import au folosit 374.283,0 – masini, utilaje – 36%, produse chimice

13

– 14%, produse energetice – 11%, textile si confectii – 8%, produse alimentare – 8%, produse agricole – 6%. Comertul bilateral Romania-Italia: Volumul schimbarilor comerciale a fost la finele anului 1999 de 4019,8 mil USD, din care 1980,2 mil USD exportul si 2039,6 mil USD importul situand Italia pe primul loc in comertul exterior al Romaniei. Structura schimburilor de marfuri, in anul 1999, a fost urmatoarea: • Export: confectii si tricotaje - 35,4%, incaltaminte – 25,6%, produse metalurgice – 19,2%, masini si utilaje – 9,6%, impletituri din fibre lemnoase – 3,2%, mobila si articole din lemn – 2,6%, mase plastice si articole din cauciuc – 1,7, produse chimice – 1,2%,; • Import: materii textile si articole din acestea – 34,6%, masini, aparate si echipamente electrice – 18,2%, piei, blanuri si articole din acestea – 12,1%, incaltaminte si parti de incaltaminte – 7,1%, metale comune si articole metalice – 6,1%, produse ale industriei chimice si conexe – 3,8%, mase plastice si articole din cauciuc – 3,8%, mobila si articole din lemn – 3,2%, produse minerale – 2,3%, hartie, carton – 2%, ceramica, sticlarie – 1,5%.

14

DESCRIEREA CERERII SI A OFERTEI TURISTICE 2.1. Cererea turistica: Circulatie turistica interna Turisti interni 2000 1854000

2001 1891000

2002 1930000

2003 1969000

2004 2000000

2000 37963000

2001 38648000

2002 38011000

2003 39156000

2004 40767000

Înnoptări Turism receptor Sosiri de turisti Sosiri Sosiri Vizitatori Turisti (cu innoptari)

2000 9166000 28797000

Innoptari si durata sederii 2000 Innoptari 105272000

2001 9510000 29138000

2001 111441000

2002 8671000 29340000

2002 114116000

Incasarile turistilor din alte tari ( mil EURO) 2000 2001 2002 Incasarile 29920 28779 29877 turistilor

2003 10982000 28174000

2004 10851000 29916000

2003 115262000

2004 111596000

2003 30508

2004 30042

15

Capacitatea de cazare in hoteluri si stabilimente similare 2000 2001 2002 2003 Nr. de 1523847 1667653 1478295 1473472 camere Nr. de 3110000 4024000 4100000 4158000 paturi

2004 1488500 4206000

Oferta turistica

Obiectivele turistice: COLOSSEUMUL rămane cea mai vestită şi mai mare arenă construită vreodată de romani. Iniţiativa construirii sale a avut-o împăratul Nero, ca urmare a influenţei majore pe care o aveau in acele timpuri luptele de gladiatori. A necesitat printre nenumarate alte materiale de constructie, zeci de mii de tone de marmura adusă din apropiere, din Tivoli si aproape 300 tone de fier pentru a lega blocurile unul de celalalt. Ca un precedent la materialele prefabricate moderne, multe dintre partile componente ale Coloseumului au fost construite in altă parte si aduse la locul construirii arenei pentru asamblare. Aceasta metodă a permis un ritm accelerat de lucru care a dus la construirea edificiului in numai 7 ani.

16

FONTANA DI TREVI a fost construită de arhitectul Salvi in 1735 si terminată in 1762. Această fântână este un exemplu perfect de stil rococo, cu efecte dramatice, creaturi acvatice de marmură, dominate de un impresionant Oceanus. Apa vine din izvorul Acqua Vergine.

Vaticanul – cel mai mic stat independent din lume, este situat in nord-vestul Romei (capitala Italiei) si are o suprafata de numai 44 ha. Statul papal, inconjurat de un zid, creeaza o atmosfera magica, da impresia unei fortarete secrete. Gradinile lui (rareori vazute de straini) ocupa o treime din suprafata sa. Aici se afla conducatorul spiritual – Papa. Are propriul guvern, secretarul de stat este cardinalul Tarcisio Bertone. Intrarea este controlata strict (pentru siguranta papei), nimeni nu trece de poarta fara un permis special. Aici lucreaza cca. 1700 de angajati (din care 500 locuiesc intre zidurile sale), si doar un sfert au pasaport de Vatican. In interior, toate camerele sunt pazite, are propriile magazine, o posta, o farmacie si chiar o benzinarie.

17

O audienţă la Sfântul Părinte e privită de muţi credincioşi ca fiind un privilegiu. Fiecare vizitator primeşte în dar un mic obiect religios (binecuvântat de Papa). Acesta primeşte foarte puţini oameni, dar el vorbeşte mai multor mii, prin postul de radio si televiziune de la Vatican. Papa Pius al XI-lea (pasionat de ştiinţă) a considerat că undele radio sunt o modalitate de a ajunge la restul lumii şi în 12 februarie 1931 l-a chemat pe omul care a inventat radioul, Guglielmo Marconi, rugându-l să organizeze postul de radio Vatican. Primul mesaj al Papei a fost emis in latină şi transmis în toată lumea. Fiind centrul spiritual al lumii, statul papal atrage numeroşi pelerini de pretutindeni. Catedrala Sf.Petru, din Piaţa cu acelaşi 18

nume, reprezintă motivul principal pentru toţi creştinii de a veni aici în pelerinaj – ei au credinţa ca marele martir Sf.Petru este îngropat aici (acesta a fost crucificat în apropiere de aceste locuri, de împaratul roman Nero). Catedrala este o lucrare de arta unică, faimosul dom este decorat cu mozaicuri realizate de marele artist Michelangelo, şi alţi pictori şi sculptori renascenti.Vaticanul produce mozaicuri încă din sec al IV-lea (mici bucăţi de sticlă, unele făcute cu aur pur). Aici sunt atat de multe lucrări de arta, încât nu se cunoaşte numarul exact (noi picturi şi sculpturi, diferite obiecte de artă, fiind mereu comandate). Lucrarea lui Michelangelo ,,Pieta”, cea mai faimoasă din Catedrala Sf.Petru, e lucrată (in jurul anului 1498) dintr-un singur bloc de marmură de Carrara (cea mai buna marmură din lume, înca de pe vremea romanilor). Un numar de 140 de statui de sfinţi sunt plasate în varful colonadelor din jurul Pieţei Sf.Petru (proiectată de artistul baroc Bernini). Toate arhivele (cu diferite documente ce redau domnia papilor) sunt pastrate într-un mediu controlat şi prezintă trecutul Vaticanului. Multe nu au fost catalogate încă, iar multe datează chiar din sec. IX-lea. Unele documente, redactate de papi către ,,nunzio” (ambasador papal), trebuie sa ramană secrete (constituie poşta diplomatică a Vaticanului). De mare valoare sunt documentele originale din procesul din 1633, al lui Galileo Galilei (el a inventat telescopul si a dovedit că Pământul se mişcă în jurul Soarelui). Galileo spunea: ,,Scriptura a fost scrisă pentru a ne învaţa cum să urcăm la Ceruri, nu cum merg Cerurile.” Vaticanul are un alt telescop modern în Arizona (pentru a cerceta implozia stelelor). Observatorul Vaticanului este la Castelul Gandolfo (palatul de vara al Papei). Unele clădiri datează din vremea romanilor – întreţinerea şi restaurarea lor se face constant, printre care renumita Capela Sixtina. Întreţinerea clădirilor, statuilor, frescelor, şi a fabuloaselor colecţii de artă din muzee necesită o mare cheltuială. Muzeele Vaticanului sunt alcătuite din 10 colecţii la care se adaugă Capela Sixtina si apartamentele papale (Rafael a decorat apartamentele Papei Iulius II intre 15081524, Pinturicchio a pictat frescele din apartamentele Familiei Borgia, intre 14921495 la dorinţa Papei Alexandru VI). Printre exponate se remarcă: ,,Schimbarea la faţă” (opera lui Rafael), ,,Capela lui Nicolae V” (cu fresce multicolore, executată de Fra Angelico intre 1447-1450), ,,Coborarea de pe cruce” (opera lui Caravaggio), sculptura ,,Laocoon”, pictura ,,Sf.Ieronim” (creaţia lui Leonardo da Vinci), plafonul pictat de Michelangelo din ,,Capela Sixtina” etc.

19

Primele maşini construite manual (folosite de papi) sunt păstrate într-o stare intactă – este renumit primul papamobile. Garda Elveţiană, corpul de pază personal al Papei, are o importanţă foarte mare. Pentru a face parte din gardă, este nevoie de un devotament total, gardienii sunt recrutaţi din Elveţia (pentru minim doi ani). Toate gesturile si hainele papei au un inţeles simbolic (culoarea hainelor, cand poartă mitra, ,,zuchetto”, totul este planificat exact). Sunt multe accesorii frumoase, printre care: un toiag (realizat special pentru papa) foarte uşor, cu un băţ din aluminiu (gol pe dinăuntru) şi capătul din argint în formă de cruce. Acesta are o semnificaţie aparte – cand papa vorbeşte ţinând în mână toiagul, el vorbeşte in calitate de ,,păstor”. Culoarea hainelor e dictată de calendarul religios, sunt haine specifice folosite în timpul festivităţilor. Faţa publică a bisericii, plină de lux (specifică Vaticanului) face lumea să privescă în inima catolicismului. Vaticanul reprezintă o organizaţie uriaşă (care a supravieţuit timp de 2000 de ani, mai mult decat orice altă instituţie umană) care trimite un mesaj spiritual către toate colţurile lumii.

20

Arhitectura Italiei Vittoriano, un superb monument de arhitectură în onoarea primului rege al Italiei unificate: Victor Emanuel II Maestrosul monument al reunificării se găseşte la capătul unuia dintre cele mai importante

bulevarde, Via del Corso, aproape de Forul Roman, Coloseum, Colina Capitoliului şi Palatin, cea mai importantă dintre colinele Romei. Mii de ani de istorie ne înconjoară aici, iar această capodoperă impresionantă se ridică la înălţimea simbolizării unei culmi a destinului italian. Arhitectul monumentului denumit Vittoriano e Giuseppe Sacconi, a cărui muncă a fost continuată de Gaetano Koch, Manfredo Manfredi şi Pio Piacentini.

21

Şirul arcuit de coloane corintice semănând cu un templu grec atrage atenţia că punctul central, acolo unde statuia ecvestră neagră a lui Victor Emanuel contrastează cu fundalul alb al marmurei. E realizată de Enrico Chiaradia şi Emilio Gallori. Numeroase alte statui, făcute de sculptori importanţi, contribuie la frumuseţea acestui monument complex. Fântâni magnifice de o parte şi de alta a statuii principale reprezintă Adriatica şi Tireniana, mările între care se întinde peninsula Italică.

22

Un mare basorelief la picioarele armăsarului descrie simbolic regiunile reunite prin Risorgimento în 1861, sub domnia regelui Victor Emanuel, prin vitejia lui Giuseppe Garibaldi, viziunea lui Giuseppe Mazzini şi eficienţa abilului prim-ministru, contele Cavour. Deasupra celor două extremităţi ale faţadei stă câte o statuie a zeiţei Victoria, conducând o cvadriga.

.

23

La interior poate fi vizitat un muzeu al Armatei celebrând unirea şi un muzeu de artă. Terasa oferă o privelişte nemaipomenită asupra unor vestigii importante precum Coloseumul sau columna lui Traian. Pe terasă se află câteva cafenele, iar accesul se poate face şi cu ajutorul unor lifturi panoramice.

Părintele Patriei, regele Victor Emanuel II a preluat tronul Piemontului după înfrângerea tatălui său de către austrieci, împotriva dominaţiei cărora va lupta şi el în deceniile ce aveau să vină. A fost un rege liberal, care a adoptat şi respectat o constituţie modernă. A participat la Războiul Crimeei împotriva Ţarului şi a înfruntat chiar şi armatele papale, fapt ce i-a atras excomunicarea.

24

Baza tehnico-materiala a turismului Cuprinde – unităţi de cazare : peste 40.000 hoteluri - unităţi de alimentaţie Distribuţia lor în teritoriu: • Roma: - Hotel VILLAFRANCA, 3 stele - Hotel GAMBRINUS, 4 stele - Hotel EMPIRE PALACE, 4 stele - Hotel VICTORIA, 4 stele - Hotel VENETO, 3 stele - Hotel AMBASCIATORI PALACE, 5 stele - Hotel HILTON, 4 stele • Sicilia: - Hotel CLUB COSTAVERDE , 4 stele, Cefalu(Pa) - Hotel CASAJANCA, 3 stele, Canneto(Me) - Hotel VILLA DEL BOSCO, 4 stele, Catania - Hotel LA PERLA, 3 stele, Lampedusa(Ag) • Venetia: - Hotel BAGLIONI, 5 stele - Hotel AI MORI D’ORIENTE, 4 stele - Hoetel GIORGIONE, 3 stele - Hotel KETTE, 4 stele • Sardinia: - Hotel CAESAR’S, 4 stele, Cagliari - Hoetel JOLLY, 3 stele, Cagliari - Hotel SHER-DAN, 3 stele, Sassari - Hotel CARLOS V, 5 stele, Sassari - Hotel DEI PINI, 5 stele, Sassari • Milano: - Hotel MARRIOT, 5 stele - Hotel ADAM, 4 stele - Hotel GALLES, 4 stele - Hotel ASCOT, 4 stele Clasificarea unitatilor de cazare pe tipuri: - hotel - motel - camine de tineret - cabane - pensiuni turistice (turism rural) - camine (manastiri) pentru pelerini - campinguri

25

SPECIALIZARI IN TURISM Turismul balnear Pozitia geografica precum si cei 8500 km de litoral fac din Italia o tara balneara. Coastele Liguriei mediteraneene si Mediterana centrala ofera plaje cu galeti adesea situate in mici golfuri. Pe coasta Adriaticei, turismul balnear este indeosebi dezvoltat in nord:Rimini, Riccione, Ravenna, unde plajele fine atrag turistii germani, elvetieni si austrieci. Parcurile acvatice Sunt instalate pe coasta Marii Adriatice, unde completeaza gama de activitati oferte de turismul balnear.Principalele parcuri acvatice sunt: l’Aquabell de Bellaria, l’Igea Marina, l’Aquafan de Riccione si Atlantica de Forli. Turismul cultural si religios Calatoria la Roma, Florenta, Venetia face parte din patrimoniul cultural al unui european. In Italia se gasesc 2364 de muzee, ceea ce confirma importanta voiajelor culturale. Din 20 de regiuni italiene, 7 atrag peste 3 milioane de intrari in muzeele lor. Celelalte 13 regiuni primesc mai putin de 1 milion de vizitatori in muzeele lor. In afara de Vatican, Asissi, Padova, Loretto, Oropa, Lambro, Vicenza, Italia numara 1756 locuri sfinte care primesc in fiecare an 15 milioane pelerini catolici. Turismul sportiv Datorita muntilor, Italia poseda unul din domeniile skiabile cele mai mari din lume. Statiunile de ski sunt numeroase in Piemonte, Dolomiti. Italia are peste 67 de terenuri de golf amenajate pentru 21000 jucatori. Turismul de sanatate In Italia se gasesc aproape 150 de statiuni termale. Cele trei mari orase in care se practica acest gen de turism sunt: Montecatini, Ischia si Abano Terme. Turismul de afaceri Italia se plaseaza printre primele locuri la capitolul turism de afaceri. Capitala economica a tarii este Milano, prima destinatie italiana a turismului de afaceri.

26

CALCULUL PRINCIPALILOR INDICATORI AI CIRCULATIEI TURISTICE 1. Indicatorii cererii turistice ► sejurul mediu total = nr. zile turist (innoptari) / nr. turisti sositi In 2000: Smediu

= 105272000/ 37963000 = 2,77de zile

In 2001: Smediu

= 111441000/ 38648000 = 2,88 de zile

In 2002: Smediu

= 114116000/ 38011000 = 3 zile

In 2003: Smediu

= 115262000/ 39156000 = 2,94 de zile

In 2004: Smediu

= 111596000/ 40767000 = 2,73 de zile

► sejurul mediu în unitati de cazare omologate = nr. zile turist (innoptari) / nr. turisti cazati In 2000: Smediu

= 105272000/ 28797000 = 3,65 de zile

In 2001: Smediu

= 111441000/ 29138000 = 3,82 de zile

In 2002: Smediu

= 114116000/ 29340000 = 3,88 de zile

In 2003: Smediu

= 115262000/ 28174000 = 4,09 de zile

In 2004: Smediu

= 111596000/ 29916000 = 3,73 de zile

27

2. Indicatorii ofertei turistice ► indici de variatie = nr. turisti sositi în 2004 / nr. turisti sositi în 2003 = 40767000/ 39156000 = 1,04 %

3. Indicatorii densitatii turistice ► densitatea turistica in raport cu populatia = nr. turisti sositi / nr. locuitori In 2004: Imediu

= 40767000/ 58.057.477 = 0,70 turisti/locuitor

► densitatea turistica in raport cu suprafata = nr. turisti sositi / suprafata In 2000: I2000

= 37963000/ 301230= 126,02 turisti/km2

In 2001: I2001

= 38648000/ 301230= 128,3 turisti/km2

In 2002: I2002

= 38011000/ 301230= 126,18 turisti/km2

In 2003: I2003

= 39156000/ 301230= 129,98 turisti/km2

In 2004: I2004

= 40767000/ 301230= 135,33 turisti/km2

Efecte pozitive: cresc incasarile, se dezvolta economia locala, cresc investitiile. Efecte negative: degradarea mediului, zgomot, poluare. ► functia turistica = L x 100 / P In 2004: Ft2004

= 4206000x 100/ 58057477 = 7,24

L- nr. locuri de cazare P- populatia tarii

28

4. Indicatorii efectelor economice ► Cheltuiala medie pe turist = cheltuieli totale/ nr. turişti plecaţi In 2000: Cmedie

= 17026000000/ 23322000 = 730 E/turist

In 2001: Cmedie

= 15681000000/ 20232000 = 775 E/turist

► Incasarea medie pe turist = incasari totale/ nr. turisti sositi In 2000: Imedie

= 29920000000/ 37963000 = 788 E/turist

In 2001: Imedie

= 28779000000/ 38648000 = 745 E/turist

► Indicele raportului de schimb = incasare unitara/ cheltuiala unitara In 2000: Irs

= 788 / 730 = 1,07E/turist

In 2001: Irs

= 745/ 775 = 0,96E/turist

► Incasarea turistica pe locuitor = incasari totale/ total locuitori In 2001:

It

= 28779000000/ 56268576 = 511,45E/locuitor

29

Analiza indicatorilor industriei turismului şi călătoriilor - Italia În acest subcapitol vom analiza principalii indicatori ai industiei turismului si călătoriilor pentru Italia în perioada 2004-2007. Contribuţia turismului şi călătoriilor la crearea Produsului Intern Brut în perioada 2004-2007 Anii

Contribuţia turismului

Indicatori relativi

la crearea P.IB. Ii/1 Ii/i-1 2004 58.8683 2005 59.9522 1,0184 1,0184 2006 61.2179 1,0399 1,0211 2007 62.6288 1,0638 1,023 Sursa: WTTC TSA (Tourism Satellite Accounting)

Ri/1 1,84 3,99 6,38

Ri/i-1 1,84 2,11 2,3

Ai/1 0,58

Ai/i-1 0,58 0,59 0,61

Analizând contribuţia turismului şi călătoriilor la crearea Produsului Intern Brut (P.I.B.) cu indicatori relativi cu bază în lanţ, se constată faptul că în anul 2005 indicele de dinamică a crescut faţă de anul 2004 de 1,0184 ori, având un ritm de creştere de 1,84 % şi cu o valoare absolută a unui procent din ritm de 0,58. În anul 2006 faţă de anul 2005 indicele de dinamică a crescut de 1,0211 ori, având un ritm de creştere de 2,11 %. În anul 2007 contribuţia turismului şi călătoriilor la crearea P.I.B. a înregistrat o creştere faţă de anul 2006, cu 2,3 %. 63 62 61 60

Contributia turismului la crearea P.I.B.

59 58 57 56

2004

2005

2006

2007

Graficul contribuţiei turismului şi călătoriilor la crearea P.I.B Turismul de afaceri în Italia

30

Anii

Turismul de afaceri

Indicatori relativi

Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 2004 21.9242 2005 24.3676 1,1114 1,1114 11,14 2006 25.6442 1,1696 1,0523 16,96 2007 26.7735 1,2211 1,0440 22,11 Sursa: World Travel and Tourism Council: www.wttc.org

Ri/i-1 11,14 5,23 4

Ai/1 0,21

Ai/i-1 0,21 0,24 0,25

În anul 2005 faţă de anul 2004 cheltuielile privind turismul de afaceri a crescut de 1,1114 ori, ceea ce reprezintă o creştere cu 11,14 %. În anul 2006 indicele de dinamică cu bază în lanţ a înregistrat o creştere cu 5,23 % faţă de anul 2005. În anul 2007 s-a înregistrat o creştere a indicelui dinamicii de 1,0440 ori faţă de anul 2006, având un ritm de creştere de 4 % şi cu o valoare absolută a unui procent din ritm de 0,25.

30 20 Turismul de afaceri 10 0

Anul 2004

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Graficul cheltuielilor pentru bunuri şi servicii ocazionate de călătoriile de afaceri

Cheltuielile guvernamentale în Italia în perioada 2004-2007 miliarde

31

Anii

Cheltuieli guvernamentale

Indicatori relativi

Ii/1 Ii/i-1 2004 4.32652 2005 4.44879 1,0284 1,0284 2006 4.49863 1,0397 1,0112 2007 4.54881 1,0513 1,0111 Sursa: Tourism Satelitte Accounting ( TSA )

Ri/1 2,84 3,97 5,13

Ri/i-1 2,84 1,12 1,11

Ai/1

Ai/i-1 0,043 0,044 0,0449

Se constată că în anul 2005 faţă de anul 2004 cheltuielile guvernamentale (comunitare) au crescut de 1,0282 ori, ceea ce reprezintă o creştere cu 2,84 % şi cu o valoare absolută a unui procent din ritmul de creştere de 0,043. În anul 2006 faţă de anul 2005 cheltuielile guvernamentale au avut un ritm de creştere de 1,12 %. În anul 2007 faţă de anul 2006 cheltuielile guvernamentale (comunitare) au crescut de 1,0111 ori, ceea ce reprezintă o creştere de 1,11 %.

4.55 4.5 4.45 4.4

Cheltuielile guvernamentale

4.35 4.3 4.25 4.2

2004

2005

2006

2007

Graficul cheltuielilor guvernamentale în Italia în perioada 2004-2007

Capitalul investit miliarde Anii

Capitalul investit

Indicatori relativi

32

Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 2004 22.9821 2005 22.6813 0,9869 0,9869 -1,31 2006 24.0369 1,0458 1,0597 4,58 2007 26.1054 1,1359 1,0860 5,97 Sursa: Consiliul Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC)

Ri/i-1 -1,31 5,97 8,6

Ai/1

Ai/i-1 0,2298 0,2268 0,2403

În urma analizei pe baza indicatorilor relativi cu bază în lanţ se constată faptul că singura scădere a investiţiei de capital în sectorul de turism din Italia s-a înregistrat în anul 2005 faţă de anul 2004 de 0,9869, cea ce reprzintă o scădere cu 1,31 %. În perioadele următoare s-au înregistrat creşteri ale indicelui dinamicii.

27 26 25 24

Capitalul investit in industria turismului

23 22 21 20

2004

2005

2006

2007

Graficul Capitalului investit în Industria Turismului şi Călătoriilor în ultimii patru ani.

Forţa de muncă angajată în industria turismului şi călătoriilor Anii

Forţa de muncă angajată

2004 2005

1011.78 1004.32

Indicatori relativi Ii/1 0,9926

Ii/i-1 0,9926

Ri/1 -0,74

Ri/i-1 -0,74

Ai/1 10,11

Ai/i-1 10,11

33

2006 1030.93 2007 1014.63 Sursa: WTTC

1,0189 1,0028

1,0264 0,9841

1,89 0,28

2,64 -1,59

10,04 10,30

Analizând forţa de muncă angajată în industria turismului şi călătoriilor din Italia în perioada 2004-2007, se observă că singura creştere a indicelui dinamicii cu bază în lanţ s-a înregistrat în anul 2006 faţă de anul 2005 de 1,0264 ori, având un ritm de creştere de 2,64 % şi cu o valoare absolută a unui procent din ritm de 10,04. În anul anul 2007 faţă de anul 2006 s-a înregistrat o scădere a indicelui dinamicii cu 1,59 %. 1035 1030 1025 1020 1015 1010 1005 1000 995 990

Forta de munca angajata in turism

62004

2005

2006

2007

Evoluţia numărului de locuri de muncă în Italia

Cererea pentru turism şi călătorii Cererea pentru turism şi Anii

Indicatori relativi

călătorii Ii/1

Ii/i-1

Ri/1

Ri/i-1

Ai/1

Ai/i-1

34

2004 180.301 2005 183.466 1,0175 1,0175 2006 193.221 1,0716 1,0531 2007 200.413 1,1115 1,0372 Sursa: Tourism Satelitte Accounting WTTC

1,75 7,16 11,5

1,75 5,31 3,72

1,8

1,8 1,83 1,93

În ceea ce priveşte cererea pentru turism şi călătorii se poate observa că indicele dinamicii a înregistrat creşteri în perioada 2004-2007. În anul 2005 faţă de anul 2004 cererea turistică a crescut de 1,0175 ori, ceea ce reprezintă o creştere cu 1,75 %. În anul 2006 faţă de anul 2005 s-a înregistrat o creştere a indicelui dinamicii cu 5,31 % şi cu o valoare absolută a unui procent din ritm de 1,83. În anul 2007 se constată că s-a înregistrat o creştere a indicelui de 1,0372 ori faţă de anul 2006, ceea ce reprezintă o creştere cu 3,72 %. 205 200 195 190

Cererea pentru turism si calatorii

185 180 175 170

Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007

Evoluţia cererii pentru turism şi călătorii în Italia, în perioada 2004-2007

Sosirile de turişti străini în Italia în perioada 2004-2007 milioane Anii

Sosiri de turişti

2004

37,1

Indicatori relativi Ii/1 -

Ii/i-1 -

Ri/1 -

Ri/i-1 -

Ai/1 0,37

Ai/i-1

35

2005 36,54 0,9849 0,9849 -1,5 2006 41,1 1,1078 1,1247 10,78 2007 40 1,0781 0,9732 7,8 Sursa: Organizaţia Mondială a Turismului (O.M.T.)

-1,5 12,47 -2,67

0,37 0,36 0,41

Analizând evoluţia sosirilor de turişti străini în Italia în perioada 2004-2007, se constată faptul că singura creştere a indicelui dinamicii s-a înregistrat în anul 2006 faţă de anul 2005 de 1,1247 ori, ceea ce reprezintă o creştere cu 12,47 %. În anul 2005 faţă de anul 2004 numărul turiştilor care au vizitat Italia a scăzut cu 1,5 %, iar în anul 2007 faţă de anul 2006 a scăzut cu 2,67 %.

42 41 40 39 38

Sosirile de turisti straini in Italia in periada 2004-2007

37 36 35 34

2004

2005

2006

2007

Evoluţia numărului de turişti străini care au călătorit în Italia în perioada 2004-2007

Exportul turistic Anii 2004 2005 2006 2007

Exportul turistic 30.4544 30.8288 33.1591 34.077

Indicatori relativi Ii/1 1,0122 1,0888 1,1189

Ii/i-1 1,0122 1,0756 1,0276

Ri/1 1,22 8,88 11,89

Ri/i-1 1,22 7,56 2,76

Ai/1 0,30

Ai/i-1 0,30 0,308 0,33 36

Sursa: WTTC TSA Cheltuielile efectuate de turiştii străini în Italia au înregistrat creşteri în perioada 2004-2007. Cheltuielile efectuate de turişti în anul 2005 au crescut faţă de anul 2004 cu 1,22 %. În anul 2006 faţă de anul 2005 se constată faptul că indicele de dinamică a crescut de 1,0756 ori, având un ritm de creştere de 7,56 %, şi cu o valoare absolută a unui procent din ritm de 0,308. În anul 2007 ritmul de creştere a fost de 2,76 %.

35 34 33 32 Exportul turistic

31 30 29 28 2004

2005

2006

2007

Evoluţia exportului turistic în Italia în ultimii patru ani (2004-2007)

BIBLIOGRAFIE

Cocean, P. Press,

- Geografia generală a turismului, Editura Meteor

37

Vlăsceanu, Gh. Negoescu, B.

Bucureşti, 2003

Cristureanu, C. - Turism internaţional (studii de caz), Neacşu, N. Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002 Băltăreţu, A. Marin, I. Ielenicz, M. Marin, M. Tişcovschi, A

- Europa, Editura Corint, Bucureşti, 2002

Matei, H.. Neguţ, S Nicolae, I. Radu, C.

- Enciclopedia statelor lumii, Editura Meronia, Bucureşti, 2001

Neacşu, N. Cernescu, A.

- Economia turismului (Studii de caz), Editura Uranus, Bucureşti, 2002

Neguţ, S.

- Geografia turismului, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2003

Neguţ, S. Suditu, B.

- Europa – ghid de călătorie, Editura Ziua, Bucureşti, 2003

Snak, O. Baron, P. Neacşu, N.

- Economia Turismului, Editura Expert, Bucureşti, 2001

Larousse

- Mică enciclopedie de geografie, Editura Lider, Bucureşti 38

www.eurostat.eu www.istat.com

39