Portul Popular Maghiar Din Tinutul Calatei - Jeno Nagy

1.

'

- 33g

'avits t";

& 16.1

_

77

.

,-

. 0.

4 .0

P4 P

DE ARTA POPULAR

CAIE---

.

.11kmi

PORTUL POPULAR MAGHIAR DIN TINUTUL CALATEI

E D [TURA

r-

E

AT PIINTRU LITERATTJRA $1 ARTA www.digibuc.ro

Traducere din limba maghiarti de A. Socol

Fotografii de: M. Kuhn, J. Nagy, E. Kiss

www.digibuc.ro

CAIETE DE ARTA POPULARA

JENO NAGY

PORTUL POPULAR MAGHIAR DIN TINUTUL CALATEI

EDITURA DE STAT PENTRU LITERATURA SI ARTA ''4"

1

4'

1

.1

'

www.digibuc.ro

inutul Calatei se Intinde de la Cluj pind la Ciucea Intre linia feratd si soseaua ClujOradea si de cele cloud parti ale acestora. Este mdrginit spre sud de muntii Gildului, spre vest de masivul Vlddeasa si lantul muntilor Mesesului. In acest teritoriu ungurii locuiesc parte in sate curat maghiare, parte In sate cu populatie mixtd, printre care sint presdrate si sate curat rominesti. Cele 42 sate unguresti din punct de vedere administrativ tin de raioanele Cluj si Huedin ale regiunii Cluj. Azi acest tinut poate fi considerat unitar din punct de vedere etnografic, fiindcd In decursul timpurilor In modul de trai, In arta.* si obiceiuri s-au dezvoltat trdsdturi specifice, distinctive fatd de alte grupe, proprii numai acestui teritoriu (fig. 1). Datoritd ImprejurArii cd in cursul evolutiei istorico-sociale acest teritoriu a suferit influenta a numerosi factori creatori,

urmele acestora se mai gdsesc si astdzi In delimitarea unor subgrupdri etnografice din cadrul sdu. In cuprinsul acestei regiuni se deosebesc astfel trei pdrti precis delimitate: aria superioard, aria inferioard si cursul Naddsului.

Aria superioard e o zond submuntoasd, cupring Intre apa Crisului a Calatei, alcdtuitä din 11 loca1it4i (Huedin, Sincrai, Zam, Alunis, Domosu, Horlacea, Nearsava, Vdleni, 1\16n6stireni, Izvorul Crisului si si

Saula).

Aria inferioard este o regiune deluroasà, la nord de apa Crisului, care se Inc ling spre Salaj pe firul vaii Almasului. Aici gdsim 8 localitdti (Bica6

www.digibuc.ro

lat,

Jebucu, Tetis, Stana, Petrind, Petrinzelul, Babiu

i

Almasul

Mare).

Aria cursului Nadasului se Intinde de la marginea ariei inferioare, ingustindu-se spre est, 'Ana la Cluj. In cuprinsul ei numaram 14 localitati

(Leghea, Aghires, Dumbrava, Inucu, Bogara, Dorolt, Macau, Turea, Capusul Mare si Mit, Vistea, Mera, Suceag i Baciu). Acestei portiuni i se mai alaturd dinspre sud o prelungire ingustä de-a lungul soselei Gilau-

Iara cu comunele Lonea, Gilau, Vlaha, Floresti, Savadisla si Inca trei sate asezate la est de Cluj (Gheorgheni, Aiton i Pata). Dupa marturia cercetarilor stiintifice i istorice adevaratul tinut al Calatei, cel cuprins intre apele Crisului i ale Calatei, a avut o altà dezvoltare istorico-economica in cursul veacurilor decit teritoriile cuprinse intre piraiele Alma i Nadas. Faptul cà acest teritoriu poate fi socotit

o regiune etnografica unitara se explica in primul rind prin unitatea vietii sale economice i prin asezarea sa geografica.

Populatia maghiara din acest tinut se ocupa. lndeosebi de agricultura i cresterea vitelor. Acestea au asigurat si mai asigura i azi materiile de baza necesare imbracamintei, ca pinza, postavul i pielea. Relativa neproductivitate a pamintului a facut ca populatia &à fie nevoità din timpuri stravechi sa-si procure cele necesare traiului i prin alte mijloace. Astfel Inainte de 1920 se dezvoltase o string legatura Intre ungurii de pe Pusta (Alföld) i cei din tinutul Calatei. Acestia din urma, in lunile de vara, coborau In grupuri la ses pentru a lua parte la seceris si la stringerea recoltei. Ca marturie a acestei legaturi, mai dainuiesc i azi in portul calatean unele elemente a caror origine o constituie de bunà seama portul maghiar de la ses ca: sumanul, izmenele largi (fluturatoare) etc. In cele-

lake luni ale anului barbatii din tinutul Calatei se ocupà cu cioplirea lemnului si a pietrei, cu zidaria, dulgheria i timplaria, in timp ce femeile

sint renumite pina la mari departari prin productia de cinepa, tesutul pinzeturilor i prin broderii i cusdturi. Mai recent, dup5. primul razboi mondial, barbati.i din satele asezate In apropierea cad ferate in mare

parte au devenit muncitori la

Calle ferate.

Acest teritoriu este strabatut de calea ferata ClujOradea care urmind cursul Nadasului constituie principala linie de comunicatie pentru satele

din aceasta parte a tinutului Calatei; de altà parte tot pe aici trece

si

soseaua principala ce leaga Clujul cu Oradea, sosea care asigura o legatura permanenta intre comunele asezate in vdile Somesului Mic, Capusului si Crisului Repede. Calea ferata i soseaua, pornind din Cluj, se Intllnesc

la Huedin i in felul acesta imprejmuiesc ca intr-o imbratisare tinutul 6

www.digibuc.ro

Calatei. Atit din punct de vedere economic cit si cultural acest fapt a jucat, si joaca Inca, un important rol In formarea unitara a profi-

lului etnografic si felului de trai al populatiei maghiare din aceasta zona.

Huedinul si Clujul sInt nu numai centrele vietii economice si culturale ale Calatei ci si focarele determinante ale culturii populare, ale obiceiurilor si ale portului popular. Totusi In formarea portului, rolul acestor douá

centre cultural-economice este cu totul diferit. In timp ce Huedinul este centrul formarii si dezvoltarii portului traditional din Calata si al raspindirii vesmintelor noi, de origine oraseneasca, Clujul este mijlocitorul dinspre Huedin al vechilor piese de 1mbracaminte ale tinutului Calatei, cit si centrul independent calauzitor al popularizarii imbracamintei orasenesti, de o calitate cu totul noua. In afara de factorii aratati mai sus, in formarea evolutiva a portului au jucat Intotdeauna un important rol : cusatoreasa, mestesugarul si meseriasul care confectionau diferite piese ale portului. Portul actual din tinutul Calatei este caracterizat prin arnestecul portului traditional cu piese noi orasenesti. Acest proces Incepe aproximativ

de la primul razboi mondial, adica o data cu transformarea economiei naturale in economie de schimb si cu separarea productiei manufacturiere, de mica productie. Acesta este momentul cInd industria casnica Incepe sa decada si locul ei 11 ia mica productie de marfuri si meseriile, si apoi

se intareste si cucereste teren productia capitalista. In mod treptat produsele fabricate preiau rolul si locul pieselor de imbracaminte produse de mica industrie, si prin aceasta se scliimba nu numai materia de baza a lmbracarnintei, ci insasi croiul, compozitia, modul de purtare si ornamentatia ei./Piesele irabracamintei s-au format si s-au preschimbat Impreuna sis simultan, influentIndu-se reciproc, pina cind, strabatInd numeroase transformari si-au gasit In parte isi mai cauta si azi locul si rostul definitiv In port. Numai tinind seama de acestea putem Intelege de ce disparitia unei piese de Imbracaminte a atras dupa sine iesirea din uz a alteia, respectiv transformarea ei. Amintim numai un exemplu : cizmele au iesit din uz,

iar locul lor 1-au luat bocancii. Se potrivesc oare la bocanci izmenele largi? Nu. De aceea nici izmenele largi n-au mai fost purtate, indiferent dacä exista sau nu materialul necesar confectiondrii Mr. Iesind astfel din uz si izmenele largi, locul lor e ocupat de pantaloni. Se potriveste sortul la pantaloni? Nu. ortul deci nu-si mai are locul in imbracaminte, indiferent dacä poate sau nu sa fie procurat. i asa mai departe. 7

www.digibuc.ro

Prin urmare portul actual din tinutul Calatei se afld intr-un proces de restructurare. Populatia nu a rupt definitiv cu portul traditional ci se strkluie§te sd imbine noul material cu vechile forme. Acest proces a avut drept rezultat ie§irea definitivd din uzul portului a unor piese traditionale, care se mai pástreazd doar ca obiecte de muzeu in ldzi §i sertarele scrinurilor (de ex.: tundra sau sumanul, cizmele ro§ii etc.). Altele insd, râminind in uz, au fdcut loc pieselor mai noi ; astfel de exemplu in locul cám4ii cu altitd (cdma§d brodatd la umdr) se raspindesc treptat camizolele §i bluzele, dar sint purtate in acela§i ansamblu de piese al imbrdcdmintei in care a fost purtatd §i cámasa cu altitd. In ceea ce prive§te imbrdcdmintea formatà din amestecul portului tra-

ditional cu cel nou ord§enesc, trebuie sd stabilim ca o reguld valabild pentru intregul tinut al Calatei, cà portul traditional se poartd. la marile sdrbAtori (confirmare, impdrt4anie etc.) §i la ocazii exceptionale (nuntd, botez, concursuri de dans, spectacole), iar imbrdcdmintea cu caracter ord§enesc se poartà in zilele de lucru §i la sdrbdtorile obisnuite (duminicile).

Portul femeiesc la marile sdrbdtori variazd dupd virstà si ocazii. Deo-

sebirea in ambele cazuri se manifestd prin alegerea culorilor pentru ornamentele aplicate si prin purtarea sau nepurtarea anumitor piese de imbrdcdminte.

Ca §i in alte pdrti, §i in tinutul Calatei, tineretul preferd culorile mai

vii §i un port mai bogat, mai divers, compus din mai multe piese de imbrdcdminte, iar virstnicii inclind spre culorile mai inchise §i. au o garde-

robd mai putin variatd. Caracteristic portului tuturor virstelor e cdma§a scurtà §i largd, impodo-

bità cu ornamente in fir colorat, cu creturi sau frul creturi, care pe vreme caldà se poartd fie singurd sau de cele tinere pe un laibdr Mrd mineci

fie cu un pieptar de piele brodat, purtat deopotrivd de toate virstele. De la primul rdzboi mondial locul cdmdsilor largi a fost ocupat succesiv de camizolele i bluzele or4ene§ti, care predomind in imbrdcdmin-

tea de duminicd a tuturor virstelor. Pe vreme rdcoroasd femeile tinere poartd un pieptar cu danteld cdpLusit §i tivit cu bland sau, ca §i. femeile virstnice, un veston (haind) de

flaneld albastrd, impodobit cu mdrgele sau broderii: « bujka ». Un ve§mint purtat in secolul trecut a fost tundra (« condra » sau « dank ») confectionatd din postav tesut in casd ; tinerele o aveau albd, cele mai in virstd surd sau brund. 8

www.digibuc.ro

Dintre fuste trebuie s'a relevAm fersingul de jolj, fusta albá des incretitd. a tinerelor si « muszuj *-ul (sau « bagazia »), semifusta care se poartà cu poala in spate, bdgatà In briu. Aceasta din urinA e piesa cea mai pitoreasca" si mai caracteristic6 a portului din Calata. Amindou6 aceste fuste, pe care le putem socoti traditionale, au fost treptat inlocuite, de la ince-

putul secolului nostru, cu felurite alte fuste. Peste fuste, dupd ocazii, femeile tinere si cele In virstà purtau dif erite sorturi; sortul cu panglici si cel brodat cu legdturi sint caracteristice azi, dupd cum cel de postav tivit cu dantelà rosie din Trascdu, sortul cu dantele, era caracteristic portului secolului trecut. Incaltdmintea de sàrbRoare a femeilor din Calata pind prin anul 1920 era cizma rosie, cu carimbul moale si cu botul ascutit. In locul ei azi se poartá cizma neagrà, In unele locuri cu carimbul incretit. Fetele In general 10 poartd pdrul Impletit Intr-o singurd cosita ; ele mai poart6 pe cap parta cu margele si panglici sau o basma de lina cu motive pestrite. 0 basma asenignaloare, dar mai mare si cu ciucuri, pearta pe brat cind se due la biseric6. Femeile mai in virstà 10 acoperà pdrul räsucit in coc cu o basma de culoare inchisà. Cu cincizeci de ani in urind, capul tinerelor neveste era impodobit, un an-doi dupd cununie, cu o scufie multicolorà si cu baris, un vdl fin brodat, numit « duldndlé ». Portul bdrbatilor e mai simplu Meg a fi mai putin caracteristic. Printre piesele portului de sàrbdtoare g6sim cdmasa scurtà, fluturindd, fdr6 guler, izmenele largi, incretite cu sort sau iarna cioarecii albi din postav tesut casnic, purtati de bàrbatii de toate virstele. Peste c6masal fl'alcali imbrac d. un pieptar lung de piele, brodat pestrit sau buici albastre, acestea din urind fiMd purtate si de bdrbatii mai in virstà. Tundra surä, in secolul trecut, era purtatà si de bdrbati. In locul acesteia un timp s-a purtat una dintre cele mai pitoresti piese din portul bdrbatilor, impodobith cu ornamente aplicate « szar-ul». IncAltdmintea bdrbatilor este cizma neagrà cu carimbul terminat Intr-un arc In acoladd. cu virful in jos. Pe cap se poartá pd.16rie de postav si cdciulà din bland de miel. Din imbràcdmintea actuald lipsese: cdmasa fluturindd, izmenele largi, tundra, sumanul si cioarecii; in locul lor au apdrut piese confectionate dupa model ordsenesc: cAmasd. mai strimtà cu guler si mansetà, scurta de piele vopsit5. maron si pantalonii de cizmà din stag.

In aceasta lucrare se va descrie In primul rind portul de sdrIAtoare, cel traditional, din Calata si in al doilea rind portul obisnuit la 9

www.digibuc.ro

sarbatorile mai mici, care devine din ce in ce mai rdspindit

§i

care se

aflg Inca intr-o fazà de restructurare. 1

Prezentarea portului se va face in urmatoarea ordine: I. Gdteala capului si a parului. II. Rufaria. III. Vesmintele. IV. Incaltamintea.

I.

GATEALA CAPULUI I A PARULUI

In aranjarea parului, mai ales la femei, gasim o bogata varietate pentru fiecare virsta in parte. Fetele mari, ping' la mdritis, poarta parul Impletit intr-o singura cosità (« egytyikAs »). Aceasta pieptanatura in zilele noastre s-a raspindit si in rindul fetelor mai tinere. Din punct de vedere evolutiv, impletirea parului intr-o singura cosità are cloud variante. Varianta initialà, si deci cea

veche, era urmatoarea: parul a fost despartit in doua si apoi impletit intr-o cosi-Và in toata lungimea lui. Mai nou pärul este pieptgnat neted spre spate, sau cel mult despartit in doua numai in fala pind la marginea

partei, de unde este pieptanat lins spre spate. Alaturi de pärul strins intr-o cosita este in curs de raspindire si portul parului impletit in douà cosite (« kéttyikás »). Fetele mari pun la radacina cosilei unice un pieptene in forma de semicerc. La capatul cositei fie una sau doug. in zilele de lucru se impleteste o panglica ingustà, de o singurd culoare care se leaga in funda. Este preferata panglica rosie. Culoarea panglicii este aleasa totdeauna in asa fel, incit sa se potriveasca cu culoarea fustei: sa nu fie la fel, dar nici in discordanta cu culoarea acesteia, de ex.: la fustg. rosie, panglica alba, la fusta alba, panglica rosie etc. In zilele de sarbatoare fetele isi impodobesc parul cu o panglica latä, inflorata. Panglica trebuie sä fie lunga Incit sä ajunga pinà la marginea de jos a fustei. 0 fata are in medie 10-12 panglici de latimi si culori diferite. Ping la maritis fetele poarta p drul lasat in jos. Trecerea in rindul femeilor mgritate se vadeste prin pieptanatura in conci, adica prin rasucirea pgrului in coc. Rasucirea pdrului in coc se face pe cercul numit « kontykarika ». De la maritis si pina la sfirsitul vietii sale, femeia va purta parul in conci.

Femeile mai in virstà intrebuinteaza in loc de « kontykarika » (cercul pentru fixarea conciului) acul de fixat cocul numit « kontytii ». Locul 10

www.digibuc.ro

cocului pe cap difera uneori de la sat la sat. La Huedin, in satele din aria inferioara, apoi la Vi§tea, cocul se poarta cel mai sus, pe cre§tet. In satele din apropierea Clujului, el se poarta ceva mai jos, dui:4 cre§tet. Printre femeile maritate, incepind cu primul razboi mondial, s-a ras-

pindit treptat cocul rotund sau cununa care, in aria superioara, a aparut pentru prima oara In Huedin. Face parte din grupul de pieptanatura in douà cosite. Azi cununa a devenit pieptanatura tipicä atit in aria superioará eft §i in cea inferioara a Iinutului. In schimb, in partile rasaritene

ale tinutului Calatei este prea putin raspIndita. Dintre naframe cea mai raspindita. este .

1;1'

.4,

.

n:'

14

4...

N

4' '.

4111.14,-. 1

'g A'

..-71%.....4Z,VL.

7. _

29. Logodnici in port de scirkiloare (Izuorul Crzqului)

www.digibuc.ro

...V

30. Fuld cu ;lurid f i lelife In port de sdrbdloarc ( Vi§lea)

www.digibuc.ro

-.1

V)

www.digibuc.ro

La finlind (VI, (ca)

NOTE 1. Pentru cunoasterea slarh actuale a portului din tinutul Calatei ne-am servit de materialul adunat In anul 1949 de cAtre Institutul de istoria artet al Academiei R.P.R. Cercetarile au lost fikute de József Faragti, Géza Vamszer si Jem5 Nagy. Pentru cunoasterea situatiei din secolul trecut, in afara de datele culese de la informatorh nostri, ne-am servit de urmatoarele izvoare:

Jank6 Jdnos, Kalotaszeg magyai népe (Populatta maghtard din tinutul Calatei). Budapesta 1892. Malonyay Dezsó, A magyar nep milvészete. I. k. A kalotaszegi

magyar nép mtivészete (Arta poporului maghiar. Vol. I. Arta poporului maghiar din tinutul Calatei). Budapesta 1907. hi ce priveste dezvoltarea istoricS a tinutului Calatei ne-am servit de hicrarea lui Jak.6 Zszymond, Bihar znegye a torok pusztilas eltott. (Judetul Bihor Inainte de pr5padul turcesc.) Budapesta 1940.

2. Nagy Jenö, Magyarvalköi vallförnintak (Altite din VA leni) Magyar Népnyelv, Vol. I. Debretin 1939, 122-129.

3. Gyorffy Istvdn, Magyar népi himzések. I. A cifrasziir (Cusaturi populare maghiare. Vol. I. Sumanul brodat). Budapesta 1939, 46-74. 4. Kós Kdroly, Kalotaszeg. (Tinutul Calatei.) Budapesta 1938, 174.

5. In legatura cu influentele maghiare asupra portului populatiei romlnesti din tinutul Calatei v. Palo lay Gertrad, Magyar hatésok a roman ruházatban Kalotaszegen és vidékén (Influente maghiare In portul romInesc In tinutul Calatei). Ethnographia-

Népélet. LVIII (1947), 19-40 si 173-186. 61

www.digibuc.ro

6. Gönyey Shndor, A kalotaszegi népviselet hatAsa a szilágysági és kbrosmenti romanság viseletére (Influenta portului popular Cdatean In portul romMilor dm S5laj si valea Grist' lui.) Ethno-

graphia-Népélet. LV. (1944), 95-6. 7. Nagy Jenö, A szilagysági Tovishat magyar népi öltozete (Portul popular rnaghiar din SMaj). Manuseris.

www.digibuc.ro

GLOSAR

basmaua de mina basmaua din lInA Infloratil pe fond verde sau alb. Se poarta Ia zile de skbkoare pe brat.. V. n t I r a in a

cu

ciucuri.

bagazia un fel de fust:i, care se poarta numai In spate, cu un tiv lat colorat V. in uszu j. bujka uios din flanel. clued piirul Impletit Intr-o singui sau In cloud cosite. ciucure de margele podoabil pentru fete ; mkgelele colorate slut

Insirate pe un snur de mkase.

cizma cu cartmb tutors un fel de cizmb purtat6 In secolul XIX cu talpa Intoarsa cusulci de fata cizmei. cizma cu sireturi cizma cu sireturi la marginea carfinbului, V. papuci.

cama cii carimb unguresc cizma cu carimb arcuit. cam( rotund rilsucirea pkului In cununfi din dour' cosite. conch' cerc pentru rtisucirea pkului In coc. dantela banda pentru gkeala capului Impodobit cu mkgele. duldndlé (tulle anglais) viMul nevestei tinere.

lersing un fel de fustil Incretitit lersing de jolj fusta Incretitil din jolj alb. tmnespare broderia cu motive geometrice Pe Incretiturile g musznj ului.

laibdr tin fel de spfiticel impodobit cu motive florale brodate. lékri camizol, ilic.

muszuj v. bagazia. nalrama cu ciucuri V. basmaua de minit panglica parlei panglica multi sau unicolorA pentru Impodobirea partel. papuci v. cizma

cu sireturi.

parta podoaba de cap a fetelor marl pentru zilele de skInitoare Impodobità cu margele. G3

www.digibuc.ro

pariziand pdldria veche cu fund rotund si tui tit. pd/dria Schutzer * pãhiie purtata in zilele noastre eu calota ovalä t tui titil longitudinal. pteptar cu danteld pieptar lung de postav vet de peal U femei park-trial

Impodobit cu danteld de culom e rosie din Trasedu. pieptar de pith pleptar femeiesc si bArbiltesc Impodobit cu broderie. pinza Increfdd pinzii din cinepn si bumbac Mei etitii pi in 4, baterea In apd *.

scupa ceapsa brodatii a nevestei tmere. sorf cu danleld sort. verde femeiesc impodobit cu danteld de lind din 'Frascati.

or/ cu legaturs sort femeiese ale ein ut pdrti sint impreunate CU legilturi * de fire mullicolore. ;or/ cu panglied sort femeiesc impodobit CU panglici pestrite. spinicel laibdr scurt femeiesc legat in fatd en panglicd, impodobit cu dantela neagrii ; v. laib i r. suman boteresc si Aghires.

suman lung din postav negru purLat in Suceag

suman lung

(e szar *) suman din postav alb ornamentat eu aplicatie diii postav negru. intdzkolés ornamentatia de snur Ia cwareci.

www.digibuc.ro

LISTA ILI !STRATI ILO

1.

Interim UI unel case t:o anesti din

tinutul Calalei.

2. Fete mai i in poi t de snrbatoal e ( Izvorul Crisului). 3. Fatd cu parta si barbat virstnic in tundra (lzvorul Crisului). 4. Nevasta tinara In vfil (Izvorul Crisului).

5 Nevasta tinara en

scufie ( 1/vorul Crisului).

6. Duminica inainte de masa pe prispn ( lzvorul Crisului 7. Ornamentatia partii de Jos a vfilului 8 Femeie virstnielt in pot t de sarbatom e ( lzvorul Crisului). 9. Nevasta tinarn In ca mas:i si fersing din jolj (Manastireni).

10. Port \ Mu de yard pentru lucru ( Izvorul Crisulm). 11. Flacau

iii

camasa cu mined largi si izmene largi ( Izvorul

CrIsului)

12. V stnici din lititittil Calatei in port de sarbatoare (lzvorul Citultu)

1.1

1 1.

15 16

Pieptar barbfitesc din anul 1906 (Manastirem). Flaciii din Izvorul Crisului in pieptar de tip nou. Oamein virstmci in port actual de sarbatoare (Izvorul Crisulm) ()Ina mentatia clinului la sumanu I lung.

17. Ornamentatia sumanului lung la spate si la guler. 18. Fete marl In pieptare cu dantela ( Izvorul Crisuhii). 19 Nevasta tinara in pieptar Cu dantela i camasa tar:incase:1 Manfisl ireni). 20. 1 nviespare la (, muszu)

(Valem)

'lineli casatoriti din Iivorul Cri5ultn. 29. Fete si flacai in port de sarbatoare (Izvorul Crisului). 23. Fata i flacau in port de mare sarbatoare (Izvorul Crisului). 24. Fete mari In port actual de sarbiltoare (Macau). 25. Nevasta tinara cn sort de dantela (Manastireni). 26 Copii in port de Orb5t(111re vara 21

65

www.digibuc.ro

27. Fatii in port de sarbatoare In fata unei porti cioplite (Izvorul Cristihn).

28. Fata cu peril 51 o thuird pereche in port de sarbtitoare (Izvorul Cri5uIui).

29. Logodnici In port de stirhfitoare (Izvorul Grip lui). 30. Fata cu porta. 5i fetde in port de sárbAtoare (Vi5tea) 31. La fintinii (Vi5tea.) Reproducer( in culort. I.

II.

Fete 5i flaciii in port de s'arbAtoare (Iddniistireni). Flgcau

i MO In port de sdrhátoare din secolul trecut

(AlfinAstireni).

III.

Oameni virstnici din (inutul Calatei in port de sarbätoare (lzvorul Cri5uIui).

www.digibuc.ro

Responsabd de carte R $orban Tehnoredactor V. Basarab Corector

L. Caraclima

Fiat la cules 27 V11.1957 Bun de riper 3 III 108. Tim] 3 t5o es. Hrrtre cretatd de 120 gr. rn1 Ft 700> roco/16. Cali ed. 4,71. Coli de

ripar

4,25

Edrpa I C manda 2.208. nr. 02 es'. A

Plan,se

poIrcromn 3.

Perunt bibliatectle midi indtcele de clasificare 74/76.

7.

3

Thparul executor sub corn Nr 993 la Intrepunderea Polagrafic,i nr. 4 Caleu

Serbon \loch 133., Bucuresti

www.digibuc.ro

RPR

www.digibuc.ro