Portul Popular Din Zona Vrancei

VRANCEI TARA DIN

POPU ARTA DE CAIETE

4.4114

Aa

444

444

4414411.44

:4-4414Zi;

www.digibuc.ro

Coperta de D. STANESCU

www.digibuc.ro

CAIETE DE ARTA POPULARA

FLOREA BOBU FLORESCU

PORTUL POPULAR DIN TARA VRANCE I

EDITURA DE STAT EENTRU LITERATURA

I ARTA

a A..A11 .4.41111 we J AION _4 -4 4/10.4..rf AM AIM A AO A Ana dll Li ASA ASA All.d AR A4M:.-1.4111A.41111 A AMA AMA 4. A -44 AMIN :A 4 AMEN A AMIN jA 41101 A -I AMMO A -.MENA 4 N

www.digibuc.ro

nk#7,4

KW

Zona de muntit 1= peste15oom.

Zona de (Jed !um { 1= Goo-Boo m

2= 800-15oorn

2400-600 m

www.digibuc.ro

J

Zona do deoluro (Zoo-I-too) Zona de cirnpie (sub 2oo in)

printre zonele cele nzai vestite, poate datoritil si legendei despre baba Vrincioaia si altor meirturii legendare legate de tefan cel Mare, se afld aceea cunoscutii mai ales sub numele de Tara Vrancei. Este vorba de o micd regiune, asezatd la cotul Carpatilor, strdjuitä

la apus de un zid de munti, iar in rest inconjuratd de dealuri inalte, ea insdsi avind un aspect nzuntos cu putine terenuri mai netede, favorabile asezdrilor omenesti.

Prima mentiune istoricd despre Vrancea dateazd din anul 1421, din tinzpul lui Alexandru cel Bun. Aceastd lard" este breizdcad de citeva riuri, Putna de la care se trage si numele judefului din care fdcea parte odinioard Zeibala si Ndruja. Accesul spre Tara V rancei este foarte anevoios. Dacd te incumeji sd pleci de la Focsani spre valea Zdbalei, trebuie sd treci pe la Andreiasi, sat asezat pe o culme de deal. E o cale lungd, pe care o laci mai mult pe albia Milcovului, riu care f erpuiege nestingherit, impletindu-se cu dru-

mul care nu poate line totdeauna linia de margine a albiei. Apsoara parcel abia se prelinge pe timp de yard secetoasd, iar and vin ploile se umIld acoperind drumul si tot ce se afld in cale. Adesea suvoaiele ei, dupd

ruperi de nori, ndvdleau peste latronii de sare de odinioard, care abia scdpau de primejdie, ldsind sarea pradd valurilor. Dupd ce ai ajuns la pe jos, pe lingd cdruld, din mila cdlulilor ce merg greu Andreiasi prin pietrisul albiei o iei pe valea Zdbalei. Incotro te vei duce, spre sud sau spre nord, peisajul devine incintdtor. Dacd ai ajuns la Vidra si vrei sd mergi spre Valea Sdrii, adesea ai florid jocului cu prdpastia. 5

www.digibuc.ro

Iarna pe aici nu te-ai incumeta sa mergi, lay povotile localnicilor despre atilea intimplari cu gdzarii veniti din alte parli, care necunoscind primejdia trecerii prdpastici au pierit cu cai cu tot, sint inspdimintdtoare. Tara Vrancei este o regiune lard drunturi. Cdrdrile pe care nterg oile $i cornutele smut numeroase $i vdzind turmele in$irate pe culmi dealuri, ca e vorba de o lard a pcistorilor.. Strabdtind-o in lung $i in lat nu este greu set observi c transformarile geogralice ale acestei ldri au anticipat imaginafia cdhitorului: dea-

lurile, coama munlilor mai apropiali sint pleptve. Ele se vor macina desigur mai departe, sub actiunea intemperiilor. Nici nit liricel de iarbd nu mai prinde pe ele. Culoarea lor albd stralucevte ca un ntunte de onat $i apusul soarelui de yard. Ìn susul apelor, muntele este insd acoperit de pdduri. Ele au lost exploatate in devcilm4ie, potrivit unui vechi obicei local. Despre caracterul independent al crganizdrii acestui Jinut amintege Dimitrie Cantemir, care scrie: o A doua republicd mai micd in Moldova este Vrancea, in judelul Putnei, aproape de hotarul Valahiei, inconjuratd de toate pdrlile de munli loarte stincoi. Ea are 12 sate $i numdrd 2000 de case; pentru acela$i motiv ca $i Cimpulungul, locuitorii se multumesc cu cregerea cilor $i nu cunosc plugul. Ei, de asernenea, pliitesc in liecare an domnitorului un impozit anumit $i hotdrit, se conduc dupd legile lor i relitzd $i poruncile domnitorului $i pe judecdtorii lui.»1 A$ezdrile omenoti fin albia riurilor. Ele insd au roit, dind nagere la numeroase cdtune noi. Astdzi Tara Vrancei cuprinde un numdr de 18 comune. Ca aspect general, a$ezdrile din aceastd regiune nu prezintd specificul regiunilor pdstoroti, casele liind destul de aglomerate. Numai roirile recente au case rdslirate, caracteristicd a gospoddriei de tip risipit. Casa este elementul cel mai specific al satelor vrincene, alit pentru arhitectura sa, cit $i pentru organizarea sa interioard. Tipul cel mai simplu de casti este reprezentat de o micd construclie cu tîrna,t cu zdplaz, avind in

stinga o tindd in care este addpostit hambarul cu Mind, iar in dreapta odaia de locuit. Tirnalul este strdjuit de stilpi relativ sub,tiri, frumos sculptali. Drugii ferestrelor slut infrumuselali cu fier bdtut. Odaia de cu laila mare incastratd in perete este mobilcad cit un pat locuit cu picioarele adesea inlipte in pdmint, o masd $i un dulap pentru vase sub care stau donilele de apd. Perelii sint impodobili de jur imPrefur cu un ldicer ales in motive geometrice, de o policromie vie $i totwi armonioasd. 1 Dimitrie Cantemir, Descrterea Moldovei, ESPLA, 1957. 6

www.digibuc.ro

Deasupra ri.sji de intrare strdjuieste cite o poli(d frumos crestatd pe margine. Tipul acesta simplu de casd a evoluat, (rind citeva variante mai complexe.

Simplitatea tipului initial core.spunde nevoilor restrinse pe care le

are crescdtorul de oi, fdrd sd se defineascd insd ca fin gen tipic de locuintd pcistoreascd .

Ocupatiile locuitorilor din Tara Vrancei au fost studi ate niai ales in ultimele trei decenii. Din acestea, cea principalel este ttstori1nl. Strdbdtind regiunea iti dai seama cd locuitorii sint strins legati de aceastd indeletnicire. Incdperile sint i astdzi decorate cu produse din cas, fdcute cu ajutorul unor forme de lernn, frumos crestate: este vorba de pdpusile" si de acele turte plate, rotunde, de cas sarat" , care se atirnd ca pod&abli de grinda oddii . De viata pdstoreascd se leagd si o splendidd creatie populard

orald. Miorita insilsi pare sa Ii fost creatd in aceste locuri unde s-au intilnit deopotriva ciobanii moldoveni , munteni si ardeleni.

In afard de pastorit, vrincenii se ocupd i cu pdiurdritul. Aici s-a dezvoltat de timpuriu si dogaritul. Intocmai ca si motii ciubdrari, vnmncenii aveau obiceiul barbati si femei sa plece cu vasele la ses, ca sa le desfacd pe bucatel. lama, locuitorii, grupa,ti in cete de cite 10 12, se adaposteau in colibe, sus la munte si confectionau doage si vase. Indelet-

nicirea aceasta probabil este tot alit de veche ca si organizatia sociald a cu radd;ini stravechi, i deosebit de importanta pentru intelegerea uneia dintre cele mai insemnate laturi ale vietii trecute a neamului nostru. Studiind forma de devalmäsie, se poate ajunge la intelegerea sensului termenului d3 republica` , pe care il folosea Cantemir pentru Vrancei.

Dacd ne uita,n pe harta Tarii Vrancei, ne ddm seama cd ea se alld la intilnirea Moldovei cu Transilvania si Muntenia. In acest punct de rdscruce datoria unui teren accesibil s-au tesut legdturi de rudenie si relatii sociale intre vrinceni si ardeleni, si acestea se oglindesc in costu-

mul popular, in arta cresaturilor in lemn, in literatura populard etc. Creatiile populare nu mai constitue un simplu object de conternplatie pentru cercetdtor. Cercetarea i cunoasterea lor in evolutie istoricd, prezing un dublu interes: pe de o parte se determind esen,ta specificului kr in functie de conditiondrile complexe social-economice pe epoci, iar pe Vezi harta cu drumul Anghelinei Chiscoci din comuna Nerej, intocinita de noi si publicata in Neréj, un village d'une région archaïque", Bucarest, 1939,

vol. III, pag. 180, fig. 20.

7

www.digibuc.ro

de alta se poate face o adevarata selectie a tot ceea ce este pentru a /1 valorificat cu folos in unitdtile cooperatiste socialiste de creatie populara.

Numeroasele centre cooperatiste de creatie populard in care se duce niai departe in spirit non arta covoarelor si cusaturilor,, vor gasi un nepreluit izvor de inspiratie in cele mai de seamd realizari artistice locale si

zonate, care au un fond adinc realist. Opera de transformare socialista a agriculturii, alfabetizarea ca intreaga gamd a actiunilor culturale socialiste au dus la adinci prefaceri in /ant de a gindi al oamenilor. Vechea mentalitate pe care oamenii o aveau in fata vietii , care era intretinuta pe un fond de superstitii, este pe cale de totala schimbare. Nu mai constitue de loc un secret faptul ea din vechile credinte si superstilii n-a mai ramas decit ceea ce forma invelisul decorativ, intregul

kr substrat mille fiind cu totul nitat. In ceremonialul nuntii sau al priveghiului nu mai traieste decit elementul de spectacol. fac loc ornamentele care Alaturi de motivele traditionale, in artd reflecta noua realitate socialista, care schimbd fata satelcr noastre. Arta tine astfel pas cu translormdrile economice ci sociale reflectind o noud mentalitate si gust artistic. Creatia populara din Tara V rancei nu se deparleazd in esenta de substratul comun al artei noastre populare in genere. Manicra de decorare si, mai ales, dezvoltarea unor genuri de manifestare alaturi de particularitatile stilistice ii imprima msa o nota cm totul specified.

www.digibuc.ro

CONSIDERATII GENERALE ASUPRA PORTULUI POPULAR DIN TARA VRANCEI

rin ansamblul säu, portul popular din Tara Vrancei se defineste ca un port de munte. Analizind elementele care-1 compun, de-a lungul veacurilor, ne däm seama

cä el a ajuns prin a doua jumätate a secolului al XIX-lea la o evolutie optimä, dupä care si-a modificat treptat linia structuralä. Conditiile social-economice schimbate de la inceputul secolului

XIX si mai ales de dupä primul rdzboi mondial au determinat o tendintä de modernizare generalä; vrincenii incep si ei sä preia din comert materiale, din care isi confectioneazä o parte din elementele de port. Procesul de päräsire a costumului traditional täränesc are loc

mai intii in rindul bärbatilor, care adoptà cu incetul costumul de culoare neagrä. Femeile in schimb rämin mai departe credincioase portului traditional si mai ales anumitor piese ale costumului, ca de pildä catrintele. nu Astäzi, portul popular din Vrancea desi nu a dispärut se mai bucurä de pretuirea de odinioarä din partea locuitorilor cärora noul mod de viatä le-a creat alte nevoi si alte gusturi. Vom incerca, prin analizarea pieselor sale componente, sä-i arätam valoarea artisticä, gratie cäreia el se asazä in rindul celor mai interesante manifestäri ale creatiei populare rominesti. Desi portul vrincean nu se abate de la substratul comun al costumului rominesc in general, el are un specific propriu. Douä sint elementele care ridicä la gradul de port caracteristic constumul vrincean: 9

www.digibuc.ro

camasa cu mineca invirtita si itarii farä. fata. Gasim insa si alte elemente in

costumul

femeiesc

din Vrancea,

care prin forma sau ornamentica lor atrag atentia iubitorului de artä. Mediul de dezvoltare a costumului vrincean este bine definit. Nicaieri ca aici nu gasim o viatä pastoralo-forestiera

atit de evidenta si o izolare de restul tinuturilor asa de conturatd. Totusi portul vrincean are, printre elementele sale componente legate de viata pastoreasca, si unele care sint lolosite si in alte regiuni: cäciula mocaneasca,

gluga, sarica etc. Legate de indeletnicirea ciobaneasca si de munca la padure, mai exista alte doua piese de costum itariifara fata sichimirul. 1.

Merindele se poarta in gluga, care-i fine loc de

De un stravechi obicei tracic este fara indoiala, dupa o recentä descoperire, si portul itarilor lungi, incretiti ca o armonica.1

In alta parte am sustinut cä itarii lungi si incretiti ca o armonica sint foarte potriviti pentru viata pastoreasca.2 Am adauga acum ea' initial ei erau folositi ca un element de port obisnuit si numai la o data ulterioara and se descopera piva de ingrosat devin o piesa de port a costumului pastoresc, fiind mai comozi in perioada peregrinärilor pastorului. In afarä de aceste piese de costum barbatesc, care sint in legatura cu mediul in intelesul larg sau cu vechi traditii dacice, existä si un element de costum femeiesc, pe care-I punem in legatura tot cu o veche traditie dacica, anume carnasa cu mineca invirti-tä. La un cavaler tracic provenit de la un monument funerar expus in Muzeul de arheologie din Sofia am identificat de curind itarii lungi si incretiti ca

o armonica, incepind de la glezne pina la solduri. Se confirmi deci ipoteza mai veche cu privire la originea tracica a acestui tip de itari, care apar si pe reliefurile

monumentului de la Adamklissi. 2 Florea Bobu Florescu, Interpretarea elenzentelor enogratice de pe monumentul de la Adarnklissi. Studii i cereethri de istoria artei", nr. 3-4, 1955, pag. 67;. idem, Portul popular din Moldova de nord, Bucurqti, ESPLA, 1956, pag. 22. 10

www.digibuc.ro

Pe unele metope ale monumentului de la Adamklissi (1X,XXXV) se observä in mod clar un vesmint femeiesc cu minecile räsucite. Nu poate fi nici o indoialä el sintem in fata unui element de costum cu tipul de cämasä cu minecà invirtitä, pe care-I gäsim in Tara Vrancci.

ama cu mineca invirtitä constituie o particularitate surprinzätoare in portul popular rominesc. In treacät fie zis, cercetärile arheologice din vara anului 1957, efectuate de C. Mätasä si A. Nitu, au dus la descoperirea unei intense vieti dacice in tot lungul Carpatilor moldovenesti, ceea ce nu s-a cunoscut pinä acum. Este de prisos sä mai amintim aici piese de port de traditie dacicá, deja cunoscute, intre care si opincile. Toate acestea aratä citeva insusiri caracteristice ale portului popular din Vrancea: o parte din piesele lui principale grit adaptate mediu-

lui natural si social, iar altele, de veche traditie dacia, se mentin ca atare de mii de ani ; una dintre acestea, itarii lungi si incretiti ca o armonic5 a fost adaptatä incleletnicirii pästoresti dupä aparitia pivelor. Piesele enumerate din cele cloud categorii, impreunä cu restul elementelor de costurn, formeazä un tot organic, decorativ, cu totul specific pentru Tara Vrancei. COSTUMUL FEMEIESC

Rareori costumul femeiesc poate sii ajungá la o linie si un ansamblu

crornatic atit de fericit ca cel din Tara Vrancei. Tipul de costum se defineste prin prezenta catrintei, specificä pentru junatatea nordic5. a Munteniei si pentru Moldova si Bucovina. Aria costumului cu catrinta

(literar fot5.) cuprinde de asemenea o parte din teritoriile ardelenesti lirnitrofe cu Moldova, si anume zona Valea Muresului superior (Tulghes-

Toplita) si zona Casin, Bretcu, Palanca. In cele ce urmeazä vorn trece la o analizà; mai amänuntit'a a pieselor componente ale costumului ferneiesc din Vrancea §i. la o incercare de a descifra sensul decorativ al ornamentelor cusute sau alese care-I împodobesc.

Pieptiinilturi, broboade. Fetele mici au pärul tliat breton, iar and sint mai märicele li se fac moate sau codite, legate cu cite un fir rosu de linä ca sä nu se deoache. Pe timp mai rácoros sint imbrobodite cu

casinci" din cornert, de ale marnelor lor. 11

www.digibuc.ro

Fete le mari poart5. pärul irnpletit

cu circei", cu pletari de chitigoi" la fruntel, iar ca podoabl au päuni (pene de plun) cumpärati de la iarrnaroace".2 Femeile märitate i in virstä, ca in alte regiuni, poartä capul acope-

rit. Peste Or se pune

con-

ciu", din pinzä groasä, prins ca douä. coarne 1.1or marcate ; deasupra cirpa", peste cîrpá in partea din fata un

fruntariu" j, in sfirit, ,4tergariul".3 Ceva mai recentä este durmeaua". Numärul i märimea pieselor nu diferä cu nimic de ceea ce se inti1neste i in alte zone etnografice carpatice.

Dintre elementele de imbrobo&alit enumerate, douä intereseazd in mod mai deosebit: fruntariul Fruntariul era tesut In trei ite.

El era ca un tergar de pinzä cu ale2. Cirpa de sub ma, amd estc legali la spate

säturi la capete. Se fäcea ca un colac

se aplica peste cirp5. legindu-se

la spate. Astfel se acoperea pärul deasupra fruntii. El nu se mai poartä incä de la inceputul secolului nostru.

5tergariul reprezintä piesa de impoclobit cea mai pretioasä. Este vorba intr-adevär de o maramä finä, lucratä mai inainte din

cinepä, in sau bumbac, iar apoi din borangic. Stergariul era tesut in dota ite i decorat in douä chipuri: la

3. Conciul purtat pe par, sub arpd

capete, prin vriste bätute cu spata, iar pe cimp, cu alesäturi mici care formeazà figuri geometrice drept

unghiulare, cunoscute sub denu-

mirea de prescuri". 1 Ion Diaconu, Tinutul Viancei, pag. LX (transcrierea termenilor o

redam cu grafia obi§nuita). 2 Ibidem.

3 cf. Ion Diaconu, ibidem. 12

www.digibuc.ro

4.

Beitrinei legatcl cu cirpcl, peste couci

www.digibuc.ro

-tergariul se purta in douä feluri : legat dupä cap la fete si cu capetele lásate la femeile Itäritate.1 tergarele se teseau in casä, ori se cumpärau de la Bretcu sau unguroaice, femei cu rochii din tara ungureascä".2 Ele erau tesute in trei sau mai multe ite, dacä nu erau din borangic. 0 piesà de imbrobodire relativ recentä este durmeaua in trei Colturi, care pe marginea care venea peste frunte aveahorbotr executatä cu inglita". Ea era fäcutä din pinzä cumpäratä de la coropcarii olteni" care mai vindeau ace si vopsele. Podoabe. Cercei de toate felurile poartä mai ales fetele. La git, atit fetele cit si femeile märitate obisnuiesc sä punà màrgele, de diferite forme si culori. Inele confectionate din plumb folosesc mai ales fetele. Imbriicamintea tru-

pului. Cele mai decorative elemente de costum femeiesc slut cele care imbracá trupul i in primul rind cämäsile.

5. sStergarin

Dacä luärn in searnä structura cärnäsilor feme-

iesti vrincene, deosebim

trei tipuri: primul este reprezentat de cämasa in-

cretitä la git, al doilea de cämasa cu mineca invirtitä, iar al treilea de cämasa cu mineca largä sau cärnesoiul. Intrucit toate tipurile de cärrasi sint caracteristice in ansamblul pieselor de port, le vom examina in mod separat. Fetele 11 purtau legaL dupä cap. Cind ne dam la casa

noastrk purtam lung", ne

spune bätrina Anghelita Toa-

der Ilie din comuna Väsui, azi Vrincioaia. 2 Ion Diaconu, op. cit. pae-. LIX.

www.digibuc.ro

47 .11

47

/6

16

64

18

88

so-7

A

13

c

J

K

J

,- 4

K i 88

88

0000... O 34(WWW,WIWOMS24$7,00.%`94.7

ks Ao

WIC

6. Ccima,sd femeiascd din catunul Plo,stina, comuna Vrincioaia A lata; 11 spatele; C clinul de la ciuPag; D, Di foaia pentsu mlnecci; E foroclina, clinul; F bdgdtura

Intnecii; G pava; H obinzeala; I gulerul; J toile drepte la Poale; K clinii la Poale; L climul

Ceima,sa incretitei la et. Este vorba de un tip de c5masä izvorit din

càmasa dacic5., foarte bogat ornamenteä, care a generat o variantà cu g5.itan asezat de-a curmezisul ye ciupagul din spate. Cdmasa incretità are la gît o croialä pe care o cunoastem la 61111'6-

sile cu altità" din mai multe zone. Acelasi croi are si varianta c5.reia i-a dat nastere, dar prin aplicarea gAitanului capàtà." un aspect aparte; despre croiala aceasta vom insista la descrierea variantei. Cämasa incretità la git prezintà un decor brodat cu lînicä, amici, tel (betea), hir si fluturi, pe cit de incArcat pe atit de echilibrat cromatic 15

www.digibuc.ro

-18

A

BCC

D

: IA"io*:. E DI,.. E

7. Cdmafii letneiascd din Nereju

G SF C-2

.L-V t i

I

Vrancea

A aupag /aid; B sPrite; C atinta la spate; D minecile; E fozoclina sau b(Iglitura la naneci; F alli(a; G Pava; H gulerui; I obinzeala; J Poalele; K clinii la poale; L clinii miei

de armonios in ansamblu. Prin accentul pus pe culoarea de argint

and este vorba de tel i fir, cu intervenirea discretà a culorilor vii, se realizeaza un efect coloristic remarcabil, deosebit de ceea ce se cunoa$e in restul zonelor etnografice din tarà. Cimpurile ornamentale sint cele obipuite la cämäsile cu

gulerul, pieptii, minecile. Pe mineci se distinge compartimentarea obipuita in altitg, incret care uneori e micorat IAnà la disparitie i ràuri (singular fgurg.) pe minea in jos, pinä la bratara, adicà mawtuta minecii. Structura morfologia a variantei de c5.maä cu gàitane nu are nimic care sg o depIrteze de tipul din care s-a dezvoltat. Ea este corn16

www.digibuc.ro

I. Coslum femeiesc din Comuna Vrincioaia (Colecfia Muzeului de Arta Populard al R.P.R.)

www.digibuc.ro

pusa dintr-un ciupag in Ltd, unul in spate i mineci, la care se adauga poalele. Ciupagul din fata este format, ca i cel din spate, din cite o foaie. Cum frig camaa ar fi prea strimta numai din doua foi, in laturi se mai adauga cite o jumatate de foaie care se cheama oclata." (plural

ocati) sau foroclind.". Cu alte cuvinte, stanul sau trupul camasii este compus in total din trei foi. Minecile sint acute dintr-o foaie i un clin, care se numqte bucatä" sau bägatura" ; uneori poarta chiar i numele de foroclina". La subtioara carn4ii se adauga totdeauna un clin mic, care se prinde

de minecä si de ocati. Gura de la git a cäm4ii se formeaza prin incretirea ciupagelor, oclätilor i minecilor. Este vorba de tipul de cäma.ä de traditie dacica.

Mineca se terminä. prin brätara" pe fatä sau pe dos. La aceastä variantä de cama$ se observä o serie de elemente neob4-

nuite la cam4ile femeiqti din alte regiuni. Sub guler, pe muchii, apare nu atit o broderie, cit o festonare cu amici negru, care se cheama gaitan ; pe spate, la cca. 20 centimetri de guler, putin mai sus de mijloc

8. Camavi femeiasa din Nereju, veizutit din spate, aand creturile prinse cu gaitan"; A ciupag tap; B spate; C elinul la spate; D mtnecile; E toroclima can btitéitura la mtneci; F altita; G Pava; H gulerul; I obinceala; J Pcalele; K clinii la poale; L mici

17

www.digibuc.ro

cul spatei, revine acelasi gaitan, asezat de-a latul. Atit gaitanul din fata cit si cel din spate au rolul de a mentine cutele pinzei. Prin felul cum este purtat pe muchii, sub forma unor linii care joaca simetric pe orizontalä, se vädeste insa cit se poate de limpede rolul decorativ pe care 1-a luat cu timpul acel gaitan. Culoarea gäitanului poate fi si rosie.

Cheitele, la rindul lor, slut lucrate intr-o manierä asemänätoare in ceea ce priveste jocul liniilor. In ansamblu, cheitele si gäitanele dau camasii un aspect snuruit, cu totul caracteristic si, desi surprinzator, placut la vedere.

Incretiturile de lingä brátara sint si ele cusute in pielea gainii". Si modul cum este decorata cämasa apare destul de caracteristic. Broderiile acoperä gulerul, pieptul si minecile. Gulerul e cusut cu hir si amici, iar pe piept si mineci se intrebuinteazä si telul. Cämasa are uneori pepiept niste crengute, de unde si numele care i se dä de camasä cu crengi". In general la ornamente, indiferent de forma lor, li se zice flori

pe piept", cind acopera partea din fata a camasii. Sint frecvente ornamentele sub forma de pätrate si cele denumite gura päpusii". Pätratele sint realizate printr-o cusätura de contur neagra, umplutä cu culoare.

Beteaua se asociazä cu firul la broderie in felul urmator: se fac douà siruri paralele in lant de fir, iar intre ele se asazà beteaua, adica telul. Foarte des apare cusatura de amici in punct oblic.

Broderiile de pe mineca se cheama flori pe altitä", desi altita propriu-zisä lipseste la varianta de camasa de care ne ocupam. Broderiile de pe parti slut märginite in läturi de cite o cheitä cheitica" prin care ciupagul se prinde de foroclinä. Este de observat cá unele ornamente mai mari, dispersate, au pe margini floricele mai mici. Pe mineca decorul constä dintr-o raura", denumita drimbescu". Ea incepe de la guler si tine pina la bratara.Räura este de asemenea lucrata in fir, beteala si amici. Bratara prezinta pe margine cusäturi de amici negru cu fir, cärora

li se zice sinätae". S-au inregistrat o serie de alte denumiri de cusatura la camasile vrincene: lesescu, steluta, cirligul ciobanului, siragul ciobanului,

sprincenata, butusei, butuseasca, carabali, caifasul, pestili'n cotet, 18

www.digibuc.ro

46 -

150

fAi

D,

E1

9. Clima te! cu mineca invirtitel A. A. ioae din pirli; B lap; C spalele; D, D1 minecile; E altifele

www.digibuc.ro

mocäneasca, säpili, cruciulita, calea räfácitä, räduca, dinurili, merioari1i.1

Trebuie sä mentionäm c5. la unele dintre cäm4i apare un fel de altita de formà triunghiularà, care se cheamä chirucä.". Inainte de a incheia consideratiile cu privire la cäinaa incretitä la git, mentiondm cä din cauza aparitiei volanului denumit pälärie" avem i o subvariantä de cäma#. FLA indoialä cä aceasta este o indicatie despre influenta exercitatä de populatia ardeleneascä. Ceintaci cu mineca invirtitil. Am amintit mai sus despre origi-

nea acestui tip de cam*. Prezentäm acum caracteristicile principale.

Prin croiala minecilor, acest tip de elnia# se individualizeazä ocupä un loc aparte in tipologia cämä§ilor din tara noasträ. Dupä cum vom vedea din amänuntele care urmeazä, structura ei de bazä ne duce spre tipul de cäma$ dacicä incretitä la git. Complicatia i deci particularitatea vine de la modul in care sint croite minecile.

Croiala c5.m4ii cu minecile invirtite meritä sä fie cunoscutä in amänunt. Ea se obtine dintr-un val de pinzà, din care se taie in lat patru bucati egale reprezentind, una ciupagul din fatä, alta pe cel din spate, a treia i a patra foroclinii. Croirea se face pe latul pinzei. In continuare se taie minecile, insä in lung: de la un colt al pinzei se taie in diagonalä pinä la coltul opus. Se obtin astfel douä triunghiuri dreptunghiulare, cu baza de 120 centimetri. In sfirOt, se croiesc pavele din latul pinzei. Ce se va fi petrecut in mintea femeilor, care au trecut la o asemenea croialä a minecilor, este greu de spus. N-ar fi exclus insä ca la bazà: sä stea obiceiul räsucirii minecilor lungi i foarte bogate in cusäturi, care pur i simplu cum se observa i astäzi prin Muscel nu pot fi purtate Mfä ca sä fie räsucite, fiindcä scapä in jos peste minä. Pe de altä parte, mineca räsucitä i incretit5., deci, avea analogie cu o piesä de port bärbäteasel: itarii incretiti ca o armonicä. Fenomenul se petrecuse ilicä in lumea iliro-tracid., dacI nu i mai inainte. Pe linie istoricä mai recentä nu avem date prea vechi despre cämaa

cu mineca invirtitä. In 1930 ea este inregistratä de Ion Diaconu: # ...0 renumita cämaä cu mineca invirtitä" ».2De altfel lipsesc in general 1 Ion Diaconu, op. cit. pag. LVIII. 2 Ion Diaconu, op. cit. pag. LVIII. 20

www.digibuc.ro

SALA DE LICTIilita

NU SE DIPPUNUTA ACASA

71111114

Popular IICapItaIs!

11. Vrinceancä in costum purtind ctimaFä cu »tinec (piesele, in Colec(ia Muzeului de Artä Po

R.P.R.)

www.digibuc.ro

WILIOTECI ORARNBASCA

pHjt

SADOVEANU

10. Bc1trind imbrohoditd vrincenefte

documente scrise despre costumul popular. Dupg informatiile locuitorilor, asemenea cgmg§i s-au purtat ping prin anul 1880.1

Este foarte greu de stabilit aria de rgspindire a cgmg§ii cu mineca invirtitä., in-

trucit epoca de cind nu se mai poartä este destul de indepgrtatä.

In orice caz trebuie sg. amintim cä ea era cunoscutg

i

in alte

zone din lungul Carpatilor. Letitia Ion Clopotel,

in

minu-

nata colectie de artg popularg de la Marginea-Lugoj,

posedä

citeva exemplare de asemenea cgmg§i provenite din regiunea Branului. Este vorba, Mfg. indoialä, de ni§te piese de o exceptionalä valoare documentarg. Prin existenta acestui tip de 6=0, i in alte regiuni carpatice, se confirmä caracterul ei traditional. Dupg ce am examinat problema croielii, a originii i a räspindirii cgm4ii cu mineca invirtitg, sä vedem care este sensul sgu ornamental. Si la aceastg cgmag broderiile acoperä cimpurile ornamentale stereotipe, intocmai ca la cgmap, cu altita. Ele se concentreazg deci la gulcr, piepti i mineci. Mineca are altitg, dar de la ea in jos se incepe invirtitura, ornamentul insotind muchia cusgturii. Gulerul se cosea cu linicg sau cu 1 Informatoarea Anita Lapädatu din comuna Vasui-Vrincioaia ne-a asigurat ca bunica ei a 1ncetat sà mai poarte cilmasa cu minec5. invirtita Inca de la

anul 1880.

21

www.digibuc.ro

11.

Vrinceana purtind

cama§ci cu crengi"

amici ; deseori se folo-

sea si firul metalic. Pieptii si altitele sint cusute cu aceleasi ma-

teriale. Era preferatä la cusut lina albästritä in sinealä.

In general tonul culorii la broderii nu

diferä prea mult de cele pe care le-am cunoscut la cämasa in-

cretità la git. Ceea ce deosebeste

cämasa cu mineca invirtitä de celelalte tipuri este noua dispozitie a elementelor decorative. Impodobirea minecilor de la altitä in jos se reduce la un

galon, care insoteste incheietura. Initial va

fost chiar o simplä cheiticd". Ea era suficientä pentru a ornamenta, prin simpla rotire in jurul miinii. Trebuie sä mentionäm cI invirtirea galonului dä imaginea unui motiv dispus oblic. Se pare cà tipul de cämasä cu mineca invirtitä era inrudit cu cämasa fi

näsäpitä", care se broda in verde de droghitä. La cämäsile cu näsäpitil rindurile mergeau oblic. Minecile erau atit de lungi cä abia se ridicau de jos. Tudora Lepädatu din comuna Väsui detinea informatia de la bunica ei care murise in virstä de 104 ani cà minecile lungi se

purtau sucite, invirtite in dreptul incheieturii miinii. Ele se fäceau lungi fiindc5. erau frumoase". Ciimepiul cu mineca largii. Ca si in alte zone etnografice, femeile au purtat aici si cämäsi cu o croialä dreaptä, avind mineca prinsä la 1 De la nfisapiti Misächiti, probabil actualul chit", cusäturà oblica folositä, in comuna Balanqti-Gorj. 22

www.digibuc.ro

umär. Mineca era largä si cu butusi", ca la cämasa barbäteasca.1 Este interesant de observat forma masculinizatä a denumirii. Aceasta pare a indica derivarea ei din cämasa. barbateasca. Termenul de camesoi 1-am intilnit si in Bucovina. Cämäsile enumerate sint purtate cu poale adaugite. Acestea fiind acoperite de catrintä si mai scurte decit ea, sint din pinza ordinarä, chiar de cinepä si nu prezinta nici o broderie pe marginea de jos.

Clzieptarul. Desi sintem intr-o zonä de munte, pieptarele Ant rezervate numai femeilor mai in virstä. Vara se poartä chieptare din postav negru, iar iarna din blanä, infrumusetate prin aplicatii din piele. Intbraccimintea de la Witt in jos. De fapt in aceastä categorie pentru portul traditional intra o singura piesä: catrinta. Catrinta, care corespunde fotei" muscelene, este o tesaturä dreptunghiularä care se aplica pe corp, la briu, prin infásurare, in asa fel incit marginea de sus cade intotdeauna pe sold, in partea stingä. Acest element de port este de o veche traditie si era raspindit la daci. Catrinta vrinceanä n-are nimic deosebit din punct de vedere struc-

tural. Amintim ea se tese totdeauna in patru ite si cà urzeala este din

par, iar bäteala din lira. Citeodata bateala este din dirstini", lira ramasä de la cergile date la dirstä. Catrintele din Vrancea au o notä particulara, determinata de modul cum sint decorate. Existä trei feluri de catrinte: catrinta neagra,

catrinta cu virste si catrinta aleasa. Catrinta neagrei, cu largä räspindire in regiunea Bacilu, este purtat5. la lucru. In general se poate spune cä este o piesa de port a batrinelor. Catrinta viirgatei este mult mai aträgatoare. Värgaturile slut asezate spre extremitatile ei, adicä pe foi". Partea din mijloc, care vine la spate, nu are vargatura si poartä denumirea de dos". Värgulitele catrintei, dispuse pe latul tesaturii si verticale pe ea, pot fi de diferite culori. Dupa informatille culese, prin a doua jumätate a secolului al XIX-lea, värgulitele erau de culoare rosie.Catrintele cu asemenea värgulite se numeau catrinte cu rosu". Adesea se mai aude prin sate: obunica purta camasä cu mineca invirtita si catrintä cu rosuo.

De la o data greu de precizat s-a rdspindit foarte mult catrinta cu vergi galbene incit azi toamna, in zona de cimpie sau a dealurilor de I

Inf. Ion Diaconn, op. cit. pag. LVII. 23

www.digibuc.ro

prin Bacau, culegätoarele de porumb sau de struguri din Putna pot fi recunoscute dupä catrintele pe care le poartä. Incä pe la sfir0tu1 secolului al XIX-lea, in Tara Vrancei incepusera sä se teasá catrinte cu fir, bogat i frumos alese. In general, introducerea firului la confectionarea pieselor de costum popular a fost

intimpinatä cu rezerve 12. Bdtrind in costum de toate zilele

de cei care au studiat costumul popular. Aceasta

datoritä faptului cá excesul in folosirea lui ca i a märgelelor

du-

sese la forme cu totul lipsite de valoare artisIn zona Vrancei,

tied*.

lucrurile s-au petrecut altfel: vrincenii s-au pri-

ceput sá minuiaseà atit fluturii, telul, cit i hirul .

In vederea armonizärii culorilor noi ale

materialului metalic cu catrintei, s-au produs unele fenomene deosebit de interesante. cimpul

Cimpul catrintei s-a modificat prin firul argintiu

bätut in urzeala de par i prin introducerea de värgulite de o tonalitate complimentarà necontrastantä. Nicäieri rozul

nu-0 gäse0e o intrebu-

intare mai fericitä ca aici, de asemenea verdele, albastrul. Dar printre värgulitele denumite

vriste" i0 fac loc alesäturile, märind efectul decorat iv.

www.digibuc.ro

tOVA102VIVAMV1302M11

VrAWAVirataMOZA

VAraTZVACVMMAVA

ZIAMPIPWWWWJA

1

Detaliu de ornamente; al1iÇ., gura pieptului, catrin(d, briu

ci

bräciri

www.digibuc.ro

Motive le ornamentale acoperá foile catrintei.

Ele au totdeauna o desflprare pe verticalä, incadrate de vristute. Catrinta aleasei, carac-

teristic6 in regiune, are de obicei urmätoarea cornpozitie ornamentalä.: Spre

tivéle" skit wzate citeva vristute de diferite culori, roz, albastru, verde, apoi vin alesäturile. Motivele ornamentale alese In mod frecvent sint: creanga bradului, puii cohitelor, ghioceii pe patru hire. Dupä

motivele alese, urmeazà din nou vristute, complexul ornamental alternIndu-se. Existä. §i alte elemente decorative folosite In regiune: cirliga ciobanului, coa-

da rindunelii etc. Inzbrdciimintea

pentru

tot corpul. Putine grit elementele de port traditional care imbrac5. tot corpul: minecarele, saricile, cataveica. Minecarele erau din po-

stay albástrui sau negrul, lungi piná in j os de genunchi.

Nu se poate §ti precis forma 1 Ion Diaconu, op. cit.

pag. LIX.

13. Fetip

www.digibuc.ro

14. Tincrc purtind calnufe alcse, dupä moda noucl

www.digibuc.ro

acestor minecare, care

erau aduse de la Bretcu. Amintim insä cá la Pa-

lanca am mai gäsit de curind minecare, dar erau scurte. Sarica ca §i cataveica

reprezintä elemente de port femeiesc complet dispäiute. Inceillämintea. Dupä unele constatäri mai ve-

chi, in Tara Vrancei, pe lingl opinci s-au purtat §i boftori", ciubote in-

cretite jos aduse de la Bretcu, precum i ciubote

Este evident cl alit acei boftori, cit §i ciubotele sint elemente ro§ii.l.

de costum maghiar. Se inregistreazg astfel o influ-

enta directä transilvä-

neara asupra Vrancei, tinut relativ inch is. Aceasta vIde§te contactul steins al populatiei locale

cu cea ardeleneascI, precum §i eventualele imigràiri de populatie ardeleneasa.2 1 Ibidem, pag. IXIII. 2 Imigrarea din Muntenia si partial din Transilvania au arittat-o mai dernult pentru comuna Nereju, H. H.

Stahl si Florea Florescu, in L'histoire des lignees lanuliales, din Neréj, un village d'une région archaique", vol. I, pag. 131 134.

15. Bellrind purlind §lergar legal vrincenelle

www.digibuc.ro

Probabil cä influenta

maghiarä a avut in parte §i caracterul unei mode, fiindcà astäzi femeile au päräsit incältämintea imprumutatä, räminind tot la lolosirea opincii. Opincile erau

tate peste cioareci", adicä un f el de cältuni lungi 011ä mai sus de genunchi, din postav alb,

ca §i itarii. In concluzie, costumul femeiesc, dei se integreazä in zona vastä a portului cu fotä, prezintä

piese de imbräcäminte specifice i se bucurä de

un decor remarcabil. Mai trebuie sà acläu-

gäm c5. in Tara Vrancei

se mai folosesc feluri" (culori) obtinute dupà re-

tete locale: verdele intrebuintat la briie etc. se obtine din droghite", roul din frunzä de mär sovirv, negrul din coajä i negru de lut de arm

adus de la Plotina, iar albastrul din, sinealà §i ususc. Unele dintre cu-

lori erau procurate de 16. vrinceancti iii costum vechi ,cu minecile intoarse

www.digibuc.ro

la coropcari" (negustori olteni" ambulanti).

COSTUMUL BARBATESC

Dupl cum am amintit, costumul bärbätesc are cîteva piese specifice, desi se defineste ca un port caracteristic de munte, întocmai ca si in alte zone. Piepteindturi, acoperitoczre de cap. Copiii umblà de obicei cu capul descoperit, iar pe timp de iarnä si toamnä poartä pälärii sau cäciuli

de ale parintilor. Inainte vreme, fläcäii isi ungeau pärul cu unt topit si purtau coade fa:cute de mamele bor.' Fläcäii ca si bärbatii poartä astäzi pälärii si cäciuli. Mu It Inainte de primul räzboi mondial se purtau pälärii cu mar-

gine mare. EIe se numeau pälärii de la Brasov". Astäzi se poartä pälärii de Virg. Marginea päläriei se cheamä stresinä", panglica siret",

iar calota cäciull" sau potcap". Cdciulile. S-au purtat doul feluri de cäciuli: cäciuli tuguiate si cäciuli vrincenesti.

Clciulile tuguiate sint inalte si nu au nimic specific, iar celelalte au partea de sus räsfrintä in afark ceea ce le defineste ca niste cäciuli net mocInesti. Imbrdcdmintea pentru trup. Din piesele de costum, care se folosesc la Imbräcarea trupului, unele prezintä un deosebit inheres artistic. Cdnic4ile. Pe Bugg camasa de lucru existä si o cämasä de särbätoare, pe care o mai folosesc rar doar bätrinii. Ea se caracterizeazä

prin mineca largä si este bogat cusutä la gît, la gura de la piept, la incheietura de la umär si pe marginile minecilor. Croiala cämäsii este simplä. Ea se obtine dintr-o bucatä de pinzI indoitä, care la indoiturä are gura gitului, si tot de acolo începe gura pieptului. In läturi prezintä cite un singur clin de lätimea unei foi, iar la subtioarl cite o pavä. Este vorba de tipul de cämasä cu clini, zisä si bätrineascä, pe care o intilnim in numeroase zone etnografice din tarä, ca si la alte popoare. Cusäturile se fac adesea cu mulineu, pe un fir; s-a folosit si linica. De asemenea este intrebuintat foarte des si firul. Motivul ornamental pe guler are deseori forma unei linii In zigzag din fir auriu, iar triunghiu-

rile gilt umplute in mod alternativ cu rusu si verde. Pe margini, orna1 Ion Diaconu, Tinutul Vrancei, pag. LX. 29

www.digibuc.ro

mentul este incadrat de dusuri" in verde si roz. Motivul decorativ de la

gura clingsii ca si de la mineci are forma cornului de berbec. Desi acest element decorativ pare indräznet, prin repetare continu5. devine destul de pl5.cut.

In jurul incheieturilor sint concentrate de

17. Cdciuld vrinceneascd

obicei unele broderii care se repet5.. Incheietura este in ghicu", de o parte

si de alta slut facute niste punctulete numite milcovenesti", apoi ur-

68

meaz5. läntisorul" din hir si, in sfirsit, puii pe un hir". Prin folosirea bogatä

a firului si asocierea lui cu restul materialului in tonuri armonioase, camasa bärbAteasc5. cu mi.-

neca largä din Vrancea se a§azä printre cele mai

de seamä realizäri din arta noastel popularl. Vesta. Destul de frec-

ventä a devenit vesta, care prezintä un gulera§ fásfrint.

Chieptarul nu prezina nimic deosebit. Cingeitorile. B5rbatii

poartä briie si chimire. Dupä informatiile mai vechi si cele recente, chi-

mirele erau aduse din Transilvania. Aceasta se

datoreste probabil dezvolarii industriei piel5.-

18. Cdciuld vrinceneasca asernandtoare cu cea mocdneascd",purtahl de pdstorii tndrgineni si ungureni

din sudul Carpafilor

30

www.digibuc.ro

228

VA

B

B1 10

..-----

D2

B3

C

Ci

'nv

E to E 10 10

1414'4""A 110AifilglfriMIA000,1.1

.1)

t,141.t "ke,

ftlefffiRjr_idli,9q1d finin11Ilniiirigglink100 MO! 1411.

td.^C 4

10, ,PT:If

19. Ciimacl. belrbeiteasa din Cie* tunul Muncei, comuna Vrincioaia A MO $i spate; B, B1, Bg, 83 minecile din cite cloud toi; C, C1 clinii; D gulerul; E pava; F cheila de la minecd; G gulerul i pieptut

www.digibuc.ro

)11

i

'04111*1111/MI.

!Mg 4

11""'"

20. Camafd barbdteascd, peste care smut aplicate briul i cureaua cu fereaturi (Coleciza Muzeului de Arid Populara al R.P.R.)

www.digibuc.ro

Piesele componente ale costumului Mrbeitesc de yard si gluga

IV.

www.digibuc.ro

ritului din Ardeal i bogatei varietäti de chimire care se produceau acolo.

Peste brîiele deosebit de frumoase, se aplicä curea cu tinte. Imbrdcdmintea de la briu n jos. Ne vom ocupa de douä. elemente de port, de care am mai amintit: itarii färä fatä i itarii încretiti ca o armonicd.

Ilarii /aril fatd. Un tip curios de cioareci, numiti insä itari", 11 reprezintä cei vrîncenesti. Este vorba de cioarecii fäcuti din postav

alb dat la piuä, numiti tot itari". AcWi itari se caracterizeazä prin aezarea asimetricä a clinilor.

-

22

21. Vesta barbäteeca, din comuna Nerejn

www.digibuc.ro

Croiala are loc in felul urrnätor: dintr-un val de postav se taie douä bucati de cca. 90 centimetri, din care se formeazä cracii; din acel* postav se mai taie doar un pätrat (46/46 cm) care este indoit pe diagonalä i täiat. Cele douäl bucäti rezultate de forma unor triunghiuri dreptunghiulare stilt cusute pe o micA portiune la un unghi

(dupä cum se vede din fig. 22). Dupä aceastä imbinare a celor douä forme triunghiulare, urmeazä introducerea lor sub formä de clini, unul in fatä §i altul In spate, asigurindu-se lärgirea cracilor. 113

113

A

22. Iiari, din ceitunut Muncei, comuna Vrincioaia A, A1 cracii; B, B1 clinii; a veaca prin care se trece cureiusa

Prin asimetria asezärii clinilor se realizeazA un gen de itari care nu au fatä. Ei pot fi imbrAcati de pästori sau de lucrätorul de la pàdure i noaptea, tocmai din cauza clinilor care asigurà o lärgire uniformä atit in fatä cit i in spate. Din acest motiv itarii pot fi denumiti itari de noapte". Nu am gäsit analogie acestor itari in nici o altä zonä etnograficä din tara i nici la vreun alt popor. In väcälia" itarilor, brácinarul se introduce cu ajutorul unei mici

unelte numitä lemnur. 34

www.digibuc.ro

Itarii incregli. In Vrancea s-au purtat i itari lungi, incretiti ca o armonicä. 0 fotografie deosebit de frumoasä in care se observä un vrincean purtind asemenea itari reprezintä un document de mare valoare.1 Itarii incretiti ca o armonicg au de fapt o largg räspindire in Moldova. In genere, itarii pot fi fgcuti numai din ling, din bumbac i ling sau numai din bumbac. In Soveja, unde sint wzati musceleni, itarii se poart5. peste ogiel i" .2

In afarg de itari, au inceput sä se poarte in regiune i pantaloni de tip or4enesc. Intbreicilmintea 15entru tot corpul. Putine sint elementele de port care imbracg tot corpul, pe care le folosesc bgrbatii: gluga, minecarele sumanele i sarica.

Gluga. Este prin excelentä o piesä de port intrebuintatg de pgstori in toate regiunile tgrii. Prin gluglq, ea

apgrä de ploaie

capul, iar prin partea de jos, imbräcgmintea trupului, mai ales par-

tea din spate, cad pe timp de ploaie purtätorul glugii stä iqor aplecat.

Glugupl se obtine, dupg; cum se vede

in figurg, prin croirea

a doi clin4ori, care 1 N. Manolescu, Igi-

ena pranului. Bucuresti, 1895, pag. 128, fig. 40.

2 Ion Diaconu, Tiniaul Vrancei, pag. LX.

23. I fari cu clini asimetrici din dimie albd

www.digibuc.ro

188

Ai

A

sint apoi imbinati invers de cum s-au croft.

In felul acesta se rea-

lizeazä o bombare a glugusului care acoper5. capul.Acelasi croi

1-am putut observa la glugile din comuna Dofteana, din regiunea Bac5.u.

Este de mentionat

c5. in majoritatea regiunilor tarii, inclusiv

24. I tari increfiti

zona Pädurenilor zona Màrgduenilor, se intilneste gluga cu;

g1ugu frä clini. Forma vrinceanä apare deci mai evoluatà. Chiar si In trecut, si anume pe la inceputul secolului al XVIII-lea, glugile confectionate de catre sasii de la Sibiu A, A, cracil; B clinul

aveau glugus far5. clini.1 Aceasta dovedeste eh' forma primitivä de glugä

s-a mentinut continuu piná in zilele noastre, chiar dupà ce s-a trecut la realizarea glugusului prin r6scroire. Clinii glugweului sint cusuti printr-o broderie de un pläcut efect decora tiv.

Gluga este acutà din itari" albi, prezentind si unele elemente decorative de culoare închisá. Muchiile tivului de la clinii glugusului sint cusute intr-o maniefa de broderie. (E o cusaurà in trei ate formind un feston in patru pancte.) Pe glugus apare si o broderie de forma unei cruci, denumia floare". Pe foaia glugii se intilneste totdeauna un ornament asem'ainàtor unei potcoave, càruia i se zice cirligu". Inaintea 1 Florea Bobu Florescu, Producfia me,stesugdreasai a *imam, i mesterilor rornini neautorizati din Transilvania. Studii §i cercetari de istoria artei", anul III (1956), nr. 1-2, pag. 278, fig. 1, 2.

36

www.digibuc.ro

cirligului se aflä o vristä, adicä o bant5. destul de latä de culoare neagrä,

realizatä din tesätur5., inainte de executarea cirligului. Nu se cunoa§te semnificatia cirligului. Credem cä nu este vorba de un simplu ornament decorativ. Probabil cl el a avut o semnificatie magici, in directä legäturä cu profesiunea de pästor. aii§a-i din vechi, ca sä fie frumoasä, ca sä và spui eu ce zicem noi» imi declarä informatoarea Marcu Märiuta din comuna Väsui. Poala glugii se terminä totdeauna prin tortore" (ciucure). Gluga servqte §i ca sac de merinde, avind astfel o functiune dublä. Minecarele, sumanele. In zona Vrancei s-au purtat minecare aduse din Transilvania, mai ales de la Bretcu.

Sumanele nu mai pästreazä vechea croialä, fiind influentate de

hainele or4enqti. Ele stilt confectionate din postav negru

sau lai, numit cioareci".

25. Pereche de vrinceni, la 1895

Sarica. Ca §i in alte zone muntoase, sarica a fost foarte

mult purtatä in trecut i in Vrancea. Astäzi ea a dispärut aproape cu totul. Thaillämintea. In general vrincenii poartä opinci, mai rar bocanci sau pantofi. Opincile. Existä un singur tip de opincl cunoscut in

Vrancea: tipul carpatic.1 0pinca de tip carpatic se obtine din piele de porc neargäsitä i

este prinsä pe picior cu ajutorul unei ate din pär de cal, impletitä in trei, din cite doua

fire räsucite. Ea se executä dintr-o bucatä de piele drept-

unghiulara, din care se desprinde pe margine o f4ie Ora 1 Florea Bobu Florescu, Opincile la Romini. Bucuresti 1957, pag. 65, 168 fig. 99, pag. 130 fig. 101.

www.digibuc.ro

la jurratatea laturii anterioare, si eareia i se fac o serie de impunsäturi de virf de briceag, paralele cu marginea, pe ambele jumätäti ale laturii anterioare. Este vorba deci de opinca ingurzitä la gurgui, peste muchie. De asemenea, se executä impunsäturi de NTH de briceag si in ambele treimi anterioare, perpendiculare pe margine, care ajutä

la incretirea opincii. Pe ambele margini, Ora la alcii se executä cite trei boarte", iar la cälciiul propriu-zis se practia o singurá boartä. 52

26. Glugei blirbecteascei (Colectia Muzeului de Arta' Popularcl al R.P.R.)

Uneori se observä si täieturile necesare 'pentru realizarea cälciiului bine inchis, denumit in altä parte cälcii cu purcea", cälcii cu potinjitä" 1.

Ingurzirea opincii se realizeazä cu ajutorul unei fisii; ea incepe la nas" (gurgui), peste muchie. Dupá terminarea ingurzirii gurguiului, se continuä ingurzirea pe marginea externä. Ingurzirea treimii anterioare interne se face cu ajutorul unei fish adause. Cu ajutorul acestei fisii la baza gurguiului se realizeazä un ochi prin care 1 Florea Bobu Florescu, Opincile la Romini. Bucure§ti 1957, pag. 58. 38

www.digibuc.ro

27. Glugd vdzuld din spate (aceeafi colec fie)

28. Glugd vdzutd din frifd (aceea§i colecfie)

www.digibuc.ro

29. Bdrbat in costum de yard, cu Vesta

se introduce ata care fixeazä opinca pe picior. Este vorba

de o caracteristic5. proprie

opincii din Vrancea §i pe care o regäsim doar la opinca

de Fägära§, din comuna

Vi$ea. Drept unealtä, la ingurzire se folose$e suvacul".

Opincile sint incältate de obicei peste obiele.

Piese de port complimentare.Trebuie sä aniintim cä existä pretutindeni piese

de port complimentare. In Vrancea o singurä piesä tre-

ze$e un interes mai deosebit : §ervetul de schimb".

Existä obiceiul ca la nuntä sä se dea ginerelui a§a-zisul ervet de schimb,

bogat împodobit cu broderii, la care se folosesc deo-

potrivä fluturii, hirul, arniciul i linica. De fapt ju-

mätate din ervet apartine ginerelui i junatate miresei. Fiecare din ei la moarte

este ingropat cu partea lui de §ervet. In popor se spune dupä o credintä ale c5.rei

origini trebuie sä fie strävechi cä dupä jumätätile de §ervet sotii se vor recu-

noa$e pe lumea cealaltä.

www.digibuc.ro

50

6

1.7

45

19

I

C

22

r

A

A

26

45

30. Cojoc barbdtesc din comuna Nereju A pdrfile din fajc1; B elinii din pgirfi; C dm11 la subfiori; D sPalele; E gulerul; F tnineca

COSTUMUL PASTORESC

Costumul pastoresc nu difera de cel ob4nuit cleat prin prezenta carn4ii ciobäneti, care este tnnegrita. Tehnica innegririi a fost aratata.1 Scopul innegririi cam4ii este fära indoiala de a o face imperIon Diaconu, Pdstoritul în Vrancea, in Grai si Suflet", vol. IV, fasc. 2

(1930), pag. 273.

41

www.digibuc.ro

32.

Vrincean glugá

purtind

31. Opinci de tip carpatic Ourtate peste obiele

www.digibuc.ro

33. Scend de la priveghiul cu mdfli din comuna Nereju

meabilä pe timp de ploaie, fiindel nu innegrirea propriu-zisä este urmäritä, ci gresarea fibrelor tesäturii. CI portul pästoresc nu diferä de cel obisnuit, se datoreste faptului cä insusi portul vrincean se defineste ca un port de munte pästoresc. Amintim doar in treacat cä pästorii vrinceni folosesc si ei chimirele din piele, dupà modelul ardelenesc, cumpä-

rate adesea din Transilvania. COSTUME OCAZIONALE

Litre costumele ocazionale (costumul de nuntä, costumul de priveghi

etc.) cel mai interesant este gig indoialä cel din urrra. Nu putem incheia consideratiile despre portul popular din Tara Vrancei, färä sä redäm citeva aspecte ale costumului ocazional de priveghi. Se stie cä in numeroase zone din 011 priveghiul este insotit de o serie de rituri. In Tara Vrancei ritul priveghiului, care vädeste un substrat primitiv din care nu lipseste ideea de fecunditate, este insotit de o bogatä costumatie. 43

www.digibuc.ro

Dansatorii din jurul focului care se tin la spate de curea joacà in costum mascat. Acoperiti de aceleasi mästi, ei intretin dialogurile hazlii cu mortul, pe care adesea II. mascheaz5.. Mastile stilt uneori realizate cu un dezvoltat simt artistic. Costume le redau imaginea aproximativä a portului obisnuit.

CONCLUZII

Costumul popular din Tara Vrancei se defineste prin specificul sä.0 de port de munte pästoresc. Portul femeiesc se caracterizeazä' prin

prezenta catrintei (fotei), ceea ce inseamnä el el se integreazä intr-o vastä zoia a costumului cu fotä, care cuprinde jumätatea nordiel a Munteniei, Moldova, Bucovina si unele atii mai restrinse ardelenesti. Prezenta unor elemente de costum tipice, intre care cämasa femeiascä cu mineca invirtitä, itarii färä fatä., aläturi de maniera decorativä,

asazä portul popular din Tara Vrancei printre cele mai interesante si frumoase din tara noasträ.

Portul popular vrincenesc prezinta o puternia unitate, si din acest motiv influentele provenite din Transilvania s-au pierdut prin integrarea in formele locale. Prin existenta pe de o parte a unor elemente de costum de traditie dacid. (cämasa cu mineca invirtitä., itarii incretiti ca o armonica etc.), iar pe de altà parte a citorva piese legate de indeletnicirea plstoreascä si de pädueärit, se dovedeste cä. Tara Vrancei este o depresiune infracarpatic5., neintrerupt locuitä: din perioada formarii poporului romin si ping. azi.

www.digibuc.ro

REP RODUCE RI

www.digibuc.ro

34. B4trinti in costum vrincenesc

www.digibuc.ro

35. Vrinceancd purand cämavi cu mineca intoarsd

,":;1'7,.:;

,

blot, FdOsit'zr'A:

www.digibuc.ro

36. Felul cum cade fler-

gariul de cap la spate

www.digibuc.ro

37. Bdtrinii legatel cu f tergariu

www.digibuc.ro

38. Pereche de vrinceni

www.digibuc.ro

as al Capital's! B BE GTE'A ONS:NE

39. Beitrinci irnbrdcatei in costum d

s dffiliVire Wm.

www.digibuc.ro

SAD 0 V E

f:

40. Vrinceancd cu copil in bra fe

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

42. Vrincence in costum de sarthit are, va-zute din spate

www.digibuc.ro

43. Vrincence in costum de seírbiitoare, vcizute din fafcl

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

44. La costumul de yard vrinceanul de munte poartel fi caciula vrinceneasc4

45. Biiirin cu piete purand

gluga

www.digibuc.ro

46. Familie de vrinceni

www.digibuc.ro

47. Portul de toate zilele la femei diferei de cel de sdrbdtoare prin simplitalea cdnic4i: f i lipsa ftergariului

www.digibuc.ro

48. Detaliu de custiturd la gluga

Formil pentru p61pusi din cas sarar, care se atirn4 49.

la grindà in scop decorativ

www.digibuc.ro

77777

50. Mused ritual5 de priveghiu

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE Ar b or e P. Virgil Vrancea istoricd, Conferintä,

Foc-

sani, 1933.

Cantemir Dimitrie Descrierea Moldovei, ed.Gheorghe Adamescu, Bucuresti, 1942.

Cazan C. I. La litt rature populaire, in Neréj, un village d'une région archaïque, Bucarest, 1939, pag. 185-194.

Constantinescu C.

D. si Stahl H. mente vrincene, vol. I, Bucuresti, 1929.

H. Docu-

D iaconu Ion Aspecte etnografice putnene, Focsani,1936.

D iaconu Ion Pdstoritul in Vrancea, in Grai si Suflet", vol. IV, fasc. 2 (1930), pag. 257-309.

D iaconu I o n Tinutul Vrancei, Bucuresti, 1930. D iaconu I o n Folclor din R. Sdrat, I, Focsani, 1933. Enächescu Alexandrina Cantemi r, Costumul popular rominesc, Craiova, 1937. Interpretarea elementelor etnografice de pe tnonumentul de la Adamklissi, Studii cercetäri de istoria artei", anul II (1955), nr. 3-4,

Florescu Florea Bobu pag. 29-80.

Florescu Florea Bobu Opincile la romini, Bucuresti, 1957.

Florescu Florea Bobu Portul popular din Moldova de nord, Caiete de arta populara.", Editura de Stat pentru Literatura si Arta, Bucuresti, 1956.

F lorescu Florea Bobu Producfia mefteptgtireascit a fdranilor ci me0efugarilor romini neautorizafi din Tran63

www.digibuc.ro

silvania, Studii i cercetari de istoria artei", anul III (1956), nr 1-2, pag. 277 282.

Ionescu Ion, de

la Brad Agricultura ronfind din

judeciulu Putna, Bucuresti, 1869. Pop Mihai Mdstile la Topesti. Revista de Folklor, I (1958).

Stahl H. H.

Le cadre histori ue, in Neréj, un village d'une région archaïque", Bucarest, 1939, vol. I, pag. 225 376.

Stahl H. H. Le problème du

village archalyue roumain,

in Neréj, un village d'une région archaïque", Bucarest, vol. I, 1939, pag. 3 32. St ahl H. H. Sociologia satului deviiimaf, Bucuresti, 1942.

Stahl H. H. si Florescu Florea L'histoire des lignées fam liales,

in Neréj, un village d'une région

archaïque", vol. I, pag. 131-139.

Radulescu Al. N. Vrancea. Geografie fizia

ci umand,

Bucuresti, 1937.

RAut escu I. Sava Aure 1

P r. Dragoslavele, Cirnpulung, 1936. Documente putnene, vol. I, Focsani, 1929 si vol. I, 1931.

www.digibuc.ro

LISTA ILUSRATIILOR I n text

I. Merindele se poarta In gluga, care-i tine loc de traista. 2. Cirpa de sub maramä este legata la spate.

3. Conciul purtat pe par, sub cirpä. 4. Bate:Ina legata cu cirpa, peste conci. 5. $tergariu. 6. Camasa femeiasca din catunul Plotina, comuna Vrincioaia. A

E

fata; B spatele; C foroclina, clinul; F

Igulerul; J

clinul de la ciupag, D, D, foaia pentru minecA bagatura minecii; G pava; obinzeala; foile drepte la poale; K clinii la poale; L clinul tnic.

7. Camas& ferneiasca, din Nereju

Vrancea:

ciupag lap; B spate; C Clinul la spate; D min cile; E foroclina sau bilgatura la mineci; F altita; G pava; H gulerul; I obinzeala; J poalele; K clinii la poale; Lclinii mici. A

8. Cama.a femeiascä din Nereju, vazuta din spate, avind cre-

turile prinse cu gaitan".

9. Carna§ä cu mîneca invittitä: A,

E

Al foile altifele.

din parti; B

fata; C

spatele;

D, DI

minecile;

10. Batrina Imbroboditä vrincenWe. 11. VrInceanca purtind camaqa cu crengi". 12. Batrina in costum de toate zilele. 13. Fetita. 14. Tinere purtind catrinte alese, dupa moda noua. 15. Batrina purtind §tergar legat vrinceneqte. 16. Vrinceanca In costum vechi, cu minecile intoarse. 17. Caciula vrinceneasca. 18. Caciul'a vrinceneasca asemanatoare cu cea mocaneascä", purtata de pastorii margineni §i ungureni din sudul Carpatilor. 65

www.digibuc.ro

19. Camasa barbateasca din catunul Muncei, comuna Vrincioaia : A

fata si spate; B, B1,B2, B3

infnecile din clte doua foi;

D-gulerul; E pava; F-cheita de la mineca; G gulerul i pieptul. 20. Camasa barbateasca, peste care sint aplicate briul si cureaua cu ferecaturi (Colectia Muzeului de Arta Popularä. al

R.P.R.). 21. Vesta barbateasca, din comuna Nereju. 22. Itari, din catunul Muncei, comuna Vrincioaia:

A, A, - cracii; B, B, - clinii; a - veaca prin care se trece curelusa.

23. Itari cu clini asimetrici din dimie alba. 24. Itari incretiti: A, A, - cracii; B- clinul.

25. Pereche de vrinceni, la 1895. 26. Glugä. barbateasca (Colectia Muzeului de Arta Populara al R.P.R.). 27. Gluga vazuta din spate (aceeasi colectie). 28. Gluga va.zutä din fata (aceeasi colectie). 29. Barbat in costum de vara, cu vesta. 30. Cojoc barbatesc din comuna Nereju: A - partile din fata; B - clinii din pírti; C- ennui la subtiori; D - spatele; E - gulerul; F - mlneca.

31. Opinci de tip carpatic, purtate peste obiele. 32. Vrincean purtind gluga. 33. Scena de la priveghiul cu masti din comuna Nereju, dupa H. H. Stahl, Neréj, un village archaïque.

In atara textului 34. Batrinä in costum vrincenesc. 35. Vrinceanca purtind camasa cu mineca intoarsä. 36. Felul cum cade stergariul de cap la spate. 37. Batrina legata cu tergariu. 38. Pereche de vrinceni. 39. Bfttrina imbracata in costum de sarbatoare. 4. Vrineeanca cti eopil in brate. 41. Copii.

42. Vrincence in costum de sarbatoare, vazute din spate. 43. Vrincence in costum de sarbatoare, vazute din fata. 44. La costumul de vara vrinceanul de munte poarta si caciula vrinceneasca.

45. Batrin cu plete purtind gluga, dupa I. Diaconu. 46. Familie de vrinceni. 47. Portul de toate zilele la femei difera de cel de sarbatoare prin simplitatea camasii si lipsa stergariului. 48. Detaliu de cusatura la gluga.

49. Forma pentru papusi din cas sarat", care se atirna la grinda in scop decorativ. 50. Masca ritual& de priveghiu, dupa H. H. Stahl. 66

www.digibuc.ro

Plarqe in culori I. Costum ferneiesc din comuna Vrincioaia (Colectia Muzeului de Art& Popular& al R.P.R.). II. Vrinceanca in costum purtind camas& cu mineca invirtit& (piesele, in Colectia Muzeului de Arta Popular& al R.P.R.).

III. Detaliu de ornamente: a1tià, gura pieptului, catrinta, briu §i braciri. IV. Piesele componente ale costumului tarbätesc de vara gluga.

www.digibuc.ro

CUPRINS Pa g

Prefatit

5

Consideratii generale asupra portului popular din Tara Vrancei

9

Costumul femeiesc Costumul bärbätesc Costumul pastoresc Costume ocazionale

11

29 41

42

Concluzii

44 63 65

Bibliogratie Lista ilustratiilor

www.digibuc.ro

IN COLECTIA 4CAIETE DE ART A POPUL

A,

au apärut : T. Blineifeanu

PORTUL POPULAR DIN TARA OASULUI Florea Bobu Florescu PORTUL POPULAR DIN MOLDOVA DE NORD

C. Irimie PORTUL POPULAR DIN TARA OLTULUI

ZONA AVRIG

I. Bielz PORTUL POPULAR AL SAILOR DIN TRANSILVANIA Florea Bobu Florescu PORTUL POPULAR DIN MUSCEL

N. Dundre PORTUL POPULAR DIN BIHOR C. Irimie PORTUL POPULAR DIN TARA OLTULUI ZONA FAGARA$

N. Dundre i M. Fowz PORTUL BUCIUMANILOR DIN MUNTII APUSENI Jend Nagy PORTUL POPULAR MAGHIAR DIN TINUTUL CALATEI

Jend Nagy PORTUL POPULAR MAGHIAR DIN TRASCAU Romulus Vuia

PORTUL POPULAR AL PADURENILOR

www.digibuc.ro

Responsabil de carte : A. Polcovnicu fehnoredactor : S. Gush Corector : S. Voronca

Dat la cules 27.05.58. Bun de tipar 15.11.53. Tiraj 2150 ex crelata de 120 gr. rn.2 Format 700x1000 16. Coll ed. 4,54. Colt de tipar 4,5. Edifia I. Comanda 3975. Planse policromii 4. A. nr. 0567. Pentru bibliotecile mid

indicele de clasiiicare

74 76

Tiparul executat sub comanda nr. 80816 la Combinatul Poligrafic Casa Santeii V. STALIN'. Bucuresti R.P.R.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro