Portul Popular Din Zona Branului

0 n

.

0

1!

A

,

3

'1k

r n

r

.3,

I.

PORTUL POPULAR . DIN ZONA BRANULUI

$

91

.

.

.n,,,,,,..:,.:.

..

,,,.. ...

a' -1'

L 'W.,. °

1'''

41

.4

.

l''

'ir

!.. ' ii`

.

,..,°

t'.

.7.s

/..... -L.:'.i:

v

,,j.;-.2.,,,i,S. E' ,,

:

5'...

'I''

,,

.

'Cr

''

4

it 1.'

c ?49 '

,!

...' r.

,,..

c

'/O:.

;

$

9

r.

'

II

a

..-c

r

:',LY

`L ;!

, 1 -:'

77 4,

,

4

.-

.

t -, a

444-*

-_,,,

'

.t ' fli

4

4

iil.

ir .

.

r,

°

i.ti '1,

4

i. '..

.

,44

!I

.:- .' '...A'', AiSet ". ' .$

112:

4

; :a ..,

-

r,

cri,

.

,

.

0

l

I

Li..

a

.

1,.

'4

;'

ri

';.'

1.1

d5

Li

.

...

s

C

ri

.

6 A.

-.?

.

.

4.

.

.

u *'4I2

'

i

t

.

V ..'11.

4

g

,., .1.?

ilie -`7...ru:'.

,1 'T-' ;1t t,S. .._ C.' ,'

tr

,

I/

Y "1,..44 0.

CI

13

.,

i

.

,

.

7 t

g

,rtr

"

I 3

II

www.digibuc.ro

t

'

I m

ru

'

t-. .,

',

ii

''

.

41

.113'6 .'

%

1. , d 4

7

.

.°

':1 1

,

I"

,

.

!

,.?

LI

3

n

1

'

,,

. .

.

*..,

u ,-

ii

Coperta si desenele de Iu liana Danc u

www.digibuc.ro

CA1ETE DE ARTA POPULARA

CORNEL IRIMIE

PORTUL POPULAR DIN ZONA BRANULUI

E

MERIDIANE D IT UR ABUCURESTI

10- r:1:11-44 7Yeal

VZ3 441,1 www.digibuc.ro

OPAUL ST4L ill

\O

Pelona Meruhil

Rippor

/.....(\

\

e ME I

Magufto

Pre

i

PeXPo

)

rirt

e(te Poorto-A,

ul IV:

Sirnea

Wu Moeciul df sus

Fon

0 Lerostl

cit/Put.

phco

Fündote

0 Drogoalovete

li/96*--------)

C5 K

www.digibuc.ro

tudierea portului popular din zona Branului trebuie Fauna in primul rind sub aspectul actualitatii, in string legaturà cu transformArile in felul de trai i in menta-

litatea locuitorilor de aci, in perioada ce s-a scurs de la 23 August 1944. Reforma agrarà de care au beneficiat din plin mii de brfineni impropriedriti in §esul Tarii Birsei, transformarea socialistà a agriculturii, desávir§ità aid atunci cind in alte pArti abia incepea, precum i aparitia

unor mari unitati industriale la ZIrne§ti, Ri§nov, unde au fost angajati ca muncitori numero§i tarani din regiune, au dus la schimbäri mari in modul de trai al populatiei din zona Branului. arbatoarea, mai cu seamg, cind toad lumea e acasà, Branul

cu sate

si comune ce se tin lant de-a lungul §oselelor i pe coastele muntoase

pare un uria§ stup de albine. Intr-adevAr, forfota ma§inilor, motocicletelor i bicicletelor, contribuie la crearea acestei impresii de zumzet. Noul i vechiul se intilnesc la fiecare pas, cel dintii ie§ind mereu in evidentä mai ales in satele de-a lungul §oselei §i crescind progresiv cu cit te apropii de §es, in apropierea marilor uzine-§i a a§ezirilor care s-au dezvoltat 0 au devenit in anii puterii populare ora§e, cum e cazul cu Zárnetii. Casele noi, luminoase, adeseori dezvoltind stilul local de arhitecturi popular!, pared privesc cu ferestrele lor mari spre dealurile pe care stau tisfirate acele vocoluri>> inchise ca ni§te mici cetatui de lemn. Lumina electricä, radioficarea, cinematograful, cärtile i ziarele, pe care le &esti 5

www.digibuc.ro

in fiecare cask dau vietii alt sens, §i pun pe prim plan aspecte noi, in continua dezvoltare i cre§tere.

Dezvoltind cu preferinta acele genuri de arta populara care sint strins legate de satisfacerea nevoilor de trai (adapost i imbracaminte mai ales), locuitorii satelor bränene ne-au transmis pink' in zilele noastre, in

special in ornamentele sculptate pe stilpi, pe grinzi i pe mobilier, cit §i in formele vaselor de lut, ori in port 0 tesaturi, citeva vestigii din cele mai indepartate vremi, care dovedesc i ele continuitatea i unitatea poporului romin. Ceea ce-0 gase§te rost 0 se integreaza in formele noi de viata, in limita i pe masura noilor necesitati, este privit cu dragoste. Acesta este cazul tesaturilor cu alesaturi ce impodobesc interiorul, precum 0 al costumului popular, cultivat i imbogatit chiar, mai ales cind e vorba de fota i ia femeilor, sau de cama§a barbatilor. Locul i rostul portului popular este din ce in ce mai mult cel de costum de sarbatoare purtat de

tineret in anumite ocazii, la hot% 0 in cadrul manifestarilor ce au kc in caminele culturale. Schimbarea in nivelul de trai se resimte 0 se exprima insa i aci, mereu, prin faptul cä acest costum sarbatoresc tinde din ce in ce mai mult spre o bogatie i amploare ornamentall, in care uneori mijesc motive noi, cum ar fi , cu dominanta coloristica in ro§u,

iar alteori motive al caror tilc vechi nu se mai cunoa§te i carora li se atribuie sau li se asociaza incelesuri noi. Marea fNogatie a cusaturilor de pe

ii 0, mai ales, alesaturile ce ajung sä inunde, in cele mai felurite moduri, cimpul fotelor sint semnificative in aceasta privintà. Intre sobrietatea din trecut a iilor §i mai cu seama a fotelor branene i diversitatea i bogaOa kr actuala este o deosebire neta, care a aparut desigur in urma schim-

barilor intervenite in viata satului. Noul i vechiul se impletesc in mod armonios, cad din trecut poporul a retinut doar ceea ce i-a impodobit viata, lasind i in fenomenele de cultura mereu la o parte tot ceea ce trait traiul. Tri acest fel, intelegem de ce sint atit de atragatoare noua arhitectura costumele bogate ale fetelor la hora, alaturi de zveltevea caselor vechi larane§ti branene sau de fotele sobre l cu putine dungi ro0i ale batrinelor, i alaturi de costumul ora§enesc care s-a incetavenit definitiv 0 a devenit portul obipuit, a§a cum au devenit obipuite pentru satenii din Bran, confortul i bunastarea pe care orawl i fabrica, transformarea socialistä a agriculturii i revolutia culturala le aduc in

felul kr de a trai. Patrunderea culturii la sate, incepind cu lichidarea analfabetismului, care a &cut inutil rabojul, raspindirea adevärului §tiintific prin biblioteci, 6

www.digibuc.ro

in 'lilt. IL. 4+1; 111 tr. NUM .. '. , 4111 IP* .

,

411Hli

IIIK:

c4,4W-d

i I

,sI4 I , . II

.11.

3 -13

,

01.

L

I'

- I

0

V

.a.saa11111904nanummaN

4

1. Casa 'Iota cu foisor, allituri de o rasa veche, din Fundata

asinine culturale i alte cai i mijloace, dar mai cu searna prin noua generatie ce creste si merge sa umple Wile de clase, atelierele i labora-

toarele, toate acestea ti pun din ce in ce mai mult pecetea asupra felului de a gindi al tuturor brgnenilor. In aceasta lumina i datorita acestor conditii, cunoasterea i valorificarea portului popular branean a capatat in ultima vreme o deosebità importanta, puterea de creatie artistica populara materializata in port bucurindu-se de sprijin i indrumare. Mindria i bucuria cu care branenii privesc portul lor sint, astfel, pe deplin indreptatite, i ei le arata de cite ori este cazul, dar mai cu seam-á sarbatoarea si la concursurile echipelor artistice de jocuri. Multi muncitori din Bran sint astgzi membri ai brigazilor si formatiunilor artistice din uzinele i fabricile de la Tohan i Zarnesti. Mina in mina, astfel, fabrica i intovarasirea sau gospodgria colectivi, orasul i satul merg inainte in productie si in cultura, animate de aceleasi idealuri. 7

www.digibuc.ro

Cunoavterea artei populare, a portului popular in cazul de fata, capita un sens nou deoarece portul este considerat ca o manifestare a poporului muncitor, fguritor al istoriei, rnanifestare in care se reflectg conditiile vi factorii economico-sociali determinanti, in dezvoltarea v'i leggtura lor de-a lungul veacurilor.

ZONA BRANULUI SI CARACTERISTICILE SALE GENERALE ASEZARE, ISTORIC SI OCUPATH

Cele 12 comune vi sate ale zonei Branului formeazg o unitate aproape neintilnitg in alte pgrti, datoritg unei specifice imbingri de factori social-economici, istorici vi naturali. Cu o astfel de impresie rgrnii parcurgind aceste avezgri, pornind

de jos de la Branul propriu-zis, mergind la Poarta, Sohodol, Predelut, $imon, apoi la Moeciul de Jos, Cheia vi mai departe la Moeciul de Sus, Fundata, Fundatica, irnea, Mggura vi Pevtera (sau Coackea), ultimele vase formind Branul de Sus, avezat la o ingltime intre 1100-1500 m. Satele din Branul de Sus se compun in cea mai mare parte din gospodgrii räspindite pe toatà suprafata hotarului, situate in mijlocul pgvunilor, invirate de-a lungul apelor, sau adunate in felul din Muntii Apuseni pe plaiuri sau pe qgilme>>, adicg pe coastele

dealurilor din vecingtatea imediatà a muntilor. Intreg tinutul Branului are forma unei mari cetgti naturale, apgratg din toate pgrtile de munti inalti ; Bucegii spre est, lantul Leaotei spre sud, Piatra Craiului ridicindu-se ca un pieptene enorm de cremene spre vest, iar spre nord Mggura Branului vi ceva mai periferic Postgvarul. Castelul

Bran, avezat la intrare, pe riul Turcului, ce curge spre vesul mgnoasei Tani a Birsei, inchide aceastà cetate. Situat astfel in plin munte, Branul doming tinuturile invecinate vi formeazã cea mai mare punte de legaturg naturall dintre Ardeal vi vechea Tara Romineascg. Poate nicgieri in cursul istoriei trecerile dintr-o parte in cealaltä a Carpatilor meridionali nu s-au produs pe o scarg atit

de mare, ca aici. Intreaga istorie a Branului este dominatà de rolul ski de trecere vi de legaturg directä a Tgrii Birsei cu vechile orave muntene, Cimpulung-Muscel, Tirgovivte vi Curtea de Argev. Borne de pe vechea granitg se intilnesc inca vi astgzi in mijlocul comunei Fundata ; Fundgtica a apartinut, apoi, citva timp, de comuna 8

www.digibuc.ro

Aim

., -.. .

- sa?-;-.

to!

.

ir

...

ili,

1&

.3 `-' p. 4 .

-t

c

.,

CP- -

..

A

rf

.

r.,

1=1

.--&

°

.

.47

,

5Ci:j

7

1-

Nr..

get". Ir)S4,V

.Az=W 2.

1-

,-

,

oseaua din Fundata spre Ruciir si Cimpulung

Dragoslavele din Muscel. Astki, o parte dintre copiii din catunul Ciocanul al comunei Dimbovicioara din Regiunea Pitesti frecventeaza scoala din

comuna Sirnea, Regiunea Stalin, de care sint mai apropiati. Pentru explicarea multor manifestOri sociale si creatii populare, aceasta constituie un fapt interesant. Referitor la trecutul zonei Branului, istoricii au cercetat si determinat vechi asezki, chiar in pestera de linga satul denumit Pestera de linga Bran. Venind mai incoace in cursul istoriei, sintem inclinati a conchide ca si aici dreptul de a folosi padurile §i apele pentru pescuit (1224).

Sesul Tara Birsei, botezat astfel de cgtre slavi, a fost de fapt o 0 tard a mla0inilor 0 ; pe munti insg 0 la poalele lor a pulsat neintrerupt o intens6 viafa pastoreascg 0 agricolà, desf4uratä de cAtre populatia autohtona. Atit interesele domnitorilor romini de peste munti, cit 0 cele ale stapinitorilor Transilvaniei, dar mai ales ale orawlui Bra§ov, coincideau in ceea ce prive0e dorinta de a avea asigurate prin Bran, legaturile cornerciale cit 0 apararea de dumani. In felul acesta se explic6 de ce, inch' din 1368, negustorii bra§oveni au obtinut de la voievodul muntean Vladislav Basarab primul privilegiu cornercial cu Tara Romineasca. Pe timpul lui Mircea cel Batrin §i al urma0lor sgi (Mihai, Radu Prasnaglava 0 Dan II), tinutul Branului 0 castelul lui s-au aflat chiar sub stapinirea directà a acestor domnitori romini. Vechea vam'al de la Rucár s-a mutat in a doua jurratate a secolului al XIV-lea la Bran, unde bra§ovenii au obtinut privilegiul A

construiascl o cetate de piatrii (1377), pe locul celei de lernn a Cavalerilor teutoni. Trecind de sub o stapinire sub alta, dar stind mai mult sub aceea a orawlui Bra§ov, Branul, cu satele sale, a suferit necontenit oprimarile feudale. Treptat brgnenii 0-au pierdut vechile drepturi 0 au fost supu0 la tot felul de biruri irnpovargtoare. Chiar 0 pentru bucatele aduse din Tara Birsei, pentru traiul lor arnarit, branenii au fost nevoiti sa plateascg yarn*/ &ea' treceau de la castel in sus. Sint de amintit, de asernenea, desele incursiuni ale armatelor muntene

spre Ardeal, sau ale celor ardelene spre Tara Rornineascä, curn a fost cazul cu Vlad Tepe§, Radu Paisie, Mircea Ciobanul, Constantin Brincoveanu,

loan de Hunedoara §.a.

De nenurnkate ori, iobagii de pe dorneniul castelului Bran 0-au cerut cu arma in ming drepturile, ca de pilda in 1514, in timpul rascoalei conduse de Gheorghe Doja, sau la 1660 cind bdnenii 0 tolanenii au cucerit chiar castelul. La rfizboiul Curutilor (1704-1711), au participat mii de romini din zona aceasta, unii figurind chiar printre efipeteniile 10

www.digibuc.ro

rgsculatilor. Desfiintarea iobggiei, la 1848, nu a eliberat de oprimare tad-

nimea bräneang, care a continuat sä fie exploatatg 0 asuprita in condi, tiile specifice ale orinduirii capitaliste.

Inchegindu-se ca un port de munte cu multe elemente pastorale specifice in general regiunilor uncle pastoritul a cunoscut o mare amploare,

portul popular din zona Branului, de0 a suferit de-a lungul timpului oarecare influence, s-a mentinut totu0 sute de ani in Or unitar 0 aproape neschimbat, datorità faptului ca in aceasta regiune forrnele economiei naturale au clainuit 0 in orinduirea capitalistg. Urme ale formelor de organizare 0 viata in ob§te am mai surprins ping nu demult in unele a§ezgri

din Branul de Sus, cum ar fi de exemplu la Fundata, unde clainuie 0 alte urme stravechi in obiceiuri, cum ar fi striggtul peste sat §.a. Pastoritul, cit 0 putinele me0e§uguri 0 industrii tgrane§ti care s-au putut dezvolta aici, in vederea satisfacerii celor mai elementare nevoi

(adgpost, hrang §i imbracaminte), au determinat 0 au dus la definirea portului branean din vremuri indepartate. Acest port reprezinta o reu0ta creatie populara, o manifestare a gustului 0 dragostei pentru frumos a populatiei de aid, la fel ca 0 in celelalte regiuni din tara noastrg, insa concretizata in chip diferit. Dintre ocupatii, cea principara 0 generala dupa cum s-a argtat a fost in toate satele brgnene, in trecut, cre§terea vitelor §i mai ales pastoritul, asemanator cu oieritul sgcelenilor bra§oveni 0 al marginenilor

sibieni, prezentind totu0 unele forme particulare. Oieritul brgnenilor s-a desfa§urat, paralel cu cre§terea vitelor mari, pe toti muntii din jur, dar a luat o mare amploare sub forma de transhumantg, ca pgstorit al o tirla0lor >>, care au circulat sute de ani intre Bucegi §i baltile Brgilei 0 Ialomitei. In capitalism, dupa restringerea suprafetelor de pg§unat din secolul al XIX - lea, pe linga alte forme s-a dezvoltat 0 pastoritul cu 0 arenda0 de munti D, care a fost lichidat in zilele noastre. In legatura cu pastoritul din trecut, mentionam omarele tirg de la Sintilie D, care se tinea pe muntele Sf.Ilie, intre Bran 0 Muscel, 0 care dura citeva saptamini, ca o mare nedeie carpaticg, inlesnind relatii 0 schimburi masive intre Ardeal

0 Tara Romineascg. Prin pastorit ne explicam desigur mai bine forma vechiului costum branean, in special la bgrbati, cit 0 unele asernangri cu cel al 0 tutuienilor D

din partile Sibiului, cu care brgnenii se intilneau prin transhumantg. Putina agricultura, practicata sub forma rotatiei numai in doug tarlale, 0 aceasta mai ales in satele din Branul de Jos (Poarta, Sohodol, 11

www.digibuc.ro

4'

-;1:1

q -0,11 9.

,

1111

'-7

. 0'

"aTt:

L

"-v..,

,..-

i'43!+: 1.

1610121110011.141.i .11,N1

4,1

481.1

*1i.

c'.11 n

4.4

. a' 4* .P.I.

rea

I

1.....

.-...

=r, c

2:4.,

-.

,;....

en

. ,,

:

if

,

:.

c.

IZT7

'').'''. ,1 C..

_ --.,.

_.'

.

.4

---

-, 1...

,

"'Week ,g-- ....4:7; :..a.,..,.."-'*4:......: : :-.. __.

',..:' 4_...'

. :C.,1A.71::-.14. ,.. --11

..?f .

7

.....,....

o L.

l'

..- .--.... A ---...,.... :'-v-r . ,;.&..... .

,

1717 '4 .°e....":;".:47v7 .,,

.

c;.447,r2,431.:

..

.

..-.

...-....- .4A./...'''.,...."..*;,; .

-,

, -

-7-.71 -........,,..:;.

-c'

:,4!tt.4,11i ,-..; _. ,,,*,....:,:?;.i.,:;.4.,4:::4;57V-sii,126.7 rt

Simon, Predeluc), nu a satisfkut niciodata integral nevoile populaciei, cultivindu-se secarg 0 mei, iar in satele de sus, mai mult cartofi. Cultura cinepii 0 a inului (numit aici oflos>>) a fost foarte rgspindità, fapt care ne ajuta de asernenea la explicarea caracterului unor piese de port. Pornicultura este o indeletnicire relativ recentg, astazi in piing dezvoltare in satele Poarta, Sohodol, Simon, Predeluc §i Moeciul de Jos, Fundgcenii 0 0rnenii s-au ocupat intens cu exploatarea lemnului 0 cu vfirgritul, pe care le practicfi intr-o Magma insemnata 0 astazi.

Industriile *kiwi s-au dezvoltat mai cu seamg in partea de jos. Ele privesc in special prelucrarea lemnului (joagare), mkinatul cerealelor (mori), §i, in primul rind, prelucratul textilelor (pita, dirste 0 viltori), a caror produccie satisfacea 0 nevoile unor sate invecinate, iar uneori pro-

dusele erau desfkute la mafi distance. in trecut, brgnenii mergeau cu ling, zeghi, dimie §i coale, de preferincg la tirgurile din Muscel §i chiar ping la Fieni, drum de patru zile dus-intors, cu calul, peste muntele Leaota.

Numgrul 0 varietatea meseria0lor specializaci au crescut, mai cu seamg in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ace§tia lucrind insg aproape

www.digibuc.ro

...

-.41o,"-'

3. Peisaj din Moeciul de Jos, specific pentru vechiul Bran

12

EI

""

1

numai pentru nevoile satelor branene (dulgheri, timplari, fierari, cojocari, croitori, cizmari etc.), de§i unele obiecte au rimas a fi executate §i mai departe de catre fiecare gospodar pentru trebuintele sale proprii (obiecte §i unelte din lemn, opinci, cojoace etc.). Putine sate au lucrat §i

pentru altele, cum a fost cazul cu cojocarii de la Sirnea §i cu opincarii din Moeciul de Jos, care lucrau atit pentru comandà cit §i pentru tirgul sgptaminal ce se tinea miercurea in centrul Branului. Industria casnicg textilà, in special prelucrarea fibrelor de in §i mai ales de ling, constituia in.Bran, in feudalism §i in prima parte a capitalismului, o indeletnicire generalä a femeilor, din rindul ckora unele produceau §i fire tesute din ling, special pentru a fi desfkute la tirguri. Dintre toate aceste ocupavii unele s-au perpetuat pina in zilele noastre, fie evoluind in cadrul formelor noi, fie ca fenomene pe cale de disparitie, cum e cazul cu pivaritul §i dirstkitul, reprezentate in forma arhaica de o singurg instalatie existenta inca in functiune la Moeciul de Sus §i de una mai evoluatà in Moeciul de Jos.

4. Femeie tesind la riizboi, in satul Pestera v..razy .1t _RR-al:Pt.-

.

i

6

e

D

;

e.111119

I

ru

Mik

r

r

, 4

v

9

.

.

c;..14111,'

: ,

www.digibuc.ro

.

k

0 0,

In urma procesului de industrializare, in special dupa nationalizarea O cre§terea extraordinati a intreprinderilor de la Zarne0i, Ripov §.a.m.d., branenii au pornit cu miile spre aceste fa brici 0 uzine. Sate le de aici 0-au schimbat, de altfel, in ultimii ani infati§area, datorita constructiilor noi, a§a cum 0 portul de toate zilele s-a transformat acum sau a fost inlocuit in cea mai mare parte cu costumul ora§enesc.

In lumina celor de mai sus, incercarea de reconstituire a portului branean, cu formele lui vechi cit 0 cu aspectele mai noi, prezintá un interes

de document istoric §i, in acela0 timp, o cpntributie la cunowerea unui gen de creatie populara, care vorbgte in mod concret despre calitatile artistice ale poporului muncitor.

DESPRE CULTURA MATERIALA SI GENURILE DE ARTA POPULARA LOCALA

Pe linga port trebuiesc amintite 0 celelalte creatii populare din Bran deoarece prin ele portul ne apare in complexul sail real 0 pentru ca 0 ele se schimbi sau dispar o data cu vechiul costum, ca o urmare fireasca a transformarilor social-economice, fiind inlocuite cu creatii noi. intr-o regiune de munte, cu paduri intinse 0 cu o viati economica specifica crescatorilor de vite, s-a nascut o arhitectura caracterizata prin a§a-numita 0 casä cu curte >>, ocolul pfitrat de tip carpatic, careia i se adauga

O pe care chiar o inlocuie0e acum, o arhitectura noug de influenta munteneasca. Arta lemnului, la rindul ei, a inflorit cu adevarat prin uneltele pastorale

O cele utilizate de industria casnica textila, precum 0 prin mobilierul sculptat, care atinge realizäri artistice de o calitate rar intilnita in sudul Transilvaniei. La mobilier mai cu seama sint de mentionat motivele geometrice 0 simbolice, cum ar fi cel solar 0 stelar, care se repeta 0 pe grinzile tuturor caselor vechi tarane0i. tntre .ceskuri, se numar5. zavasta, care imbraca in intregime peretii « casei de fata », adica ai odaii dinainte, sarica, procovita, postavul numit « zeghi », desagii, traistele v.a. De altfel, pe linga produsele lor, branenii cumparau dimie fina din acele, in o frimbe D sau o valuri », 0 o duceau spre vinzare la Cimpulung. Pe lined tesaturile de Hill albe, sau cele vargate

cu negru, sint foarte frecvente, cu cit ne apropiem de vremea noastra, tesaturile cu un colorit mai bogat, in care doming tonurile calde. 14

www.digibuc.ro

foe

.t.

10

'A

:7

:7,

_

'

.1V

,

.

-.

5. Ceramicii romineascii, cu unele motive vechi, care a circulat si in zona Branului

Desi in cele 12 sate ale Branului nu se cunoaste a se fi lucrat ceramicg, putem vorbi totusi de o ceramicg localg, deoarece Tohanul cel mai vechi centru rominesc de olgrit din sudul Transilvaniei, cunoscut ping in prezent si atestat ca atare pe bazg de documente a facut si el parte timp indelungat din satele supuse castelului Bran. Ceramica de uz lucratg la Tohan si folosità pentru &it pe vatra liberà, cit i pentru conservat sau transportat

lichidele, o intilnim ping nazi in toate gospodgriile din zona Branului. Forma acestor vase, cit si decorul lor sobru, lucrat de obicei cu putinä angobi albg si cu smalt verde mai tirziu, aratg o inrudire cu ceramica romineascd de Dimbovita la care intilnim motive meandrice foarte asemangtoare si cu unele tipuri de ceramicg romineascii specified intregului Ardeal, de pilda cu ceramica de Sgsciori de pe Valea Sebesului. Din interiorul bogat impodobit al caselor vechi brgnene fgceau parte si icoanele pictate pe sticlá in stil popular, naiv, lucrate in special in Scheii Brasovului, in care se intilnesc adesea elemente laice, inspirate din viata

de toate zilele. 15

www.digibuc.ro

74'4

De§i considerat in trecut de catre unii istorici de arta drept un gen minor al artei populare, incondeiatul oualor s-a dezvoltat in Bran la nivel artistic ridicat. Reflectarea naturii 0 a vietii sociale in ornamentica ouglor incondeiate din zona Branului este un fapt evident. Amintim dintre ornamente : cirligul ciobanului, furcile, sapele, calea rätacitä etc. Foarte importanta in zona Branului este aparitia unor anumite motive ornarnentale de baza in mai multe genuri de arta populati. Se observa de

exemplu ea' motivul solar 0 cel stelar, care apar in sculptura in lemn, revin staruitor in numeroase variante, in motivele incondeiate pe oda. De asemenea, intilnim ca cel mai frecvent motiv de cusatura pe ie, cu functie de delimitare a cimpilor ornamentali, a§a-numitul o §ebac >> sau o ghinar »,

care apare 0 pe ouale incondeiate. Acest fapt i§i afla explicarea in substratul realist al artei populare, in orientarea gustului popular spre natura inconjuratoare 0 spre viata sociala, pe care motivele o redau sau o sugereaza.

PORTUL POPULAR

1. Caracteristici generale, structura 0 dezvoltare istorica

Portul popular din Bran relevii de la inceput anumite trasaturi caracteristice de bail ale costumului popular rominesc, in primul rind aceea a unitatii structurale 0 chiar materiale, aparenta mai cu searna la costumul rominesc din zonele de munte sau din imediata lor apropiere. Explicatia acestui fenomen consta in generalizarea ocupatiflor (mai ales cre§terea vitelor §i lemnaritul) pe zone intinse, apoi in materia prima 0 in tehnicile

folosite pentru prelucrarea fibrelor, in care apa joacá un rol atit de important, cit 0 in conditiile climaterice, pentru care oamenii §i-au adaptat costumul. Conditiile locale specifice zonei Branului, dezvoltarea unor me§te§uguri 0 industrii tarane§ti, utilizarea unor noi materiale §i coloranti, convietuirea cu alte nationalitati sau intensificarea relatiflor cu diferite zone vecine se reflecta desigur 0 ele, in cazul portului brfinean, in aceasta diferentiere fata de portul popular rominesc in general. Pornind de la acest punct de vedere, evident cä nu ne poate satisface

explicarea asemanärilor 0 deosebirilor portului popular al unor zone invecinate numai prin ceea ce se nume§te adeseori, cu un termen generic, 16

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

imprumut. Starea de contiguitate imediatg joacfi desigur un rol de seamg.

Important in aceste intrepgtrunderi este insg, fgrg indoialg, preluarea treptatg, asimilarea si apoi am zice valorificarea ,creatoare in costum41 local a unor elemente eterogene.

Costumul popular bränean,. care ping de curind nu s-a bucurat de atentia cercetatorilor, se prezintg ca un costum cu specific propriu. Acest specific rezidg atit in structura sa, in care distingem piese de port de o forma

aproape necunoscutg, pit si in caliatile artistice ale unora dintre piese. Asernángrile pe care le are portul celor trei sate din Branul de Sus (Fundata, Fundgtica, $irnea) cu costumul muscelean se explicg prin caracterul unitar

al modului de viatg si prin relatiile intense dintre cele doug zone. Aceste asemgrari privesc structura costumului, unele ornamente si numiri care se explica pe de o parte prin fondul stravechi comun, iar pe de altg parte prin influentele si relatiile reciproce, in ambele sensuri desfasurate peste Carpati. In acest proces un rol important 1-au jucat 0 ungurenii >>. Reconstituirea vechiului costum se poate face, din cauza lipsei documentelor, doar pe baza unor mentiuni ce se aflg in Arhivele Statului din Orasul Stalin si mai ales a referintelor celor mai bgtrini locuitori. Acestora li se adaugg analiza stiintifica a pieselor din colectiile muzeale. Poate Ca una dintre cele mai importante calitati ale costumului brgnean

o constituie armonia sa generalg, ftecare piesä cisigind in valoare prin asociere cu celelalte. In general, atit la femei cit si la bgrbati, piesele au o croialà largg, ceea ce face ca desi urmgrind normal silueta corpului sg-i dea un aer degajat, de sculpturg modelatg in planuri mari. egmasa lunga si larga se potriveste astfel cu cioarecii largi si lungi, care formeaza multe incretituri. La acestea se adaugg insg detalii sau ornamente care pun

in valoare formele, sau dau accente de suplete, prin directia verticalg a liniilor, cum este cazul vgrgilor late, tesute la marginile pinzei din care se fac camasile bgrbatilor. Aceeasi functie decorativg o au vgrgile late din fotele femeiesti, cit si ornamentele in riuri de pe ii. In cazul ornamentelor,

culorile calde, de rosu si portocaliu, dau costumului viatg, in raport cu fondul general inchis al fotelor sau in report cu culoarea pieselor mari lucrate din ling. Schimbarea conditiilor economico-sociale a determinat introducerea unor materiale noi, a unor ornamente si detalii de croiuri, care au dus la crearea unor piese distincte fata de cele existente. In procesul istoric al dezvoltgrii costumului brgnean se constatg o evolutie continua, lentg in trecut, care devine tot mai accentuatg cu cit ne apropiem de zilele noastre, atit in elementele costumului, cit si in rosturile sale in general. 2

17

c. 731

www.digibuc.ro

In fine, trebuie sit arätgrn §i faptul ci structura portului din Bran ne dezvàluie un mai mare numAr de piese §i o mai mare varietate de forme &çà de cel muscelean, de la care probabil ca a imprumutat ins5 unele piese, cum ar fi marama de borangic, §i sub a carui influentà s-a dezvoltat in bun5 parte procesul de amplificare a cimpilor ornamentali. 2. Portul femeiesc

Vechiul costum femeiesc, care intr-o bura masurà s-a mentinut, ca structurk din feudalism pink astäzi, se compune din §tergarul purtat peste câita care acoperà pgrul capului impletit in coade §i adunat in conci (femeile mai tinere §i fetele purtau chiar §i psallrie neagrà de postav sau fetru); urmeaz'a ia cu unele tipuri de croi cu totul aparte, poalele strinse

in briul ro§u de linA lat de 15 cm, pentru a forma o siluetä zvelt5, iar peste acestea fota incins6 cu bracii. In picioare se purtau tureci §i caltuni de lin5, peste care se inealtau opincile legate cu nojite din Or de capra sau din ling. Peste ie, femeile mai tinere purtau tunica, iar cele virstnice taibgrica de zeghi. in evolutia portului femeiesc din Bran se pot determina, pe baza informatiilor §i a datelor culese, trei etape mai importante. Pink la 1880, femeile c5s5torite purtau pe cap bari§, peste care legau cirpa, iar cele b6trine

§tergare tesute din cinepà §i bumbac, §i care mai tirziu se faceau §1 din borangic, sau erau cumpárate de la Rucàr ofi din tirgul Branului. Chita pare a ft o piesa purtatá Inca din prima jurratate a secolului al XIX-lea, sub §tergar, in loc de bari§ sau batic. Nevestele tinere purtau §i ele §tergare, dar numai la hork cind zborul §tergarelor &At:lea un efect plastic deosebit. Ii le erau

fie de tipul celor cu mineci lungi de 2,5 m, o forma' unic5, fie cu mineci cu obinzica intoarsä. Fota era croità dintr-o ves'iturà lung de 5 coti §i lad de 75 cm, §i se cusea cu increcituri la spate. Cele doug capete, bogat ornamentate §i numite o pulpene 0, se incingeau totdeauna in fatà, petrecindu-se unele peste altele.

in jurul anului 1900, in portul femeiesc apar unele elemente noi, atit in croi, cit §i in ceea ce prive§te materialele, scurtindu-se fotele, care mai inainte se fáceau din doi lati de pinz6 (in total nouà coti) §i care ajungeau ping aproape de glezne. Incepe ea disparà pglAria din portul nevestelor §.1

apare in schimb, pentru timpul friguros, broboada. La ii se schimbà forma minecilor (pumna§ii devin mai lati de exemplu) §i incep a se amplifica ornamentele, carora li se adauga, pe linga motivele cusute cu linica §i cu 18

www.digibuc.ro

arnici, paiete (0 fluturi >>) si mArgele. Peste ie se poartfi lgibgrica de catifea (numitg 0 carachioi >>), ornamentatg cu rngrgele si cu fir de aur. Bgtrinele continua sä poarte pieptar si cojocel, iar in vecingtatea Muscelului se poartg

mintean ; apare, in citeva sate, fota strimea, care a continuat a se purta ping la cel de al doilea rgzboi mondial, paralel cu cea neagrg. Aceastg fotg strimtg se mai poartà si astgzi, in special la Sirnea si Fundata, in celelalte

localitgti pgstrindu-se vechea fotä largg, tipic brgneang. Cu 20-30 ani in urmg, in portul femeilor au intervenit schimbgri in sensul amplificgrii la maximum a cimpilor ornamentali atit la ii cit si la fote, incit toatä suprafata minecilor si pieptului, ca si a fotelor, tinde sl se infatiseze tot mai mult ca un cimp inflorat, in care culorile puternice si cele deschise iau locul celor mai temperate din trecut. Se poarta adesea fustä in loc de fotg, renuntindu-se la vechiul briu rosu lat, iar in picioare ciorapi, ghete si pantofi. Pe deasupra, intre 1900-1918, se purta iarna « ghebuta >>, iar mai tirziu o mantglul >> de postav, lucrat de croitori. Materialele produse de fabricg si rgspindirea colorancilor sintetici, care pgtrund la sate, contribuie la dezvoltarea aceasta.

intre Branul de Sus si Branul de Jos constatgm in general o evolutie diferitg, in sensul cg satele de jos, din apropierea centrelor industriale, trec direct de la vechiul port la cel orgsenesc, in timp ce sus, la Sirnea si Fundata, costumul femeiesc evolueazg mai lent si se apropie de cel musce-

lean, in transformarea lui, tocmai datoritg legaturii directe cu Rucgrul si Cimpulung. Se cuvine sg stgruim asupra evolutiei morfologice si asupra calitatilor

artistice ale pieselor costumului femeiesc, la piesele de bazg cel putin, cgci numai astfel e posibilg o bung cunoastere si intelegere a portului. Din gateala capului stergarele lungi, cu frumoase alesgturi, lucrate fie din pinza subtire, fie din borangic, sint cele care retin atentia si conferg costumului o distinctie specialg. Ele erau purtate de cgtre femeile cgsgtorite, peste cgita de postav colorat, legatä sub bgrbie, si care avea pe marginea

de deasupra fruntii

la cele tinere

cite zece ciucurei din linicg viu

coloratà si märgele. Vechiul stergar branean era lucrat din pinzg de bumbac,

cu vgrgi alese numai la capete ; el se purta cu un capgt la spate, iar celglalt se invirtea de doug ori peste cap si se ducea apoi peste umgrul drept, apgrindu-ne astfel ca o vgliturg de veche traditie. Mai demult, sub stergar, se punea gimbir cu posomant. Cgita, gimbirul si barisul erau numite cu un termen generic o legatori >> si constituiau un semn distinctiv al femeilor mgritate. Dupg cgitg, a inceput a se purta barisul, peste care se puneau mai ales cirpe negre sau cafenii. Fetele umblau cu capul descoperit ; rare19

2*

www.digibuc.ro

j.._t

F.

.,..1;.-.,:..

,

7.

kv

s4t..411 te.

Akt

Ir'ar'

_

,

e'r l'el' ,....

1-', r 2.',1-*.:,,i;

.

r

t

7

'''' .

'.

il

I

0, 'V4%7?

, +.`s .-e.

v 1.

1..ris

#470-4t

1.

I

)

ti

'4'

#

-14

b.

Pityt

exz-

"A4100/1/VH4"41171)

':4114

1;:Zoldsr.

wir

6. $tergar (mararni) cu cirnpul cu alesfituri, iar la capete cu motive mari de fagure, in care intilnim ornamente florale stilizate (sec. XIX)

www.digibuc.ro

1

,

-t

I,

11- f

e

-

-

r

Is

e

r

.1.

g

}0

'a

7.

.,

I

-.

(it

-

0 Ri '

\',

`e .1..

-

-0.

tit

..

,

,

t

,..

*

-A

4) ".

l

2S'

-

c

,, '''el:f

'V 7 4

". 7.

c

ra

nit

'

,,,)1`

-0

-a ' 4.... a

-0

PA

t *44

'

1

A

.7 .1 .4 . tit) -"

&"1

.

v

\

At

(-I

s

-

.

It

i

0

:k '41

*

V.

t ,I..

4

.4. ti Z 4. '. 14 ''... 1

".

3

0

, s..i.i.

"r

1

7'

.

',

s

,

$tergar (mann.) cu cimpul invirgat, iar

la

capete cu alesAturi (sec. XIX)

www.digibuc.ro

ori, 0 numai mai tirziu, au inceput a purta cirpe 0 baticuri, legate la spate 0 lgsind sg atirne un colt lung pe spate. Pe sub barbie, in acel tirnp, se lega 0ergarul, mai ales de cgtre femeile bgtrine, purtind 0 ele, de obicei in zilele de lucru, nirpe negre cu ciucuri. Broboada din ling sau cea plu§atä se poarti iarna. La git 0 pe piept, fetele 0 chiar femeile tinere, purtau ping la inceputul secolului al XX-lea salbg, in special in Branul de Sus. Piesa care constituie insg una din creatiile cele mai valoroase din portul

brinean este incontestabil ia. Ea s-a bucurat in toate epocile de atentia tgrancii muncitoare care a imboggtit-o cu elemente noi, atit in croi, cit mai ales in ornamenticg. Totu0, cu toate prefacerile acestei piese, citeva elemente de structurg, rezultate din croi, se pgstreazg de-a lungul veacurilor, cum ar fi pornirea tuturor elementelor componente (ciupage,

spate, mineci) din jurul gitului, unde se intilnesc incretindu-se pinza. In aceastg privintg analiza morfologicg a iilor ne aratà clar calea dezvol-

tgrii acestor piese, incepind cu cea mai veche formä de ie fgrg guler, cu un Or de incretituri strinse pe un fir sau doll de atg. Minecile sint, la fel, terminate cu pumna0 la care incretiturile sint doar prinse in citeva ornamente

mari brodate deasupra. Forma urmgtoare e aceea a iilor cu guler 0 cu pumna0 aplicati pe incretiturg, apoi iile cu pumna0 intor0. Ia., cea mai interesantà, unicg in sudul Transilvaniei 0 semnalatg ping

acum numai in Tara Vrancei, este desigur ia cu mineca rasucita, avind lungimea de 3-4 coti. Ultimele piese s-au mai ggsit, la sfir0tul secolului trecut, la Sohodol (Branul de Jos). Croiul ciupagelor 0 al spatelui este cel obipuit, 0 la aceste ii, in timp ce mineca are nu nurnai dimensiuni, d 0 forme ciudate. Mineca propriu-zisg, pe lingg faptul cg este foarte lungg, se face tot mai ingustà in jos 0 este ornamentatg cu un Or ingust de broderie, care urmeazg. forma in spiralg a minecii, §erpuindu-se in jurul bratului. Deasupra minecii, aceastg ie are o altitg formatà dintr-o bucata separatà

0 brodatg cu trei rinduri de Ore orizontale ; in plus, un din deasupra, intre altità 0 ie, iar dedesubt o inngditurg. Pe piept 0 in jurul minecii largi coboarg §erpuind doug dungi brodate in genere cu verde 0 cafeniu. Cele rnai rgspindite ii batrine0i au fost cele cu obinzica intoarsg 12 mineci. Tesute din pinzg de in, cinepa sau bumbac 0 cusute cu ling, aceste ii cu croi larg aveau gura in &fa*, formatg la incheierea celor clod/ ciupage,

iar sub brat un petecut pAtrat, numit o bucgtuie D. De remarcat cg pinza veche fiind ingusta, i se adguga dedesubt 0 aldoaia >> sau >, pentru

a se putea face mineca larga. Cimpii ornamentali se desfg§oarg in fata, de-a lungul minecii, pornind din guler, apoi pe piept in jos. La inceput, iile aveau un singur rind de Ore, trecindu-se apoi la trei rinduri. Motivele 22

www.digibuc.ro

08

70

400

A

8. In bátrineasci cu obinzica intoarsa. A

minecile, B

aldoaia, C ciupagele, D

nada la ciupagul din spate, E buclicuie

erau cusute mai mult cu negru §i umplute. De regula, pe obinzica intoars'a se coseau acela§i fel de motive ca §i pe minec51 in jos. De obicei §irul din

centru avea forma unui lant format din cirlige sau zMute, numit §ebac. Altii ie, tot veche, este cea cu obinzica dreapta, in genul unei man§ete late, brodatà. La acest tip de ie, motivele se amplificg §i mai mult, acoperind

toafa suprafata minecilor §i a celor dou'a ciupage din fata. Mai rar, s-au gasit (de exemplu la Moeciul de Sus) chiar piese la care treimea superioarl a ciupagelor din fata, sub obinzica gulerului, este brodatg

pe incretiturà, avind in acest caz gura iei in stinga. Se pare ca o iile sugu§ate o, adicg strinse jos la mineci, se aflal la originea iilor mai noi, zise 0 cu fuduli o sau 0 fuduri o, adica cele cunoscute in general sub denumirea de ie cu foduri. Locul unde mineca era sugu§ata se chema 0 mutu o, fiind brodatä pe incretitura sau avind o altità aplicath. 23

www.digibuc.ro

#0

A 36

20

8

C

D

36

36

44

E

20 E 27

9. Ie cu mineca ritsuciti A si B ciupagele din fatg, C spatele, foaia intreagg, D spatele, jurngtate foaie, E akirat, F mineci. 0 clinul minecii, H Miditura la spate, la margmea minecii. Piesa foarte veche (Muzeul Brukenthal, Sibiu)

www.digibuc.ro

.4riz ;mock :fi-qz 4e

ilie .P 4 . r ig .$

e di I t. e i d s e .01

II

N''

.1 .i .. 0

is

'a.'

-rp

sp_o Jo .le

..

11-1 r-

..

disg,

g

we;

134 1'. I .°).

Erk,;t:

r-

"I 'Is

10a 1101.

% Is 9. IN Is '1 Is 1.

11. .117

C).

%II "I Is %Is la Is "eh

.

II. Cusiiturii ficutä cu ling neagri i rogie, fir de aur gi argint la ia bittrineascá cu obinzica !moan& Riuri de pe mined (a), cusitura pe ciupagul din fati pe ling guri (b) i pe ciupag in jos (c):

www.digibuc.ro

in general si. aceste ii pastreaza caracteristicile celor dinainte, cu deosebirea cä alaturi de motivele ornamentale vechi, cu caracter geometric (cum ar ft cirligontii, zalele, ratele s.a.), apar si. motive ornamentale noi, florale, mai mtii pe mineci. De fapt, observam a aici totdeauna elernentele noi apar pe mineci, atit in croi, cit si cele de natura ornamentala. Ia cu minecä larga, de data mai recenta, tesuta din bumbac sau pima subtire, se incheie tot de mina cu o inglita 0, ea are in locul 0 mutului » un sinor cu care se poate stringe. Din aceasta ie a derivat forma cea mai noua, din zilele noastre, cu mineca dreapta, larga, cu motive cusute pe umeri (altita) si din care coboara numeroase sire late, Ora la extremitatea minecii, care la rindul ei se termina cu o banda de motive de jur imprejur. Aceste

10. Ie bitrineasca cu ciupagele din fati brodate pe increciturs A : minectle. B

aldoida. C duptigele, D

built-We, E

www.digibuc.ro

manoetk P

guler

20

23

20

4

C., E 40

A

40

11. Varianta cu mineca liberi A minecile, B aldoaia, Cmijloc la clupagul din fait, Ci

margini la

ciupagul din spate, D nliditurfi la ciupagul din fatii, E mijloc la ciupagul patru clini la poale din spate, F cele doul foi drepte la poale, G

ii au de cele mai multe ori gura in fafa, dar la unele piese se face §i lateral, acestea din urmä fiind destinate mai ales pentru femeile cu copii de aläptat. Gulerul acestor ii, la formele cele mai recente, este iplocuit cu un 26

www.digibuc.ro

66 38

B 36

80

A

12. Varianta cu mineca strinsi cu §nur A

mtnecile, B

aldoala, C

clupagul, D

spatele

Onor pe care se string incretiturile. Este o revenire curioasà la forma primark', datorita probabil faptului el ea este astfel mai 1ejer5. Poalele la iile mai vechi erau cusute de partea inferioar5 a iei §i se corn-

puneau din douä foi drepte (una in fatä, alta in spate) §i din patru clini mari, in p'arti. La iile de tip nou, poalele se poartl ca pies6 separatà, in gen de fusta. Poalele noi au, in mice caz, totdeauna, in partea de jos, de jur imprejur, riuri brodate, ce se va'd sub fota care se poartà ceva mai scurt. Mai inainte vreme, poalele se fIceau din pinil numità de 0 groas6 >> (urzit bumbac §i bätut cinepà), sau din pinz5 de in, zis o flos >>, pentru portul zilelor de lucru. in privinta ornamentelor de pe ii, ceea ce ne retine atentia in primul rind este coloritul de bun gust, pe fond negru sau cafeniu, inazit §i reliefat cu umpluturä de ro§u, galben, auriu §i argintiu ; apoi, unitatea de compozitie, chiar atunci cind ornamentele se amplifica la maximum. De mare interes artistic consider5m a este procesul de transmitere a unor motive 27

www.digibuc.ro

vechi brodate, in ornamentica oualor incondeiate; anume acele ilun late, numite o sebace o sau o ghinare 0 care, atit pe ii, dr -si pe oua, au rolul de a delimita si orienta cimpii ornamentali, precum si de a-i imbogari in acelasi timp. Aceste sebace au contribuit chiar la a potenra procesul de dezvoltare a compoziriei ornamentale noi. Fota constituie cea de a doua piesä care determina caracterul specific al portului branean, fiind de o factura locala precisa, diferità de fotele din Muscel si din alte zone. Ca form a. si dimensiuni, fota de Bran zisa cu « pulpene D, generalä in toata zona, este dreptunghiulara, fiind odinioara formata din doua foi innadite de-a lungul, orizontal. Tesindu-se mai tirziu

in razboaie in cinci ire, cu spata mai mare (de 20-22 de Opus°, s-a lucrat dintr-o singura' foaie. Fota are trei parri : 0 vinatul >>, si cele doua pulpene. Vinatul este partea de la mijlocul foii, de culoare neagra, si care vine purtata la spate ; iar cele douà pulpene, late de circa jumatate metru fiecare, se incing in fara, formind capetele foii cu vargi realizate din bäteala.

Urzeala este din aria neagra, mai rar din lira toarsä subrire si vopsita negru cu coaja de « anin o (arin), pe care tori branenii o aduceau din cele mai vechi timpuri de la Moeciul de Jos, din vale. La bateala din lina rigaie, vopsita pentru pulpene in diferite culori, domina rosul. in urzeala, la cele douã margini, sau obligator cel putin la partea care vine dedesubt, se urzesc fire rosii, care formeaza jur imprejur un ornament continuu, de varga in cinci dungulire, numite 0 minji o. Batrinele isi amintesc ca mai demult se purtau o fote rosii >>, care aveau doar citeva o hire brazdate o de aid culoare, in fara, pe pulpene. Rosul este in ornamentica fotelor culoarea dominanta, pe linga care verdele, galbenul, albastrul 0. incepind cu finele secolului al XIX-lea si crescind in timp firul de aur, apar grupate in dungi verticale dispuse simetric si formind grupe alternative. Cele doui pulpene se poarta, cind una cind alta, deasupra. Aceasta insa nu la intimplare, ci una se purta numai in zilele de lucru, iar alta cea mai frumos lucrata in sarbatori si la nunri. Fota, cu vargile de o minji o care formeaza parca un chenar, cu cele doua pulpene colorate petrecute in fara, pe fondul negru, si cu intreaga suprafara animata de resatura in ochiuri, creeaza efecte dintre cele mai reusite din punct de vedere artistic. Fara de Muscel, fotele vechi din Bran se deosebesc in primul rind prin largimea lor (5 cori, adica 3,70 m), apoi prin faptul ca in Bran fotele se increresc la spate, cit si printr-o mai mare simplitate si distincrie. La Sirnea si la Fundata, cu excepria batrinelor, femeile poarta si fote strimte, de tip muscelean, care s-au introdus aici dupg anul 1900. 28

www.digibuc.ro

De prin anul 1930 a inceput a se ornamenta intreaga suprafata a fotei cu motive geometrice, apoi florale, folosindu-se intii ling vopsitä, dupa aceea matase 0 -fir de argint (zis v genel ))) sau de aur (zis a mitatie >>). Adeseori aceste fote, mai ales pentru mirese, in satele din Branul de Sus, sint cum-

Orate din tirgul de la Cimpulung-Muscel. Pusta sau foile de postav se poarta azi aproximativ de catre o treime din populatia de femei tinere, chiar in zilele de sarbatoare, cu ie sau cu bluze obi§nuite. De retinut cal 0 aici, la

sfir§itul veacului trecut, se purta de catre mirese androcul, de tipul celui intilnit in Tara Oltului, ala cum 0 palariile barbate§ti purtate de fete ne amintesc de cele observate pina in zilele noastre in zona Fagara§ului, la Dragu§.

In ultima vreme fotele vechi cu pulpene sint purtate numai de catre batrine. La femeile tinere, dungile acestor fote sint mai late 0 formate din motive cu caracter geometric, dispuse prin alternanta. De la acestea trecerea se face la fotele cu intreg cimpul ornamentat, de cele mai multe ori cu motive geometrice, care formeaza compozitii ample in gen de covor. Moti-

vele sint adeseori mafi, de forma romboidala, dispuse de data aceasta in dungi orizontale, alternindu-se cu un §ir de motive in zigzaguri maxi. Uimitoare prin bogatia ornamentala sint fotele care se lucreaza in zilele noastre, 0 la care motivele geometrice continua a fi cele mai frecvente, alaturi de cele florale, de mari dimensiuni, care s-au incetatenit 0 ele. Alaturi de iile

cu pieptii 0 minecile aproape in intregime acoperite cu broderie, fotele acestea constituie mindria branencelor, ca §i a tuturor celor care se bucura de faptul ca arta populara inflore§te, in forme noi, in conditiile vietii actuale. Peste poale, femeile se legau cu briul ro§u, lat de 15 cm peste care se

punea fota, incinsa apoi 0 ea cu bracii. Incaltamintea a evoluat de la opinci, caltuni, tureci de panura zi§i 0 cioareci, la ciorapi tricotati, ghete 0 pantofi. Ciorapii vechi de lira erau 0 ei cu dungi colorate (stinjeniu, verde, cafeniu), iar peste ei, la fete 0 femei tinere caltuna§i, cu flori (roz, verde, ro§u). Dupa pieptarele din piele, infundate 0 ornamentate cu motive florale,

lucrate la Sirneaunde in trecut a fost un centru important de cojocarit s-au purtat un fel de veste numite tunici sau laibarici. Cele vechi aveau croiul drept, cele noi se faceau din stofa mai fing ori din catifea, cu croiul

putin evazat 0 garnisite jur imprejur cu A top » (panglica de matase) 0 chiar cu §nur. De obicei nu se incheiau in fata, pentru a se vedea pieptul brodat al iilor, iar atunci cind se incheiau cu copci aceasta se facea numai in partea de jos, ca sa. valorifice 0 bustul. Scurteica era o pied. aparuta in secolul al XIX-lea tot fara mineci, mai larga 0 mai lunga, pentru kink purtata de femeile chiabure, lucratä din 29

www.digibuc.ro

0 anglaz » (atlaz

mfitase), câptu§itâ §i garnisitl cu blank'

de iepure. Scurteica este originarg probabil din Scheiul Bra§ovului. Se purta de cAtre mirese, apoi de catre femeile tinere, la sarbàtori mai importante. Altádatà §i. la Bran, ca §i in alte zone, miresele bogate mergeau la cununie cu cojoc, iar cele mai sárace cu ((bun& de zeichi >>. Ca imbracg-

minte, tot de influentà bra§oveneasca, in satele de jos (in special la Bran -- Poarta) se folosea o vizita >>, o haing

cu mineci, incheiatà cu nasturi mari §i aplicatii de catifea.

Minteanul, aserranator cu haina obi§nuità a bárbatilor,

se poart6 numai la Fundata de cgtre femeile batrine. Tot 13. Llibiricii cu 0 top*, lucratii din catifea neagrá si tivitil cu panglicii de miitase portocalie sau gathena

cele insfarite, au purtat la sfigitul secolului al XIX-lea in zilele de sArbAtoare c ghete cu tuc>>, adicá cu tureac inalt

§i cu elastic in parti, iar dui:A' aceea, inaintea primului fizboi mondial, ghete incheiate cu nasturi in partile laterale. Lista pieselor de imbracáminte de origine ora§eneascA, din ultima parte a secolului al XIX-lea §i inceputul secolului al XX-lea, este destul de mare. Ea cuprinde in special piesele ce se imbracA peste ie §i fotà, cit §i

incálcimintea.

Farmecul §i calitAtile artistice ale portului femeiesc branean rAmin, in orice caz, cele pe care le conferà iile §i fotele impreura cu §tergarele. 3. Portul betrbdtesc

Portul bfirhgtesc ne apare mai redus ca numär de piese §i mai putin schimbat in decursul timpului. Nu inseamnl totu§i ca el e static, deoarece 30

www.digibuc.ro

.i.,

20

r.............\ ie.

45-

1

85 61

70

53

i

58

14. Scurteicii din atlaz negru, garnisitli cu blanli de iepure

schimbarea modului de viatä, ca urmare a aparitiei unor conditii economice diferite, cum ar ft de exemplu restringerea pastoritului in secolele XIXXX §i dezvoltarea altor indeletniciri (de pilda lemnaritul) au determinat schimbari §i. in portul barbatesc. La barbati, purtatul chicii sau al pletelor era, pina pe la 1900, un obicei

general, a§a cum a ramas azi mustata la ciobani. Pe cap purtad 0 caciula cu fund §i cu gurgui », mai ales ciobanii, iar vara 0 paralie tutuieneasca » 31

www.digibuc.ro

(palarie sibieneasca). Camasile erau cu mineci largi, fat* riuri, din pinza de 0 flos » sau de o groasa », cioarecii sau itarii erau cusuti de mina din dimie, adeseori nedata la piva, peste cam* se incingea q cureaua lata » de 12 cm, in care se tineau banii, amnarul, cremenea, iasca, briceagul, punga

din piele de berbec etc. Ciobanii se mai incingeau peste cureaua lata 0 cu q prastia 0, o curea ingusta si lunga de 3-4 m si hatuta cu %kite. Ea avea aspectul unui §arpe. tn picioare purtau obiele, caltuni din dimie alba 0 opinci din piele de vaca legate cu nojite de par din coadá de vacfi

sau din coama de cal. Pe deasupra, bfirbacii purtau laibarica de zeghi, zeghioi sau, daca era mai frig, zabun, iar sarbatoarea, pe timp frumos in special in Branul de Jos imbracau ilicul, o haing tesutä in g figuri 0 din bumbac rasucit, cusuta cu 0 sucite >> si ornamentata cu aplicatii de &tan negru. Pieptarul, cojocul, sarica de lina 0 gluga constituiau, in general, piese

din portul pastoresc de munte, in timp ce zeghea era purtata de toata lumea, in sate. Din aceasta enumerare a pieselor de port barbatesc reiese clar faptul ca avem de-a face cu un port pastoresc, in care toate piesele, pita aproape in epoca noastra, erau confectionate din materia prima aflata la indeminfi 0 de la care isi trageau numirea chiar si piesele de port. Interesant este faptul ca, desi piesele au limas acelea0 ca numire, unele si-au schimbat total infatisarea, atit prin forma si dimensiunile croiului, cit si prin materiaIde din care skit confectionate. In acelasi timp s-a manifestat tot mai mult tendinta de a le ornamenta, pared anume pentru a forma o unitate cu costumul femeiesc. Simplitatea portului barbatesc nu e lipsita de frumusete, daca luam in considerare ansamblul costumului si felul in care il poarta branenii. Pe fondul alb al camasilor si cioarecilor, culoarea 0 sirba » sau neagra a pieselor de lira da costumului barbatesc un stil ce-1 distinge de al sficelenilor 0 inarginenilor, in primul rind prin mai multa suplete.

Chiar luate separat, in structura lor morfologica, dar mai ales in dezvoltarea istorica, citeva piese din portul bärbatesc sint extrem de interesante. Opinca brfineana, confectionatá din piele tabacita, de vaca, cu ciocul putin ridicat in sus, are si unele elemente artistice, cum ar fi §irul de ornamente in forma de x, pe muchea ciocului.

Camp veche bätrineasca, lucrata din pinza de in, avea croiul drept si minecile largi. Se compunea din c< trup >>, iar minecile erau formate din 32

www.digibuc.ro

traiste i desagi pe de brktene tesAturi de Modele III.

00

0...0. .ciflo

N.

000000 0.

00

" " 'so

a

N, 60.00.0..0.06

0 0 0 0 1) 0 0 1)

41:06,64:' ---

4c4"--46er

105591:4:i www.digibuc.ro

..Q.

..o

ININI.M.ONOMOMMNI

air OP

11 mi. MP

III MP

MP MP MI,

O

401,

i

IC. OP

=1,

, a

c4 cz, a m czi 0

0

15. OpincA bráneant1

cite douà foi fiecare, patru clini mai scurti §i doi clini lungi. ami§ile din pinil de bumbac aveau acela§i croi, cu singura deosebire 6 se punea la partea de sus a trupului o cäptu§eala zisa o cAptuf>>; minecile se fAceau §i dintr-o foaie §i. jumatate. Clina§ile 0 cu gaurele >> sint de acela§i tip,

numai cfi au un ornament mai simplu, pe mineci §i jos la poale, format dintr-un §ir de gaurele. Inca mult inainte de primul rfizboi mondial s-au incedtenit o ckna§ile cu margini §i fiori >>, rnàrginile fiind dungile galbene 3

33

c. 731

www.digibuc.ro

realizate prin urzealg subtire, din bumbac de culoare galbena sau portocalie, la cele doug laturi ale pinzei. In genere aceste cgm'a§i erau cusute de mina:

cu un fel de cheitg numitä o strinsoare 0, iar gulerul aplicat era brodat, ca §i mineca §i poalele cgmg§ii. Ornamentele s-au amplificat §i aici, la guler,

mineci §i poale, unde pe linga marginile galbene ale pinzei se facea o broderie latä §i, de curind, chiar colti§ori.

De la acest tip de cam*, cu variantele amintite, trecerea se face spre cgma§a cu mineca adunatá in obinzicl de la care apoi se ajunge la un tip cu totul nou, acela al caing§ii cu obinzica la mineci §i cute pe piept. La aceasta avem doug foi in fata, doug in spate, mineci cu aldoaie, obinzica la mineci, guler lat intors, doi clini, plated pe umeri §i o serie de cute pe piept, pe lingä gura cgmg§ii in jos. S-ar putea sg fie o carna§a de influenta saseasca, mai bine zis provenità de la ora§, folositg mai ales pentru munca, dar care s-a introdus §i. in portul de sgrbgtoare. Ea are in acest caz ornamente brodate pe guler 0. la poale. Broderia cama§ilor a trecut §i ea de la motivele geometrice la cele florale, fiind realizatà cu c bobin 0 §i omitatio>, iar in ultima vreme cu mgtase albg, galbena, liliachie §. a. Sub cgma§g, la hora, cu 30 de ani in urmg, feciorii au inceput a purta tin o camO§oi 0. Itarii croiti strin§i pe picior purtati frecvent ping la 1900 erau facuti din ling, tesuti in doufi ite §i nedati la piug. Ei au disparut din port, in schimb cioarecii din dimie albg, de ling tigaie la cei instgriti, au rOmas la fel pin6 astazi, cu foarte mici transformgri. Cioarecii braneni se compun din tur, craci, clinii turului §i branu§ sau vacalie. Vechii itari §i izmenele pentru vara se legau sub genunchi cu o sfoarg sau cu o curea. Spre deosebire de zona pastoralO a Mgrginimii Sibiului, unde, datoritg dezvoltgrii me§tequgurilor locale §i specializarii unor centre (cum a fost Sgli§tea), cojocaritul §i curelaritul au ajuns la o adevgratO inflorire, in Bran piesele lucrate din piele s-au purtat alOturi de cele tesute, färg a lua locul acestora. Mai mult chiar, piesele tesute din ling groasg, numitg o zechi D sau o zeichi >>, iar alteori o zeghi >>, au supravietuit celor lucrate in piele. Lgibgrica de zeichi, zeghioiul sau minecarul, §uba de zeichi sau gheba, cit §i sarica sint piese lucrate din tesatura groasg de link data la pita sau la dirstg; acesta e cazul mai ales cu sarica. De remarcat cä zeghioiul se cosea o foie§te >>.

Lgibgrica e un fel de vestg lungg ping la §old, lucratg din zeichi de culoare inchisà, de cele mai multe ori cu guler §i. trei buzunare. Laibarele popriu-zise erau lucrate la fel, din postav subtire, cu bumbi §i ceaprazuri, imitind pe cele ale husarilor. Zeghioiul, lung pinl mai sus de genunchi, 34

www.digibuc.ro

204

61

39

1C 15

A

5

c 67

C2

B

I

24 C

26

4567

64

64

61

B

B

B

13

D

43

7

Dw

b

16. Camaaa de mire din anul 1913, 1ucrata din pinzi de trimbfi, cu g margin'. >>. incheietura Acura' cu v strinsoricil mica >> (a) ai cu g strinsoare >> (b)$ A

trupul, B

minedle din cite doui foi, C

dinii mid. D

dMii lungi

se lucra mai mult din lira tigaie sirbá tesuta in patru ice, cu croiul drept, specific hainelor vechi *kiwi. Avea guler §i mineci de unde §i numele de g minecar >> ce i se &idea. Este o pies6 in disparitie (de ex. in satul $imon, in 1958, il mai purta un singur bätrin, Iosif Buda§cI, care §i-1 lucra singur).

Peste zeghioi, la zile mari sau la drumuri lungi, se purta v zechea >>, o haira dreaptä, lungA ping la glezne, cusutä de mink §i legata simplu la git cu §nur. 0 varianei nou'i a zeghioiului este cea cu croiul evazat, asemäratoare unei haine obi§nuite. Foarte asemangtor cu aceasta din uring este # minteanul >> de la Fundata, care se lucreazg de eitre croitor §i se cAptu§e§te cu o imbrinealä >> din pima' tesuta din link' §i nedatä la pita, 35

8*

www.digibuc.ro

2*

bil

16

106

142

albà sau vfirgatà. In unele

sate, ca de pilda in Moeciul de Sus, zeghioiul se

r-9

numea §i 0 z6bun >> dacfi

era lucrat din postav fin.

Sarica este o piesä

C

sträveche, intilnità in sudul

I. B 170

Transilvaniei in toate zonele cercetate pira in prezent, §i asemáratoare mai ales cu cele din zona Fka-

ra§ului. Este lucratã din douà foi de 0 sarica », tesute din lira turcara sein5. §i cusute mai inainte

de a fi date la dirste, apoi o mineci >>, o bucata 0 de la

margine, potrività anume pentru a avea de ambele parti in &VI 0 noduri >> 0 gulenil.

Suba de zeichi sau «gheba >> era o piesa lungg, cu mineci sau Fara', purtat5

de ciobani peste cojoc, pe vreme de ploi indelungate. Pieptarele §i cojoacele

erau lucrate in general dup6 un croi asemkator cu cel al làibkicelor §i al zeghioaielor, remarcinduse la ele mai ales nasturii cu care se incheiau §i care

formau astfel un ornament. Cele mai vechi piep17. Sarica sau bunda de saricsi foals ee vine Jur tmprelur, B mtnecile, C bucata de la margine. care se mane tn feta pentru a avea onodurile a ornamentale tn fat6 A

36

www.digibuc.ro

tare au fost desigur cele infundate, lucrate intr-o singurl piele, tivite la inceput cu piele §i brodate

18. .Brici brAnene de Wing diferite §i cu motive felurite, totdeauna geometrice

mai tirziu, in secolul al XIX-lea cu linica. Cojoacele vechi mocanegti erau mai lungi, fiind lucrate din vase piei vi purtate adeseori cu lina in afarà. Este demna de remarcat asemfinarea dintre piesa numitä aici 0 cojoc scurt g vi o bitusa g din Marginimea Sibiului, avind pe margini 37

www.digibuc.ro

in fata, la in afarg.

mineci §i jos la poale, tiviturg de miel negru cu mitul

In jurul anului 1900, s-au produs in portul bgrbgtesc o serie de schimbgri, in ceea ce prive§te materia prima, folosindu-se pe scarg larga postavul din ling tigaie, lucrat in zona Skelelor, cit §i datorità inlocuirii unor piese, cum a fost cazul cu zeichile, in locul cgrora se introduc 0 mantgle o lucrate de croitori, Si pe piesele bgrbgte§ti se dezvoltà §i. se amplificg mult ornamentele, nu numai la cgmg§i, ci chiar §i. la cioareci, cgrora li se trag cite doug cusgturi laterale la ma§ing. Tot acum apar flanelele din ling, cu dungi

colorate la mineci §i in partea de jos, date la piug §i imitind unele piese asemangtoare din Scheii Bra§ovului. Cgciulile se fac, mai recent, din piei de miel, in formä tuguiata.

Dupg primul rgzboi mondial, din portul femeilor au dispgrut scurteica §i. pglária de tip bgrbgtesc. Mantfilul §i bunda sint folosite §i astgzi : primul, mai ales ca haing de ginere, iar a doua piesg e purtatg de cgtre ciobani. Portul bgtrinilor, prin citeva elemente, conservg in general structura §i stilul vechiului port, fie ca imbracgminte de toate zilele pentru pgstori, fie ca un costum national de ceremonie, Materialele de fabricg ocupg un loc din ce in ce mai mare. Tineretul adoptg tot mai mult costumul org§enesc, pentru portul de toate zilele. Portul copiilor este, in linii marl, acela§i cu al celor virstnici, baietii purtind cioareci, cam* largg, lgibgricg §i pglgrie. Ei se incing cu o bracii >,

in loc de curele.

CITEVA CONCLUZII

In zona Branului avem de-a face cu o populatie care, schimbinduli modul de viatg, §i-a schimbat vizibil §i costumul popular, pe care 1-a adaptat cerintelor create de aparitia unor noi conditii socialeconomice,

Din analiza datelor prezentate se desprinde clar faptul cg, in satele brgnene, portul reprezintg o creatie popularg valoroasg, atit prin marea varietate de piese care s-au dezvoltat aici pe vechea structurg, cit §i datoritg

faptului ca imbogatirea ornamentalà s-a &cut cu mult gust, tinindu-se seama de regulile artei decorative, in ceea ce prive§te silueta generalg, cimpii, dispozitia motivelor etc. 38

www.digibuc.ro

7

S.

OMR IV. Costume din Bran, in vitrina, pe manechin (Muzeul Brukenthal, Sibiu)

www.digibuc.ro

In ceea ce prive§te motivele ornamentale

realizate la ii 0 la cama§i

de regula prin cusatura cu acul, mai rar prin tesaturi 0 alesaturi de§i intilnim mai putine numiri decit in alte zone, ele reprezinta o gama destul de larga. Chiar la §ebace, care sint atit de variate, se cunosc totu§i destul de putine denumiri. intre acestea amintim: « ochiuletul », « cirligul ciobanului D, «creasta», « zaluta 0. La piesele mai vechi sint frecvente motivele

cu caracter geometric. Intre motivele din 0 riuri 0 intilnim: « craca 0, « suveicutele D, « paianjenul D, dar mai cu peamfi o tabla », care are fie forma patrata, fie forma de romb, umplut prin cusatura deasa. Mai noi, motivele numite « frunza », o vita », « bujorub> §. a. cu caracter floral, redate in mod realist, sint cele care domina in port, ca 0 in tesaturile cu alesaturi in razboi. Unele motive noi cu caracter floral sint mai putin stilizate, fiind adeseori acelea§i, atit pe ii cit 0 pe fote, cum e cazul cu « bujorul », care e preluat de pe unele piese la altele. Din analiza continutului motivelor ornamentale se constata ca unele (cum e « cirligul ciobanului 0 sau « §ebacul ») apar atit in ceramica veche,

cit 0 in cusfituri 0 chiar in alte genuri ale artei populare, demonstrind astfel faptul ca ele reflectind natura 0 viata sociala in chip realist sint preferate. In general, am constatat a piesele de port se numesc adeseori dupa materialul din care sint confectionate, in timp ce la ornamente denumirile se dau mai mult dupa functia lor (§ebac, riu), la care numiri se adauga de regulä tehnica in care sint realizate (« pa gras )), « pa rominesc », o pa impunsura » etc). In ceea ce prive§te diferentierile sociale, ele s-au reflectat 0 accentuat in port pe masura dezvoltarii societatii capitaliste, cei bogati folosind ma-

teriale mai fine 0 preluind mai u§or piesele ora§ene§ti. Pastratoare a elementelor traditionale valoroase, ca de altfel 0 creatoare a celor mai frumoase piese, a ramas totdeauna taranimea muncitoare. Trecutul istoric al satelor branene, legaturile lor continui cu Tara Romineascl 0 cu Ardealul, mai ales datorita schimburilor economice, se oglindesc intr-o serit de elemente ale portului. Toate acestea, cit 0 bogatul

folclor local, sint surse insuficient cercetate 0 nevalorificate in trecut.

Ele pot constitui izvoare de inspiratie

indeosebi pornind de la

pentru artizanat, in special in arta lemnului §i in textile, 0 chiar mai mult, pentru spectacolele de teatru 0 cele coregrafice cu un bogat continut mobilizator. Organele de partid 0 de stat acorda o deosebita importanta artei populare, ca domeniu al culturii materiale, alaturi de cultura spiritual'. cunoa§terea motivelor ornamentale

39

www.digibuc.ro

Dovadä grAitoare o constituie reusita primei expozitii bienale de art* populafa din 1959, precum si dezvoltarea pe care a luat-o valorificarea artei populare in creatii noi artizanale in cadrul cooperatiei mestesuggresti.

Valorificarea artei populare constituie o preocupare permanentg, afirmatà prin, indrumarea cercetärilor stiintifice pe teren, prin publicarea de luctlri de specialitate, prin organizarea unui important num5r de expozitii in tat* si in strgingtate4 care au fkut cunoscute in lumea intreagg comorile creatiei populare, Regiunea Stalin, din care face parte si zona Branului, ocupa, la sfirsitul anului 1959, primul loc pe tarà, avind unitIti si cooperative fruntase in care taranii romini, lucrind adeseori impreuna cu cei maghiari si sasi, produc mereu noi opere de arta popularà menite sl infrumuseteze viata maselor muncitoare, Lucrarea de fatà, apfirind in conditiile create valorificarii artei populare de regimul de democratie popular*, urtnäreste s'i aducl o contributie la cunoasterea acelor opere in care se afirma puterea de creatie a poporului muncitor.

www.digibuc.ro

,410

,

jSt

*Si

. _

1

IP

Casä veche din Bran

4:1

I

.

to--;

-

19. Cash veche din Bran

www.digibuc.ro

6

www.digibuc.ro

a Go

1'

,

11,1

eaR,,

r

g" v.

a

A-

'Zs, .

pox

1.1

-k.1

;.,=';`

1=1

Flatg.{

'-e"

-."..

.e

21. Trei femei tinere, giirite de aiirbiltoare, intr-un interior bogat impodobit cu tesfituri noi, cu motive florale mari

www.digibuc.ro

23. Ie veche, cu gulerul incretit si strins cu fir de 80. Sec. XIX. (Muzeul Brukenthal, Sibiu)

22. le veche, cu gura in fa0 si cu pumnas aplicat, ornamentele ample, dispuse in riuri, formate din motive mari

,'11_,

1 A ..'.....

i

4.

-.

___,.%_

..

,

;?! a r

' 4".

1

a

.

I

../....'

.....,

.

'

...

.....

.ik '

.(

1,

:1

If

111

. -

*".

dsl

4

f .1

sy-fr

L.

4

-

,

tze.1911.ilt

www.digibuc.ro

'.

71.

-1

24. le cu pumnagi intorgi, incheiatil cu cheitil latri din linii

t

..,..

4 A

v-.

4

...... ;ikilicijii'sirssivamcasw.soA''Sit'70, . ..

,,;

1 .-=

........--.

,,.

-,17.

g

.p.

I

Nvensunglemesz

E

......... '

a a

' ..... ,,

.

I'

I

,t

24. le cu pumnai intori, incheiatá cu cheiâ lath din lira '1

.

°-

,:>

FV:!..:1";;.:N4.%.''

nil:

a

,

71'. ,'- .°

4

' _-4...

.;;.,iat-7.6... ..

..). ..,.,,

,...'44.

'...,_.';',.4.

c`I'ATi'

-... fi;a1.:`,9.' 1%.'

--`;', "

'c9,,,,::'

.-.,-- 11-i

"1,4,=...,-.,;.-.°

:

. .1 ,

v

..

''' "'

www.digibuc.ro

I

.

25. Marini din Pegtera,

inclitatil cu opinci

IS

I

1

,

,..,

..

3.4 d'6

r

(

41671

'6

I,

1.

°

,

S.

.,.'

1.

I

-AI*

--

fr

OF 71 t:

26. Tinfiril imbriicatil cu

,

tt,'_

www.digibuc.ro

,

ic

cu mineca riisucitii

www.digibuc.ro

27. Grup de femei §i bärbati, in port specific briinean, din Moeciul de Sus -.C.

)1*". )1,4;

-

.

r

2,

:4.,

s:

4.".. 314.

.try'4

t

c

./

-

Ni

'Art,

7

r

1

Mk%

.

y,..

V.

k

o

44' -as

4;

_

;t:

31r o

-

1

, 11.=

www.digibuc.ro

.

=IN.

7/

411.:4(1.4. '/Ao

3.=

1

i

7-

c"corrl

o.

28. FlficH §i fete in zi de siirblitoare

www.digibuc.ro

29. 'canna in port de sArbAtoare _

'4110.127.A.

t.

-4.

30. Fail din Fundata,

in port de Barb,

toare, cu ie §i fotA bogat ornamentate 1'

www.digibuc.ro

cu motive geometrice

www.digibuc.ro

-

'AFT/r a

r I "

sai

.r-

-

-

.._m

,

4

'

41. 11.

*.ri' 1n

7

;1!

4r0.

4. ,

c

A °

r

n.

4,:ag e

" ..1

,

=

31. Tinár din $frnea, in fate casei 135trinesti, in zi de sfirbiitoare

www.digibuc.ro

-r4W VriatZ141#

4.1-

°

rOr-

f

I

Lin

04,1)7

Ej

,

I L

1.

I

\ .

11.

r. .8.$1111. I U,r

.1

n

t

.

t

3

LA c *0;;;Ft.'

;

3

°

"

for

v

jr'

iith?,1474s ligregth.si

32. TinArg din

www.digibuc.ro

tX-3, .,;

irnea

*".74*.1-14 trrs %

1

Adr;

.

.

r,

.

%

.04...1".

'P.. ' ,

a

'

i ... ,i

1

..k.'

:'

..--

.

.

f

't

d.4.0

33. La sfat, in ogradA. Bfirbatul poartii camasil cu straifuri si cu broderie la poale

www.digibuc.ro

-

34. Trei fete, cu ii bogat ornamentate si cu fote noi strimte

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

.

qr 1Z4.1.

.7.

.

'Ca*,

A

_

36. Bunica si nepoata. Port din Moeciul de Sus

435. Waring in port de lucru

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

GLOSAR 1. Aldoaia, (mai demult 0 a oclatfi 0) se cheanth partea de dedesubt

a minecii de la ie, formath de obicei dintr-o fumfitate lat de pinth si neornamentatfi. 2. Akio, (sirb. la tic a) formeazfi partea ornamentath, cu riuri orizontale, pe umerii cknfisilor femeiesti.

3. Androc, (sas. angderrock, onderrock, germ. Unterr oc k) pies/ de port femeiesc, in gen de fustfi largfi, de flanelfi sau de linfi (vezi si portul in zonele Tfirii Oltului).

4. Baris, (fr. bar 6g e) un fel de basma de linfi finfi, peste care femeile cfiskorite purtau cirpa, sau cele mai virstnice stergarul sau marama. 5. Bitusa sau bitufca, (termen ardelenesc) pieth de port bfirbkesc, in gen de cojoc, lucratfi din piei de oaie, aproape dispfirutfi din zona Branului, insfi purtath curent in Mkginimea Sibiului, mai ales la Tilisca, Poiana, Jina.

6. Brdnus, (v. sl. branit i, rom. a brfini:

a impiedica,

a opri) indoitura cioarecilor sau pantalonilor prin care se trece cureaua. 7. Brdcii,

(lat. pop. bra cile;

cf. a

imbrac a)

termen

local pentru bete ; in formá de briu ingust, tesmt din linfi in citeva culori, prin firele urzite.

8. Bucdode, (lat. pop. bu c cat a, de la bucc a) o bucatfi de dimie aplicatfi spre glezni la cáltunii femeilor bfitrine ; de asemenea la ii, subsuoara, un pfitrat de pinzfi cu latura de zece cm. 9 Cataveicd, (ucr. k a cavejk a) haini femeiascl, imblfinith, cu inineci largi 0 lungfi pinfi sub talie. 10. Cditc1, (sirb. kaic a) piesä in forma de . scufie, purtati in !recut, direct pe pfir, asemfinfitoare cu cea purtata azi Inca

in zona Prii Oltului. 11. Cdltuni, (neogrec kaltsoun i, it. calz on i, pantaloni,

de la calza: ciorap) se chemau un fel de ciorapi din dimie all* cusuti; se poartfi pe picior jos, cu tureac scurt ; femeile tinere purtau a caltunasi cu flori o. Bfitrinele purtau uneori, in loc de cfiltuni, o cioareci o care aveau tureacul mai inalt, pinfi sub genunchi. 59

www.digibuc.ro

12. Cwarec, (cord. alb. s or r g, friulan cior e) pe lingg cunos-

cuta pies& din portul barbgtesc, se mai chema asa o piesg de incaltgminte la femel, din tesgturi de lira, croitá larg de la glezng si ping la genunchi, si ,cgreia i se adauga la partea de jos o bentita, ce venea sub talpa piciorului. Se purta in loc de ciorapi. Peste cioarec se infisurau obielele. 13. Crupag, (v. sl. ci p a gu: pieptar) se cheamg partea din filo a iei, pinza de pe piept, pe care in genere sint cusute riuri ; tot ciupag se cheamg si pinza din spate, dar de obicei cind e ornamentatá. 14. Cot, (1at. cubitu s), unitate de masurg, in genere de 62 cm lungime.

15. Flos, numire locali pentru in. 16. Foiefte, (lat. pop. fo 1 li r e) un fel de a fi cusuti caltunii

si alte piese din tesilturi de ling, si la care cele doul foi, ce se unesc, se cos cap in cap, fail a se petrece una peste alta. 17. Frimbe, (1at. fi mbri a) cantitate de 100 coti, adicg 80 m, de dimie albi, lucrati. 18. Fudule sau fudure, (ung. fo do r) fodori incretiti, la ie, in gen de volfinas. 19. Qditan negru, (turc. g a i t a n) snur irnpletit din fire de bumbac, ling sau naitase, folosit la ornamentarea diferitelor

piese de port birbgtesc si femeiesc. 20. gheba, (turc k e b e) piesg de port birbitesc, din zeichi (dimie), cu blang de mid la guler si mined. 21. Qintbir, (ung. gyombe r) basma neagrg cu puncte rola, purtatg de femei mgritate, peste care se punea marama

de borangic lung ping la pgmint. 22. Qogoneti, la ggteala capului, un fel de ace ornamentale.

23. Qras, (lat. cr as su s, gr a ssu s) sau mai exact o pi gras >> se cheamg tehnica de a se coase motive ornamentale, cu ac mai mare si cu un fir gros, lgsindu-se cusgtura slab& (nu strinsä), dind impresia unor bobite alfiturate in sir. 24. Inglita, (v. sl., bulg., sirb. iglic a) sinonim crosetg ; ac cu cirlig, pentru impletit ; lit. igli t A. 25. Itari, (lat. liciu m, li cia+ suf. -a r) spre deosebire de ceea ce se intelege in limba curentg, adicg piesa propriu-zisä,

pantaloni sau cioareci tgrgnesti, in zona Branului itarii se fac din stofg tesutg din ling albg si nedatg la piug ; ea Se spalg cu apg caldi si sgpun ca si se indeseascg. Itarii erau de regulg tesuti in doug ice si se purtau vara. 26. lmblcIneald, (in-I-blank.; bulg. blan a) tesgturg din ling, in vgrgi, pentru ciiptusealg, folositg in locul cgptuselii de blank de unede ii vine si numele.

60

www.digibuc.ro

27. Inchingurd, (lat. pop. cling a, lit. cingul a) se spune

a iile si cAmisile « se inchingurA 0, adicA se incheie, cu

diferite modele (de ex. bobocica, luceafärul). 28. Jimtuiald, (germ. s i m s, rus zubc y, bulg. zAbe c) vine

de la zimtuiall (zimti), la opinci partea ornamentatl. 29. Legdtori, (lat. ligatur a) basma cu care se leagA femeile la cap.

30. Mitatie, firul de aur pentru cusut sau ales in rfaboi motivele ornamentale.

31. Mine, (cf. alb. m 8 z) cele cinci dungi la fote, jur imprejur sus si jos, realizate din urzealfi. 32. Mutu, (lat. mut u s) locul unde se stringe mineca iei, jos inainte de fudure. 33. Obinzicd, (slavonism in uz in Ardeal) este partea ornamentatA

de la guler 0 de la mined la ie. 34. Ochisori, Oat. oculus + sufixul diminutival-s o r) ornament frecvent la fote, realizat din tesAtura in mai multe ice.

35. Oclatd sau ocladd, partea de dedesubt a minecii la ie (vezi aldoaie). 36. Planticd, (ung. p ant lik a) vezi top. 37. Plaice, (v. sl. play u: alb + sufix - i t) se cheaml oile turcane negre putin surii, iar culoarea « plAitA D este culoarea neagrA-seinA a linii de turcanii.

38. Plotog, (p otlo g, bulg., sirb plot o g), petec din talpl la opinci; existA si numele propriu Plotogea.

39. Posoman, (pasmant; ung. poszomin, paszomfint, din fr. passement, it. passamano) fir auriusau panglicA lucratA din fir auriu, folosia ca element decorativ, ceapraz.

40. Pragie, (v. sL prast a) piesA de port la ciobani in trecut ; o curea lungA de 3-4 m si lath' de 3 cm, cu tinte pe ea, si care se infAsura peste cureaua latA (chimir); constituia si o piesA de podoabg a costumului. 41. Procovita sau procoita, (sirb p o kr o va c) este un tol din linA, tesut invArgat, folosit pentru pus pe pat sau pe. cal. 42. Pulpene, (lat. pulpani ; lat. pulpa + sufixul-a n A) se nu-

mesc capetele fotei care se petrec in fatA, una peste alta, fiind invArgate in diferite culori, intre care domin5 rosul.

r o rn anus+ sufixul - e s c) se cheamA cusAtura 0 pA rominesc )), atunci cind impunsfitura se face inaintea acului.

43. Rominesc, (lat.

44. Scurteicd, (lat. cur tu s, pop. exc ur t us + sufixul

e i c A)

haini scura farA mined, purtatA de femei, lucratA in trecut din atlaz.

61

www.digibuc.ro

45. Sirbd, (strb, s r b) culoarea maron inchis, spre negru, a linei ;

se spune oaie sirba dacii e tigaie neagrii. 46. Sugupt, (lat. sub + glusia 1, gitlej) se spune ie o sugusatil o la mineci, adica strinsä la fodore. 47.

ebac,

(s abaci; turc sebek e,

arab

sabak a,

it.

sciabica: retea) este un motiv brodat, cu functie de chenar, de aid numirea mai noul de 0 ghinar >> (turc kena r), el este compus din diferite motive simple ; incadreaza uneori altio, riurii de pe mineca, dar cel mai adesea apare ca motiv decorativ pe obinzica. 48. Sinor, (ung. sino r) termen local in loc de gnur, siret, gaitan. 49. Tiard, (grec; lat. tiara de la persani) turban, cealma. 50. Tiere, termen generic, vechi, pentru stofa de lina, indiferent de culoare si de calitate.

51. Tulpan, (neogrec tulp a ni din turc t ii lben t) cirpa de cap purtatii in trei colturi. 52. Tureci (lit. t ur et ci; lat. pop. thyla cu s, grec t h ylako s) ciorapi lungi, fail labil, fficuti din dimie. 53. Top sau planticd, (sau t s o p, germ. Z o p f) se numeste panglica, simplii sau infloratii, care se aplica pe diferite piese, cum ar fi de ex. laibfiricile, drept ornament.

54. Tuc, (sirb, bulg. cukat i) se spunea eghete cu tuc 0, tin fel de ghete pentru femei, si care aveau tureacul ceva mai

lung si cu elastic in pint 55. Tutuieni, (t utui + sufix.a n), (ciobani sibieni) se spune o paralie tutuieneasca >> palariei rotunde si cu borul mic,

de ripul celei purtate in jurul Sibiului mai ales. 56. Vdcdlie, (din veac a, v. sl. ciek o), la fel ca e branus o. 57. Vergi in feluri, (lat. virga; ung. f i 1 e), se numesc in general ornamentele de pe fote. 58. Vizitd, (lat., it. visit a), haini purtata de ditre femei, incheiata cu nasturi mari si garnitura de catifea si nasturi colorati.

59. Zdbun, (turc zebu n, bulg. zabu n, ung. zobon y, it. jiubbon e) haina pentru iarnii, din lina sau din bumbac, vituità, cu mined, de obicei lunga pina la genunchi. In trecut se fficea numai din zeghi. 60. Zdvastd, (v. sl. zaviesa: perdea) osiitura in gen de covor, cu motive mari geometrice, care in trecut acoperea in intregime peretele 0 casei mari >>, lfisind libere numai locurile ferestrelor.

61. Zeghioi, (z eghe, ze che; lat. s e tul a, lat. pop. s e cla: par aspru gros) haina bfirbiteascil din dimie, ce se imbraca iarna ; foarte asemanator cu zfibunul; se lucreaza de dare croitori.

62

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE $1 ALTE IZVOARE 1. A. Bucsan Jocuri populare din Muscel # Bran, Editura de stat didactici si pedagogica, Bucuresti, 1958.

2. Nicolae

Dunfire Textilele

populare

rominesti

din

Munfii Bihorului, ESPLA, Bucuresti, 1960.

3. Flor ea Bo bu Flor es c uPortu/ popular din Muscel, ESPLA, Bucuresti, 1957.

4. Florea Bobu FlorescuPortul popular din Tara Vrancei, ESPLA, Bucuresti, 1959.

5. Cornel Irimie

Portul popular din zona Feigdrasului (Tara Oltului), ESPLA, Bucuresti, 1956.

6. Cornel Irimie Portul popular din zona Avrigului (Tara Oltului), ESPLA, Bucuresti, 1957.

7. Co r nel

Irimie

Portul popular din zona Pmanilor

(Tara Oltului), ESPLA, Bucuresti, 1958. Colectfile de materiale etnografice ale Muzeului Brukenthal,

Sibiu, Muzeului regional Orasul Stalin si Muzeului Caste. lului Bran. Date culese direct pe teren si completiiri prin colaboratori si informatori voluntari.

www.digibuc.ro

LISTA ILUSTRATIILOR in text 1. Cash noul cu foigor, alfituri de o cash veche, din Fundata. 2. $oseaua din Fundata spre Rucir gi Cimpulung. 3. Peisaj din Moeciul de Jos, specific pentru vechiul Bran. 4. Femeie tesind la rkboi, in satul Pegtera. 5. Ceramich romineasch, cu unele motive vechl, care a circulat gi in zona Branului.

6. Stergar (marami) cu cimpul cu alesfituri, iar la capete cu motiVe mari de fagure, In care intilnim ornamente florale stilizate (sec. XIX). 7. Stergar (maraml) cu cimpul invirgat, iar la capete cu alesituri (sec. XIX). 8. Ie bhtrineascii cu obinzica intoarsh. A minecile, B aldoaia, C ciupagele, D nada la ciupagul din spate, E buchtuie. 9. Ie cu mineca risucith. A gi B ciupagele din fag, C spatele, foaia intreagh, D spatele, jurnitate foaie, E altig, F mineck G clinul minecii, H nfiditura la spate, la mar-

ginea minecii. Piesi foarte veche (Muzeul Brukenthal, Sibiu). 10. Ie bfitrineasch cu ciupagele din fag brodate pe increcitug. A minecile, B aldoaia, C ciupagele, D buciivuie, E mangetii, F guler. 11. Varianta cu mineca libeg. A minecile, B aldoaia, C

mijloc la ciupagul din fag, CI

spate, D

margini la ciupagul din

niidituri la ciupagul din fag, E

mijloc la ciupagul din

patru clini la poale. 12. Varianta cu mineca string cu glum A minecile, B aldoaia, C ciupagul, D spatele.

spate, F

cele doll& foi drepte la poale, G

13. Lfiibirich cu 0 top >>, lucratii din catifea neagg gi tivith cu panglig de !ukase portocalie sau galbeni. 14. Scurteich din atlaz negru, garnisiti cu blani de iepure. 15. Oping briineani.

16. Chmagi de mire din anul 1913, lucrad din pinz5 de trimbh,

cu « margini 0. Incheietura &cud cu 0 strinsorich mica o (a) gi minecile din cite doufi foi, cu 0 strinsoare >> (b). A trupul, B clinii mici, D clinii lungi. C 65

www.digibuc.ro

17. Sarica sau bunda de sada. A foaia ce vine jur imprejur, minecile, C bucata de la margine, care se coase in fata pentru a avea 0 nodurile >> ornamentale in fata. 18. Brad brinene de larimi diferite si cu motive felurite, B

totdeauna geometrice.

In afara textului 19. Casa veche din Bran. 20. Doi copii in costum de sarbatoare, vara. 21. Trei femei tinere, gatite de sarbitoare, intr-un interior bogat impodobit cu tesituri noi, cu motive florale mari. 22. Ie veche, cu gura in fati 0 cu pumna§ aplicat, ornamentele ample, dispuse in riuri, formate din motive mari. 23. Ie veche, cu gulerul incretit si strins cu fir de atii. Sec. XIX. (Muzeul Brukenthal, Sibiu).

24. Ie cu pumnasi intor§i, incheiatil cu cheita lad din lira. 25. Batrina din Pestera, incalvata cu opind. 26. Tinfiri imbricati cu ie cu mineca risucita. 27. Grup de femei 0 birbati, in port specific branean, din Moeciul de Sus.

28. Mai ,si fete in zi de sarbitoare. 29. Taranca in port de sarbatoare. 30. Fad din Fundata, in port de sfirbatoare, cu ie si fota bogat ornamentate cu motive geometrice. 31. Tinar din $limea, in faca casei biltrine§ti, in zi de sarbitoare. 32. Tinari din $ftnea.

33. La sfat, in ograda. Barbatul poarta cam* cu §traifuri 0 cu broderie la poale. 34. Trei fete, cu ii bogat ornamentate 0 cu fote noi, strimte. 35. Batrina in port de lucru. 36. Bunica 0 nepoata. Port din Moeciul de Sus. 37. In zi de sfirbfitoare, la Fundata. Platile in culori

I. Cusiitura ficuti cu lira neagra 0 ro0e, fir de aur 0 argint la ia bitrineasci cu obinzica intoarsa. Riuri de pe mineci (a), cusfitura pe ciupagul din fata pe linga gut% (b) 0 pe ciupag in jos (c).

II. Modele de tesaturi branene de pe desagi si traiste.

III. Fota cu pulpene 0 bracii. IV. Costume din Bran, in vitrini, pe manechin (Muzeul Brukenthal, Sibiu).

66

www.digibuc.ro

CUPRINS Cuvint inainte

5

Zona Branului gi caracteristicile sale generale : asezare, istoric

si ocupatii Despre cukura materiali si genurile de artg popularg localg Portul popular 1. Caracteristici generale, structurg si dezvoltare istorica 2. Portul femeiesc 3. Portul bIrbgtesc

8

14 16

16 18

30

Citeva concluzii : Cu privire la calitfitile artistice si sociale ale

portului din Bran, precurn si asupra actiunilor noi de stimulare a creatiei de arta popularg pe plan regional Glosar Bibliografie (izvoare) Lista ilustratiilor

38

59 ,

63 65

www.digibuc.ro

ERATA La lista ilustratiilor, plan§e fn culori (pag. 66), cifrele romane au fost inversate. In loc de I se va citi II * r r II * r r III * r * III r r r 1

Reaponeabll de cartes V. Flores Tehnoredactor: V. Popeacwaaaarab Corector: V. Vaailiu Dat /a cules 30.06.1960. Bun de tipar 29.00.1960. Tiraj 2000+80 Hirtie velind cretata de 120 gr. in'. Fr. 16/70x 100. Coll ed. 4.78. Coll de tipar 4.25. Editia I. Comanda 4381. Planee 4 color. A. nr. 0419. Pentru bibliotedie mid inelieele de clastficare 745

Tiparul executer sub comanda nr. 731 la Intreprinderea Poligrafkg nr. 4 Cake $erban Vodi nr. 133 BucureetiR.P.R.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro