Portul Popular Al Sasilor Din Transilvania

'7

-351 1/4

A

vv. rrryr

44

A44

rr rFrir vv.'.

.4

III IV/

VIII III/ FP'

444

//V

fIrFr.

Ir.

AA44 44

Pr Pr

r

//I

III;

lc lc

;Er/

Fr

rprffiffirgre1:17,

irMOPPKi:rilp; rr r Fr r Irrrir e.:7114 'FIE PC rfr r .1"

rfII;

/I VA

Fr/ IrP"

Ir. /Ply/ Fr/P"

rIr

rp,

,I

/yr/ /yr/

, r. F CAIETE DE ARTA POPULARA. IV

1/ 00,4 g101519;;;

I

Iry

yr.

'111

PORTUL POPULAR AL SASILOR DIN TRANSILVANIA

I

ft

II

.1

EDITURA DE STATwww.digibuc.ro PENTRU LITERATURA SI ARTA

A

444 4144

..i4114

-

J

--- -\

se'

1

PROVINCIR SIBIULUI

ZONA BISTRITEI

77-

TARR BiRSEI

-00'4

-04111,11 0

Medias

Ibis care Roped°

Alba lulia (:) cig'Sebesu

Itej

Oristie

we.

". ./

.

qq1,111

0 Orasul Slahrrj 41r

...---

n

I.

1

www.digibuc.ro

I

\1

.

/

CAIETE DE ARTA POPULARA

IULIUS BIELZ

PORTUL POPULAR AL SAS ILOR DIN TRANSILVANIA

EDITUR A DE STAT PENTRU LITERATURA Or:=MF.,12,'Errn. ri

11-,Wrillrrerrill,rar

;,11K-10-

N. "Arlin

-7 ,r, ZOn 15,111r.gm

,r1i,r r IV

rr-mmurrr, rIPATI;

I ARTA 7F41

r

4117-1 Ail,,Trrilar=4;

F:=RIDP=POWIT- 0411.RiipalipiEFEATitigrigeLpag

airinigilirAnArAKORWWWWIP;WIRPIK:311,;4

www.digibuc.ro

Fotogratil de J. Fischer st br. I. Bielz

www.digibuc.ro

r3;K-

p

ortul este o parte integrantd a culturii materiale a unui popor. Corespunzind trebuintelor vietii de la tarn, impodobit in culori plAcute, alese cu gust, portul este si el un

mijloc de identificare a specificului unui popor, o datA cu limba si obiceiurile sale. El se dezvoltA preluind formele mostenite din trecut si cele provenite din moda orAseneascA, transformindu-le in decursul vremii. Astfel si-a creat i populatia sAseascA din Transilvania, potrivit diferitelor conditii economice i istorice, un port national propriu, deosebit

de acela al rominilor, al ungurilor si al secuilor. Sasii au fost colonizati pe teritoriul Transilvaniei in secolul al XII-lea, venind in cea mai mare parte din Germania, de pe teritoriul Rin-Mosela. In aceastA nouA patrie, ei s-au dezvoltat constituindu-se ca un popor organizat i unitar din punct de vedere social, cultural si dconomic, avind pinA in anul 1876 si drepturi politice de autonomie. Temelia populatiei sAsesti a format-o i o forrneazd pAtura tarAneasca. DatoritA privilegiilor acordate de regele Ungariei, cea mai mare parte din tAranii sasi n-au fost supusi la clacA. In epoca feudalA, acest drept apArea cu totul exceptional pe teritoriul Transilvaniei. LegAtura trainicA dintre popor si port s-a pAstrat veacuri de-a rindul, portul fiind hotArit de cAtre comunitatea satului, si nu de cAtre un individ izolat. Tineretul din toate straturile sociale fAcea parte din fraternicare pAstrau vechile traBruderschaften i Schwesternschallen tAti

-

5

www.digibuc.ro

ditii. Cei casatoriti erau organizati in vecinAtAti

Nachbarschalkn. Aceste organizatii au avut o influentA decisivA asupra unitAtii portului. Ele au hotdrit aproape pind in zilele noastre croiala si culorile diferi-

telor piese de port, dupA virste, dupd imprejurAri, pentru sdrbdtori 0 doliu. Astfel in ceea ce priveste portul de sArbAtoare s-a stabilit un echilibru intre clasele sociale, intre cei instAriti 0 cei mai sáraci. Portul sAsesc a pastrat atit piesele de imbrAcdminte de traditie tdrAneascd, cit 0 elemente care au fost preluate din costumul national burghez de la oras 0 al nationalitatilor conlocuitoare. Trebuie mentionat cd pind la sfirsitul secolului al XVIII-Iea in orasele sdsesti a existat un port national deosebit de moda epocii 0 deosebit de portul tArAnesc säsesc. Inflorirea economicd a mestesugarilor, organizati in orasele sasesti in bresle, a creat taranimii posibilitatea de a purta vesminte mai bogate. Tdranii care mergeau la meserie in oras 10 infiintau modeste ateliere cind se intorceau in comunele lor. Ei aduceau gustul 0 moda oilseneascd pe care le adaptau stilului tardnesc astfel a tarancile au renuntat

sd-si lucreze singure in casA obiectele de port, ca mai inainte. Conditiile economice, formarea unui gust local, inriuririle strdine au

contribuit la o dezvoltare diferitA a costumelor in tinuturile locuite de sasi. Dupd anul 1914, portul a suferit o seamd de transformdri indeosebi in imbrAcdmintea tineretului. In anii ce au urmat ultimului rdzboi mondial, tardnimea sAseascA nu a mai fost in stare sA-si confectioneze costisitoarele cojoace 0 stofe si sd-si procure materialele sau arniciurile necesare broderiilor. In majoritatea cazurilor, materialul necesar confec-

tiondrii portului strAvechi nu a mai putut fi gäsit in comert deoarece nu 'se mai producea. Plecind din satul natal pentru a-0 cduta de lucru in industrie sau in afara satului, tineretul a pdrAsit portul traditional. AstAzi, ceea ce se lucreazd la Ord din cinepd 0 in serveste numai la trebuintele casnice. Date necesare pentru reconstituirea portului cu care au emigrat sasii in secolul al XII-lea in Transilvania lipsesc din documentele existente. Din descrierile referitoare la imbrAcdmintea taraneasca din secolul al

XII-lea in Germania 0 din denumirea diferitelor piese care formeazd costumul, numiri ce mai dAinuie si astdzi in dialectul sAsesc, se pot trage numai anumite concluzii ipotetice.

Barbatii purtau un surtuc croit in formA de sac incheiat in fatd, de culoarea naturald a linei. Sub surtuc se purta o cdmasA scurtd, iar iarna Brustlatzul. Pantalonii lungi erau strinsi sub genunchi cu infAsu6

www.digibuc.ro

1. Grup de femei Milne din comuna Viscri, raionul Rupea, cu fmbrobodealA strAveche, vestA albA i pelerinA lucre 00 In cute dese ce se poartA numai pe spate.

rAtori. Mai purtau de asemenea §i o manta Mil mineci, o glugA din linA de calitate inferioarA de culoarea naturalA a linei, iar in picioare cizme

sau opinci. Pe cap aveau o pAlArie cu borul ingust. Ve§mintul femeiesc de culoarea naturalA a linei consta dintr-o rochie de linA cu mineci lungi, care ajungea pinA la pAmint, strinsd in partea de sus a corpului i lArgindu-se in jos pina la picioare. Dedesubt, se purta o cAma§A scurtA din pinzA, fin plisatA in jurul gitului, iar in picioare opinci

sau cizme. Mantaua in formA de pelerinA era confectionatA din postav gros. Cirpa de cap din pinzA albA era infA§uratà simplu in jurul capului §i al barbiei, iar vara pentru a se apdra de soare purtau o pAlarie de paie.

Fete le purtau o bentitA pe frunte. Intreaga imbrAcAminte era un produs casnic, popular. Curind insd dupA venirea lor in Transilvania, coloni§tii au imprumutat, sub influenta rominilor §i a ungurilor, hainele de bland, addugind la ve§mintele lor confectionate din lind, pastrind culoarea naturalA a 7

www.digibuc.ro

linei, cojoace de oaie pe care le-au imbogAtit cu ornamente florale

ai

cAciuli din bland de miel. ImbrAcdmintea tipic tArdneascd s-a schimbat Win in secolele urmAtoare, spre deosebire de portul burghezilor instdriti din ora§e, care, avind legAturi comerciale permanente en strdinfitatea, a fost cople§it de influentele modei a tit de schimbAtoare din Apus. Din statutele de organizare

ale breslelor sAse§ii din Transilvania de la 1376 se vede cd meseria de croitor se bucura de mare pretuire, iar vechea mentiune aflatd in conturile financiare ale orapilui Sibiu din anii 1494-1495, referitoare la stofele de provenientd strAind, dovede§te cd portul ord§enese incepea sd se deose-

beascd din ce in ce mai malt de portul taranesc, care pAstra vechile forme.

Schimbarea rapidd a modei in ora§ele sAse§ti a fost conditionata mai ales de cauze economice i tehnice care au mdrit 0 au adincit contras-

tul dintre portul taranesc i cel ord§enesc. Creatia casnicA a tAranului a fost depd§itd de productia rne§te§ugAreascd. Tehnica a devenit mai complicatd. Prin aceasta, confectionarea imbrdcdmintei se scumpea, iar neintrerupta adaptare la creatiile noi n-a mai putut fi suportatd de Omni. Uneori, o piesd de imbrAckninte purtatA in ora§ pierzinduli noutatea era preluata de portul taranesc. Aceastd piesA, trecutA in portul tdrdnesc,

s-a mentinut aci datoritd simtului conservator al taranului. Evolutia sa a avut loc conform cu adaptarea ce i s-a dat in vederea aplicArii sale la trebuintele practice ale vietii tArdne§ti 0 la gustul taranului. A§a se face cd ve§mintul tardnest sAsesc une§te piese din timpuri diferite. Rind in ziva de astdzi i se mai intercaleazd elemente noi. Astfel, portul Oranese sAsesc a preluat 0 a pAstrat in decursul vremii numeroase elemente din portul national sAsesc de la ora§. Pentru a intelege dezvoltarea generald a portului sAsesc, vom arAta In

linii generale tabloul evOlutiv al portului ord§enesc. In evolutia portului national sAsesc de la ora§ se pot recunoa§te patru faze. Cele mai vechi traditii includ cAma§a cu incretiturd in jurul gitului (Gereihsel), o fustd din pinzA plisati cu bretele (Busenkittel) precum si paftaua de pe piept (He ca object de podoabA. Incretitura din jurul gitului existentd la cAmA§ile femeie§ti este confirmatd la cArnA§ile gdsite in a§ezdrile germane foarte vechi. Motivul cusAturii reiese din insu§i modul in care se prind cutele de pinzA foarte fine. Acest model este lucrat in motive

geometrice, fie in alb cu alb, fie, mai rar, in culoarea atei vopsite, trasA printre cute.

www.digibuc.ro

A doua fazd a dezvoltArii portului sAsesc este caracterizatd prin depen-

denta fatd de moda din Germania, dependenta care a durat pind in anul 1526. Din aceastd epocd dateazd in portul femeiesc mantaua incretita (Krauser Mantel), de culoare neagrA, cu falduri lungi §i dese. Tot de atunci se obi§nuie§te acoperirea capului cu un vAl prins cu ace colorate ( Bockelung), portul cordonului cu reliefuri metalice (Spangengurtel) ca §i cilindrul de catifea ( Borten), purtat de fete. In portul bArbatilor au survenit schimbdri ale mantalei germane (Schaube). Lupta de la Mohács 1526 a avut ca urmare despartirea Transilvaniei de influenta culturald a Apusului pentru o lungA perioadd de timp. A treia fazd se caracterizeazd prin influenta ruso-polonezA mijlocilA de elementul dominant unguresc, ce se face simtita in portul bArbAtesc prin folosirea ve§mintelor Dolman, Mente, Felsö. De asemenea, cojoacelele §i c'Aciu111e se poartd cu fundul din postav colorat. Exceptie face a§a numitul Kirschen, cojocul-pelerind de oaie, tdbAcit in alb §i garnisit

cu bland, puttat de femei, care trebuie privit ca o transformare a pelerinei din postav intr-o pelerind imbldnitd, 'cu guler lat ridicat §i cdptu§it cu catifea ro§ie. Portul a fost supus in aceastd perioadd de dezvoltare unei puternice influente rdsdritene, pind la inceputul secolului al XVIII-lea, cind, Transilvania revenind casei habsburgice, s-au reluat legAturile culturale §i economice cu Apusul §i cind inriuririle modei austriece 1-au cople§it.

A patra fazd aduce portul unei fuste largi, bogata in cute, precum §i influenta luhgului veston militar asupra imbrAcdmintei bArbdte§ti. Un loc desosebit in cadrul portului 11 ocupd bijuteriile. Cele mai intere-

sante piese: paftaua purtatd pe piept (Heltel), cordonul ( Spangengertel) §i acele pentru prins vAlul (Bockelnadeln) au ajuns la Ord mai cu seamd

dupd disparitia portului national ord§enesc, pe la finele secolului al XVIII-lea, mentinindu-se in portul tardnesc din generatie in generatie, pind in ziva de azi. Paftaua, rotundA '0 mare, este cea mai veche piesA de podoabd sAseascd. Ea se poate urmAri in timp de la fibula germanicd rotundd din secolul al XI-lea, plAsmuitd in forma de zone concentrice §i care poate fi socotitA ca predecesoarea paftalei transilvdnene. Paftaua este lucratA din argint aurit, ornamentatA cu cristale de sticld §i cu peruzele sau cu

perle veritabile §i se poartd pe piept, atirnind de o panglica prinsd in jurul gitului. 9

www.digibuc.ro

Cordonul lucrat dintr-o fi.,ie latd de catifea roOe sau neagrd, cu galoane

de argint sau de aur, cusute pe deasupra, este i el o piesd de podoabd. Din distanta in distantä sint prinse reliefuri de argini aurit, impodobite cu cristale de sticlä, perle, peruzele. Capetele cordonului sint prevdzute cu cheutori, a§a-numitele Vorgeschmeide sou Senkel, lucrate sau turnate §i a poi cizelate in stilul Rena§terii sau barocului. Tot de podoabele portului tardnesc mai tin §i acele montate cu pietre colorate ce servesc la fixarea cirpei pe cap ( Bockelnadeln). In mod obi§nuit

pentru fixarea cirpei se IntrebuThteazd cloud perechi de ace mai mari §i o pereche mai mici. Uneori, acele in numtir mai mare se prind in jurul capului, formind o coroand. Portul sAsesc este somptuos §i bogat i'n cromaticd. Acest caracter al portului este determinat de contactul cu ora§ul, de situatia economicd a populatiei, de materiile prime Intrebuintate la confectionarea lui, de

produsele fabricate, adaptate la trebuintele practice 0 la gustul Varanului 0 de piesele provenite din rindul nationalitdtilor conlocuitoare. Pentru a fi mai clar §i concis vom renunta la descrierea multiplelor varietati de port care depind de virstd, anotirnpuri, ocazii 0 ceremonii traditionale, pentru a avea o privire generaid asupra portului de sdrbdtoare al taranilor

sa0, pe cele mai principale grupe de dezvoltare locald. Unele diferentieri in dezvoltarea portului sdsesc pot fi stabilite mai cu seamd In aqa-numita oprovincie a Sibiului» cu del:160H in regiunile invecinate 0 intre celelalte doud a§ezdri, din raionul Bistritei 0 cel al Tarii Birsei. Provincia Sibiului (das # Alte Land ») a pdstrat cel mai autentic vechile forme qi piese de imbrdcdminte ale portului strdvechi. Portul de sdrbdtoare al femeilor se distinge printr-o mare varietate de podoabe de cap. Femeile au purtat 0 poartd tried destul de des vfiluri. Forma de imbrobodire (Bockelung) diferd de la o localitate la alta. Peste pdrul impletit in cozi se aplicd un suport de postav Quelsche, iar pe deasupra se trage o scufita filatd care se leaga la spate. Panglici colorate suprapuse deasupra fruntii §i peste cre§tet acoperd scufita 'Meruci§indu-se la ceafd, iar capetele atirnd pe spate pInd la poale. Peste toate acestea se a§azd un vAl care infdpard tot capul. Fata este IdsatA descoperitd, iar peste umgrul drept atirnd un capat impodobit. Cea mai veche forma' s-a pdstrat in comuna Viscri lingd Rupea §i este foarte asemdnAtoare cu cea flamandA din secolul al XV-lea. Vdlul, 10

www.digibuc.ro

t#a 1,. 2. TiniirA tArancA din Dealul Frumos, raionul Agnita, ImpodobitA cu ace care prind vAlul in formA de coroanA.

fAcut dintr-o stofd subtire de culoare albA, se scrobeste putin. Pe marginea

lui, de o parte si de alta, se tes fisii rosii i albastre, care dau un efect coloristic foarte placut. 0 altd 1mbrobodeald_a capului, mai veche, de formA inaltd, purtatd pint in preajma ultirnului rAzboi mondial in comuna Dumitra, raionul Bistrita, singura comund sAseascd din Transilvania in care a existat acest

obicei, s-a dezvoltat sub influenta portului national sAsesc din orasul Bistrita, cum ne aratd o acuareld din secolul al XVII-lea ce reprezintA o ordseancd din Bistrita. In unele comune existA particularitati in ceea ce priveste imbrobodirea. In comuna Slimnic, raionul Sibiu, ca si in comuna Dealul Frumos, raionul Agnita, se asazA un vill subtire, formind pe cap o coroand dantelatA, 1mprejrnuitd de o coroand de ace multicolore. Panglici

late si inflorate cad In cloud siruri pe spate. 11

www.digibuc.ro

In alte sate din raionul Sibiu, se obisnuieste o broboadd de culoare verde sau galbend cu flori mari si franjuri, cunoscutd sub denumirea de *barba caprei* (Ziegenbart), pe care o poartd miresele la cumpArdturi

in oras si la cununia civild. Fete le folosesc dupd confirmare, ca podoabd a capului, asa-numitul un cilindru inalt de catifea neagrA cdptusit in interior cu stofd sau mdtase coloratd. In partea din spate sint prinse cu ace niste panglici multicolure (negre in timpul doliului) care atirnA pind la glezne. 0 al td panglicd multicolord se infdsoard in jurul capului, pe sub cilindru, Borten,

iar capetele atirnA pe spate, sau pe piept. In pdrul impletit in cozi ce cad pe spate, se leagd panglici in funde mari. In cornuna Gusterita, raionul Sibiu, cilindrul este mai scund, uneori brodat cu fir de aur in modele de forma unui cercel. Fete le din Gusterita i§i leagd iarna, pind la Rusalii, In locul cilindrului o cirpd albd .finA ale cArei margini sint brodate cu arnici negru si cu fir in motivul cercelului. 0 data cu cilindrul, fetele poartd in timpul verii, pe spate si pe umeri, un fel de sal, o fisie de pinzA incretitd, de inaltimea unui lat de palmd si impodobitd. La Girbova, fetele impodobesc salul cu perle colorate si cu o broderie bogata. In comuna Viscri, fetele isi pun acest §al sau stergar

pe spate si umeri in toatA latimea, tocmai pentru a aminti vechiul scop al intrebuintArii sale ca s cirpfi de ploaie*. Capetde acestui sal se termind cu Q garniturd latA de culoare neagrd sau albastrd, impodobitd cu motive de flori si stele, tesute sau brodate. In unele . locuri, mireasa isi prinde la cilindrul de catifea o cunund de flori artificiale, care, in comuna Zagar, raionul Sighisoara, are form§ de stea. Fetele neconfirmate din Girbova isi leagd in zilele de sArbdtoare in jurul capului o cirpd albd de bumbac, brodatd in cele patfu capete cu o broderie deasA de flori si lujere, iar numele posesoarei, cusut cu arnici negru. Fetele poartA in zilele de lucru pe crestet o panglica multicolord prinsd

in spate, sub cozi. Fetitele au o scufita de stofd infloratd, croitA din trei bucati. CusAturile sint acoperite cu panglici incretite de culoare rosie sau roz, iar in timpul doliului de culoare neagrd. Pe crestot, pornind de la o ureche la alta, trer o panglica simpld, de aceeasi culoare, legata

in fundd deasupra capului. adetii sub trei ani poartd o scufita din stord coloratd, croitd din cinci pArti, muchia cusAturilor fiind tivitA cu panglici colorate. Duminicile si in zilele de sArbdtoare, femeile si fetele imbrued * cdmasa cea frumoasd * din pinzA de cinepA sau de in lucratd in cask sau din pinzA 12

www.digibuc.ro

de bumbac, cumpAratd la

v,

oras. Ea este scurtd, spre deosebire de catnap zilnicd cu poale lungi pind

VIP

la glezne. CAmasa aceasta scurtd, de sArbdtoare, are pieptul i minecile infoiate. De la deschizAtura din jurul gitului, pe piept,

.

pe o portiune de un lat de mind, pornesc o serie de falduri cusute cu figuri geometrice, formind ceea ce se numeste Gereihsel. AceastA parte a cdmAsii este de multe ori inlocuitd printr-o portiune brodatA cu motive de cercei, frunze

t.

N.

-A 4.

flori, din arnici negru sau galben. Minecile largi, infoiate, fAcute de obicei dintr-o pinzd mai find decit cea a restului cAmdsii,

rslk "ttkr%

:-

g

3. Grup de fete confirmate din comuna Viscri,

In costumul traditional cu salurl brodate pe umeri.

se termind la incheietura miinii cu un galon ingust

(Preisen), brodat cu arnici negru sau galben. Acest galon se prelungeste in uncle sate cu o mansetd detasabild impodobita cu perle sau bogat brodatd cu arnici colorat, formind ceea ce in dialectul sAsesc se numeste Fluren. Fusta alba cusutA in cute se imbracd la prilejuri deosebile, peste o fustA scrobitd, fiind purtata de femei si de fete. In mod obisnuit, fusta este confectionata din stofd neagrA sau de culoare InchisA. Peste ea se 1ncinge un sort cusut din trei foi de pinzd albd. Foile sint legate intre ele prin dantele

impletite in forma de retea sau prin dantele de felul celor care se prind de marginea sortului. Cu mult gust sint alese i motivele presdrate pe supra -

fa la sortului, brodate in negru 0 fire de aur sau in galben. Pentru a Inviora aceastd imbrAcdminte sobrd, femeile 10 prind la briu o batistd de matase coloratd. Femeile in virstd poartA sorturi negre impodobite cu motive de aceeasi culoare. 13

www.digibuc.ro

Cordonul

bumbi

cu

de metal este purtat in general de femei si de fete. De inchizAtoarele

7

lui atirnd o fundd innodata dintr-o panglicd colora Ld.

Din ansamblul costumului femeiesc face parte si vesta scurtd, Ural mi-

i

neci. Se lucreazd din testi-

itirq E

-Ji

....

turi de stofd de culoare

)

,%R.1

I

Pe piept se cos galoane multicolore si broderii in fir de aur. In comuna

141,

Girbova se pun si perle

0

colorate, fiind garnisitd si

'I''

in jurul gilului ca si pe

,

is-

' ;

i

P

sau din catifea.

inchisa

A'*Pk;

marginea deschizAturii de

.

la umar. In timpul verii, la Girbova se poartd o

A

vesta

din

pichet

alb,

brodatd cu cununite s

L

..' __11_II. ;4;1'11

.1

--

4. Cosita trnpletitil pe spate

buchete

de

flori,

si

nu-

mele posesorului si anul piept5nd-

0

tura earacteristied fetelor nemaritate seufita Impodobita en panglici.

fiind lucrate cu arnici negru. Femeile si fetele poartA

vara rnantaua cea creatd (Krauser Mantel),

o haind

Para mtneci si guler, cu cute dese, lucratd din postav de culoare neagra. Initial a fost o pelerind a cArei forma s-a mai pastrat la Viscri. AstAzi este o haind ce acopera numai spatele. In unele comune, feLele isi pun pe umAr tin cojoc scurt, indlbit prin tdbacire, fail ornamente brodate, adaptat usor formei corpului. Muchiile gulerului sint irnprejmuite cu o bordurd de piele neagra. Cojocul ale nasturii si cheutorile intr-un rind des. 14

www.digibuc.ro

Iarna, femeile imbraca pieptarul traditional din bland de oaie argAsitA in alb, cu lina spre interior §i fard mineci. Partea exterioarti este impodobita mai mult sau mai putin bogat cu broderii de matase sau de lina multicolord, precum §i cu aplicatii de piele, albe sau colorate. Are deschizatura laterald §i se incheie cu nasturi i cu urechi de piele. In unele sate din raionul Sibiu se atirnA peste pieptar paftaua prinsa de o panglica latd trecutA in jurul gitului. Tot iarna, femeile mai poartA i cojocul-pelerina (Kirschen), lucrat din piele de oaie argasita in alb, cu falduri largi. Muchiile exterioare sint tivite cu o garnitura din bland de veverita, de minz, sau alte feluri de

bldnuri

de

culoare

maron. Cute le din spate sint prinse in gulerul tare §i

5. Fetite cu manta din comuna Gu§te-

lat, ridicat, al carui

rita - raionul Sibiu.

interior este captu§it cu catifea ro§ie, iar in exte-

aia a

rior cu ermelina. Femeile

r,

din Dealul

Frumos, raionul Agnita, poarta pe urneri o manta de postav negru, garnisita cu un chenar de bland de culoare brun inchis, §i cu un guler din blana neagra.

t...

.1.

a

0 data cu aceastä manta, femeile 1§i pun pe cap o boneta de catifea neagrd

,

II-

1

impodobita in partea de sus cu doua fireturi de aur

incrucipte §i cu o Wilda neagra. Carna§a de sarbatoare a barbatilor §i flacdilor este lucrata din pinza

de bumbac dupa croiul traditional §i are mineci largi. Marginea superioarA

/

.-

.

a gulerului neindoit este ornata cu o danteld cro

.

.

_ 15

www.digibuc.ro

setatd. In jurul gulerului, pe sub aceastA dantelA, se trece un fel de fular ingust de culoare neagrA format din cloud fisii de catifea sau rndtase neagrA, brodate en fire de aur si cu mAtase coloratA, care atirnd pe piept. Pieptarul din blanA de oaie este impodobit in unele comune cu modestie, in altele foarte bogat ornat cu aplici rosh de piele si cu broderii luerate de cojocar. In mod obisnuit se incheie lateral. Cojocul de sArbAtoare confectionat din piele inAlbitd este putin impodobit cu aphcatii de piele de culoare mai deschisA si broderii stilizate in forma unor buchete de flori. In partea de jos, alAturi de cusAtura lateralA, este aplical un ornament de piele rosie en creti. Cojocul acesta lung se poartd pe umeri. In unele ocazii, la nuntd si la botez,

se imbracil complet. In acest caz se poartA pe spate, respectiv peste acest cojoc imbrAcat pe mineci, o manta albA de poslav, ca semn al demnitatii. Mantaua aceasta cu mineci ce atirnd pinA la marginea de jos si nu se imbracA este intoarsA in fatA sub forma unui rever, peste care sint cusute transversal flori stilizate din bucati de postav de culoare albastrA, rosie

si violetA. Pe umeri, atirnA un guler lat de postav alb, ce ajunge pinA la jumAtatea spatelui. 0 curelusA prinde pe piept aripile acestei mantale oslimnicene* (Slimnic, comunA din raionul Sibiu),. sustinind-o. Aceste mantale isi au originea din mantaua oräseneascd (Mente). Mantaua confectionata la Girbova din postav fin de culoare albA este relativ scurld, ajungind tocmai pind deasupra genunchiului. Singura podoabA o constituie fisiile inguste de postav de culoare rosie sau neagrA, care mArginesc cusAturile. Mire le si tinerii care poftesc lumea la nuntil

isi potrivesc aceasa manta, atunci cind merg la cununie, peste cojocul cel scurt, in asa fel incit mineca dreapta sA fie imbrAcatA, iar stinga sA atirne liber. In Viscri si in unele sate, barbatii si flAcAii poarta o manta albastrA de postav, impodobitA cu mansete din postav rosu. Pe 6ap, bArbatii virstnici si tineri poartA obisnuita 'Wane taraneasca, rolundA, lucratd din pisla, cu o panglica neagrA de catifea cu margini albe

inguste. La tineri, aceastA panglica poate fi pestritA. Iarna se poarta cAciulA neagra din blanA de miel. In unele sate sAsesti se purta pind la sfirsitul secolului al XIX-lea o cAciulA de catifea sau de postav de culoare albastrd, rosie sau neagra, garnisitd de un lat de palma cu blanA de jder sau dihor. AstAzi, acest port nu se mai gAseste decit in comuna Zagar, raiontil Sighisoara. 16

www.digibuc.ro

ittbasi ktSilt 40; Akiieor" _J

6. Mireasd din comuna Girbova, raionul Sebes, cu podoaba specificii. Peste cilindrul de catifea se prinde

o cunund de flori artificiale.

Portul sasilor din zona Bistrita ( Nosnergau) se caracterizeath printr-un colorit mai variat §i prin forme mai noi care s-au depdrtat de portul traditional din raionul Sibiu (Altland). Influentele portului rominesc sint aici mult mai vizibile. 17

www.digibuc.ro

Imbrobodirea capului iese tot mai mult din uz, obi§nuindu-se numai la ocazii cu totul deosebite. Foarte raspindite sint aici caitele negre de catifea, impodobite cu buchetele de flori brodate din rnatase colorata. Femeile tinere poarta caitele impodobite cu flori de culoare ro§ie §i roz, cele virstnice cu flori de culoare galbena §i violeta, iar cele bdtrine cu flori brodate in albastru, care in general se poarta §i in caz de doliu. La caite se prind panglici late, brodate, sau panglici de matase verde, impodobite cu flori albe, care se innoadd sub barbie §i atirna pe piept. A§a-numitul Borten, cilindru de catifea purtat de fetele adulte, confirmate, este mai inalt §i mai ingust decit in sudul Transilvaniei, avind prinse in spate, chiar pe muchia superioard, 4-Jolla ace lucrate artistic din metal, iar de-a luligul despicaturii de la spate un intreg §ir de ace, ale caror capete sint impodobite cu margele de stied* colorata. In timpul verii, femeile §i fetele poarta o vestd de pinza alba fail mineci (Wasken), incretita in falduri fine §i brodatd cu arnici negru. Modelul broderiei reprezinta indeob§te stele §i flori stilizate geometric, dispuse in mai multe §iruri orizontale de lujere. Clinurile §i partea din spate slut brodate cu motive florale. In ultimele decenii, acest gen de vestd s- lucrat intr-o forma' mai simplä, nemaifiind incretitd in cute. La aceasta vesta se adauga un briu din postav albastru sau negru brodat cu fire de lind groasd in diverse culori: ro§ie, galbend, alba, albastrd §i verde. Briul se incinge in jurul taliei, iar cele doua capete atirna la spate pind la marginea de jos a fustei. La §orturi, ornamentele dispuse pe o linie orizontald sint mai freevente astazi, linia verticald intilnindu-se doar la §orturile vechi. Rinduri orizontale de lujeri cu flori din arnici negru ocupa laolaltd aproape 1ntreaga jumatate inferioara a §ortului. Pe marginile libere ale celor trei tdblii ce formeaza §ortul, sint brodati lujeri cu flori, in timp ce muchiile, atit cele de jos cit §i cele laterale, sint tivite cu dantele cro§etate sdu cumpdrate. Ca un element deosebit pentru comunele Lechinta, \Terme§ §i Singeorgiul-Nou trebuie notat faptul ca acolo au inceput sd se poarte §orturile lucrate din tul alb sau negru brodate cu matase alba*. Broderiile ce constau din motive de lalele §i tot felul de stelute §i flori, precum §i lujeri cu frunze, sint rdspindite pe toatd suprafata §ortului. Numai in raionul Bistrita se poartd §ortul a§a-numit Harras, tesut din fi§ii orizontale de ling dolorata. Dungi de ro§u inchis alterneazd cu dungi albastre, portocalii sau cu dungi colorate in ro§u de zmeurd. Sortul este brodat pe treimea de jos cu mai multe rinduri de flori §i este garnisit cu o danteld albastrd, cro§etata din arnici. Broderia se face 18

www.digibuc.ro

cu linä coloratd i cu rndtase. Sorturi le Harras, a cdror denumire este luatd de la numele linii intrebuintate la confectionarea lor, si care sint purtate de &are sasi numai in nordul Transilvaniei, provin din catrintele rominesti purtate in acele parti. In cornuna Tad, la costumul de sdrbd-

toare, femeile imbracd inainte de a merge la bisericd un sort rosu de catifea.

0 caracteristica a costumelor femeiesti din raionul Bistrita o reprezintd rochia compusd din cloud piese, o fustá i un pieptar. Fusta este

croitd din postav fin de culoare albastrd sau din catifea de culoare inchisä. In partea de jos, pe o treime din lungimea ei, sint cusute cloud panglici de mdtase galbend, iar printre ele este trasä o alta de duloare albastrd. Panglicile sint ornamentate in tesaturd cu o broderie de flori colorate. La fusta albasträ de postav se poartd o vestä lungd de postav rosu, fdrd mineci, croità pe corp. Pieptul i parLea de jos a acestei veste sint brodate cu buchetele de flori multicolore, iar marginea de jos este tivitä cu o danteld latd de tul negru, care atirnd peste coapse. Dante la este brodatd cu flori de culoare albA, galbend sau roz. La rochia de catifea

se poarLd intotdeauna sortul negru de tul, impodobit cu broderie albd. Tot la ea se poartd i briul ale cdrui capete brodate atirnd pe spate pind

la marginea de jos a fustei. Prin intenuediul unor cornune instárite ca Lechinta

i

Singeorgiul-

Nou a fost introdusd pe la sfirsitul secolului al XIX-lea, in portul de yard, o rochie de rnuselind albd aserndnittoare celor in gen rococo alcd-

tuitd dintr-o fustd i dintr-o vestä mai lungd. Fusta confectionata din muselind alba (Mullpiindel) se imbracd peste mai multe poale de pinzd, ce cad in formd de clopot. Vesta strins croitd pe corp, lucratd din pinzd albd sau din atlaz alb, se incheie in fata cu nasturi albi si se impodobeste cu dantele cumpdrate. Minecile rochiei lucrate din muselind moale, briul din mdtase albastrd sau galbend i ortul de tul alb, brodat cu flori albe vaporos.

de mätase, sau un sort dantelat intregesc acest costum

Pieptarul ferneiesc din bland de oaie, purtat iarna, este ornarnentat mai ales cu aplicatii de piele coloratd, inconjurate cu flori brodate cu mdtase albastrd, rosie si verde. Pe muchia de jos si de jur imprejurul deschizdturii de la git este prinsd o garniturd din bland neagrd, de cele mai multe ori de caprd. In unele comune sint prinse, atit pe partea din fatd, cit si in spatele pieptarului, ciucuri de mätase coloratd (Tschut-

schker), al cdror model se bdnuieste a fi luat de la rominii din partile Clujului. 19

www.digibuc.ro

Cojocul cel lung femeiesc purtat la costurnul de sarbatoare se bucura in raionul Bistrita de o deosebitA pretuire fiind infrumusetat cu multä migala.

Croiul si tehnica ornamentArii cu aplicatii-de piele S i cu broderie dau acestor piese un aspect sompluos. Aplicele de piele colorala rosu-cafeniu sint fixate cu snururi de matase rosie. Broderia este executata in diferite

tehnici, cu fire de matase de culoare albastra, rosie, verde, galbenil si violetA. Muchiile cojocului sin t inconjurate de bland neagrd. Ciucuri de matase de diferite culori, mai ales in albastru i rosu, culorile nationale ale sasilor, sint prinsi printre aplicele de piele i printre moti vele brodate. In portul de sarbatoare al barbatilor, cdmasa cea frumoasa joaca un rol important. Minecile largi sinL prinse de corpul camasii printr-o cusaturà artistic executatä sau printr-o dantela crosetata. Cusaturile transversale ale minecilor sint lucrate cu arnici de culoare neagra sau cafenie, reprezentind figuri geometrice sau motive in forma de cercei, sau trandafiri. Aceste broderii sint lucrate uneori « pe dos», modelul aparind in alb pe fond negru sau maron. Cdmasa lunga purtata deasupra pantalonilor este incinsa cu un briu lat. Acesta este lucrat din cloud fish late de piele, de culoare cafenie inchisà, cusute sus si jos, formind astfel o punga ca un buzunar, intrebuintata la pästrarea actelor si a banilor. Partea exterioard este ornamentatà cu fish de culoare argintie, verde si rosie, intr-un motiv des de lalele i lujeri cu flori. Spatiul liber ramas intre motive este umplut cu modele de lujeri, flori i spirale. ,serparul se incheie cu trei sau patru catarame. In latime el atinge 17 cm. Serparele lucrate pentru taranii romini sint, de cele mai multe ori, vopsite in negru, mai Inguste, numai motivele de pe ele sint asemAndtoare, deoarece i curelarii romini si-au facut in trecut ucenicia in ateliere sAsesti.

Pieptarul bArbatesc, fail mined, lucrat din piele de oaie argasita de culoare albà, cu lina spre interior, este incheiat de cele mai mune ori in fata cu nasturi i urechi de piele. Se deosebeste de celelalte pieptare din restul teritoriilor populate de sasi, prin motivele rnai bogate folosite la ornarea sa. Deoarece erau lucrate de critre blAnarii bistriteni, modelele aplicelor de piele, ale broderiilor de matase sau Huh' se repetA

in cele mai multe comune. La portul de sarbätoare, pe linga cojocul cel lung se poartà si mantaua din panurA neagra din lina de oaie, asa cum provine din satele rominesti de munte (Kotzen-Illantel). Mantaua are un guler seuncl, 20

www.digibuc.ro

,

.

.-

.;

'''s

-

f w

.^

:II

...711

.1W

.1 7:

\

4.710"1

-

.

I

4 AV

7. Femeie cu calla Infloratfi, fatd impodobitit cu cilindru de catifea . Borten * si femeie Imbrobodita cu val. Lechinta zona Bistrita.

neindoiL, iar clinurile i muchiile shit impodobite cu §nururi inguste de culoare neagrd. Caracteristied pentru costumul flactiilor din comunele Dumitra

Dorolea §i Tirpiu esLe mantaua lungd lucratd din postav alb de lind. Aceastd haind atirnd mult peste cizme in jos. DeschizAtura de la git este lipsitä de guler, iar muchiile din fatd §i cele de jos sint tivite cu o lisle latd de cloud degete, de culoare gfilbuie-portocalie pind la ro§u. De0 aceastd manta se imbracd iarna, toLu§i la ea nu se poarLei niciodatä cdciula de miel, ci toLdeauna o pälfirie neagrd de tilt cu boruri mari.

Portul silsesc din Tara Birsei a pierdut caracterul sfiu originar datorita cadrului economic in care s-a dezvollat populatia din aceastä zond. Conditiile economice infloriLoare au deterniinat un progres material in

viata tdranilor de aci. Acest progres a fost lima in dezavantajul artei 21

www.digibuc.ro

populare traditionale. Populalla prdneascd preferd din ce in ce mai mull produsele civilizatiei oräsenesti, neglijind arta populard specified, care a dispdrut aproape cu totul, chiar in portul popular. Imbrobodirea femeilor care se fdcea cu un vdl de culoare rosie nu mai este uzuald. In locul ci a apdrut o scufie neagrd de catifea, care este impodobitd in hip' in jurul obrazului cu dantele late in formd de raze indreptate

in sus. Scufia are o panglica in fata si alta in spate. Panglicile sint de catifea sau mätase neagrA, late de 10-12 cm si impodobite cu modele de flori sau lujere din fire de aur sau argint, sau din mdtase coloratd. Panglica este prinsd de scufie in fata sub barbie si se leaga intr-o fundd, ale cdrei capete atirnd ping la talie. Panglica din spate este fixatd de scufie intr-o fundd latd si atirnd pe spate. Aceastd scufitd zisd Kroner Haube este ultima piesd de port femeiesc pdstratd, care se poartd in Tara Birsei duminica, chiar si la rochia modernd ordseneased, uneori chiar cu rnantaua incretitd. Fete le confirmate mai poartd un cilindru ingust de catifea neagrd inalt de 10 cm. Inainte de a se pune cilindrul, se leagd peste crestet o panglicd lungd, rosie (Zep), ale cdrei capete atirnd pe spate pind la tivul rochiei. In afard de aceasta se leagd in dreptul cefii o panglicti-galon din catifea alba' sau mdtase, ale Orel capete atirnd pe spate pind mai jos de talie. Panglica aceasta este brodatd in aur sau cu mdtdsuri colorate, in motive de flori si lujere. La aceasta se poartd o rochie croitd dupd modele vechi, din sten* galbuie, iar peste ea mantaua neagrã incretild.

Portul de sArbdtoare al barbatilor din Tara Birsei se caracterizeazd prin mantaua albastrd de postav cu agrafe de argint pe piept, impodobità cu mansete de catifea rosie si cu snururile aplicate, de culoare verde sau galbend. Maria strAveche, inaltd, de pislä, cu panglica de catifea

in carouri, a fost inlocuità cu pdldria moale de oras. In general, in portul de sArbdtoare al sasilor din toate centrele s-au pastrat vechile forme tardnesti traditionale, datorità frumusetii croiului si somptuozitatii ornamenticii. Ornamentele folosite cu precddere sint cele geometrice in forma' de stea, cele florale in stilul Renasterii si in deosebi imaginile de oameni si anirnale stilizate foarte ingenios. Ca o caracteristica ce define§te portul sa§ilor din Ardeal apare folosirea pielei, a catifelei §i a metalului, care

serve§te de cele mai multe ori pentru podoabele aplicate. Culorile precumpdnitoare sint ropl, albastrul §i negrul, pe care le Intilnim in mai toate piesele de port ale sa§ilor. 22

www.digibuc.ro

Aceste trdsdturi distinctive dau un aspect pitoresc si caracteristic costumului popular sgsesc. Portul popular sdsesc a avut o dezvoltare proprie datoritd conditiilor

istorice si economice specifice in cadrul cdrora s-a format. El reprezintd traditiile, obiceiurile si felul de via ta al acestei harnice populatii din Republica Populard Rom lnd.

www.digibuc.ro

ilifirne

r-erve

`167irr

"r44

1.PA

pot ,

4, 4

1. Tineri sa,i in poi t de si'irbiltoare. Girbova

www.digibuc.ro

zona Sibiu.

www.digibuc.ro

14,41-..C4.

\A

/

4.

;'" -

\. 116 'S.4-

6

-

6

6

t

cclt't

4 :

;

,

(

11.)

°

,10,,,

2 1

aink.

S. Sasoaica In costum de sarbatoare cu pieptar si pafla, valul prins cu ace Impodobite cu pietre colorate, Incinsa cu cordon de catifea cu galoane si cu cheutori metalice. jura Mica

www.digibuc.ro

zona Sibiu.

9. MIMI Ifirancä cu maramil, ImbrAcatti cu pieptar din ptnzA Impodobit cu flori, paisdri si numele posesoarei, nfiframã Infloratä prinsä In brlu. Girbova zona Sibiu.

\

=

+.

°

www.digibuc.ro

10.

Putt cu cilindrul de catifca brodat cu cusAturi din fir de aur gi incinsA zona Sibiu. cu cordon cu cheutori metalice. Gu§terita

f`N .0'

z

(4,

, IPPOorirere

'21.1.44e: 6 ..

NI AMNIA

r

ioe.

:..r-".". l .. ,$1,0%.1,*-141 - 1,

.

:

. -_ Pr.illkir.21114,7,

www.digibuc.ro

4

'1 N''', ._,..". .,,,i

t firioV.t1 Ari: c

.. .

.-

,

.4:

-,

11. Grup de Omni sa§i cu cojoace Impodobite blanA de jder. Zagru.

i

i caciuli garnisite cu zona Sibiu.

www.digibuc.ro

---4

. -

...

' CI 4 24 111

0414

f

iS

Li

12. Grup de tinere silsoaice

In

port de sarbatoare; femeia poartil

cojoc, val pe cap, iar fetele poarta cojoace scurte, cirpe brodate si

cilindru de catifea pe cap. Gusterita

zona Sibiu.

7FT.171.75.7

, ;

_

13.

Grup de

fete si flticcii In costume de

sArbatoare. GlIrbova

zo-

na Sibiu.

www.digibuc.ro

14. Fats cu cojoc l cfrpS de cap cu broderii din bumbac negru. zona Sibiu. Gti hove a 4

Z..

11

r.11"1.

to: r rir .a

ir

it

.1

1

...

3

r.'"'""

,....- -

.

.

. e

:$77* '11 /1,1i

-

4

I.,

-=

4 '

" WO,

PM,

15. FatA cu cojoc si cirpA de cap, vAzutA din spate. Girbova zona Sibiu.

www.digibuc.ro

1

=t".

;. '',"

.

.., -

7:

' ,.U.V A}1;. k

,....':.:/,1 1'3 a i' ri.

4111 1 `E.i, 4

v .-!.

**--1-`

l

1

.

ji #

/

gl

il'-,'t. ,:

,

,,9

. .

. 1

:

,

1+

4r,

I

,

ill II:

J.

Iii.

i,

if

ii,

.i II so r

.

1, , ; lq s: ,

, ,PI0 ,....iii

r - 401,

Pti

..-,-:

piz

0

71

.1111 :, i. ,/ t

1

.

,

.

ill'

..

1

...

i

ti I 101

i

el .°

16. Portul de muneA. Cristian

zona Sibiu.

www.digibuc.ro

17. Scolar din Stara MicA

zona Sibiu.

';1

I"! -4 n.

yl

www.digibuc.ro

1

18. Scolarita cu boneticA brodatA 1 cu mArgele la glt.

a

,

'AO

7

_

ftall "T-T. lk

.N

r

o

--;11"C- . ...

.. A

ii.

ii

r

fr

-r -

www.digibuc.ro

."-Zvrt4._

rm.

e kat

t

7

;.

6

.

-9

n.

rlik

H.-"IY.7-°?AtVI

-

19. Pieptar femeiesc bogat limpodobit cu aplicatii si broderii de lind. Zagar zona Sibiu.

www.digibuc.ro

,Ntri`

7

04\

"C.

:a

a

_

r

r

20. Pieptar bAthAtese. Zag6r

0.-----

zona Sibiu.

www.digibuc.ro

.

.= 3

10

ZWA'Ve

100*372

A2;-..,ai

21. Taran din comuna Sura MicA ImbrAcat cu pieptar, cojoc §i manta alba din postav zona Sibiu.

www.digibuc.ro

I

.'-,

I4 11614.

!

'I

411 ..yv..

r -44*-

***1 .t.

4

140

k .9

'du

.

.

-14

"9411`

k

-, -

.^IM 7rf'".

1_,

22. Pereche In port de iarmi. Dealul Frumos

www.digibuc.ro

zona Sibiu,

dl

4

f

23.

Mire

in

costum

tra-

di ponal

cu de

amasä

mire, pieptar si manta din postav alb cu

mined lungi care nu se fmbraca. Slimnic zona Sibiu,

www.digibuc.ro

,

J.

24. Port barbatesc de iarna cu pieptar

§i cojoc imMoir. Sura

Mica zona Sibiu.

www.digibuc.ro

,.

Lu

-

'1 J.

1

Olt 4.6

42t

-, r

r.' I.

r

4

#

4-,

"i I 1 I 11!

°

I

.

I

25. Grup de sAsoaice din comuna Dumitra, cu Imbrobodeala strAveche. Dumitra zona Bistrita.

26. SAsoaice In costume de sArbAtoare cu veste din postav, pelerinä IncretitA pe spate, si Imbrobodite cu valuri din dantelA. 13istrila.

14111

.Esli 1I11

III

a4RflOil

4,tri

www.digibuc.ro

14,

3-

2 I.'

A

I

. .

. ,

9

r4

A

'

r

41.

4. a

;!

0.. .

',

*

..

v :I .

.

1 ,,.

"*1

P

A.,

.0

...A

f

,,

E

.E. 1

1. IA

Se ''' y 4(

-11

1

ti

60 `0,

.1 !-4 '

r.

lo

6f.

-...

_

A

r.

IL

i it.t5C ;

..1

.

f ,

Who

3. Port femeiesc de särbätoare. Iad

www.digibuc.ro

zona Bistrita.

.77-00 A.

Li

4. Pereche de tineri sa§i In port de \rail. SIngeorgiul-Nou

www.digibuc.ro

zona Bistrita.

kttO

t

11'

t

07 Ett-:4k_id

0

4

27. Grup de fete confirmate cu rochii din catifea i postav albastru, Impodobite cu cilindrul de catifea traditional prins cu bijuterii. Lechinta zona Bistrita.

28. Grup de femei impodobite cu ante de catifea brodate cu lint coloratA. Reghinul sasesc,

'

.

°

.

ft

.

we R.,. ir d. ' ;.'

' 1

k. 1

1

7% .46.11111

titg :,i le ;otr: www.digibuc.ro .. ,

d,

4.r1 -_6'ute1/2

" V.4

"

,'

k 7,1-44rA

we,

29. Port femeiesc cu sort alarms* tesut din fisii de lina colozona Bistrita. rata. Ghinda

www.digibuc.ro

r° 1

a

4," ,n. 1

r

4,

.4.

30. Sasoaice Imbrobodite cu valuri In forma de coif purtInd pieptare brodate. TIrpiu zona Bistrita.

www.digibuc.ro

31. Port femelesc de yard cu rochie de ',medial alba ce se Imbracd peste mai multe poale de pined. Lechinta zona Bistrita.

xs

u 0,...

po

5 Li. ... ... ... (a .2

8 131

go 0 =

.0 0

r,

-al N 20 I

0

0., 444 .2

5 0 '8a) 0 ....

=

a) 4

n7

'?

.:1.2

I;

1o .5(3.

-.3........e.F

f-4

Z

a) 1:1

c.)

,at s.. 2 0

O p. 0a

-

f

02

..o

=

8a) E

55

a) .... o

...,.,..

a.

-,o o...

4

4.4

44

cc)

-;

.

1.

r

.

,-.

". . 1I -%' °

- ,.

CI

n-

t=

,,

I

1,

c-

,..

°,

ir',

:

n

1 .°

.

=.

I

2. a

-

-

°.

'--.

J

LI

..,

...

..,;.,,, ; www.digibuc.ro .

1- ...

:I

.1;

=I

N

t?

rd

.

' .'''

a.

f.4'' el.,: ;41irrt 1, i

c

.

' 0i ri S

7,

;

S.

.....isr:,ark

,ot

4I

,

. 2

,

"rr

Itrrityr1(444 re!: 4;114

-

32. Miri in costume traditionale. Tirpiu

www.digibuc.ro

zona tistrita.

.

.

e

33. Sasoaica din Tara Birsei Impodobita cu o scufie

neagra de catifea i dantela In forma de raze. Pe spate poarta pelerina Increl.itii.

www.digibuc.ro

Prejmer Tara tarsal.

zona

P a.

ta

F

,

, 34. Port barb&

a.

tesc de sárbatoare cu haind

Irj -..

de postav albastru si mansete de catifea rosie

cheutori de argint. Pe cap paarie specifisi

ed pentru Tara BIrsei. Prej-

.0

if"

0' 't

',tilt( Lrif

4,

mer

zona Tara Bfrsei.

www.digibuc.ro

El.'"

BIBLIOGRAFIE

Klaster L. Die shchsiche Volkstracht der Landgemeinden des

Hermannstädter Stuhls in den Jahren 1739 1795 (Portu I

popular sAsesc din satele scaunului Sibiu, in anii 1739 1795) In Siebenburg. Vierteljahrsschrif t, Sibiu, 1939. Klaster L. Die Bockelung der sächsischen Volkstracht in Siebenbilrgen ( Impodobirea capului sAsoaicelor in Trasilvania) in e Atlantis . an. 6, 1934. Klaster L. Die sAchsische Volkstracht Muhlbachs und des Unterwaldes im 16. und 17. Jahrhundert (Portul sAsesc din Sebes-Alba si in depresiunea muntoasA In sec. al XV I-lea si al XVII-lea) in Siebenb. Vierteljahrsschrift, 1939.

Leonhard J. Die Bewohner Siebenbilrgens (Locuitorii Transilvaniei). Manuscris. Sibiu, 1816. Muzeul Brukenthal.

Netoliczka Luise, Die Tracht der Siebenburger Deutschen

in ihren Beziehungen zu Mittelalter und Vorzeit (Portul germanilor din Ardeal si legAturile sale cu Evul Mediu si antichi-

tatea) in Deutsche Forschung im Stidosten, Sibiu. 1942. Orend M. Der Schmuck der Siebenburger Sachsen (Podoabele la sasii din Transilvania) in Tracht und Schmuck im nordischen Raum, vol. 2, 1938. Retzlalf H. Bildnis eines deutschen Bauernvolkes, Die Siebenbtirger Sachsen (Chipul unui popor de tarani germani. Sasii din Transilvania). Text de M. Orend. j3erlin, 1934.

Sclzlandt Helene, Zweihundert Jahre deutsche Kiirsch-

nerstickerei in Siebenbtirgen (Mestesugul cojocAritului brodat la germanii din_Transilvania) in Deutsche Forschung im Stidosten, Sibiu, 1943.

Schullerus Trude, Volkskunst und Trachtenpflege (Arta

popularA si conservarea portului) in a Klingsor *, Brasov, 1939.

Stgerus E. Der krause Mantel (Pelerina creatA) in Deutsche Forschung im Sadosten, Sibiu, 1943.

Wittstock 0.

Unsere Volkstracht (Portul nostru popular) in Bilder aus der Kulturgeschichte der Siebenburger Sachsen vol. I, Sibiu, 1928.

49

www.digibuc.ro

LISTA ILUSTRATIILOR

Ilustralti In text

1. Grup de femei bAtrine din comuna Viscri, raionul Rupea, cu Imbrobodeald strAveche, vestA alba si pelerind Incretita

In cute dese ce se poartd numai pe spate.

2. TInAra tdranca din Dealul Frumos, raionul Agnita, ImpodobitA cu ace care prind valul in fol ma de coroana. 3. Grup de fete confirmate din comuna Viscri, In costumul traditional cu saluri brodate pe umeri. 4. Cosita impletita pe spate pieptAnatura caracteristicA fetelor nemAritate si scufita ImpodobitA cu panglici. 5. Fetite cu scufita din comuna Gusterita raionul Sibiu. 6. Mireasa din comuna Girbova, raionul Sebes, eu podoaba specified. Peste cilindrul de catifea se prinde o cununa de flori artificiale.

7. Ferneie cu caita infloratA, MIA impodobita cu cilindru de catifea Borten* si femeie tmbrobodita cu vAl. Lechinta zona Bistrita. Ilustraiii In afara textului

8. SAsoaica in costum de sArbatoare cu pieptar si pafta, vAlul

este prins cu ace impodobite cu pietre colorate, mijlocul Indus cu cordon de catifea cu galoane si cu cheutori metalice. Sura Mica zona Sibiu.

9. TInAra taranca cu maramA, imbracata cu pieptar din pinza imoodobit c_u flori, pasari si numele posesoarei, naframA Inflorata prinsa In brit'. Gfrbova zona Sibiu.

10. Rita cu cilindrul de catifea brodat cu cusaturi din fir de aur si Incinsa cu cordon cu cheutori metalice. Gusterita zona Sibiu. . 11. Grup de tArani sa§i cu cojoace impodobite §i cAciuli garnisite

cu blana de jder. Zagar

zona Sibiu.

12. Grup de tinere sasoaice In port de sArbAtoare; femeia poarta

cojoc, Val pe cap, iar fetele poarta cojoace scurte, clrpe zona brodate si cilindru de catifea pe cap. Gusterita Sibiu.

13. Grup de fete si flacai in costume de sArbdtoare. Girbova zona Sibiu. 14. Fata cu cojoc si cirpa de cap cu broderii din bumbac negru. Glrbova

zona Sibiu.

15. Fata cu cojoc si clrpa de cap, vazuta din spate. Girbova zona Sibiu.

51

www.digibuc.ro

16. Portul de munca. Cristian zona Sibiu. 17. Scolar din Sura Mica zona Sibiu. 18. Scolarita cu bonetica broclatä si cu margele la gilt. 19. Pieptar femeiesc bogat Impodobit cu aplicatii si broderil

de MA. Zagar

zona Sibiu.

20. Pieptar bärbatesc. Zagar zona Sibiu. 21. Taran din comuna 5ura Mica Imbracat cu pieptar, cojoc si manta alba din postav pe deasupra, ca semn dinstinctiv al functiei de primar. Sura Mica zona Sibiu. 22. Pereche In port de iarna. Dealul Frumos zona Sibiu. 23. Mire In costum traditional cu camasa de mire, pieptar si manta din postav alb cu mined lungi care nu se Imbraca. Slimnic zona Sibiu. 24. Port barbatesc de lama cu pieptar si cojoc imblanit. Sura Mica zona Sibiu. 25. Grup de sasoaice din comuna Dumitra, cu Imbrobodeala straveche. Dumitra zona Bistrita. 26. Sasoaice In costume de sarbatoare cu veste din postav, pelerinä incretita pe spate silmbrobodite cu valuri din dantela. Bistrita. 27. Grup de fete confirmate cu rochii din catifea si postav albastru,

Impodobite cu cilindrul de catifea traditional prins cu bijuterii. Lechinta zona Bistrita. 28. Grup de femei impodobite cu caite de catifea brodate cu Una colorata. Reghinul sasesc. 29. Port femeiesc cu sort I Harras. tesut din fisii de Una colorata. Ghinda zona Bistrita. 30. Sasoaice imbrobodite cu valuri in forma de coif purtind pieptare brodate. Tirpiu zona Bistrita. 31. Port femeiesc de \Tara cu rochie de muselinä alba ce se fin-

braca peste mai multe poale de pInza. Lechinta Bistrita.

zona

32. Miri in costume traditionale. TIrpiu zona Bistrita. 33. Sasoaica din Tara Birsei impodobita cu o scufie neagra de catifea si dantela In forma de raze. Pe spate poarta pelerina incretita. Prejmer zona Tara Birsei. 34. Port barbatesc de sat-Moue cu haina de postav albastru

si mansete de catifea rosie si cheutori de argint. Pe cap palarie specifica pentru Tara Birsei. Prejmer zona Tara BIrsei.

Planfe color

1. Tineri sasi in port de sarbatoare. Girbova zona Sibiu. 2. Port femeiesc de sarbatoare cu pelerina imblänita si Imbrobodeala caracteristica. Girbova zona Sibiu. 3. Port femeiesc de sarbatoare. Iad zona Bistrita. 4. Pereche de tineri sasi In port de vara. Singeorgiu-Nou zona Bistrita.

www.digibuc.ro

Responsabil de carte: Mia Prerau Tehnoredactor: Ida Marcus Corector: Cornelia Moldoveanu

Dal la cules 21.07.56 Bun de hoar 29.10.56 Ttraj 3600 es. Htrtie Kunstdruck de 120 gr. in. p.F1. 700x 1000116 Colt ed. 3,40 Colt de hoar 3,37 Editia I. Comanda 2420. Plano pottcromii 4.

A. nr. 2121. Pentru bathotectle mici indicele de clasilLcare 74176

Tiparul executat sub

corn.

Nr. 652 la Intreprinderea Poligrafick Sibiu, I. V. Stalin 15- RPR

www.digibuc.ro

-

`-

-.01

1

3&L'abi 11:1144._a L

n. 1411.t,

-1

Nt

.thkk

0 111.

:11

b.

;

1:11

1.1

tS4,1

6 rz,-,=p3=4.toii.-561.= .t.PCPC.r

'4 ir

A

/AM :44444444 A

44

44

4

A

A

A A/

41,4

AAA A AA 4

I

AA

/AA

AI AAAAA

A A

A A/

A

,

AAAA

V

41.1

, A

44 4444

4414114.

44441

4444

411.1 4

41.144

44

444 4444

AA/

A

adi

A

AA

4 AA AA A

A

A

A

A/A 444

A

al

4424

www.digibuc.ro ILA

4'44

AAA A

4

114

/A

AA

4

AA

A