Portofoliu La Limba Romana

PORTOFOLIU LA LIMBA ROMÂNĂ

ADVERBE ŞI INTERJECŢII DIN DEX

1.

băbeşte(adverb)=ca babele ; expresie a socoti (sau a face socoteli);băbeşte- a face

calcule în mod simplist; 2.

băieţeşte(adverb)= ca băieţii;

3.

bănăţeneşte(adverb)=ca în Banat,ca bănăţenii;

4.

băneşte(adverb)=în privinţa banilor;

5.

bărbăteşte(adverb)=ca

bărbaţii;cu

bărbăţie,vitejie,în

mod

matur(a

judeca

bărbăteşte); 6.

pe bâjbâite(loc.adverbială)=bâjbâind;

7.

bâldâbâc(interjecţie)=cuvânt care imită zgomotul produs de rostogolirea şi căderea

unui corp în apă; 8.

bâltâc(interjecţie)=bâldâbâc;

9.

bâr(interjecţie)=cuvânt cu care ciobanul îndeamnă oile;

10. bâz(interjecţie)=cuvânt care imită sunetul produs în zbor de unele insecte; 11. bine(adverb)=în mod favorabil,util,în mod cuviincios;ai fi cuiva bine-a fi sănătos,a se face bine-a se însănătoşi; 12. bineînţeles(adverb)=desigur,fireşte; 13. binevoitor(adverb)=prieteneşte,prietenos; 14. bisericeşte(adverb)=(rar),ca la biserica; 15. bleaşc(interjecţie)=cuvânt care imită zgomotul pe care îl face cineva când merge prin bâltoace; 16. bleau(interjecţie)=a nu zice nici bleau-a nu mai scoate o vorbă; 17. boc(interjecţie)=cuvânt care imită zgomotul produs de lovituri ale ciocanului,ale toporului; 18. bodaproste(interjecţie)=v. bogdaproste; 19. bogdaproste(interjecţie)=adesea substantiv,cuvânt prin care se mulţumeşte pentru un bun căpătat de pomană;

20. bonca(interjecţie)=cuvânt care imită zgomotul produs de bătaia ciocanului,de lovituri sacadate; 21. brambura(adverb)=fără rost,fără căpătâi; 22. braşoveneşte(adverb)=cu minciuni,cu palavre; 23. brava(interjecţie)=bravo; 24. bravisimo(interjecţie)=superlativ al lui bravo; 25. bravo(interjecţie)=exclamaţie de aprobare,de laudă sau de apreciere; 26. bravos(interjecţie)=bravo; 27. bre(interjecţie)=(fam.)cuvânt cu care atragem atenţia cuiva că ne adresăm lui;cuvânt care exprimă mirare; 28. brr(interjecţie)=exclamaţie pe care o scoate cel căruia îi este frig;exclamaţie care exprimă spaima prin care a trecut vorbitorul;exclamaţie care exprimă dezgustul sau greaţa; 29. bruh(interjecţie)=exclamaţie scoasă de cel care este pătruns de frig; 30. buchereşte(adverb)=în felul bucherilor,ca bucherii; 31. buf(interjecţie)=cuvânt care imită sunetul înfundat produs de căderea unui obiect tare,de o lovitură sau de o explozie; 32. bulgăreşte(adverb)=ca bulgării; 33. bum(interjecţie)=cuvânt care imită zgomotul produs de o detunătură de armă,de o lovitură înfundată sau de o cădere; 34. bumben(adverb)=a dormi bumben-a dormi adânc; 35. bun(adverb)=exprimă o aprobare;bine, da, aşa; 36. busta(adverb)=buzna; 37. buzna(adverb)=în expresie:a da (sau a intra) buzna=a năvăli(undeva)pe neaşteptate,a se repezi să intre sau să iasă;

PREDICATUL

,,În cetăţuia ta de ape PV Dorm cântecele noastre toate PV Şi fierbe tăinuita jale A visurilor sfărâmate.

PV Tu împleteşti în curcubeie Comoara lacrimilor noastre, PV Şi cel mai scump nisip tu-l duci În vadul Dunării albastre.”(O.Goga,Oltul) PN ,,Repede-repede toată pajiştea e numai flori… PN Curcubeul e palid faţă de braţul de flori culese. PN Pajiştile de munte sunt bogate mai ales în genţiane. PN Corola tuturor este ca o cupă cu gura în sus”.(I.Simionescu,Flora României)

PV PV ,,Sinan,din malul Rusciucului,privea această chinuire a armatei sale fără a-i da nici un PV ajutor. Garnizoana castelului începu a vărsa o ploaie de gloanţe şi ghiulele asupra românilor. Dar PV aceştia, fără a se înspăimânta de această furtună, iuţiră şi mai mult focurile lor…;…îngrozitorul PV PV

Mihai îmbărbăta pe ai săi…Prin artileria sa, el izbuti în sfârşit a rupe podul prin mijloc în două.”(N.Bălcescu,Românii supt Mihai-Voievod Viteazul) PV ,,Soarele aprinde curcubeie în norul de pulbere…,împrăştiind în aer o răcoare dulce,-pădurea PV răsună ca de o fanfară.”(Al.Vlahuţă,România pitorească) PV PV ,,S-ar întoarce el…de la poartă, dacă nu i-ar turui în cap vorbele astea ca o PV darabană.Rari,împrăştiaţi de vânt,ca nişte flori albe scuturate din văzduh,cad primii fulgi de PV zăpadă.Tot satul parcă doarme.”(Al.Vlahuţă,Socoteala) PV PV ,,Chiparoşii au umbrit tăceri de morminte;în platani râd turturele deasupra furcilor unde PV PV putrezeau,mâncate de viermi,căpăţâni de osândiţi.Marea freamătă delicat la poalele colinei…;dar PV în clădirile împăraţilor războiului nimeni n-a ascultat decât tăcerea.”(M.Sadoveanu,Roxelana) PV ,,Scuturate din crengi,…muiate de ploi,foile îşi vor statornici covorul lor,mereu,precum mereu tot PV PV PV alte flori vor răsări ca să fie culese de alte mâini,până va intra recele şi nepăsătorul fier al plugului în dumbravă.”(D.Anghel,Flori albastre) PV PV PV ,,Şi tot mergând pe gânduri şi tot plănuind,şi-aduse aminte de ştiucă.Scoase solzul,se uită şi se PV gândi la stăpâna lui.”(P.Ispirescu,Aleodor-Împărat) PV PV ,,Duduia Lizuca băgă de samă că toate jivinele,gângăniile şi paserile stăteau ca de marmoră în lumină,ascultând.”(M.Sadoveanu,Dumbrava minunată) PV PV ,,Ploaia nu izbucni dintr-o dată.Întâi o auziră deasupra pădurii căzând pe frunze,cu un tropot PV mărunt.Pe urmă se întinse deasupra câmpului,pisând iarba… PV PV

-Hai în pădure strigară oamenii din faţă…”(E.Barbu,Pe ploaie)

SUBIECTUL

,,Dar vremea trecea cu amăgele şi eu creşteam pe nesimţite,şi tot alte gânduri îmi zburau prin cap,şi alte plăceri mi se deşteptau în suflet,…şi dorul meu era acum nemărginit…”(Ion Creangă,Amintiri din copilărie)

,,Vin turcii!O,strigătul acesta a făcut să se înfioare fătul în pântecele mamei şi să se cernească lumina soarelui,în multe din zilele părinţilor noştri.Vin turcii! Această veste zbură ca pasărea..Codrii Teleormanului vuiră tainic.”(G.Galaction,Lângă apa Vodislavei)

,,Zdrobită-n praf,murea arama, Şi codrul chiotea,viteazul; Iar tu,frăţâne,mare meşter, Biruitor frângeai zăgazul.”(O.Goga,Oltul)

,,-Măi,Huţule! ia scrie-mi tu mie pe hârtie:cimpoi,vioară şi fluier. După ce Huţu scrise cuvintele,Budulea privi lung la ele,lung şi nedumerit,pentru că cimpoiul nu semăna deloc a cimpoi…”(I.Slavici,Budulea Taichii)

,,La Florii,mâţoşorii sălciilor se deschiseră şi în jurul lor începură a bâzâi albinele.Grădinile erau încă

întunecoase,numai

sălciile

revărsau

în

toate

părţile

plete

verzi-

gălbii.”(M.Sadoveanu,Primăvara)

,,Căzuse toamna cu ploi puhave…Oraşul mărunt şi rar…cădea în adormire.Zilele erau scurte,mohorâte,umede.”(Z.Stancu,Desculţ)

,,-He,he!Să fie sănătos dumnealui…d-apoi chiteşti dumneata că nu ne cunoaştem noi cu Ştefan a Petrei?”(Ion Creangă,Amintiri din copilărie)

,,Bogza …trecu femeii baltagul,prin latura mesei. Femeia îşi chemă flăcăul… -Gheorghiţă,ia vezi şi tu.Pare-mi-se că tot aşa-i ş-al tău.Numai că al tău abia a ieşit din foc şi de sub ciocan.Acestalalt e mai vechi şi ştie mai multe.”(M.Sadoveanu,Baltagul)

,,..unii spuneau că împăratul Roş…nu se mai satură de a vărsa sânge omenesc;alţii spuneau că fata lui este o farmazoană cumplită şi că din pricina ei se fac atâtea jertfe.”(Ion Creangă,Povestea lui Harap-Alb)

,,Pe-aici şi-a întins pod peste Dunăre…nebiruitul Sinan-Paşa…Pentru fericirea neamului nostră,domn în Ţara Românească era Mihai Viteazul.”(Al.Vlahuţă,România pitorească)

ATRIBUTUL

A.subst. ,,A doua zi ,Boţoghină porni spre spitalul din Udup.Înainte de plecare el scoase din brâu un teanc A.subst. A.adj. de hârtii,alese două de câte o mie şi i le întinse femeii.”(Marin Preda,Moromeţii) A.subst A.subst. ,,De tropotele jucătorilor se hurduca pământul.Zecile de perechi bat someşeana cu atâta A.subst. pasiune,că potcoavele flăcăilor scapără scântei…”(Liviu Rebreanu,Ion)

A.subst. A.adj. ,,Flăcăii ceilalţi pe dată s-au făcut nevăzuţi, iară noi copiii ne-am întors plângând pe la casele A.adj. noastre.”(Ion Creangă,Amintiri din copilărie) A.adj.

A.adj.

,,Pe lespezile calde,şopârle aurii,culcate la soare,clipesc somnoros din ochi,ascultând şuierul A.adj. A.subst. adormitor al apei.”(Al.Vlahuţă,România pitorească) A.adj. ,,Seca Lenca nu ne dădea lumânare,ci trebuia să ne cumpărăm noi din banii noştri.Pentru ca să nu A.adj. A.adj. fie nici o supărare,avea fiecare lumânarea sa şi dacă astăzi învăţam la lumânarea mea,mâine luam A.adj. pe a ta…”(I.Slavici,Budulea Taichii) A.adj.

,,Astăzi,el (Rucărul) are…o primărie foarte mare, un hotel cum nu se mai poate arăta alt sat din A.subst. A.adj. A.adj. A.adj. România, o frumoasă şi lungă plimbare pe lângă râuleţul prins în maluri îndreptate şi pietruite şi A.adj. A.subst. A.adj. foarte multe case de o gospodărie aleasă.”(N.Iorga,Privelişti din ţară)

A.adj. A.subst. A.adj. ,,Când citim în vechea carte a istoriei străbune A.subst. A.adj. A.adj. A.adj. Virtuţi mari,ilustre fapte ale naţiei române, A.adj. Care inimă stă rece?Care suflet nemişcat?”(Gr.Alexandrescu,Unirea Principatelor) A.subst.gen.

A.adj.

,,Aici soarbe Trotuşul,din dreapta undele Oituzului şi ale Caşinului,din stânga şuvoiul zbuciumat al A.subst.gen. Tazlăului…”(Al.Vlahuţă,România pitorească) A.subst.gen. A.subst.gen. ,,Mă gândesc câteodată că bronzul clopotelor cuprinde istoria omenirii.Stau în amurg şi ascult A.adj. A.subst.gen. A.adj. dangătele rare,solemne,ale clopotului…şi parcă se deschid pagini măreţe în inima mea şi-n vreme.”(E.Camilar,Clopote în amurg) A.subst.gen.

A.adj.

A.adj.

A.subst.gen.

,,Luna trecuse de pe crestele Parângului peste pădurile întunecate…Marile umbre ale munţilor se A.subst.gen. A.adj. mişcau mereu alunecând pe întinderea zăpezilor albe.Alte umbre A.adj. A.subst.gen. A.pron. mici,tremurătoare,efemere,arătau existenţa omului şi a dramei lui…Flăcările proiectau umbra lui A.subst.gen. Onisia până la brâu.”(Geo Bogza,Moartea lui Iacob Onisia)

COMPLEMENTUL

,,Când au ieşit la câmpie,Nicoară a ascultat zvonul zărilor,a privit cu ochii pierduţi în depărtare năgara care-şi înflorea spicul de mătasă albă.”(M.Sadoveanu,Nicoară Potcoavă)

,,Tuţuienii,veniţi din Ardeal,…sunt vestiţi pentru teascurile de făcut oloi.”(Ion Creangă,Amintiri din copilărie)

,,Când fu destul de mare,puse să-i facă un buzdugan de fier,îl aruncă în sus de despică bolta cerului,îl prinse în degetul cel mic şi buzduganul se rupse în două.”(Mihai Eminescu,Făt-Frumosdin-Lacrimă)

,,-...Să nu cumva să faceţi pozna să deschideţi,că-i vai de noi!Asta nu-i mămuca.Eu o cunosc după glas:glasul ei nu-i aşa de gros şi răguşit,ci-i mai subţire şi mai frumos! Auzind acestea,lupul se duse la un fierar şi puse să-i ascută limba şi dinţii pentru a-şi subţia glasul...”(Ion Creangă,Capra cu trei iezi)

,,Ţugulea...aduse buzduganul său şi lovi pe zmeu...,apoi îi tăie capul,îi luă armele...şi plecă înaintea zmeului cel mijlociu.”(P.Ispirescu,Ţugulea,fiul unchiaşului şi al mătuşii)

,,Schimbul de cuvinte mai învioră pe Titu Herdelea.Coti la stânga...Îi venise în minte să facă mai întâi o vizită învăţătorului. ...Chiar în colţ vâzu cârciuma...cu uşa deschisă larg.Văzând pe Titu,cârciumarul salută foarte respectuos.”(Liviu Rebreanu,Răscoala)

,,Mihai atunci se aşază...la capul podului spre a întâmpina pe Sinan,trimite pre căpitanul Cocea cu 200 de unguri...ca să ia pe vrăjmaş pe la spate,şi Albert Kiralz aşază cele două tunuri...într-o bună poziţie şi stă gata a trăsni pe duşman...”(N.Bălcescu,Românii supt Mihai-Voievod Viteazul)

,,-Dacă e vorba de dreptate-zise judecătorul-apoi fă bine de înapoieşte un leu istuilalt,care spui c-a avut trei pâni.”(Ion Creangă,Cinci pâni)

,,Dar până atunci na-ţi o palmă,ca să ţii minte ce ţi-am spus.Băgat-ai în cap vorbele mele?”(Ion Creangă,Povestea lui Harap-Alb)

,,Şi-a umplut pipa,a scăpărat aprinzănd tutunul,afumându-i atât pe cei bucuroşi,cât şi pe cei mânioşi şi s-a ploconit cătră adunare.”(M.Sadoveanu,Nicoară Potcoavă)

PĂRŢI DE VORBIRE NEFLEXIBILE

ADVERBUL

I.

CLASIFICARE:

1)După înţeles: -de mod-agale, alene; - de loc-acolo, pretutindeni; -de timp-mâine , ieri, luni; 2) După alcătuire-simple- aşa, dimineaţa; -compuse- ieri-dimineaţă, mâine-poimâine; 3)Dupa provenienţă- propriu-zise- aici, mâine; -obţinute prin derivare cu sufixe-româneşte, englezeşte; -obţinute prin conversiune- din adjective-frumos, urât; -din verbe la participiu-răspicat; -din substantive –vara, luni; II.

GRADE DE COMPARAŢIE –Pozitiv; -Comparativ : de inferioritate; de egalitate; de superioritate;

-Superlativ - relativ: de superioritate; de inferioritate; -absolut; III. FUNCŢII SINTACTICE -Complement circumstanţial-de loc, mod şi timp; -Atribut adverbial; -Nume predicativ;

PREPOZIŢIA

I.

CLASIFICARE

1.După alcătuire –simple-pe , în; -compuse -de la , pe lângă; 2.După provenienţă- propriu- zise; -provenite din alte părţi de vorbire: din adverbe articulate- împrejurul, înaintea, deasupra; din substantive-graţie, mulţumită; din verbe la participiu-datorită,potrivit;

CONJUNCŢIA

I.

CLASIFICARE

1.După alcătuire: -simple- ca, să, iar, dar, ci; -compuse- ca să, ci şi, încât să; 2.După rolul lor în enunţ: - coordonatoare-leagă părţi de propoziţie şi propoziţii de acelaşi fel: şi, iar, dar; -subordonatoare –leagă propoziţii subordonate de regente: dacă, fiindcă, ca , să;

INTERJECŢIA

I.

CLASIFICARE

1. După alcătuire- simple- vai, au, uf; -compuse- hodoronc-tronc, trosc-pleosc; 2.După ce exprimă- stări sufleteşti: ah, of, ura; -senzaţii: brrr, au; -adresare: măi, fă, bre; -imită sunete sau zgomote din natură: miau, tic-tac, baldabac; - atrag atenţia: iaca, iată, uite;

FUNCŢII SINTACTICE:

1.Nume predicativ-E vai de tine! 2.Interjecţiile predicative au funcţia sintactică de predicat verbal.