Planuri de Ingrijire 2

 

Boala inflamatorie pelvina DEF. reprezinta infectia inalta a tractului genital superior si cuprinde: -

endometrita

-

metrita

-

salpingita

-

ovarita

-

anexita

-

pelvi-peritonita

-

celulita pelvina dupa evolutia clinica: •

acuta- se refea mai ales la infectiile anexiale si sechelele acestora

•

cronica- include entitatile de tip- hidroxalpinx, hidroxalpinx, infertilitate, aderente si algii pelvine

dupa momentul infectiei: •

•

 puerperala comuna

BIP este o boală a femeilor tinere (1-!" ani#, de obicei ca rezultat al unei B$%& există 'i cazuri iatrogene

Agenţii patogeni implicaţi în infecţiile genitale înalte  )eisseria gonorrhoeae gonorrhoeae sau *hlamidia trachomatis&streptococ trachomatis&streptococ betahemo betahemoli-tic, li-tic, streptococ B, stafilococ auriu, +s-cherichia +s-cherichia coli, Proteus mirabilis, lebsiella, enterococ bacteroides, bacteroides, b perfringens perfringens urerea este constantă .n formele acute ale BIP /re /re sesdiul .n abdomenul inferior 'i pelvis, iradiază .nspre lombe 'i coapse +ste de obicei intensă, este agravată de mers 'i calmată prin repaus 0ebra este de regulă .naltă  23-456*, iar uneori este .nso7ită de frisoane 8eucoreea poate fi prezentă, fără a fi obligatorie /spectul le ucoreei poate să sugereze gonococia de exemplu 9etro-ragiile sunt posibile Pot să coexiste semne func7ionale de vecinătate: gre7uri, vărsături, constipa7ie, meteorism abdominal (probnd irita7ia peritoneală# sau  polachiurie,, disurie  polachiurie +xamenul clinic al abdomenului poate pune .n eviden7ă prezen7a perito-nismului  oarecare distensie abdominală 'i apărarea musculară cu sediul .n hipogastru hipogastru

 

$u'eul vaginal poate f i dificil, imposibil chiar, din cauza durerilor vii pe care le provoacă

Problemele pacientei: -

durere acută

-

anxietate

-

lipsa de cuno'tin7e

-

igienă pe personală de defectuasă

-

alterarea stării generale

-

alterarea imaginii de sine

-

sngerare vaginală

-

perturbarea stimei de sine

-

atin atinge gere reaa inte integr grit ită7 ă7ii ii fun func7 c7ie ieii 'i ro rolu lulu luii sexu sexual al

NE!"A DEF"#"$A%A

D"A&N!'$"# !B"E#$"E DE (N&%")"%E

 )+;evenirea la starea normală a uterului se nume'te involu7ie uterină +a se produce printr-un proces proces progresiv foarte rapid .n primele două săptămni apoi mai lent>efacerea colului uterin .ncepe imediat după na'tere upă O-D zile colul are o rezisten7ă fermă I@I$  precară din cauza cauza deficitului motor si

Pacientul să

- discut cu pacientul despre efectuarea igienei personale,

Pacientul acceptă

 prezinte

 proteAndu-i  proteAndu -i intimitatea cu un un paravn

aAutorul asistentei,

tegumentel'i

- asigur temperatura .n salon de !5-!!6*

astfel prezintă

constrngerii constrnge rii fizice mucoase curate

- pregătesc materialele necesare pentru efectuarea toaletei tegumente si mucoase

manifestată prin incapacitatea incapacitat ea de a

 pe toată durata durata spitalizării, sa fie

'i efectuez toaleta pe regiuni - zilnic controlez plaga, pentru a raporta medicului

curate, fără escare, iar   plaga nu prezintă prezintă

se spăla, de a se

capabil să .'i

 posibilele complica7ii complica7ii

infec7ii

.mbrăca,

satisfacă nevoile

- efectuez toaleta plăgii, după care aplic un pansament

dificultatea de a se

 personale,, să  personale

steril pe plagă

alimenta,

devină autonom

incapacitatea incapacitat ea de a

.n efectuarea

se deplasa la

.ngriAirilo de

toaletă

igienă

Amputația /mputa ția este procedeul chirurgical prin care se excizează un segment din por țiunea distală a membrului ezarticula ția presupune ca planul de excizie să treacă printr-o articula ție Pentru simplificare, ambele se numesc amputa ții /mputatul este persoana căreia i s-a suprimat o por țiune a membrului inferior sau superior 

 

*onstatăm amputa7ia membrelor inferioare atunci cnd .ntlnim următoarele boli: complica7iile diabetului zaharat (5-O5E din cazuri#, ischemia nondiabetică, nondiabe tică, cu infec7ie (!5E#, ischemia fără infec7ie (15E#, osteomielitele cronice ("E#, traumatismele traumatismele ("E#, afec7iuni ortopedice 'i neurologice ("-15E# *ei mai importan7i factori de risc ce conduc la amputa7ia extremită7ilor inferioa inferioare re sunt diabetul zaharat, fumatul 'i vrsta

%eeducare si aparatura - upa o amputatie, subiectul poate simti senzatii anormale care iau uneori forma de dureri intense: aceasta este algohalucinoza sau durerea membrului fantoma, care corespunde unei interpretari eronate de catre creier a senzatiilor nervoase ale bontului ca si cum ar proveni de la membrul, de fapt, amputat /mputatiile /mputatiile care pastreaza calcaiul, genunchiul sunt mai bine tolerate decat amputatiile de coapsa /mputatia membrelor inferioare la un subiect in varsta poate sa-l condamne la a zace in pat& in alte cazuri, si in functie de starea generala a amputatului,i, o proteza bine adaptata ii va permite sa regaseasca o viata sociala normala e asemene amputatulu asemenea, a, reeducarea bontului este intreprinsa imediat dupa amputare cu scopul de a obtine o cicatrizare satisfacatoare a tesuturilor si de a pregati membrul pentru aparatura

Problemele pacientului: -

diminuarea mi mi'cărilor 

-

dureri osoase

-

di difi ficu cult ltat atee de de aFs aFsii aco acord rdaa iing ngri riAi Airi ri de ig igie ienă nă

-

difi dificu cult ltat atee ddee a se im imbr brăc ăcaa ssau au dezb dezbră răca ca

-

alterart rteea ssttării ge generale

-

tulburări de comunicare

-

insomnie *onstipa7ie

 

NE!"A DEF"#"$A%A

D"A&N!'$"# DE (N&%")"%E 1 /lterarea

!B"E#$"E

"N$E%EN*""+E A'"'$EN$E"

EA+,A%E

Pacientul să

- asigur o pozi7ie fiziologică comodă a membrelor

urerea a fost

9I%*/ %I / /;+/ mobilita7ii fizice,

 prezinte

 pacientuluii  pacientulu

calmată par7ial, apoi

< B=)/ P/

legată de deficitul motor manifestat

diminuarea durerii, să

total prin - schimb pozi7ia pacientului, pacientului, evit imobilizarea imobilizarea administrareaa de - asigur confortul 'i men7inerea men7inerea pacientului .ntr-o stare de administrare

 prin durere,

efectuezee mi'cari efectuez

igienă perfectă

incapcacitatea de

active si pasive cu - verific lenAeria de pat 'i corp pentru a fi curată, uscată 'i

mi'care voluntară,

membrele

 bine .ntinsă pentru pentru a evita escarele escarele de decubit decubit

diminuareaa for7ei diminuare

neafectate

- administrez medica7ia prescrisă de medic: analgezice,

 )+;I*isc de infec7ie a

'i calitativ Pacientul să nu

PA'$%A

tegumentelor din cauza

 prezinte

 bolnavuluii , sesiznd manifestările  bolnavulu manifestările cutanate cutanate  %e  prezintă

$E&,EN$E+E

 pruritului manifestat manifestat

suprainfec7ii suprainfec 7ii ale

analizează confortul pacientului prin

suprainfec7ii suprainfe c7ii ale

#,%A$E '"

prin grataAul leziunilor leziunilor

mucoaselorr 'i mucoaselo

combaterea pruritului cu lo7iuni de alcool

mucoaselor 'i

/sistenta supraveghează tegumentele

Pacientul nu

#,%A$E '"

 prin grataAul leziunilor leziunilor

mucoaselorr 'i mucoaselo

combaterea pruritului cu lo7iuni de alcool

mucoaselor 'i

"N$E&%E

 pruriginoase  pruriginoa se

tegumentelor

mantolat , se educă pacientul privind păstrarea

tegumentelor 

 

igienei personale pentru a preveni infec7iile  %e .ncuraAeazăă bolnavul 'i se insistă .n efectuarea .ncuraAeaz .ngriAirii cavită7ii bucale 

NE!"A DE A

Poten7ial de infec7ie sau

Prevenirea

- monitorizez atent copilul 'i observ apari7ia unor $ratamentul primit de

E"$A

complica7ie cauzat de

complica7iilor,

complica7ii

copil este

PE%"#!+E+E

deficien7a sistemului

temperatura

- la indica7ia medicului medicului administrez tratamentul

corespunzător 'i

cre'terea rezisten7ei rezisten7ei organismului organismului imunitar, manifestat prin copilului să fie .n  pentru cre'terea slăbiciune,, respira7ie slăbiciune

limite normale,

.ngreunată,, tuse, febră .ngreunată

complica7iile căile respirtorii să  prevenii complica7iile fie permeabile

- asigur repausul la pat cel pu7in O zile pentru a

evolu7ia bolii favorabilă

- supraveghez periodic func7iile vitale: respira7ia, temperatura,, circula7ia ct 'i func7iile vegetative temperatura - observ starea generală a copilului - apreciez orice schimbare .n comportmentul copilului - informez medicul .n cazul unor simptome neobi'nuite, neobi'nuit e, persistente 'i grave - administrez la indica7ia medicului tratament conform simptomatologiei - hidratez copilul corespunzător cu ceai, lapte

'pondilita anc4iloant2 %pondilita anchilozantă (spondMlos  vertebră, anUMlos curbat# este o boală inflamatoare cu afectarea predominantă a scheletului axial 'i obligatorie a articula7iilor sacroiliace, capabilă să intereseze, cu frecven7ă 'i gravitate diferite, articula7iile periferice (apendiculare# 'i să realizeze  poten7ial o gamă largă de determinări determinări extraarticulare extraarticulare %pectrul clinic se .ntinde de la o simplă boală pelviană (sacroileita# pnă la o suferin7ă multisistemică gravă 'i progresivă .ntre aceste extreme situndu-se numeroase subseturi clinice care nu se exclud reciproc in aceste motive,

 probabil că defini7ia defini7ia sintetică sintetică 'i comprehensivă comprehensivă a spondilitei spondilitei anchilozante anchilozante ar trebui trebui să fie aceea de de sacroileită bilaterală bilaterală simptomatică simptomatică +tiologia spondilitei anchilozante este necunoscută iar patogeneza continuă să rezerve numeroase semne de .ntrebare, .n ciuda eforturilor  ultimilor ani de a descoperi fapte 'i a le asambla .n teorii cu oarecare 'anse de credibilitate Pe baza datelor cunoscute 'i prin analogie cu alte boli  

din grupul reumatismelor inflamatoare cronice, .ndeosebi poliartrita reumatoidă se presupune că boala este rezultatul unei predispozi7ii predispozi7ii genetice care se exprimă, .n urma interven7iei unor factori de mediu foarte probabil infec7io'i, .ntr-o serie de perturbări imunologice cu poten7ial inflamator %pondilita anchilozantă este o boală cu debut caracteristic la vrstă tnără, care continuă să greveze sănătatea cu un grad de disabilitate 'i chiar  de imobilitate severă pnă la sfr'itul vie7ii ;rsta medie la care se instalează primele manifestări este de !O de ani, cu apogeul (D5E din cazuri# atins .ntre 1"-!4 ani 'i 15E din cazuri debutate .nainte de pubertate ezvoltarea manifestărilor caracteristice bolii poate fi urmărită de-a lungul a  patru perioade: perioade: prodromală, prodromală, de debut, debut, de stare 'i finală finală I 9anifestările prodromale 9anifestările prodromale ale spondilitei anchilozante sunt caracteristice 'i nu lasă să se .ntrevadă dezvoltarea ulterioară a suferin7ei fiind, de cele mai multe ori, etichetate banale +ste vorba de dureri fugace, migrante, percepute de bolnav la nivelul spatelui, al lambelor, .n fese sau .n coapse /lteori /lteori acuzele se prezintă ca mialgii vagi cu tendin7ă la interesarea inser7iilor sau a Aonc7iunilor miofasciale Gn acest stadiu pacien7ii sunt eticheta7i adesea ca suferind de sindromul fibrozitic 'i li se prescrie un tratament .n consecin7ă, fără să recurgă la un minim de investiga7ii complementare II ebutul ebutul anchiloza anchilozante ntemarcat este insidios .n D5E dindirect cazurisau 'i media intervalului se scurge la stabilirea diagnosticului lui oscilează .ntre O-1! lunispondilitei ebutul acut poate fi de un traumatism indirect l coloanei care vertebrale, carepnă a fost eviden7iatdiagnosticu la 4-OE dintre bolnavi, dar probabil este .ncă frecvent /u fost citate observa7ii .n care factorul mecanic a ac7ionat asupra unei articula7ii periferice, chiar distale, care a devenit dureroasă 'i tumefiantă, manifestări care au persistat timp .ndelungat, pnă la dezvoltarea dezvoltarea sindromului inflamator la nivelul scheletului scheletului axial 8a aproape !5" din femeile spondilitice debutul este marcat de o sarcină < interpretare posibilă este aceea că stresul mecanic, inclusiv cel legat de purtarea sarcinii 'i parturi7ie, nu reprezintă de fapt un veritabil factor declan'ator, declan'ator, ci evenimentul evenimentul care atrage aten7ia asupra unor manifestări care altfel ar fi trecut neobservate neobservate %ub aspectul manifestărilor clinice, debutul spondilitei anchilozante anchilozante poate fi: axial, periferic, entezitic 'i visceral Gn "E din cazuri spondilita anchilozantă .ncepe cu simptome rahidiene, cea mai frecventă manifestare fiind lombalgia de tip inflamator al cărui substrat este sacroileita 9ai rar .ntlnite sunt lombalgiile lombalgiile de tip aparent mecanic cu sediu central lombare de la debutul spondiliteiă anchilozante o rela7ie+xamenul insolită cu efortul:.napar sau sunt de repaus, nu se intensifică efectivurerile cu efortul, ci dimpotrivă, se ameliorează amelioreaz la mobilizarea mobilizareprezintă a segmentului obiectiv această etapăagravate a evolu7iei spondilitei anchilozante anchilozan te este negativ sau oferă pu7ine date& o discretă rigiditate a coloanei lombare, .ndeosebi la .nclinare laterală, contractură paravertebrală 'i diminuarea lordozei fiziologice, toate mai accentuate diminea7a 'i putnd dispare peste zi ebutul articular extrarahidian este .ntlnit .n 1"-!"E din cazuri, mai ales la copii 'i femei e cele mai multe ori, este .ntlnit aspectul de oligo- sau poliartrită acută febrilă, persistentă, persistentă, cu interesarea articula7iilor articula7iilor mari ale membrelor inferioare 'isau mici ale minilor minilor

 Debutul ente!itic pur al spondilitei anc"ilo!ante se re!um# aproape e$clusiv la la talalgii tenace% care sunt &nt'lnite &n apro$imativ ()* din ca!uri+ ca!uri+  ,ai rar% boala se instalea!# instalea!# cu una dintre determin#rile sale viscerale: uveit#% insuic insuicien-# ien-# aortic#% cavita-ie pulmonar#+  .n aceast#&na!# a evolu-iei% la tabloul clinic local se pot asocia asocia maniest#ri de ordin general: astenic% astenic% anore$ie% subebrilit#-i% sc#dere mod moderat# erat# greutate+

 ///+ Perioada de stare

 

(+ 0c"eletul a$ial a /rticula7iile sacroiliace (stadiul pelvian# %acroileita bilaterală este manifestarea care marchează de cele mai multe ori debutul spondilitei anchilozante 'i, după maAoritatea autorilor  marUerul bolii >ecunoa'terea sa pe baza criteriilor clinice .ntmpină unele dificultă7i din cauza unor motive obiective 'i subiective: situa7ie anatomică profundă a articula7iilor 'i relativă inaccesibilitate a examenului obiectiv, planul neregula neregulatt simptomatologie comună 'i u'or de raportat la rahitismul lombar 'i articula7iile coxofemurale, coxofemu rale, importan7ă fiziologică aparent redusă.mbracă aspectul, anterior descris, al lombalgiei Aoase de tip urerea spontană de origine sacroiliacă .n cadrul spondilitei anchilozante inflamator 8a examenul obiectiv se poate constata o u'oară 'chiopătare (eschivarea pasului pe partea predominant afectată#, prezen7a unor noduli fibrotici (`miogelozeJ#, (`miogeloz eJ#, lipsi7i de relevan7ă .n acest context 'i sensibilitate la presiune .ntr-un punct situat imediat sub spina iliacă posteroinferioară, la nivelul celei de-a treia găuri sacrate, sau medial fa7ă de cea posterosuperioară, de semnifica7ie incertă  b *oloana vertebrală vertebrală lombară lombară (stadiul lombar# lombar# /fectarea coloanei lombare .n cursul spondilitei anchilozante nu apare aproape niciodată izolată Pe plan subiectiv, bolnavii se plng de dureri lombare de intensitate moderată sau mare, .nso7ite de o senza7ie particulară de .n7epenire (redoare matinală#, care de regulă nu duce la limitarea activită7ii motorii /desea răsucirea aplecarea 'i ridicarea de greută7i nu pot fi făcute dect cu pre7ul unor intense putnd Iradierile sunt posibile direc7ii: spre`fixatăJ coloana dorsală 'i torace sau .n coapse Pe măsură ce boala se .nveche'te durerea scadedureri .n intensitate, dispărea cu totul .n .n două faza de anchiloză 8a examenul obiectiv, se constată mai .nti dispari7ia lordozei lombare fiziologice 'i apoi deformarea .n cifoză Palparea profundă 'i percu7ia  provoacă durere, iar mi'cările sunt limitate .n toate direc7iile =n aspect caracteristic este cel observat cnd bolnavul este solicitat să se aplece .n fa7ă: `mi'carea se face dintr-o bucatăJ, cu derularea vizibilă la nivel superior, .n contrast cu rigiditatea relativă a segmentului lombar inferior Problemele pacientului: rahialgii cervicacale& lombalgii& altralgii localizate la nivelul genunchiului stg, 'old drept& parestezii la nivelul labei dr& redoare matinală& palpita7ii &constipa7ie

 )+;/

I/?)I@I>+

+ +

 )+;I*;+)YII

Bolnava se deplasează

osoase , tasărilor osoase,

măsurile de securitate

manifestată prin căderi, răniri

- instalez bolnava .n salon .n func7ie de  griAă la mers starea sa

 

- familiarizez bolnava cu mediul spitalicesc - indepărtez din Aurul bolnavei obiectele de care se poate impiedica, tăia - rog bolnava să sune la sonerie să ceară aAhutor cnd dore'te să se deplaseze - aAut 'i suplinesc bolnava .n satisfacerea nevoilor organismului

 )+;