Planul Director de Sistematizare

rd. 0 R.

1110LIOTECA IIRDANISTICA

No._33

RIMARIA MUNICIPTULUI BUCURES'T1 OMITETUL DE LUCRU AL PLANULUI DE SISTEMATIZARE

PLANUL DIRECTOR DE

SISTEMATIZ ARE REZUMAT AL MEMORIULUI JUSTIFICATIV

INTOCMIT DE:

Arh. DUILIU MARCU Arh.

G.

Arh.

R. BOLOMEY

M. CANTACUZINO

DAV1DESCU T. RADULESCU

Arh. I.

Ing.

INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMANIEI, BUCURF,:STI STR. N. FILIPESCU 23.

www.dacoromanica.ro

1

111. 0, 11.

BIBLIOTECA III1BANISTICA"

No. 33

1

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCUR E,$TI

PLANUL DIRECTOR DE

SISTEMATIZ NRE REZUMAT AL MEMORIULUI JUSTIFICATIV

iNTOCMIT DE: Arh. DUlLIU MARCU Arh. G. M. CANTACUZING

Arh. 11.130LOMEY Arh. I. DAVIDESCU lug. T. RADULESCU

INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMANIEL BUCURESTI STR. N. FILIPESCU 23.

www.dacoromanica.ro

I.

',11

oe!k4. V...-014$ .

ectiftk:

4.°4

,AkA

4

7'.44

0.1,

11:4CE 4'

La prima/. istui lui Bucure§ti functioned:. -za Inca din anul 8, >. Irma in aceasta zona centrala (un fel de «city») s'ar permite inaltimi mai mari deck cele obi§nuite. f) Zona industrialii, este destinati exclusiv industriei, cu interdictia de a fi locuita cu exceptia di, rectorilor de intreprindere §i a personalului de paza indispensabil. Zona se imparte in doua: zona saluj brii, mai aproape de ora§, §i zona insalubra situata la oardcare departare. Un regulament special ar cla:

.

www.dacoromanica.ro

23

sifica industriile in doua categorii corespunzatoare. g) Zone speciale. Acestea cuprind diverse institutiuni, cari scapa unei reglementari generale, §i sunt

a se determina dela caz la caz. Astfel sunt: zona militarl, zona C.F.R., cartiere de invatamant, spitalele, cimitirele, targurile §1 pietele de alimente, etc.

h) Zona spatiilor libere, descrisa ceva mai departe.

VI. CLASE DE CONSTRUCTIUM.

,

Comitetul de lumen a anexat la planul director de sistematizare o schema de regulament de constructiuni, in care prevede impartirea teritoriului intreg al municipiului, in 6 clase de construcciuni, cari corespund unor anume prevederi in ce prive§te inatiinea de dat constructiilor, procentul de suprafag construibil, dintr'o parcela, precum §1 alte prescriptii relative la marimea curtilor, prospectul necesar in fata ferestrelor, etc. Se prevede o densitate de constructie ce merge crescand dela periferie catre centru, Inland seama de destinatia constructiilor, de largimea strazii, in sfargit de valoarea medie a terenului. Astfel, se merge gradat dela 2 caturi in

zona rurala §i 5% teren construit inteo parcela, pana la 70% teren construit in zona comerciala §i 24 m. Inaltime, permitand pana la 8 caturi. Prin

-

clasificarea intocmita, se prevede in general, o ra. rificare a constructiilor, cari lasa astazi curti prea mici, nehigieniCe. Regulamentul actual, intocmit in anul 1928 permite o prea mare utilizare a terenutilor pentru constructii, lasand curti prea mici, ceea., www.dacoromanica.ro

24

ce constitue un mare defect din punctul de vedere al igienii. Din aceasta cauzi vedem cum se construesc case inalte de 7-8 etaje cu camere care nu au lumina de cat din adevarate puturi uncle nu patrunde soarele. Mirosul lazilor de gunoae §i al bucatariilor, praful covoarelor scuturate, lipsa de primenire a aerului, formeaza in aceste curti prea mici inconjurate de cladiri inalte, o atmosfera irespirabila, neigienica, care patrunde §1 in interiorul locuintelor. Aproape nu mai exista ora§ in apus, care sa permita curti a§a de mici ca regulamentul de constructii din Bucure§ti, de aceia am propus marirea curtilor §i mic§orarea procentului de suprafata construibila dintr'un lot. Prin aceasta masura propusa de noi, in viitor locuitori vor trai in mai bune conditiuni de igiena (aer, lumina, soare) §i vor profita de intinderea excesiva a ora§u.lui. Totu§i, un calcul aproximativ arata Ca, cu toata aceasta rarificare, Bucure§tiul poate confine in aglomeratiunea urbana,

circa 1.300.000 locuitori, iar in panne suburbane Inca 500.000, in total 1.800.000, cifra ce dupa toate probabilitatile nu poate fi atinsa nici in 50 ani. S'ar putea emite obiectiunea ca trebuiau restrinse zonele clàdibile §i mai mult. Aceasta insa nu este posibil pentruca perimetrul acestor zone cladibile a trebuit sa constitue «anvelopa» tuturor palcurilor cladite, uneori foarte razIelite, lasand intre ele spaii necladite earl au trebuit sa fie inglobate.

VII. SPATII VERZI, TERENURI DE JOC.

Toata lumea este de acord asupra importantei plantapilor §i torenurilor de joc in viola unui ora§; toata lumea recunomte ca Bucure§tiul are foarte pu.

www.dacoromanica.ro

-

25

tine spatii verzi §i cele existente foarte ran repartizate. Daca se socotegte ca raza de influenta prac-Rica a unei gradini nu trece de 1.200 m. adica circa

15 minute de mers pe jos, se poate vedea dintr'o reprezentare grafica ca numai jumatate din numarul locuitorilor ora§ului pot beneficia de spatiile verzi existente, de§i acestea sunt Inca cu totul insuficiente. Pentru a se remedia acest rau, in planul director de sistematizare s'a prevazut un intreg sistent de spatii verzi gi de terenuri de joc. In acest sis-

= se prevad intai mici squaruri precum gi «gradini de copii mici» §i terenuri de joc pentru copii de gcoli primare, apoi gradini §i parcuri urbane, paralel cu terenuri de joc pentru elevi de §coli secundare, in sfargit, parcuri mari §i paduri in raza municipiului, terenuri de sport regionale pentru ndulti §i un mare centru sportiv pentru mari reumiuni sportive nationale §i internationale. S'au mai prevazut alei §i fagii plantate, condufind spre parcuri sau legand pareurile intre ele. S'a renuntat la ideia unei centuri de plantatie de mare latime la periferia oragului, ea fiind nerealizabila prin cheltuelile enorme ce ar ocaziona, gi ineficace ca efect hygienic grin marea departare de unele cartiere. S'a preferat in locul unei centuri uniforme, trecand peste cartiere cladite, a se crea palcuri compacte de verdeata in diferite terenuri virane, §i inaintand ca ni§te pinteni spre centrul oragului. Toate aceste palcuri sunt legate prin fii verzi, de dimensiuni variabile, dupa posibilitiJe locale.

In felul acesta, pe langa complectarea «Parcului National», s'au prevazut divene parcuri: intre §os. Cotroceni §i valea Dambovitei, pe terenurile Muni. www.dacoromanica.ro

-- 26 eipiului, a Pirotechniei §i a clitorva proprietiti particulare, In cfimpul Caraca§ (lang Regie); in groapa Cutarida (gos. Colonel Ghica) ; pe locul hipodromului Floreasca §i velodromului T. R. 0. B.; grAdina Tei mArit'A, la gara Obor-Tfirgul Mo§ilor; la sud de §os. Iancului (Vatra Luminoasa) Gropile Ganovici, etc.; dela Str. Turturele spre Dude§ti; Valea Plângeirii u Dealul Piscului, Oita' la vAcire§ti; dealul Arsenalului, grAdina Mare§alului Fillpeacu; la piata Sf. Elefterie; terenul Soc. de dare

.

la semn, al fabricei Gib, Vaal la Azilul Elena Doamna, etc.

In afara aglomeratiunei s'a prev-izut amenajarea ca pare a aproape totalit4ii malurilor lacurilor formate de rfiul Colentina, a malurilor Dambovitei in amonte gi in aval de Bucure§ti, precum gi a piidurii ifineasa pini la linia forturilor. Apoi se recomandi amenajarea ca paduri §i parcuri comunale a padurilor §1 lacurilor dela Cernica, Ciorogarla, Pusnicul §i Pantelimon, etc. i.

.

Totalul plantatiunilor in interiorul aglomeratiunei urbane s'ar ridica la circa 1.672 ha. ceeace revine, pentru o populatie viitoare de circa 1.300.000 locuitori, la aproximativ 13 mp. de cap de locuitor.

Totalul plantatiunilor exterioare s'ar ridica la circa 6.516 ha., ceeace, pentru o populatie viitoare

- de circa 1.800.000 (Cuprins suburbanele) ar reveni .

la circa 38 mp. de cap de locuitor, cifril satisficgtoare, dar nu exagerat cci sunt larg dephite de unele orage strine. .

;

!!.

(eV'

www.dacoromanica.ro

.

27

VIII. CIRCULATIA.

;

,

7

Pe harta Europei, Buctire§tii sant cel mai mare ora§ din sud-estul continentului, in afara de Buda-

pesta, §i poate avea un rol din cel mai mare in aceasta parte a lumei. Nu trebue sk pierdem din vedere faptul acesta.

Pe la noi ar trece traficul nord-sud al Europei rkskritene; tot pe aici ar putea duce o ramuri a liniilor aeriene Europa-Asia, Anglia-India, RusiaPeninsula Balcanick, etc. Existä numeroase proecte internalionale de autostrade §i de linii aeriene care trec prin Bucure§ti. In ceeace prive§te situatia capitalei pe harta tk-

rii, a§ezarea ei la marginea de sud a Orli face ca cele mai importante &Ai de comunicalie sk duck spre nordul ora§ului.

;, ::

.

.

.

1. CALEA FERATA.

.

Capita la este deserviti insuficient de cäile ferate. In partea de sud-est nu avem girl pentru marfuri §i pentru industrie; girlie §i liniile existente sant la acela§ nivel cu strazile; nu este o gark de eoletkrie; nu sant girl. de formatie, etc. Existi circa 60 de incruci§kri ale liniilor ferate .

cu strazile oraplui §i toate sant pasaje de nivel. Circulatia cu exteriorul este opriti gi periclitati de trecerea trenurilor de marla gi cAlktori. Suprmarea incruci§krile la nivel e absolut necesara dar ar costa trei sferturi de miliard. De aeeia comitetul preconizeazA o transformare radical a. a cailor ferate la Bucuregti, prin a§ezarea liniilor noi la alt nivel de . _

.

www.dacoromanica.ro n

28

-cat solul, lucrare ce se va face bineinteles cu timpul, dar la care vom ajunge in mod fatal, cum s'a facut in toate oragele mari din apus. .

a) Traficul indepartat de ealatori..

Gara de Nord a fost transfonnata a§a cum a fost transformata, astfel ca satisface cerintelor pentru 20-30 ani, degi prezinta uncle insuficiente chiar de pe acum (peroane prea scurte; plan incurcat provenit din eirpitura unei cladiri vechi). Solutia radicalâ ar fi linia care si traverseze oragul dealungul Dambovilei, prevazuta cu mai multe gari, in genul liniei care trayerseaza Berlinul. Pela Grozave§ti ar intra in ora§ liniile dela Ploe§ti, Titu gi noua linie Rogiori; pe la Abator ar intra in ora§ liniile Giurgiu, Oltenita, Constanta gi noua linie Urziceni, Brila, Basarabia. De oarece posibilitalile de infaptuire sant foarte indepartate, nu am prevazut in plan aceasta solutie, ci am lasat numai posibilitatea deschisa. Pana atunci capitala ramane in situalia actuala, cu unele imbunataliri. b) Modificriri i complectari de linii ferate. In proem propunem suprimarea liniei Mogogoaia-

'0bor care trayerseaza cartierul Tei la nivelul strazilor gi inlocuirea cu o linie care sa ocoleaseii pela gara Pantelimon iar gara Obor sa ramana gara terminus.

.

De asemeni mentinem in proect linia noui Obor, Vacaregti, Filaret; cu garile Cioplea, Vacaregti, Pro.

www.dacoromanica.ro

4

29

gresul §i cu legatura la Abator cu viitorul targ devite. Ar folosi la inchiderea inelului de cale ferata in jurul ora§ului §i la deservirea cartierelor industriale care ar lua na§tere in aceste parti ale orasului.

Linia existenta Gara de NordDealul Spirei Filaret, ar fi mutata mai spre apus unde se poate construi dupa principii moderne. Este bine inteles c nici o linie §i nici o gara nu va putea sa. mai ramana la acela§ nivel cu solul. Liniile se vor arza in rambleu sau in tranre dupa . situatiile locale.

Prin aceste linii noi, s'ar irnbunatati trafkul de In&funi §i s'ar deservi industria. Pentru coletarie, proectul prevede o gara de Cole-

tarie pe terenul cailor ferate de pe malul stang al Dambovitei in fata Uzinelor Comunale Grozave§ti.

c) Pentru traficul apropiat: legatura oraplui cu satele invecinate §i Cu regiunea inconjuratoare, nu. propunem cai ferate de infiintat pentruci astazi, in epoca_automobilului astfel de cai ferate vicinale nu mai sunt rentabile.

Propunem pavarea tuturor §oselelor care leaga ora§ul cu exteriorul §i servicii organizate de autobuze.

Dar lasam deschisa totu§i §i posibilitatea de infiintari de cai ferate vicinale, rezervindu-le teren

dealungul arterelor de penetratie, in caz daci in viitor se va ajunge la aceasta solutie. Galea ferata a forturilor ramane cum e, ca o rezerva pentru caz de razboi, §i poate §i pentru alte utilizari ce s'ar ivi cu timpul. t, .

d) Metropolitane. Prin metropolitane nu ;meltgem portiuni de linii de tramvae trecute in tunel i. www.dacoromanica.ro

30

nici ci ferate pentru trafic indepartat, trecute iaiarhi in tunel. Metropolitane sant linii ferate pentru trafieul urban, construite astfel in,cat sa nu alba nici o incruci§are u alte vehicule §i sant conduse sau deasupra -sau dedesuptul strazilor. Metropolitanele tealizeaza transporturi rapide §i in masa. Acest sistem de transport are nevoe de un capital enorm de investitie, §i nu este rentabil de cat la o circulatie foarte mare, pe care Inca nu o avem. Daca totu§i se vor gasi eapitali§ti pentru o astfel -de intreprindere, sistemul de artere de circulatie pe care il propunem prin plan, poate fi utilizat pentru constniirea in subsolul lor a liniilor de metropolitan care, la suburbane pot fi construite in !trainee deseoperita dealungul arterelor de penetratie. 2. AVIATIA

I NAVIGATIA

Pentru aviatie s'a prevazut in proect marirea aeroporturilor existente, Baneasa §i Pipera. ., Marirea aeroportului militar Pipera se face prin devierea §oselei Bolintineanu-Pipera indepartand-o

-de hangare, §i prin mutarea mai spre nord a caei ferate. Terenul dela Baneasa, (Aviatia Civila §i Cidna)

.care e legat cu ora§ul prin §oseaua nationala Baneasa-Otopni, mai ebtine Inca o legatura printeo noua §osea prin satul Herastrau. Terenul de aviatie dela Cotroceni este mentinut prin proect. In nrivinta cailor navigabile, prevederile proectului sum rezervate. Este cunoscuta §i recunoscuta importanta lor asupra desvoltarii economice a oraplor

www.dacoromanica.ro

31

--

ar fi de dorit ca §i In regiunea Bucuretilor ele sa poata deveni o realitate. Din lipsa unei pareri ofi-. ciale bine formate, nu am socotit a avea caderea sa ne prornintam noi asupra solutiunilor de adoptat. Am previzut Irma dispozitiuni in plan cari rezerva posibilitate crearii oricand a cailor navigabile propuse "Ana in prezent cu dezvoltarea de pOrturi necesara. Numai solutiunea care prevede un canal §i un port in partea de Sud-Vest a oragului, deja cla-dita destul de intens, nu a-putut fi prevazuta. -gi

.

_

3. CIRCULATIA RUTIERA.

a) Legatura oragului cu exteriorul prin §osele. :

:

In secolul trecut caile ferate au revolutionat viata

popoarelor. In epoca actuala, automobilul transforma modul nostru de trai, inteo masura de care Inca nu toti ne dam seama. Circulatia automobila, ca mijloc de transport de calkori §i marfuri dela o localitate la alta, ca§tiga din ce in ce mai mutt teren §i cre§te neincetat. De aceia e necesar sa avem osele bune, care sa permita viteza mare.

In acest scop s'a previzut in plan ca arterele de penetratie sa fie leargite la minimum 48 de metri, astfel ca pe ele s putem avea trei pirti'carosabile .distincte. Una pentru virculatia rapida usoara §i de tranzit, arzata in mijloc §i cu incruci§ari cat mai rare, §i alte doua laterale, pentru circulatia grea, localã, §i cu viteza redusi, pe unde s mearga §i carutele care astfel nu vor veni in conflict cu automobilele rapide. In afara oragului §i a vetrelor de sat, arterele de

penetratie vor mai avea in plus o fie de rezerva, www.dacoromanica.ro

-

32

care poate fi plantata, ajungand la o largime totali de 100 metri, dupa cum am aratat la capitolul privitor la delimitare. Pentru a se putea realiza largirea treptata a arte-

,

relor de penetratie la 48 metri, in ora§ incepand dela incruci§area cu mica ferata §1 mergand spre: exterior, iar in suburbane pe toate portiunile care traverseazi vetrele de sat, s'a prevazut o servitute de retragere de 24 metri din axul §oselei pentru toate cladirile ce se vor construi in viitor, masura care se aplica de altfel de cativa ani. Aeeasta retragere a cladirilor noi dela §osele cea mai importanta §i mai buna masura in materie de sistematizare, care s'a luat in capitala dela razboi incoace: impiedicarea strangularii arterelor de penetratie §i largirea bor. Bi o recomandim pentru toate §oselele nationale din toata Tara, afara de regiunile muntoase: oricecasa ee se va construi in viitor la o §osea national4 in camp §i in sate, (uncle e posibil §i in ora§e) si fie retrasa la cel putin 24 metri masurati din mijlocul §oselei. Astfel casele s'ar mai departa de praful §oselelor, carutele care stationeaza in fata carciumelor ar arvea loc uncle sa traga §i cireulatia automobilelor ar fi mai u§urata. Avand in vedere ca arterele care merg la nord fae legatura capitalei eu ora, s'au proectat unele §Osele de penetratie noi: una dela Chitila la Ciurel §1 deaici dealungul Darnbovitei in ora§; alta paralela cu §oseaua nationala Otopeni-Baneasa §i pe partea ei de apus, dela satul Odaile, prin padurea Montesquiou, pe la apus de institutul Cantacuzino de Serovaccin, intrand apoi in ora§ pe la hipodromul Biineasa, b-dul Markti, Str. Clucerului §i continuan-

www.dacoromanica.ro

33

.

,

du-se printeun nou bulevard proectat a traversa ,ora§ul dela Str. Dr. Felix pant la parcul Carol §i §oseaua Giurgiului; a treia dela Tunari pe la rasa-

.

rit de §oseaua nationala Bucure§ti-Ploe§ti, leaga padnrile din nordul ora§ului cu parcul national §i in tra in ora§ prin Ca lea Floreasea. Aceasta din urmi §osea poate fi prelungità 'Ana la Snagov. Autostradele la noi4 nu sant, pentru moment, de actualitate, atata timp cat nici §oselele obi§nuite nu sant pavate sau impietruite; totu§i, in viitor, ar putea lua fiinta. Locul ior este pe fa§file largi dealungul arterelor de penetratie, unde se vor construi la alt nivel de cat al solului. Noua §osea proectata in planul director de sistematizare a lega parcul national cu padurile din nor-

dul oragului gi eventual cu Snagovul, ar putea fi construita kla inceput ea autostrada.; de asemenea §i noua §osea Ciurel-Chitila.

b) Circulafia rutierf in ora§ §i suburbane. Faci de cre§terea circulatiei cat gi de nevoia populatiei de a se deplasa de mai multe ori pe zi dela locuing la local unde i§i are ocupatia, se simte nevoe de cai de comunicatie numeroase, care sa permiti transportul rapid gi eftin. Reteaua existenti de strazi fiind inaptà pentru aceste cerinte §i fiind imposibil gi nepractic de a schimba §i transforma toate strazile Comitetul de Lucta propune o solutie prin creiarea unei retele de bulevarde, retea eompletata eu alte artere secundare care sa satisfacil toate cerintele circu1aiei. Restul strazilor e va rasa in Etta-

3

www.dacoromanica.ro

=

34

rea actuali, neavind a servi decat unei circulatii pur locale.

Este o solutie radicala, insii singura care se poate &and ormului posihi1itài de desvoltare adopta rationali. Este singura care transformi o situafie

haatici inteun sistem clar §i practic. Prin aceastA metodi, care pare costisitoare, se eviti chelteueli inutile. In adevir, conform planului de sistematizare din 1921, trebuiau acute exproprieri pe fiecare stradi lira' a fi ajuns totu§i la creiarea unui sistem de artere de circulatie rational, sistem care ar fi trebuit totu§i realizat odati. Pe and prin planul ce propunem, se trece dela inceput la realizarea seheletuflui de circulatie, lisfindu-se

strizile secundare a§a cum sunt, (cu mici exceptii inevitabile). Mijloacele de transpolt in comiun pe care le avem in vedere pentru moment, sunt tramvaele §i autobu-

zele. Cu timpul, tramvaele vor fi desfiintate din centru §i duse dincolo de inelul al III-lea (Stefan cel MareMihai Bravu, etc.) rimfinfind autobuinsii bine organizate §i utilate pentru a satisface noilor nevoi. Arterele de circulatie propuse, zele

fiind largi, pot permite la suprafata lor circulatia acestor vehicule, iar in interiorul lor a metropolitanelor viitorului, sau tramvaielor in punctele centrale ale ormului. IX. ARTERE I STRAZI Din punctul de vedere al circulatiei, nu toate strizile sunt la fel. Uncle nu servesc de east ca acces la locuintele aflitoare acolo i pe ele nu circuli decat cfiteva vehicule pe zi. Altele sunt pline de vehicule

www.dacoromanica.ro

35

loata ziva gi au rol mare in circulatia oragului. Diferentierea aceasta dintre strazi se face in mod nalm-al, insa e necesar de a prevedea prin plan rolul ,ce Ii va avea fiecare strada, pentru ea si fie eroita gi dimensionata in raport cu functia ce va avea. Din punctul de vedere al circulatiei, in planul ce perzentam, strazile sunt impartite in urmatoarele 4 ZruPe

I

1. Artere de circulafie, care strabat crawl, legfindu-1 cu periferiile gi suburbanele, §1 pe care se poate circula cu mijloace de transport in comun.

2. Strazi principale de circulafie, adici strazi mai putin importante ca arterele, Ins destul de largi ca s poata primi §i ele mijloace de transport in co-

.

-mun.

3. Strazi secundare de circulacie care au numai un rol local, legfind diferite strazi vecine intre ele gi colectand circulatia spre una din artere sau strazi principale.

4. Strazi de acces la locuinte, care dupi cum le area numele au in primul rand rolul de a permite accesul la locuinte §i numai in al doilea rand au cateodata circulatie de transit. Tot aici intra §1 fundaturile. 1

,

1. ARTERELE DE CIRCULATIE I STRAZILE PRINCIPAL E

De§i o sitatistica a circulatiei pe strazile Capitalei

nu ne poate da ea singur indicaiuni asupra celor ce trebue s proctam Sn planul de sistematizare, totu§i ea prezinta mare interes pentru 0 orientare ge-

www.dacoromanica.ro

[

36 7 neralà §i pentru cunoa§terea unor anumite probleme de interes mai limitat. 0 asemenea statistici nu s'a ficut Inca la noi §i ar trebui facuta pe scari mare, mai multe zile dea-! rfindul in diferite anotimpuri, pe toate strizile imp ortante.

.

Pada la intocmirea unei astfel de statistici a circulatiei, care necesiti concentrarea cfitorva sute de functionari de incredere, am flea noi o numfira.: toare de vehicule in cursul anului 1934 in mai multe puncte ale ora§ului, cu funCtionari ai biroului comitetului. S'au facut 241 observatiuni In intervalul dela 23Mai la 21 Septembrie 1934, cu eohipele noastre for--

mate din ate 8-10--12 functionari. Pe baza numaratorilor s'au &exit o serie de grafice din care rezulta unele lucruri interesante.

Cele mai multe vehicule circula pe bulevardut Bratianu la nord de statuia Bratianu, in sensul dela nord la sud §i anume s'au numarat 824 vehicule de tot felul pe ora, inteun singur sens (26 Mai 1934, ora 10). In celalt sens au circulat in acela§ timp numai 666 vehicule. (Deci, in ambele sensuri, la un loc, 1490 pe or5). Pe Calea Victoriei, in aceia§i zi, la ora 12, la intersectia cu b-dul Elisabeta, s'au numarat numai 593 vehicule pe ora. Ca observatiuni generale mentionam ca trasurile cu cai in central ora§ului reprezinta circa 10-17°/o, din totalul vehiculelor care circula. Mai rnentionam c mijloacele de transport in comun (tramvae §i autobuze) au pentru circulatia in ora§ o importanci molt 'mai mare de cat vehiculele individuale sau ma§inile de piatii. _

www.dacoromanica.ro

37

.

La b-dul BrAtianu, langa piata Bratianu, au circulat la 26 Mai inteo ora 235 vagoane de tramvai, 806 automobile turism gi 98 autobuze in ambele ssn-

,suri, deci de 2,4 ori mai multe automobile indivi-

luale deck tramvaie §i autobuze la un loc. Insa numarul persoanelor transportate cu tramvaiul §i autobuzul reprezinta 88%. din totalul calatorilor, pe and autamobilele individuale nu au transportat deck 9% din totalul calatorilor. La Hala Ghica s'au numarat 509 vagoane de tramvai pe ora adica 78,7% din totalul vehiculelor; numarul persoanelor transportate de tramvai in acest pullet este evaluat la 15.270 pe ori, al celor cu antobuzul 1071 §i al celor cu automobile individuale 22 pe ora. Importanta Caei Victoriei fat.a de b-dul Bratianu, .

din punctul de veder al numaralui alkorilor din vehicule, este cu mult mai redusi: in calea Victoriei, la intersectia cu b-dul Elisabeta, vehiculele transporta pe ora 1853 calatori cu autobuzul §1 274

calatori cu automobilul pe ora, pe and in b-dul Bratianu, au circulat in acela§ timp 7050 calkori cu tramvaiul, 1666 cu autobuzul §i 887 cat automo-

bil individual, adica in total circuli de cca. 4 ori mai multe persoane cu vehiculele pe bulevarclul Bratianu de cat pe Calea -Victoriei.

Am expus ping aci o serie de rezultate ale statisticei circulatiei vehiculelor, pentru a pune in evidenti c marele masse ale populatiei se transporta cu tramvaiul gi autobuzul, §i c numai un numar

cu totul redus de calkori, circula en automobilul inflividual. Or, pentru amenajarea circulatiei, mas:sele intereseaza mai mult; problema pirncipala consta" in a organiza circulatia astfel ca rnijloacele de www.dacoromanica.ro

38

transport n convun sa poatei deservi intreaga supra-. MO a ora.lului. .

Pe de alta parte, daci randamental automobile-lor este cu totul redus in ceeace prive§te numaruf persoanelor transportate, ele nu pot fi neglijate la stabilirea retelei de circulatie, caci sunt cele mai numeroase vehicule.

Tinand searna de toate acestea §i de faptul ca in haosul de strazi actual ne trebuesc artere drepte care sii strabata ora§ul dela un capit la altul, noi am proectat o retea de artere de circulatie, complectata cu

o serie de strizi principale, astfel ca din orice punot al ora§ului, un dilator sa gaseasca la distanta de cel mutt 5 minute de mers pe jos, adica la 300 metri maximum, un mijloc de transport in comun. Spre centru unde circulatia e mai mare, arte-rele proectate sunt mai apropiate uncle de altele, spre periferie sunt mai risfirate.

Reteaua de artere de mare circulatie pe care le propunem, se poate denumi un sistem radial, corn-

binat cu altul circular. Fara a rimane la sisteme rigide, denumirile arterelor le facem dupa punctele

cardinale sau dupa inelele pe care fortamente le forsneazi prin intretaerea bor. Distingem deci, o serie de artere nord-sud, altele est-vest, altele inelul' I, inelul IL inelul III §i inelul IV. Arterele Nord-Sud pe care le prevedem in proectill nostril, sunt urmatoarele: ' r

,

a) Artera centrali, formata din §oseaua Ploe§tiBucure§ti, Sos. Kiseleff, bulevardele: Lascar Catargiu, Tache Ionescu, Britianu §i prelungirea lui pân

www.dacoromanica.ro

.

39 la Valea Plangerii, au e§irea din ora§ pe Ca lea Serban Vodi §i Sos. Giurgiului. b) Soseaua Pipera, Ca lea Floreasca, str. Po lona

pe la gradina Icoanei, prin o artera noua care traverseaza Bulevardul Carol la biserica Armeneasci, pe langa liceul Matei Basarab, ajunge la intersectia stir. Traian cu Ca lea Dude§ti pe care continua, e§ind

afara din ora§. c) Soseaua Targovi§te, Sos. Col. Mihail Ghica prin strada Dr. Felix, traversfind strada Buze§ti, se

continua prin o stiapungere prin blocuri de proprietati cu o artera noui, ce trece printre localul Ministerului Instructiunii Pub lice §i liceul Sf. Sava, apoi pe lfinga latura de est a gradinei Ci§migiu, traverseaza bulevardul 'Elisabeta in axul Ministerului Lucrarilor Pub lice, §i pe cele doui strazi laterale ministerului, ajunge in piata Mihai-Vodi. De aici, prin o alta artera noua, ce trece pe lfinga biserica Antim, ajunge in piata Mare§al Joffre, §i pe str. Dr. Istrate se continua pe langa calea ferata spre Giurgiu e§ind din ora§ §i unindu-se cu §oseaua nationala Giurgiu. Artere Est-Vest sunt:

a) Soseaua PantelimonIanculuiB-dul Pache ProtopopescuCarolElisabeta pana la podul Sf. Elefterie pe cheiurile Dambovitei 'Anil la podul Cotroceni §i prin Sos. Cotroceni-Bolintin se continua spre exteriorul ora§ului. b) Paralela formata din Sos. Vergului, Calea Calara§ilor, Bd-ul Maria §i Calea Rahovei, care se continua cu §oseaua nationala spre Alexandria. c) Soseaua Colentina, continuata dela Mo§i cu artera noua ce trece pe langa liceul Cantemir, Scoala www.dacoromanica.ro

40

Centrala, intre gradina Icoanei §.1 gradina proprietatea Filipescu, pe strada D. A. Sturza largita, Str. Al. Lahovary, traverseaza Ca lea Victoriei la Biserica A1b i apoi peste proprietati, ajunge in str. tirbey-Voda pe care se continua liana in splaiurile Dâmbovitei, apoi pe splaiuri 'Ana' la Ciurel iar de aici cu o §osea noua se continua spre Chitila legate du-se cu soseaua nationala. Intersectia acestor artere transversale, prin pozitia lor in interiorul orasului, ne da primul inel, inelul central, inchis intre piata Mihai Voda §i B-dul Maria pe traseul splaiurilor Dambovitei, si care in-. conjura centrul ora§ului centru de afaceri, comertul, institutii publice, constructiile dense §i .inalte.

Afara de acest inel I format de intersectia transversala, avem un al doilea inel, independent de arterele transversale pe care le intretaie. urmeaza aproape in intregime strazi Inelul II existente, plecfind dela piata L. Catargiu (Romana) prin B-dul Dacia (Vintila Bratianu), Str. G. D. Palade, Traian, prin strapungerea B-dului Mara§e§ti prelungit pana la D'ambovita pe B-dul Mara§e§ti actual pana la piata Mare§al Joffre, pe strada Nifon largita, piata Principea Maria, apoi prin strapun-

geri de blocuri prin o arteri noua, transversfind dealul Spirei ajuinge la intersectia Str. Cazarmei cu Calea 13 Septembrie, apoi pe langa 0. N. E. F. co, boara dealul, si prin str. Berzei se continua pana la Str. General Anghelescu §i pe aceasta 'Ana in Calea Grivitei, de unde de pe traseul B-dului Dacia pre, traversand CalUngit, ajunge in piata Romana lea Victoriei pe latura Academiei Romfine. Inelul III este format din §oselele actuale, Basa, L.

www.dacoromanica.ro

\

t

41

Tab, Bonaparte, Stefan eel Mare, Mihai Bravu papa' la intersectia cu SOS. Vitan, apoi o artera noua care -traverseaza Dâmbovita la Abator pe lfingi care trece, ureand dealul Piscului §i adaptandu-se terenului ajunge in Sos. Oltenitei De aici prin strapungeri se

continua pe str. Sebastian pe care merge pfina in Sos. Doamnei §i se inchide cu $os. Crfinga0-BasaTab).

Pentru acest inel s'a abandonat in partea de sud traseul §oselei actuale PanduriViilor, de oarece acestea sunt prea aproape de aglomeratia centrala §i de inelul II. Aceasta portiune, din traseul vechei centuri, urrneazã s ramana ca bulevarde de deservirea cartierélor ce traverseaza §i sa suplineasca ringul pang a realizarea strapungerilor necesare, i amenajerii str. Sebastian, ca bulevard de centura. Un al 4'lea inel periferia a fost prevazut pentru legatura comunelor suburbane dintre ele, §i

pentru a forma o legatura intre arterele de penetratie inainte de intrarea lor in ora§. Acesta a fost prevazut aproape in intregirne paralel en linia de de centura §i de legatura cale ferata proectata garilor existente §i proectate. Inelele proectate au menirea s faca legatura cartierelor intre ele, s dirijeze circulatia dela o periferie la alta epusa, fr s treaca prin centrul ora§ului, sa' lege radialele intre ele, §i impreuna cu ra-

dialele sa puna in legtur grile, aeroporturile, centrele principale de aprovizionare cu diferitele cartiere §i cu centrul orasului. -

In afara de arterele mentionate aici, care au o lungime totala de cca. 120 km., proectul prevede ,complectarea lor cu strazi principale de circulatie www.dacoromanica.ro

42

-

alese dintre cele existente §i care vor fi amenajate in acest scop. Largimea arterelor este prevazuta la 42 metri, cu

trei parti carosabile: una in mijloc pentru viteza mare §i en incruci§ari cat mai rare, §i alte doua pirti carosabile, laterale, pentru circulatia Mead', grea §i inceata. 0 parte din ele au numai 30 metri lirgime; acestea vor fi amenajate cu o singura partecarosabila in mijloc, care sa permiti circulatia a 6 §iruri de vehicule. Strazile principale de circulatie sunt prevazute unele pentru 3 §iruri de vehicule

18, 20 sau 22 metri, vehicule

altele pentru 6 §iruri de _ -

26-30 metri.

Nu este posibil de a arata intr'un rezumat, toateconsiderentele pentru care am ajuns sa propunem acest sistem de artere §i nu altul, pentru ce am tra-

sat ö arteri printeun anumit loc §i nu prin alta parte. Dar vom mentiona numai cateva din motivele

care ne-au silit sa proectim o artera pela est §i nu pe la vest de Ci§migiu, adica pentru ce am dus una din arterele nord-sud pe marginea dinspre strada Brezoianu a Ci§migiului §i nu prin B-dul Sehitu Magureanu.

1. Pentru ca distanta intre b-dul Bratianu, care exista §i acesta nou proectat, ar fi prea mare daca 1-am trece prin Sehitu Migureanu. Arcii 900 metri in loc de 700 m. Or principiul nostru a fost ca pietonul sa nu aibi de mers mai mult de 5 minute pada la un mijloc de transport in comun mai cu deosehire in centru. I. 2. Pentruca o artera prin Schitu Migureanu nu ar u§ura cu nimic circulatia nord-sud din strada Brezoianu. Azi:exista b-dul Schitu-Migureanu gi e www.dacoromanica.ro w

43

destul de larg pentru circulatia actuala, este insi compleetamente ineficace pentru imbunititirea circulatiei viitoare din str. Brezoianu.

3. Daca vom proecta artera prin Sehitu Magureanu, vom fi fortati s làrgim §i strada Brezoianu, pentru a face fata circulatiei in viitor; largirea aceasta este dintre cele mai costisitoare din cauza marilor cldiri construite recent. Imputarea principalS care se aduce solutiei propuse de noi cu artera pe lânga marginea de risirit a Ci§migiului este r'A taican din Ci§migiu.

Recunoa§tem eã acest lucru este gray. Dar daca noi, care cunoa§tem importanta pentru ora§ a spatiilor verzi §i mai ales a micei oaze care este Ci§mi-

giul limas in centrul acestei vaste ingramadiri de case a Bucure§tilor, §i care am propus prin plan, un intreg sistem de spatii verzi, daca noi ne-am vizut

siliti sg trasam pe plan un bulevard care sa atingi putin Ci§migiul, desigur ca. nu am ficut-o deck siltii de neeesitati.

,

Si am cautat imediat un corectiv: noi !ulna prin proect, din cei 163.300 mp. ai Ci§migiului de azi,

numai o fie, la margine, de 5306 metri patrati; in sehimb am proectat marirea Ci§migiului cu coltill din spre str. Stirbei-Voda §i b-dul Schitu Magureanu cu 7142 mp.; in definitiv, in proectul nostru nu mie§oram Cirnigiul, ci din contra, mai prevedem s i se mareasea suprafata totala cu 1836 metri patrati. Desigur c e cel mai u§or lucru din lume de ..ta .

critica solutia cu un bulevard care atinge Cimigiul. Se pot spune fraze mari §i de succes, mai ales. fall de persoane impresionabile §i mai ales exage-

rand pupil pericolul in care s'ar g5si Ci§migiul. www.dacoromanica.ro

44

Dar totugi, aceasta e solutia, aceasta pe care o propunem. noi. E dureroasa, dar aceasta e.

E necesara o operatie chirurgicala a intregului orag; va fi atins putin gi Cigmigiul 5306 metri patrati din 163.300 mp. dar fr sacrificii nu se poate obtine nimic, niciodata. Numai c chestiunea trebue judecata obiectiv, fara idei preconcepute. .

"

2. STRAZILE DE ACCES LA LOCUINTE I STRAZILE SECUNDARE D CIRCULATIE

Dupa cum am mai aratat, principiul de baza al .sistematizarii retelei de strazi, este de a proecta o retea de artere de circulatie gi a lasa restul strizilor .aga.cum sunt.

Pe toate aceste strazi se vor trasa in planurile de detaliu alinierea constructiilor, Separata de alinierea strazilor. Se vor permite la p.eriferie gi la suburbane strazi .

.

.

mai inguste de cat cere regulamntul actual. In lac de 12 si 10 metri largime minima, se va permite gi 8 gi chiar 6 metri in cartierele de locuinte ieftine §i uvriere, insa cladirile vor fi retrase, pentru a avea eel putin 12 metri spatiu liber intre fatade.

Fundaturile nu stint interzise prin noul proect, -din contra sunt considerate ca un mijloc practic de a obtine colturi linigtite de orag, insa vor trebui sã aiba' locuri de intoarcere de eel ,putin 20 m. dia-

metru pentru ca gi viitoarele camioane grele ale Primariei, de colectare a gunoaelor sa' poata .13Airunde. Iar pentru a nu mai continua cu denumirea acea4

www.dacoromanica.ro

.

45

sta ru sunatoare, de «funditura», ii om spune sintrare» spre a multumi pe toata lumea.

Pe de alta parte, cu riscul de a nemultumi pe toata lumea, propunem ca toate lucrarile edilitare din nou ce se fac pe aceste strazi secundare i de acces la locuinte, precum §i exproprierile necesare pentru diferite indreptari locale, toate acestea sa. fie suportate de proprietarii riverani dupa un ,mu. mit sistem de cotizare. Plata acestor lucrari, dupa executare, se va face in rate mici, repartizate pe mai multi ani gi urmarite prin perceptii. Din aceste incasari comuna igi poate reinnoi fondul pentru iii-

crri edilitare. Desigur c aceasta masura nu va fi populara, dar de unde s ia municipiul bani pentru a face cei 200

kilometri de strazi din periferie gi mai ales din suburbane, care nu au de loc lucrari edilitare?

De altfel, aproape toate aceste strazi, care nu au Inca lucrari edilitare, fac parte din parcelari clandestine sau aprobate gi deci, chiar dupa legile in vigoare, parcelatorii sau posesorii loturilor sunt obligati sa suporte costul lucrarilor edilitare. Prin urmare masura ce propunem nu este noua; inovatia ar consta numai in faptul cà s'ar. aplica. Reteaua de artere de eirculatie dupa proectul intocmit de noi, va costa circa 3 miliarde. Suma repartizati pe 30 de ani nu este o sarcina prea mare pentru capitala gi pentru tara.

Din picate, proectul ce ni s'a cerut, soseste tarziu, adica dupi ce timp de 10 ani s'a deschurat

sea mai 'formidabill campanie de constructie din siata Bucuregtilor, 'thipa ce nenumarate imobile im--

www.dacoromanica.ro

46

portante s'au ridicat, pe multe terenuri ce ar fi necesare realizarii arterelor de mare comunicatie. Cetatenii platesc azi scump, gre§elile trecutului. -

X. MONUMENTE I CLADIRI PUBLICE. In afara de liniile generale ale unui plan director, proectul prezentat mai contine unele studii de detaliu, asupra unor puncte importante din ora§, ca: 1. Palatul Regal cu imprejurimile. Actualmente acest important edificiu nu este bine degajat §i pus in valoare. Prin plan s'a prevazut inglobarea la palat a unor

terenuri invecinate pentru ca si fie inconjurat de strazi de jur impreiur. Crearea unei falade spre Cimigiu, cu o strapun.gere 'Ana in aceasta grading, i-ar da o importanta perspectiva care l'ar pune ,in valoare, infrumusefind §i aceasta parte a ora§ului. 2. Parlainetuul. Actuala Camera a Deputatilor este rau a§ezati in Dealul Mitropoliei, pe care-1 cople§e§te.

De altfel proectul primitiv transforma tutu', di-, rimand Mitropolia §.1 anexele, ceeace este un sacrilegiu §i o eresie artistica. Pe de alta parte, clidirea

inceputi a Senatului este rau plasati inteo pozitie prea joasa. Proectul prevede reuniunea celor dour' Camere inteo singura cladire mezata pe Dealul Arsenalului, cu superbe perspective din toate directiunile. .

.

.1:

Ministerele.

,

De§i ar fi fost foarte nimerit a se -crea.un cartier

al ministerelor, grupate in jurul unei mari espla-

www.dacoromanica.ro

47

nade, a trebuit totu§i sit se renunte la aceasta solutie din lipsi de spatiu suficient in centrul ora§ului.

Mara de grupul de ministere, proectat pe locul -vechiului Minister de Interne, celelalte urmeaza sit iaminii tot risipite. Unul ar putea fi plasat in locul cladirei Soc. Functionarilor Publici, care nu este la inaltimea locului de onoare ce ocupii in piata Victoriei.

4. Catedrala este prevazuta a fi arzatii la poalele

Dealului Mitropoliei in piata Natiunei, creati pe amplasamentul halelor central cari trebuesc mutate.

5. Priraiiria Muaicipiului este prevazuta pe tarenul din-B-dul 13ratianu intr'o mare amenajatii .conform machetei anexate la proect. ,

6. Academia Romani,: urmeazi a fi amplasata dupi un proect deja aprobat. 7. Pentru Opera Rondina se propune amplasamentu,1 Senatului, prevazut a fi mutat pe dealul Arsenalului. 8. Se prevede o Sala de festivithti i aduailri publice pe latura nordica a pietei Natiunei. 9. Amplasamentul ales anii trecuti pentru Cetatea Universitarei prezinta multe defecte privitoare la natura solului, prea slabi, care necesiti fundatiuni foarte costisitoare, precum §i la reteaua de circula-

tiune pe care o tae in chip supirator atat pentru trafic cat §i pentru lini§tea Cetatii. Prin proect, se propune complectarea actualului nucleu cu cladirile catorva anexe ale Faeultatii de Medicina precum §i alte faculta4i, §i creiara altui

centru pentru celelalte mari §coli superioare (fie pe dealul Vacaregti, fie intre Damiroaia §1 lacul www.dacoromanica.ro

48

Bineasa (mo§ia Stoicescu). Sena la de Agricultura ar ramfine pe loc. .

10. Centre regionale §i Prim 2drii de Sector. Crea-

rea a astfel de centre este imperioasa, pentru a se decongestiona centrul adevirat al ora§ului §i pentru a scurta drumurile cetatenilor catre autoritati. Aceste centre presupun gruparea mai multor autoritati regionale in jurul unei piete publice, pentru fiecare Sector. Pentru Sect. I pe .Sos. Stefan cel Mare intre Ca lea Dorobanti §i Floreasca. Pentru Sect. II la incruci§area Ca lea Dude§ti cu Strada Nerva Traian.

Pentru Sect. III la capatul B-dului Maria (i eruci§area cu Sos. Doanmei). Pentru Sect. IV 7-- amplasamentul actual.

11. Proectul adoptii ideea fie a a§eza pe dealul Piscului monumentul Trophae-ul lui Traian, reconStituit, §i care ar constitui un foarte interesant pullet de perspectivi §i un lac interesant de vizitat pentru

straini; daca insa dorinta regelui Carol I a fost de a i se ridica un monument pe dealul Piscului, dorinta Ii va fi respectati. e

XL CIMITIRELE.

Actualele cimitire sunt insuficiente. Daci nu se raopande§te obiceiul crematiunei, statisticele arata ca pentru o perioada de 40 ani ne trebuisc circa 180 ha. de noi cimitire. Proectul prevede infiintarea a trei mari necropole situate la oarecare departare de ora §1 accesibil cu automobile. Una spre comuna Militari, a doua dincolo de comuna Colentina, a treia dincolo de satul Progresul. www.dacoromanica.ro

49

XII. APROVIZIONAREA ORASULUI.

Gari de mArfuri. Proectul prevede desfiintarea garii din dalul Spirei care constitue un obstacol la circulatiune, §i crearea a trei gari periferice pe circuitul inelar de cai ferate de centura. Aprovizionarea cu krona trebue sa se adapteze mecanismului acestei operatiuni care necesitii o serie

de operatiuni distincte: 1. Cumpararea de catre angrosi§ti dela producatori; 2. Aprovizionarea detaili§tilor; 3. Cumpararea de catre consumator. Pentru prima i a doua operatie sunt necesare hale de en-gros (centrale), pe cat posibil unice intr'un ora§, pentruca acolo se constitue §i bursa alimentelor.

Pentru came aceste hale centrale sunt la abator unde urrneaza a fi sporite. Pentru vegetate §i atte alimente, trebuesc mutate actualele hale din locul uncle sunt prea centrale, §i impiedicand circulatia, spre periferie, inteun amplasainent u§or accesibil

atilt pentru producatori cat §i .pentru detaili§ti. Proectul prevede arzarea acestor hale in campul Sebastian (intre Str. Sebastian, viitoare artera elari la §os. Tudor Vladimirescu). Acest amplasament este cel mai favorabil pentrucii: a) se afla in directia S. V. de uncle soselte rnarea majoritate a aprovizionarii; b) este bine deservit atat de artere radiale cat §i inelare; cc) este deservit de o cale ferata prin care yin marfurile din regiuni mai depar-

tate, sau se reexpediaza marfuri in alte orar sau statiuni balneare, climaterice, etc. Pentru comertul de detaliu, se prevad magazine izolate in regiunea centrala a orasului, uncle popu4

www.dacoromanica.ro

50

--

latia este densa, §i hale.de cartier in regiunile peri,ferice uncle populatiunea este rara. In acest sens, prOectul prevede desfiintarea treptata a halelor Dr. Botescu, Amza §i Traian, §i crearea unor hale noi

de earlier, in regiunile periferice, in puncte bine alese spre a uomplecta sistemul intreg de hale de earlier. 7'6rguri. Proectul prevede pastrarea §i amplificarea TArgului Mo§ilor organizat ca targ-expozitie, §i

conservarea unei mici portiuni pentru actualul targ bi-saptamAnal pentru Marfuri volurninoase. XIII. ESTETICA BUCURESTIULUI.

Intrebarea care se pune din pima de vedere al esteticei este: Are Capita la Virei o personalitate, o individualitate de sine statatoare care trebue desvoltata? Dela prima vedere am fi inclinati sa credem .

so Bucure§tiul e un ora§,gradina prin marele numar de arbori i gradini particulare. Aceasta earacteristica insa, este pe cale de disparitie din cauza

diverselor paroelari, a§a ta nu poate fi tinuta in .seama pentru viitor. Din pupa de vedere urbanisBucure§tiul e earacterizat printeo ftesatura de mii de strazi §i stradele cari dau o impresie de precum §i citeva artere ce yin dela perifebaos rie spre centru. Intre acestea, avem §i Ca lea Victoriei a carei poniune dela Palatul Regal §i pana la na§ta constitue singurul element urbanistic original al ()rap.lui. Planul nostru de sistenzatizare, avand un sistem de artere apropiat de tipul radio-concentric pertic

,

,

www.dacoromanica.ro

51-

mite ca Bucure§tiul s'a' aiba in viitor atat artere drepte !cat §i curbe al eiror scop primordial este ca asigure circulatiunea. Factorii naturali de§i putin numero§i la Bucure§ti totu§i, atatia cat sunt, s'a

cautat sa fie pu§i in valoare. Astfel avem reteaua de lacuri din Nordul Capita lei, colinele din jurul Dambovitei cari de§i modeste dar degaiate, vor constitui totu§i elemente de frumos pentru Bucu,

re§ti.

Pietele publice vor constitui §i ele uriul din elementele de infrumusetare ale ora§ului. Din picate, azi nu avem deck 2-3 piete publice cari ar putea avea aceasta denumire. Restul nu sunt decat simple incruci§ari. Prin proectul de fati s'a.cautat sa se dea mai multa atentiune acestui element de infrumusetare, avand in vedere mai ales creiara de noi piete arhitecturale precum §i sistematizarea celor existente.

0 strada estetica, este aceea care poate oferi o perspectiva inchisa cu o cladire frumoasa sau un

,

monument public. Pentru realizarea ei, s'a cautat sà se pastreze terenurile necesare L mai ales cele cari inchid perspectiva pentru cladiri publice; indicandu-se totodata §i terenurile particulare carora li se vor impune servituti de estetica. In ceeace prive§te profilele strazilor proectate s'a cautat ca ele s satisfaca nevoile eirculatiei, dfindu1i-se o varietate mai mare prin introducerea de bande de gazon, refugii §i arbori L- cari vor face sa dispara monotonia de azi. Relativ la ancadrarnentul strlizilor va trebui sa se dea in viitor o 4eosebit atentie studiului fatadelor prin acordare de premii, servitutii de estetic impuse printiun regulament de constructiuni §i ali.

-

www.dacoromanica.ro

.

52

nieri ca§i prin obligatia serviciilor de Arhitectura' ale municipiului, cari vor trebui s'à undareasci realizarea plastici a cadrului arhitectural al fieciirei piete §i a fiec5rei drki. Prim 'Aria va putea impune

in anumite cazuri proprietarilor ansambluri de arhitecturi ajutat fiind la implinirea acestui scop, de o «Comisie pentru aplicarea planului de Sistematizare>>.

La fel nu s'a neglijat a se rezerva in noul plan de sistematizare terenurile necesare §i adecuate pentru monumentele publice can vor contribui §i ele

la infrumusetarea oraplui. Relativ la plantatiuni, §tim fiecare ce element de esteticA de higiena' §i siinkate publicA reprezintii ele

pentru amenajarea §i infrumusetarea unui ora§. Parcuri i grdini publice numeroase, artere §i grupe bulevarde plantate peluze de iarbi, flori de arbori sau chiar arbori solitari, i§i vor da con-

tributia lor pentru infrumurtarea ormului. La fel

iluminatul public, firmele §i reclamele

luminoase chioruri de ziare, statiunile de tamvaie, cutiile de scrisori vor trebui §i ele s'a fie armonios studiate. Trebue s'a se §tie cà estetica este o necesitate §i un

drept ca oricare altul pentru popor. Primul ora§ al Prei, trebue s'a fie la inaltimewsimtimfintului artistic al natiei intregi §i once sacrificiu material nu este nici odati prea mare. "it

0

XIV. STUDII DE DETALIU. r

4

Odati cu intocmirea planului de sistematizare Comitetul de Lucru, a fost ins'ircinat §i cu studierea www.dacoromanica.ro

L--

53

.

de urge*" a alinierei Caei Victoriei -- dela Ca lea Grivitei §i /Anti la Dambovita solutia adoptati fiind cea propusa de el. La fel s'au mai studiat detailat Piata Universitatii 'Piata Primariei §i piata Victoriei pentru care s'a intocmit §i cite o macheta, nap Victoriei, Piata Academiei Romfine, Piata Garei de Nord precum §i Parcul National din Nordul ormului, impreuni cu parcul pentru jocuri de copii dela Sos. Kiseleff. In afara de aceste studii mai ample, Comitetul 'a mai fost chemat sa dea soluçiuni imediate pentru diverse infiptuiri de detaliu ea: squaruri, rispantii, pasajul dela Mogoraia, etc.'

XV. MONUMENTE ISTORICE. Bucure§tii ma cum sunt arzati, au fost intotdeauna o arzare framantati de vremuri §i oameni Melt, azi aproape nu se mai gase§te nimic

care sa-1 evoace. Arzare vremelnica, deveniti capi-

tali a Orli din consideratiuni politice fari a Ii nici odati o cetate Bucuie§tii nu ne-au pastrat din vechime deck o seami de manistiri §i biserici care-I strajuiau. Printre acestea citim Milnastirea Vacare§ti, tezaur de arhitectura romfineascii, dar care azi sta. inchis pentru marele public §i vizitatori. Va trebui in viitor sa fie amenajata in mijlocul unui pare §.1 s slujeasei altui scop deck acela de purarie. Casa §i gridina Ghicule§tilor dela Colentina-TeiBiserica Fundenii Doamnei, Mânastirea Plumbuita, Parcul §i Casa din Leordeni, diverse alte biserici, case vechi §i parcuri particulare ne dau atilt dt www.dacoromanica.ro

i

1

54

se mai poate wacterul Bucurestilor §i de aceea ele vor trebui sa fie pastrate §i amenajate ca locuri de recreatie §i ansambluri decorative pentru noul ora§. /

XVI. LEGISLATIE.

Aplicarea noului plan de sistematizare, va trebui sa se Lica printeo lege fie aplieabila tuturor oragelor din tari fie numai pentru Bueure§fi -7-- 'care va tre-

bui sa fie un instrument de conciliere intre interesul particular §i interesul general. Printre prescriwiunile de Ordin general legea va trebui sa dea comunei urmatoarele, drepturi §i anume: -

1. Dreptul cornunei de a reglementa exereitiul dreptului de proprietate la constructiuni §i a impune servituti in interesul higienei, sigurantei, aparirei nationale §i. esteticei. Aceste servituti sa nu dea dreptul la despagubiri deck daca depa§esc o anumita. limita ce se va fixa. 2. Dreptul cornunei de a expropria pentru cauza de utilitate public proprietati cu suprafata improprie pentru constructii regulamentare, zone penteu a reparcela §i vinde pentru a beneficia 'de plus valuta, zone de case insalubre sau numai imobile insalubre, precum §i orice teren pentru infiintarea de cartiere noi de locuinte 'sau de industrie. 3. Dreptul comunei de a face coma:sari urbane. 4. Dreptul.comunei de a beneficia de plus valuta. 5. Dreptul comunei de a interzice constructiuni pe terenurile destinate desehiderilor de strazi Lau .

www.dacoromanica.ro

55

.

infiintarilor de parcuri, fara a fi i1it ea le exproprieze timp de 15 ani. §i 6. Dreptul comunei de a plati exproprierile in bonuri.

.

Prescriptiuni speciale pentru Thwune§ti.

Printre acestea vom avea in fara 'de contributia in bani care va fi data de catre stat §i obligatia ea proprietatile statului §i a institutiunilor de stat sa fie date destinatiunei prevazute in plan, fara nici o despagubire dela comuna. In schimb comuna se obliga sa renunte la plata terenurilor §i proprieta-

tilor sale care prin noul plan sant destinate a se incorpora la institutii de stat. Aceastapentruca amentajarea Capitalei este o problema de Stat, iar nu comunala. una pur locala

_

Incheiem aceet rezumat al memoriului justificat al proectului intoomit, cu constatarea c Bucure§tii, a§a cum se gasesc, 'cu partile lui frumoese §i urite, cu bel§ugul §i saracia lui, cu automobile luxoase impbdobite cu orchidee scumpe, §i care se ciocnesc cu cantle cu boi in Calea Victoriei, en lipsurile §i cu scaderile lui de tot felul, este un pro-

dus al civilizatiei §i culturei noastre a§a etun le le avem.

Noi §i inainta§ii no§tri 1-am facut, in imprejura-

rile istorice prin care am trecut, dupa mijloacele noastre, dupa organizarea noastra, dupa technica noastra, dupa gustul §i priceperea noastra. www.dacoromanica.ro

56

Un bun plan de sistematizare sta la batd oricarei straduinIe de imbunatatire §i amenajare a orasului, dar planul este numai o bucatii de hfirtie. Executarea este totul. Realizarea planului depinde de gradul de cultura §i eivilizatie a populatiei §i de progresul general al locuitorilor in toate domeniile §i in toate direcliile.

'1

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL Pag.

Introducere I. Consideratiuni generale II. Continutul proectului III. Delimitarea IV. Problema locuintelor V. Zonele orasului VI. Clase de constructiuni VII. Spatii verzi i terenuri de joc VIII. Circulatia IX. Artere i strazi X. Monumente i clädiri publice

3

-

--

XI. Cimitire XII. Aprovizionarea

orasului XIII. Estetica Bucurestilor XIV. Studii de detaliu XV. Monumente istorice XVI. Legislatie

-

-

-- -

www.dacoromanica.ro

5

9 11

18 21 23

24 27 34 46 48 49 50 52 53 54

c

APINICEPHIL BUMENTI

-L-:-.--1,

PLAN DIRECTOR

rrrrrrr .,----.i.-%

--.:-E.-L- 1.:::;-_,-1

PSINTEMATIZAINE

.

._,

,,,-- .-

'..-, :.s.0

.:. ,..;:::;i-4

111,000A 02 20

,,-.

: ''

',.. ,ei.

SCHEMA ARTERELOR. .ret:

811?

l'.

CIECULATIE

z

/

-4-

LA EMI FERMIUM t=

IICAIR CHOI

4--

t

t 11.1,131, Tiaras(

.

of(

N. LEGEND/ .--ALTIME EXIIITEXTE PRSECTA1E

187CAIT NC 01111UTTFIL NI Mai

masa. insaanalum

LARGITE

Plan§a No. 1 www.dacoromanica.ro i .

-.4

..]

ANNZIAZIOL imams

NORMA ARTERELoir

.

PE

MAAR BUNECTIVIR DE,

VAOCEILATIE

t

RI wvooat

.1t.,

\t,IIETEMOITIMAKE

,,4

.1.A174

/

*-.

MANNA N9. 21

,r/ IllXXITITA TWIN Ot

'

NJ

...

444

.

4

4.

N.

.'':::"---."'4,-..

--------.."-.^0. Cals.....41.

"L AN\#'

At,

LEGEND/ 4444=44, A1111.114; F.Y10iTENTE

..

InECT/TE

,,,,,raYnaararv,Taa

laiampalue sitzunica

LAI CITE

Arr DS carrrat PIO LOOS naaraaaar airrarscreirti

"rto-,

La 4

,

"

Planga No, 2 www.dacoromanica.ro y

StSTITIIT OF AP T6 GRArla

PeCIP611,

11

LI

.' www.dacoromanica.ro