plante medicinale

PLANTELE MEDICINALE SI AROMATICE -COADA SORICELULUI-

IMPORTANTA PLANTELOR MEDICINALE Din cele mai vechi timpuri si pana astazi,mestesugul vindecarii suferintelor umane nu s-a putut desparti de plantele medicinale. Pana in urma cu un veac, aproape toate ‘leacurile’ folosite de om erau de origine vegetala. Treptat, “sita stiintei” a separate ce este folositor si ce nu din cunostiintele medicinii populare. Vechile civilizatii umane si-au adus, fiecare, contributia la cunoasterea si utilizarea unui numar tot mai mare de plante medicinale. Numerosi invatati antici si din evul mediu au cunoscut si au consemnat in scrierile lor insusirile medicinale si modul de utilizare a numeroase plante. In zilele noastre, pe glob, circa jumatate din produsele farmaceutice au la   baza plante medicinale sau au in compozitia lor principii active extrase din  plante( alcaloizi, glicozizi, uleiuri volatile,etc.), fiind folosite in tratamentul unor    boli grave de inima,stomac,etc. La aceasta se adauga produsele utilizate la   prepararea ceaiurilor si in diverse industrii (alimentara,parfumerie,cosmetica). Se apreciaza ca la scara mondiala, se folosesc astazi in fitoterapia populara si “culta” circa 20000 specii de plante medicinale si aromatice, din care cele mai utilizate sunt circa 300 de plante. In toata lumea, imbogatirea sortimentului de plante medicinale si aromatice si diversificarea utilizarii lor este in plin avant. Preocuparea privind valorificarea plantelor medicinale si a romatice din tara noastra a capatat un suport stiintific recunoscut inca de la inceputul acestui secol. Merita mentionat faptul ca prima statiune experimentala din lume specializata in studiul plantelor medicinale a fost infiintata la Cluj, in anii 1904,   punandu-se astfel bazele cercetarii experimentale in domeniul plantelor  medicinale si aromatice din flora noastra. Botanisti, biologi, agronomi, farmacisti si medici de prestigiu din tara noastra si-au legat numele de cunoasterea si valorificarea plantelor medicinale si aromatice. Avand conditii foarte variate de sol sic lima, tara noastra are o flora diversificata si bogata. Din zona de stepa pana in cea montana se intalnesc felurite specii ierboase si lemnoase, plante care cresc spontan si un numar  insemnat de plante cultivate. In scop medicinal si aromatic,pentru nevoile interne si pentru export, in tara noastra se recolteaza systematic, in present, peste 150 de specii de plante. In Romania se cultiva peste 50 de specii de plante in scop medicinal si aromatic, cu tendinta de crestere, pe masura sporirii solicitarilor din partea industriei chimico-farmaceutice, a altor beneficiari interni si a posibilitatilor de stimulare si de valorificare tot mai eficienta a acestor produse la export. 2

RECOLTAREA, USCAREA SI CONSERVAREA PLANTELOR  MEDICINALE SI AROMATICE Deoarece la baza eficientei terapeutice a plantelor medicinale sta relatia dialectica substanta aciva- actiune farmacodinamica, de prima importanta este calitatea materiei prime. Primul element pentru obtinerea unei materii prime de buna calitate il constituie cunoasterea organului de planta cu continutul cel mai ridicat in substante active( radacini, rizomi, parti aeriene, scoarta, flori, Frunze, fructe, seminte). Al doilea element important, legat tot de continutul in substante active, este momentul optim de recoltare pe care le prezentam in urmatorul tabel: Tabelul 1 Momentele prielnice pentru recoltarea materiei prime vegetale la plantele medicinale si aromatice

Partea care se recolteaza Organelle subterane: -frunzele -iarba Florile si inflorescentele Fructele si semintele

Perioada recoltarii -perioada se repaus din primavera si toamna -de la aparitie pana la inflorirea  plantelor  -la inceputul inforitului -de la inceputul pana in toiul infloritului -aproape de maturitate deplina(la cele care se scutura) sau la maturitate( la cele care nu se scutura)

Tot in legatura cu acest factor sunt si perioada de zi si conditiile meteorologice cand se face recoltarea. In general, plantele medicinale se recolteaza pet imp uscat, dimineata, dupa ce roua s-a evaporat sau dupa amiaza,  pana la apusul soarelui. Plantele continand uleiuri volatile se vor recolta, in special, pe timp noros sau dimineata, inainte de rasaritul soarelui.   Radacinile (Radix), rizomii (Rhizoma), bulbii (Bulbus) si tuberculii (Tubera), cu alte cuvinte partile subterane ale plantelor,se recolteaza primavera timpuriu, inainte de formarea mugurilor sau a partilor aeriene ale plantei sau toamna tarziu dupa ofilirea partilor aeriene.

3

  Partile aeriene (Herba) ale plantei, impropriu numite “iarba” prin vulgarizarea termenului latin ‘herba’ se recolteaza, de obicei, cu putin inainte de imflorirea completa sau in timpul infloririi. Recoltarea se face manual, cu foarfeca sau cu secera, in nici un caz prin smulgere. Mugurii foliari ( Gemmae sau Turiones) se recolteaza primavera devreme, inainte de desfacerea lor. Se recomanda ca mugurii sa se recolteze in  parchetele de exploatare forestiera. Scoarta sau coaja (Cortex) tulpinilor, ramurilor sau radacinilor se recolteaza, in special, primavera, la inceputul vegetatiei, cand se desprinde mult mai usor.   Frunzele ( Folium) se recolteaza dupa ce au ajuns la maximum de dezvoltare, manual dar nu prin strujire pentru a nu se zdrobi, marind astfel suprafata de contact cu aerul si pentru a nu se distruge celulele ce contin uleiuri volatile.  Recoltarea florilor(Flores ) pentru unele specii se recomanda sa se faca in  boboc, iar pentru altele la inceputul infloririi sau in timpul infloririi,inainte de inflorire.   Fructele (Fructus) se recolteaza unele in parga (macese), cand contin maximum de vitamine, iar altele cand au ajuns la coacere (afine,ienupere). Semintele (Semen) se recolteaza cu putin inainte de completa maturitate, apoi se intend imediat pentru uscare in straturi subtiri.

Uscarea. Inainte de uscare se va proceda la o conditionare a partilor de planta, intelegand prin aceasta indepartarea corpurilor straine, a partilor din planta care nu sunt indicate, partile alterate sau atacate de insecte. La materia prima care nu se prelucreaza imediat dupa recoltare se face uscarea pe cale naturala la soare sau la umbra..In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile si durata uscarii la umbra a materiei prime: Tabelul 2 Cantitatea de produs la m² si durata uscarii la umbra a plantelor medicinale si aromatice

Produsul de uscat

Cantitatea (kg/m²)

Data uscarii(zile): vara

Flori Frunze si ierburi subtiri Frunze si ierburi groase Radacini subtiri Radacini groase

0,25-0,50 0,50-1,0 0,50-1,0 1-2 1-2

3-8 3-8 10-14 14-21 30-35

4

Primavara sau toamna 8-14 10-14 12-21 21-31 35-60

In timpul uscarii produsul se intoarce, pentru a evita decolorarea, incingerea si deprecierea calitatii. Uscarea artificiala se face la diferite temperaturi in functie de produs si compusii active, fapt care va fi evidentiat la fiecare planta in parte. Temperatura si conditiile de uscare influenteaza puternic continutul in principii active. Dupa uscare produsul se sorteaza pe calitati, se ambaleaza, se eticheteaza si se pastreaza pana la livrare.

SITUATIA PLANTELOR MEDICINALE IN ROMANIA Suprafetele cultivate cu plante medicinale si aromatice au inceput sa ia amploare si in tara noastra. Astfel de la 1,4 mii ha in 1950 in Romania, s-a ajuns la 4,2 mii ha in anul 2000. Productia de plante medicinale si a crescut de la 0,4 mii tone la cca 1,4 mii tone. Cea mai mare suprafata alocata plantelor medicinale si aromatice precum sic ea mai ridicata productie s-a inregistrat in anul 1989 cand suprafata a fost de 41,6 mii ha, iar productia de 33,3 mii tone. Cerintele crescande de materie prima vegetala pentru indistria chimico –  farmaceutica, care s-a dezvoltat mult in zilele noastre, a condus la marirea suprafetelor cu plante medicinale cultivate si la largirea sortimentului acestora. Dupa 1990 atat suprafetele cat si productiile au scazut considerabil, mult sub limita posibilitatilor de valorificare a potentialului productive din tara noastra. Totusi comparative cu alte plante agricole, plantele medicinale se cultiva  pe suprafete destul de mici. Importanta acestor plante nu trebuie insa apreciata in functie de suprafetele pe care se cultiva, ci prin valoarea lor specifica, prin dozele de medicamente ce se obtine pe unitatea de suprafata. In anul 2003 suprafetele cultivate cu plante medicinale au cunoscut o crestere semnificative ajungandu-se la aproximativ 12,2 mii de hectare de astfel de culture si o productie de 10 mii de tone.

5

COADA SORICELULUI -  Achillea millefolium L .

Engleza –  yarrow, milfoil ; Franceza – millefeuille , saigne nez; Germana –   Schafgarbe; Italiana – millefoglio.

Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Asterales

Produsul brut: Flos millefolii 

Familie: Asteraceae Gen: Achillea Specie: A. millefolium

 Herba millefolii 

6

Denumire populara:  bradetel, iarba oii, iarba soricelului, iarba stranutatoare,  prisnel, sorocina, tata forcotecii.

Descriere. Specie perena, ierboasa, cu rizomi subterani stoloniferi, taratori, dion care apare, anual, o tulpina aeriana ramificate, inalta de pana la 80 cm. Tulpinile aeriene sunt de doua tipuri: sterile, scurte care poarta numai frunze si florifere, mai lungi si mai groase, paroase, ramificate catre varf, terminate cu inflorescente. Frunzele sunt alterne, lanceolate, cele bazale lungi de pana la 30 cm si late de pana la 8 cm, iar cele tulpinale, 2-5 ori penat-sectate si cu lungimea de circa 8 cm. Pe fata inferioara au vezicule cu ulei eteric. Inflorescenta este un corimb compus alcatuit din numeroase antodii lungi de 4-6 mm, fiecare antodiu avand 5-6 flori alb-murdar, roze sau rar alb-galbui. Inflorirea are loc din luna mai pana in octombrie.Fructul este o achena.

Raspandire.si conditii de crestere si dezvoltare a plantei Specia este foarte frecventa in toata tara, pe toate formele de relief pana la altitudinea de 1.000 m, prin fanete, pasuni, livezi, margini de drumuri si ogoane, de-a lungul cailor ferate, rape, locuri uscate, poieni si margini de padure. Este o specie termofila,cu o buna dezvoltare in zonele sudice (Campia Munteniei, Olteniei, Burnasului), este rezistenta la temperaturile joase din timpul iernii precum si la cele ridicate din timpul verii. Temperatura ridicata influenteaza pozitiv acumularea principiilor active.Are pretentii moderate la apa, fara exces in sol. In conditii de clima calda si umeda acumuleaza cantitati mari de azulene, mai mari decat in zonele secetoase. Este pretentioasa la lumina pe intreaga perioada de vegetatie, dar mai ales in timpul infloritului, lumina stmuland acumularea uleiului volatile si a proazulenelor. Tipul de sol influenteaza cresterea si dezvoltarea plantei, coada soricelului preferand solul luto- nisipoase, pe cele cu textura mijlocie si pe cele nisipoase.

Confuzii Se poate confunda cu alte specii de Achilea (  A.Collina Seker, A.  pannonica Scheela, A. critmifolia Wetk.- in zona Montana) care sunt tot medicinale,deci nu prezinta un pericol.

Date tehnologice •

•

O cultura rezista 4-5 ani. Epoca de semanat: lunile august- septembrie 7

• • • •

Distante de semanat: randuri in benzi la 45-15-45 cm Adancimea de semanat: 0,5 cm Cantitatea de samanta necesara: 6 kg/ha. Productia : 8-12 tone/ha herba proaspata 1,5- 2,2 tone/ha herba uscata

Organe utilizate : Flores et herba Millefolii – flori si partea aeriana nelignificata.

Semanatul Se face in teren bine manuntit si nivelat in lunile august –  septembrie sau in pragul iernii, realizandu-se densitatea de 12-16 plante la m². Se seamana cu semanatori universale, adaptate pentru seminte mici, la 45 cm intre randuri si la o adancime de 0,5 cm, folosindu-se cca 6 kg/ha.

Lucrarile de ingrijire Se mentine solul curat de buruieni si afanat, prin prasile si pliviri de cate ori este nevoie. Cand plantele au 5-8 cm, se face rarirea la 12-15 cm pe rand, pentru a realize densitatea amintita.

Recoltarea Plantele se taie la 20 cm deasupra solului, in timpul infloririi (lunile mai-iunie, august-septembrie), pe vreme insorita evitandu-se partile lignificate ale tulpinii. Uscarea naturala se face la umbra, iar cea artificiala nu trebuie sa depaseasca 35º C. Randamentul la uscare este de 4-5:1 la partea aeriana si de 3-5:1 la inflorescente. Dupa uscare, produsul pastreaza un miros  placut, gust sarat, astringent si putin amar.

Productia In fiecare an, la prima recoltare se obtin 600-700 kg/ha inflorescente uscate, iar la a doua recoltare 300 -350 kg/ha inflorescente uscate.

Continutul chimic Ulei volatil ( 0,2 – 0,5 % in herba si 0,5 -0,8 % in flori) bogat in azulene ( in special chamazulena), si alti compusi odoranti: cineol (10% din total), sabinen, camfen, pinen, cariofilen, mircen, limonene, geraniol, linaloon, borneol si proazulene ( M1,M2,C, achilina); Flavonoide (cosmosina, apigenina, luteolina); • Taninuri (3%), glicoalcaloizi (achilenina, moscatina); • Sescviterpene amare, esteri ai acidului izovalerianic; • •

8

• • • • •

Acizi organici (formici, butirici, cafeic, izovalerianic); Acizi grasi ( oleic, palmitic, linoleic, miristic); Rasini cu hidrocarburi alifatice (heptadecan, pentadecan); Saponine hemolizante, coline, substante cu actiune antibiotica; Saruri minerale: fosfati, cloruri, ioni de K, Fe, Mg, Mn, Zn, Si.

Proprietati terapeuntice Stomahice, gastrice, hepatice, anticolitice, astringente, tonic-amare, carminative, coleretice, stimulatoare ale digestiei, usor laxative, antihemoragice, vermifuge; Hipotensive, antispastice ale sistemului vascular, hemostatice; • Diuretice, antialergice, antipiretice, anticonvulsive; • Vulnerare, antiinflamatoare, epitelizante, calmante; • •

Actiuni specifice   Afectiuni digestive: hiperacididate gastrica, ulcer gastric si duodenal, diaree, colite enterocolite, tumori hepatice, malaria, hemoragii stomacale, stimularea secretiei bikei si drenarea ritmica, hemoroizi, viermi intestinali, anorexie la covalescenti;  Afectiuni cardiace: reglarea circulatiei sanguine cu temperature afluxului sanguine spre creier, hipertensiune, reduce durata de coagulare a sangelui; Accese de sughit, diplazie, tuse, astm bronsic, alergii, ameteli;  Afectiuni renale si ale vezicii urinare ,infectii genitale; Dureri reumatice si ale bratelor, amorteala palmelor; Hemoragii nazale, afte, lacrimarea ochilor, dureri in urechi;   Afectiuni dermatice: varice, ulcer varicose, fisuri ale sanului, crapaturi ale picioarelor, rani greu vindecabile, dermatite. •

•

• •

• • •

Forme de utilizare: Uz intern Infuzie: din 1 lingura planta uscata si maruntita la 250 ml apa fierbinte; se infuzeaza acoperit 10 minute, se strecoara si se bea caldut pentru tuse, tonifierea organismului si ca antispasmodic. Decoct din 10 g planta uscata la 1 litru apa; se fierbe pana apa • scade la jumatate si se consuma cate 3 cani pe zi pentru diaree, colici abdominali si ulcer; •

9

Decoct din amestec, in parti egale, de coada soricelului cu sunatoare din care se ia 1 lingura la 250 ml apa; se fierbe 30 de minute, se infuzeaza 15-20 minute acoperit, se strecoara si se bea cate o can ape zi, dimineata, la 20 de minute dupa micul dejun, timp de 4 saptamani, avand efecte in tratarea bolilor de nervi, a durerilor reumatice, dureri de stomac   provocate de hemoroizi si viermi intestinali, dureri de cap, bronhiilor si  plamanilor; Tinctura din herba de coada soricelului in alcool de 40º, consumata • cate 20-30 picaturi de 3 ori pe zi, contra secretiei mucoasei gatului, piptului si a indigestiei; • Suc proaspat obtinut prin presarea plantei proaspete si consumat in cura de primavara ( 30g suc pe zi consumat in reprize sau in 2-3 lingurite puse in supe de pasare); • Suc proaspat de coada soricelului amestecat cu o cantitate egala de suc de urzica vie care se bea in 2 reprize pe zi, la interval de o ora, in combaterea hemoragiilor interne. •

Un extern • •

•

• •

Infuzie dublu concentrate pentru tratarea ranilor vechi si infectate Baile locale din 2-3 pumni de herba uscata pusi in cada de baie  pentru copii slabiti, batrani si bolnavi de reumatism si guta; Infuzie din amestec cu scoarta de crusin si rizomi de pir pentru spalaturi vaginale, cu efecte in afectiunile cornice; Inhalatii aplicate in cazul afectiunilor respiratorii; Suc proaspat aplicat direct pe rani,fisuri, crapaturi

Reactii adverse In caz de folosinta indelungata sau a unor cantitati mari, achileina hidrolizeaza, enximatic, in ulei volatile si acid cianhidric care produce fenomene toxice manifestate prin stari de apatie si crampe. Intoxicatia se combate cu vomitive si laxative, sub observatie medicala. De asemenea nu se recomanda aplicarea sucului pe rani proaspete datorita iritatiilor ce le produce.

10

Uite ici, uite coleaPanglici mii de catifea, Moi la pipait si verzi, Cu mirozna de scoverzi. Cite-s? Nici nu mai socot Mi-au umplut imasul tot. Iar din fiecare tufa Iese cite-un tir cu scufa, Iar pe scufa, pe scufitaCite-o giza gizulita. Iarba mindra, floare deasa Miine vin in deal la coasa. Un nepot intreaba :-ce-i? -niste cozi de soricei.... -care cozi? De unde cozi? Printre pir si golomozi? Na, ca ma facut sa rid Vorba nepotelului. Asta-i bre, numaidecit Coada-soricelului.

11

BIBLIOGRAFIE

1. Bojor O., Alexan M. – Plantele medicinale si aromatice de la A la Z, Editura Reecop, Bucuresti, 1982 2. Imbrea F., Botos L. - Indrumator plante narcotice, aromatice si medicinale, Editura Eurobit, Timisoara, 2005 3. Munteanu S. – Cultura plantelor medicinale si aromatice, Editura Dacia 4. Dr. G.Rácz, Dr. A.Laza, Dr. E.Coiciu- plante medicinale si aromatice, Editura Ceres. 5. Robu T., Milica C.- Plante medicinale autohtone,Institutul European , 2004 6. *** Curs de plante medicinale si aromatice 7. *** http://www.salvaeco.org/plmed/page/coada_soricelului.php 8. *** http://www.gradinaonline.ro/COADA_SORICELULUI_Achillea_millefolium_A3621.html 9. *** http://ro.wikipedia.org/wiki/Coada_%C5%9Foricelului 10. *** http://www.sanatateata.com/plante/coada-soricelului.htm

12

ANEXE

13

14

15