Plan de marketing pentru Procter and Gamble

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Plan de marketing Procter and Gamble

Bucuresti 2012

Cuprins I.Prezentarea companiei Procter and Gamble............................................................ Gamble...........................................................................2 ...............2 1.Scurt istoric....................................... istoric............................................................. ............................................ ............................................ ...........................................2 .....................2 2.P&G in Romania................................... Romania......................................................... ............................................ ............................................ .......................................3 .................3 3.Structura organizatorica............................ organizatorica..................................................... ............................................... ............................................ ................................3 ..........3

II.Analiza mediului de marketing al organizatiei......................................................... organizatiei.......................................................................4 ..............4 1.Analiza mediului extern.................................. extern........................................................ ............................................ ............................................ .................................4 ...........4 1.1.Componentele 1.1.Componentele macromediului................................. macromediului....................................................... ............................................ ........................................4 ..................4 1.2.Componentele 1.2.Componentele micromediului...................................... micromediului............................................................ ............................................ ...................................31 .............31 2.Analiza mediului intern al firmei................................................ firmei...................................................................... ............................................ ..........................32 ....32 3.Analiza SWOT a P&G..................................... P&G........................................................... ............................................ ............................................ ...............................35 .........35

III.Obiectivele de marketing pentru P&G.......................................... P&G................................................................ ......................................36 ................36 1.Obiectivele calitative de marketing...................................... marketing............................................................ ............................................ ...........................36 .....36 2.Obiectivele cantitative de marketing.................................... marketing.......................................................... ............................................ ............................37 ......37

IV.Strategii de piață.......................................... ................................................................ ............................................ ............................................ ...............................37 .........37 V.Mixul de marketing  – instrumentele  – instrumentele specifice de operaționalizare a strategiei de piață.......38 piață .......38 1.Strategia de produs.................................... produs.......................................................... ............................................ ............................................ .................................38 ...........38 ............................................ ............................................ ............................................ ..............................39 ........39 2.Strategia de preț..................... preț........................................... 3.Strategia 3.Strategia de distribuție.................... ............................................ ............................................ ...........................................3 .....................399 distribuție.......................................... 4. Strategia de comunicare........................... comunicare.................................................... ............................................... ............................................ .............................40 .......40

VI.Concluzii......................................... VI.Concluzii............................................................... ............................................ ............................................ .............................................4 .......................422 VII.Bibliografie........................................... VII.Bibliografie..................... ............................................ ............................................ ............................................. .....................................43 ..............43

1

Cuprins I.Prezentarea companiei Procter and Gamble............................................................ Gamble...........................................................................2 ...............2 1.Scurt istoric....................................... istoric............................................................. ............................................ ............................................ ...........................................2 .....................2 2.P&G in Romania................................... Romania......................................................... ............................................ ............................................ .......................................3 .................3 3.Structura organizatorica............................ organizatorica..................................................... ............................................... ............................................ ................................3 ..........3

II.Analiza mediului de marketing al organizatiei......................................................... organizatiei.......................................................................4 ..............4 1.Analiza mediului extern.................................. extern........................................................ ............................................ ............................................ .................................4 ...........4 1.1.Componentele 1.1.Componentele macromediului................................. macromediului....................................................... ............................................ ........................................4 ..................4 1.2.Componentele 1.2.Componentele micromediului...................................... micromediului............................................................ ............................................ ...................................31 .............31 2.Analiza mediului intern al firmei................................................ firmei...................................................................... ............................................ ..........................32 ....32 3.Analiza SWOT a P&G..................................... P&G........................................................... ............................................ ............................................ ...............................35 .........35

III.Obiectivele de marketing pentru P&G.......................................... P&G................................................................ ......................................36 ................36 1.Obiectivele calitative de marketing...................................... marketing............................................................ ............................................ ...........................36 .....36 2.Obiectivele cantitative de marketing.................................... marketing.......................................................... ............................................ ............................37 ......37

IV.Strategii de piață.......................................... ................................................................ ............................................ ............................................ ...............................37 .........37 V.Mixul de marketing  – instrumentele  – instrumentele specifice de operaționalizare a strategiei de piață.......38 piață .......38 1.Strategia de produs.................................... produs.......................................................... ............................................ ............................................ .................................38 ...........38 ............................................ ............................................ ............................................ ..............................39 ........39 2.Strategia de preț..................... preț........................................... 3.Strategia 3.Strategia de distribuție.................... ............................................ ............................................ ...........................................3 .....................399 distribuție.......................................... 4. Strategia de comunicare........................... comunicare.................................................... ............................................... ............................................ .............................40 .......40

VI.Concluzii......................................... VI.Concluzii............................................................... ............................................ ............................................ .............................................4 .......................422 VII.Bibliografie........................................... VII.Bibliografie..................... ............................................ ............................................ ............................................. .....................................43 ..............43

1

Procter and Gamble I.Prezentarea companiei Procter and Gamble Procter & Gamble este un trust multinațional cu sediul în Statele Unite ale Americii. Grupul Procter & Gamble este unul dintre cei mai importanți producători de bunuri de larg consum nealimentare la nivel mondial. 1.Scurt istoric Infiintata

in

1837,compania

Procter

&Gamble

a

inceput

activitatea

in

Cincinnati,Ohio,SUA ca o firma mica ,familiala ce producea sapun si luminari,fondatorii ei fiind William Procter si James J ames Gamble. In 1980, pe masura ce se apropia a 150 a sa aniversare, P&G trecea prin cea mai impresionanta perioada de crestere din istoria sa. Compania care a inceput ca un mic parteneriat in Midwestern a devenit una dintre cele mai mari corporatii multi-nationale din America. Doua schimbari importante au marcat aceasta perioada impresionanta. Prima, Compania s-a dezvoltat ca un nou factor important in ingrijirea sanatatii prin achizitionarea companiei Norwich Eaton Pharmaceuticals in 1982, Richardson-Vicks in 1985-si in cosmetice si arome-la sfarsitul anilor '80 si inceputul anilor'90, prin achizitia Noxell, Max Factor si Ellen Betrix. Aceste achizitii au alimentat de asemenea si planurile de globalizare ale Companiei. Richardson-Vicks si Max Factor, in special, au extins in mod impresionant prezenta internationala a P&G. Sprijinind noile sale forte globale, compania a infiintat o retea mondiala de cercetare si dezvoltare, cu unitati de cercetare in SUA, Europa, Japonia si America Latina, si a atins pozitia de lider pentru Pampers, Always/Whisper, Pantene Pro-V, Tide, Ariel, Crest, Vicks si Oil of Olay-produse care au devenit cu adevarat marci mondiale. In prezent P&G este o companie globala. De-a lungul anilor, inovatiile P&G au ajutat ca Tide sa ramana un lider al categoriei sale si cea mai mare marca unica de produs a P&G. La ora actuala, Procter & Gamble este intr-adevar o corporatie globala. Din 1980, compania a majorat de patru ori numarul consumatorilor deserviti de marcile sale de produse-circa cinci miliarde de oameni din intreaga lume. In prezent P&G sunt producatorii a aproape 300 de marci care ajung la aproape 5 milioane de consumatori si concureaza pe 160 de piete nationale.Aproape 102.000 de oameni lucreaza zi de zi in peste 80 de tari din intreaga lume pentru a oferi produse de calitate si valoare superioara consumatorilor consumatorilor din intrega lume. 2

2.P&G in Romania Procter & Gamble este prezent în România din 1992. În 1995 trustul Procter & Gamble a cumpărat o parte din fabrica de detergenți și înălbitori de la Timișoara, înființînd S.C. Detergenți S.A., firmă de producție, care avea în februarie 2009 un număr de 850 de angajați. În 1996 în cadrul fabricii din Timișoara a început producția de detergenți. Prima marcă pent ru spălare manuală. Ulterior producția ss-a -a diversificat, producîndu-se  produsă a fost Tide pentru detergenți marca Ariel, Perlan Bonux (transformat pe parcurs în Bonux) și ss-a început producția de detergenți pentru spălare automată. Tot în anul 1996 s -a început la Timișoara și producția de înălbitor marca Ace. Pe lîngă piața românească, S.C. Detergenți S.A. aprovizioneaza și piețele din Ucraina, Republica Moldova, Ungaria, Kazahstan. Din anul 2000, 2000, lîngă fabrica din Timișoara ss-a construit un centru de distribuție, care distribuie, alături de produsele fabricii, și produse Procter & Gamble din import. În București, trustul Procter & Gamble deține firma Procter & Gamble Marketing, care coordonează coordonează vînzarea produselor Procter & Gamble în România, ocupanduocupandu -se și de publicitate. În august 2008, 2008, Procter&Gamble a ales pentru construcția unei noi fabrici de cosmetice Urlați, unde a concesionat 24 de hectare de teren dintr-un parc industrial. Aceasta este localitatea Urlați, cea mai mare fabrică de șampoane a Procter & Gamble din lume. Fabrica a fost inaugurată la data de 28 septembrie 2010, 2010, produsele fabricate fiind destinate exportului în proporție de 90%,  peste 60% din șampoanele produse aici fiind livrate în Turcia, Rusia și pe piețe din Europa de Est. Est. A fost construită printr -o investiție de 100 de milioane de dolari. dolari. Fabrica are 250 de angajați, dintre care 100 lucrează în birouri. Principalul concurent pe piața din România este Unilever. 3.Structura organizatorica Structura managementului managementului tinde spre modelul american,activitatea american,activitatea companiei fiind condusa de catre Consiliul unitar al directorilor.Una din cele mai importante particularitati este gradul inalt de dispersare a capitalului actionar. Structura organizatorica a companiei P&G se caracterizeaza printr-o descentralizare a puterii.Datorita cresterii volumului de produse si de prestare a serviciilor a aparut delegarea responsabilitatilor,libertatea in actiuni si in acelasi timp procesul de luare a deciziilor la nivel local este mult mai rapid.Inainte de 1998,organizarea P&G s-a bazat pe structuri regionale,regiunile erau coordonate de filiale regionale care raspundeau de vinzari,volumul 3

acestora si profit.Si acum la fel, P&G se conduce in termenii unei structuri globale de afaceri direct responsabila pentru vinzari,volumul acestora si profit. Compania-mama

isi

rezerva

dreptul

de

administrare

strategica

a

intregii

companii,dezvoltandu-si departamente ca: Logistica,Marketing, Livrare si Aprovizionare, Vanzari, In departamentul de marketing este inclusa functia de marketing,aceasta se impune nu numai in procesul de prestare a serviciilor,ci si in efectuarea cercetarilor,proiectelor,analiza pietelor si concurentilor. Departamentul de Livrare si Aprovizionare este responsabil de functiile de marketing si coordonare si control in care se observa o divizare bazata pe compatibilitate si astfel este asigurata continuitatea proceselor atit la nivel de corporatie cit si la nivel de departament,sectie. In departamentul de Vanzari este prezenta functia de marketing si principiul utilizarii satelitilor si utilizarii potentialului uman. Acest lucru este necesar nu doar din necesitati manageriale,dar si din necesitati de ordin socio-cultural pentru fiecare tara in parte. Majoritatea deciziilor sunt luate nu de managerul general ,ci de angajatii acelor nivele unde trebuie executate deciziile. Principiul utilizarii eficiente este realizat de satelitii corporatiei care fac legatura dintre micro si macromediul corporatiei.Acestia sunt angajatii departamentelor de tehnologii globale,marketing,resurse umane,juridic,Directorul Financiar s.a. In departamentul Finante si tehnologii informationale se observa principiul utilizarii eficiente si functiile de planificare si control .Acestea din urma se deduc din analiza organigramei,in care se observa o divizare bazata pe compatibilitate si astfel este asigurata continuitatea proceselor atit la nivel de corporatie cit si la nivel de departament,sectie. In Departamentul Resurse umane este specific principiul utilizarii potentialului uman si funtia de motivare,adica stimularea eforturilor tuturor angajatilor in scopul atingerii obiectivelor stabilite.In Dep.afacerilor corporative este utilizat principiul satelitilor si functia inovationala,se refera la studierea si implementarea noilor descoperiri tehnico-stiintifice,tehnologice si metode de organizare si conducere a personalului. Mai sunt si alte departamente ca: dep.de constructii,instalatii si amenajari,aici se observa principiul coordonarii a activitatilor si a angajatilor corporatiei.

II.Analiza mediului de marketing al organizatiei 1.Analiza mediului extern 1.1.Componentele macromediului 4

Macromediul reprezinta ansamblul factorilor care actioneaza indirect,pe termen lung si cu o intensitate mai slaba asupra activitatii intreprinderii.Componentele macromediului sunt grupate de catre literatura de specialitate astfel: mediul demografic, economic,tehnologic, cultural,politic,institutional(legislativ) si natural.1 a)Factorii economici

Evolutia macroeconomica a Romaniei Primul indicator considerat în analiza evoluţiei macroeconomice a României în perioada  postdecembristă este PIB-ul nominal, a cărui evoluţie este prezentată în figura următoare.

Sursa: INSSE, Comisia Naţională de Prognoză (2009). Figura 1. Evoluţia PIB-ului nominal (metoda producţie) în perioada 1998-2014 (mil. lei) După cum se poate observa, la nivel naţional există un trend crescător, după o cădere majoră în 1998-1999, susţinut de o politică naţională anterioară îndreptată înspre  îndeplinirea criteriilor de accesiune la Uniunea Europeană. Efectul crizei economico financiare actuale se poate resimţi în prognoza oferită de Comisia Naţională de Prognoză printr-o scădere minoră,ce poate fi recuperată în anii următori. Factorii determinanţi ai acestei creşteri sunt multipli şi  pot fi identificaţi, pe de o parte, din analiza structurii produsului intern brut pe cele trei ramuri economice: a gricultură, servicii, industrie. Un alt element important al dezvoltării macroeconomice este evoluţia comerţului exterior, reflectat prin volumul exporturilor şi importurilor, precum şi structura acestora pe pieţe de desfacere şi produse. În acest sens, se  poate observa, din figura următoare, evoluţia exporturilor româneşti în perioada analizată.

1

Balaure V.-coord,‖Marketing ,Editia a II-a revazuta si adaugita‖,Uranus,2002,p.79 5

Sursa: INSSE, Comisia Naţională de Prognoză (2009). Figura 2. Exporturile României în perioada 2000-2014 în mil. euro (perioada 2009-2014  –  estimativ) Este evidentă tendinţa de creştere a volumului de exporturi, per totalul economiei naţionale, într -un ritm mediu de 16,71% pe durata perioadei 1998-2008. De asemenea, este de remarcat restrângerea activităţii de export în perioada crizei economico -financiare din 20072009,precum şi optimismul în previzionarea unui reviriment al acestora începând cu 2009. În topul primelor 16 direcţii de export ale României pentru 2008 se plasează 11 state membre ale UE (în ordinea plasării: Germania, Italia, Franţa, Ungaria, Bul garia, Marea Britanie, Olanda, Austria, Spania, Polonia, Grecia), la care se adaugă statele vecine nonmembre(Ucraina şi Republica Moldova), Turcia (a patra direcţie de export după Germania,Italia şi Franţa) şi Federaţia Rusă şi Statele Unite ale Americii. Preferinţa pentru proximitate în direcţionarea exporturilor este clară din analiză, precum şi preponderenţa ţărilor dezvoltate,în detrimentul unor   pieţe emergente. În ceea ce priveşte importurile, la nivel naţional, în perioada analizată, se poate observa aceeaşi tendinţă evidentă de creştere, cu un efect mai mare însă al crizei actuale, manifestat printr-o scădere marcantă la nivelul anilor 2008-2009. Se poate afirma, aşadar, că vorbim despre o reducere drastică a consumului de bunuri şi servicii din impor t. Rata medie de creştere a importurilor în 1998-2008 este de 19,12%, cu aproximativ 2,5 puncte procentuale mai mare decât rata de creştere a exporturilor, deteriorând soldul balanţei comerciale.

6

Figura 3. Evoluţia importurilor (CIF) ale României în perioada 1998-2014 (în mil. euro) Menţinând şi în cazul importurilor analiza surselor de import, similar cu cea a direcţiilor  de export, se poate observa o evoluţie crescătoare a ponderii importurilor provenite din Uniunea Europeană în perioada anterioară includerii României, până la un nivel de 62,5% în 2006 şi 74% în 2009. Comparativ cu evoluţia PIB-ului, se poate observa că atât exportul, cât şi importul urmează o direcţie proprie lor, care nu urmează în mod evident, analizând grafic, linia de trend a evoluţiei PIB-ului, fapt relevat şi de figura următoare. Acest lucru subliniază faptul că o mare  parte din producţia naţională a mers înspre consum intern, creşterea PIB-ului nefiind reflectată şi de o creştere a exporturilor. Aşadar, o constrângere a nivelu lui de consum intern, pe fundalul unei crize naţionale, poate afecta în mod evident producţia, care nu -şi poate găsi debuşeu de desfacere în pieţele externe, cu atât mai mult cu cât şi acestea sunt în reducţie.

Sursa: INSSE, Comisia Naţională de Prognoză (2009). Figura 4. Evoluţia comparativă a PIB, exporturi şi importuri în România în perioada 1998 -2014

7

Pentru o conturare completă a stării economiei din ultimii ani, pe lângă evoluţia PIB-ului nominal (metoda producţie) şi a comerţului exterior, este necesară studierea PIB-ului pe locuitor. Acesta a evoluat pozitiv în ultimii zece ani, după o reducere evidentă, anterior anului 2000.

Sursa: INSSE, 2009. Figura 5. Evoluţia PIB-ului pe locuitor în România în perioada 1998-2009

Structura PIB pe domenii de activitate Serviciile sunt sectorul care, conform definiţiei dezindustrializării, ar trebui să preia o mare parte din scăderea activităţii pe agricultură şi industrie. Cu toate acestea, faţă de anul1999,  în 2007 ponderea serviciilor în PIB era cu doar 7% mai mare, ceea ce denotă faptul cărestructurarea economiei, prin transferul de activitate de la industrie şi agricultură, s -a făcut către sectorul construcţiilor şi nu către sectorul terţiar, care însă deţine cea mai mare pondere din PIB, în accepţia analizată, şi anume aproximativ 86% din producţie. Analizând însă în aceeaşi perioadă PIB-ul pe categorii de produse, se observă următoarele:  structura la momentul anului 2009 reflectă o pondere majoră a serviciilor (inclusiv sectorul construcţii) (a se vedea figura următoare). Totalul serviciilor deţine 51,2% din PIB, exclusiv construcţiile. Incluzând sectorul construcţiilor, procentul creşte la 60,2%; ponderea agriculturii în PIB este de aproximativ 6%, la 40% din nivelul anului 2001, cu un trend relativ constant, ce urmează o evoluţie descendentă evidentă;   ponderea industriei (excluzând sectorul construcţii) este de aproximativ 22%, în scădere moderată, la doar 87% din nivelul anului 2001; 8

 în medie, ponderea industriei în PIB a scăzut în fiecare an cu un punct procentual,menţ inând concluzia unei dezindustrializări. Rata de scădere a ponderii este însă la rândul sau într-un moment de stabilizare. La orizontul anului 2014, se aşteaptă ca industria să nu fi scăzut mai mult de 22%;  dacă nu se face distincţia în cadrul sectorului serviciilor şi diferenţierea construcţiilor, cu specificul lor de creştere, se poate decide că asistăm la un proces de dezindustrializare evident, cu pas moderat, care afectează economia naţională.

Sursa: INSSE, 2009. Figura 6. Structura economiei româneşti din punctul de vedere al PIB- ului pe ramuri în 2009 O imagine corectă a fenomenului de dezindustrializare este dată însă şi de gradul de ocupare a populaţiei active în sectoarele economiei. Astfel, în 2007 se observă, comparativ cu  ponderea sectoarelor în PIB, o distribuţie a ocupării care egalează populaţia din servicii (inclusiv construcţii) cu populaţia din industrie şi agricultură, în condiţiile în care aceasta din urmă aduce la PIB doar un procent de maximum 30%.

Rata somajului Condiţiile de pe piaţa muncii din România sunt deosebit de dificile, cu toate că rata şomajului nu este neapărat ridicată în comparaţie cu media UE, dar şomajul este asimetric, afectând în special muncitorii necalificaţi, precum şi tinerii şi persoanele în vârstă. Acest fapt ridică întrebări cu privire la capacităţile sistemului de educaţie din România, precum şi la versatilitatea educaţiei şi a formării profesionale continue pentru a crea o forţă de muncă competitivă. Stabilizată la circa 7%7 din forţa de muncă, rata şomajului în România nu este ridicată comparativ cu cea europeană, fiind chiar sub cea a UE -27 (figura 6.8). Şomajul oficial, măsurat cu ajutorul numărului de beneficiari de ajutor de şomaj este chiar mai redus, la 4% î n medie, chiar mai mic în zonele şi oraşele cu ritm de dezvoltare rapid. Bărbaţii sunt mai  puternic afectaţi de şomaj decât femeile, cu o rată mai ridicată cu două puncte procentuale, sugerând faptul că 9

declinul industriilor dominate de lucrători bărbaţi a afectat semnificativ această categorie. Şomajul în rândul femeilor a scăzut constant începând cu anul 2004 (cu o excepţie în 2009).

România. Indicatori macroeconomici selectaţi

2008

2009p

2010*

2011*

2012*

PIB (mld. euro)

136,9

115,9

125,5

139,7

157,9

Creştere reală a PIB (%)

7,1

-7,1

0,9

3,1

4,7

Salariile nominale brute, variaţie medie anuală la finalul anului (%)

23,6

8,4

8,1

7,9

7,5

Inflaţia IPC — variaţie anuală (%)

6,3

4,7

3,7

3,4

2,9

Balanţa contului curent (% din PIB)

-12,3

-4,5

-5,9

-6,2

-6,5

Rate de schimb (medie, RON/EUR)

3,68

4,25

4,10

3,95

3,83

Rata şomajului – final de an (%)

4,4

7,9

8,6

7,5

6,5

Balanţa bugetului de stat (% din PIB)

-4,9

-7,3

-6,2

-4,4

-3,5

Datorie publică (% din PIB)

20,1

27,5

31,7

33,0

31,9

p – preliminare; * - valori prognozate. Sursa: FMI, estimările autorităţilor locale

Veniturile si structura cheltuielilor consumatorilor romani Romanii au castigat, in medie, 804 lei pe persoana, in primul trimestru din acest an, cheltuind 728 de lei, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). In termeni nominali, veniturile totale medii lunare au fost de 2.318 lei pe gospodarie, din care 1.867 de lei au fost reprezentate de venituri

banesti, in timp ce 450 de lei au

insemnat venituri in natura, potrivit INS. Salariile si celelalte venituri asociate lor au format cea mai importanta sursa de venituri (47,6% din veniturile totale ale gospodariilor). La formarea veniturilor totale ale gospodariilor, in trimestrul intai din 2011, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale in proportie de 24,9%, veniturile din agricultura cu 1,9%, veniturile din activitati neagricole independente, cu 2,6%, si cele din proprietate si din vanzari de active din patrimoniul gospodariei cu 1,7%. O pondere importanta detin si veniturile in natura (19,4%), in principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (17,5%). Diferente de nivel si, mai ales, de structura intre veniturile gospodariilor s-au inregistrat in functie de mediul de rezidenta. In trimestrul intai, veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 10

25,9% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural si cu 9,8% mai mari fata de ansamblul gospodariilor. In urban, veniturile gospodariilor au provenit in proportie de 60,6% din salarii, de 24,0% din prestatii sociale, veniturile in natura reprezentand 9,2% din total. In rural, principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 39,0% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (34,7% din totalul veniturilor) a fost formata de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile banesti din agricultura asigurand numai 4,3% din veniturile gospodariilor. O contributie importanta la formarea veniturilor gospodariilor rurale a revenit si veniturilor din prestatii sociale (26,3%) si celor salariale (26,3%).

Pe ce cheltuie banii romanii? Cheltuielile totale ale populatiei, au fost, in primele trei luni din an, in medie, de 2.098 lei lunar pe gospodarie si au reprezentat 90,5% din nivelul veniturilor totale. Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararea de actiuni etc. detin o pondere foarte mica in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei. In timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodarie, este mai mare in urban fata de rural cu 471 de lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 36 de lei. Aceasta deriva din faptul ca, in rural, 49,4% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii. In urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 23,0% din cheltuielile pentru consumul alimentar. O componenta a consumului, cu pondere relativ mare in cheltuieli, este legata de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). In trimestrul I, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 22,4%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta (18,6%) a fost absorbita de consumul de utilitati necesare functionarii si incalzirii locuintei (apa, energie electrica si termica, gaze naturale si alti combustibili). 11

La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodarii pentru hoteluri, cafenele si restaurante (1,2%) si cele pentru educatie (0,7%).

Investitiile straine directe atrase de Romania Cadrul investitional din Romania a permis, cel putin in ultimii ani, clasarea tarii noastre pe locuri uneori de invidiat in statisticile in care se analizeaza fluxurile de investitii straine directe din Europa de Sud-Est. Alte statistici, care privesc Romania in perspectiva calitatii de stat membru al Uniunii Europene, ne pozitioneaza undeva spre media volumului de ISD atrase. Potrivit tabelului de mai jos, primul loc in acest top este ocupat de SUA, cu un scor de 0,623, in timp ce Romania ocupa locul 76 cu un scor apropiat de 0, si anume 0,176. Cauzele clasarii pe acest loc sunt reprezentate de indicatori de natura economica si politica, precum riscul de tara pe care il prezinta tara noastra, capacitatea administrativa ce supune climatul investitional la impedimente vizibile.

Tabelul 1: Indicele potentialului de atragere a fluxurilor de ISD, perioada 2003-2006 (141 economii)

Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2007, p. 220 Indicele performantei iesirilor de ISD este calculat ca raport intre ponderea ISD iesite dintr-o anumita tara in total iesiri de ISD si ponderea PIB-ului sau in total PIB la scara mondiala. In general, indicele reflecta doua categorii de factori care determina fl uxurile de iesire de ISD ale companiilor transnationale. Cu alte cuvinte, diferentele dintre valorile indicelui dintre tari 12

reflecta diferentele dintre aceste doua seturi de factori care determina iesiri de ISD. Aceste categorii de factori sunt potrivit UNCTAD: ● avantajele proprietarilor sau avantajele concurentiale ale firmelor, precum inovatii, brand, capacitati manageriale si organizationale, accesul la informatii, resurse financiare sau naturale, pe

care

acestea

le

exploateaza

in

strainatate;

● factorii/avantajele de locatie, care vizeaza factorii economici, in primul rand, care servesc la producerea diferitelor bunuri sau servicii in economiile-mama sau economiile-gazda, asa cum sunt, de exemplu, cota de piata, costuri de transport si productie, lanturile de aprovizionare, infrastructura, suport tehnologic. Indicele performantei iesirilor de ISD se calculeaza potrivit urmatoarei formule, in care:

IPEi = indicele performantei iesirilor de ISD pentru tara i; ISDei = fluxurile de iesire de ISD din tara i; ISDeg = fluxurile de iesire de ISD globale; PIBi = produsul intern brut al tarii i; PIBg = produsul intern brut global.

Tabelul 2: Indicele performantei iesirilor de ISD, perioada 2004-2006 (128 economii)

Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2007, p. 220

13

Pentru Romania, acest indice are valoarea 0.012 ceea ce determina ocuparea locului 98 din 128 de tari supuse analizei.

Evolutia ISD in Romania O analiza furnizata de Agentia Romana pentru Investitii Straine ne prezinta evolutia investitiilor straine din Romania in maniera exemplificata in tabelul urmator:

Sursa: Agentia Romana pentru Investitii Straine

Informatiile furnizate de Agentia Romana pentru Investitii Straine evidentiaza evolutia pozitiva in 2008 a investitiilor straine directe din Romania, analizate pe perioade scurte si raportate la evolutia aceluiasi indicator pe parcursul anului 2007, considerat in contextul perioadelor analizate. Factorii care favorizeaza acest nivel pozitiv tind sa aduca in discutie stabilitatea contextului macroeconomic si atractivitatea contextului investitional din Romania, care determina acceptarea de catre tara noastra a pozitiei de lider ca destinatie ce atrage astfel de fluxuri din zona Europei de Sud-Est. b)Indicatorii demografici ai Romaniei Situaţia demografică a României se afla, în 2008, în al 19 -lea an de deteriorare. Trei realităţi si-au pus amprenta pe această evoluţie: criza economică şi socială care a dominat cea mai mare parte a acestei perioade, dobândirea dreptului la libera circulaţie şi urmările politicilor  demografice aberante ale guvernanţilor din deceniile 7, 8 şi 9 ale secolului trecut. Măsurile excesive luate de regimul comunist, în octombrie 1966, în privinţa dreptului la întreruperea sarcinii şi la contracepţie, mergând până la «planificarea» nivelului natalităţii, legislaţia extrem de restrictivă privind divorţul şi penalizarea financiară a persoanelor fără copii 14

au avut drept rezultat o creştere mare a natalităţii în anii 1967 şi 1968, la un nivel peste valo rile medii europene. Reversul acestei evoluţii temporare s-a exprimat în creşterea mortalităţii infantile şi menţinerea ei la cote ridicate, în cea mai mare mortalitate maternă din Europa şi în proporţiile alarmante ale copiilor născuţi cu malformaţii congenitale precum şi ale celor abandonaţi după naştere.  Nu este, deci, de mirare că abrogarea măsurilor restrictive chiar în primele zile după instalarea noului regim a dus la un recul al natalităţii în anii 1990-91 şi, la o scară mai mică, în 1992. Acest proces a continuat şi s-a amplificat în anii următori în toate cele trei componente care modelează numărul şi structura pe vârste a populaţiei: natalitatea, mortalitatea generală şi migraţia externă. El a continuat şi după anul 2000 prin stabilizarea primelor două componente la valori care consolidează procesul de deteriorare prin dinamica internă a demograficului. La o populaţie totală de 21.584.365 locuitori, România a înregistrat în anul 2007 o rată a natalităţii de 10,2 născuţi vii la mia de locuitori faţă de o rată a mortalităţii generale de 11,7 decedaţi la o mie de locuitori. În perioada 1990 -2007 populaţia României s-a redus cu circa 1,7 milioane locuitori, ceea ce reprezintă o pierdere a fondului uman de 7,2%, fără a lua în consideraţie migraţia externă temporară, fără schimbarea domiciliului, sau migraţia pentru muncă. Conform unor prognoze demografice, se prefigurează un proces de masivă depopulare a ţării în deceniile următoare, dacă fertilitatea va rămâne în limitele din ultimii zece ani de doar 1,3 copii la o femeie, faţă de 2,1 cât este necesar pentru înlocuirea generaţiilor şi menţinerea  populaţiei la un nivel constant. În perioada 2004-2006, speranţa medie de viaţă în România a fost de 72,2 de ani, cu diferenţe sensibile între populaţia masculină şi cea feminină (68,7 ani pentru bărbaţi şi 75,5 ani  pentru femei), faţă de media UE-27, situată în jur de 75 ani la bărbaţi şi peste 80 ani la femei. Structura pe vârste a populaţiei reflectă un proces de îmbătrânire prin scăderea relativă şi absolută a tinerilor (0-14 ani) de la 18,3% în anul 2000 la 15,3% în 2007 şi creşterea ponderii  populaţiei vârstnice (65 de ani şi peste) de la 13,3% în 2000 la 14,9% în 2007. Vârsta medie a  populaţiei a fost, la începutul anului 2007, de 38,9 ani. Fenomenul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural, cu o vârstă medie de 39,7 ani, proporţia persoanelor de peste 65 de ani fiind de 17,4%, majoritatea femei. Raportul de dependenţă economică a persoanelor inactive de peste 60 de ani la 100 adulţi activi economic (20-59 ani) a fost de 34, cu perspectiva de a creşte dramatic în următoarele decenii. La nivelul anului 2007, resursele de muncă din România (populaţia în vârsta de 15 -64 de ani) au fost de 15,05 milioane persoane, în creştere cu 100 mii faţă de anul 2002. 15

Rata de ocupare a forţei de muncă a fost, în 2007, de 58,8%, fără modificări notabile faţă de cifrele anului 2002, situându-se cu mult sub ţinta de 70% stabilită prin Strategia de la Lisabona pentru ansamblul Uniunii Europene pentru anul 2010. Din punct de vedere calitativ, însă, progresele sunt semnificative: numărul salariaţilor a fost în 2007 cu aproape 500 mii mai mare decât în 2002, reducându- se corespunzător populaţia ocupată în agricultură. S-a majorat ponderea persoanelor cu studii superioare în totalul populaţiei ocupate (de la 11% în 2002 la peste 14% în 2007) şi a celor cu studii medii (de la 62,9% în 2002 la circa 65% în 2007), ceea ce s- a reflectat şi în creşterea susţinută a productivităţii muncii. În acelaşi timp, s-au accentuat dezechilibrele de pe piaţa muncii, existând în anumite sectoare sau profesii un deficit de forţă de muncă. Resursa de muncă este diminuată şi datorită vârstei actuale de pensionare (puţin peste 58 ani în cazul femeilor  şi 63,5 în cazul bărbaţilor), sensibil inferioară vârstei limită de activitate. Şomajul în rândul tinerilor continuă să fie ridicat, în jur de 21%. În ansamblu, se constată că România are un potenţial de resurse de muncă nevalorificat în proporţie de ci rca 30%, ceea ce crează  premisele pentru rezolvarea parţială şi pe termen scurt a unora dintre  problemele generate de deficitul forţei de muncă. Totodată, există o tendinţă certă de utilizare mai eficientă a capitalului uman pe piaţa muncii. Cifrele privind migraţia (imigraţia şi emigrarea legală permanentă) nu au fost, după 1995, importante din punct de vedere statistic (în jur de minus 10-15 mii pe an). În schimb, emigraţia temporară pentru muncă în străinătate, predominant în ţările UE din zona occidentală, era estimată, în primăvara 2008, la circa 2 milioane. Este vorba , în special, de adulţii tineri care, dacă decid să-şi permanentizeze şederea în ţările respective prin naturalizare, vor afecta şi mai serios balanţa pe vârste şi aportul de natalitate preliminat. Trebuie luat în calcul şi faptul că, în condiţiile menţinerii unui decalaj important în  privinţa standardelor de viaţă şi perspectivelor de împlinire profesională şi personală în ţară, atracţia emigrării temporare sau permanente va rămâne puternică, ţinând seama şi de nevoile  proprii ale ţărilor partenere mai dezvoltate din UE, care se confruntă cu aceleaşi probleme de îmbătrânire demografică şi scădere a natalităţii. Evoluţiile demografice au constituit un factor important din punct de vedere statistic (dar  nu determinant din punct de vedere calitativ) al situaţiei actuale în domeniul educaţiei şi formării profesionale. În intervalul 2000-2006, numărul absolvenţilor şi al unităţilor de învăţământ în funcţiune (în special preuniversitar) s-a aflat într-o scădere continuă, cu diferenţieri şi oscilaţii pe niveluri educaţionale şi locaţii (urban/rural) corelat fiind, de la an la an, cu diminuarea populaţiei de vârstă şcolară. Speranţa medie de viaţă şcolară era în România (în 2005) de 15,3 ani faţă de 17,6 ani 16

 în UE-27, iar proporţia din populaţia între 15 şi 64 de ani cuprinsă în învăţământul de toate gradele era de 47,5%. Rata brută de cuprinde re în învăţământul primar şi gimnazial a înregistrat o tendinţă ascendentă, cu 4% în anul şcolar 2005/2006 faţă de 2002/2003, menţinându-se însă un decalaj important (14%) între mediul urban şi cel rural. Dacă în mediul urban aproape 80% dintre elevi finalizează ciclul obligatoriu de 10 clase prin promovarea examenelor finale, în mediul rural proporţia este de sub 50%. În anul 2006, numai 2,9% din totalul populaţiei active din mediul rural avea studii superioare în comparaţie cu 21,0% în mediul urban. Evaluarea realizată în 2006 după metodologia Organizaţiei pentru Cooperare

şi

Dezvoltare Economică (OCDE) în sistemul PISA (Programme for  International Student Assessment) pentru performanţa generală a tinerilor de 15 ani, situa România pe locul 47 din 57 de ţări participante, 52,7% din elevii români fiind sub nivelul alfabetizării ştiinţifice. Mediocritatea rezultatelor este mai îngrijorătoare prin raportare la evaluarea PISA din anul 2000, faţă de care se înregistrează o scădere a performanţelor şcolare. Raportul PISA 2006 evidenţiază o variaţie mare între rezultatele obţinute de elevii din diferite şcoli şi constată persistenţa unor decalaje substanţiale de performanţă la elevii proveniţi din segmentele defavorizate ale populaţiei. În ceea ce priveşte înţelegerea problemelor de mediu,mai puţin de 40% dintre elevii români au reuşit să le identifice şi să le explice. c)Factorii socio-culturali

Religiile din Romania Viața religioasă în România se desfășoară conform principiului libertății credințelor  religioase, principiu enunțat la articolul 29 din Constituția României,2 alături de libertatea gândirii și a opiniilor. Pe Teritoriul Romaniei, in Transilvania mai exact prin Edictul de la Turda a fost declarata prima oara in Europa, in 1568 Declaratia privitoare la toleranta religioasa. Chiar daca nu se definește explicit ca stat laic, România nu are nici o religie națională, respectând principiul de secularitate: autoritățile publice sunt obligate la neutralitate față de asociațiile și cultele religioase. Cetățenii sunt egali în fața legii și în fața autorităților publice, indiferent de convingerile religioase sau părerile despre lume și viață (Weltanschauungen) pe care le au. Cultele religioase sunt autonome față de stat, care însă trebuie să le sprijine. Tot conform constituției, discriminările religioase, ca și incitarea la discriminare și promovarea urii religioase, sunt interzise. 17

Cadrul legal al funcționarii cultelor religioase este definit de decretul 177/1948, publicat  în Monitorul Oficial nr. 178 din 4 august 1948. Acest decret, emis de autoritatile comuniste in 1948, permite imixtiunea masivă a statului în chestiuni care privesc libertatea religioasă și de conștiință, chestiuni ce țin de viața privată a fiecăruia. Adoptarea unei noi legi a cultelor a fost întârziată de Biserica Ortodoxă Română,3 care a motivat atitudinea sa prin dorința de revenire la situația consacrată de Constituția din 1923,4 cândBiserica Ortodoxă Română și cea Română Unită cu Roma (Greco-Catolică) se  bucurau de un statut privilegiat față de celelalte culte religioase. Biserica Ortodoxă Română mai cerea și ca înregistrarea unui nou cult să fie condiționată de adeziunea a cel puțin 0,5% din populația țării. În acest fel BOR urmărea obstrucționarea unor  culte și grupări religioase, fapt ce contravine principiului libertății religioase. De curând,5 Biserica Ortodoxă Română a renunțat la aceste cerințe și a promovat adoptarea în regim de urgență a unui proiect controversat de lege a cultelor, care în opinia celorlalte culte avantajează BOR. Prin Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor  Publicată în Monitorul oficial Partea I, nr. 11/8.01.2007 [3] se prevede, între altele, că "În România nu există religie de stat; statul este neutru față de orice credință religioasă sau ideologie atee. Cultele sunt egale în fața legii și a autorităților publice. Statul, prin autoritățile sale, nu va  promova și nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări față de vreun cult." La data intrării în vigoare a legii, în România erau recunoscute următoarele culte: 1. Biserica Ortodoxă Română 2. Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara 3. Biserica Romano- Catolică 4. Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică 5. Arhiepiscopia Bisericii Armene 6. Biserica Creștină Rusă de Rit Vechi din România 7. Biserica Reformată din România 8. Biserica Evanghelică C.A. din România 9. Biserica Evanghelică Lutherană din România 10.Biserica Unitariană din Transilvania 11.Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România

18

12.Biserica Creștină După Evanghelie din România - Uniunea Bisericilor Creștine După Evanghelie Din România 13.Biserica Evanghelică Română 14.Uniunea Penticostală - Biserica Lui Dumnezeu Apostolică din România 15.Biserica Creștină Adventistă de Ziua a Șaptea din România 16.Federația Comunităților Evreiești din România 17.Cultul Musulman 18.Organizația Religioasă Martorii Lui Iehova

Sarbatorile de iarna in Romania Sarbatorile si obiceiurile populare, grupate in preajma solstitiului de iarna (20 decembrie - 7 ianuarie), poarta numele generic de sarbatori de iarna. Perioada este deschisa si inchisa de sarbatori prefatate de ajunuri, atat Craciunul, cat si Boboteaza, si intersectate la mijloc de noaptea Anului Nou. principalele sarbatori ale ciclului de iarna - Craciunul, Anul Nou, Boboteaza - au functionat de-a lungul vremii ca momente independente de innoire a timpului si de inceput de an. Romanii folosesc, pe langa calendarul oficial, recunoscut de stat si Biserica, un calendar neoficial - calendarul popular - creat de popor si transmis folcloric. Spre deosebire de calendarul bisericesc oficial si de calendarul civil, care constituie un simplu tabel al zilelor grupate pe saptamani si luni, calendarul popular indica timpul optim pentru arat si semanat, pentru petit si logodit, pentru mostenirea stramosilor sau aflarea ursitei etc. Sarbatorile si obiceiurile populare, care au loc in decurs de o zi sau de mai multe zile, diurne sau nocturne, cu data fixa sau mobila, dedicate divinitatilor calendaristice, oamenilor, animalelor, pasarilor, plantelor, fenomenelor terestre si cosmice sunt cunoscute si respectate, in unele zone etnografice, pana astazi. Unele au preluat numele sfintilor

crestini,

altele

nu

au

nici

o

legatura

cu

crestinismul ("Caloianul", "Paparuda", "Dragaica" etc.) sau sunt pe cale de a fi asimilate, precum Craciunul, de crestinismul carpatic. Divinitati mostenite de la substratul autohton, trac si greco-dac, cele imprumutate si similate de la greco-romani si popoarele orientale, cat si creatiile mitice stramosesti si romanesti alcatuiesc un original panteon. 19

Ignat este divinitatea solara care a preluat numele si data de celebrare a Sf. Ignatie Teofanul (20 decembrie) din calendarul ortodox, sinonim cu Ignatul Porcilor - in zorii zilei de Ignat se taie porcul de Craciun - si cu Inatoarea. Potrivit calendarului popular, Inatoarea, reprezentare mitica a panteonului romanesc, pedepseste femeile care sunt surprinse lucrand (torc sau tes) in ziua de Ignat. Animalul sacrificat in aceasta zi este substitut al zeului care moare si renaste. Impreuna cu timpul, la solstitiul de iarna. In antichitate, porcul a fost simbol al vegetatiei, primavara, apoi sacrificiul lui s-a transferat in iarna. Colindatul este un scenariu compus din texte ceremoniale (colinde), formule magice, dansuri, gesturi, interpretat in casa, pe ulite, de o ceata sacra. In calendarul popular, acest fenomen apare sub diferite denumiri zonale in perioadele solstitiului de iarna. ("Steaua", "Plugusorul", "Sorcova"), echinoctiului de primavara, solstitiului de vara si echinoctiului de toamna. Colindele transmit urari de sanatate, rod bogat, implinirea dorintelor in noul an. Colindatul este cea mai raspandita traditie a romanilor. Cand persoanele colindate nu primesc colindatorii, inchid usile sau nu ofera daruri, efectele magice sunt opuse, ei incalcand regulile acestui obicei. Craciun este un zeu solar, de origine indo-europeana, specific teritoriilor locuite de getodaci, indentificat cu zeul roman Saturn si cu zeul iranian Mithra. Timp de peste un mileniu, crestinii sarbatoreau Anul Nou in ziua de Craciun. Determinativul de "mos" arata varsta zeului adorat, care trebuie sa moara si sa renasca, impreuna cu timpul calendaristic, la Anul Nou. In legatura cu Mos Craciun au circulat multe legende. Prin tot ce face, Craciun se opune sau impiedica nasterea pruncului crestin Iisus, deoarece venirea pe lume a acestuia inseamna moartea Mosului. Traditiile contemporane despre "sfantul" Craciun, despre Mosul "darnic si bun", "incarcat cu daruri multe" sunt influente livresti care au patruns in cultura populara de la vest la est si de la oras la sat. Sarbatorile de Craciun dureaza, in sens restrans, trei zile (25-28 decembrie), sau, in sens larg, 19 zile (20 decembrie - 7 ianuarie). Pomul de Craciun este un brad impodobit, substitut al zeului adorat in ipostaza fitoforma, care moare si renaste la sfarsit de an, in preajma solstitiului de iarna, sinonim cu Butucul de Craciun. Impodobirea bradului si asteptarea de catre copii a "Mosului", numit, in sud-estul Europei, Craciun, care vine cu daruri multe, este un obicei occidental care a patruns de la oras la sat, incepand din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Pomul de Craciun s-a suprapus peste un mai vechi obicei al incinerarii Butucului (zeul mort) in noaptea de Craciun, simbolizand moartea 20

si renasterea divinitatii si a anului la solstitiul de iarna, Obiceiul a fost atestat la romani, aromani, letoni si sarbo-croati. "Steaua" este un colind care incepe din prima seara a Craciunului si se incheie la Boboteaza. Craciunul - Nasterea Domnului (25 Decembrie ) Craciunul, ziua Nasterii Domnului Iisus Hristos, este cea mai mare sarbatoare a crestinismului. La romani, sarbatoarea Nasterii Domnului se sprijina pe un fond stravechi, legat de cultul solstitiului de iarna, al lui Craciun, personaj mitic dacic, dar si pe datinile romane legate de zilele "Soarelui Invingator" si Saturnalii. Este demn de remarcat ca cei mai multi cercetatori romani afirma ca apelativul de Craciun deriva din cratio, - onis care, in latineste, inseamna nastere. Mai mult, Petru Caraman sustine ca numele de Craciun se gaseste numai la romani. In afara granitelor romanismului, termenul nu se regaseste decat la slavii din imediata vecinatate, care l-au imprumutat de la romani. Sarbatoarea de Craciun imbina o multime de obiceiuri. Dominanta este componenta crestina care marcheaza nasterea lui Hristos si ea se vede in colindele religioase "Steaua" si "irozii" s.a. Craciunul marcheaza insa si un nou ciclu de viata, inceputul unui nou an roman. Obiceiurile au semnificatii multiple. Pe de o parte, se intrevede urarea menita a prevedea, a provoca indeplinirea dorintelor omului si ale comunitatii, dar si protejarea fata de fortele raului. Colindul, in acest context, incepe nu intamplator seara si dupa reguli bine stabilite. In seara de Ajun colinda doar copiii, simboluri ale puritatii, ale curateniei fizice si morale. Abia in ziua de Craciun colinda flacaii, femeile fiind excluse. Ceata de colindatori se organizeaza pe vecinatati si merge din casa in casa pentru ca urarea lor este socotita de bun augur. Arsenalul lor format din clopotei, bete, bice are menirea ca, prin zgomotul facut, sa alunge fortele malefice. In acelasi cadru trebuie amintite jocurile cu masti: capra cu variantele sale - camila si chiar girafa, ursul, calutii, dar si ceata de mascati, care are menirea de a stigmatiza toate racilele din comunitate. Sunt reprezentate, de asemenea, si profilurile ocupationale: crasmarul, caldararul, agricultorul etc. Din costum nu lipseste niciodata siragul de zurgalai, care are aceeasi menire - de a indeparta fortele raului. Craciunul este marcat si printr-o masa bogata, din care nu trebuie sa lipseasca colacii, cornurile, fructele, pestele, dulciurile si, bineinteles, bautura. Tot ce se pune pe masa are o trimitere clara la ocupatiile traditionale ale comunitatii romanesti. De pe masa nu pot lipsi nucile si ouale, care au o simbolistica mai complexa, cu trimitere la rezistenta in timp, la samanta care nu se pierde. Sarbatorile de iarna, incepute de Craciun odata cu Nasterea lui Iisus, se incheie abia la Boboteaza cand in lumea satului au loc alte petreceri unde, intr-un cadru special, sunt 21

prezentate comunitatii viitoarele cupluri si astfel viata isi reia ciclul firesc, odata cu renasterea naturii. Colindele Începând cu noaptea de 23 spre 24 Decembrie, de la miezul noptii si pâna la revarsatul zorilor ulitele satelor rasunau de glasul micilor colindatori. În orase întâlnim colindatori odata cu lasarea serii si pâna în miez de noapte. Colindele sunt de doua feluri: religioase si laice. Cele religioase au origine literara, iar subiectele lor se refera de cele mai multe ori la Isus. Colindele profane (sau lumesti) au un caracter liric, si de multe ori sunt adaptate de colindatori la situatia celor în fata carora le cânta. Colindatul cu motive religioase, desi de origine bisericeasca, e totusi format tot dupa modelul colindatului de tip pagân: având de fapt origine comuna cu acesta. Creatorii acestor productii populare sunt diferiti, dupa cum diferit este si felul colindului:pentru cele religioase de nuanta crestina putem socoti ca fauritorii sunt preotii, calugarii si cântaretii bisericesti, dascalii si diecii, fiindca ei erau cunoscatori ai Evangheliilor si ai Vietilor Sfintilor. Cât priveste pe cele profane, ca autori definim pe anonimii creatori talentati care au faurit poezia populara. Peste aceasta creatie initiala s-a suprapus prelucrarea veac de veac si an de an în obiceiurile

si

datinile

stramosesti,

la

marile

sarbatori

de

iarna.

Capra Începând cu Ignatul si sfârsind cu zilele Craciunului, prin alte parti începând cu zilele Craciunului, iar prin altele obisnuindu-se numai  în ziua de Sfântul Vasile, exista obiceiul ca flacaii sa umble cu turca, capra sau brezaia. Ca si în celelalte jocuri cu masti practicate în timpul sarbatorilor de iarna, si în jocul caprei si-au facut loc, pe lânga mastile clasice (capra, ciobanul, tiganul, butucarul), mastile de draci si mosi care, prin strigate, chiote, miscari caraghioase, maresc nota de umor si veselie. Jocul "caprei" (omorârea, bocirea, înmormântarea, învierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. În cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale în turmele pastorilor, succesul recoltelor - invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei". Capra joaca dupa fluier, iar la terminare, unul din flacai; apropiindu-se de masa unde sunt membrii familiei, începe sa vorniceasca. Flacaii joaca pe stapâna casei, pe fete si chiar servitoare, daca sunt în casa, si apoi multumind se îndeparteaza.

22

Rolul muncii,al familiei si valorile in societatea romaneasca In mod normal, intr-o societate ca a noastra, majoritatea covarsitoare a angajatilor nu pleaca de la un loc de munca satisfacator si nu cauta promovari si aventura cu orice pret. De asemenea, atasamentul fata de organizatie este perceput si ca o valoare morala, care va asigura o loialitate mare a acestora. Observam ceea ce managerii romani afirma: cautam angajati loiali, nu neaparat pe cei mai performanti. Evaluarea performantei O discutie obiectiva despre scopurile individuale la locul de munca va fi extrem de dificila, deoarece cultura cu multa comunicare indirecta determina angajatii sa perceapa feedbackul in mod personal si sa-l asimileaze cu rusinea. De cele mai multe ori, managerul nu castiga niciodata dintr-o asemenea discutie deoarece, oricat de bune ar fi intentiile referitoare la imbunatatirea performantei, angajatul va interpreta interviul ca pe o amenintare si ca pe un mod de defaimare personala. Accentul cade pe armonie si relatii bune la serviciu. Daca sistemul de management al performantei ameninta armonia organizatiei sau scoate in evidenta prea mult obiectivele, acest lucru va induce o stare de anxietate printre angajatilor. Este modalitatea in care functioneaza sistemul de management al performantei, si nu obiectivele sale. In culturile feminine, masurarea rezultatelor nu este importanta si managerii organizatiilor vor face mai degraba aluzie la obiective, decat sa le abordeze in mod direct. Pentru a satisface ―complexul de autoritate‖ managerul inca trebuie sa dea impresia ca angajatul mai are mult de spus despre obiective, mai ales cand situatia devine dificila si lucrurile nu auiesit asa cum era de asteptat sa iasa. Managerul are nevoie de multa diplomatie si credibilitate personala pentru a implementa un sistem de management al performantei., dar acesta nu ar trebui sa reprezinte esenta stilului sau de management deoarece va instraina angajatii. Un motiv ar fi acela ca este dificil pentru organizatii sa se schimbe prin evolutie, schimbarea realizandu-se prin criza sau ―revolutie‖ interna. Romanii lucreaza pentru a trai. Timpul liber si timpul petrecut cu familia este important. La inceput, cand sunt tineri si plini de entuziasm, vor lucra multe ore peste program, dar daca acestea devin un obicei si acest lucru reprezinta ceea ce organizatia pretuieste, atunci forta de munca potentiala va fi redusa. Angajatii romani au nevoie de senzatia ca au tot timpul la dispozitia lor  – nu reactioneaza prea bine la presiune si stresul generat de obtinerea rezultatelor si luarea deciziilor. 23

Compensare si beneficii Pentru societatea romaneasca contextul postului este mai important decat continutul acestuia. Cu alte cuvinte, motivatiile extrinsece (salariul, siguranta postului si conditiile de lucru) sunt mai importante decat posibilitatea de promovare sau continutul interesant al postului. Populatia a raspuns in majoritate covarsitoare in favoarea nevoii de siguranta a locului de munca.Probabil ca cel mai bun mijloc de motivare este salariul fix mai mare si comisioane procentual mai mici pe baza performantei; introducerea bonsurilor anuale care dau impresia de egalitate si participare la efortul comun s-au dovedit foarte productive si de succes. Organizatiile vor avea de asemenea nevoie sa onoreze senioritatea.Concediile de maternitate si pachete de beneficii care includ servicii medicale si ingrijirea copilului vor fi foarte apreciate. Pachetele de beneficii care ofera facilitati de practicare a unui sport nu sunt cele mai potrivite pentru marea majoritate a populatiei. d)Factorii politici Constituția României se bazează pe modelul Constituției celei de a cincea Republici Franceze, și a fost ratificată prin referendum național la data de 8 decembrie, 1991. În anul 2003 a avut loc un plebiscit prin care Constituției i-au fost aduse 79 de amendamente, devenind astfel conformă cu legislația Uniunii Europene. Conform Constituției, România este un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Forma de guvernământ a statului român este republică semiprezidențială. Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor  —  legislativă, executivă și  judecătorească — în cadrul unei democrații constituționale. Președintele este ales prin vot universal, egal, direct , secret și liber exprimat. În urma amendamentelor din 2003, mandatul de președinte a fost prelungit de la 4 la 5 ani. Președintele numește primul-ministru, care la rândul său numește Guvernul. În timp ce șeful statului își are reședința la Palatul Cotroceni, primul-ministru împreună cu Guvernul își desfășoară activitatea la Palatul Victoria. Parlamentul și Guvernul Parlamentul României este bicameral, fiind alcătuit din Senat, cu 137 de membri, și Camera Deputaților, cu 314 de membri. Un număr de 18 locuri s uplimentare în Camera Deputaților sunt rezervate reprezentanților minorităților naționale. Parlamentul are rol legislativ, discutând și votând legile ordinare și organice, atât în comisiile de specialitate cât și în plen. Membrii parlamentului sunt aleși prin vot uninominal mixt, universal, direct și secret.Sistemul electoral este unul proporțional (membrii parlamentului se aleg din toate partidele care au depășit pragul el ectoral de 5 % din totalul sufragiilor 24

exprimate, în baza unui algoritm). Alegerile se țin o dată la 4 ani, ultimele având loc la 30 noiembrie 2008. Palatul Parlamentului găzduiește din anul 1994 sediul Camerei Deputaților, iar  din anul 2004 și sediul Senatului. Guvernul României este autoritatea publică a puterii executive, care funcționează în baza votului de încredere acordat de Parlament și care asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice. Numirea Guvernului se face de Președintele României, pe baza votului de încredere acordat Guvernul ui de Parlament. Guvernul este alcătuit din primul-ministru și miniștri. Primul-ministru conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale care le revin. De asemenea, Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe.

Tipuri de partide politice si functiile partidelor Sistemul politic din Romania este alcatuit din partide politice. Aceste partide politice sunt de doua feluri: partide parlamentare si partide neparlamentare. Cele mai cunoscute partide parlamentare existente in momentul de fata sunt: Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Romania Mare (PRM), Partidul Democrat-Liberal (PD-L), Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR), Partidul National Liberal (PNL), Partidul Conservator

(PC) iar cele neparlamentare: Partidul National

Taranesc Crestin Democrat

(PNŢCD), Partidul Noua Generatie - Crestin Democrat Ecologist (PNG-CDE), Partidul National Democrat Crestin (PNDC). Partidele politice au un rol important in organizarea si conducerea vietii social-politice. Functiile partidelor sunt mijlocul prin care acestea isi exercita rolul lor major in sistemul politic. Acestea sunt: functia politica, functia de organizare si conducere a activitatii partidului, functia teoretico-ideologica si functia civica. Legea partidelor politice si strategii politce Partidele politice trebuie sa aiba o doctrina, adica un set de valori si de principii, si strategii

politice prin care sa

puna in practica aceste lucruri. Fara adoptarea unor strategii

politice, partidele nu pot evolua si nu pot ajunge la conducere. Nu trebuie sa uitam, de asemenea, ca exista si o lege a partidelor politice, 14/2003 publicata in Monitorul Oficial nr. 25 din 17 ianuarie 2003.

Legea nr.

Legea partidelor politice

contine informatii despre membrii partidelor, organizarea, inregistrarea, asocierea, reorganizarea 25

si incetarea activitatii partidelor. Conform acestei legi, membrii partidelor politice pot fi numai cetatenii cu drept de vot, potrivit Constitutiei iar un cetatean roman nu poate face parte din doua sau mai multe partide politice in acelasi timp. Tot in legea partidelor politice este specificat faptul ca statutul si programul politic ale partidului trebuie sa fie prezentate in forma scrisa si aprobate de organele imputernicite prin statut. In contextul crizei economice globale si a instabilitatii monedei unice europene,politica de guvernare a Romaniei nu este una stabila,deoarece Guvernul Romaniei s-a schimbat de doua ori in ultimele luni.In momentul actual prim ministrul Romaniei este Victor Ponta,desemnat de presedintele republicii,Traian Basescu.Noul prim ministru este unul din liderii Uniunii Social Liberale,formata ca urmare a aliantei dintre PSD  – PC si PNL. e)Indicatorii mediului juridic Cadrul fiscal din Romania, cel putin la nivel teoretic, pentru ca practica mai implica si anumite relationari cu autoritatile care nu reactioneaza intotdeauna prompt la solicitarea unui drept sau la cererea de consiliere pe anumite probleme specifice activitatii pe care investitorii o deruleaza, nu este unul inhibant, cotele de impozitare a profitului sau a altor venituri sunt rezonabile, iar facilitatile oferite investitorilor nu sunt nesemnificative. Legea investitiilor in ultima sa varianta, Ordonanta de urgenta nr. 85/2008, are ca scop sustinerea investitiilor din diverse domenii de activitate (industria prelucratoare, productia si furnizarea de energie electrica, termica, gaze, apa calda, salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare, telecomunicatii si activitati de servicii informatice, activitati profesionale, stiintifice si tehnice, administrative si de suport) in ideea asigurarii unei dezvoltari durabile a Romaniei. Articolul 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/2008 considera drept investitii3 urmatoarele activitati: a) achizitionarea de active corporale si necorporale, in legatura cu crearea unei noi unitati, extinderea unei unitati existente, diversificarea productiei unei unitati prin realizarea de produse noi, schimbarea fundamentala a procesului global de productie a unei unitati existente, precum si achizitia activelor fixe legate direct de o unitate, atunci cand unitatea s-a inchis sau s-ar fi inchis fara aceasta achizitie, iar activele sunt cumparate de un investitor independent; 26

b) initierea unor proiecte de cercetare-dezvoltare si inovare; c) crearea de noi locuri de munca si/sau formarea profesionala a angajatilor; d) initierea unor proiecte legate de valorificarea resurselor de energie regenerabila, protectia mediului si dezvoltarea durabila. Este adevarat ca noul cadru legislativ stabileste regula tratamentului egal al investitorilor, romani sau straini, dar acesta nu trebuie sa ne determine sa ne gandim la impactul negativ posibil pe care l-ar avea asupra investitorilor straini, deoarece un start egal al initiatorilor de proiecte de investitii asigura o crestere economica sanatoasa si lipsita de  „pescari de facilitati ”  (asa cum am putea sa-i numim pe cei care nu sunt atrasi decat de posibilele bonificatii pe care le-ar primi ca urmare a angajarii fondurilor disponibile intr-o tara membra a Uniunii Europene). Investitorilor li se acorda, in contextul indeplinirii unor conditii, o serie de beneficii daca demareaza pe teritoriul tarii noastre un proiect de investitii. Astfel, scutirea de plata taxei pe valoarea adaugata la achizitionarea de materii prime, materiale consumabile ori piese de schimb ce vor fi utilizate in productie pe o anumita perioada de timp este unul dintre beneficii. Apoi, scutirea de la plata impozitului pe venitul corporatiilor (impozit pe profit), in cazul in care activitatea se desfasoara in anumite domenii ce prezinta interes pentru preocuparile de dezvoltare sanatoasa, scutire realizata pe o anumita perioada de timp (de exemplu, 4 ani) de la punerea in functiune a obiectivului investitional. Pe langa aceasta, ca o continuare a dependentei de inlesniri, se mai poate beneficia de reduceri de impozit pentru profitul reinvestit sau in cazul in care cheltuielile pentru cercetare stiintifica ating un anumit prag bine definit de cadrul legal. In plus, sume de bani nerambursabile, daca acestea sunt utilizate in scopul achizitionarii de active, contributii financiare de la bugetul de stat pentru fiecare loc de munca nou-creat, bonificatii de dobanda acordate la contractarea creditelor reprezinta alte facilitati la fel de importante, care ar putea atrage investitorii. Pentru a urmari ce tipuri de masuri 4 de ordin fiscal se pot aplica in scopul atragerii de investitii si ce obiective specifice tinteste o astfel de masura avem solutia prezentata in continuare:

27

Tabelul: Masuri fiscale de promovare a investitiilor straine directe

Sursa: Prelucrare dupa Biggs, PH., �  Tax Incentives to Attract FDI, Meeting of Experts on

� FDI, Technology and Competitiveness�  , UNCTAD, Palais des Nations, Geneva, March 2007 

Din compararea intrarilor de investitii straine directe si a proiectelor noi anuale de ISD rezulta anumite diferente, care sunt explicabile din moment ce valoarea ISD este data in proportie mare de operatiuni de tipul fuziuni si achizitii si mai putin de operatiuni tipul greenfield. 28

Sistemul judiciar in Romania Potrivit principiului separării puterilor în stat, sistemul judiciar din România este independent de celelalte ramuri ale guvernului și este compus dintr -o structură de instanțe organizate ierarhic. În România, justiția se înfăptuiește numai de către Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, respectiv curțile de apel, tribunalele, tribunalele specializate și  judecătoriile. Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța cea mai înaltă în grad, iar rolul său fundamental este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe  judecătorești. Sistemul judiciar românesc este puternic influențat de modelul francez. Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, independentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform Constituției României, rolul de garant al supremației Constituției.Constituția, introdusă în 1991, poate fi amendată doar printr -un referendum public, iar ultimul referendum de modificare a fost organizat în 2003. De atunci, de la acea modificare, Parlamentul nu mai are dreptul să treacă peste deciziile Curții Constituționale, indiferent de majoritate. Integrarea României în Uniunea Europeană din 2007 a avut o influență semnificativă asupra politicii interne a țării. Ca parte a acestui proces, România a inițiat reforme, inclusiv reforma din justiție, a intensificat cooperarea judiciară cu alte state membre și a luat măsuri împotriva corupției. Cu toate acestea, în raportul de țară din 2006, România și Bulgaria au fost descrise ca fiind cele mai corupte țări ale Uniunii Europene. f)Indicatorii tehnologici Desi in ultimii trei ani Romania s-a confruntat cu o criza profunda economica,sociala,financiara,in perioada de boom economic 2004-2008,populatia s-a aprovizionat ,in general cu o multitudine de bunuri de folosinta indelungata.Acest fapt s-a datorat in primul rand usurintei creditarii populatiei ,in conditiile unor politici bancare foarte flexibile. Astfel,majoritatea populatiei din mediul urban detine telefoane fixe,mobile,televizoare de ultima generatie,laptopuri,tablete,computere,masini automate,aparate de aer conditionat,s.a.Si populatia rurala detine unele din bunurile mentionate mai sus,dar intr-un procentaj mai mic.

29

De asemenea,managerii companiilor din Romania investesc in tehnologii de ultima generatie,apeland tot la creditare sau leasing-uri,deoarece stiu ca toate acestea nu vor aduce decat plus valoare afacerii si o garantie a succesului intr-o perioada economica tulbure. Forta de munca din Romania este recunoscuta pentru calitatea acesteia la nivel european.Inginerii,medicii,IT-istii sunt foarte apreciati in afara granitelor Romaniei,si in principal

datorita

unei

bune

formari

profesionale

in

tara

noastra.Organizatiile

nonguvernamentale sau promotoare din mediul de afaceri romanesc investesc timp ,bani si infrastructura pentru crearea de programe de orientare si reorientare in cariera.In consecinta,consider ca in urmatorii ani forta de munca din Romania va fi din ce in ce mai calificata. g)Mediul natural România este o ţară de dimensiuni medii în contextul Uniunii Europene, cu o suprafaţă de 238.391 kilometri pătraţi (aproximativ egală cu cea a Marii Britanii) şi o populaţie de 21.584.365 locuitori (aproximativ egală cu cea a Ungariei şi Republicii Cehe luate împreună, la nivelul anului 2006), localizată în bazinele hidrografice ale Dunării şi Mării Negre şi traversată de lanţul muntos carpatic. Varietatea şi proporţionalitatea relativă a formelor de relief prezintă caracteristici unice în Europa şi rare pe glob: 28% masive muntoase (altitudine peste 1.000 metri), 42% dealuri şi  podişuri (altitudine între 300 şi 1.000 m) şi 30% câmpii (altitudine sub 300 m). În România se află 54% din lanţul Munţilor Carpaţi, de o altitudine mijlocie (în medie 1.136 metri), doar câteva piscuri depăşind 2.500 m. Munţii reprezintă porţiunea cea mai puţin modificată antropic, cu o densitate redusă a populaţiei stabile şi localităţi mici, aflate în curs de depopulare datorită migraţiei interne şi externe în urma dispariţiei unor îndeletniciri tradiţionale. Aceasta explică şi amplasarea în regiunile montane a 12 din cele 13 parcuri naţionale şi 9 din cele 14 parcuri naturale. Resursele de apă ale României prezintă particularitatea că o proporţie de 97,8% din reţeaua hidrografică este colectată de fluviul Dunărea cu o lungime de 1.075 km pe teritoriul ţării (din totalul de 2.860 km). Resursa hidrologică (naturală) exprimată prin stocul mediu multianual al apelor curgătoare este de 128,10 miliarde metri cubi pe an, din care 40,4 miliarde din râurile interioare, iar 87,7 miliarde din partea ce revine României din stocul mediu multianual al Dunării. Volumul apelor subterane este estimat la 9,62 miliarde metri cubi pe an. România dispune de un potenţial considerabil în privinţa apelor minerale naturale de calitate, cu o rezervă 30

exploatabilă de circa 45 milioane metri cubi pe an, din care se valorifică doar 40% (peste 2 .000 de izvoare naturale şi resurse de adâncime în circa 500 de locaţii). De-a lungul anilor, activităţile antropice au afectat calitatea apelor de suprafaţă şi subterane, îndeosebi a celor freatice. Doar 57,5% din lungimea totală a râurilor monitorizate calitativ reprezintă ape apte a fi utilizate pentru alimentarea centralizată cu apă potabilă. Din totalul resurselor potenţiale, doar 45,5% sunt tehnic utilizabile. Clima României este temperat continentală, cu variaţiuni regionale importante (8 -12 luni  pe an cu temperaturi pozitive în zonele sudice şi de litoral faţă de 4 luni în zonele montane înalte). Se înregistrează destul de frecvent valuri de căldură, cu temper aturi de peste 40 grade C (trei asemenea valuri la Bucureşti în vara 2007), şi de frig, cu temperaturi sub -30 grade C, în special în depresiunile intramontane. Precipitaţiile, cu o medie multianuală de 640 milimetri la nivelul întregii ţări, prezintă, de asemenea, diferenţe notabile între regiuni (între 1.200 -1.400 mm pe an în zonele montane înalte şi 400-500 mm în principalele zone agricole din jumătatea sudică), precum şi în timp,  perioadele de uscăciune şi secetă severă alternând, uneori chiar în cursul aceluiaşi an, cu  perioade cu umiditate excedentară care produc daune însemnate (inundaţii, alunecări de teren). Existenţa unor locaţii unde media anuală a vitezei vântului depăşeşte 4 metri pe secundă şi a altor zone extinse unde durata de strălucire a soarelui depăşeşte 2.000 ore anual indică un  potenţial considerabil pentru utilizarea acestor surse regenerabile de energie. România se situează printre ţările europene cu risc seismic mare, având pe teritoriu o zona tectonică activă (Vrancea), generatoare uneori de cutremure catastrofale, cu o intensitate de peste 7 grade pe scala Richter.

1.2.Componentele micromediului Furnizorii de mărfuri :

Compania Plastipak - fabrica de ambalaje, unul dintre cei mai mari furnizori ai P&G.

Prestatorii de servicii: Compania Synergy - constructor implicat in proiectul de la Urlati Furnizorii forţei de muncă sunt reprezentaţi de : -

unităţile de învăţământ;

-

oficiile de forţă de muncă;

-

site-urile specializate în recrutarea forţei de muncă (www.ejobs.ro, www.myjob.ro); 31

-

 persoanele aflate în căutarea unor locuri de muncă. Clienţii ocupă un loc central în îndeplinirea obiectivelor firmei. Pe lângă persoanele

fizice, printre clienţi se mai numără si următoarele persoane juridice: Real, Metro, Carrefour, Penny, Plus, Mega Image, etc. Concurenţii sunt reprezentaţi de firmele care îşi dispută aceleaşi categorii de clienţi,

aceiaşi furnizori sau prestatori de servicii, deosebindu-se prin rolul pe care-l joacă în raporturile cu clienţii, atitudinea faţă de noutăţi, formele de comunicare cu consumatorii şi stilul intervenţiei  pe piaţă. Printre concurenţii firmei P&G se numară: Unilever, Henkel, Colgate-Palmolive sau Beiersdorf.

Organismele publice sunt reprezentate de categoriile de public ce manifestă un interes efectiv sau potenţial, ori care influenţează capacitatea unei firme de a -şi atinge obiectivele, precum : -

Organismele financiare  –  ce influenţează capacitatea firmei de a obţin nodurile necesare

realizării obiectivelor propuse; -

mijloacele de informare în masă (internetul);

-

organele de stat (organe financiare, vamale, de justiţie) – Oficiul Registrului Comerţului de

 pe lângă Tribunalul Bucureşti, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală; -

organele cetăţeneşti (organizaţii ale consumatorilor) –  Oficiul pentru Protecţia

Consumatorilor; -

marele public;

-

personalul propriu.

2.Analiza mediului intern al firmei Resursele materiale În 1995 trustul Procter & Gamble a cumpărat o parte din fabrica de detergenţi şi înălbitori de la Timişoara, înfiinţînd S.C. Detergenţi S.A., firmă de producţie. P&G

a construit o

noua fabrica de şampoane in Urlaţi, România. Ea reprezintă, în acelaşi timp, a doua investiţie în aceasta ţară, după fabrica de detergenţi din Timişoara, achiziţionată în 1995.

Suprafaţa totală

construită a capacităţilor de producţie şi administrative este de peste 230000 metrii  pătraţi, aproximativ 60 de stadioane de fotbal din SUA. Clădirile

P&G a deschis in 1992 la Bucuresti primul birou din regiunea Balcanilor, care serveste drept sediu regional pentru companie. 32

Din anul 2000, lîngă fabrica din Timişoara s-a construit un centru de distribuţie, care distribuie, alături de produsele fabricii, şi produse Procter & Gamble din import.În Bucureşti, trustul Procter & Gamble deţine firma Procter & Gamble Marketing, care coordonează vînzarea produselor Procter & Gamble în România, ocupîndu-se şi de publicitate

Echipamentele Fabrica va integra cele mai recente dezvoltări tehnologice ce răspund principiilor şi modelelor de dezvoltare durabilă.

Resursele umane Procter&Gamble a început activitatea din România în 1992 cu doar 3 angajaţi, iar  în prezent

numarul

angajatilor

companiei

depaşeşte

300

de

angajaţi.

Compania doreşte sa angajeze cei mai buni oameni pentru activitatea firmei. Firma construieşte organizaţia din interior, promovând-şi si recompensându-şi angajatii exclusiv în funcţie de performanţele lor individuale. Firma afirmă că angajaţii vor fi întotdeauna ―activul/capitalul cel mai valoros‖

Management: Sotirios Marinidis- director general Sunday Oloidi- director de resurse umane Radu Maftei- director financiar Ramona Brad- director relaţii externe Narcis Horhoianu- director de marketing Fabrica a angajat 150 de persoane în prima fază şi inca 300 -350 de persoane până în 2010. Procter & Gamble (P&G) va concedia 5.700 de angajati in viitor care nu lucreaza la operatiunile de productie ale grupului, reprezentand 10% din personalul acestor departamente. Masura este incadrata intr-un plan de reducere a costurilor cu 10 miliarde de dolari pana la sfarsitul anului 2016.Cea mai mare companie de produse de larg consum are circa 57.000 de angajati in afara operatiunilor de productie, dintr-un total de 129.000 de persoane. Compania a anuntat anterior ca vrea sa elimine 1.600 de locuri de munca in actualul an fiscal. P&G a aratat ca va renunta la alti 4.100 de angajati in anul fiscal 2012-2013, care va incepe in iulie. Compania anticipeaza ca va economisi 800 milioane de dolari datorita concedierilor, au declarat directorii P&G prezenti la o conferinta in Florida.

33

Resursele financiare În Top 100 Cele mai valoroase companii din 2010, Procter & Gamble ocupă poziţia 39 având o valoare de 369 mil. euro. Date financiare (lei): Anul

Capital social

Cifră de afaceri

Profit net

Număr de angajaţi

2006

27450720

943182582

42436094

44

2007

27450720

1109166174

10816880

48

2008

27450720

1161664393

20262611

49

2009

27450720

1186416504

26852055

47

Sursa: Ministerul Finanţelor.

Grupul american Procter & Gamble (P&G) a anuntat o crestere a profitului de 15% in trimestrul aprilie-iunie,a anului 2011 mai mare decat anticipau analistii, de la 2,2 miliarde de dolari anul precedent la 2,51 miliarde de dolari. Reducerea costurilor si majorarea preturilor au ajutat grupul sa compenseze impactul materiilor prime mai scumpe si evolutia slaba a unor piete, precum SUA. Vanzarile au avansat cu 10%, la 20,86 miliarde de dolari. Analistii anticipau, in medie, un profit pe actiune de 82 de centi si vanzari de 20,63 miliarde de dolari. Castigul pe actiune raportat de P&G, de 84 de centi pe actiune, a depasit usor asteptarile in intervalul analizat, ultimul trimestru al anului fiscal 2011. Pentru intreg anul fiscal, profitul net a scazut cu 7%, de la 12,7 miliarde de dolari la 11,8 miliarde de dolari, in timp ce vanzarile au urcat cu 5%, de la 78,9 miliarde de dolari la 82,56 miliarde de dolari.

Compania Procter & Gamble vinde brandul de snacks-uri Pringles catre Kellogg Valoarea deal-ului se ridica la 2,7 miliarde dolari. In subordinea Kellogg vor trece cei 1700 de angajati ai Pringles. Procter & Gamble , cel mai mare producator mondial de bunuri de consum, a mai avut o incercare anul trecut de a vinde Pringles catre Diamond Foods, insa tranzactia a esuat datorita investigatiilor facute de oficialii Statelor Unite care facut verificari la inregistrari contabile ale Diamond Foods. John Bryant, directorul executiv al Kellogg’s, se arata multumit de achizitie care pune compania sa pe locul doi la nivel mondial pe sectorul chipsurilor. Pringles este cel de-al doilea mare jucator mondial pe sectorul de snacks-uri , cu vanzari in 140 de tari in valoare totala de 1,5 miliarde dolari si fabrici in Statele Unite si Asia, potrivit The Telegraph. 34

Kellogg va imprumuta 2 miliarde de dolari pentru tranzactia care va fi finalizata la  jumatatea lui 2012. Procter & Gamble va castiga dupa impozitare intre 1,4 si 1,5 miliarde dolari, aceeasi suma estima ca si in cazul tranzactiei cu Diamond Foods.

Resursele informationale Ca parte a strategiei sale de dezvoltare durabila in Romania, P&G a construit de la ―zero‖ noua fabrica de produse de ingrijire a parului. Fabrica P&G Urlati integreaza ultimele inovatii in ceea ce priveste principiile de dezvoltare durabila si design, precum si echipamente aliniate in totalitate tehnologiei de ultima generatie. De asemenea, noua fabrica incorporeaza ultimele descoperiri din domeniul gestiunii organizatiilor, metodologiei de productie si metodelor de planificare.

3.Analiza SWOT a P&G Puncte tari : 

Produse variate – 22 categorii de produse;



Produse de calitate şi valoare superioară - scopul P&G este acela de a oferii produse şi servicii de marcă şi de înaltă calitate şi valoare care să contribuie la îmbunătăţirea vieţii consumatorilor;



Vasta experienţă profesională: P&G este recunoscută drept lider în dezvoltarea,  producerea şi comercializarea unor produse de înaltă calitate;



Inovaţia – piatra de temelie a succesului lor. Sunt deschisi la nou, este prima firma care a introdus pe piaţă detergenţii concentraţi, tendinţă modernă în ţările europene;



Angajaţi competenţi: P&G atrage şi angajează cei mai buni oameni din lume şi au încredere în abilităţile lor ;



Promovare prin: programele locale educaţionale, televiziune, promoţii, pliante;



deţinerea poziţiei de lider sau de vârf de piaţă pentru anumite produse Pampers );





 posedă o bază tehnico-materială modernă; existenţa unei imagini favorabile despre firmă;

35

(Always,

Puncte slabe: 

 Neadecvarea preţ-calitate la unele produse. Unele produse au preţul mai ridicat faţă de cel al concurenţilor în raport calitate preţ ceea ce duce la pierderea clienţilor ;



Deşi au multe produse, ele fac parte din aceiaşi gamă sortimentală , spre deosebire de principala lor concurentă ,firma Unilever, ce are şi produse alimentare (Knorr, Rama, Delma).;

Oportunităţi: 

Creşterea nivelului de educaţie si a veniturilor, astfel consumatorii acordă o mai mare atenţie îngrijirii şi alegerii produselor în funcţie de calitatea oferită de producători;



Deschiderea de noi filiale în mai multe zone ale lumii;



 posibilităţi de extindere a nomenclatorului de produse;



existenţa cererii de noi produse pe pieţele existente sau pe pieţe noi;



existenţa cererii pe noi piete a produselor existente;



 posibilităţi de încheiere a unor alianţe, acorduri avantajoase cu organismele publice sau organizatii non-profit;

Ameninţări: 

Ameninţări directe şi indirecte din partea concurenţilor şi grupurilor de interese;concurenta neloiala;



Cresterea numarului de firme concurente;



Apariţia de produse similare pe piaţă ;



adoptarea unor reglementări legislative sau normative restrictive cu impact nefavorabil;



situatia incerta a economiei de piata,schimbari dese in mediul politic



schimbări demografice nefavorabile;

III.Obiectivele de marketing pentru P&G 1.Obiectivele calitative de marketing 

Diversificarea gamei sortimentale;



Cresterea loialitatii consumatorilor existenti;



Investirea bugetelor de promovare in actiuni de social media;



Mentinerea notorietatii si a imaginii puternice formate in piata; 36



Deschiderea unor puncte de distributie la nivelul Bucurestiului.

2.Obiectivele cantitative de marketing 

Creșterea cifrei de afaceri cu cel puțin 6% până la finele anului 2012;



Creșterea vanzarilor de detergenti a companiei cu minim 10% în 6 luni de zile;



Cresterea prezentei in mediul online cu 30% până la sfârșitul anului 2012;



Creșterea cotei de piață cu minim 5% până în luna decembrie a anului 2013;



Sporirea vânzărilor cu 20% pe piața din România până la finalul anului 2014;



Reducerea migrării consumatorilor cu cel puțin 35% până la finalul anului 2014;



Alocarea de investitii în cercetare și in dezvoltarea unor noi produse cu 8% mai mult (față de bugetul alocat în perioada precedentă) în intervalul iunie 2012- august 2014.

IV.Strategii de piață Strategiile abordate de compania Procter and Gamble sunt următoarele: 

 În funcț ie de dinamica pieț ei:In acest an,compania analizata ar putea alege o strategie de

crestere,deoarece dispunde de resurse financiare,inregistrand profituri in ultimul trimestru si poate dezvolta marci proprii sau realiza noi achizitii in portofoliu. Strategia de crestere poate fi motivata si de trendul ascendent pe care il au produsele de igiena si frumusete in preferintele consumatorilor . 

 În funcție de structura pieței: se vizeză o strategie diferențiată,deoarece produsele

comercializate de catre P&G se adreseaza unor segmente diversificate de consumatori,atat femeilor,cat si barbatilor. Produsele de curatenie(Tide,Mr Proper,Fairy,Ace,s.a.) si cele destinate igienei intime(Always) sunt destinate femeilor preponderent,sau dupa caz copiilor(Pampers),in timp ce produsele pentru igiena personala si infrumusetare(Wella,Fixodent,Head&Shoulders) vizeaza atat femei cat si barbati. 

 În funcție de schimbările pieței: se are in vedere o strategie activa deoarece P&G detine o

pozitie puternica pe piata produselor destinate curateniei si igienei personale fiind preocupata permanent de innoirea activitatii asumandu-si rolul de trendsetter prin influentarea concurentilor,dar si prin educarea publicului tinta.

37



 În funcție de exigențele pieței:compania P&G va adopta strategia exigentelor

ridicate,avand in vedere ca este o companie de prestigiu,cu o vechime pe piata,cu o imagine foarte buna si bine conturata. Prin investitii importante in promovare,Procter and Gamble reuseste sa atraga publicul vizat si sa-l loializeze prin calitatea ridicata,reflectata printr-un pret mai ridicat.Cerintele deosebit de ridicate ale consumatorilor sunt intotdeauna deservite,compania reusind sa-si mentina pozitia de lider pe anumite categorii de produse. 

 În funcție de nivelul competiției pe piață: se adoptă o strategie ofensiva,deoarece

compania analizata este puternica si urmareste sa-si creasca cota de piata prin cresterea volumului vanzarilor si a numarului de cumparatori. Cresterea poate veni din majorarea cotei de piata in segmentele in care activeaza si din intrarea pe noi segmente, o dezvoltare a portofoliului atat pe verticala, cat si pe orizontala. In 9 din cele 10 categorii, Procter and Gamble isi adjudeca locul 1 sau 2 .



 În funcție de matricea vectorială a dezvoltării (I. Ansoff -)se are in vedere o strategie de

extindere a pietei deoarece aceasta presupune dezvoltarea pietei,respectiv a segmentului de piata ocupat de firma cu afacerile ei curente. Aceasta se realizeaza prin extinderea segmentului acoperit pe piata curenta, prin expansiunea in noi zone geografice sau prin atragerea de non-utilizatori. Armele strategice folosite in cadrul acestei variante sunt campaniile promotionale intense. Exemplu de astfel de strategie poate fi cota de piata a marcii Blend-a-med in Romania,ce este de aproximativ 20%, ceea ce o plaseaza pe locul secund pe piata.In acelasi timp, obiectivul companiei P&G este acela de castiga o felie cat mai mare din acest sector.

V.Mixul de marketing  – instrumentele specifice de operaționalizare a strategiei de piață 1.Strategia de produs Procter & Gamble va adopta urmatoarele strategii de produs ,astfel : 

 În funcție de dimensiunea și structura gamei de produse: strategia diversificării

 produselor (diversificare verticală) 

 În funcție de gradul de înnoire a produselor: strategia înnoirii produselor



 În funcție de nivelul calitativ al produselor: strategia perfecţionării produselor 

( în cazul produselor pentru îngrijirea părului şi a celor pentru igiena intimă) 38

De la data de 1 iulie 2007, operaţiunile companiei sunt structurate in trei ―Unităţi Globale de

Business‖,

iar

fiecare

unitate

fiind

divizata

in

―Segmente

de

Business‖.

Conform companiei gama de produse se împarte în mai multe categorii, cum ar fi: Ingrijirea sănătăţii, Intretinerea frumuseţii, Ingrijirea copiilor, Ingrijire feminină şi Produse de curăţat. P&G are în prezent peste 300 de mărci cunoscute pe piata Europei de est, cum ar fi : Ariel, Lenor, Mr. Proper, Duracell, Pampers, Gilette, Pringles, Head and Shoulders, Oral-B, Blend-a-med etc. În anul 2005 firma Procter & Gamble şi-a îmbogăţit portofoliul de produse odată cu încorporarea brandurilor Wella şi Londa. În urma achiziţiei la nivel internaţional a companiei germane Wella de către Procter & Gamble, şi filiala din România a Wella a fost integrată în operaţiunile grupului american. O alta tranzacţie, care a avut loc - achiziţia Gillette de către P&G - va creşte din nou portofoliul P&G,  prin integrarea mărcilor Gillette. 2.Strategia de preț

Procter & Gamble  practica în general preţuri medii şi mari ,deoarece este recunoscută drept lider în dezvoltarea, producerea şi comercializarea unor produse superioare ,cu o calitate foarte buna. Strategia adoptată de companie este strategia preţului lider care este adoptată în mod obişnuit doar de marile întreprinderi din industrie care au suficientă putere pe piaţă pentru a  putea stabili un preţ ce va fi urmat de celelalte întreprinderi din domeniu. In ceea ce priveste tacticile de pret,P&G apeleaza la preturi psihologice,se remarca ―invazia‖ acestora si la categorii de produse pentru curatenie si ingrijire personala,la reduceri de pret acordate pentru a stimula vanzarile si pentru a marca anumite ocazii sau sarbatori speciale,si la diferentierea preturilor in functie de segmentul tinta vizat,orientat catre produse premium sau mass-market.

3. Strategia de distribuție Distribuţia intensivă presupune distribuirea produselor sau serviciilor printr -un număr cât mai mare de unităţi de desfacere. Este cea mai potrivită modalitate de distribuţie pentru bunurile de larg consum si in acest caz pentru compania P&G. Producătorul de bunuri de consum Procter & Gamble România şi-a înfiintat în anul 2005 propria societate de distribuţie - P&G Distribution, ca parte a strategiei de structurare eficientă

a

operaţiunilor

de

pe

piaţa 39

românească.hhhhhhhhhhhhhhhhhhh

Înfiinţarea companiei P&G Distribution face parte dintr -o reorganizare internă care are ca scop fluidizarea traficului de mărfuri. Înfiinţarea acestei companii a fost determinată de creşterea portofoliului de produse, odată cu încorporarea brandurilor Wella şi Londa. În România produsele P&G sunt distribuite prin intermediul mai multor companii, printre care

Interbrands,

lanţurile

de

magazine

cash

&

carry

şi

hypermarketuri.

Operaţiunile P&G Distribution nu vor avea impact asupra companiilor cărora le vinde produsele sale. Compania va permite o mai bună structurare a modului în care P&G operează în România.

4. Strategia de comunicare Promovarea cuprinde toate acţiunile prin care firma îşi face cunoscute unele idei,  produsele sau serviciile sale, diferitelor categorii de public, cu scopul de a fi adoptate de către aceştia sau achiziţionate. Strategiile de comunicare ce vor fi puse în aplicare de către compania Procter and Gamble sunt următoarele: În funcție de obiectivele globale ale activității promoționale, este vizată promovarea imaginii globale a intreprinderii,deoarece P&G este o marca cunoscuta si consolidata pe piata si astfel si produsele sale vor beneficia de atentia cuvenita.Imaginea marcii P&G reprezinta o garantie a calitatii produselor,intarirea imaginii devenind un elemnt cheie in asigurarea unei promovari pe scara larga. În funcție de modul de desfășurare în timp, va fi abordată o strategie a activitatii promotionale permanente deoarece P&G beneficiaza de resursele financiare,informationale si umane pentru a realiza acest lucru.Produsele Procter and Gamble sunt foarte des promovate in mass-media ramanand permanent in atentia publicului si datorita diversitatii acestora. Ținând cont de rolul activității promoționale, este vizată o strategie ofensiva,deoarece P&G se lupta cu principalul concurent Unilever pentru castigarea unei cote de piata mai mari si de asemenea aloca bugete importante atat pentru promovarea in mediile clasice,cat si in cele neconventionale.Implicarea in campanii de social media din ce in ce mai mult reprezinta o prioritate pentru Procter and Gamble. În funcție de poziția față de structurile pieței, strategia de comunicare va fi una diferențiată , mixul promoțional fiind individualizat pentru fiecare segment de piață deservit.Compania P&G isi va adapta mesajul comunicational in functie de sexul femeiesc sau barbatesc al segmentului tinta vizat,sau in functie de tipul de produs promovat. 40

În ceea ce privește sediul organizării activității promoționale, va fi vizată o strategie combinată, atât prin forțe proprii prin utilizarea fortelor de vanzare,cat si prin apelarea la institutii specializate cum sunt agentiile de publicitate si de media.Se vor realiza demonstratii in magazine pentru demonstrarea eficientei produselor, se vor organiza evenimente ,expozitii,se vor face oferte promotionale,toate acestea pentru o promovare intensa a imaginii marcii,dar si a produselor sale. Campaniile din mass media,publicitatea outdoor si printurile din reviste vor fi sarcina agentiilor specializate pentru a asigura un nivel inalt al calitatii executiei si implicit succesul demersului comunicational. Avand in vedere preturile ridicate ale unor produse se dovedeste a fi deosebit de eficienta implementarea unor strategii de tip pull constand in reduceri ,oferte si cadouri promotionale.Strategia de tip push va fi sustinuta de publicitate Tv,publicitate prin tiparituri,outdoor si in mediul online.

Procter & Gamble pune mare accent pe promovare, motiv pentru care se afl ă mereu în primele companii care investesc sute de mii de euro în publicitate. O modalitate de promovare des folosită de Procter & Gamble sunt programele educaţionale. P&G  priveşte educaţia ca fundament al dezvoltării şi al progresului unei ţări. În consecinţă, compania este implicată într -o serie de programe care susţin educaţia în diferite ţări balcanice. - Programul "Tinere fete" .

Programul educaţional sponsorizat de Always se adresează

fetelor cu vârste cuprinse între 12-13 şi 15-18 ani. Programul tratează eficient subiecte legate de cea mai importantă perioadă din viaţa unei tinere fete. Acoperind în zonele urbane aproximativ 90% din fetele acestor grupuri de vârsta, programul are un mare succes în încurajarea fetelor cu  privire la menţinerea igienei. Pe parcursul acestui program sunt explicate schimbările prin care trece organismul lor, care sunt principiile unei vieţi sănătoase şi primesc sfaturi pentru protecţia eficientă în timpul zilelor dificile ale lunii. Aceste seminarii sunt completate de materiale ilustrate, precum broşuri şi prospecte create de specialişti şi testate în mai multe ţări europene. - Programul "Mame" .

Organizat şi sprijinit de Pampers, acest program educaţional

dedicat tinerelor mame include distribuirea de materiale şi mostre de produse. În perioada în care sunt în spital şi când bebeluşul împlineşte 3 luni, mamele primesc broşuri cu sfaturi pentru  îngrijirea copilului lor. Începând cu 2004, Pampers a sprijinit desfăşurarea programului "Şcoala mamelor în maternităţi", iar acest program se desfăşoara în 20 de maternitati din România. - Programul "P&G 2000".

Pentru a sărbători sosirea noului mileniu, P&G a organizat

 programul P&G 2000. Cu ajutorul programului P&G 2000, 160 de şcoli au fost dotate cu 41

laboratoare de informatică. Pentru finanţarea proiectului Procter & Gamble a alocat 3% din vânzarile produselor sale.

-  Programul P&G "Învaţă să schimbi  lumea". Scopul programului de educaţie civica "Învaţă să schimbi lumea" constă în a învaţa copiii cum să fie buni cetăţeni, să se implice în îmbunătăţirea vieţii comunităţii şi să inspire o atitudine pozitivă faţă de nevoile comunităţii. Programul care este dedicat copiilor cu vârste cuprinse între 13- 14 ani include două etape: o etapă teoretică de predare a noţiunilor de educaţie civică şi de administrare a proiectelor şi o etapă practică în care, cu ajutorul financiar acordat de P&G, copii i pun în aplicare proiecte în folosul comunităţii. Angajaţii P&G sunt implicaţi ca voluntari în program şi îndrumă copiii în identificarea nevoilor comunităţii, dezvoltarea şi implementarea proiectelor. Programul a fost demarat în 2002, iar în 2004 a fost implementat în alte 2 oraşe din România.

VI.Concluzii Procter & Gamble este o companie globală, producătoare a aproape 300 de mărci care ajung la aproape 5 milioane de consumatori. Oferă produse şi servicii de marcă şi de înaltă calitate şi valoare care să contribuie la îmbunătăţirea vieţii consumatorilor din lumea întreagă. Cu toate ca Procter and Gamble are o imagine buna si reprezinta garantia calitatii,aceasta trebuie sa acorde o atentie sporita la amenintarile provenite din mediul extern,dar si sa incerce sa-si corecteze punctele slabe. Se recomanda eficientizarea costurilor de productie la anumite produse prin formarea si pregatirea permanenta a resursei umane si de asemenea prin folosirea unor tehnologii regenerabile. In ceea ce priveste promovarea,este recomandat ca si campaniile publicitare sa se deruleze intr-un mod mai interactiv ,antrenand imaginatia segmentelor tinta pentru ca acestea sa nu dezvolte „rezistenta‖ la reclame si la alte eforturi comunicationale. Loializarea clientilor existenti trebuie sa devina un crez al companiei P&G in conditiile existentei unei concurente mari pe aceasta piata a produselor de curatenie si ingrijire personala.Este recomandat in acest sens derularea de campanii de multumire destinate clientilor existenti si de constientizare a acestora ca sunt partenerii de incredere in dezvoltarea unei relatii de lunga durata cu beneficii mutuale. Este recomandabila o politica de atragere a mai multor barbati ca si public tinta prin crearea unor produse care sa raspunda unor nevoi specifice,deoarece acestia devin din ce in ce mai pretentiosi si interesati atunci cand este vorba de aspectul,imaginea,statutul lor in societate. 42