Plan de Campanie de Relatii Publice

PLAN DE CAMPANIE DE RELAȚII PUBLICE

 Î  MPREUNĂ  PENTRU  MAI  MULTĂ   SIGURAN Ț  Ț Ă    !

Pregătit pentru Inspectoratul Inspectoratul General al Poliţiei Române

Realizat de: Almăjanu I.I. Daniela-Georgeta Daniela-Georgeta Grupa 1

8 iunie 2010 ,,Există ,,Exis tă fapte fap te de vitejie vit ejie dârză, dâ rză, ne neștiută de nimeni, nimeni, biruin bi ,,Există fapte vitejie dârză, birruin uinț ă nobilă și tainică, pe care nici un ochi n-o n-o vede, nici un renume renum e nu o răsplate răs plate care nici nici o fanfară fanfară nu salută’ salută’’. ’. renume răsplate răsplat ește, pe care (Victor HUGO) 1. Organizația Inspectoratul General al Poliţiei Române reprezintă unitatea centrală a poliţiei, cu personalitate  juridică şi competenţă teritorială generală, care conduce, îndrumă şi controlează activitatea unităţilor  de poliţie subordonate, desfăşoară activităţi de investigare şi cercetare a infracţiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, criminalităţii economico financiare sau bancare, a altor  infracţiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate în supravegherea Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, precum şi orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege. Misiunea

Poliţiei Române este de a asigura fiecărui cetăţean un spaţiu de securitate, libertate şi

 justiţie. Pentru a oferi oferi un serviciu serviciu public public de calit calitate, ate, Poliț ia Română ș i-a stabili stabilitt obiectivele esen esențiale iale,, necesare îndeplinirii misiunii cu care a fost investită: 

Sigu Siguran ranța cetățeanul eanului ui;;



Descentralizarea;



Aderarea la la Spaț iul Schengen Schengen în anul 2011.



Reorganizarea structurală a unitățil ilor or Pol Poliiției Române Române pentru pentru a asigura asigura capacita capacitatea tea de

răspuns necesară realizării obiectivelor prevăzute în Programul de guvernare 2009 - 2012; 

Asig Asigura urarea rea cuno cunoști tinnțelor  elor și formarea deprinderilo deprinderilorr necesare necesare pentru dezvoltarea dezvoltarea capacităț ii

de cooperare a personalului în domeniul Schengen; 

Identif Identifica icarea rea oportun oportunită ităților ilor de finan finanț are europeană europeană nerambursabilă prin transmiterea de

 propuneri de proiecte; 

Dezvoltarea sistemului de lucru bazat pe proceduri formalizate;



Întări Întărirea rea instit instituuțională ională pe segmen segmentel telee de combat combatere ere a crimi criminal nalită ităț ii organiz organizate ate aflate aflate în

dezvoltare dezvoltare atât atât la nivel naț ional, ional, cât ș i la nivel european; european; 2



Dezvoltarea managementului informaț iilor ș i al riscurilor;



Impl Implem emen enta tare reaa stan standa dard rdel elor or prof profes esio iona nale le

și

a unor unor crit criter erii ii clar claree de eval evalua uare re a

 perfo  performa rmannțelor elor fiecăre fiecăreii activi activită tăți pe care care o desfă desfăș oară poli poliț istul; istul; 

Asigurarea Asigurarea unui managemen managementt integrat integrat al misiunilor misiunilor ș i al reacț iei rapide rapide la producerea producerea unor 

evenimente evenimente deosebite deosebite din sfera de activitate activitate a Poliț iei Române, realizarea realizarea unui flux flux informaț ional optim optim și a suport suportulu uluii decizion decizional, al, precum precum ș i monitori monitorizare zareaa misiu misiunil nilor or structur structurilo ilorr de poliț ie în gestionarea unor evenimente deosebite.

2. Definirea problematicii Percepția popula populației vis-a-vi vis-a-viss de modul modul în în care poliț ia se comportă comportă în rela relaț ia directă directă cu cetăț enii afectează, afectează, conform conform studiilor, studiilor, modul în care care popula populaț ia respectă respectă legea ș i Poli Poliț ia ca instit instituuț ie. Există Există o serie de factori ce influentează influentează această această percepț ie. Astfel, Astfel, majoritatea majoritatea cetaț enilor privesc privesc mass-media mass-media ca o sursă primară de informaț ii cu privire la criminalitate criminalitate.. Ca o relație directă directă,, cu cât există există mai multe multe știri tiri legate legate de jafuri jafuri,, crime, etc. etc. cu atât atât se consid consideră eră că poliț ia nu a fost capabil capabilăă să prindă prindă infractorii. Dacă înainte înainte de 1989 încrederea încrederea în poliț ie era ridicată ridicată (ș tiri despre despre cazuri nerezolvat nerezolvatee sau crime aproape că nu existau) în prezent asistăm la o scădere drastică a încrederii respective (ș tirile de la ora 17:00 sunt sunt exemplul exemplul concret concret de relaț ie criminalit criminalitate-poli ate-poliț ie). De pildă, o operațiune a poli poliției constând constând în depista depistarea rea a doi trafican traficanț i de droguri deosebi deosebitt de  periculo  periculoș i ș i soldată soldată cu reț inerea unuia unuia dintre dintre autori autori este este prezentată prezentată drept drept insucces, insucces, cu titluri titluri media media  precum ,,INFRACTOR PERICULOS ÎN LIBERTATE, literele fiind fiind afiș ate gigantic de ostentativ pe micul micul ecran ecran al tele televi vizo zorul rului ui.. Medi Mediaa devi devine ne creat creatoar oarea ea unei unei fals falsee impre impresi siii de nesi nesigur guran anț ă, cu consecin consecința scăderii scăderii încrederii încrederii populaț iei în în actul actul poli poliț ienesc. ienesc. Ce-i Ce-i de facut facut?? Oare Oare români româniii au neap neapăra ărată tă nevo nevoie ie de o ,,in ,,inte terp rpret retar aree profe profesi sioni onist stă” ă” a evenim eveniment entelo elorr cotidie cotidiene ne și nu iș i pot extrag extragee singuri singuri esen esenț a informa informaț iei furni furnizat zate? e? Cum ar putea putea   polit politiiș tii – atât atât la nivel nivel organi organiza zaț ional, ional, cât cât ș i indivi individual dual – să cont contraca racareze reze prin prin fapte fapte ș i atitud atitudini ini  prezentarea situaț iei operative prin utilizarea unor accente apocaliptice? apocaliptice?

3. Anali An aliza za situ situa ației Analiza Anal iza

3

În anul 2009 Inspecto Inspectorat ratul ul General General al Pol Poliţ iţiei iei Române Române a desfa desfaș urat cu succes succes următorel următorelee oper operaațiuni: iuni: • POLIȚIA ÎN ALERTĂ, ALERTĂ, care a avut avut drept drept scop scop asigurarea asigurarea unui unui climat climat de de siguran siguranț ă civică; civică; • STRADA STRADA 2009 – cre creș terea autorită autorităț ii poliț iei ș i asigurarea asigurarea respectării respectării legii; legii; • TUNETUL – destrămarea destrămarea grupărilor grupărilor infracț ionale; ionale; • SIGURAN SIGURANȚA ÎN ȘCOLI – asigurarea asigurarea unui climat climat de siguran siguranț ă ș i securitate securitate publică publică în incinta incinta și

zona zona adiacent adiacentăă unită unităț ilor de învă învăț ământ; S-a pus accentul accentul pe dezvolta dezvoltarea rea instit instituuț ională ională,, conducerea conducerea Poliț iei Române Române continu continuând ând ș i în

2010 cu implementarea următoarelor principii: ♦

Mai multă delegare și cedare a sarcinilor către „prima „prima linie” de management;

♦

Responsabilizarea personalului;

♦

Eficie Eficiennța activi activită tăților. ilor.

În acest sens, sens, Inspec Inspector toratul atul Genera Generall al Poliț iei Române Române a formulat formulat propune propuneri, ri, observ observaaț ii ș i  puncte de vedere pentru 212 proiecte de acte normative normative primite în procedură de avizareș i consultare. În anul 2010 îmbunătăţirea imaginii instituţiei devine prioritară pentru creşterea nivelului de încredere în relaţia de colaborare poliţist-cetăţean. Implementarea unui plan de marketing viabil şi realist, cu rezultate clare şi măsurabile, poate susţine politica de marketing a institutiei. Analiza SWOT Puncte tari

Puncte slabe

- Existenta Existenta unui personal califica calificatt cu dispoziție spre autoperfe autoperfeccționare continuă; continuă;

- imaginea imaginea negativă negativă a poliț iei;

- existe existennța insti institu tuțiilor iilor de coopera cooperare re poli poliț ienea ienească

- Deficitului de personal in structurile operative op erative

intern internaațională ională din cadrul IGPR: Iniţiativa de

care se acoperă cu munca suplimentară neplatita

Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI),

sau compensată cu timp liber corespunzător;

Oficiul European de Poliţie (EUROPOL);

- Salariile politiștilor sunt nemotivante;

- Prezen Prezența poli poliț iș tilor tilor români români în misi misiuni unile le Inter Internanaionale de menținere ționale

a păcii; păcii;

- întărirea întărirea prezenț ei echipelor echipelor de patrulare patrulare în mediile și zonele de interes operativ pentru  prevenirea  prevenirea faptelor faptelor infracționale. ionale. - descentral descentralizarea izarea activi activită tăț ii Poli Poliției Române Române prin prin 4

delegarea delegarea de compete competennț e ș i sarcini sarcini către componentele operative, în vederea asigurării unei fle xibil xibilită ități sporit sporitee și creșterii terii autori autorită tăț ii acesto acestora ra ș i, implicit, consolidării ordinii publice. - performanta sistemului informatic. Oportunităţi

Ameninţări

- legăturile operative dintre autorităţile române

- scăderea scăderea încrederi încrederiii cetă cetăț enilor enilor în for forț ele de

competente și autorităţile autorităţile de aplicare a legii din din

ordine publică;

străinătate: INTERPOL, EUROPOL şi, în viitor,

- creșterea terea număr numărulu uluii de infr infrac acț iuni. iuni.

SIS/SIRENE; - Aderarea la spatiul Schengen, care va avea ca efect: ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre Schengen, libertatea de mișcare a cetă cetăț enilor enilor stat statelo elorr memb membre; - colaborare colaborare cu Serviciul Român Român de Informa Informaț ii, Jandarmeria Română. Pe fondu fondull alte alterăr rării ii rela relații iilo lorr de munc muncă, ă, prin prin creș tere tereaa ș omaj omajul ului ui,, scăd scăder erea ea venit venituri urilo lor, r, intens intensifi ificare careaa muncii muncii la „negru” „negru”,, obț inerea inerea de numerar numerar cu orice orice preț , chiar ș i prin acte antiso antisocia ciale le  precum  precum tâlhări tâlhării,i, furtur furturi,i, delapi delapidări dări,, totul totul a dus la o luptă luptă cotidi cotidiană ană uș or de remarca remarcatt prin prin simpla simpla lecturare lecturare a ziarelor ziarelor sau vizionarea emisiunilo emisiunilorr informative informative.. Iar mass-media, mass-media, prin nuanț area faptelor  negati negative ve ale poli polițiștilor tilor a făcut făcut ca aceș tia să să fie respo responsa nsabil bilii de starea starea naț iunii iunii.. Însă poli poliț istul istul devine devine fără fără îndoia îndoială lă o victim victimaa usor usor de doborât doborât prin prisma prisma dificul dificultă tăț ii adresab adresabil ilită ităț ii(nu ii(nu poate poate răspund răspundee atacurilor atacurilor decât într-un într-un cadru institu instituț ional organizat organizat de purtătorul purtătorul de cuvânt ) si a tendinț ei exagerate a mass-mediei mass-mediei de a prezenta prezenta actul actul poliț ienesc ienesc ori în derâdere prin prin utilizarea utilizarea cliș eelor de tip „Garcea” „Garcea” sau mediati mediatizarea zarea excesivă excesivă a cazuril cazurilor or izolate izolate de corup corupț ie ori folosi folosind nd tonalită tonalităț i încărcate încărcate de repro reproș în legătură legătură cu insuccesele insuccesele ivite în munca de poliț ist. Politiștii sunt vinova vinovați atunci când infractorii infractorii atacă atacă bănci, când societă societăț ile ce administrează administrează case de schim schimbb valuta valutarr își înșeală eală clien clienț ii, când când infr infrac acț ionali ionalitat tatea ea strada stradală lă cunoa cunoaș te trend trenduri uri ascend ascendent ente, e, sau când șoferii oferii incon inconș ti tien enț i provoacă provoacă tragedii tragedii rutiere rutiere,, uitând uitându-se u-se însă însă eforturi eforturile le uneori uneori la limit limitaa suport suportabi abilit lităății fizic fizicee și famili familiale ale depus depusee de aceș tia, tia, absen absenț a resurse resurselor lor neces necesare are desfă desfăș urării urării actul actului ui  polițienesc, ienesc, nesiguranța produsă de iminenta scădere scădere a veniturilor veniturilor salariale salariale sau neplata unor drepturi. drepturi. 5

Poliițiștii își fac dator Pol datoria, ia, iar iar efortu eforturil rilee lor – lăudabi lăudabile le în condi condiț iile iile actuale actuale – sunt sunt direc direcț ionate ionate într-u într-unn singur singur sens, sens, acela acela de a produce produce starea starea de siguran siguranț ă ș i încredere încredere populaț iei.

3. Definirea obiectivelor  Obiect Obiectivu ivull princi principal pal al campan campaniei iei este de a îmbună îmbunătă tăț ii imaginea imaginea poliț iei române române printr printr-o -o cooperare cooperare strânsă strânsă între mass-me mass-media dia ș i poliț ie. Transmite Transmiterea rea unui mesaj mesaj coerent, coerent, onest onest si credibil credibil va va crea o rela relație emo emoț ională ională pozitiv pozitivăă între între poliț ie ș i cetăț enii pe care îi protejează protejează ș i va conduce la o mai mai mare siguran siguranță ș i încredere încredere în poliț iș ti. Activită Activităț ile ce trebuie trebuie întreprinse întreprinse sunt următoarele: următoarele: -

înfiintarea unor structuri(compartimente) structuri(compartimente) distincte distincte de relaț ii cu publicul ș i mass-media;

-

 pregătirea  pregătirea profesiona profesională lă a acestor acestor poliț iș ti prin partici participarea parea la programe programe europene; europene;

-

respons responsabi abili lizare zareaa poli polițiș tilor tilor din PR PR prin prin cerin cerinț e inserat inseratee în fiș ele post posturi urilor lor;;

-

adapt adaptare areaa unor unor planu planuri ri de măsu măsuri ri vizâ vizând nd reac reacț ii spon sponta tane ne la opini opiniil ilee neav neaveni enite te ce

împânz împânzesc esc spațiul media, media, ce pot consta consta utilizare utilizareaa permane permanentă ntă a dreptul dreptului ui la replic replică, ă, utiliz utilizare areaa celorlalte publica publicații si posturi de radio ș i televiziune pentru prezentarea corectă a evenimentelor; -

medi mediat atiz izare areaa exces excesiv ivăă a lucru lucruri rilo lorr bune bune făcu făcute te de poli poliț iș ti despre despre care care popul populaaț ia nu

cuno cunoaaște foar foarte te mult multee (dosa (dosare re si peti petiti tiii de solu soluti tion onare are,, manda mandate te puse puse in execu executa tare re,, grupa grupari ri infractiona infractionale le destructurat destructurate, e, infractori infractori capturati capturati in Romania, Romania, multitudi multitudinea nea de situatii situatii infractionale infractionale si contraventionale cu care ne intalnim , s.a.); -

initierea si participarea la emisiuni de genul Big Brother care să vizeze parcursul unor 

dosare penale de la momentul sesizării prin apel de urgenț ă ș i până la arestarea inculpatului; -

 participarea  participarea activă, activă, insisten insistentă tă ș i permanent permanentăă la adunări adunări cetăț eneș ti indifer indiferent ent de natura lor 

cu scopul scopul relaționării ionării permanente permanente cu oamenii oamenii,, culegerea culegerea nemulț umirilor umirilor ș i prezentarea prezentarea spre spre analiză analiză si remediere remediere persoanelor persoanelor autorizate autorizate din institu instituț ie; -

angajarea angajarea unor societăț i comerciale comerciale profesioniste profesioniste pentru promovarea promovarea imaginii imaginii poliț istului istului

institu tuției Poli Poliției Româ Române. ne. și insti

4. Precizarea publicului ţintă Marele Marele public public al acestei acestei campan campanii ii îl costit costituie uie personal personalul ul Pol Poliiț iei Române Române din domeniul domeniul relațiilor publice, publice, mass-media mass-media ș i cetăț enii.

6

Există însă două mari categorii de public vizate: publicul intern si publicul extern. Publicul intern este reprezentat de: - lucrătorii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul M.A.I., I.G.P.R, I.P.J sau până la cea mai mică subunitate sau post de poliţie sau jandarmerie; jandar merie; - pot fi lucrători, conducători, conducători, manageri, manageri, administrat administratori, ori, personal personal contractual, contractual, personal civil, civil, Corpul Naţional al Poliţiştilor. Publicul extern vizat poate fi împărțit în mai multe categorii: >comunitatea

– toţi cetăţenii care trăiesc într-o societate, într-o zonă şi sunt sau nu afectaţi de

modul în care poliţiştii îşi desfăşoară activitatea; cetăţeanul în general, contribuabilul obişnuit; orice organizaţie comunitară, şcoli, biserici, bănci, lideri locali bogaţi sau săraci, cinstiţi sau necinstiţi; >publicul special  – cei certaţi cu legea, înconjuraţi de rudele, prietenii şi adepţi ai acestora, cât

şi părţile vătămate. Cât am încerca să-i înglobăm în categoria numită ,,comunitate”, aceştia au făcut şi fac o categorie specială, deosebită atât pentru instituţia poliţiei, cât şi pentru cetăţeni; >mass-media

– presa locală şi naţională, scrisă şi audiovizuală, specializată sau generalistă,

internet etc. >instituţiile şi organismele puterii de stat şi ale administraţiei de stat 

(preşedinţie, parlament,

guvern, guvern, prefect prefecturi uri,, primăr primărie, ie, admini administr straţi aţiee financi financiară ară,, gardă gardă financ financiar iarăă şi alte alte organis organisme me care administrează treburi publice şi impun respectarea de acte normative; >partidele politice şi orice alte grupări de interese politice şi civice , care au un mod special de

a se exprima în funcţie de interesele pe care le au; > Asociaţia Internaţională a Poliţiştilor Secţia Română.

5. Axa de comunicare Tema acestei acestei campanii campanii o constitui constituiee implicarea implicarea absolută absolută a poli poliț iei, mass-med mass-mediei iei ș i a cetă cetăț enilor   pentru  pentru îmbunăt îmbunătăăț irea imaginii imaginii poliț iei române atât pe plan naț ional cât ș i interna internaț ional. ional. Sloganul acestei campanii este este următorul: „Împreună pentru mai multă siguranț ă !”

6. Strategia Strategia prezentei campanii este una de tip S-O (Strength – Opportunities), construită pe  punctele tari ale instituției şi profitând de oportunităţile existente. existente.

7

Pentr Pentruu a real realiz izaa o comuni comunica care re bună bună cu mass mass-m -med edia ia,, spec specia iali lişt ştii ii în relaţ relaţii ii publ public icee din din Inspectoratu Inspectoratull General al Poliției Române trebuie să cunoască cunoască specificul specificul sistemului sistemului mass-media mass-media şi să se adapteze acestuia. Astfel, mesajul trebuie să fie adecvat suportului mediatic, iar stilul în care este elaborat trebuie să corespundă principiilor generale ale scriiturii jurnalistice. Practicienii din acest domeniu trebuie să stabilească relaţii personale bune, bazate pe respect reciproc cu oamenii din mass-media. Ei trebuie să fie capabili să le furnizeze informaţii, idei,  perspective inedite asupra unui subiect de actualitate. Totodată, ei trebuie să fie capabili să reziste  presiunilor presei şi să nu furnizeze informaţii neverificate, materiale care nu au fost discutate şi aprobate de conducerea organizaţiei sau opinii neacoperite de fapte. În acţiunile de informare a opiniei publice prin intermediul mass-mediei şi de formare a acesteia nu vor fi neglijaţi nici factorii psihologici ca: emoţiile, sentimentele, dorinţele, deoarece aceştia contribuie la mobilizarea oamenilor, la formarea opiniilor sănătoase ale acestora şi la transformarea lor în norme de viaţă civilizată. De aceea mass-media trebuie să acorde un interes deosebit deosebit calită calității informa informației și nu cantită cantităț ii(cum se tinde tot mai mult ț n prezent). prezent). Este necesar să se comunice şi aspectele aspectele neplăcute din activitatea activitatea institu instituț iei sau a unui angajat al acesteia deoarece ascunderea sau minimalizarea unor probleme sunt de natură natură a duce la pierderea credibilităţii, ziariştii apelând la alte surse de informare care pot distorsiona adevărul. Se vor organiza organiza întâlniri cu presa (briefing-uri sau conferinţe conferinţe de presă) chiar şi de două ori pe zi – dacă situaţia impune acest lucru – asigurând, pe cât posibil, o atmosferă deschisă, propice dialogului. Se vor activa grupurile de lobby – publicaţii, instituţii, personalităţi publice sau grupuri sociale simpatizante ale instituţiei – în scopul exprimării unor poziţii favorabile. Se va realiza realiza o campani campaniee ce se desfa desfaș oară pe o perioadă perioadă de două luni prin care se vor recruta volunt voluntari ari din din rândul rândul cetăț enilor enilor care care vor realiza realiza munca munca poli poliț iș tilor, tilor, cu scopul scopul de a crea o rela relaț ie de  pri  priet eten enie ie într întree poli poliț iș ti ș i cetă cetăț eni. eni.

7. Propunerea tehnicilor, canalelor mediatice şi suporturilor utile Pentru Pentru comuni comunicare careaa eficie eficientă ntă cu mass-m mass-medi ediaa Inspect Inspectorat oratul ul General General al Pol Poliiț iei Române Române va utiliza următoarele tehnici şi instrumente de comunicare: • Comunicate de presă; • Dosare de presă; • Conferinţe de presă; 8

• Dezbateri • Revista presei; • Călătorii de presă; • Alte modalităţi (interviul); Comunicarea internă, cu salariaţii, salariaţii, administratorii, administratorii, diverse comitete interne etc. Se va realiza realiza  prin urmaătoar urmaătoarele ele modalită modalități: • mijloacele de informare în masă centrale şi locale ale IGPR; • ordine şi buletine informative; informative; • sistemul de radioficare al unităţii; unităţii; • afişe, postere, postere, panouri, aviziere, aviziere, tabele electronice; • casete video, video, compact discuri. Comuni Comunicare careaa externă externă se realize realizează ază direct, direct, unde intervi intervine ne poli poliț istul istul de proximi proximitat tate, e, dar ș i indirect, indirect, unde intervi intervine ne mass-media mass-media ca interme intermediar diar între între poliț ie ș i cetăț eni. Comunicarea Comunicarea indirec indirectă tă sau interpusă poate fi: • scrisă şi imprimată (presa scrisă, rapoartele, afişele, materialele publicitare); • înregistrată (bandă magnetică, filmul, CD-ul, DVD-ul); • prin fir (telefonul, faxul, e-mail-ul, cablul).

8. Stabilirea calendarului şi a bugetului

Saptamana Activitati Conferinţe de presă

Ma i 1 2

3

4

Iunie 1 2

3

4

Iulie 1 2

3

4

Proiecte de răspuns la materi materiale alele le apărut apărutee în   pre presa sa cent centra rală lă,, care care   pre preju judi dici ciaz azăă în mod mod nejust nejustifi ificat cat imagin imaginea ea instituţiei; Broșură de prezentare a I.G.P.R. Pliante; afise; agende;  pixuri. Actualizarea 9

  permanentă a site-ului Poliţiei Române Comunicatul de presa Inte Interv rviu iuri ri tele televi viza zate/ te/ radiodifuzate Monitorizarea mate materi rial alel elor or publi publice ce apărute în mass-media Întocmirea de statistici cu priv privir iree la perc percep epț ia  popul  populaației,du iei,după pă apari apariția materiale materialelor lor în mass mass-m -med edia ia ce redau redau aspe aspect ctee pozi poziti tive ve ale ale Poliiției Româ Pol Române ne

Nr. crt.

Activitatea

Buget (RON)

1.

Broșură de de prezentare a I.G.P.R.

50

2.

Realizarea de de Pl Pliante; af afise; ag agende; pi pixuri.

50

3.

Conferinţe de presă

4.

Realizarea şi pre prezzentare area uno unor che chestiona onare  pentru  pentru cetăț eni cu privire la imaginea imaginea dorită dorită 30 a poli poliției și gradu gradull de de mul mulțumire umire a acestor acestoraa cu privire la serviciile oferite Prezenţa în emisiuni radio Inserţii tipărituri în ziarul local Inte nterviu viuri televizat zate/ rad radiodi odifuzate

5. 6.

7.

Realizarea Realizarea unei campanii: campanii: „Cetă „Cetățeni alături 1000 de polițiști” Proi Proiec ectte de de răsp răspun unss la la mat mater eriialel alelee apă apăru rutte în în   pres presaa cent centra rală lă,, care care prej prejud udic iciaz iazăă în mod mod nejustificat imaginea instituţiei; TOTAL

1130

10

9. Elab Elabor orar area ea inst instrum rumen ente telo lorr de contr co ntrol oll şi eval evalua uare re a efec ef ecte telo lor  r  stru rume mente ntelo cont ntro rol efect efe ctel elor  or  campaniei de relaţii publice. Evaluarea va fi efectuată în doua etape: în timpul campaniei, avându-se în vedere pertinenţa mesajelor, dacă informaţiile sunt



suficiente, ca şi eficienţa strategiilor alese; de asemenea, va fi observată reacţia publicurilor-ţintă și participarea publicului-ţintă;

după după campani campanie, e, utiliz utilizând ându-se u-se în princi principal pal tehnica tehnica sondaj sondajulu uluii



pentru pentru o evalua evaluare re

cantitativă a mesajelor emise, a impactului lor asupra publicurilor. Au fost monitorizate monitorizate 15 publicații (11 cotidiene cotidiene si 4 săptămânal săptămânale) e) din presa scrisă. scrisă. Astfel în graficele graficele obținute s-a s-a urmărit: urmărit: reflectarea reflectarea evenimentel evenimentelor or referitoare referitoare la institu instituț ia Poliț iei Române Române în  presa scrisă pe zile, interesul acordat de presă temelor urmărite în vederea elaborării analizei, interesul interesul principalelo principalelorr cotidiene cotidiene acordat institu instituț iei, reacț ia publicului publicului la acț iunile iunile întreprinse întreprinse în cadrul campaniei.

Bibliografie: 

Bernard Dagenai Dagenaiss – Campania Campania de rela relaț ii publice, publice, Editura Editura Polirom, Polirom, Iaș i, 2003;



Rosemarie Rosemarie Haine Haineș – Tipuri Tipuri ș i tehnici tehnici de comunicare comunicare în organiza organizaț ii, Editura Editura Universit Universitară, ară,

Bucur Bucureești ti,, 2008. 2008.

11