Piata Telecomunicatiilor in Romania

Piaţa telecomunicaţiilor în România I. Introducere...................................................................................................................................................2 II. Sectorul serviciilor - Informatii generale...................................................................................................2 III. Sectorul telecomunicatiilor – Informatii macroeconomice......................................................................3 I.1. Marime si dinamica..............................................................................................................................3 I.2. Evaluarea locului ocupat de sectorul comunicaţiilor în economia României.....................................4 I.3. Dimensiunea tranzacţiilor cu servicii...................................................................................................5 I.4. Sectorul telecomunicatiilor – caracteristicile pietei in Romania.........................................................6 I.5. Concurenta ...........................................................................................................................................7 I.6. Sistemul tarifar si tarifele......................................................................................................................8 I.7. Strategii .....................................................................................................................................................................8 IV. Reglementarea serviciilor de telecomunicatii..........................................................................................9 V. Acorduri internationale............................................................................................................................10 VI. Concluzii.................................................................................................................................................10 VII. Bibliografie............................................................................................................................................10 VIII. Anexa....................................................................................................................................................11

I. Introducere Scopul acestei lucrari este de a scoate in evidenta importanta serviciilor in economia Romaniei pentru ajungerea acesteia din urma a statelor membre ale Uniunii Europene. Lucrarea este impartita in doua parti, prima parte abordand piata serviciilor in Romania in general, iar partea a doua sectorul telecomunicatiilor in tara noastra. Sectorul telecomunicatiilor va fi privit sub doua aspecte: sub aspect macroeconomic ca pondere in PIB, productivitate, valoare adaugata, precum si ponderea acestuia in cadrul balantei de plati. Al doilea nivel evaluat va fi cel microeconomic, la nivelul firmelor, unde vor fi abordate aspecte de pret al serviciilor de telecomunicatii, precum si strategii urmate de firmele românesti in concurenta pe piata romaneasca.

II. Sectorul serviciilor - Informatii generale În economiile de piata dezvoltate, serviciile reprezinta principala sursa în formarea produsului intern brut. În Uniunea Europeana, ponderea serviciilor în PIB este de 69,4%. Acest sector asigura majoritatea locurilor de munca ale europenilor (66,8%), în vreme ce în agricultura lucreaza doar 4,3% din populatie. În România, serviciile genereaza aproape jumatate din PIB si ocupa numai 37% din totalul fortei de munca. In ancheta lunara a Institutului National de Statistica privind serviciile de piata prestate in principal pentru populatie sunt cuprinse activitatile: hoteluri si restaurante, activitati ale agentiilor de voiaj si a turoperatorilor; activitati de asistenta turistica, jocuri de noroc si alte activitati recreative, activitati de servicii personale (coafura si alte activitati de infrumusetare, spalarea, curatarea si vopsirea textilelor si blanurilor, activitati de pompe funebre, intretinere corporala si alte servicii pentru persoane fizice). Serviciile sunt considerate activitatile cele mai profitabile ale unei economii. Cifrele vorbesc de la sine: in Franta, valoarea adaugata a serviciilor, calculata ca procent din PIB, se ridica, în 2003, la 72,8%. România se misca si ea spre o structura economica similara economiilor puternice. În 1989, serviciile acopereau 35% din PIB, pentru ca anul imediat urmator sa scada la 26,5%. Serviciile, incluzând transporturile, comertul, telecomunicatiile, posta, turismul, hotelurile/restaurantele, administratia publica si apararea nationala, educatia, sanatatea si asistenta sociala si alte servicii prestate catre unitati economice si populatie au avut în 2000 o pondere de 46,6% din PIB, ceea ce a însemnat o crestere de 3,1% în comparatie cu 1999 (Min. Inf. Pub., 2002). Serviciile au continuat sa creasca dupa 2000 si au atins o pondere de 48,8% din PIB în 2002 (Banca Mondiala, 2003). Ritmuri de crestere mai sustinute încep sa se resimta din 2000, pe fondul cresterii economice, dar si al îmbunatatirii puterii de cumparare a populatiei. În primul semestru al acestui an, valoarea adaugata bruta din servicii a avut contributia cea mai importanta la cresterea PIB-ului, urmata de constructii si industrie. Pe ansamblu, cele trei sectoare asigura 84,1% din PIB-ul României. Serviciile pentru populatie au cunoscut o crestere de 13,1% în primul semestru al anului, comparativ cu perioada similara din 2004. PIB-ul României va trebui sa creasca de la aproape 80 miliarde euro în prezent la circa 200 miliarde euro în urmatorii 5-10 ani. În aceste conditii, trebuie avut in vedere care sunt sectoarele care pot asigura aceasta dezvoltare rapida. Or, principalul sector este cel legat de servicii, cu un accent deosebit asupra serviciilor pentru populatie. În opinia lui Stefan Ragalie, directorul Centrului de Economia Industriei si 2

Serviciilor din cadrul Academiei Române , principala cauza a slabei reprezentari a serviciilor în structura economiei trebuie cautata la începutul anilor ’90. Una dintre principalele piedici în calea dezvoltarii serviciilor pentru populatie este nivelul redus al puterii de cumparare. La ora actuala, tarifele pentru servicii sunt mult mai mari fata de posibilitatile medii pe care le are o familie, confruntata zilnic cu presiunea materiala pentru bunurile de folosinta imediata hrana, întretinere, îmbracaminte. Pentru 2008, Comisia se asteapta la un impuls al economiei 6,5%. Sectorul serviciilor va avea, in acest an, o contributie de 2,8% la cresterea reala a PIB cu 0.1% mai mult fata de cea de anul trecut, pentru ca in 2007 si in 2008 ponderea sa se majoreze la la 3%. Prognoza privind sectorul romanesc al serviciilor ar avea ca principal fundament eforturile UE de a implementa "Strategia de la Lisabona". Acesta este un amplu program european menit sa sporeasca competitivitatea economiei europene, astfel incat in 2010 zona euro sa devina cea mai competitiva economie din lume. Un capitol important al acestei strategii este cel referitor la liberalizarea serviciilor in cadrul UE. Europa de Est are un avantaj considerabil in domeniul competitivitatii serviciilor, astfel incat mentinerea unei piete inchise in acest sector este impotriva intereselor statelor vestice, a declarat recent prim-ministrul ungar, mentionand ca si Ungaria trebuie sa se teama la acest capitol atunci cand Romania si Bulgaria vor adera la Uniunea Europeana.

III. Sectorul telecomunicatiilor – Informatii macroeconomice Comunicaţiile reprezintă unul dintre cele mai dinamice domenii din economia naţională, acesta fiind unul dintre cele mai atractive sectoare pentru investitorii străini. Deşi contribuţia acestui sector la crearea produsului intern brut este relativ scăzută, comparativ cu situaţia din ţările dezvoltate, totuşi prin efectele care decurg din propagarea tehnologiei comunicaţiei şi accesul larg la informaţie, comunicaţiile au influenţat profund dezvoltarea economică. Sectorul comunicaţiilor este divizat în mai multe subgrupe de servicii: piaţa de telefonie fixă, piaţa de telefonie mobilă, servicii de Internet. I.1. Marime si dinamica În România, la data de 31.12.2005, numărul total de conexiuni de comunicaţii electronice atingea 18.792.626, ponderea cea mai mare având-o conexiunile utilizate pentru serviciile de telefonie mobilă1(vezi Tabel 1 din Anexa). Dezvoltarea comunicaţiilor a fost favorizată de creşterea economică ridicată înregistrată de economia românească după anul 2000. Creşterea economică în 2004, deşi s-a situat la 8,3%, a fost însoţită de dezechilibre macroeconomice importante: creşterea deosebită a consumului pe fondul majorării pronunţate a salariului real, menţinerea unei dinamici superioare a importurilor în raport cu exporturile cu efecte în adâncirea deficitului comercial şi implicit în menţinerea la un nivel ridicat a deficitului de cont curent. În acest context, comunicaţiile au reprezentat sectorul de servicii cu unul dintre cele mai ridicate ritmuri de dezvoltare. În ultimii 3 ani, acest sector a înregistrat constant ritmuri de creştere peste ritmul 1

ANRC

3

produsului intern brut. Creşterea valorică înregistrată de piaţa de comunicaţii în 2004 faţă de 2003 a fost de 22% şi de 20-25% pentru anul 2005 faţă de 20042. După trei ani de la liberalizarea totală a pieţei de comunicaţii electronice din România, numărul furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice care activează pe piaţă a crescut semnificativ. Astfel, la data de 31 decembrie 2005 activau pe piaţa românească un număr de 1802 furnizori3. În cursul anului 2005, piaţa de comunicaţii electronice a urmat tendinţe similare celor europene în ceea ce priveşte evoluţia serviciilor de telefonie şi Internet. Din punct de vedere al calităţii mediului concurenţial din România, se poate vorbi de manifestarea unei concurenţe bazate pe infrastructuri. Există mai multe niveluri ale concurenţei: concurenţa la nivel de servicii (de ex. carrier selection) şi concurenţa la nivel de infrastructură - obiectivul ideal al reglementării, pentru că presupune realizarea de investiţii şi este sustenabilă pe termen lung. În ceea ce priveşte trendul consumatorilor în alegerea de telefonie fixă sau mobilă pentru serviciile de trafic voce, s-au înregistrat următoarele evoluţii în anul 2005. Din totalul traficului de voce (17.6 miliarde de minute) realizat în cursul anului 2005, 4,9% au fost iniţiate în reţelele furnizorilor alternativi de servicii de telefonie fixă, 53,1% în reţelele publice mobile de telefonie, cele 42 de procente rămase reprezentând trafic de voce generat din reţeaua fostului operator monopolist (vezi Tabel 2 din Anexa). I.2. Evaluarea locului ocupat de sectorul comunicaţiilor în economia României

Sectorul telecomunicaţiilor raportat la PIB Raportând la PIB-ul României în 2005, ponderea comunicaţiilor în PIB se apropie de 4% faţă de 3,3% în anul 20024.Deşi această pondere este importantă, este de menţionat faptul că România se găseşte încă în urmă faţă de alte ţări europene la ponderea serviciilor în PIB. Expansiunea comunicaţiilor s-a reflectat în creşterea exportului de astfel de servicii.

Dacă în anul 2002 creşterea valorii adăugate brute din acest sector a fost de 5,3%, după 2003 ritmul mediu anual înregistrat a fost în jurul a 7%5.

Forţa de muncă antrenată în sectorul comunicaţiilor – dinamica şi productivitatea acesteia În anul 2004 numărul mediu de salariaţi din comunicaţii (poştă şi telecomunicaţii) a fost de 72,9 mii persoane, reprezentând 1,6% din numărul mediu de salariaţi din economia naţională. În anul 2005 s-a înregistrat o menţinere a numărului de salariaţi la nivelul anului 2004, păstrând aceeaşi pondere în numărul total (vezi Tabelul 3 din Anexa). 2

ANRC ANRC 4 INSSE 5 Comisia naţională de prognoză 3

4

Câştigul salarial mediu brut lunar în anul 2004 a fost de 1524 RON, cu 14,6% mai mare decât în anul 2003 (1330 RON).În anul 2005 s-a înregistrat o majorare cu 14,2%, ajungând la un nivel de 1740RON. Faţă de câştigul salarial mediu pe economie, câştigul salarial în această activitate este de 1,8 mai mare, aproximativ la acelaşi nivel cu anul trecut. I.3. Dimensiunea tranzacţiilor cu servicii

Serviciile de telecomunicaţii în balanţa de plăţi Exportul acestui sector a fost în anul 2004 cu 13% mai mare ca în 2003, respectiv de 237 milioane faţă de 210 milioane euro. În anul 2005 asistăm însă la o creştere exponenţială a exportului de servicii de comunicaţii, chiar dacă valoarea exportului este încă redusă. Pe primele 9 luni6, exportul de servicii de comunicaţii a ajuns la 422 milioane euro, fiind de 2,6 ori mai mare ca cel din perioada corespunzătoare a anului 2004. Sugestiv este şi faptul că acest sector a înregistrat în ultimii ani, în mod constant, un excedent comercial: 135 milioane euro în 2003, 75 milioane euro în 2004 şi 197 milioane euro pe primele 9 luni din 20057.

ISD in serviciile de telecomunicatii Domeniul telecomunicaţiilor a absorbit în ultimii patru ani cel mai mare volum al investiţiilor străine în România, peste 23% din total, menţinându-se ca sector de interes cu un mare potenţial de atragere a fondurilor europene alocate pentru perioada 2007-2013. În anul 2005, în domeniul telecomunicaţiilor s-au făcut cele mai mari investiţii, aproximativ 1,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o majorare cu aproximativ 47 % comparativ cu anul 2004. Conform Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS), din totalul investiţiilor din sector 1,16 miliarde euro au fost investiţii directe cu impact semnificativ în economie. Deşi ponderea cea mai importantă în topul investiţiilor revine comunicaţiilor, domeniul IT rămâne atractiv în condiţiile în care lideri mondiali ca Oracle, Microsoft, Intel şi Infineon au realizat investiţii importante în România în ultima perioadă. De asemenea, s-a înregistrat un interes sporit al investitorilor străini faţă de piaţa românească de specialitate, în primăvara acestui an Microsoft preluând o companie americană - IT United Management Technologies - pentru un software de management dezvoltat în România, folosit de primele cinci bănci din SUA. Un alt exemplu ar fi cel al producătorului german de semiconductori Infineon Technologies AG, care va investi 6 milioane euro în pregatirea personalului român, sumă ce reprezintă 60% din totalul investiţiilor programate pentru primii trei ani de funcţionare în România. Infineon a inaugurat şi un centru de dezvoltare în Bucureşti, o investiţie de aproape un milion de euro. De menţionat este şi cazul Amazon - compania americană care a intrat pe piaţa românească în luna noiembrie a anului trecut, deschizând un centru de dezvoltare software la Iaşi, iar acum doreşte înfiinţarea unui centru similar în Bucureşti, ocazie cu care se estimează că vor fi angajaţi aproximativ 600 de specialişti. Faptul că mediul de afaceri din România este stabil şi oferă toate condiţiile necesare dezvoltării unei afaceri de succes este dovedit şi de investiţia făcută de către compania Advanced Micro Devices, care şia concretizat interesul faţă de sectorul românesc de IT&C prin deschiderea unui birou regional în ţara noastră. Potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii (ANRC), în ultimii ani piaţa serviciilor de comunicaţii electronice a crescut într-un ritm susţinut, mult peste ritmul de creştere al 6 7

Datele statistice sunt disponibile doar pana la aceasta perioada ANRC

5

economiei. În 2004 piaţa a crescut cu 22 % faţă de 2003, iar pentru 2005 procentul de creştere estimat de ANRC este situat între de 20%-25%. Potrivit ANRC, piaţa românească de comunicaţii va continua să atragă investiţii deoarece, înainte de toate, un investitor se uită la rata de creştere a pieţei în întregime sau a sectorului.'Din această privinţă, piaţa de comunicaţii din România, cu o creştere estimată de 20-25 la sută pentru anul 2005, depăşeşte uşor pieţe din ţări ca Ungaria şi Polonia, care deşi ca valoare a pieţei se plasează pe primele două locuri în EU10, au înregistrat ritmuri de creştere inferioare în ultimii trei ani. România are chiar o creştere sensibil superioară celei înregistrate în ţările membre ale Uniunii Europene', a explicat preşedintele ANRC. Piaţa românească de IT&C a atins în anul 2005 valoarea de 4,2 miliarde de euro, faţă de anul 2004, când acestă valoare ajungea la 3,7 miliarde de euro, conform EITO (European Information Technology Observatory). Pentru anul 2006, cifra de afaceri estimată doar pentru sectorul IT este de un miliard de euro. Valoarea exporturilor de software şi servicii estimată pentru 2006 se ridică la 350 milioane euro, în condiţiile în care în 2005 a fost de 250 milioane euro, iar în 2004 de 200 milioane euro.

I.4. Sectorul telecomunicatiilor – caracteristicile pietei in Romania Cererea şi oferta În ultimii ani, piaţa de comunicaţii a crescut într-un ritm susţinut, mult peste ritmul de creştere al economiei. Creşterea valorică înregistrată de piaţa de comunicaţii în 2004 faţă de 2003 a fost de 22%, şi un procent estimat de creştere de 20-25% şi pentru anul 2005 faţă de 2004. De la liberalizarea totală a pieţei de comunicaţii electronice din România, numărul furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice care activează pe piaţă a crescut semnificativ. Astfel, la data de 31 decembrie 2005 activau pe piaţa românească un număr de 1802 furnizori (vezi Tabel 4 din Anexa). Telefonia fixa Din cele 258 de companii autorizate la 31 decembrie 2005 să furnizeze servicii de telefonie prin intermediul reţelelor publice fixe, 75 de companii furnizau efectiv servicii de telefonie – 58 dintre companiile prezente pe piaţa serviciilor de telefonie furnizate prin intermediul reţelelor publice fixe ofereau, la 31 decembrie 2005, servicii de apeluri internaţionale, iar 44 de companii furnizau servicii de apeluri la nivel naţional (apeluri locale, interurbane, apeluri către alte reţele publice fixe de telefonie, apeluri către reţele publice mobile de telefonie). Numãrul total al abonaţilor la telefonia fixã a înregistrat o evoluţie uşor ascendentã, creşterea înregistratã în perioada decembrie 2002 - decembrie 2005 fiind de 4,17%(Fig.1 din Anexa), în timp ce, în alte ţãri din Europa numãrul acestora scade constant în ultimii ani. Este destul de probabil ca în lipsa operatorilor alternativi şi în România sã fi asistat la o scãdere a numãrului de abonaţi. Pe mãsurã ce utilizatorii sunt din ce în ce mai sofisticaţi, necesitãţile lor de comunicare fiind tot mai variate şi complexe, aceştia au nevoie de calitatea şi flexibilitatea oferitã de noile tehnologii. Astfel, pachetele integrate de servicii (telefonie fixã, Internet, servicii de retransmisie a programelor audiovizuale), la preţuri avantajoase, oferite de furnizorii alternativi, contribuie în mare mãsurã la atragerea de clienţi şi la „recuperarea” deficitului de abonaţi înregistrat de furnizorul fost monopolist în ultimii ani.Astfel, se constatã o evoluţie semnificativã a numãrului de utilizatori abonaţi la reţelele alternative, cota de piaţã a furnizorilor alternativi de servicii de telefonie fixã care deţin reţele proprii evoluând de la aproximativ 1,2% în 2004, la 9,9% în 2005. Aceastã creştere poate fi consideratã foarte importantã, având în vedere cã a fost realizatã într-o perioadã de timp foarte scurtã, în timp ce, de exemplu, în Marea Britanie la 20 de ani de la liberalizare, cota de piaţã a alternativilor atingea aproximativ 18% la sfârşitul anului 2005. 6

Telefonie mobilã În ceea ce priveşte telefonia mobilã, în prezent, pe piaţã activeazã 4 operatori, în condiţiile în care o piaţã cu 3 operatori este consideratã a îndeplini condiţiile existenţei unei concurenţe eficiente. Piaţa se apropie de nivelul de saturaţie, fiind posibil ca în 2009 penetrarea telefoniei mobile sã ajungã în jurul pragului de 90%. Pasul urmãtor este concurenţa pentru baza de clienţi şi nu pentru segmente neacoperite din piaţã. În perioada 2004 – 2005, trei dintre furnizorii de servicii de telefonie mobilã au înregistrat creşteri constante ale numãrului de utilizatori. Per ansamblu, numãrul total al utilizatorilor de servicii de telefonie mobilã a crescut cu peste 30,7% faţã de sfârşitul anului precedent, ajungându-se la o ratã de penetrare a telefoniei mobile, la nivel de populaţie, de 61,76%, faţã de 47,12%, la 31 decembrie 2004 (Figura 2 din Anexa). Numãrul şi durata convorbirilor efectuate de utilizatorii de servicii de telefonie mobilã cresc susţinut. În anul 2005, durata medie a unui apel a fost de 1,45 minute, faţã de 1,37 minute cu un an în urmã. Majoritatea utilizatorilor de servicii de telefonie mobilã (64%) utilizeazã cartele preplãtite, în timp ce restul sunt posesori ai unui abonament. Internet Piaţa serviciilor de acces la Internet a înregistrat una dintre cele mai substanţiale creşteri, gãzduind, la sfârşitul anului 2005, peste 980 de furnizori operaţionali, dintre care 600 furnizau acces la Internet în bandã largã. La aceeaşi datã, numãrul total de conexiuni de acces depãşise 1,8 milioane - aproape dublu faţã de sfârşitul anului anterior. 41% dintre aceste conexiuni asigurau accesul la Internet în bandã largã, acest segment al pieţei serviciilor de Internet înregistrând o creştere de 96% în numai un an. Din totalul de aproximativ 500.000 de conexiuni de acces dedicat, majoritatea (75%) sunt conexiuni în bandã largã.

I.5. Concurenta Incepand cu anul 2003, sectorul serviciilor de telecomunicatii este marcat de transformari spectaculoase datorate liberalizarii pietei de telecomunicatii.Ceea ce se petrece in Romania este insa mai mult decat liberalizare.Concurenta exista cu adevarat, se manifesta tot mai pregnant, se dispută în mod real clienţii, iar aceasta este o luptă din care utilizatorii nu au decât de câştigat. Statul trebuie să intervină numai dacă regulile stabilite nu sunt respectate, în rest companiile au libertatea de a găsi cele mai bune metode pentru a-şi câştiga clienţii. Elementele de noutate promovate în 2002 de MCTI (Ministerul Comunicatiilor si al Tehnologiei Informatice ) au permis ca, odată cu liberalizarea comunicaţiilor începând cu 1 ianuarie 2003, să se primească peste 1000 de notificări de la companii care doresc să activeze pe piaţa din Romania. Segmentul convorbirilor internaţionale s-a dovedit a fi, până în acest moment, cel mai atractiv pentru noii operatori. Competiţia pe această categorie de convorbiri a permis reducerea tarifelor cu aproximativ 40% după numai câteva luni de concurenţă. România are o infrastructură de comunicaţii bine dezvoltată, cu condiţii propice de îmbunătăţire. Este relativ simplu să oferi servicii de telecomunicaţii printr-o reţea de televiziune prin cablu, iar marii jucători de pe piaţa televiziunii prin cablu au anunţat deja oferte de pachete de servicii, care includ, pe lângă programele de televiziune, transmisii de date, adică acces la Internet şi servicii de telecomunicaţii. Şi-au făcut simţită prezenţa, de asemenea, si firmele care oferă servicii de telefonie fixă. Schimbările în piaţa de telecomunicaţii s-au accentuat în 2005-2006, după amortizarea investiţiilor iniţiale şi maturizarea pieţei. O statistică interesantă din Europa de Vest arată că astăzi, la mai bine de 4 ani de la liberalizarea pieţelor naţionale de telefonie, în nici un stat operatorul naţional de telefonie nu a pierdut mai mult de 25% din piaţa de telefonie (la nivel local şi naţional); în schimb efectele competiţiei sunt evidente în scăderea drastică a tarifelor şi creşterea calităţii serviciilor. Ín România, liberalizarea se petrece mai 7

rapid, iar utilizatorul român de servicii de telecomunicaţii dobândeşte în sfârşit rolul pe care îl merita, de judecător al celui mai bun model de afaceri, celui mai potrivit serviciu sau plan tarifar. Politica în domeniu a mizat pe competiţie şi, la doar câteva luni de la deschiderea completă a pieţei, se constată că alegerea a fost corectă.

I.6. Sistemul tarifar si tarifele Complexitatea sistemului tarifar reflecta nu numai eterogenitatea sectorului ci si concurenta dintre diferitii producatori, precum si fluctuatile raportului de forte intre acestia. Serviciile de telecomunicatii sunt prestate , in cea mai mare parte, pe baza interactivitatii utilizatorfurnizor.Cu cat oferta este mai transparenta si mai variata, cu atat posibilitatea utilizatorului de a-si controla consumul si de alege tarifele mai atractive este mai mare. Astfel , sistemul serviciilor de telecomunicatii cuprinde urmatoarele elemente: • Modul de plata , care poate fi direct, indirect ( printr-un tert ), difuz ( de catre contribuabil prin subventii ) si compus • Contrapartida, care poate fi inchirierea unui suport de receptionare a serviciului, drept de acces generalizat sau diferentiat ( abonament TV ), utilizarea temporara a unei retele ( prin leasing ), servicii de intretinere • Principiul director al variatiei preturilor, care poate fi discretionar, poate urmari optimizarea utilizarii retelei, se stabileste in functie de durata utilizarii, de costuri sau este compus • Frecventa ajustarii preturilor este nula sau periodica • Structura platii poate fi pausala sau disociata Fiecare categorie de servicii, fiecare furnizor are propiul mix tarifar.Diferentele de preturi reflecta nu atat diferenta de costuri, productivitate si strategie comerciala, cat mai ales structura diferita a consumului. I.7. Strategii Sectorul de telecomunicatii este puternic concentrat intr-un numar mic de societati desprinse din fostele monopoluri internationale.De aceea se si apreciaza ca operatorii de telecomunicatii (OT) fac parte dintre cele mai mari companii din lume.Telecomunicatiile au fost considerate in Romania , pana nu de mult, un serviciu public.Statul fiind proprietarul infrastructurii de telecomunicatii , a imprimat sectorulului caracteristicile unui monopol natural. Intr-o prima etapa monopolul de stat a fost inlocuit cu un monopol privat. Inscrierea in procesul de privatizare a sectorului de telecomunicatii a stimulat aparitia concurentei care a luat amploare in domeniul telefoniei mobile. Mediul concurential creat pe piata europeana a stimulat actiunile de internationalizare ale principalilor OT.Un obiectiv important al strategiei de internationalizare este achizitionarea oparatorilor publici de telecomunicatii din tarile in dezvoltare care au initiat actiuni de privatizare a acestora. Astfel strategiile majore pe piata de telecomunicatii din Romania sunt achizitiile atat de companii private cat si de stat. Pe piata romaneasca , sectorul de telefonie mobila este detinuta de 4 mari jucatori Orange, Vodafone, Cosmote si Zapp.-mari companii care au fuzionat cu companii private romanesti., iar unul dintre cele mai importante companii in sectorul de internet Astral a fost achizionata de curant de compania internationala UPC. Sectorul telecomunicaţiilor conduce în topul valoric al tranzacţiilor deţinând 62% din valoarea totală estimată a pieţei româneşti de fuziuni şi achiziţii (Vodafone-Marea Britanie a achiziţionat MobiFonConnex pentru un preţ estimat la 2,5 miliarde dolari în cea de a doua mare tranzacţie din regiune).

8

IV. Reglementarea serviciilor de telecomunicatii Reforma institutiilor care activeaza in acest sector economic a inceput inca din 1990, prin elaborarea unor programe de restructurare si dezvoltare pe termen mediu si lung. Incepand cu anul 1996, Romania a participat la procesul de negociere privind liberalizarea telecomunicatiilor de baza si integrarea comertului cu aceste servicii in sistemul multilateral al Organizatiei Mondiale a Comertului. Prin semnarea Protocolului nr.4 la Acordul General pentru Comertul cu Servicii ( GATS ), protocol ratificat de Romania prin Ordonanta nr. 1/1998, statul roman si-a luat un angajament ferm pe plan international de a respecta o serie de principii in domeniul reglementarii si de a liberaliza toate segmentele pietei de telecomunicatii, potrivit unui calendar similar cu cel al Uniunii Europene. Structura actuala a legislatiei in domeniul telecomunicatiilor asigura un cadru legal de desfasurare a activitatii de telecomunicatii pe deplin compatibil cu cel din Uniunea Europeana.La baza ei sta Legea Telecomunicatiilor nr 74/1996, completata si imbunatatita in urmatorii ani, in sensul intaririi cadrului institutional prevazut de lege.Astfel :  Ministerul Comunicatiilor a fost reorganizat, prin HG nr 129/1997, ca Autoritate de Reglementare in domeniul Telecomunicatiilor, iar la sfarsitul anului 1998, acesta a fuzionat cu Comisia Nationala de Informatica, transformandu-se in Agentia Nationala pentru Comunicatii si Informatica ( ANCI ).  Inspectoratul General al Radiocomunicatiilor a fost transformat intr-un organism specializat, Inspectoratul General al Comunicatiilor (IGC), pentru supravegherea si controlul respectarii prevederilor legale in domeniul postelor si comunicatiilor.Acest organism asigura disciplina tehnica si operationala a titularilor de licenta si autorizatii, in scopul protejarii utilizatorilor si folosirii eficiente a resurselor publice limitate, avand totodata competente si in domeniul eliberarii directe catre beneficiari a autorizatiilor si avizelor tehnice specifice pentru echipamente, retele si servicii.  Prin OM nr 394/1996 a fost creat Consiliul Consultativ de Telecomunicatii, organ consultativ menit sa ofere cadrul de exprimare a opiniilor specialistilor, operatorilor, furnizorilor de servicii, producatorilor de echipamente, precum si reprezentantilor utilizatorilor cu privire la politica generala in domeniu si perfectionarea cadrului de reglementare al pietei telecomunicatiilor.  In 2000, a fost infiintat Comitetul Consultativ pentru Comunicatii in folosul Sistemului National de Aparare, organ consultativ avand ca scop sa contribuie la elaborarea unei politici unitare privind functionarea sistemelor nationale de telecomunicatii, in special in situatii de forta majora, precum si la asigurarea compatibilitatii cu sistemele de telecomunicatii din tarile NATO. Pentru functionarea efectiva a cadrului legislativ, au fost necesare masuri de restructurare si reglementare detaliata pentru aspectele procedurale si tehnice.In acest scop, s-a accentuat separarea functiilor de reglementare ale Ministerului Comunicatiilor de activitatea de coordonare si conducere a principalilor operatori nationali. Liberalizarea totala a pietei comunicatiilor, inclusiv a telefoniei fixe, a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2003.Pentru ca aceasta liberalizare sa produca efectele scontate ( reducerea preturilor si diversificarea serviciilor ), un rol esential revine autoritatii de reglementare (ANRC) care trebuie sa intervina daca un operator nu are licenta de acces la actuala infrastructura. Infiintarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii (ANRC), reprezinta o masura necesara pentru armonizarea cu cerintele Uniunii Europene.Statul si atributiile ANRC vor raspunde cerintelor stabilite prin noua Directiva a Uniunii Europene (adoptata in 2002) privind cadrul comun de reglementare pentru retelele si serviciile de comunicatii.ANRC va avea rolul de a supraveghea competitia pe piata si activitatea furnizorilor de servicii si se va ocupa de asigurarea paramentrilor de calitate si pret care sa permita accesul cetatenilor la serviciile de telecomunicatii. 9

In ianuarie 2001 a fost creat un nou minister-Ministerul Comunicatiilor si al Tehnologiei Informatice ( MCTI) –pentru a promova cele 2 programe guvernamentale privind programul de reforma in domeniul comunicatiilor.

V. Acorduri internationale In domeniul telecomunicatiilor, Romania se bucura de recunoastere internationala. Este membra a Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor, a Organizatiilor Internationale de Telecomunicatii prin satelit-Intelsat, Eutelsat, Inmarsat- si a Organizatiei Europene de Posta si Telecomunicatii (Conferinta Europeana de Posta si Telecomunicatii –CEPT).Totodata, Romania face parte din consiliile de administratie ale Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor, Intelsat si Eutelsat. Protocoale internationale : Protocolul asupra privilegiilor si imunitatilor Organizatiei Internationale de Telecomunicatii prin Satelit "Intelsat", Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite împotriva sigurantei platformelor fixe situate pe platoul continental, Protocolul privind privilegiile si imunitatile Organizatiei Internationale de Telecomunicatii Maritime prin Satelit "Inmarsat", Protocolul asupra privilegiilor si imunitatilor Organizatiei Europene de Telecomunicatii prin Satelit "Eutelsat". Pe plan european, participa la armonizarea reglementarilor din domeniu in cadrul comitetelor de specialitate, de telecomunicatii si radiocomunicatii, ale CEPT. Ca urmare directa a dezvoltarii cooperarii internationale in domeniu s-a realizat extinderea retelei de telecomunicatii a Romaniei si s-a intensificat utilizarea satelitilor de comunicatii pentru servicii fixe si mobile.

VI.Concluzii In acest material au fost abordate aspecte legate de piata serviciilor in Romania in general, de marimea si dinamica acesteia, luand ca exemplu piata telecomunicatiilor, unul dintre cele mai dinamice sectoare din economia romaneasca. Au fost cuprinse in analiza subsectoarele cele mai importante ale acestui domeniu (telefonie fixa, telefonie mobila si internet), analizandu-se tendinta, productivitatea, importanta lor in balanta de plati a Romaniei, precum si aspecte microeconomice legate de piata telecomunicatiilor. Dupa cum s-a argumentat pe parcursul lucrarii, piata telecomunicatiilor in Romania a cunoscut o dinamica ce a depasit cresterea PIB-ului, in contextul liberalizarii acestei piete in 2003 si a cresterii competitorilor pe aceasta piata, atrasi de potentialul acesteia. Aceasta a adus in consecinta dezvoltare a pietei, reducerea tarifelor si imbunatatirea serviciilor oferite consumatorilor. Tendinta pe viitor este de crestere a competitiei pe aceasta piata pe fondul stabilizarii economiei Romanesti si a cresterii economice, precum si a stabilirii unor reglementari clare in domeniul telecomunicatiilor.

VII.

Bibliografie 10

VII.1. 1. 2. 3. 4. 5.

Carti si publicatii 2006 Information and communications for development global trends and polices, World Bank Baltac, V., Romania- un sector IT&C dinamic, ATIC Comert interior si servicii de piata, INSSE 2005 Comunicatii- supliment al revistei Piata Financiara FinMedia, 2004 Industria informatiei si comunicatiilor in perspectiva integrarii in UE, Maria Cartas, 2003, Bucuresti 6. Statistica internationala, INSSE 2005 7. Studiu privind fuziunile si achizitiile in Europa Centrala si de Est si Comunitatea Statelor Independente pentru anul 2005, PriceWaterhouseCoopers

VII.2. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Internet Curierul National -26 aprilie 2005 http://legal.dntis.ro www.anrc.ro www.atic.org.ro www.capital.ro www.infonews.ro www.wall-street.ro

VIII.

Anexa

Tabel 1 11

Tabel 2

Tabel 3 - Numărul salariaţilor şi câştigul salarial brut – Poştă şi Telecomunicaţii

Tabel 4- Furnizori operationali în functie de categoria de retele si servicii de comunicatii electronice furnizate la data de 31 decembrie 2005

12

Categoria de servicii Furnizori operationali Retele si servicii de telefonie fixă 75 Retele si servicii de telefonie mobil 4 Servicii de acces la Internet 981 Servicii de linii închiriate 21 Servicii de transmisiuni de date 34 Servicii de retransmisie a programelor audiovizuale 625 Total furnizori 1802 Sursa: ANRC, conform datelor statistice raportate de cãtre furnizorii de servicii de telefonie în baza Deciziei presedintelui ANRC nr.1332/2003

Tabel 5

13

Tabel 6

15

Tabel 7

Figura 1

Figura 2

17

Figura 3

Figura 4

18

Figura 5

19