Pericle Papahagi - Basme aromâne şi glosar(1905)

BASME AROMANE

www.dacoromanica.ro

BASME A

AROMANE SI GLOSAR DE

PER.

PAPAHAGI

PROFESOR SECUNDAR.

EDITIUNEA ACADEMIEI ROMANE.

--.0-0--M-44--..m-

BUCURETI INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL" ssca I. ST. RASIDESCI1

16, STRADA DOAMNEI, 16 1905.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCE RE. . . Nu poate II tin mijloc mai interesant si mai sigur de a cunoeste fortele morale si

intelectuale ale unei natiuni, deck numai prin

literature se populara, si nu este un alt mijloc mai nimerit si mai frumos de a da unei literaturi suite un caracter originals!. distinctly, deck numai nutrind-o din literature popularfi, precum literature populari se adapil din fântiinile until instinct virginal". Hasdeu: Introducers? la Basme, ete. de Fundescu, p. 9.

Pove0ile poporane la Aromâni sunt cunoscute sub numole de: 1) Peirdm,10 (piriiniO, peirmit3 ?i pirmio, pcirmis), (1) cuvânt de origine greceascd, dela tb Irczpap.60c, derivat din p.6.8.0;. 2) Peircivulie (peirvulie) dela gr. napcc6oXii, lat. parabola,

care inseamnd : basm, poveste, dar rnai cu seamd se introbuinteazd cu sensul de anecdotd, snoavd, legendd 0 proverb. E de observat, cd aceea deosebire se remarcd §i in DacoRomâna intro «basm i poveste ; terminul din urmA, pe lângd sensul de basm, mai insemneazd alternativ: legendd, snoava §i chiar proverb (2). Tot ca §i la Daco-Romani, notiunile pentru desemnarea basmului sunt strdine prin origine (3). (1) Pdrmis se aude la Moloviste si Gopesi. (2) N. Saineanu, Basmele Romtine, p. 199, Bucuresti: vorba poveste, desi obisnuit sinonimica eu basmu, are si romfineste o sfera mult mai

intinsk putilnd desemnà alternativ: legendk snoavi si ehiar proverb (povestea vorbei).) (3) Hasdeu, Etym. Magnum Rom., art. basmu: Sinonimul poveste, intrebuintat mai cu deosibire in Moldova, este de asemenea paleoslavic :

www.dacoromanica.ro

VI

Pe lângd semnificarea de basm, adicd acel gen poporan, in care miraculosul §i supranaturalul joacd un rol esential, peiriimiO mai captitd, in vorbirea obi§nuità, §i alte semnificdri.

Pentru a exprima idea, cd cineva a devenit proverbial din pricina unui vitiu, sau a unor fapte de criticat, a unor apucdturi, etc., se zice: 1) ii feâtira pardmiO = fl fdcurii basm ; 2) Atumse pdrdmiO = Ajunse de basm; 3) Il loath hoara (sau: lumea, Mendel) pdreimi0 = A ajuns de poveste In sat (sau: la lume, la oameni). 4) Va ti l'a lumea pdrdmiOu-n gurd = Vei ajunge de basm in sat, vei ajunge proverbial.

Aratd idea de lucruri neadevdrate, ca §i cuvântul basm (1). Aeste-s petreimiOe = Astea-s basme, lucruri inventate, neadevArate, fleacuri. Pdrdmihile aeste s-li spua la fio'bri, nu a ilia = B asmele

acestea sd le spui la copii, nu mie; adicd: cu neadevdruri de al de astea sd Ine1i pe copii, nu pe mine. Pentru a ardtA, cd cinevh este bun de gurd, bun povestitor, cä tie multe, se zice: Are pdrdmiOe multe sau §tie multe pardmi0e, are peirvulii. multe (mutate).

Peirdvulia iine = vorba vine; povestea vorbei. Notiunea de a povesti) este exprimatd prin: (fie peireimiO, sau aspitn (spun) pdreimiO = povestesc, spuiu basm. la Slavi insil el insemneazd naratiune in genere, chiar o relatiune curat istoria, uneori roman, niciodati basm, se ia apoi in senliogtrrh ;

sul de fie legendd, fie snoavd, fie anecdotd, fie povestea vorbei, dupd cum zice foarte nimerit Anton Pann, in care nu ne intiimpind nimic miraculos sau supranatural, pe and basm este si rämine numai conte bleu, numai Mdrchen.,

4... Cuvtintul basm este de origine slavicã, insd numai ca material brut. Rominii imprumutarti pe calea cfirturdreascd pe paleoslavicul acuh

(fable., care niciodatá nu insetnneazd la Slavi Clidagf, polone§te gbajka*

bohemeqte bagkas, bulgareste i sirbeste eprikazka.. (1) Vezi: Hasden, Etym. Magn. Rom., art. basm, pag. 236.

www.dacoromanica.ro

VII

Când se povesteste la Arornâni? Randurile urmatoare spuse la introducerea ghicitorilor se aplica ci la basme : «Aromanii obienuesc a petrece cu ghicitorile deci §i cu basme in doua anotimpuri: iarna ci vara, ci ca sä fim mai drepti, vom face urmatoarea distinctiune : «Aromanii sedentari petrec mai mult iarna. in acest ano-

timp se adunk de mai multe oH pe saptamana, ate mai multe familii la un loc §1 petrec, lucrand impreuna, cantand §i povestind la glume §i la tot fehrl de distractiuni, pe cand copiii stran§i mai la o parte in grup, povestesc la ghicitori §i la basme.

«Cauza pentru care in timpul verii nu se dau a§a mult la tot ceea ce face parte din literatura popular* pare a fi urmatoarea : in satele uhde Aromanii sunt fixati, se obignuecte a se merge in strainatate; cei instrainati se intorc in sanul familiei tocmai in anotimpul verii ci raman toata vara, pana tarziu toamna, and iara§i pornesc in strainatate. Cu aceasta. ocaziune, barbatii intorci in satul natal se tin mai mult de plimbari ci de petreceri decat de stat la taifas, ca sa povesteasca la basme ci la altele de al de astea. Iar femeile, cari sunt depozitarele literaturii poporane, amana lucrul de vara pana la lama, ca sa-§i heiriseascei, sAli bucure, sa-§i alinte

pe cei sositi din strainatate, cad mult vor fi suferit ei in clepartari.

«Clasele pastorale in schimb cultiva literatura popular* atat vara cat ci iarna. Vara pe paturile caselor, unde mai bine de douazeci de femei §1 fete de toate varstele se strang §i lucreaza lana vitelor, transformand materia bruta in materie de vanzare, glumind in acela§ timp §i povestind cate EA mai cate. «Iar iarna, iarna mai ales, cand doutt trei familii inchiriaza o singurá casa, sau, cei cari nu se duc prin sate, ici fac coli-

bele una langl alta, ci cand femeile find mai u§urate in ce privecte munca zilnica, se strang in jurul vetrei §1 povestesc la bazme ci la tot ce face obiectul literaturii poporane, impletind doar la ciorapi, ca sa nu fie cu mana goala, ci pe www.dacoromanica.ro

VIII

and femeile se intretin cu de ale lor, copiii ascultd sau povestesc si ei tot lucruri eopildresti. Si este de notat, a AromAnii pAstori sunt foarte abundenti in copii3 (1). Patul Hare. Ca slid facd einevd o idee deplind de ce sunt pdturile marl aromânesti, stili nelipsite din casele tuturor Aromdnilor si mai ales ale celor cari se indeletnicesc cu cresterea vitelor, altAdatd in plind desvoltare, trebue sd facem o micd descriere a insgsi casei romfinesti din Peninsula Balcanied. In genere casele aromânesti InfdtisazA forma fig. I, II, III (2). (1) Per. Papahagi: 'Din Liter. Popor. a Arom., pag. 343. (2) Aromlinii, din motive pe cari nu le putem atinge aci, si cart, unele, au fost desbatute de altii, si-au ales ea locuinte, pentru asezarea satelor si orAselelor lor, muntii, si Inca in munti pozitiuni strategice inaccesibile. WA cum descrie pozitia satelor si construirea caselor aromfine d-1 I. Caragiani:

. . toate orasele romfinesti par a fi mai.mult cuiburi de vulturi pe munti dealt loctiinte de oameni, zice d-1 I. Caragiani, in Studii istorice asupra Romdnilor din Peninsula Balcanicd,, pag. 109, 118. Intrarea in ele este inaccesibild, far retragerea totdeauna asiguratti pe virful muntilor in pAduri. Fiecare oras este o fortAreatii, poate zice cinevA. Acelas lucru se observA si la Rometnii de pe muntii Balcani si Rodope, chiar in timpurile lui Petru si Asan. IatA cum vorbeste Nicetas. Choniata (peg. 482) despre acestia din urmA : a barbarii de pe muntele 4 Emos (Balcani), cari mai inainte se numiau Jilesieni, jar acum se nu'mese Vlahi Acestia increzAndu-se in pozitiile grele de atficat FA ineurajAndu-se de fortarete, cart sunt foarte multe si se afld amate drept prin stânci prdpdstioase, etc . Iar la pag. 487: aOrasele de acolo, cart asunt multe prin Balcani, iar cele mai multe sau toate aproape sant ziadite pe stdnei prdpdstioase 0 pe munti incunjurati cu nori,. Nu numai orasul intreg este o fortAreata, continuA d-1 I. Caragiani, dar chiar casele aunt asezate astfel ca una sti apere pe cealaltd. Apoi fiecare casA la intrare prezintA dote'. laturi esite afarA pe de o parte si

alta a usii, si in aceste laturi aunt un fel de gAuri, prin care oamenii din casA pot da cu pustile sau, alttidatti, cu sagetile ori cu sulitele; iar pe deasupra usii un fel de balcon inchis, dar eu gliuri pentru a vArsk de acolo apa fiartA sau untdelemn fierbinte, asupra acelora carii ar eftutA sA. spargA usa, sau pentru a da cu pulpit de acolo. Casele cApeteniilor sunt si astazi ca niste casteluri, si ruine de niste astfel de casteluri se OA in toate comunele romtinesti, mai cu seamA la marginea comunei sau pe locuri mai inalte, de uncle sift poatA apArà comuna. Pozitiile in

cart au fost zidite cele patru comune ale Suliatilor erau si mai formidabile . (Apud. I. Nenitescu, Dela Rom. din Turcia Europ. pag. 230).

www.dacoromanica.ro

lx '7; qi

40v

dick

CO 1101Pio * 40 0 tiri.b4,4*vloy V$V

,4','-Nr11.114141k,4***1.00 ii 404.iiiiiii;411104 44,4 ,,,, v4144,1itlivivirviloseir 4 ifiv41.4*_.iltiti,,,',16,14111,1** 1/4.

,ALTAti it . 6,46A4litittillitilLulfrAkiti*k AWW.34.9i. 11.**tiv, liultiomt....4.14,,h, 11., kAt,,41014.....tilikf-emotql°0111411111111aiii.

,,,,---0.1... .,,,R"- Aim . i imin . mu° mi....1i mai .....mi:... 1. pmara,..4-

,

.,:

imituri.. an""---1"Li 4 !orpd,.idmml...-.. I." ..:,:.,...r....... .....t: .....,,. =Air Lra........ I I.

:

niiimumr..iliiiiiiminsuilt,-1.-.-EnNallir" nnuAttMINI °II nrailli.=,,, MIAMI= giumic :

IIIIMM IMINEMBININIIIIIIilF"rm...=

-'

AffirAmmt, RN .........11.1,7:

nemNi7=rii me.-7us-77.4','-;':!Ttavk-,.- .sia 1.......4 ' -ammaimrt mu I Mt:, riZ ...luau maiRmi-l'imisruitili nin islarialara.in. , magniE ow 1 INV mai 1 lit: 111111,LAMMINETZ :,

MMUS migimin, i'au.., .4,0e 1111=1MIL_Ammiatil. --' imulateil:outiamormiamma Imola -..ninhownsommutin MOW MMENNI NIlig MEM* KiliraLrEmaffinal.1115 miner IMMMI127 MIMI= 71 71 munitivr,..fil MIMI

I

.

1111111MMUNmElIMMINIr 1111111

ADAM ODAIE

iiuuiiiiI "MUNI

,

PAT-MARE

(SALA)

Liv-

LII

DOME

a

ETAJ

RASBOIU

TILAR

CULUG' Os

(MPADE) DIG'OS)

3d

IItIIIIIl

imumui

MIRE

CULUD'OS

CORTE

lii

ami=_ Fig. 1, (Avela, Epir).

www.dacoromanica.ro

..

X , -110

MVAI _4111

marl brim=

AI

4411

AI

.."11

All 411.A1 _Al-W111. -44

ALAN ...A11 az AIWA

lima '.

Iimal IIIMME111111111MIMIIIM MEM NAM

MIN

1111-1111.1f111"1

tI

111

la

lib

11111-.11r.

Ism on=jAmom 01 ibitimon

Inonlills umimmimmi I-11M NO1-1,1.111 MENEM 17.5111=1M111111111111111=1111 __11.111111111111111111M11 mom Emsa_ mei smilt 1191MI. 0111111; 'IMMO ti EMI 11111111111U11 lniamou_smiectiono 111111111LJMILIII 1-LADIONNIA wumuirommloss LI 1111111M11111111111=111111 MENENNENImme 31111M__IIIIIONI1111111 11111

-44.11MMUMMIIIIMINNII

ME No CIE sommmmilmili

GDR

ODA

Iii

CI 111

OVA

ODA

BALCON

BALCON

tX133

ETAJ

I

Iii

ODA

I

ANDRE

ANDRE

PARTER

El

Fig II, (Belcameni, Macedonia).

www.dacoromanica.ro

ODA

XI mmolmm,..71

I

al* -41

..M.mlIAMMIIMPIAM.111=1=IMMIM111sIMMIMIIIIMIMIIIMI

4111 4111AI

I 41.A1-4141

liii Mil A, 41.4i_ii,4414146110lialAiiVAlt iA4 1.11-ji -AI AlillAIA,414AlAIMAIMaialaairl,1141111, A4.14AIALSAIAIAIA141.414iiillailiailiiiiii .4111144. =100 _Al

..

11 Al Kt AlAiiI4i4kdataaimoculiiiNfillA101444

lths1A4JA*Amik .13:1.114taiAlArAiAilliaMidiJOIMMANINOTJAJAintatajilk Z -, al 1min, 1U-1444114+414i VAJA--4011111A1M41411.41idair iligAMI1111111,4,_

ii j

iii A

I

gl

illd i

.-

1

.:

41

liii

1

I I; 1.7-1

ETAJ

TILAR

RiSBOIU

PARTER

Fig. III, (Nigovani, Macedonia).

www.dacoromanica.ro

XII

Prin usa a din curte (Fig. I), te introduci in partea casei numitd culug'bs (Macedonia), mpade sau dig' às (Epir).

Aci se and asezat rdsboiul, nelipsit din ori ce casd aromaneascd.

Prin usa b te introduci in culug'osul al doilea, numit Mc mic) sau si ahure. Aci se and depozitul de lemne si tot productul de vite, ca unt, branzA, land, etc., asezate toate pe niste paturi joase de (

scanduri.

Aldturi de culug'osul mic, prin usa e intri in lildr ( pivnitä), undo pe niste paturi de scanduri, mai ridicate, sunt insirate ldzile, hdrdile ( saci mari) de rufdrie, land si altele.

Tot acelas lucru se observd si in A, B, afara insd dacd locueste o a doua familie. In acest caz, in B se aseazA rdsboiul si A serveste, dupd imprejurdri, de pivnitd. Scara d conduce in catul E, numit analtu sau pat (ilic). Aci se culdi seara parte din membrii familiei, aci se aseazd masa, se asteaptd oaspetii, se afld icoana in perete si stall ziva bärbatii, ca sd-si facd trebile. Tot acl, deasupra scdrii, se afld construit un pdtiöit sau patio, pe care, in &care dimineata, nveasta noaud ( cea mai tandrd dintre neveste) sau meirtatoarea ( fata mare), dupd ce indoieste frumos cuverturile, le aseazd una peste alta, si apoi le inveleste cu. un cearceaf.

Prin u§a e dam in casd, camera, in care se &este, in care se and vatra cAminul. tntr'insa se pdstreazd in ordinea cuvenitd : cdpistearea, in care so frAmantd 'Aiwa si se fac pldcintele, sindult 'a ( lada) in care se tine panea; tot acl, pe deosebitele pulite ( polite) si pe scinduri6e ( scandurele), fAcute anume, se tin oranduite toate ustensilele de bucdtárie : aline, ling'ere, misure, tingire, sdritoare, cripitoare, etc., etc. Prin usa f inträm in Patul mare ( sala mare.) Ad este adevdratul atelier manufactural al Aromancelor.

In colturi sunt rasturnate haraile cu lane, care trebuieste lucratd in acea zi. Pe de o parte si alta, dealungul peretilor, aunt asezate sedmnile cu kappa, ( daracii), cu cari se pieptAnd si se trage lana, se scarmänd si se face caiere. Tot aci se afid 6 icrik'le, virtelnifele, furcile ( Halite), raswww.dacoromanica.ro

XIII

chitoarele, scaunasele de scanduri, pe caH tore torcatoarele cu furca fixata la cingatoare. Aci, in fiecare dimineata, maea sau mama-mare cum i se mai zice, distribuie lucrul la nurori, la fete si la nepoate, cu o vorba dulce, cu un sfat parintesc, inspirandu-le grija do casä, interesul casniciei, si dand ea insäsi pilda cea mai frumoasd, prin zelul neadormit ce-1 depune la lucru. Prin acest fel ea stie sh sadeasca in toate, Inca din frageda varsta, inbirea de munca, mijlocul cel mai bun §i cel mai solid, prin care ele ajung sa devie niste bune carmuitoare de casä. Apoi, pe &and lana se scarmand si se curata de scaie, pe cand fusul se invarteste, sbarnaind, iar cicricul, cu coardele unse frumos, spre a nu scartil nici cat, toarce dus, lin, snitoasa rnaia, razatoare, buna in totdeauna, distrage din greul muncii pe fetele si nurorile sale harnice, prin snoave placute, alese si pline de duh datator de viata. Apoi incetul cu incetul se incinge focul povestilor, al istorioarelor, al intamplarilor hazlii, al anecdotelor si al ghicitorilor, etc.

Prin modul acesta, patul mare se preface inteun fel de sezatoare zilnica la Aromani, caci mai bine de douazeci de femei, neveste si fete lucreaza zilnic, fara a socoti pe oaspetele venite cu lucrul (1). Aceasta este imprejurarea cea mai de seamd in care se povesteste in timpul verii la Aromani. In tot timpul spiritul de ordine eel mai desavarsit domneste. Se respectä vorba batranei, se stimeazd unele pe al-

tele in ordinea varstei, si nici o vorba nepermisa, nici o expresiune necuviincioasa nu vei auzl din gura lor, in tot acest timp.

Acest spirit do ordine in familia aromana este constatat de toti acei calátori, cari l'au cunoscut de aproape. c ... Ceea ce este mai surprinzator, ne spune Pouqueville (1) in lipsa de localuri publice, vizitele se obicinuiesc foarte mult printre Aromani. in ziIe de lucru femeile, cari se due in vizitk itg iau cu ele si lucru. Vezi: G. Weigand, Die Aromunen, I, p. 270: Das gauze Flur client als Gesellschaftszimmer, denn das Besuchemachen ist Behr in Schwung,

es muss den Wirtshausbesuch ersetzen .

www.dacoromanica.ro

XIV

(Voyage en Grèce) despre Aromâni, este spiritul de ordine ce domnesto in familiile si in orasele Mr., i spiritul acesta de ordine, de care vorbeste Pouqueville,. continua I. Nenitescu, el se oglindeste in viata Aromanului, mai bine decat oH unde se vede in familia lui, ce este ca si o biserica. Femeia aromand, pe langd ed are marele si netdgaduitul merit do a fi pdstrat limba strämoseascd aromaneascd nealteratd in sanul famiiei, pe langd cd este o carmuitoare de casd Mil pereche, ea este si intruparea vie a moralitatii (1).

i, pentru a-si face cineva o klee deplina, despre tenacitatea si iubirea cu care tine Aromdnul la credintele si obiceiurile sale, las O. urmeze randurile urmAtoare, spre a se vedeA, cd nimic nu s'a schimbat in modul de a se povestl la Aromani, de chipul cum se povestea. la Romani si de cum trebuie sd se povesteased Inca acolo, uncle viata patriarhala mai este in Hoare : «Fiicele lui Minyas, dispretuind serbarile lui Bachus, luereazd in incaperile lor : ele torc lama, invartesc fusul sub degete, fac tasâturi si dau mereu de lucru roabelor lor. Una din ele, petrecand firul sub degetele-i subtiri, zice surorilor : Noi, pe cari intAleapta Pallas ne retine aci, sd usurdm cu

diferite cuvantari lucrul folositor al manilor noastre. SI spunem pe rand cate o poveste, ca sd nu simtim lungimea timpului . Surorile se invoiesc si o roagd sd inceapd mai intaiu.

Ea se gandeste ce basm sd spuie printre cele mune ce cunoaste: FA povesteascd oare despre zeita Derceta, care se pomeni cu trupul acoperit cu solzi si infundatd de atunci in bAltile Siriei ? Sau povestl-va, cum Rica ei, prefAcutd in pasdre, isi petrece ultimii ani pe turnuri inalte ? Cum zana Nais, cu cantecul si cu ierburile-i vrAjite a prefAcut flAcdi in pesti muti, pand ce ea insdsi suferl aceeasi schimbare ? Cum

in sfarsit, arborele, ce purta poame albe, poarta negre, de cand fu stropit cu sange ? Aceastd poveste ii place, fiind-cd e putin cunoscutd, si pe etind lcina se prelunge§te in fir, ea incepe sd istoriseascd trista intamplare a iubitilor nenorociti

a lui Piram si a Tisbei ... Ea spune, si minunata poveste (1) I. Nenitescu, Dela Romdnii din Turcia Europeand, Buc. 1895, p. 66.

www.dacoromanica.ro

XV

incântd pe tovarásele ascultatoare. Unele acuzd intdmplarea, altele zic, ca zeii cei adevarati toate le pot. Dupd ce tacura, veni si rdndul Alcitoei, care incepa astfel sa povesteasca... (1)Baltatul. Tot pe patul mare se tine bd. llatul. De obiceiu luilfatul se face cu (Jolla trei zile inaintea maritarii unei fete,

cdnd tovarasele viitoarei mirese se aduna, ca sd ajute la cusutul rochiei de mireasa, la albituri si la alte multe maruntisuri. In tot acest timp ele muncesc, petrecand. Astfel cânta, glumesc si povestesc lucruri voioase, pMcute, !nyeselitoare, pentruca si miresei sa-i fie viata noua mai dulce si fericita. Nu este permis nici unui barbat sau flacau O. le turbure voia buna si sa ia parte la beiycit. Furca. Dupa ce trece saptamdna intdia si a doua, tocmai intr'a treia, inteo Luni dupa amiazi, este adusa mireasa in patul mare, in fata nouglor sale rude, ca sa-i puie mama mare furca in brau. Pentru aceasta se face de mai nainte o furca de cires, dinteo singurd ramura, rupta cu mâna nu taiata, pe care se anind o bucatd de caier, apoi se mai face un fus original, pe care dai sä-1 invartesti intro degete si nu merge I Mama mare, pe cdnd sta mireasa in picioare, ii asaza frumos primitiva furcä la cingatoare, ii da fusul in mama, o

säruta frumos pe obraji, se lasa a-i saruta mane de catre mireasa si-i zice, ca. din ziva aceea ea face parte neaparata

din casa ei. $i astfel noua venita intra in rAndul noilor sale rude ! (2).

Mama mare, care nu mai poate de bucurie, se retrage la cicricul sau furca sa si celelalte cumnate ale tinerei mirese o inconjoara, o imbratiseaza, o hotarasc sa se aseze pe scaun si o decid, dupd mii si mii de staruinti, sa-si deschida gura si sq le spuie, ce o invata mama-se, maea (bunica) sau paplu, atel ftittau ( bunicul cel intelept). $i ce bine-i stá fermecatoarei mirese, când intoneaza un cântec duios! ce dulce-i cargo vorba din gura rumend a fetei dela Pind, care, cu boiul rosu pe obrajii fetei sale, povesteste trebue sä povesteasca unul din numeroasele basme cu

orli-alepfi,

feti-frumosi !

(1) Ovidiu, Metam. IV, 32 368. (2) La Vlaho-Clisura furca aceasta este daruita miresei de catre fartatii ei.

www.dacoromanica.ro

XVI

Fete le, cari-i fac cor imprejur, prietenoase din suflet si din

inima, ci nu prefacute, ascultä cu bagare de Bean* prind totul, ca sä stie si ele, cand se vor marita, sa-si faca obiceiul, spre a nu fi luate drept nestiutoare. Si, sfarsind nveasta noaud, povestitoare de lucruri inocente si suave, pline de sanatate, cari indulcesc inhnele si te fac El traiesti o clipa fericit, o sdruta. in gull toate pe rand §1 o imbraiisaza, cu atata dragoste, cà te rup lacrimi de bucurie si de fericire !

$i rand pe rand copilasii dau nay ala, ea sa fie sarutati si ei de mireasa, spre a capata si ei darul de a povestl §i de a calla! Avlia, uborla. Apoi ce nu se povesteste, sara, In avlie, uUr, cand mai bine de dougzeci de frati, veri, vecini, se gramAdesc pe pi4Itti, la lumina lunii ? Neuitat va ramanba pentru mine momentul, child Filpa Beza, mai in varsta. decat noi, cu un timbru vocalic incantator, cu o memorie de copil pu-

ternica, cu niste gesturi de erou, ne povestia basme nenuIngrate. In gura lui Filpa Beza feti-frumosii, balaurii, etc., aveau o expresiune fermecatoare. Nestersi vor ramanea in mine sclipitorii ochi ai nenorocitului Filpa Beza, care, mai tarziu, apucand drumul codrilor, pentru o cauzti vitrega, care n'a adus decat prapad vietii nationale si economice a Aromanilor, nu s'a mai tutors. Si acelas lucru se petrece intro toate droaiele de copii, in amurgul serii, stransi pe la marginea satului, dui:A cartier. Totus pastratoarea acestor comori, a basmelor, este femeia. Ea conserva cu o fidelitate sfanta, care inspird admiratiune, formele cele mai caracteristice, formulele tipice, numele eroilor, cand au un nume , formele limbii, totul in genere, in intretinerie la sezatori, arom. ligna-prefte. $i aceasta, de cand e lumea : g Varsta si sexul povestitorului merita de asemenea o mentiune speciala, zice autorul eminent al studiului Bas. mete Romdne, d-1 L. $ aineanu, p. 197. Deja Platon si Cicero au observat, cd femeile sunt mai conservatoare in privinta formelor limbii §i tot asa in privinta materialelor folk-

lorice, in special a basmelor. Inteadevar, femeile in genere uitii mai cu greu ca barbatii povestile ce au incantat www.dacoromanica.ro

XVII

pruncia lor, si le repetä mereu l cu drag copiilor. Cele mai frumoase basme germane le datoreste Grimm unei femei. (1). Scoborirea. Dupa 15 August, adica dupa trecerea Slcimâ-

riei, (sf. Maria), sarbatoarea cea mai mare si cea mai mult sarbatorita de Aromânii cari locuiesc Pindul, incep pregatirile pentru scoborire prin locurile mai väratice, prin frumoasele i legendarele sesuri ale Tesaliei. Toata munca femeilor, in tot timpul ce le mai ramâne panä la scoborire, se reduce in a isprävl lucrurile neaparat trebuincioase casniciei si plecarii bor. Astfel cuvertele i trais-tele pentru cai, sacii i hdrdile, tendile, stricdtorile, tIrnbdrile §i altele se lucreaza cu repeziciune uimitoare. Lucrurile de vanzare, ca taldgane, cape sau tImbcrI velinte, cergi,

covoare, scutic (= fel de aba), $agune, cioareci, ciorapi, obiecte foarte mult pretuite, s'au mantuit de mult si parte s'au vândut prin bAlciurile ce se tin in Turcia, iar parte so pastreaza pentru a se desface in timp de iarna. Cu alto cuvinte, munca serioasä este ispravitä si num ai mici dereticari au mai ramas, caH i ele se sfarsesc cu iuteala de nedescris, când momentul plecarii soseste. Pouquoville, in Voyage, vol. II, p. 389 390, face o descriere frumoasä a acestei plecari : Migratiunea anuald a Romfmilor Desareti, pe cari Cantacuzen Ii numeste Masareti, are ceva de impunator si solemn, ce nu se vede la celelalte populade. La o epoca determinata si anume la Sf. Dumitru, triburile reunite fac o sarbatoare generala, in comunele Avela, Perivole c i Samarina, asezate pe ramura macedoneand a Pindului. Dupd cerernonie, batranii tin sfat i aleg cateva familii robuste, pe cari le oranduesc

a pazi in timpul ernii, locuintele parasite de ceilalti. Bancluiala plecarii find regulatti, preotii o anunta prin rugaciuni,

raspAndind binecuvântarile Dumnezeului lui Israel asupra poporului. Dupa toate acestea, urmeaza despartirea, care e 1) Platon, Kratilos : Femeile cari conserva mai indelungat limba cea veehe.. ; Cicero, De oratore: Cfind auz pe soacra-mea vorbind, pare ca a§ auzl pe Platt sau Neviu, fiindca femeile pastreaza neetirbitd limba cea veche (facilius enim incorruptam antiquitatem conservant). Nevenind in contact cu fel de fel de oameni, ea barbatii, femeile conservfi timp mai indelungat ceea ce au Invatat In tineretele lorp. Papahagi, Basme aromdne.

www.dacoromanica.ro

II

XVIII

miscdtoare si duioasd, apoi intreaga populatie se ridicd si, impártitd pe sectiuni, porneste. Oprirtle pentru päsunatul turmelor, ca si opririle pentru mas noaptea, sunt alese si hotArite de mai nainte. Prin strigAte prelungite isi tau rdmas bun dela cdtunele si locuintele ce pArdsesc, isi intore capul spre a mai zdri, incd odatd, acoperdmântul ce ii va adAposti la primdvard iardsi si jelesc pe acei cari rdmAn in urmA ca pdzitori. Tot ash si berzele, pasdri cAlAtoare, isi lasd cuiburile si, insotite de noudle odrasle, se avAntd peste mdri, sperAnd a revenl, la redesteptarea primdverii, spre a locul iardsi tArmurile pArdsite cu durere, din cauza celor rdrnasi in urmd. Pe coastele muntilor se vdd turmele InaintAnd

in coloane serpuite ; sunetul telencilor dela gatul tapilor si berbecilor; strigAtele animalelor de tot felul ; vocile amestecate premerg, insotesc si urmeazd lungul sirag al emigrantilor din Pind, cari isi revars5 populatiunea sa vdraticd peste luncile Macedoniei. Bdtrâni, flacdiandri, bttrbati, fete imbrd-

cate cum eraii in vechime fecioarele din Sparta, mamele impovdrate de leagdnul noilor ndscuti, pe cari ii poartd ca in desagi pe umerii lor, pAsesc inconjurati de atatea animale clomestice : cai robusti, cathri incdrcati cu bagaje, deasupra cArora cantd cocosul, ceasornicul calivelor, anuntând orele noptii.

eToti plini de sdndtate, strdlucitori de sperantd, se indrumeazd sd caute abundenta si un climat mai dulce, uncle sd trdiascA sub corturi, ori prin satele lor, pe uncle isi au locasul de iarnA. Dacd atitudinea lor n'ar fi pacinicd si pastorald, cinevd, vAzAnd aceste colonii pribege, s'ar credo in timpurile, in cari nordul vArsA populadele sale devastatopre asupra tdrilor mult incercatului Orient (1). In aceastd plecare, descrisd ash de minunat de Pouqueville, lipseste dintre amdnuntele picante, nIc isirea nante --= pornirea inainte, care se face precum urmeazd : Inainte de a incArcA si. porni familiile cu caii $i catArii lor, in momentul cAnd se face chemarea cailor la or4fi-or0 , 48

(1) D-nii Jules Brun si N. Papahagi In : Mopeagul dela Find, pag. 60, ne dau de asemenea o frumoasa si adevarata descriere a acestei

scoboriri.

www.dacoromanica.ro

XIX

cAnd bArbatii stricA corturile i pregAtesc poverile, pornesc

pe jos bAtrAnele cu stoluri de copii, in stare de a putea umblà; aceasta se face in vederea de a nu incurcA incdrcarea si de a usurA drumul. Atunci zeci de bAtrAne, tapene, arse de soare, pline de tArie, cunoscãtoare de drumuri, izvoare, fântAnele, pomi roditori In acel anotimp, povestitoare admirabile, cAntAtoare unele, sfAtoase mai toate, dupd ce iau

ate ceva de merinde pentru copii, ca sA aibA cu ce le astampArh foamea si cu ce le imboldi zelul de a merge intr'una pAnA la locul hotArit de mai nainte, ii imbie sA le insoteasa, cA le vor povesti basme, istorioare i cAte alte minunatii. Fiecare vale si vAlceh, fAntAnA, izvoras, prApastie, rftu, lac, pod la care se abat cetele de copii, Ili are basmul, povestea,

legenda, snoava, istorioara sa, inclt nu vonl exagerà catusi de putin, spunAnd cA fiecare petec din pdmAntul cAlcat si locuit i astAzi de Aromftni, este investit cu un nume de care

se leagA cAte cevA, plin de amintiri gingase, duioase, dureroase uneori, dar in totdeauna scumpe AromAnului, i pe cari bAtrAnele CAle bune de gurA, stiu sA le intipAreascd adAnc

si nesters in mintea i inima AromAnasilor !.. Numai eine avut-a fericirea BA trAiascd, cat de putin, ca copil, aceastA viatd minunatä, fsi poate inchipul farmecul ei nespus. Numai cine a scoborit si suit, in voie, veseld si sgomotoasA sau melancolicd i posornoritA, pe clrumul impdrcitasc, cum 11 numeste un scriitor grec, Aravandinos, acest drum fãcut de douA ori pe an de Aromâni, Ii poate face o idee deplinä de nestersul ei dtliciu! In adevAr : Ce priveliste, neasemuit de incAntatoare, nu-ti infAtiseazA

regiunea muntoasA a Pindului ? De pe culmile sale goalese sau InapAdurite, aruncandu-ti privirea, ti se desfAsoarA una din cele mai InAltAtoare si mai pitoresti panorame, frurnoa-

sele aràInuri, imbrAcate pururi in haina lor verde. *i

se pierde in departare privirea doritoare, care strAbate pana pe campia mAnoasä a Tesaliei, acest arniñ, izvor de hranA si de bogAtie altAdatd, in parte si acuma, pentru AromAni. nesfirsitA este plAcerea pe care o simti, In aceastA scoborire i suire : fie pe timp de toamna, cAnd furtunile se deslAntuesc nebuneste de pe culmile Pindului, de par'cA sguwww.dacoromanica.ro

20C

due tot cerul in turbarea lor, iar raurile si vaile vuiesc napraznic de se cutremura pamantul §i curg §iroaie de valuri marl prin gatlejurile muntilor ; fie pe timp de primavara, (And toata. Urea este voioasä, cand fiorile mirositoare, albastre si

galbui, rosii si albe, isi leaganä senina lor existenta la bataia usoara a vantului, umplandu-ti sufletul de parfum si veselie, cand pomii mandri si frumosi te chiama, par'ca, la umbra lor racoritoare, iar paserile de tot felul canta de se omoara intr'un nesfarsit concert, aläturi de si mai nesfarsita poporime a oilor si caprelor, cari insotesc pe Aromani, dela munte la ses si dela ses la munte !.. A ceasta-i imprejurarea cea mai de capetenie, in care copiii invata deceurile si legendele deosebitelor localitáti, din cari

si noi am cules o bung parte si pe cari speram sa avem prilejul sa le dam odata publicitatii (1).

Alte imprejurári in cari se povesteste. Povesti, basme, snoave, ghicitori si palavre de tot felul se mai spun, in serile de yard, pe la rnandstiri, valtori ( = drisal), bcitare sau &Vane (= pitia) si la moara. Apoi se mai povesteste, in serile de iarna, la mandrel, la

oi, in jurul fucurinei (= vatra subt cer liber), mai ales in epoca fatarii oilor si a caprelor, la fitdrii, cum se zice pe aromaneste.

In aceasta epocti se strang nenumerati barbati si Mai pe la mandrel, uncle se tin oile insarcinate (

greale), ca sa

dea ajutorul cuvenit mieilor si iezilor de curand nascuti, culegandu-i si aducandu-i la adapost de frig si de alte internperii ; aci eelnicii nu crutd nimic, nici mancarea din bel-

sug, nici vinul cel rosu, pentru imboldirea zelului tuturor celor cari au alergat sa dea o rand de ajutor noudi progeni-

turi oiesti, ferind-o de ger, ingrijind de nutret si de cate altele.

*i pe cand unii se odihnesc, mare parte din ei stau neadormiti, inspectand din cand in cand turmele mase in a(1) 0 sainá de 4 deceuri, s'au publicat in lucrarea noastri dDin Literatura Poporana a Arománilors, Buc. 1900, pag. 757-816.

www.dacoromanica.ro

XXI

propiere ; aceOia glumesc, povestesc i cantd in jurul focului viguros, pe care-I alimenteazd buturugi marL Pentru Românii sedentari, iarna ca *i toamna cu negurile sale uricioase, procurd o plAcere deosebitli, prin sindrofiile ce se obi§nuesc intro diferitele familii, cum se face de pildd la Vlaho-Ciisura. Acestea, strAnse mai multe la un loc, petrec In tot felul, cAntand, jucAnd sau povestind. Aceste sindrofii se fac mai mult printre femei, bArbatii de obiceiu fiind putini,

ea unii cari in aceste anotimpuri sunt dui in strdindtate. Pouqueville face o frumoasd i adevdratd descriere despre viata Românilor din Cdldreti ( latd cum se expritnd :

ailarl i ), in timpul iernii (1).

De oare ce asprimea aeestui anotimp se prevede, proviziunile fdeute de mai inainte i oarecari magazine de rezervd pentru sAraci, pun in stare pe Romani de a infrunth asprul anotimp, iar industria lor inf1ore0e atunci subt gheturi. Mai concentrati, ei torc lana §i. lucreazd tesAtoriile IAddrdne0, sorgintea bog/00i bor. Aurul §i argintul se modeleazd subt ciocanul argintarilor §i timpul este intrebuintat pe cat de folositor, pe atftt de economic. (1) Pouqueville, Voy. dans la Grere, I. II, p 178-179 : Comme cette gaison est prévue, des provisions faites d'avance, et quelques magasins de reserve pour les pauvres, mettent les Valaques a rnêrne de braver la mauvaise saison, et leur industrie fleurit alors sous les glaces. Plus concentrés, ils filent les laines et travaillent aux tissus grossiers, source de leur opulence. L'or et l'argent se modalent sous le marteau des orfevres, et le 'temps est aussi utilement qu'économiquement employé. Quelles soirees délicieuses au sein des families, pendant les longues veillées d'hiver I Tandis que le fuseau roule dans la maim: des hommes et femmes, l'orateur au possession d'amuser le foyer, narre les contes des sorciers de la Thessalie et des revenants du Djumerca. On se serre, on se presse, on écoute avec avidité, on craint de respirer, pour ne rien perdre de ces beaux récits, dont on n'interrompt le fil que

pour prdter l'oreille au tumulte des vents qui tonnent dans les montagnes. On craint pour un ami absent, on déplort, la condition des pasLes heures teurs bivouaqués auprès des cataractes de l'Acheloas coulent, la pieuse mere de famille ramine la lampe qui bride devant les images des saints protecteurs de la maison ! Parfois on chante en ohoeur un hymne a la Vierge, et l'encens offert chaque soir au dieu des

saisons termine avec la prière une journé, de paix, sanctifiée par le travail

.

www.dacoromanica.ro

XXII

Ce seri delicioase in sanul familiilor, in timpul indelun-

gilor vegheri de iarnd ! Pe and fusul se intoarce in manile bärbatilor §i femeilor, oratorul in stare de a distrage cdminul, poveste§te basmele vrajitoarelor din Tesalia qi a vampirilor din Giumerca. Ascultátorii se inghesuesc, se strang

§i mutt/ cu ldcomie, nu respird de teamd de a nu le scaph cevd din aceste frumoase povestiri, al cdror §ir nu se intrerupe deck pentru a trage cu urechea la sgomotul vânturilor, cari mugesc in munti. Ei duo grija vreunui iubit, care lipse§te; deplang soarta eiobanilor cu masul langd cataractele Aheloului... Orele curg, evlavioasa mama de familie reinsuflete§te candela, care arde inaintea icoanei sfintilor, ocrotitorii casei! Cate odatA se cântá in cor un imn Fecioarei, iar tdindia oferitd in &care seard zeului anotimpurilor incheie, cu rugáciunea, o zi de pace, sfintitä prin muncd . Si astfel se petrec toate zilele ! Si and maea, paplu sau nveasta nu mai spune, copiii strâni in jurul vetrei,"cu picioarele spre foc, incep ei a povesti, ce au invdtat dela neni, dela nvegsta, dela ata, mami, maea i paplu. Unul povestef$te, iar ceilalti, cari §i ei cunosc basmul, ascultd cu mare bagare de seamd, sdrind cu vorba ori de Cate ori gre§ete covd, ca sä-1 indrepteze. Prin modul acesta se cimenteazd basmul. Apoi povestesc pang când somnul Ii doboard i sunt a§ezati in a0ernut unul lânga altul §i inveliti toti cu o cergd mare, pentru ca a doua zi, dupa coal, sd fug cor in jurul maiei, ca sá mai scoatd vreun basm, neOut de ei, din ciorap, din buzunar, din gin, sau de unde §tie &Ansa !

Literatura basmelor aromâne. Basme aromâne, publicate pang acum, gasim la : Bagav (Andreiu), Cartea de al6g ere (1887), p. 144 : Lupulu i Mula (fragment de basin), §i la pag. 168: Omitlu 0 nipdrtica, scrise amAndoud cu ortografia etfinologica i cu tendinte de apropiere a dialectului aroman de cel daco-roman. Basmul cel din urmá este reprodus in lucrarea de fag!, Bind popular. Batarla Nic , care a binevo't a ne oferl catevh basme culese din Cru*ova, a publicat in ,5'ezcitoarea (Ffilticeni), Anul XII, vol. IX, No. 12, 1904: Cum s' a facut pupeizel. Cosmescu C.. a pus la dispozitiunea d-lui L. aineanu rezumatul a vreo

www.dacoromanica.ro

XXIII

40 de basme macedo-romane. Coleetiunea lui Comnescu n'a aparut pada acuma si consistii numai din rezumate, pe cari autorn1 isi propune sa le desvolte insusi.Pentru Folklore si rezumatele aunt de folos. D-1 Saineanu le-a utilizat indestul in opera sa Basmele Romdne. Frali lin", revista aromaneascd No. 1 16, Bucuresti 1901 1902. In aceasta revista au aparut catevà deceuri aromanesti, scrise intr'o lintbd curat aromaneascd. Sunt toate reproduse in lucrarea noastrd, (afard de

basmul Pdr2nislu ali Dond dela pag. 22) si cu ortografia adoptati de noi, tinandu-se seama de modul cum se vorbeste in satul sau comuna unde au fost culese Gazeta Macedoniel", Bucuresti, 1897 1898, No. 6 si 8. In ea s'a publicat Lacul di Grdmuste o legenda basm, de catre George Zverca (alter : Ciuma al Penti) si este reprodus in colectiunea de fatal, fiind important ca variant pe langd legendele de acelas fel publicate in Din Lit. Popor. a Aromdnilor , p. 797, 799 a lucrarii noastre. Lumina", revistti populard a Romanilor din imperiul otoman, publi-

catie a corpului didactic si bisericesc roman din Turcia, Bucuresti 1903-1904. Aci s'au publicat doua deceuri, reproduse in lucrarea de fatd. Macedonia", revista Romanilor din Peninsula Balcanicd, 1888. Aci s'au pa-

blicat, cu ortografia cunoscutd etimologica a lui Bagav Andreiu, in No. I: Cum se-feafe cucuvaza (p. 11 12) de Per. Papahagi; Legenda Peristerez

de Andr. Bagav, amandoua reproduse in lucrarea noastrti: Din Literatura Poporand a Aronzdnilor ,ca Wand parte din deceuri.No. 2 : Albele si musatele pag. 17, 44, este un basm frumos pus in versuri de poetul popular C. Belimace; No. 3 : Pdrmithalu ald loan Lenevosizlu (p. 61-64, cu urmarea la pag. 132-133, 148-151) este un basm de Vanghelie Petrescu. Acest basm pacdtueste prin multele sale daco-romanisme, tendintd inaugurate de revista Macedonia , in dorinta de a prezinth dialectul aroman cat mai apropriat de cel daco-roman. Ash de pilda gasim expresiuni ca : Strimtorard p. 62, col. I, 63. col. I ; jalea lor sluff pe haraud (= jalea lor se intoarse in bucurie, jalea lor se prefacit in bucurie) p. 62 col II ; fdrd ca s-azbd vird lipsire (= fard sa aiba vreo lipsa, vreo necesitate) p. 62, col. II, complimente 63. I; resplatirea 62, II; permisiune 144, pin tru marginea marginelor (?) (cfr.: 'Ana la urma urmelor) p. 63, II, szmpatie, etc. etc. Exemplele ar putea fi immultite cat de mult. La p. 84 se povesteste legenda fetei si cei 12 mesi ( luni), legenda reprodusd de asemenea in lucrarea noastrd Din. Lit. pop. ; La pag. 164 166 Cicioare tu cinuse (care se-feate amira) este un basm publicat de Mandu Baliu, originar din Crusova, fara a pastra insti particula-

ritatile graiului Crusovenesc, riguros pastrate in colectiunea noastra. Nenitesen I., Dela Romdmi din Turcia Europeand, la p. 291, a publicat

un basm, pe care-1 reproducem in lucrarea noastra de fata transeris foneticeste; de asemenea mai reproducem cel publicat la p. 288, tradus in dialect. Obedenaru. (Dr. M. G.): Texte Macedo-romeine, (basme si poezii poporale dela Crusova), publicate de prof. I. Bianu, Bucuresti 1891.

www.dacoromanica.ro

XXIV

In aceasta lucrare sunt publicate doua basme : 1. Amirou-lu cu 4ina amirdilid a pini-lor p. 1-34. si 2. Picurar-l? Perpillita cu mufata a loc-lui, p. 35, 93, traduse in limba roman' literara si in cea franceza Urmitoarele rfinduri, en cari d I Bianu insoteste textele acestea, Caracterizeaza perfect valoarea lor: Raposatul dr. Obedenaru nu era Macedo-roman, n'a calatorit intre Romfinii macedoneni, nici studiiie linguistice nu erau specialitatea sa. Fiind secretar in legatiunea Orli la Constantinopole, a venit in atin gere CU unii Romani macedoneni ; curiozitatea i dorinta de a cunoaste limba lor 1-a indemnat a incepe Indata sa o studieze. A luat in casa sa pe un tfmar macedonean Tascu Iliescu din Crusova, I-a Invitat singul carte Qi cu ajutorul sau a inceput a scrie basme i poezii poporale, a face oarecari mici traduceri in dialect, a culege forme gramaticale di cuvinte. Aceastil lucrare a continuat apoi mai multi ani la Roma, unde fusese mutat Obedenaru i unde a adus cu sine si pe Tascu Iliescu. Toate textele din aceasta lucrare sunt date de catre Tascu Iliescu reposatului Obedenaru. Ele nu reproduc strict limbagiul crusovenesc, de unde este originar T. Iliescu. *tofa lor este poporana insa. Parerea d-lui Weigand (Aromunen, II, pag. 214), ca stofa acestor cloud basme ar fi imprumutata basmelor bulgare, ne pare gresita. Ambele basme sunt raspfindite la Romfinii de pretutindeni, (cfr. L. Saineanu : Basmele Rol/lane, p. 256-289, unde aceste doua basme aunt grupate: primul in Tipul Meluzina, al doilea in Tipul Neraida, alaturi de o multime de variante romfinesti). Papabagi (Per.), in: Din Literatura Poporand a Aromdnilor, p. 759-816

s'au publicat 34 de deceuri. Revista Pindul", Bucuresti 1898-1899 No. 1-11. In No. 7, pag. 8 se publica o scurta legend(' despre lemnul crucii de catre I. Naum. E scrisa

färd nici o sistema ortografica si este reprodusa in lucrarea de fata, prezintand insemnatate, ca una ce prezinta asemanari cu legenda despre lemnul crucii. A se vedea cursul universitar despre Istoria Literaturii Romdne de Ovid Densusianu, 1898 (redactat de Filip Drugescu, pag. 177-130): Legenda despre lemnul crucii. Twit Iliescu a publicat in Tara nouà (1887, Buc,) doua basme : 1 Picurarlu Perpellita cu Musuta a loclul (Anul IV, No. 2, p. 103-124; No. 3, p. 186-188); 20 de amirdd cu amirdilia a zdnilor (An, IV, No. 4, p. 222-235), care nu sunt altele, decfit cele publicate in Texte Macedoromdne de Obedenaru (vezi mai sus). Limba este influentata de cea intocmai ca i in V. Petrescu. Weigand (Gustav), in: Die Aromunen (ethnographisch-philologisch-histo rische Untersuchungen fiber das Volk der sogenannten Makedo-romanen oder Zinzaren), II, Leipzig, 1894, au aparut noud basme cu titlurile urmatoare : 10 Der Mann mit dem grossen. Verstand (Minte am, pard(i

no-am), 20 Das kluge Mädchen (Fata isteata), 30 Die falsche und die wahre Ktinigin ,Regina substituitil), 40 PorkSpulos, der Findling (=arom. Aflatlu), 5 Die bose Schwiegermutter (= Soacra cea rea), 6 Die hab-

www.dacoromanica.ro

%XV

gietige Frau und ihre Strafe (= Femeia lacoma pi pedeapsa ei), /0 AllBaba und die vierzig Räuber (=Ali-Baba pi cei 40 de talhari), 80 Daphne (=Dafina), 90 Schneewittchen (= Rodia). Basmele aeestea sunt culese eu ingrijire, credincios reproduse, desi se resimte uneori sfiiciunea povestitorului, lucru de altfel greu de inla turat, daca tinem seami, eat de putin comunicativi sunt povestitorii fata de oaspetii cari doresc sii-i exploreze, pi mai ales cand aceptia stint straini.

Totus, din toate colectiunile amintite, cea a d-lui Weigand este cea mai conptiincioasa. D-1 Weigand crede de cuviinta a face urmatoarele apreeieri privitoare la basmele aromâne (Arom. II, 210):

«Imi pare, dupti experienta mea, ca poporatiunea nomada de pastori este mai bogatil in cantece, dar mai putin bogata in povepti deck poporatiunea sedentarii, pi eil cea agricola poseda materialul cel mai mare de pov esti ; apoi mai jos : Numai un sigur basm din cele nouti, mi s'a povestit de un pastor, dar si acesta spare ea imprumutat dela straini. Prin aceasta nu va sa zica, ea ar fi un gen specific aromânese de povepti. Absolut nu; pentru toate se gasesc paralele destule, atat in literatura poporani a popoarelor balcanice, cat si pe lin dorneniu mai intins . Cu destula pfirere de rfiu constattim, cil invatatul german, condus de cele

cateva basme culese de dfinsul (9 in total), cautift si se pronunte in fond despre aceasta comoara a Aromanilor 1 Ca poporul pastoral este foarte

bogat in tot ce atinge literature poporana, nu incape nici o indoiala pentru eine se oprepte solid sa-1 cerceteze. 0 singura comuna, ea sil nu zic o singuri fdlcare, ar proeura invätatului german un material de povesti, cat a ineilput in intreaga lucrare de merit a lui Lazar Saineanu, in Basmele Romane. Ca n'ar exista un gen specific de povepti aromane, credem ea' d-nul Weigand, dupli aparitiunea Deceurilor aparute in lucrarea Din Lit. Popor. a Aromânilor, precum si dupa aceasta colectiune, nu va mai sustine o pfirere nefundatä. Legendele referitoare la smeii din Pind, la pastori pi la tot ce se atinge de vista pastorala, credem ca numai stofa straina nu poste fi. De altfel trebuie sa recunoastem, ca sunt foarte greu de stabilit marginile unei povesti pi de dovedit originea ei. Caracterul etnic el unei povesti il formeaza situatinnile particulare subt cari ni se povesteste si cari, de cele mai multe ori, stint nationale. Asà de pilda nasterea, nunta, moartea, credintele in ursitoare, etc., Bunt infatisate potrivit cu datinele arominesti, daca basmul este povestit la Aromani, si altfel, daca basmul acelap se povestepte de un alt popor. Basmele Romanilor din Meglenia, culese de d-1 G. Weigand (1) pi Per. Papahagi (2) nu aunt mentionate ad si colectiunea de fata nu cuprinde nici un basm meglenit. (1) Vkteho-Megien p. 67-68 (contine cinci bum meglenetiti . (2) Rom4nii din Meglenia p. 14 26 cuprinde patru basme; Megleno Ronalnii II, p. 1 165 cuprinde 16 baame.

www.dacoromanica.ro

1CV/I

Dui)/ cum reiese din cele de mai sus, basmele adunate panä acuma nu sunt nici numeroase, nici bine culese. Din ele nu resare duhul Aromanului. Cred cl colectiunea de fatA va umplea un. mare gol in aceastA privintà. Graiul am cAutat A-1 reproduc cu depling. scrupulozitate. Warn silit sä cu-

leg sistematic, nealterand nimic. Sfortarile mele au tins sä reproduc cuvant cu cuvant spusa povestitorului. Uneori am reusit, altAdatä poate nu, aci la neputinta mea de a transcrie repede povestea, ori ce intrerupere de a oprl pe povestitor, spre a vorbl mai rar, de a mai astepta nitel, 11 facea sä-si piarza uneori irul, alteori sä repete acelas lucru. Apoi prin intreruperi se pierde tot farmeeul, toata cAldura ce pune

povestitorul in basm. M'am adresat si la buni povestitori si la mediocri, si am transcris basmul, chiar cand a fost nein-

tregit, cáci toate prezintä interes pentru un etnograf. Intru cat am reusit sä culeg, desbrAcat de ori ce inrauriri teoretice, läsand in totdeauna expunerea pe seama povestitorului ; intru cat m'am putut ferl de combinäri i prelucräri in basme, ceea ce ar fi o scAdere ; intru cat am reusit s6 patrez basmelor acestea originalitatea Mr, spre a se putea infäti sa. cu imbradmintea lor originald, intreagd,neciuntitd pi nedescoloratd cum se exprimg d-1 Hasdeu (1) despre basme, las sd se rosteascl acei cari nu vor pregeta sä arunce o privire binevoitoare asupra Ion.

Dorinta mea aratoare a fost sä scap dela peire o pretioasa comoara a literaturii poporane aromanesti. In parte, dorinta mea este implinitä, cad mai bine de 400 de basme am reusit sA strang, din cari aceastà colectiune inf64iseaz abia a treia parte. A se interesd de aceste basme feerice, zice Vasile Alexandri (2), este un lucru natural; a le feri de nimicirea la care ar fi expuse cu timpul, este o doring patrioticd; insd a pti de a le pdstri naivitatea poeticd a graiului povestitorilor dela pezdtori, este o operd din cele mai meritorii. i aceasta ar fi o mare satisfacere Mi-ar 'Area bine, (I) Hasdeu, Etym. Magnum Rom., art. basm p. 2.619. (2) In prefata ce insoteste: Basmele, etc. de P. Ispirescu.

www.dacoromanica.ro

xxvII

pentru mine, dacd, cel putin, dorinta patrioticd. ar A atinsa, fie §i in parte, prin publicarea materialului de fatti. Incheind, tiu sä aduc omagii de multumire §i recuno§tinta Onor. Academii Române care, §i de astddatd, a onorat cu sprijinul sdu §i aceastd colectie. Exprim de asemenea multumirile mele cele mai calduroase,

pentru interesul de aproape ardtat lucrdrii de NO, d-lui Profesor I. Bianu. AUTORUL Giurgiu, 7 Fevruarie 1905.

www.dacoromanica.ro

1. Andru§lu qi Araplu.

Era unä 'pail §-un k irb un Mr, cu numa Andrèiii. El dupd te si sura, duse tu xeane, tra s-acizinseasca. Ma cum easte ponda di xeana, ad"' s-aminta, mine s-aminta, tritea (Pc lile und cite una, s-fatea siptamilV, siptämiiile s-fatea. me§1 6 §i me§l'i aid §i an cu an se-adunara 14 de-aril in cap. Dupa

14 de-affi, vru §-III's, corbul, si s-toarna a casa, tra salt veadd niveasta-V, nividuta nä eta ntreaga §i scunk'il' paring! Cindu trapse dit xeane, §-feate crutea, s-lo-aduca Dumnida:a g'ine, §i ntra tu carave. Haide-haide agurnse caravea 10

§i s-apruk'è di mardinea di hoara lor. Capitanlu di carave striga s-easâ tug oamifil'i nafoara, ca pinä aoate platira. I§ira tug, 41 §-Andreiulu. Lo calea citra acasa-1', haribs, ea vru Dumnida, di agumse

sinatbs si-§i veada parintir §i nveasta. Na, und §-una, m 15 1 -astal e calea un pondu de-arap, lam ca tudinile, §i-1' dite: Te-iu dai si-tr spun una. hairlitcd ? Am ti si-ti dau, dise Andremlu. Ite s al, ni-1 dai. ania ? dise Araplu. E! t-ul dau, dise Andremlu 20 Cu sinatate! mul area-g. are Mr. Tine nu §tii, ca tu fuga, o-alasasi greaua. Di na oard Andrem se-alaxi tu fata, cum di-1 pimse atelklin vale, di §-deado zborlu, si-1 da fiéorlu. Tut imna ditra acasa cu caplu spindurat §i s-mindueh, cum s-faca, cum s-a- 25 dara, se-ascapd di Arap. Il' ticanl, ca la ni§li, ca oamifii uehri val alba cirV. Chili, va me-ascapa, mindul nis. Apoea-1' dise Araplm: Vinu acasä, s-lu 1 al. Nis dinainte, Araplu dinaptn, agiimsira to-avlie. Un Ba-80 P p ha i, &tame aromine.

1

www.dacoromanica.ro

2

PER. N. PAPARAGI

l'uca, eine veclu picurarescu, cit Ii viii, 1-cunuscii §-acatd. s-da coada pri ningd nis. Ananti cmi s-loard dipu nis. Araplu nu cutidd s-intrd di poart d. nauntru. Andrelülu, cit viti hil su, mare s-mu§ht, gone si-1' spinduri apala di gu§e, gri 5 Araplui: Vinu, Arape, inu si-1 Pal! Adu-1 aoate, gri Araplu. Cit l'-avdird boatea cinl'i s-cari da di-1 bagd ndinte pri mAratlu de-Arap, s-vdtdmd si s-frimse pind se-ascapd. Nu to tricti mult de-atumtea §-und dud isird Uorl'i di la sculrb cn dascali nafoard tu virdeata, s-l'a vimtu. 41 s-Morlu al Andrew, cu numa Andras. Ac§ite l'-ditea sosl'i a la Andruslu cum s-agucà pri ningd amare, vijti un peaste musat, cum no-avea vidutd puta. Peastile tut pri ningd. buda 15 de-amare anuta s-iu era apa cama putind. Andruslu s-adund. ëoarisl'i nipbi in sus, intrd tu apà si tut pusputea §-mutrek s-lo-acatd. G'ine ma pea§tile era eine ; atia-ti pAreh, cä loacati, atia t-ascApa prit deadite. Va-1' u ditt acdtà s-murdeascd si s-creasca atia de-atia 20

atimbrile. Dascalu l'-adund fi6or1 i, si s-toarnd n-hoara. Cindu sd nk iseased, si-1' scoate un cama ng os. Carl

iipseaste, cari lipseaste? Andruslu lipsea§te, gri un fi6Or Na-1 inclb, lu caftd s-acatd pesti. L'-aurld dhscalu, cd val fugd, nis II' dite: Ninga ptin, vol tra s-acat un peaste. 25 Fi6or1 i vdird si lo-aldsard. Peàti1e, und-s-und te yid% cl vdird fláorli, arsari dit apd si s-feate om. Aestu §-era draclu carne §-oase, cum mi veal §i cum ti ved, cu coarnile trel pdlfii marl. §-cu coada trot coti alight. Fi6or1u niti no-avit 30 leirb z-greascd Ova. Fu ardk it di drac §i dus tu pdlatea lui din mesea di amare. Aestu era §-Araplu te-l' i§1 al Andrew in cale. Draclu aveh un tatd §-und mumd. Tu palate avea. §-una featd de-amira ardleita, mu§ata ca soarle 2-bunit citu z-diti35 Fi6or1u fu adiis tu oddlu, te erh si feata-de-amird. Nis acatd s-plingd, pri di nä parte, cum s-facd aclb, s-pri di altd parte, ca-1 pärli ptin g'ine, cä easte cu nd featd ahintu mu§atd. Lu ntribd feata : www.dacoromanica.ro

ANDRUFAJ

I ARAPIAL

3

? Nu vedl To featd h iii -nu plingu §-tine goTe ? ne aleptu §-ver§i Fi6orlu se-aru§nd, §-a§tearse oclil i gri : ? Scumpd, cum s-nu plingu ? Nu vedi tu te ldeatd Lasi, nu-1 VAT& cd ti nvetT, cum mi nvitM §-To.

5

Mai §-fióorlu. Drasli, tatAl, muma §i h'il lu, avea sIstimd ahtare, cd vcjea cafle seard, citu ntunich. Ac§ite §i seara estA. Ma, ndinte te s-fuga, cjisird a fi6orlui :

Ea, mtrea ncoa! mine tah ma s-apird nd alHtd cu Uri 10 arapune de-aud, cd si nu, si §tiT cd nd mi§cAturd ti fac! Ti mic §-and. nu! Cara vcjird, mdratlu di fiôbr nipal Ii loard lAcrifile citrd ng'os. Feata 1 clise nipal : Tra-te plincji, di ti-asparcji oclil ? 15 Te s-nu plingu, mu§ata-locluT, Araplu Ai cjise, ca s-nu a-

dutearim pind mine rid airitd c-un arapune, va s-mi Tinted, m aratlu-AT I

E ! glare! te-ai anang'e ? ea du-te la pap-au§lu atela, te lucreacjd ado tu mesea de-amare §i strig6.-11 ac§ite : 0! pap! 20 pap ! îñ dise h'il e-ta mine tah'ina s-apird und aElil cu [ma,

cd si nu va s-u micA Araplu! Duse maratlu fi6Or §i. aparni. tra si strigA, cum lu nvitd. feata. Paplu 1-glise : e G ine! du-te §-mine tali ina va s h ibA agita cu tut aaa . 25 Cindu s-turnara to-apirita drasl i, -aflard a-Ma co-arapuin de-aad. Li lo muma lo-Arap §-li micA, te si-1' se-acata ! Alanta sear/ cindu vrea s-fugA atèl' treml I c-un 6or, ir cjisird a fi6orluT :

Mine tah ina s-apird nit palate, ma mare di cit anoastrd, 30 ca si nu fure, ti micam ! Fidorlu intrA nipai tu gailei §-tu cripare. G ine ma feata de-amird §-erà aclote... Ii pitrica pale la paplu, si-1 died: «Pap, laT pap ! mi pitrica h ii e-ta s-td clic, se-apird na palate

pind mine, ma mare ca-1 Arap, ca si nu, si §th, cd va s-u 35 micd Araplu . E, eine, cjise au§lu, du-te tine, §-mine tah ina va s-h'ibdCindu sturnard atbl nipoT, vicjurd pdlatea §1 s-dudisira. www.dacoromanica.ro

4

6

PER. N. PAPAHAGI

G ine ma Araplu vrea s-r-afld nd flied acdtAtura. al Andrus s-lu mica. Acsite, seara, cindu vrea s-fugd, il' (frail.? : Mine s-Apird un arI, tra s-treacd prit amare, cd si nu, va s-ti miedm. Feata, cindu avcg dimindata draslor, te masi dit capite di drati putea s-easd nd greatd ahtare, se-aspir6 si-11 dise a fidorlui :

Fidbr musat, fidor-aleptu, trA fried easte aestu lucru ma stil te clic lo ? aide si vdim, s-na lom cern' de-aoate 10 s-nd tem tu hoara ta! S-fucjim, (rise fidorlu, ma u stii calea tine ? Nu t-u criparea, cd DumniclAii nu n-alasd s-k'irim. Lo feata k'Aptinle, cuneta c-untulemnu i iIia di l'Tildire gi s-loard perlu de-aelb. To-apiritd asund drasl'i la palate s-ld discl'idd, no-are s-ind 1.5 virnu! S-arucd priste stizmd, mutrescu nauntru uda di uda, no-are niti featd, niti fidôr. Loard calea nipOi si-1' ved tu aldgA. Si strimsird g-el' to-apald tra s-P-agungd. Viclurd feata cu fidorlu, cd vrea l'-agunga i vrea s-bagd mina pri nigi, 20 loard i areard k'aptinle i s-feate un munte mare i aripbs, cd sk'in ningd sk in cristed, ndisAti ca dintil' di k'Aptine. NipOi fudi feata cu fidorlu, nipbi strincli-te draclu, crast-

ertst a sk'hilor cu gura, s-feate cale, tricü müntile i isea pri niT s-r-acatd. Carl u vidurd zore, arcard i i1ia di 25 dire dipu nisi i cara s-feate un munte aruk'isirbs, cd viOrd s-pdtird drasl'i pind s-lo-alind. Feata cu fidorlu aveh loatd loc multu, ma tut l'-agumse Araplu. Atumtea feata arca s-cuneta cu-ntulemnu. Di nd card s-feate nA baltd cu apdarate, cit nu t-u ncape mintea. Feata s-fidorlu s-featird papk i 30 §i ntrard tu apa tea dulte, tra s-ld k'ard. torlu. Agiunsird drasl i i paplu, tatd1 al ArAp, acata s-greascd : Ah! nu erAt tine Soare

to te-aam to-amare, 3o

ti hraneAm cu Aare, §-tora s-na fudi din casa ?

Feata s-fidorlu s-fdtea, ed no-avdu bac! bac ! bac 1 bac bac ! bac 1

1

www.dacoromanica.ro

i

strigA ca broatiti :

ANDIMLU t3I ARAPLIT.

5

Apoea ah'urs1 lieiorlu al pap, Araplu s-dicd : Ah! nu erai tine, te te-afldm to-amare, te adrdm tutd tu

fustálit noaud s-tute litcrile te ni aftasi ti li featim s-tora vdisl si n-aldsasi! Feata cu Andruslu nipOi :

5

bac-bac-bac! bac-bac-bac! Tu coadd gri s-muma-1 Arap : Nu erai, tine durutd, ti te-ascdpam dit amare, care ti cris-

dim, ti li featim tute k'eh le s-tora vcjill di n-aldsasl? -- Bac-bac-bac I bac bac-bac 1 strigard näpbi feata cu fi6orlu. to

Atumtea s-turnd si bldstimd muma draclut si dise : Muma-1' earl: va.1 base, atel niveasta si s-agdrsascd! $-tru oard cintard cucosl'i si-s friinsird zverca drasri. Isird s-feata cu fiSorlu si s-ducd acasd la Andruslu. Calea feata 1 -dise :

15

Avdrsi, te dise drAcoana! mutrea g'ine s-nu te-alasl s-ti base md-ta si cara-z-va, si-1' dip', cd h'il surdt. G'ine, dise fi6orlu. Nis o-aldsd mevasta-1' tu nd calivá tu munte, cd l'-era arsine, featd de-amird s-o-aducd cu strait() arupte n-hoard, ca 20

là se-artpsird di cit featird pH cale. Duse ii6or1u a casä singur, s-li facd IA päreacl'e di strafte. Nis, cum s-aveà data zborlu, nu se-alasd s-lu base md-sa Mamo, nu mi base, ca-Ifi h im surat. Md-sa, ca murnd, dureh 0-1 base, cd nu-1 aveh vidutd. di 25 multt1 -tora 1-1'rinea ca dit lumea alantd ! G ine ma tut nu-I base atumtea. Citrd nadd-nopti, cindu fi6orlu 1-cutea somnu gra], md-sa duse tra si 1 veadd. Cindu-1 vidu asudat, di apustusit ti era, cd imnd mdratlusi, cari-ste cit, lo-astearse de-asudoare 0-130 base di haraud. Fi6or1u no-aduk 1 Ova. To-apirità si sculd, si 14 si se-aspild g ine-musát, si se-alna pri un pat tra si sadd Lu ntribd ma sa : H il u, spuneai aèri, cà h'it surat, cindu va s o adittl ni35 veasta-ti la pärinti? Andruslu avea agtirsitd dip di dip di cum 11 bisè md-sa si dise:

Cali niveastd ? Ated, de-a6ri, te-ill' (cji)teaI !

www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPAHAGI

6

HiT aris5, mumA, lo nu h'im surht. Atumtea muma-1 MO di cale si lo-arAvunisi cu nA featA din hoar* s-alantA mArata s-astipth tu munte, si z-ducA s-u l'a. Vine oara s-facA numta. Cindu, na ! aclb lu sA si ncrunA, dol

5 pilisferT, pitricilti de feata lantA, vlñirà i idurA, unlu pri caplu al gambro s-alantu pri caplu ali nveaste. Atèl di pri caplu ali nveaste acAtA s-cintA si s-dicA Nu erAI tine, gone-aleptu, ti te ascAphi dit milde al Ark)

cu ahite murafbtl te fe6u ? Nu erhi tine te-ni teal si

te-Al

10 gurhi, cA s-morl, s-k'eri, di mine nu va ti disparti §-tora vrel s-ti ncruni cu altA? Atumtea Andruslu pimse nclo niveasta-Y, s-disfeate di ea si dist) : To h'im surat,Io h'irn surht ! fudiff, te vreti s-mi nerunhtl 15 cu alth ?

Apoea duse Andruslu la nveasta lui di la munte s-o aduse i u lo nveastA. Erhm 4o aclO, ni-dehdird niscinte pisk'ese s-v-adim, ma cum tritahm pri ningA nä balth, brohtitli fehtird bac-bac-bac!. 20 §-ailia-KI si Ora cä fac Turtil' brae! brae! brae ! (1) si meacasA

aspArehi, le alAshi si vcjil ! (Spus de Constantin N. Barbaiani din Caterina, Macedonia, vilaetul Salonie).

2. H'il'Iu

de-amir 5. te moare q-anviada a doara.

Era nA card, te nu §-era. Era nA oarA un amirà. AmirAlu s-aveh s-amirAroane. AestA di cite on Ii deade DumnidAil fumeal'e, masi feate amintA. Tora amirAroana era greaüà diznOil s-amirAlul IP vine sA z-ducA tu polim. Cindu z-dispArti" di alui-l'i de-acasA, l'-alAsa zbOr a ma-saT si-l' dimindd : MumA, s-easte cA mul area-mea va s-amintA finr, sh-fa 30 pitrèti carte ; s-amintare featA s-nu-Al pitrèti carte dip, cd ni-u arAii s-avdu. 0-aduse oara, 6i-61 feate Dumnidafi AilA si-1 deade finr a amirdrohnirei. Muma amirAlul nA palma crisca di harailà,

25

(1) Brae! pe tureeste inseamna: alas'a

www.dacoromanica.ro

R'ECLIT DE-AMIRi TE MOARE $-ANVIADA A DOARA.

7

cindm vlijti -un mascur toahinte feate. Lo-astipta cu gura

cascatä tuti, ca 6ireasa tea coapta.

dise ea a nor-sal:

H il'e, scumpul a mel IñT diminda tu fuga, si-1 pitrac carte,

s-easte cä va s-aminti flaw, si s-easte cd aminti feata, s-nu-1'

Fat siharik'e.

5

Amirdroana si nvirind, avdihdalui aestd : Ba! Ise nisa, canda mine vream s-fac tut feate ? Maca amintam feate, easte cd Dumnidaii Al ii pitritea. Cum s-fate, c-amiralu s-o arucá tutd furtiea pri mine? Acsite amiraroana s-näiri §i nu vru s-l'i 1 a sihdrik'e ami- 10 Valid, cá feate fitlôr.

FieOrlu criscii dud di dud, analtu §-mu§a.t, §-acata sa z-ducá la scul'O. Cindu Innea C1.6.611113, cindu -irinea Paste, tuti §-tuti sotl'i acata sá aspuna, te 1-acumparard pitrintir, tatill i, masi nis maratlu tatea si ideà apreadunat si no-avea 15

40 z-dica, cd §o-avea cd no-are tata. NA dud, pirindu-sarbatoare, earl avdr cum fidorl'i grea te 1-acunpárard MOAN, il' vine multu greil alüT i fudi di la scul'6, si duse a casa. la md-sa. Apoèa acata s-u ntreaba. ma-sa : Mama, lo tata no-am ? Masi alanti fióbri au, di 1-aciun- 20 pard lucri §-musutaff? Muma-sa prota nu vru s-F-aspuna, ca l'-era s-nu-1 carteasca, ma tu mardine 11' dise : De! h'il'u, §-tine al tata, ma ea §-ea cum sta lUcrulu: Tatd-tu duse tu polim si me-aldsá sartina tamam la tine. 'fel 25

vine, z-dimindd si s-alasd zbor, tra s-l'i pitritam habare si s-l'i lom siharik'e, masl cad s-amintam fióbr. Io-ni mi nairli pri nis, cd lacurlu al Dumnida lo-arca pri sk'inarea mea si nu vrui si-1' pitrèe carte. Nis, call astiptä te-astipta, bitl pblimlu si-s lo offir nipOl in sus tu xeane si de atumtea nu 30 s-turnd. Ii plingu s-lo §1 dor do z-dati ocri ninga noara cu nis, ma nu-I 6arb. Fi6orlu, nu era de-atar te la-i frica si de-aumbrá-la, i de awl'

Ei6bri te-asteapta n-gurd, ca tiva pull' orgq. El era gone, om te disicd nainte si cindu s-u bIgà cu mintea sadard un 35 lucru, pinà nu-1 fatea, nu se-aläsa.

Cindu avdt dit gura ma-sal cum sta Itierulu, iI nafoara

s-afld un sot, tra zducd s-alagd, sill afla tata-su. Aflá un sot tu anli a lui si-1 lo. Md-sa, cum sun mumEnile durute, nu www.dacoromanica.ro

8

PER. N. PAPAHAGI

vru s-lo-alasd, cá xeana-1 great0, Ca lumea-1 aratia, ca s-nu k ara, ca s-nu l'-u toarna mintea tiva feate §-armIne tu xeane qi cum s-facd nisä fara fi6br. Pise duruta mumA, cite-

nu cama putti, ma mintea lui nu-1' si §utd ; u liga: tca. va 5 mi due., §1 di duca mina nu trapse. Ti s-faca. §-ohrfänd di muma, lo-alasd dipu vrearea hit Du-te, scumpe, ma OM s-ti duti, ma -Onu 841 leg un semnu-

di mina, la bratlu ndreptu, tra s-ti cunoasca tatd-tu. Nk'isird dol'i soti pP-u deadira citrä tu lume. Cara imto nara, imnara, P-aprease seatea. N-cale aflara an put, aparN'Tislt tu un cimpu ermu, lu nu z-videa 6ipit di om. Masi nIsi

doll. Tora cari s-intra nauntru sa scoatd apa, Ca cuvä nuavea la put. Intra, tine , unlu, intra tine alantu, trapsira §curtita §i-1 cadit a h'iPlul de amira s-intra. Aestu intra §i 15 cara no-aveà cu te z-bea, scoase Willa pu umplii cu apa.. Fi6or1u oarfdn ma §irèt, IF cafta z-bea nis. ma naintea Il' feate k'efea h'ilqu de-amird. G'ine ma aestu catargar, dupa te bib., salg'l capak'a priste gura di put *i lo-alasa aclO. A h'il lui-de-amira 11 parea ca oarfanlu se-agoaca cu ills, 20 cd fate ichtl tr-arideare i tut 11' grea : Dure ti-u cu goclu, ma di§cl'ide, cd val intunicdm aoate §i nu val avèm lu s-na culcam. Nu-ti di§cl'id, gri oarfanlu, pind nu va-fil dal semnul te-1 25

porti la bratlu ndreptu §i te lo-al di la ma-ta. Viclit tora h'illu-decamira. ca si ngrow §icalu §i c-aoate nu-1 goc. Te s-faca? Goaca preftul di bil'è.

DipPide s-es, grea§te nis, cd t-ul data. §i semnul. Lu scoase §i-P lu deade prit unti carpiturd. Tut nu-ti disci id, 41te oarfänlu, OA te nu va ti gull §i 30 sprigUri, cd tine, di oara esta, va h'il oarfanlu §-To va-li h itt h'il lu-de amira.

Gura. *i sprigura h'illu de-amird i (lite : Mi 'Or §i. mi sprigto, tine s-h'il h'illu de-amira §-To sotlu a tau, s-mor §i s-am'riècl papoea s-aspim a tata-Mti. Oarfanlu era eine, fidOr diprit ctil'uri, val. critl, nä soie di 35 cupiku. Cara feate guratlu aestu grett ca mimtile te-angreaca, muta capak a §i 41 h illu-de amira, galbin ca turta di teard : lewww.dacoromanica.ro

smirvi DEAMIRI TE MOARE

sIVIADA A DOARA.

9

aveà urnplutl mAratlu, o-avea. 'spareata huzmetea, cit gone §-erà de-al umtrea.

E, fi6orl'i a mei', si guneata s-o-aspunl omlu, j-va loclu Dupd atea o-adunarl. ear/ §i di om-om, intreabd un, intreabl alantu, loarl di hdbare lu Pa pine amirdlu. pitricurd hlbare s easd, s-P-asteaptd, cà P-aditc stirl bune dit loch' a la AmirAlu isi cu haratia, ma nu §i stea, cari easte h'ilqu a lui. H tim de-amirg, earn s-aveà guratd, dise, cà oarfanlu easte fiOorlu a WI si nis easte sotu-su. Aturntea tat/ cu h'il'u min-

5

6unbs z-bl§ara, si mbratitard si trapsirl tu palate. to Apirl dua. lantd. Oarfanlu s-curdusi mare-gros tu palate, cu 6,or pri dinucru s mutrea cArA tu gradind. Veade aclto laladl Aire, s-td si l'a mintea. L i se urixl ná trandafid §i-P disk) a sotu-suI h'iPlu de amirds-P arupg si s-r-aducA und. Nu, dise amirAlu, acIO nu poate s-intrA virnu, cà easte 15 un sarpe-mare,cu doau/ capite, te-aveagre. $arpile aestu ma§i mine mi cunoaste, domnu-su a grldindreT, §i gradinarlu teadarl §-adapd gradina. Ma, si z-duca. grädinarlu. Ii' disirl a h'illui-de-amirl, si-1' died a grddinarlui s arupd nã trandafIl. Aestu ntrib/ di grAtlinar si cara nu lo-aflA tu 20

oara tea, intrd singur tu gradind. Niti nu si stea nis, el Sean aelb sarpe-mare, cu doatil capita. G'ine ma sarpile aestu era apicA§Onu. Ma 1 yid-it, 1-cunoscu, el-I h'il l-de-amird, nu-1 cirti dip §i-1' clise :

H ilu aleptu, disci ide gura... FVorlu disci ise gura §is ar 25 pile cu doau/ chpite lo ascuk e n-gurd §i aestu s-afld cu tute alinhmbile di priste loc anvitate. Nvità cum zburdscu durle, puil i §i pravglile tute di sti loc. Adund apoea ndoaud trandafle §i-1 le-aduse a oarfânlut. Aestu mutrea di pri pal Aire la h illu-de amirà §i s-a§tipta s-lu veadl macat di §arpile 30 cu doaild-capite §i multu s nirä, cindu 1-vidd ascdpat.

OarfAnlu, fidorli a mel , cara z-vicjit tu bune § tu mu§utbtf, Pi si part ca di tot na easte ac§ite. Maui unà särak e-1

mlea : cum se ascapà di h ii lu de-amira, cum sA-1 fac/ si §1 mica caplu cu virã trop, cd sk'inu ntr-ocl i Pi stätea. Il mica 35

1ailu-§1, cä s-nu easd tu pade alih'a nà qua. $i di te se as'Area. pin tu coada. no-ascApd.

Na dud amirAlu cu oarfánlu mica pri measà. H iPlu deamira §idea mprostu §-1-adutea micdri, Id turna sä s la §-fatea www.dacoromanica.ro

10

PER N. PAPAHAGI

huzmete. Tu oara tea, na lu l'rin doailA alinduri si titir-vitir, titir-vitir, si-ncAià trà na cumath di hrisafe, unA cAfth s-u l'a nisA s-alantA nu vrea s-l'-u da. Fi6orlu de-amir6, und cd adu-

kl di limba lor, 1360 s-aridd, cd si nca6e tr-ahrt lucru. 5 Oarf Anlu s-o-avii, cA aride di nis si-1' dise amirAlui :

Nu vecji, tatd, cum s-aride k'irutlu di noi? AmirAlu s-nAiri, cum un pal'u fiebr sill' aridd de amirAlu si di h'il'-su si dimindA s-lo-aspargA. Fióorlu de arnirh, earl u vicjii luguria streasA, aspuse, tra te aride : 10 More, nu mi loati pri guse, cA To no-arid di vol., ma arid de alindurle aeste te si nca6e trd nA curnatA di hrisafe allputà di la h'il'a al amird-Gone dit loclu lu featA pull'i.., Maca-T acsite, gri oArfAnlu, s-ti duff s-o-aditti feata-al Gone

dit loclu iu feata puiri, tra s-u l'aii nveastA. 15 OarfAnlu pistipseA co-aestA s-lu k'ardä, cd nu P-era a luT tra nsurare ahit. H'il lu de-amira avcji'ndaluT aestA, minte n-cap no-aveh. Cum

s-facA, cum s-adard ? Si dute la shrpilo cu doaila-cApite si-1' 4 ite, te pate si-1 cafta mintea. 20 - Nu te aspare dip, il' dise sarpile cu doaild cApite, cA lo h'iii cu tine si ite val. -irinA, va u trAdèm deadhn. Du-ti si cri-11 amirAlui, s45. facA doadd pArecl'i di straide, angl'igate

tu hrisAh' si un tastru tut mplin cu fluriT, tra s-putbm s-o 25

aridèm h'il'a amirAluT. Fidorlu li WO si amirAlu l'i li deade. K insf fiejorlu cu Or-

pile cu doailA capite si pind s td fretl oel'il', aprease un per sarpile, acl'imA un cal azbuirAtbr, ancalicara si la palatea ami-

Wig Gone se aflarA. H inu-aleptu de amirA, cum apirl qua, s-adrA tu hrisAh si duse n-fata pälatiléi. Stranil, ateäle, earl 30 cdde4 min-Wile a soarlui, lutea, di-ti boa ocl il . Feata-1 viclit

di la palate si s-óudisi, care s-h'iloa. Acsite nä dug, acsite doaild, pinA tu a trela. Si scoall to atreTa OA, si si dute s-u caftä feata. Amira-Gone, (Use nis, cu l'irtare s-h'iba, To vial s-ni dal 35 feata-ti inveastä.Si dupd zbor, dupA purtare, aveà fióorlualeptu aumbrd di h il'u di domnu mare, di h'il'u de-amir6. Il' dise amirAlu : Fi6orlu amèl, bun h'iT, muOt h'il, poate s-avcrit h iT, ma

10 feata nu u dau ping nu vai afli apd4ie. www.dacoromanica.ro

WIL'Ltr DE-AMIRA TE /HOARE -ANVIADA A DOARA

11

Tu k'irolu atbl, veiJl, se-aria §-apa Vie. Fi6or1u ciftd na (jua Ira minduire §-apoea s-1 i da kueapea Minduea-ti §i doaiia, dise amirdlu, ä di lile nu infra tu sac H de-amira deade-alaga la §arpile cu doaüa capita s-1 i -caftd mintea. A estu 1 -dise ca ma§1 ma-marle a pull lor poate s-l'i faca Ittcurlu aestu.

5

Fuga h'inu de-amira la ma-m arle a puiPlor §i cum Pi §tea limba,

se-acak'isi agoña. Acl ima amiralu a puiPlor tuti puil i dipri loc §-l'i ntriba, cari §ti 1u curd apa-N'Tie. Un cite-un tricura le

tuti §i vird nu §i §tea. Cari s-misurard tutt pull'i, s-aflä, ca un lipsea§te. Griti-1 dise Ma-marle a puirlor, griti-1 i s-Vina §-nis, poate c-are habare.

More te-1 vreti, {1-iu

§cl'op §-c-una peand, dise un

15

va §tiba nis ? Nu cartea§te, (Ilse amiralu a puelor, ntrib area no-asparcle.

$i, trd semnu! tamam aestu §tea. L'i spinclurara un po6ii U Jo fieiorlu di gu§e §i tiipata, tivata! duse §-aduse de-arnira. §i-l-o-aduse amiralui Gone : 20 E apa Vie cafta§i, apa. ie i-adit§. Alta te vai cafti ? Gone-aleptu, kone-aleptu, a§teapta ca ning-avem, nipOI, sun grealile : am nä ambaro cu grin, calámbilk u, mel ü. srbv, di tute l'ripturle ; caftu pina mine dimineata s-le-aladi lute. 25 Fuga nipôt h lu-de-amira la §arpile cu doaua-chpite s-1 i caftd mintea. Nu te-aspare, cä § aestã nu-I lucru grail Du-ti la Furniga

'ra, ca ma§t nis cu miletea Jul poate s-lo-adara aestu lucru.

30

Alaga h lila de-amira §i cafta-cafta pina da di furnigame. Tamamavea. i§ita h ii lu-al amird Furniga sa-s priimna, s-1 a vimtu. Gone-aleptu bigd mina §i lo-actitä. Nu-1 del iü, gri nis, ca voi aestu §-aestu lucru di la voi Ore alasa-1 h'il lu al amira Furniga, ca-I lucru te s-adara. 35

furnigamea to-ambare §i cam grinlu cur% carI calambukqu, cari menu, pan to-apiritd grinitt di grinitt II curard, gramadi-gramad.l. E! dise gonle-aleptu, § aesta u fe66, altä te vaI cafti ? $-ac§1 s-aurid

www.dacoromanica.ro

12

PER. N. PAPAHAGI

Amirdlu Gone dit loclu iu featd puil'i, aduk'l, cd tute aeste h il'Iu de-amird li fate cu nvetlu a sarpilui-cu-doaild capita. Avea §-nis un ahtari stih'b la palate si-1' dise : Masi atumtea va Val featd di la mine, cindu sarpile cu. 5 doaiid capita a täii. va s-alumtd cu-amel si va l'-u poatd. Fuga-alaga h'il'lu de-arnirá la sarpe si-1' (lite, cd lucru slab curd tu mese. Ea §-ea te caftd amirdlu-kone. Ma sarpile a flSorlui era di mumA faptu. Nis il' dise : Nu te-aspare, ma du-te si adu-fil 12 di mutdfuri si 12 di 10 curdi. Bagd ii nnä priste alantä si 01141i-11i le cu curaile. Feate fl6orlu cum lu nvitâ sarpile-cu-doadd capita. Apoea-1 ()Ise nipOl sarpile a aorlui: Ascultd g'ine macd vai vedi cd-AI 'rine cdldurd, si tii ca val cad, ma si-ni fati avrd ; s-videarii, cd-iii Vine avrd,. 15 bag-o strimbd, cA va-1' mic cumata.

$i se-acdtard, ore fratile a mel, doafile serk'i, ca doatt Iamñi, si foc si pirA virsa dit gurile a lor si cindu apuch cii gura sarpile amirdlui gone di sarpile a h illuI de-arnird, scutek cite nd mutafe ; ma cindu si nh'idea dintir sarpile a h'ilqui 20 de-amird, MO di carne arupea. Cu tut aestd §-aestu era cine di sarpe, tinea cu dinti di h er. $i se-alumtard, si se alum-

tard cit i cilia di vearA mari, dit apiritd pin tu ascdpitata soarlui. Atumtea aduk'l fl6or1u cd

ine nA avrd di citre shrpile a 25 lul. Lucru häribs, cA l'-u putt' a sarpilui dusman. Amird1u-6one no-avit te s-cama died si-1' deade feata. Na-U, clise, si s-u nk'irdAsesti.

Te z-vd qic cama nclo ? al amird pri di nd parte 1-vine greu, cd z-disparta di duruta lui, ma de-altd parte 1-vine 30 g'ine, cA 1-afld omlu §-uidia. S-astipta nis cari§te cit §i ma k icht dit steale nu vrea s-afld. Featird numtd mare si qua lanta trapsird de-aclb. Feata tu plicare no-agirsi s-l'a §-puoicla cu apd-N"rie, sA-1' se-afld pri cale trd bun, trd ardü. Cindu s-apruk'ard di hoard, h'il lu-aleptu it' dise a featiVei,.

35 te cura tu mese si cd nisd-i dimindatd tr-altu, trd hint di domnu mare; g ine ma feata need s-avdd. nu vrea de-altu. Cu tine mi ncruna tatd-Au, a ta va h itt, altu nu 701 s-avdu..

Avdt oarfanlu cd s-toarnd cu band si armase 6uduslt, te lug ie omlu aestu, ascapd d-iu nu te-astepti? Agitmsird la www.dacoromanica.ro

H'IL'Ll3 DE-AMIR.I. TE MOARE *-ANVIADA A DOARA.

13

palate Eii nveasta nu vrea s-easd la virnu, nu vrea sd zburasca cu virnu, masi cu h il lu de-amira te o-aduse. $ -era musatd Mita, s-u sorg'i tu cupa. Oarfdillu di oara te u vicjii, acdtd sA-1 doard buriclu ; loclu nu-1 Map.. Vicjihdalui ca nu-1'

greaste zbor, s-plimse la amiralu si-1 Ilse : 5 Tata, pina vai baneada cihile di sot, nveasta tut invirnatd vai h'iba, c-afel cari-ste te-1' (Ilse tuta calea si cari-ste cum l'-u suta mintea. Tu oara feate un semnu cu éaplu amiralu si cara sargl ira tiratl'i filli-filli lu scoasira. Atumtea nveasta 10 z-veadd, te 10 s-fate.

Vecji, tata, clise okrfanlu, cd ea di nis itie nu Jo ? Vech tora cum isl. ? Era hariOs g'iftu-oarfamlu c-ascapa di h'il'lu de-amird. Nu §1 stea corbul s-tih'ilailu te-s lo-asteaptd, s-cä nipOl sun far- 15 matile. Nveasta 41, ma tut nu zburh. Masi un gram gri : adu-

nati l'i carnurle t-un sac si aduteti-lu s-lu ved ninga na oara §-apoea vai zburAscu. L -u featirä k efea. Ea acata di li ndreapse partile a trupluI 20 caOe parte tu loc-l'i si apoea turna dit pudic apa--irie. S-mind nd oar* s-mind doaild oH si tu a treia: na t-ul improstu l'riil,

cum mi vech s cum ti ved. Armasird tuti cu gura hascata § cu ocl il zgirliti di semnul te vidura! 25 Greg somnu durifb, gri gonile-aleptu! Nu s fu somnu, corbe, ca si fu moarte curatd, il (Ilse nveasta si 1 aspuse cite pat . Atumtea 1 i si dizliga limba di urht si zburi h illu de-

amira : Amira mare, amira mare ! nveata c-acs1 s acsl easte la- 30

curlu. Io h iu h il lu a tau. Aestu easte un oarfan fi6br di g'iftu, ali mastorse din hoard si-1 loaf trd sot pri cale. Ma, .43a s-ea te-fii kuca calea.

$i h'il'Iu di amira, anarga s-musat, li mbaira tute und cite una, cum intra tu put, cum fu ncl ise nauntru, cum il' lo semnul 35

-di la ma-sa, cum il bagd sd sturd si sa s-prigura, cd nu vai aspuna, cd-i h'il'il de amira. De, tata, ()Ise h il'Iu de-amira, mi gural s-mor si s anNiiècj www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPAHAGI

14

§-apoea s-aspim. Tora ang af §i nu h'iil ligdt di 'guilt §i aspiin alih'a curata. G'iftu oarfänlu acata s-treamburd §i s-adard guvojdi cu dintif di fried, cindu yield 6udia estd. 5 Lo-acatard atumtea, il ligard di patru cal' agri §i cindu Id deaclird cite und sti cdpul'e, fd§l-fd§i lo-ariipsird. Atumtea amiralu dipuse dipri scamnu, MO h'il'-su tu loclu a Jul §i di haraild mare, pitricii di-§i aduse §-amirdroaña *i doaule amirdrir li featird und. Eram §-io acM §i v-acumpdrai a voaild cite un brin arb§ 10 di mpdzare, ma cum mi turnam pri la Daucati, sarg'ird clan §i gap-gup s-me arupd. Nu aveam cu te s-mi apär, rni apdral nu brinlu. Gi! un eine di brin, gi ! alantu ni-1 ard.

purl taha s-tingd citall a lor! 15

Ahite § tute !

(Spus de mamil-mea, Ayala, Epir.),

3. Laclu di Gramuste. Tu k irolu cindu mintile di Gramuste alg a di milltilecupli di ol" ti-1 pd§tea, bana un stihiu (zmeu), cad apard hoara Gramuste cu muntile al '0 §i u fdtea s-Wiba avutd §i 20

zilipsitá di toate alante holt Numa a Gramustil'd agumse s-h'ibd avcjità tu tot loclu §i la multi alti stih'il li /Area ardtl, edge nu s-aflä §-nd§i tu un loc ahdt mu§at §i imbogat, cum era Gramustea. Stih iulu di Dèniscu, vitin §i oaspe cu stih'itilu gramustean,.

§-Mgà tu minte sag vatdmä §i s-asparga Gramustea. 25 Tr-und noapte s-alind pri k'ipita miintilui §i ahurh 1, cu nd boate, cart' fatea s-treamburd muntil' §i pddurle, sä striga a stih'ifilui grAmustean: E! E! fArtate! Ti alavdi, cd e§ti gone §i ca BOO Gra--

mustea s-hibd aldvdatd di toatd lumea! Ti-ni l'rine z-vom 30 cindu avdu ahtdrI papardeli ! Si ahurh 1 s-artida, sail batd riezd §i 8-died: Mare lucru di gone, call s-culca cu puIl'i ! La avdirea aistbr zboard, stih'iillu grämustean si scuba ca updrit ; cindu viclii [pi] vitinlu a lui cum arAdea nica, lo-a www.dacoromanica.ro

LACLII DI GRAMUSTE.

I6

cdtd zur1eata §i ahurhri sd sedr6icd dintil', carT scintèl' scutea §i cu und boate fricoasd striga :

Ha! ti strigare mare guneata ai, ma s-vidèm maca va s-al §i tre-alumtare . Si tru oard, ca cur§um1u, agumse tu sinurlu dinisk'utescu. Atumtea alumtarea ahurh a§te. Bratile s-inedrlig eadd, ma trapurle §i i5i6oarle nu s-bdted dit loc, canda era ni§te piptirdi.

5.

Multu k irb s-alumtard cu mtñle, fárà ca trapurle s ii mind dit loc ; s-alumtard pand tu cripata hArg'iird §-vicjind a la cd amindoil I suntu goni, s-dispartird §i§1 featird zbor, sä s-alumtd cu topk i di neaad. TOpk'ile arucate di und parte §i di a1anta, s-nu cadd m-pade, ti, caee un s-a§teaptd n-gurd §i s-Inglitlt tOpk ile arucate di alantu. Cu aIstd turlie pistipsea nI§T, cd maim, earl 15di doli era ca s-h'ibd cama [di] sal-laths, va-P- arAtea inima §i era ca s-moard. Dupu ti featird aistu zbor, s-bdgard s-aluma cu neaud; und

dud ntreagd §-arucard topk'i §i virnd di el'i nu vrea sä §tiba, CA neaua canda cddeà in foc.

20

Ahurh i s-Intunearicd §i oile ahurh'ird s-l'a plailu In sus tu munti. St 1 iii i n'ca s-alumta §i ingl'ita tOpk'ile di neatia. Tru atea

oard tr.te una cupie di oi pi ningd loclu lu era stih'iulu grAmust n §i ai§tai atumtea l'-vine tu minte Ova : pdlacar- 25 sea§te (p) picurar si-P da niscante oT, cd 1 lipsescu. Picurarlu cu vreare, cu nivreare ii spune, s-l'a cite Vi lipsescu.

Atumtea stih iulu 1a §i difacd niscinte, ii scoate *lc epile

§i cu mse invirtea§te mAnati di sare. $i multe topk'i di 30 sare, nvirtite cu seulu a §1 eplor, feate stih'iulu grdmustean Aistu, färà ca sd duk asca toate aiste, acdtä s-li ngl'itA cu cama mare 1i§ureatd §1-1 'Area g'ine, cd nu era ardti. Multe topk'i di sare Ingl itä lailu di stih lu dinisk Ot, ma dupd niscAntu k'irb, a hurh 1 sd 1 a dd tu inimd ci sA-1 curia 35 und mare seate. Ca sd c astingd seatea, s-aplicA s-bea apd din izvorlu ti tritea pi ningd elahitd multd, cd-1 astArk'i din ardddtind. Nu trica multu §i duk I, cd-1' Vine argil §i multu grail §i www.dacoromanica.ro

36

PER. N. PAPAIIAGI

ea easte aproapea di moarte. Di unoard l'-vine tu minte reng'a ti-1' feats stih'itilu gramustean, arsare cu tutd putearea ti-1' aveh armasa si akumse tu sinurlu grAmustineseu, ca ad zgrumd stih'itilu di Gramuste. Ma nu putt' s facd. altu 5 tiva di cit a-greased : Ah ! mi mdcasi friptu, fArtate ... si plAscani tu loc.

Atumtea ahurh'aste s-easd dit 'Antic apa ti avea biutä si umplit tot loclu di anverliga. Asite s-feate laclu ti1 vidèm pin/ astädi tu mimtile di Gramuste, care s-cl'amd si el mimic) tile Lacu.

Dui:4 ti cripa stih'ialu dinisk'Ot, stih'iiilu GrAmustean l'i

scoase inima si u bdga pi suld, s-u frigd pi foclu ti avea aprimta picurarlu Gramustean. Gine ma, cum era curmat di ahätà alumtare ti avea fapta 15 ahurh'i sd s-incl'ind. Tri atea paldears1 pi pieurar, ca s-u suta sula, pAnd s-lu furd somnul. Picurarlu lo sula ca s-u sutd, ma era ahdtd grehila, cd nu putea s u diniseasca tu mdiff. Atumtea stih iulu ardse si 'Ilse : 20 - Baga dèaditlu pi ea, fdrtate, si linde-1, ca s-vrei s-u still.

Picurarlu feats dupd cum lu nvitd si ca tri 6udie sula ahurh'i s-sutd cu atea cama mare lisureata. Trial multu k'irb pinä s-frigd inima, cd era virtoasd ca k'atra si cu grail putea s-u pitrundd foclu. Tu aestu k irO 25 -,lih'itlu duria si hArk'eà ahdt sandtbs. cd vuzuea si muntil1 di anvirliga si s-infricusa agrinle din padilri. Din lindearea deaditlor, l'i si avea indultita a picurarlul si vru ca s-veadd, ti gustu are inima di stih lit Tri atea 016 und cumAtiêe si u mica.. Atumtea acdtara sd-1 curd baffle. 30 TM ë di a doaild oard nica und cumatioe si u mica. Cumatiöe,

di cumätide pind ti-u mica toatd inima. Picurarlu lo s-aduk'ascd, cd sindile acata s-turbd tu nas si-1' pdrea ed tot truplu 1 i creaste si-1 fate sandtbs ca k'atra. Scoase lidnarlu si-1 plintd tu k'eptul a slih'iillui, care durria, 30 fArà ad scoatä niti und boats ; l'-u scoase inima, u fripse s-nisd si u mica, asite cd picurarlu grdmustean s-feate si el stih lu cu trei inini. Dipri-apoea s-lo cupia di of si s-duse la Stane, ca s-li mulgd di-adim cu sotu-su.

Tute oils, cari li muldea atihailu di pleural., psusea tru www.dacoromanica.ro

LACLII DI GRAMITSTE.

17

boc, ca ii zdrumina tclarle. Sotu-su cindu staruca ocl il' si vidil cit gutnitate di cupie era moarta, cu iHJrle impline .cu sincle, duk 1 di unoard, cd nu easte om i cu ocl'ir imprifil di WWII uhtä i disci : -- Ah dusmane, va-fil 1 al fumeal a pri zverca, cindu va 5 1

s-afld 661nic1u.

Stih'itilu picurar l'i spuse s-nu albä fried i lu nvitä cum sa zburasca di nintea ausaticlul, care va-1 iidicá, si-1 palacarsi 6-nu spunä a virnal, ca s-feate stank, ca va s-moara tu hapseane, eará muntil' va s-armIn erñi. L'-deade flueara si-1' 10 glee, cd di cite off va-1 l'a dorlu sä-1 veada, s-ducd la Lac,

6-batd cu ea si el atumtea va s-easa di tu apa. Dupl aiste zboare, s-basara si s dispartirä cu jale. Stih'iiilu s-duse s-inIra tu lac, eard picurarlu s-duse n-hoara si l'i spuse a 661niclui, cd gumitati di ol psusira di zulape. 15 Oèlniclu aspareat s-duse s-veada olle tu munte i nu-1' parii ca s-li albà acdtata zulapea, cum l'i spunea picurarlu; tri atea 1-deade sad tidicà aushticlu. Cu tute asparerle, cu tute baterle, picurarlu s-tinii di zbor si nu spuse Md-sa stih'ifilul duk'indalui, cä h'il'-su fucji, acdta s-plingd, 20

s-deapira i s-palacarseasca picurarlu, ca s-l'i spund, lu s-afld

t6or1u a Pet Tu oara tea nu vru s-l'i spuna ; nal tu sone 1-vine jale i u lo deadan cu nds ca s-duca la lac. MO ma-sa atih iului s-ascumse dupa una pisireaü, eará picurarlu scoase flueara di tu supane i ahurh I s-bata cu ea. Di-unoard apile 25 a laclul s-disicará i insi di nuntru stih iulu, care gri : Ti zore ti avina, fartate, di vinlsi? icä dorlu a dada meal

te aduse aoate? La aistu zbor, ma-sa care sideà ascumta, nu putii s-aravda 6i ease di dupa pistireailä si-1' dite : 30 Ea-me, hil'Iu-atiOa, lu me-alashsl?

Cindu avdt aiste zboare i vicla pi ma-sa, di unoard s-aruca tu apa si di nuntru acdta sä strigd : Ah, dado ! ti ROO ! De-aoa s-ninte muntil' va s-armind

gol' §-era Maratile cuplI di ol va s-1 i parndsbasca si vans s-araspindeasca tu tot loclu. Tine, fartate, va s-k erl hapseane, cum tl-aveam disk'.

Dupa te dise aiste zboare, acdta s-treambura loclu, pind ti fuI md-sa-n hoara. Papal ale,

Bo me aromâne.

www.dacoromanica.ro

2

PER. N. PAPAHAGI

18

Picurarlu muri hapseane, ma hoara Grainuste tu putark k'irO armase pusth. Ma§T laclu armase cum era cu apile a lui si treamburA cindu s-dute virnA mul'are la mardinea a lui, di jalea ti duk'aste stih'iillu, cindu §-adute aminte di mA-sa. 5 A§I s-asparse mu§ata §i imbugata hoarA armineascA Gramuste ! (Ciuma al Peng, in s G az e ta Macedoniei , An. I, No. 7, 8 Martie 1897) (1).

4. Cum s-feate §umuronlu. Un oarfan und oara s-avea unA al'rifiA multu bunä, cu care §-hrAnea fumeara. Vitinlu a lui, om multu aviit, 1-zi10 lipsl trA aistä al'rifiA si pin tu sone l'-u lo cu zore. MAratbi di oarfan z-duse s5 s-pling5 la kudicAtOr trA aista nidriptate. GudicAtorlu atumtea cl'ima avutlu si-1' dise: Cage loasi al'rilla vitinlui ? Airiiia easte a mea, spuse avutlu. AI martini, cA airilia easte a ta ? intriba gudieatorlu? 15 SingurA a-irifia mArtirisea§te, cd easte a mea, l'-u turna, avutlu. AI minte, l'-dise gudicatorlu, a.irilia zburaste virnAoarA ?:

Nu vä nAirltic doamne, aide s-ilardim §i va z-videti, ca. 20 al'rifia zburaste.

Maca-i ac§i, atumtea mine tu optu oara va s-Aardim deadhn.

Pisti noapte avutlu lo h'ir-su, lu nvisch cu samure, ca fi66r di aviit te era §i z-duse cu el 1-al'rirle, feate aclO unä. 25 flied lagame (lagume, lugume) si-1 bAga fi6or1u si-1' dise : Mine tu oara optu, cindu noi va z-i'dnim aoate si va s-in-

trib5m al'rifia a cui WI? tine va z-diti : Escu avutlui*. Cu aestA turlie avutlu zAptisl aliiiia te-1' avea ocl'ul. MAratlu di oarfAn invirinat di nidriptatea aestA, blAstima si dise : 80

Bldslimdt s-h ibd s-alagd sum boo eta tutol filunind s-nu

veadd atel 0 gri. i de-atumtea B6or1u a i§thl aviit s-feate §umurtdiA. Lumina, 6, p. 169. Floricica Pindului).

(1) In Per. Papahagi, Din Literatura Poporand a Aromdnilor, pag. 797, 799, sint a se vedeh variantele acestel legende.

www.dacoromanica.ro

LEMNIIL A. CRiITIVEI. _

19

5. Lernnul a criitiref. Era un fur earl vitima noaud-cjati si noauä di oamiiii. Dupd te feate ahinte läèti, l'i se-auri di bana, te-1' adutea si z-duse

la un calugär, sill aspund picatile te aveh fapta si s-l'a nvitaturi (nveturi) di la nis, te lipseaste s-facti, tra sl.-1' si 5 l'arta picatile. CAliigarlu cindu-1 vidii cum eara armatusit si lirusit s-asparè di nis. Ma dupa te-1 ascultd, il' (Ilse : L'a tuöifil i aesti si. du-te di-1 bag5 tu loc ; fa bunateti la tuta lumea si cindu vai vedi ca el' val scoatä vlastar, atumtea 10

picatile a tale va s-h iba l'irtate. Furlu lo Wail i si z-duse St-un loc ninga na cale prit earl triteh lume multd. El §-feate ningd cale nd caliva si divarliga plinta aliilie. Ninga caliva el ingrupd §-tu6hIl'i. Tuta lumea to tritea pre-aclote si-l' Ma aua, el la dadea. Und dud,15 el stAtea la usa di cäliva si mutrea tufek'a lui. Tu oara tea veade, ca l'rine di diparte un om cavala pri cal ; cit agumse la alihie, discalica dipri cal, intr5 tu aN'Tilie si ah'ursi s-adunä au5, farä ca sa ntreaba virnu. Furlu 1-veadi di la cAliva si-1 strigd,

tra te nu ntreaba ; am el s-mutrea gustul. Furlu atumtea 20 nu ma putti tra s-aravdd. Lo tufek'a tu mina si (Ilse : Vdtamal noauädatl si noaila si ninga un si s-fac 5. nä sutd !

Trapse priste nis si-1 cubed mpade.

Tu oara tea s-turna caplu citra lu avea tu6ifili si armase marmarisit di haraud, cindu-1 vidit, ca scoasira vlastari. si 25 acsite l'-si l'irtara picatile. Sibepea earl feate si-1' si l'arta picatile fu, cá omlu. atèl. te 1 vatáma el, z-dutea cu mintea tra z-vAtdmä cu multu cama

multi oamifil di citi aved vatamata nis. Acsl, ca vatdminda lui-lu, ascipa bana multOr oamiiii, di tr-ate5 Dumnidau il' 30 lirtd pichtile. (Revista Pindul No. '7; lotta Naum.)

6. Cum s-feate cinile di la df. Z-duse Hristolu und owl la un picurar arumih 0-1' dim): 0 !al picurare, nu-M dal nih ama de-apa, ca murll di www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPAHAGI

20

seate ? Picurarlu, cari *idea impadi cu 6i6orlu un pisti alantu, cindu vidit, ca Hristolu l'-cafta apa, si scula §i-1 also :

S-mi due kl-ti aditc di la fintina, g'ine ma §tii te easte litcrulu? Mi aspar, ca tora *Ingle luplu di-fif l'a virna oae. 5 Hristolu l'-dise: Du-te, cä va le-avegru eil. Picurarlu z-duse s-l'a apa, eara Hristolu *icjit la ol. Dupá multu putina oara agunde luplu 0... ndreptu tu ol tra si-* l'a tainea, ca me-agar§11 z-va clic : caOe dua luplu 15-ineh di w loa cite nä oae. Hristolu, cindu vicjit luplu, lo di mpade unä

k'atra 0 o-arca pi nis. G'ine ma k'atra OA *titi te s-feate? S-feate un eine di la di. El cara baga luplu di napbi, cari§ti pina iu duse. B. mica, nu-I mica, nu §tiil, ma §tiii, ca. cr-

nile s-turna. 0 luplu nu vine alta oara. 15

De atumtea pit-16-n dua di aza picurarlu alasa olle, farä si-1' h'iba fried di lup. Ac0 s-feate ci'nile di la ol. (Cules de Nicola H. Caragea din Masa, Epir, Fralilia No. 10, pag. 159.)

7. Cum s-feate Casianolu al:rti. Una oara Casianolu z-duse la Dumnitjaii Qili plindea. pa 20 rapunle, ca-te nu-1' dada. thlie *i a lui, cum a Alnlor aläntór Dumniddil il' cps() : AY faptä virnu bun tu lumea aesta ? Alanti aN5-1 ail tiftie,

cà ail faptä multe bunètl. Ninga ni-grit g'ine grailu, ea-le Yu i'Tine Mul-Nicola, ud25 rnuóale.

kiu-Nicola, te h'ii ac0 ud, lu ntriba. Dnmnicjaii ? - Ea tra-te, disi aNnlu : Tradea un vimtu mare §i vrea sneaca und carave ; diunaoara eil me-arcai tu apa q-o-ascapai nisa cu tuff oamifil. Apoea s-turna. Dumnidag citra Casianolu §i-1' dise : 30 Vecji, cum fac lucre bune, tr-ateh au tillie. Fucli de-aoate *-tu patrur alit una-oara s--irini! Si totna Iiine, cindu Scurtul are noada-spra-l'ring itl di dile. (Spus de Alecu Badralexi din Veria, Fratilia No 4, pag. 58.)

www.dacoromanica.ro

CUM I3-FEATE PIJAZA.

21

8. Cum s-feate plipiza? rfi §-erd, ma nu §-era.

Era und mul'are si un bdrbat. Dupd multi cuil, Dumnigd Id deade und featd. Din dud in dud feata cristea. Musuteata l'ei era avgitd tu tute horle dipi a amvirliga. Nu tricii multu k irb si mul'area muri. BArbatlu si nsurd §-lo altA.

Aistd tih'isi multu anapudd s u ladtea mdrata di featd ti i61 tiva. Cit iiinea, inatea Pei cristea si vrea cu iti-do trop

s-u k'ard feata. Und dud il' deade a featirei un ocA di lina 10 laie si-l! gise : Na! lina aistA, s-ti duti s-u lai in vale si astard s-o acluti

albd ca neaua. Laea featA, care stea ti o-asteaptd, cara s-nu ascultà dimindA6unea a ndearcd-sai, lo troard lina si z-duse n-vale. 15 LA OW indrècji, ma din cot! lina armineh tot laic]) . . . Citrd tu amurg1§, dicara vigil cdtricil dua fdrA ca lina s-al g ascd si cindo s-minduea la nAirirea si batirea ti-1' fatea ndearca-sa, s alind pi und geand, §-analtd miille citrd ter si dise cu boate mare : 20 Pu! pu! Dumnigale, am nu mi fateal un pull a s-ascap di nisA ? !

$i Dumnida, care cautd atilor indrepti, u feate un pull u a cui cintic lo-avgim prim Aveara ditu ahurh ita Aprilui si pind ti Sum-K etru.

25

(Cules din Crasova, Macedonia, de Ion ScodrPanu, Fratilia No. 7, p. 109 )

9. Cum s-feate catusa. T und dug di veard ndmoase avea insitd in padure ti leamne s ti buburèti. Cum WO. aoa §-aclO, na, deade pi gate furl% Vru s-fuga moasa, ma furl i o-acatard s-u ligard. Va ti tdI 6m, male, il' dise un fur, cd h il -tu lid prideade un-oard si 30 va nd vdtdma Mi. Moasa plingea si tut Id gAtea s-o-alasd, ca-i oarfAnA, cd-i nipututh. PAn apoea, a cApitanlm il si hilt)].

Un an ndinte l'-avea moartd md sa, earl era tu virsta mohsil el.

www.dacoromanica.ro

PER. N PAPA HAM

22

S-nu u Orem, dite el, ma s-u dutem tu un loc ascumths §i aclO s-O-alasam s-moara di foame. U luara §-u dhsird tu un loc, lu, ilada-dua, nu putehi z-vedi 6

niti dao ape diparte. $icja ado moa§a dao dile, fära s-mica na mi§caturd di

pine. A treea-di vru s-fuga, ma nu §tea pri iu, ca nu z-videa di virna parte. Ti tih'e trich pri aclb na capra agra §-moa§a s-lo dupa capra §-puth s-easa din pax:lure. Lo apoea calea catra casti, ma agumse pi un munte §-aclb cadh in pade di io curmata j-de-aguna ti era, ca di trei dile nu §-avea bagata

niti nä sirma in gull. S-ascumse moa§a tu na groapa, cà l'-era frica s-nu u duk'asca Ova furl i. Da-iii putina,l'i striga moa§a ditu groapti, ca mor di foame.

Mori §-crek'l, il' dise nveasta, ma g'ine s-mori, ca s-nu 15 armina moa§e pisti loc, ca na scot shflitlu a nao, a nveastilor V&A cà atea mul'are aveh inate pi moa§e, ca nisà nu trite& g ine cu soacra-sa §i-1' si 'Area ea tate moa§ile nu suntu bune. SO h'iba Oa, lea Cata, a§1 u cl'ima nveasta, ca, de, cu20

de-aiiia ascapai di la furl. Sal, s-ld spun, ma-1 a§1. Z-duse Cata atea anapoda §la spuse iu-1 moa§a. Furl'i s-nairira multu §i z-dhsira cu nveasta, ca s-u aflä §i s-u faca di bucati. Cata tut ma la striga : ea-o ! ea-o !

Furl/ o-acatara §-cindu va s-u Ora, moa§a anilta mthile 25 in sus §i dise: Doamne Dumnidale ! avdi plingul a neil! Aestä mul'are, ti no-avh fiild di mine §-mi prideade, si s-faca una priöe hicA §i cu zore sä s-harneascd. Tu loc di Gatti, s-l'i istriga edtwe ; §-cum azi strigil ea-o ! ea-o ! de-aoa §-nainte sa. striga : meao ! 30 meao !

Dumnidail o-asculta §-a§1 s-feate catu§a. (Cules de Ion S. Licea, Bitolia, Fratilia, No. 8, pag. 127.)

10. Tra-te no-are gifli furl? Era una oard patru g'ifti. Un d-el', cindu vidh, cà vrea s-moara di foame, (Ilse catr-alanti trei: 3o Aide s-i§im furi . El disir5 : «G'ine va s-i§im, ma d-iu www.dacoromanica.ro

TRA-TE NO-ARE G'IFTI FIIRI ?

23

va s-aflAm pine, ta s-micdm ?» Atumtea atèl te-apufasl ma naintea tra s-easd, dise, s-umpld tastrile cu pine §i si se-aseundd tu pAdure tra s-u mica. *-asite featira. Dupd te bitisird pinea di tu tastre, no-avea te s-micA. Vrea s-moard

di foame, cd era multu &If 0 nu 1à tinea s-easà tra se-a- 6 cap virnu om. Cum si sculd un di el vida vird ndoaild arAddthil de-amure. Ld striga i alintOr §-ah'ursird s-micd, ma te u vrei ? No acAtA loc. Naparte tu una vale, el' videa un foc, te-ardea la und moarg. pitea si z-ducA, ma nu ld tineA, cd era multu oni. VrurA, nu vrurA, z-dasirA. Cindu 10 se-apruk'ard di moard, avdird c-alAtra un eine §-ah'ursird s-aurld: 0, murare I leagd cihile, cd h'im furl». Murarlu iI nafoard §i cindu-1' vida, s-Olmasi. Ligd. cihile §-nu cjise Ova, ma 11-aduk'l, te OM era. Atumtea furl'i s-l-adard und turtd tu dinu§e. El, tu loc s-adard turtA, fudl alder-Ida-13

luli deade hdbare 1-ask'erea dit und hoard de-aproapea. Gonti furl, cindu viclurd ask'erea, se ascirmsird pri hdeatea di moard. Un di el' nu pruftusl si s-ascuncld. Lu-acdtá

ask'erea 04 tdre. Cindu vidurd, CA sihcjile era lalil ca di g'iftu, disird : «more ! to laid single are k'irAtAlu . 20 Un de-atèl' te era ascurnti (Ilse : Easte de-amure, aga!) Lo-acatard §-aestu si-1 tdl'arA. Un ask'erli dise : Te! Macd s-nu grea, vrea s-avea ascdpatd». Altu un di ascumtill dise: Te greal, vre glare ? !» Lo-acatard §-aestu cid tal cod. Alantu te-avea armasti, dise: 25

Eu nu grescu, aga!». Lo-acAtard §-aestu si-1 tAl'ard. De-atumtea no-are g'ifti furl. ((Jules de elevul Petru Papatanasi. FrOlia, 2, p. 31.)

11. Cumu s-feate puIrlu G'on. Era und oard und mumd, care §-avea un singur h'il te s-cl ima G on. Era bun si-§ vrea multu pri md-sa. Cit 30 g'ine tritea aestd fumeal'e! Ma aestd nu tint' multu, cd dlund oard h ii lu a moa§il t3i ethyl niputat, ca dipri grendd. Galbin ea teara, cu ocl it intratl tu cafcale, cu buda cripatA, cu limba scrumatd, ncanea mAratlu dud §i noapte. Mdrata-1' di munad sta la cap-1 i si dintr-ocril' a 1 el arb§I ca sihdile, l'-cddea cite 35 www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPAHAGI

24

und lacrimd groasd, care arunica pri fata l'ei sufrusitd. Nisd videa, ca h'il'-su s-fdtea ma arail di cum era. Cum Odea ca un marmar ningd caplu a fi6orhil, färg ca ea si scoatd din gura vIrd zbor, ahurh'I sä piracilseascd. DumnidAti : gAi 5 itild di mine, Dumni4alet Trá te pri mine, earl au01 i nu binè cl. tu aestd lume di eit trd tiraile, nu mi l'al tu loclu a fiOorldi?

.

Al Dumnicidii. 11' fu Aild §i pitricli harlu, ea s-u l'a pri nisd tu loclu a fi6orlui. G'ine ma moa§a cu gura ditea, ma lo cu inima: nu I Iti yid% cd harlu se-apruk'è di !Asa', lo-atiptá Ou aeste zboare : El e, e, hare I tiü, cd Dumniddlu ti pitrict, ca s-mi l'aI pri mine tu loclu a fi6or1ul. Era g'ine,

ma-te s-fac, ii.easte dulte laea pondd di band. L'a-1 ma g'ine pri nIs, ca ai l'-era scriata, s-moard tinir. Harlu vidindalui cu te sole di om avea s-facd, Jo sitflitlu 15 a fi6or1ul i z-duse.

Pupa te mortul fu ngrupat, ea s-turnd a casd. Aoa iti-do, lucrut l'-si pdrea ermu §i ahurh'i si zg'ileascä i si z-deapird. Apoea ncjinuncl'è näintea icoandl'el din casd §i si pIrAcilsi, 20 a0 :

Stämärie! mare-ti easte harea I H'il build (1)(1) i pirleilsek (pri) (2) Dumnicjail, ca s-mi Led un pulTil, i s-nl-alag caftu (pri) (2) scumpul a fled h'il'il 1

di oara estä Dumniddil o-asculta ci u feate un pull'il 25 care primuveara tu muOtile noptis, azboaird di pri un Arbure

pre-alantu, strigihdalui cu und boate multu jiloasd : G'on I G'on 1 (Cities de Papa Ianusi Vasile, elev in cl. VI-a, FrAlilia, No. 7. p. 15.)

12. Cum s-feate cuclu. (Legend& popularl).

Era un-oard &if frati Goglu 0 Cola. Samindol'i era picui avea oi multe. Ca s-li pascd cama g'ine, ii mpArtIrd pi dao cupil : albe

3o rari

(I) Este Daco-Românizm. (2) Tot ce-1 in parantes este Daco-Romfinizni. Aromâneste se intrebuinteaza far& prepozitie.

www.dacoromanica.ro

CCM 8-FEATE CIICLII.

25

f-kii. lin te-alantu mare vreare s-avea dol'i frati : virnoarA nu s-incd6a si nu-s grea virnu gram ardii. Dud s-noapte

sidea deadim. $-nu ld si dutea pinea la inimd, macd mach ahorea.

TJnA dud Cola s-aveh dusd cu cupia putih cama diparte si 5 s-avea teasá sum un fag. Cum mutrea eatrd n-sus, lo-acdtd somnul si clurhi-duria un somnu multu grail. Cindu z-distipta dise : A, ea te musate l'rise ! Te vream z-dormunicaputih ! Mdratlu! vrea z-doarmd nica, nu stia, ed avea durtitd, multu! TreT sute de-afa, nu sica. Si sculd pri dióoare s-mutrl di toate to partile. Nu videa Ova. S-angind. &utile : na! Caraman, na! Bal uca, na ! Tiva. Nu -irineà need dill, need klpure di ot s-avcja, need frati-su Goglu s-videa di vIrd parte. Bre! cpse

nis, Tu si z-ditsird tug? si MO sd strigd eit putea : Gogu ! o, lai Gogu! Arisuna muntir dis trigarea lig, ma Goglu nu 15 l'rinea !

StAmdrie musatä, cjise mdratlu Cola, te s-piti' frati-

nu '? s-aedtA s-alagd, ea s-lo-afld. Muntil' l'-adrd eimpu, no-

aldsd vale s-pidure, di-eit: di urma frati-sui nu putt". z-da Z-duse in hoard. Cindu te z veadd ? Alti oamiiii, alte edsuri, alto cdl'uri. Intriba un, intriba alantu, s-nu-1 viclurd pri Goglu, 20

tutT 11' (Ptah: nu stim, nu victim. Z-duse la und hane, eA l'-avea intratd luplu tru matd de-ahitd aldgare. Mica si-1 deade a hingilui un pard. Ilinkilu 11 mutreaste pArAlu di nd parte, de-alantd si nu-1 eunustea, ed te pArd easte. Il' lu toarnd al Cola si-lf elite : na! cd nu treate, easte pArd veal'. 25 - Cum nu treate, cjise Cola, agudit ea di sfulgu? Nu vecji amirAlu Ointqe, nu vecji anlu te s-amintd? It curma Aila hingilu, ed Cola zburaste asl, si-1' Oat, ed..' fard minte. Bre gone, il cjise nis, are 300 de-afil di cindu muri Ci- 30 nuse ; tora easte Buharè §i pracji vecl'i nu tree. Ma, ai du-to oard bung s-nu Vol si m pdltesti tiva.

Isl Cola cu caplu aplicht s-cu inima pliguitd. Z-duse pri un munte si z-bigd s-plinga. Cap de-ariti il' cura lAeriirile. J-di nise eriscit nd liliee care ease primdveara di s-umplu 35 vdl'urle di nisd si pind azd s-cl amd pinea cueluT . ApOT incjinuel'è j-cjise: Doamne Dumnicjale, fä mi un puil'it, ca s-hi-aflu frati-im Gogu. $i al DumnidA il' fu 'lila si-1 feate www.dacoromanica.ro

26

PER. N. PAPARAGI

un puilii, care primaveara alaga pritu munti si vAl'uri § cinta jilbs : Cucu ! Cucu ! care s pare ca striga Gogu, Gogu. AO. s-feate cuclu. (Fratilia. No. 5, p. 78, cules de Nic. H. Caragea.)

13. Moasa cu auslu. (1) b

To si-era, te nu sl-era. Era unA oarA nä moasi c-un aug. Moasa aveh caliva di sari s-auslu di catrani.

NA dug WO di add. micari auslu si earl nu avea sari, cafta di la moasa : Moase, moase, s-ni dal un h'ir di sari tras bag tu micari. Sari §-altu te ! cjisi moasa si nu l' cleadi. Atumtea auslu §-turnA oclil' citra la Dumnicja L i cjisi: Ee! Doamne-Dumnicjale ! dd nä ploae sa s-tuleasca tun caliva li moasi! Si cari deadi nti ploaie §-nd leiameti, s-tuk'l caliva moa15 sil'el si lala moasi armasi fail calivA ! Carl armasi moasa fAra calivd, viiii la auslu 0-1' pricacja : Ails, ails, nu mi vrei §-mini tu caliva ta ? -- Ti Tot cjise auslu, ma fil-u, s-nu zdinginesti vird arta20 noasä (b...) si se-aspar capirle di-iii fug. Nu! cà nu-1 fac atèl lucru. S-ta bag un grem la cur, I:Psi auslu, ahtarl nu stiii lo. Moasa, vru nu vru, te s-adara, stAta si-1' MO auslu gl'emlu la cur si apoea o apreadana auslu nauntru tu cAliv A. Noaptea fiada-nopti cum durita, cari da di-1 ascapA ali 25 moasi ng cartänoasa, tras ad-0 arsAri gl'emlu. $i cari seasparearA cApirli na oard, di fac naparte, acatd-li ma poti. Ahl te-fil adrasi, more moasa al darac, greasti auslu, mi 113

deadisl di bil'O. ,3o

$i fucji ails dupd nisi. s-le aguncji, tra s-li torni I Z-deadi dipu nisi, aoh s-le-acata, aclO s-le acatA, li k'irit (1) Acesta este primul basin pe care 1 invatá copii aromini. El este simplu si variantele, desi numeroase, nu se deosebese in fond aproape de loe

www.dacoromanica.ro

MOW CII AtI§LIT.

27

dintr-ocri. Cum alagh mAratlu ails di-I' curà asudorli, ca nis te nu vrea, na 1 lu astare na vulpi. Vulpe, vulpe I nacA-iii viclusi tiva cdpirli? Li vicjiii citra Tu luara, diti vulpea; di, ca. AI dal §-allia na caprA s ta le-aspim. Lucru te s-fati, clisi auslu ma spuni-li I si vulpea l'-deadi nA cale : na 1 citrA aoa. featira I

5

-u da aitslu cItrA di partea tea, cindu na Tu da k'eptu cii un lup. Lupe, lupe 1 nu-AT vidi.isi Ova capirli, cItra lu apucard ? to Te-fil daT, il fati mAsturu-Nicola, s-ta aspim torlu. L' taxi s altiT na caprA s acsiti l'-aspuse calea te-apucarA .capfrli.

Fudl, fugi, §-imna-imnA auslu cu limba scoasä di curmare si di ausatic, cindu na 1 ma nclo da di nA mastorsA di ursA. n Ursa, ursd, nu-ni vicliisT tivA capirle citrA lu acatara? Li vicjiii, ma nu aspim pia. nu-lii taxe§ti nd caprd §sliia I

Auslu te a facti, il cjIti, cA va l' da si ursa l'i aspune, lu suntu capirli. 20 Papauslu, cit si le-af1A, li bagA nainte cu carliglu si «ea I ,ea 1 caprA 1 treati pri la ursA si aesta l'-caftA capra. La ealiva, (lite pap-auslu, cA aoA nu-am Mr?). Ma nclo treati pri la lup si arsari s-aestu, si-1' caftA capra taxita. 25 La caliva, l'-fate auslu, cA me-aginlisescu aoA, s-nu ntunearic tu pdduri. Dupa psinA oarA aguncji la vulpi. Aestd niti unA niti doatia. §-arsari s-acatA nA caprA di 6or 30 Mul'area fucaroani i§I la poarta §i-1' gri: 25

A vre om, om, tini cafti Bawl! Io !

Si41 dati fi6or1u a mel il l'al? Cale s-nu-1 1 ail.

Si-I deadi fian.lu atel marli 01 lo gro§l'i muParea. Zo IJyrealu, ma-I lo, vru s-lo-alina pri mantili cu ramancji Pri aestu munti yira nu putea sa se-alina. Cum s-faca, cum s-adara uvreiilu s-lo-alina, acata di-1 coasi tu na k'ali, si-1 aruca. n-cuprii. Aoa s-anara corg'il' §i ornil' §i tradi un, tracji alantu, 1-mutara pri mantili cu l'ramancri. Fian-lu, dupa te-Bo arapsira corg'il k'alea, 41 §i z-baga s-aduna l'Tamancji. www.dacoromanica.ro

MUL'AREA CU TREf MORI' I UVREfTLIT.

33

Atumtea-1' gri uvreillu. Fidorc ristin, B.6er cristln, arucd-Iii I'ramAncji ! i fi6or1u umpla un sac mari-mari §i-1' lo-arucuti. Tora cifil'i s-tragg di tini, fidbr cristln, 11' feati uvreillu ; 8 tat atia pind s-morl di foami.

5

-1c) saclu uvretilu si-s mutrl Ittcurlu. Adoatia-cri uvrettlu alAga prit hoará si striga earA (pali) Carl aH fiCor trA WM! earl an flOOr trA can! Tut mul'area tea oarfina easi nipOl si-1' dill, cd nisA ari. Uvrettlu 11 lo §-fiOorlu aestu si-1' feati c-a protlui. DiznOti z. to higA pre-alAgari si cit agumsi tu hoara Ii mul'ari oarfini, 10 aestA si-1 deadi §-fiiclu flOOr te-avea, tut cA inima 1-era frirntA, cA z-dispartd di nis, ma te ditea nisA: d-lu s-moarA la mini di foami, ma g'ini sA s-minA ma nclo, z-discl'idd. Acsi si-1 deadi. 15 Uvreillu feati tut acsl cu aestu cum feati cu ma marri, ma cum vini pri müntili cu A'ramAndi, tu loc di iiamAncjI, lcarch el k'etri a uvretilui s-1' arca, l'-arcA, pinA te-1 vitdmA. Apoea alAgA ill's tut inlintili i tu na mardini aflA si fret1 i.1' morti mbratà. Carl 11' plimsi, plImsi i z-dipirA pri n10,20 cindu §-adutea aralili te trapsirA niT dead-an, s-astearsi ocl il' §i nk isl lu s-lu scoatA calea. Agumsi tamam tu nä musatA livadi. Tu livadea tea s-afla unA fIntinA llmbidA ca lacrirna §1 un arburi stufbs, aumbres s-tindea pri fIntinA. Tu finting se-ascAlda trel clini, samistrelli: ma pri Ini te-§ eara; s-ld 1 ai 25 caplu si s-futjl, s-altà nu! Fidorlu unA videari te IA feati i vrea s-k'arA di minti di musuteata lor. -u bäga. cum s-facA, cum s-adarA dit mina s-nu-1' ascapA. Pre-agalea-galea nis, s-trapsi t-abusalea p1nA

la eali si là Oupli cImesli. Whin nu-1' bagard oara, ma 30 cindu vrurA s-o-adunA de-aclb, caftA cimesi aoa, caftl aclO, nivicluti s-featirA.

P1nA mini s-li cAftall, 16 greasti nis, nu va le-aflatl; cimesli le-am 'To ; ang'atI-ni fratri manaintea, i z-videm di

TA lr dad.

35

pihili, goaca preftul di bil ; nu lticurlu aestu s-là chfta -vrea-1 facA, ma si n-foc s-ld clAtea si n-foc vrea s-arca. Acsl pinA s-ta fret]. ool'il , 1-ang iarA fratli a ñiclul, Cu tut aestA

-anao fiObr z-bacji di cali s-lA da cimesli a mAratilor di dini. Papahagi, &tame aronidne.

S

www.dacoromanica.ro

34

PER. N. PAPARAGI

Va l'rinitl cu nol) là clisi nis §i vrurd nu vrurd (Pill, cltisirA cu nisi, cum z-duc minarl'i. Parati loarA citu z-difi, Nia-

mAncji di noaild-ciAtl-§i-noatid di sol. Muma lor cindu deadi

di-1' vidu ncdreatl di gro§T, haraila-P in casd. Tuti ca tuti, ma nurarli a l'eT, md-sa steaul'el, Carl s-u veadd la bisearca o nIsà cu ahtdri nurdrl, Yu sd s-camdruseased, §-iu tutd lumea sill k'arA mintea pri nisi! Casa nu u neApea di haraild §i tut Q-fAtea crutea i ditea. Dum-l'artd oard 1u s-afld cri§tinlu atel di-1' lo 116orl'i diio ningd

mini, di s-minard j-di§crisird cum nu me-a§tiptam I Mamo, mamo, alasd urArli, 11' feati ñielu, cd mas cri§tla

nu eara atél §-ma§ trA bun nu nd vrea 1 ma nveatd, cd noi le-avem ninerunati featili §i baga di ndreadi tra numtd 12. CIndu bAgard s-facd numta di 01 ping. n-gol, earl non ael imard §i di te no-avurA ? Tutl cama mdrri cu visil'elu. n-coh'e, hiries, cd-1 tinli Dumniojail si-1' veadd ocl'il' ahtari numtd §-ahtArl feati. Tuti mu§utetli a loclui nu lipsird ; di btinili tuti deadi DumnicjAti cu doauli mini. Gucard, si scuturard: earl nu vru! Dupd te tuti trapsird corlu. 20 2-kOacA §i nveb still, z-koacd §i nveastili ! gri amirAlu. G'ini ma nveastili nu vrea z-goaed, cd taha nu §-ail tricutA cline§li. Te mari lucru, gri amirdlu, bAgati vd-li tora.

*iclu, cum lo-avea adratA caplu, ii lo §-id deadi cdme§li

ea un k'iriit. Cit Ii bAgard. Iiili -acatard z-goacd §i sk 25 s-fringA, tri§ cindu lumea s-óuduseà ma multu §i s-frincjea, cari s-meascd \;.iftil' cu flurie cama mari, azhuirard nd oard cit puturd §-fucjird, fudirA di ninga fug. Ac§1 fiCorl I -armasird ca Sulta cu ucnalu di partea nveastilor. Avurd can parati di puturd sA si nsoard diznOü cu 3o feati de amiracji. La numta lor faT -io, di gucal, gucal pind

mi frim§u di km. Tora las z-clica §-altu ping. s-mi discurmu lo.. (Spus de Guvita Dum., Avela, Epir )

18. Feata maritatà cu mortu. Era nd oard un ails cu nA moa§i. EI'l avea nd featd, ui luteafir. U vrea cum z-va fumeal'a §-pineamA cama rnultu :. as bana s u dAdea trA nisA. www.dacoromanica.ro

FEATA MARITATA. CU MORTU.

35

El' u pitrited feata sd nveatd la scul 6 sd mplAteasca si s-k'indiseasch. Na dua, cum lucrh feata la pdlOiri, mplätinda s-k indisinda, na un puthl azbuirätbr lu -ini si acatd si-1' -cintd :

Ca mplätesti s-k indisesti,

5

Cu mortu va s-ti mirlti !

Lo-azbuira feata, lo-aspire de ado, Ova! puiPlu nipb1 te §i steh : Ca mplatesti s-k'indisesti, Cu mortu va s-ti mirlti!

10

Di oara tea puil lu nu-1' dädeh band a fehtil'el iu z-duteh. Cari vida acsl feata, cd no-ari ascdpari, ir (Psi a mit-sal, cä

ea s-ea ti pat di un pondu di pull'il, nu-fil da bang, lu mi duc si-ni präxeasti cama lea. Muma disi a lui f;{ i tutl o aflard cu cali sa s-mutd dit hoara 15

tea, nacd cu mutarea, ascapd feata di dusmanlu di puil'il. Ac§1, dua lanta, s-loara multu-putin te avurd §-o-adunard tu hoara vitind. N-cali feata u lo seata, ma te seati ? ardeh trä nä k icutd di apd, s-apd s-afld nu puteh. Cum aMsard calea s-Y-u dehdird cararea, nacd da di vird fintini6e, isird tu iride, 20

tu mesea di paduri. Aoh dehdird di nd palati mari si tu avlie erh rid fintind, cu apd arati, cd bale-t1 ltish gura. Feata cum l'i se-aveh uscath gura, s-u deadi alaga al'Tit la fintind, si-s astingd seatea. Und intratd to-avlia di palati si frist ! si ncl'isi poarta dipu nish si märata di featã armasi nauntru. 25

Zg'ill nIsä, gri, l'-grird s-pirintil' a 1 ei, ma lu ad s-avdd? Boatea no-akundeà di la un la nantu, ahintu analti earl murl'i de-avlie ! Titati ntreagh! ParintiY, cari vidurd te nu vidur5, s-mutrirl nd oard dol i, l'-arupsi plingul si trApsird dit irida tea di pAduri, cirtIti, Invirinati, canda Id si nicard 30 caral'rli.

Feata, earl armasi sIngurA s-mutrl nä oard divarliga, u lo 6aQ1u di fried, cd tu pdlatea tutd 6ipit nu se avdh. Tuti tgteh, tuti durAh, canda tu somnu di moarti.

Feata lo-aldgá din sus in g'os !ma aflä vird isiri ; g'ini 35 ma cu cit mutreh s-easa, cu ahit cama multu s-k'ireà tu palati. H iri-h'iri-1' si dutea prit trup ! Agumsi tu mardini tu www.dacoromanica.ro

PER. N PAPARAGI

.86

un udA, Tu s-afla tes (timtu) un mortu, cu caplu cdtrd soari

acupirit cu savanlu §i pri savan nä carti. Tu carti grami earl val poatd s-me-aveagl'e 40 di dili, si §tibd, cd va s-anebd, 0-carl s-furi featd, s Ai h'ibd nveastd, 0 s-furi fi-

lAT :

b 6br, fArtat s-tii h'ibd. ,

Era mu§at-mulat neapcatlu, s-lu sorg'i tu cupd! Canda nu §-era mortu, ma durila, ac§iti 'Area ; cuarislu pri budd cu mustata asudatA §utitd-aruptitd, cu deana laTe-galdità §-cu

närli trapti, di cliteM: om easte i semnu? to

Feata, P-si feati ABA di mu§uteata lul §1 di tinireata tea seriatA §i §-u baga. s-lo-aveagl'e. PatrudatT di dili §-patru-ddtl

di nopti nu §-bigd somnu ntr-ocl'i. Armasi ma§ nd dud sd s-umpld di cu tot patrudatli di dili, §i pirindu dua di ang'area mbrtului, acatara portili §-11§ili sd z-dirl'idd di sInguri. 15 NA curbetd, cum 16.4 h'irea lor, sd si ndeasa, lu ved porti di§cl'isi, si nh'ipsi tu palati. Carl nu avdr lava, u §utd aru§utd palatea de ananta parti. Cindu agumsi §-tu udaea mbrtuluT, cle-aoa de-aclb, u discust feata §-afld cum statea. litcurlu. IP disi §ireata a featiPei: 20

- Muptica mea, nu ti duti s-ti culti pupil, cä ti tuk 10 di ninsumnatd §-nidurflitd ?

Stil, nu si §tie s easte-cd eara ninga vird oard ping s-aneadd mortul. Cu tut-aestd feata, curmatd-moartd, nu disi nu, ma z-deadi pri mind §-agir§1 tu somnu di nd oar* §i 25 durfil ca tu somnul d intrili. Na §-mortul cd z-di§tiptd : Greg somnu l'-cop§u 1 gri nis. Greii, fi6Ormu§at, 0 somnu di moarti vrea z-dorlii ninga s-nu-iii te-avigl'am To, disi g ifta, patrudatT di cjili und dupalanta, nidurflitd §-ninsunmatd ca laea ali lee ! 30 Nveastd si-ni h'iT, gri amirdlu, tini te AT-ul feati0 bunlu

aestu. $-ac§1 si ncrund cu g'ifta. Feata, k'irutd tu somnu, need §tea, te-P si fati. Mortul vidindalui cum doarmi dipriund : nu ti ntreb., ir disi a g'iftAl'eT, te-i feata esta, di 35

doarmi ac§iti ?. Am te s-h'ibd, vrutlu a mel! Na featd oarfind dit cdPur1 o-apreadunat trd rid cumatd di pini; ma carl §tea cA vaT h'ibd ahit sumnoasa s-linivoasa.

Armasira ni0 aclb ou infta 0 apoea z-di§tiptard tilt ohmilli i di la pAlati, cal'i dit pAhnie, oastea mbrtuluT, tuti; cd www.dacoromanica.ro

FEATA MIRITATA. CII MORTIT.

37

mortul 13-erà h'il il deamirA, si de-amAi, di unA de-altA, nA

dinA 1-numatI s-moarA cu tutI, si s-ang'adA, cum stim. Cindu z-distiptA feata, earl u dAdeA di mineAr, s-carI mutreA la nisA s-cari vrea sA stibA d-iu l'-e Willa si citl parati 11' fate k'alea ! Virnu! U bAgarA s-pascA gisti. NA OA h'illu de-amirA z-duteà m-pazari, iuve. ! Nainti sA nk'iseascA de-acasA s-u ntribA -irifta te s-1 i-aducA. AestA, cun sun -iriftile ctiftA di tuti: fustani, neali, veil, l'amAncy, di tuti cAtil'-suira prin cap. Cum triteà trA m-pazare, na lu astal'e feata

cu gistili. U ntribA nis:

5

io

Am tini, featA musatá te dimindi s-ti-adilc di na-pAzari ?

Feata s-o-avii cA s-aridi cu nisA si l' cysi si-s tragA calea G'ini ma mortul angrica, z-cycg, te dimincld s-r-aducA di m-pazare. Atumtea s-discl isi feata hrisusita-1' gurA Eji disi: Ni-u cA snu AI cadA grailu m-padi, goni-musat, de-atea is

nu voi z-dimindu. Dorlu a mel i s-M-aclati dusmanlu pull'il gurd di om s-un cutilt. H'illu de-amirA l'-deadi zbor, cd nu s-toarnA fArA s-P-aducA

llicrili dimIndati si tu turnatd l'i le-adusi. Puillu azbulratOr ma s-u vidti feata, acata z-batA ca di pri lumea nantA si 20 si-P diCA :

. Cil pa§ti gi§ti, cA nu pasti,

Cu mortul va ti mirIti.

Fidorlu de-amird vru sA ODA, cum 9csi ? te nolmA are grallu a puIl'hil ? NtribA feata s-li spunA nolma aistbr zboari 25 s-atumtea nicuza nicuzana l'-disi : Ea s-ea, te-I cu pulrlu aestu, cum MI cliteA cindu Imam la munlea, cum ditrA 'ifs fucym din hoarA, cum villa aoà, cum avigl'ai patruclati di (YE, cum vini -irifta si cum agumsu ca mini te nu vream si te nu Ai 1-31N'Tisam putt), io, featA di casA buna. 30

Acs1-I liicurlu si-tI fu arsini s-fil aspithI ? gri mortul. Tu oarA nis o-acAtA curbeta di s-u HO c-unlu dor di coada

until cal si 6orlu anantu di coada unki altu cal si call lA cdrtAni citi unA cu m atlu di boil pri cApul'e, fAsi-fAsi u scoAsirii,

Mortul si nsurA apoea cu feata si pullqu 1-bAgarA tu nä 35 cluvie hrisusita, di-1 hArneA masi cu zAhari si stAfidl si lti www.dacoromanica.ro

38

PER. N. PAPAHAGI

batea tuta. qua. Apoea feata s-adusi s-paring sa s-hariseasca si carl s-nu murira, baneada ninga. Paramirj steam, paramlb asp4 Nu §tiii cum feêil, ma nu v-ari§. (Spus de N. Hondrozom elev in cl. V, transcris cum se vorbeste la Ayala, Epir , 1895 96.) b

19.

Pirgaclu ailèti

Era nä oara un finr, mu§at ca soarle, analtu ca k'iparislu si gone ca l'undarlu (aslanlu). Era tamam tru ant NA dila cum tritea pri ningd na padure, astal 6 nd moase. Moasa, ma-I vicja ahat livendu §-Oise tu minte : Aestu-i trd mine. io 7 Gone, gone, disc) moasa, sal s-ta fac nd hare. GOnile stätii si moasa-1 dise :

Na pirgaclu min, dipune-te tru guva aistia arbure si va s-esl tru una. sala. Tru saM aunt trel midi; tru una easte un eine cu ocl'ul ca di scafa ; tine va-1' gre§ti pirgaclu 15 RAM-I §i apola va s-lu dipinil dipri sinduk'e §i va s-l'aI pradi citi va s-pott Di-pri-apoia va s-treti tru udaia lanta; si aclb va s-dal di un eine cu ocl'ir ca k'atra di moara mail ; si aistut va-1' spufil pirgaclu min , va 1-l'aI dipri sinduk e §i va s-u disfati 20 §i va s-l'al pradi citi vrei Ma di pri-apoea va s-tret1 tru udala alanta si va s-afli un eine mare, cum nu ti-att viduta ocl'il'. Va-1' fatl §-aistill ea §-alIntOr cifii §i va s-ti ncarti cu citl pracji vrei ; tru pracjI va, s-afli un mina'. ; s-lu l'al s-ni-1 adati, cä te las nuntru. 25 GOnile aleptu ti nu si stea di frica; nu k'are oard, ma dipune ligat di barnu §i aguncji tru said. Dupa cum lu nvita moasa, infra tru udae, dizilirda cihile cu pirgaclu anèil 11 dipuse di pe aN'risteare si lo citi. pradl putt di blare. Trial tru oda lantA. Tut as1 Pirgaclu ctUit, pirgaclu alièfi 3011 lo cu bunlu pi crnile cu ccl'il' ca k'atra di moara, 11 di puse di pi wiristeare sl-§1 umplit sInile cu pracjI de asime. Apoia Infra la cinile mare. Cu «pirgaclu ahoil II dipuse si pe-aistu si lo citi paracjI di amalamä putt s-poarta. Nei ise udaia musat, www.dacoromanica.ro si cindu s easä s-aduse aminte cä agirs1 mi-

PIRGACLIT ADIEU .

39

narlu! Ming barnul, tra s-easä nafoarg, §i cindu akunde pi

buda di gurg, lu ntreabá mow. Am minarlu lo-adusi§i?

si duse mintea, cl iff-era. Nu, mae, cà agir§ii! §creta la pradi. Maca-i :a§1, dise mow, na! pinl s-nu adüti minarlu.

5

TM vedi ltthina ; $i-1 sAlg'i barnul ing'Os.

Nu tricii multu potin §i na-1 aleptul i§1 cu manarlu. G ine

ma cindu si-1 da ali mow, l'i se-arc/ multu si-1' spund tra to va.

Ba cd spuni, ba cä nu spun, s-näirl gonile pi mow, trade apala 5i-1 l'a caplu, Dupa ti feate mu§uteata aistl, nu era trlt lume aclO ; si scoald §i s-clute tru alt loc. Aoà, cu oaspitl, cu mu§ati, tr.ä putrn k'irb Mega toti pradl'i g'ine. Nu-1'15 armase niti pindard tru pung6. Curn &ate/ nâ dud nvirinht, a nu-1' si btigh tivl n-gurä, ti-1' vine s-adarà nä tigard. AcIO Yu scoase minarlu s-asclpirl, cit ascápirä §i na-t-ul Iu-ti s'rine cinile cu oclul ca scafa, tr-un adiratic. 20 Ti dirninI, doamne ! Ti dimindu? grea§te aleptul ti-§I fricà ocl'il', pradf, pradi climindu, cd trA n41 ni-alg'escu ocl'il'. NiscOs grailu glue §i na-1 cinile se-aldhpicla §i pind

unä , 1T vine cu un sac di cirinclähi. 25 Dupg ti-1' bitisI §i-1' mäcä toti pradl'i ai§ti, earl ascapird di dao off §i na-t-ul, Yu-ti irine anile cu ocl'il I marl ca k atra di moarä. Ti dimindi, doamne ! l'-fate §-aistu.

Pradf, praI, dimindu.

30

-tut a§1, pinä s-td fretl ocl'il', ti-cupäsI cu un sac di alg'i. G'ine-ma aleptul l'-aspardea curundu pradl'i, di-ti 'Area cu pulmul ca-1' mac/. L'-tuk'i § alg'il' tri niscánte dile. -lard la minar §-afla ascaparea. Trac! nä oara, trac ! pin tru trei, nati-ul §i Baruca, at'el cama fricoslu cine. 35 Dimindá, doamne! PradI dimindu, aestu diznOrl. PAná se-ascirkri, na-ti-ul cu saclu di flurie Yu ti-ul adutea B al uca.

www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPAHAGI

40

Ti s-mindul atumtea gonile ? Pracji am cAtu s-diti tora. Tiva. nu-ni lipseaate di partea aistg. Ti-ni lipseaate ? nti mul'are. Cu pracji multi a-mul'are bunA a-muaatA s-aflA.

Tru loclu atel a afla ur amirA. El avea nä featd muaatA, 5 cum cu grailu nu se-aspune. Di fricA s-nu-li patä Ova, s nii o-aflA arAülu, u tinea ncl'isA tru dosprAcjati di cl'ei. Fi6orlu, ma cit avcjA di feata aistA, a-arcA vrearea i iu bAgA icA u l'a, lea al'umtrea nu s-fate. Cum s-facg, cum s-adarA, hal la mAnar earA. AscapirA pi 10 k'atrA ai l'-adute pi aamintreil'i cini di nA pale. Apoea lA dimina, cA s-V-aduc5 troarA h'il'a amiràlui, cA al'umtrea flu s-fate. Na-1' cinl'i

iu s-IfumusirA la palate, di s-trundul dit pa-

trul' k'uaati pAlatea. StrigA amirAlu, bagA oastea sA se-alumtA

15 ti-af1a0 cu cari s-te acati. CPA ui acatara citrA naparte si tr-un minlit na-ii muaata amirAlui rn-bra tile aleptului gone I

A doaiia-zi l'-u pitrica amiralui napbi si-P dimindA s-l'-u da cu bunlu mul are, cd di nu, bunlu nu va Nu u dA call it da mina. $-aal featira numta amirareasca 20 §i amirAlu, cindu vlijil cit prucupsit easte cjinir.su, dipuse dipri scamnu i bgà s-dumneascd cjinir-su ai el nu s-mintea tru amirArèatili, ma a-bea dubuk'a cu arihate. Ahite a-toate, u-la toti sinAtate. (Spas de I. OuCuricii, elev in cl. II comercialk Nevesca (Niveasta) Macedonia).

20. Treil' frail si trèile ntribari a amiraluT. 25

30

Ti 1;41-era, ma null era. $i era un-oarA trei.frati. 'fatal a lor avea moartA i 1-avek läsatA maai un cal. Cu aistu cal is harnea tuti. Ma unA noapte 1A-1 furA un om. Fratl i s-clusirA ai deadirA plAngu la ami-

rAlu. Atel om nä furl calu, it' disirA nisf. D-lu soiti vol., 1 i ntribA amirAlu, Ii vicjitt, cindo va-1 fura ? Nu-1 vicjitm, ma noi anguam cum cA easte nis.

13re ahati dia6iptatt h iti voi? Ea s-vidbm, s-va bag a troikr cite nä angu6itoare, i cara s-puteti s.o-aflati, atumtea www.dacoromanica.ro

TREIL' FRATT

I TREILE NTRIBAR1 A AMIRALIII.

41

va s-pistipsescu u-mine, ca atel om va-I ftirá calu i va s-dimindu, ea s-v-ul da. Atumtea amiralu aduse unti sfinduk'e incl'isä. Nuntru era una purdical'e. Anguda, dise amiralu, ai1Ui cama marle, ti am incl'isd 5 tu aistà sfinduk'e. Fie'orlu [s-mindul nih'am i lse : una lugurie arucutoasä. G ine, angu6isi tine, dise amirdlu. Ea s-vidbm frate-tu Aduse una altA sfinduk'e cu una carte. Ii dise atilui di mese fi6Or : Ti am incl'isd tu aista sfinduk'e ? la

Und lugurie cu k usati, gri fi6orlu. Si aistd bunä. Ea s-videm frate-tu at61 cama nicht. Amirälu aduse nica und sfinduk'e. Tu aista aveh incrsä un carcalèt. Ma carcaletlu nu sóiii cum avea aflata und guva 51

avea iitA.

la

Ti easte nuntru, ntriba amirälu pi fi6or1u atM cam a hiclu ?

-- A Vel ti era nuntru arsarl Doamne, ma ta fatim arigaie, da-nd calu, s-nd fudim i s-nd mutrim lacrulu. Amiralu s 6udusi, cindo avdi" aiste zboara. Troará disci ise sfinduk'a i vidit di dealih'a, cd carcaletlu avea fuditä. Nis, 20 cara vidti ahat digiptati, nu vru s-P-alasa, s-fugd, ma l'

tinii la palate. II' diminda a psumalui s-la aduca pine s a hasaplui carne. Dupa ti bagara misalea s-mica pine, dise cama marle frate : Ti-ni almrzeaste pinea mortu. 25 Ear atel di mese : Ti-ni ainizeaste carnea eine. Tiva nu4 aista, gri ma ñiclu. S-va spun ea : amirälu easte cok'ul.

Amiralu sideà ascumtu tu un loc i asculta. Cindo avdr3o nis, cä easte cok'ul, s-dudusl si s-duse di unoarà la masa. Dado, u ntribà nis, spune-fri ndreptu a cul huh escu. Masa nu vrea prota s-l'i spuna, ca-1 cok'ul si tr-atea. (Ilse: ea cui vreI s-esdi ? afiki, am a cul . Amiralu u palacarsi multu i pand tu sone-1' spuse s-ma-sa, ce-I cok'ul. 35 Dieara vida amiralu ahate s-ahate dila treil'i frati, cl'ima, la deade calu, ld lu ncarca cu fluril si-1' pitricii a casd la nisi. (Spus de Constantin Miicu, Crusova, cules de d. N. Ba;aria.)

www.dacoromanica.ro

42

PER. N. PAPAHAGI

21. CVula, punga, trumbeta. Eara, te nu s-earh..

Earà ng oara, tu nä eth, un amira. b

Amirhlu aveà trei fiôrT. Dol'i fióbri earà mintibsi si alantu triteh di lisurhc. Cindu s-moarä amirälu, 1-alasA cu graiil di moarti, pri tuti lucrili z-bagh ming, masi di nä sinduk e s-nu chrteasch, s-nu bagh mind, di cit atumtea, cindu scuturA greaild

va lä rind pri cap. 10

Nu ncrisi g'ini ocl'il' lailu di amirh, i amiräril'a lor chdii tu alti mini. Atumtea dol i mintibsi &OH 1st loarä te aveh, te nu-avea s-te puturh s-ascapâ i diasirá si-si veadd cismetea

tu altu loc. Masi glarlu armasi a cash. Aistui nu-1 si fudeh dit loclu a 14 nu-P si latiteà di ningä vatra tath-sui. Na dud cum 15 guzgunipsea prin cash, na da j-di sinduk'a cu numa. AclO veadi nä chenlä, u l'a s-u bagh. n-cap. Acsi nis easi nafoard sA s-priimnA. N-cali astal'i un om si-1' da bung-ti duh . Buna-ti dug, 1-u toarnh aestu, ma nu ti ved, cari WU tine ? 20

Te orbu h'ii di nu mi vedi? Ni orbu, ni tiva, ma nu ti ved. Carl h'il tine? nach h'ii zarzavilli? greasti omlu i si ndrideà s-le aspeala di frica.. Lisuraclu, ca lisOr di minti te earh, scoase caSula s-l'i tragh.

und. Ma cit u scoasi, gri omlu : Tine h'ii are ! Mi asphreal, di ngl'ith.1 di fried. N o-aviii 25 ch hiT utlu din vali. Vecji, tora ti ved, ma deaneavra, te s-td 41c, te-avclam, ma nu ti videhm. Lisorlu-lisOr, ma troard aduk I, eä chZula 1-fati nividut. Nu

aming dip, ma u k ica n-cap si fuga la crnili di amird te Ia lo amirhril'a. Te s-u baga omlu cu trei scinduri : S-V-arus30 neadä feata amirdlut Cit disi, s-na-1 la pilati. Intrà tu udalu a featil'eisi ndreptu k'irutlu s-o-arusneadd. Feata di asparliu, di frich, l'i si bath inima, Fl si Ora ca eaclO si-1' h ibg se-arca pri ash i baga boatea : Pupu-pu! om tu udalu am61. So

La zg iclu a l'ei, tatti-su, mh-sa i tuti a palAtil'el se-astr'apsird pri 6or i se-aurnirã tu uddlu a Pei. www.dacoromanica.ro

CACITLA, PITNGA, TRUMBETA

43

Iu-T omlu cu doaild chpiti, greaste amiralu, te cutidd s-intra. aoh ? Nu stiti, dite h'il a di-amira. Aoa prindi s-h'iba ascumtu.

Mutrescu nsus, mutrescu ng os, 1-toarna udalu di ananta parti, no-afla Ova. Lisuraclu, cu cd6ula ndisatá pan di urecl'i 5 statea adunat ta IA coh'e, s-tinea adil aticlu, ca nu cArlicja dip.

Te di'sira lurnea, poati cad' si Ora tu somnu a featil ei si aOi un s-trapsi dit udalu al eT. Nu treati nhscinda oarä si feata pali baga zg'iclu. 10 Pupu-pu! pupu-pu! om tre udalu am61! Cindu z-duc nauntru dizn6i1 tata-su, ma-sa, oamifil i ananti, cafta nsus, inghios, te s-afld? Ova. Atumtea se-aprease ami-

ralu si-1' greasti ndoaua grairi a h'il'i-sai, ca niti cinli nu li mica ; grairi : s-ti ngroapd loclu: Nu ditT, ca vrei rndrtari, cathaa, ma dill, ca om at In casd,15

ca ado t-imna mintea. S-Du ti-avdu boatea ninga na oara, ca-ti tal'il caplu! MAI vrea s-lisuraclu. Cit s-trapsird nisT, s-u l'a di gusi, di ditehi, c-a lui i lumea. Feata dracoasa, 1-1'a diprisupra, 1-1'a dipri g'os, l'-da di 2o aoa, l'-da de ads), I-discirfuseasti si-1 andtplica s-l'i spun/ cl'aea, cum fati, di s-fati nividat. Atbl lisurac, disim, se arisi ca Ord fiSuric si-1 disi, ca. eh §-ea cum. Ahit astipta feata si cum taha caftd s-I -u veada caSula, l'-u arapii si WO s-aurld pravatbs, ca s-trundul tuta. 25 palatea di boatea Pei. Amirdlu aprOs foc, arapi apala s-l'i tal'e caplu. G ini ma cindu intra, te z-veada? Feata aveh ndreptu, laea, di zg ilea. Lo-acatd di-1' cruescu un Fop, s.lu aduca aminti cit bineada.

De-atea cd lu stea tuti cit k'iritt easti, nu vrura 6-1 i tal'i 30 caplu, si-1' deadira cali. Lisuraclu, hiriOs cd ascipd masi cu ahintu, s-turna diznba a casA-1' si trapsi la sinduk e. AcIO aveh §-na pungd. El u lo, si-u trial di gusi si bigA un gros te stavea. Ma te si-1' veadd

°ail'? Truoard punga s-umplu cu grosi. Fuga nis la sarhf, 35 grosl'i l'-fati na lira. Bagd lira tu pungd, s-umplit punga masi

di galbini. Adra. ahinti liri, ca lumea tutä s-hira, d-m la ilarati l'i scoati lisuraclu ahinti paratt ? Earna tea agumse ahinta scumpeati, cd amiralu nu avea www.dacoromanica.ro

44

PER. N. PAPAHAGI

cu te s-hrdneascd oastea-1', di vrea-1' moard pin di un odmin1i

5

tutl di foami frit semnu! D-Iu sd si mprumutd, d iu

sd si mprumutd, a virnill no-1' si duted mintea la lieuraclu. Ma0 a feAtireI de amird il' ticini. Ace1 nisA, il l'a de aod, 1-l'a de aclo, ei ecurtul di minti l'i aspuni, cum sta luguria. AM% vrea e-feata, ei taha s-feati, ca.

u veadi te lug'ie easti, ei-l'-da nd ardpeari, e-aoã fac alanti 1 Haide morl cdtaudl e-u deadi n-k'eptuk irutlu, s-nu ti-a scot lo, pri numd s-nu-ni cjiti ! S-toarnd lisuraclu a casd, trail" la sinduk'i e-afiä aclO nd 10 trumbetd. Acatd z-batA cu nisd ei nu-apucd z-clicd 'IA oard. turiltutu! , cd nA ntreagA oasti 10, ca dit loc in fatd-1'. Arnirdlu li umplii zmednile di fricd, cindu vidij oasti xeand.

Te ti fat! tora ? Oastea lui nu erd niti cit nd ungl'e ntra. 15 oastea xeand, cd lieuraclu und z-duteà cu bdtearea la Tut feata s-lu ascapd ei di calea estä. Scoald h'il'a di amird ei z-duti la omlu liebr. Aestu cit u viclit, bigd s-aridd cu trumbeta tu ming. Ni dracht nu poati z-vd-ascapd, fati aestu. 20

-- $ -earl s-n a k'erI, greaeti feata, te va s-adrdm. Ace1 z-veadi

cd fu scriatd. Am nu ti ntreb, cum fat! di scot! tine ahintd. o asti

Cum fac ? Na cum fac ! Bat nä oar/ turirtutu!, turii-tutu!, ei scot citA oasti voi. i cindu nu mi lipseaeti, sufla 25 prit curlu a trumbO Arei e-o-adim napOI tutd oastea. Nu-iti dai z-bat e-io na oara, l'-prickjil feata ? NA bdeare, rid bdteari, II! clisi lieorlu.

S-alasa feata di fu bdeatd nä oard ei cindu lo trumbeta z-batd, ea sufld na oard cit puta ei tutà oastea se aduna. 30 Feati apoea ndparti cu trumbeta tu mind e-la pilati se-afla. Klruta-primitie e-u deadi n-k'eptu diznbil ei-1' (Psi : Haide, morl tih'ilale, s-nu ti-u scutearim, pri numd s-nu-AI died !

Te fati nds?

-lo mintea. la 6oari e-l'-u deadi ndpoi in

35 sus, citrA tu pAdure, Yu s-lu scoatd calea.

Aclb iu akumsi, andireaeti un h'ic. Akim erd, après eard, al si ei scoata foclu pri h iti. Nu apucà s-ascdpitd doaild ei na iu-1 arsirira doaud coarni, cama marl di a bath!. www.dacoromanica.ro

CACULA, PUNGA, TRUMBETA.

45

More, (PO nis ! si stil ca mi pidipseasti Dumnida, ca pina

tora fill ma k'iriit di un bou! *-acsl. nis s-u biga s-nu easa dim padure, ca acql cum era curniit masi trat lumi nu eara. Nu duti ma nclo multu .si da di un altu h'ic.

5

Te s-feati, s-feati, mindul nis. Val' mic si di aesti u-carl s-creasca, las creasca s-patru suti di coarni. Di foami nu va s-mi duc s-mor. , G'ini-ma cit ascapitä na h'ica dila h'iclu aestu, si na iu-ti -cadi unlu cornu. Ascapita ninga una, cadi s-alantu! fiesta 10 vrea s-nis. Acata di-aduna una mintila di h'iti curnuti si una mintila di hitili carsuti. S-duti apoea tu hoara amiralul si

scata si striga : Al h'iti, h'iti buni tra vindeari!, Cindu trica pri la poarta amiralui, easi feata si aciimpara 16 Inrata nu li baga g'ini n-gura si na lu 11 crescu doaud coarni Baga s-plinga, sti z-deapira ca val di nisa. Acramä amiralu stiiltl, filozuh'I, l'ratri, vira nu putea si-11 da cali.

Lisuraclu, te cindu s-feati basac s-aveà nviscuta. tu alti straiii, s-nu-1 cunoasca, acata taha si striga prit pulitie: 20 Al la -iratru. Carl l'a N'ratru?

Lu acrimard s-la amiralu z-veada feata. Cindu stiutl i si liatarri alanti il vidurd pri k'irutlu aestu, acatard s-aridd -si sa s-lisina di aris: Nu putèm nol, ditea nisi, oamhil alagatl, si nvitatl, va 25 s-poata k'irutlu aestu s-l'-aila l'ritria. K'irutlu, cind avdt zboarili aesti, disi amiralui: U vindic masi cu na ligaturá : s-ni-u dal nveasta si s-me-alasl

s-la bag citi nä pbtala la cur a tutl'Or stiutlor te sl-

arid di mini. G'ini, disi amiralu; ma can s-nu u vinditi, caplu va ti-1 lal'il, va ti scurt6d cu nä palma. Acsl, grill stiutl'i, te nu steà te l'-asteapta.

30

Scoati atumtea lisuraclu doaud h'iti, l'i li da a featil el 35 sli mica si di 'IA oara coarnili cadura. Sta nis atumtea di l'i ncalta tutl stiutri cu cid na pètalä 1a cur, si nsoara cu h'il'a amiraluT, si dipuni amirälu di pri scamnu, s-alina nis si carl s-nu murira, ninga bineacja. Earam s-lo aclb si mica!, Will si. cindu l'-o-aplicai, tiva nu-1' www.dacoromanica.ro

46

PER. N. PAPAHAGI

chftAT, dicit di hIili te crescu coarni, s-li daü atilor te nu faa g ini; ma fidtorl'i ambl.' s-poartd utl g'ini i Ii ded atumtea. a bollor di li micard s-16 criscurg cohrnile §-ninga cama mArL (Auzit de la mal-mea Oama-1 Teja Papahagi, Avela, Epir, 1885.)

22. Feata arAk itA di ursA. Eara To nu §-eard. Und oarg s-und etd ear& nd moasi. Moasa avea nA featd s-un flair. Tu nd duA, cindu z-duted nisti mul'brI ntrA leamni,. dusi §-mow noastrA s-aducd tivA surteali, cA nu-aveA lemna n-casA, s-arcoari club. citu z-41.0. -apoea casa moOsil'el nu 10 tineh ahintu multu, ch arcoarea, fArd. leamni, l spindurd limbarea, di nu o-agunal niti cu chin. 5

Moasa di lemnu di surtel, s-adrA nd sArting, ma p'ind z-bagA

sA si ncareg, alanti mul'bri, di fried s-nu ntuneAried, faqir& s-o- aldsard.

AclO iu armasi singurd nIsA, na lu-1' easi nA ursa. Male, maTe va ti mic, fati ursa ; ndreadi-ti, cd va tL ink, !fa gurleadd mAtili di foami. Acsiti s-yral bana, l'-u toarnA moasa, s-nu mi ml. Te va s-miti di la mini ? Nu vedi cg mast k'ali s-oasi 20 Va ti mic, male, ma ndreadi-ti ; 6141 foami ! nu avdi cum Ai aurld matili, di s-pari ad z-bat lukTi nauntru. Maea u l'a 'de aoft, de-aclO, o-andtplict s-nu u airteased ma cu simfunia (civulea) si-1' da h'il'i-sa trd nisg. 15

Maea-1' tAxi hil'a ping se-ascapg. de aclb, ma tl-aflAsi apoea 25 si-1' da h We ali ursg. H'il e s-k'etri !

Feata dua lanta s-turnA di la soput. N-cali l'ieasi ursa, adratA ca moasi §i-1' diti : Ea ascultd, feata mea, si-1' diti a md-taT si-ni da te-ni ari

tAxitd. cu Oral, cA 6upuliclu atèl veArdili va u luta. 30 Vininda feata acasd, l'-diti a Ind-sal, 'A ea s-ea te pAtii. Moasa u nvith, ma s-u aflA altA oard n-cali i s-u ntreabg, si-1' died cd agir0 z-died a casd dimindarea.

pua nantd tut acsi, a trehz nipOl acsl. Ta soni sta ursa si 1 diti : Baga l mintea g'ini, s-nu agirsesti di calea aestA). 85 cA ti fac nA miscaturg di iie.

www.dacoromanica.ro

FEATA ARAWITA DI URSA.

47

S-toarnd feata acasd §i-1' spuni a mod.§WeI. Moasa niti si steh, ca-I ursa, te nu-1' da band a fehtd1 el. De ateh se-ascapd nd oard cama goria disi : Ea ascultd, feata-AI, cindu s-te afld altd oara si-1' iti, cd mu-mea nu §-aduti aminti di Ova, s-macd ari trd loari tivh, 5 lu s-o-afld s-u l'a. Na-ii u-ursa a doaua-z l'-astare calea fehtdl'el. E I r-disisi, ntribd nisd ? apindisi feata. Si te z-disi ? to IIi (Psi, ca lu s-o-afli, s-u l'al. Ahintu astipth §-ursa ; u k'ica din anumirea s-aoà fehtird

sotli citrd tu piduri. Mdrata feata bind aoh ca val di nisä. Na (jug, cum cirliseà singurd, cd ursa aläga trd vird prada, adrd nä carti §-o-arcá pri un Arburi. Nu Weir mult i na Yu treati un pun cintát, u l'a n 6oc §i. ndreptu-ndreptu azbuird

tri§ pri casa a frati-sui a featirei. Trd nis earà s-cartea.

Armatli §i nk'iseasti s-o ascapd

Cum o-aleapsi aestu, dit minli a iirsdl'ei.

20

Cindu agumsi nis aoh, ursa earà trâ avinari, dipu vird priói. Masi sor-sa sided. plimtd §-IMO, di criph, criph ca nisd. te nu vrea. Cit si-1 vidir pri frati-su, dindoard si-1 lo di gusi

§i nu si säturh di bäsari. _ Am cum putirsi, lar frhtile ambl, s-pitrundi piná la mini 25 Mita?

Dorlu trd tine me-adusi, surica mea. Am cari s4rind bufa di ursd, frate, s-teaflä aoh, va ti boa di mprostu, ca-1' cA1ca,§1 loclu.

Oarelu cari-I, intribd frAtili ?

30

Carl si zburärá si-§1 dehdird mintili, o aflard cu cali st se-ascundd fratili tu ná guvd. Na-ii §-ursa trd ndscindd oard s-turnd : Featd, featd va ti mic, ()Ise nisd, cd ni-ailurzeasti carni di orn.

35,

Am d-iu s-afrurzeascd carni di om, cd aoh ni calcd ! l'-apindisi feata.

nu

'Ursa cdftd nsusu, ng'os si ma nu deadi di om, §idir sprindd. A doaila-zi, citu nck'isl nisd trd avinari, frath sit www.dacoromanica.ro

48

PER. N. PAPAHAGI

ncAltarA g'ini-musAt s-r-alásarl culcuslu arati. Cu nisi luarA un k'aptini, nit k'atrA (mirAtuni) si ponu cu untulemnu. *i fucji-fua fudi-fucli, niti nu videA lu cAlcb, acsiti li tin, dea amili. Cindu unlit s-curma, alantu ngridca-1 boa. Na-g u-ursa, prindu oarA s-toarnA acasd la culcus-l'i, cindu te z-veadá? CaftA featA, nu-ari featA ! Mara, Mark lu Wii, tine, ntribA nasa ? Mara le-astearsi, si-1' l'ai fumlu ali Mari, l'-gri pipilita dipri pulitA, cd tuti lgerili a grsAl'ei zburA. Tru card ursa s-alAsA am-pAturlea ca virA ni-Or dipu nisi 10 s-ri-agungl si s-l'i digicA. i fudi-fudl, cit-cit s-r-acatA.

"5

Carl' u viclurA streasä fratri, si cA trA ninga niscindi driscl'61 vrea l'-acatA, arcarA klptinli dipu nisi. Cum cAdit 15 k'Aptinili m-padi, trd semnu s-fati IA pAduri mari-mari si masi di sk Mi indisgi, ca dintil' di k'Aptini. Fuc).1 fratl'i, fudi ursa, fudi fratl'i, fucli ursa, nApbi P-apruleo pingina s-nipOT z-bagA mina s-V-acatd. Fratl'i cindu u vidurA ahintu aproapi, j-biurA si'ncjili di frica. Atumtea virsarA s-untulemnul dipu nisi si cindu da di s20 fati na amari teasA, cit mintea nu tl-u ncapi. Te fati, te-adarA ursa, cA u treati diznOg si azboaira ca vimtul dipu el', cu limba scoasA nA palma. Atumtea fratl'i, ngl'itati di frica, galbini maratl'i ca teara, 25 arcara dipu nisi si k'atra. Di nä cali s-fati un munti di sturnari, te ma cit bAga ursa pAtufili näinti, se-aflA cu doauà doari näpOI, ahintu multu aruk'usur-a. Deadi, feati, s-pidipsl nA qua ntreagA, s-lu alina mgntili aestu, nu putg, nu putg ! Tamam cindu ditea, c5. se 30 aflA pri ciràiliii-li, atumtea aruk'usurA di nä card si tumbiculutumbi se-afra di nog trAs in g Os. -acsiti ascAparA dol'i frati. Moasa cindu deadi di-1' vidg dol'i, ca merlu arbs, 1 i si Orii cA s-fati ninga nA oarA. (Spus de Tol'a Haii-Gogu, Xirolivade, Macedonia.)

www.dacoromanica.ro

LAMNA CU NOAfTA CAPITI.

49

23. Lamria cu noatà chpiti. Ear& te nu sl-eara. 17nd oard s-und eta eara doaila mul'èrl. Una earh doamnä, ananta s-eard. huzmik'ara. $-amisdohtili amintara tu na oard citi un Mbr. S-amisdoli fi6OrT, earl criscurd totna dadim, §loara akintä

5

vreari, ca bana j-dadea nu tr-alantu. Cindu la vini oara a-l'a cseanili, k'insira deadtin din noara. Imna, imna, aktunsill t-un loc, lu sá mparta caPurli. $ideà dol'i di s-mintuea si p3 cali s-l'a nu §tea. Ac lb, tu. atèl boo aflara pri6i sol-di sole, 10 -di citi sole sun pri loc : l'undari, vulk'i, luk', ursi, -alti.

$-u bagard S. si mparta aclb si sä mparta si pri6ili. Ca inisti frati, nu sa ncd6arà tu mpartlre, Unlu lo pri6ili mascuri, anantu Oehminli. Cindu sit si mparta, §-aláxira nealili si a ligara : cIndu nelu a until va sinclineacla, s-h'ibd semnu, 15

cd aestu treati prit mari k'iriSin s-alandu prindi sill u da alagd, s-P-aguta.

S-acs1 s-trapsira calea : un aoa, alantu citrä aclb. Atbl ou prióili mascuri, si-P clitOra Dona, calea lu z-dutea, astalre na h'il'e di amid., musata. ardil. Ea laea plincjea plindea, 20 ca Alla ti curmh. Dona, ma u viclti, 1-curmara lacrifili; s-apruk't, di ntsa §-u ntriba : Te-fil ai feata-musata, te-in ti doari di versi lacrhili ca prun a ?

25

Te s-nu plingu §i s-nu mi buisescu, disi feata. Na, tra niscinda call va N'rina ponda di lamile-cu-noatid-capiti s-mi astinga. $-atumtea l'-aspusi feata de adetea loclul, cd. lumea tradi

-di apa, ca pinä s-nu da n-dua citi un suflit di om, lannia 30 nu li streasti apili si. ca astandi l'-cacjti scurtita a Pei. E 1 feati Dona. Tr/ ahintu crek'l? s-null h'iba dip frica ; pinä cindu bin6c1 To, bag-u srtmba. Cum eara nis curmht di cali, §-big.ä caplu putin pri dinucrul a featarei si-1 caftä. AcM lu-1 auk agirsi. s4 A un 35 oclu di somnu. Nu apuca s-agirsasca g'ini-g'ini, ca ea-u isPapahagt Barone aromtine.

4

www.dacoromanica.ro

PER N. PAPANAGI

50

lamfia deadi cap. Cum u vkjü h'il a de-amird, u mbAirard lacrinli citrä ng'os. Cum il' k'icd nd lAcrimd pri fatd al Dona, z-distiptd di nd. ()ark tamdm cindu s-lamfla se-ave.& apruk'atA di nisl si s5 hdrised cd 'Ira s-micA doI, n-loc di un ca ananti Ili. LA fati un semnu agtinlor nis nä oard si earl' se-aurAird pri tisk fAsl-fd§1 u scoAsird. Carl cu un armu se-aleapsi, earl cu un öol'h, earl cu te putii s-arapd. BAgard atumtea s gurleadd apili, vAl'urli, arrurli, cd JIteal 10 te--1 aestA? cd ma naintea lamina sirgl A masi citi un deadit. Dona tradi cututlu dit sileah'i si-1' tal'e nod-LIR limbi ali lamñi dit noali cApiti, Ii mbAird t-un h'ir di mAtasi, §i-si II k icd di gu§i, Luniea tutd s-Airà si s-dtidised te s-h'ibA s-aestd si vird is nu ctidA 2-duc6, z-veadd. Araplu te-avea dusd h'il'a-al amird

la lamAi si te sided ascumtu, cit viti cd lamila-i moartA, nu k'ari k'irO, ma z-duti si-1' plintä cututlu pri dinApOl al Dona s-lo-alag mortu. Apoea bäga feata s-gurti, sd nu aspund, cd di nu, l'-tal'i caplu. Gurd feata di zori. Amirdlu cindu afld, cd araplu l'-ascApd feata i vdtdma t.0 lamlia, masl hataild earà. Te s-Pi da, te bun s-l'i facd, al s-1-u da nveastd. Atea vrea s-araplu! Dupd nd siptdmind eard s-facd numta. LaIli pria al Dona plindeA dud §-noapti ningd domnu-su L.) si nu z-bdted di ningd nis. Ad) iu plinded nisi, rid dipuni un puil'u cintAt i bagd z-batA. : Maca vreu s anl'rieadd, un pith-1 musAt ca mini s-acAtAti, in4i1i tu ureacl i s-1' stricurAti. Acs1 Met pull'lu.

si-1 tAl AU si

Vulpea lu ascultd, cu gura cdscatd dipriund si cu cit pu3011lu dun, cu ahintu s nisa se-apruk'à si-1' dited : Cum disisl, h'il'u, cd no avdu di au§atic ? Cd-M h'iu mul'ari moasi. Cam-aproapea, cam-aproapea, 1 -grea vulpea, cd de, h'il u, ausaticlu-M-lo urècl'ili.

Pullqu tut ma z-dipuned dipri alumakg, pina cindu vul35 pea, cu dräcurilli a Pei, arsari nd oard si lu an6upä : Pull ii musAt, fetiti nisd, cu luminarea s-ti cdftAm §-nu teaflAm. Ahit § l'-ariipsirà caplu, l'i stricurard sihdili tu urea-

cl a al Dona si aestu anl'iè tu oar& Al Dona-1 pArt, cd aved durilitd s-cit si sculd disi : www.dacoromanica.ro

LAMNA CU No AtTA cAprri.

51

Te-avut di mi distiptat ? To dulti somnu-1' tratjeam ! Te somnu, lal corbe curbisane, ed atelu s-fu moarti curata, 1-grird zlak li cu na boati si-1 imbairira una-di-und, cum fu vätamat di araplu. Bre! cjisi nis, un arap s-mi vatdma ? Asteapta, te va-1 (War.

5

Carl ink'isl nis calea-calea, isl tamam tu hoara amiralui. Era clua, to s márta h il'a di-amirá cu araplu. Dona, earl* intrd

n-hoard, trapsi la nd moasi si bea putina apa, ea aveà cripata di seati. De-aoa di aelb, il elisi moasa cum azi s-fati numtd mari, cd s-mdritd h il'a amiraldi cu araplu, te-1'10 asc5p6 bana. Dona si scoald, acl imat-neael imat si tracji ndreptu la biseared, lu vrea s-faca ncrunarea. Cit lo preftul z-bagd vluitolu, s-l'i ncrund : Staff! gri Els. 15 Aestu nu-i omlu te-1' ascapd bana! Feata de-amira citu-1 vidit, acdta s-u gidilicd tu inima. Bre ! cum easte, cum nu easte, lu scoasird. la amirdlu. Aoa vini s-araplu sa-si cafta tinia, cd taha lu arusna pri nidriptati Dona.

Dupa te zburi" araplu, te zburi, ascultard z-veada te va greasea §-Dona.

20

Araplu, agirsli s-u clic, avea täl'atd noauli capiti ali lamni §-le-avea adusä trd martirie. Atumtea Dona li cjisi: Nu va ntreb, se-afla capiti WA limbi inva ? 2.) Nu! gri amiralu. Macd nu! ea mutriti-li capitli di lamni, au eali limbi ? Baga di mutrescu capitli, le-afla tuti fdrd limbi. Acata araplu si s-apara, ed. nis li li tal 0, ma cä nu sti te li feati, ca unä cd. altd, VITA ! Zboarili a lul no-acata Mc, Ca 30 Dona li scoasi din sin si li deadi amirdlut s li veada. Cindu-1' grird si a h'ilil ei si greased, te-I §-te nu-1, aspusi alih a din cap pina n-coada. Lu-acata atumtea pri arap, il leagd di doi cal' ne-acdtati si cindu la da una pristi cur, armuri-armurf lu scoasira. Apoea Dona si nsura cu feata di amird si tris cindu qi- 3.1

dull pri measa, niinti te s-acata s-mica, scoasi un susk'ir amiratu. TrIs cindu s-mutd. measa, susk'ird ninga na oard. Te t-u dorlu, mdrite amird, ntriba atumtea Dona ? Te s h iba h il u! Masi nä penurd am ninga tu inima : Itn www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPA.HAGI

52

pAdurea mpusdatd easti na cali ardild ; di cite orl ii-ari tricutd oastea, nipb1 nu-til se-ari turnatd. S-putearim s-me-asc5p si

de aest5, tuti bimili vrea s-le-am pri Joe! Te ear& calea tea ? Di citi ori vrea s-treacd vird suflit di 5 om, apirta nd grindini, nd furtund, di diteM, cd k'ari lumea. Ado se-aflA n5 moasi mn'ristrá cu cdliva l'el. Cit MO z-bumbuneadd, se-ascapirá si sa sfaldira, mdliistra l'-acl'imã s5 seactimtind tu cdlivd-1' si s-adasta taha ping s-treacd furtunaUnd vinita, oAmiliri tu Whitt, trAdeA nd oard cu métura si-1' to mármuriseA di mprosti. Dona s-nu-l'i aspargA k'efea socru KA, §-angand zldk'li §-al sd z cilia. §-ids §i. te s-patd, s-patd. Ne-agumta g'ini si na ! acata nd. bumbunidari §-nd furtund di s-cutrimburà tut loclu. Na-ii si mbogra di moasi cu boatea 15 Pei indicinitd, 1.0 1-acl'amd tu tidy 6, pänd s-treacd furtuna. Und viiiitd a lui ac1O ch z15k'1i §-cindu tradi na oard cu mOtura, l'-mármurisi !

Atumtea nelu a frati-sul si sindind undsund. Aduk'l nis, cd nu-1 lucru curht si cd frati-su prindi sd se-af1ä tu mari 20 angusd ; si scoald si z-ducd s-lo-ascapd. Calea-calea, di om-om, r-deadi di urmà si agumsi tu hoara amirdlui. Amirdlu cindu-1 vicjii n-codru cu z151ele, l'i si Ora ca-1 dinir-su vinit. Masi cindu vicjii. cd nu-s zldk' mdscuri, adukl, carI easti §i-1' spusi, te curd. 25

Asstd. vrea §-nis si o-angand citrd aclO c5.taila. Cit agumsi s nis aclO, acdtd z-da grindini s-furtund turbatd. MoasamVristrá ahurh'I s-lu acl'amd tu cdlivd, s-adastä pinà s-treacd

furtuna. G ini-ma nis, maldgar, il' diti: Aravdd, male, §-nu t-u mica inima, ch va l'rin §-aclb. 30 $ -ac§1, el nu dusi pind nu trial furtuna §-grindinea. G'inema mOtura li moasi aveà puteari masI cit Vilma. grindinea §-furtuna. Und te trited furtuna, doi parati nu-I' fatea amaea §-mètura I el'. S-furtuna nu tinea ma multu di trei ori putO.

Sireasti atumtea gOnili cu zldlel'i si o-acatd di l'racd. pri 33 mdl9str5. si-1' fati :

Frati-fm, cdtaill, cd di nu ti difile cumati-cumatl. MAInstra, cari u vidii streasd, lu nvitd s-1 a cupa dipri pulitd cu apd discintatd di troth miri, s-lu pruscuk'ascA si va s-aniradd troard. Quill, cu apa aestd l'-anl'rib tutl citi 11 pimsi www.dacoromanica.ro

T 1 1.. A.

53

mira lor atea laea aoa, Arsird apOi un 6ireAp di noatid off si earl u nh'ipsird nauntru, scrum se-adrd. $-acsi. s-turnard nipoi la amirAlu, 111 si nsurd s-alantu fidor s-apoea dipusi amirAlu dipri scamnu si intrard nisi sill mpArtird amirdril'a, §-aditsird §-pdrintir acloti j-bineadd §-azi cari s-nu murird. Ahite §-tut&

5

(Spus de Tun N., Avela, Epir.)

24. T i 1 a. Eara nd oard te §-eara. Earl nd oard §-nä zdmani, cindu Dumnidd imna pri padi 10 di lo-alincleà boiri, earà una mul'are. Mul'area aestä era glaru-lisoard. Numa Pei eara Tild. NA dud §-lo curmul si

nk'isi ntrd leamni. Ca k'irutâ te si eat% ea null lo-apreadund g'ini-musat curmul sun soara., cum fati tutà lumea, ma lo-azvirnuea prim padi. Caplu di curmu te s-trdclea. az- 15 varna se acAtd di un sk'in. Tila, k'irutd mach, nu mutrl s-lu disfaed, ma si-bdgd mintea cu sk'inlu, si, tradi nisa, tini sk'inlu,

trkleari di zurld: lu zmulsi sk'inlu cu tuti aradatihi. Tu zmiildirea te-1' feati, te s-ta veadd ocl'il' ? Una aristeari ntreagd

nauntru. $-masi flurii, di 1-ateali cama nitli pia. 1-ateali 20 cama mArli.

E! fati Tila. Pinä tora nu-AI viclurd ocril pètali galbini ; Ea gldrusca s-o avea, cá suntu pètali. $-acsiti s-umpli poala §-ai s-le-aducd acasd, sä si nealtd portil', cä trA nisi fatea ahtari patali niti. Di diparti andireasti barbatu-su §-acata 25 s-l'i strigä si s-ansard: BArbate, barbate, te-am aoa-ea, te-am ! Te-ai, u-ntreabd bdrbat-su? Pètali tra porti, am te ! Cum, mori, petali trd porti ? 30 Cindu-1' disfati poala s-mutreasti, 1 i si loard ocl'il'. Ma, tra s-nu aspund mul'ari-sa prit vitini, cd u stea te k'irutd prAmdtie easte, s-feati taha s-el, cd de-alih'a-s pbtali di porti si-1' li lo s-li bagA n-cash, tra sa ncaltd portil' adoaua-z. Apoea, cu nisd nainte, dusi la sk'in §-le-apreadund tuti. Cari 35

le adusi n-casa, bdga di li ngrupd tu tilar. Tila, cindu li www.dacoromanica.ro

54

PER. N. PAPAHAGI

ngrupa nis, mutrea prit cdrpitura di usi. Ma dusi el a doaua-z la agru, Tila avdrun misurar te grea : Cari l'a misuri, oali, poaSi cu lind, cu cAldmdri, cu petali vecl'i, cd vai fugd ! Cindu avdr Tila acsiti, te-s disi: Ea s-l'i asptin na pbtald 5 di porcu, nacd da §-cu nisd. Alaga-alaga nisd, prit glavdnie, inträ n4ilàr i tac-tuc cu sk'iparea, ii dizgroapd fluriili, l'a näscindi m-poald § le as-

puni a misurarlui: E te diti, misurare, daT misuri cu petali di porcu? to Aestu o-adukl, cd-I §curtd tu minti, ca-I cu trei scinduri si nu k'ari k'ire, ma u ntreabd s-easti-cd aH multi. Un k'up plin, 1ti nisa. Carl s-luaditil k'uplu tut, 1'44 misurarlu, I li dail mi1

sbrili §-oà1i1i s poacili tuti.

Cindu avdr acsiti Tila, haraba n-casd; ea s-o-aved., ca-loaridi. Feati tu oard trambd, deadi flurille, lo vasili si umplit tutd casa cu nisi. Apoea isl pri prag s-asteaptä bArbat-su si si-1' l'a sihdrik'i di aridearea te-1' trapsi a misurarlut. 20 Citu-1 vidit di naparti, acdtd: Bdrbate, bArbate te feSil To ! s-arsarea ca nä k'irutd te 13

eara.

Bdrbatu-su späll di nà oard, cd vai adrd vird gldrimi, ma nu-1' si dutea mintea pin-acle. 25 Cindu intra n-casd si-sT pasti ocl'il' divarliga, te z-veadd? Misuri, oali, poadi, k'upuri, soi-di-sole. - D-/u le-atasi, morl vätämatä, l'-fati nds. - D-tu al'urea ? aris un misurar: il' ded petali si-11 loal mishrill s-musdtescu casa 1 30 - Bobo! rnaratlu-ni, te-ni a drast ! i cindu o acatä dM' tradi un scop, 1 iii k'isä oasili. Dupd te u bath, nu mi bati disi nisd, cS ti-aduc §-alti petali io. Te s u batd. §-nis si te ocl'il' s-l'i scoatd. Aveagl i lincjitlu So

pind nu li teasi; ii teasi, n-cot IV li fati tuti. 0-aldsä, ma cirtit eara ahintu, cä pini nu-1' si bdga n-gurA Na duti, cum si nsurina Tila tu avlie, cä lucru nu si stea crau! tritea pri ninga casa lor cdmilili amirdresti, ncArcati cu hdzna. Na cdrnila, di furtie greaud, §cl'upica s armasi pri dinapei. Tila u tradi di cdpestru si u bagd n-casa. Cum eara. www.dacoromanica.ro

T I L A.

55

tu amurdità, niti cà u vida vird. Na-1 i bdrbatu-su di la agru seara. L'-arsari Tila s-r-aspund, cä te.afld nisa, nu and vird. Aestu

om intrg i mintibs, aduk`i, cd pali vird aiiisteari va-1 adusi. Cindu veadi cdmila, nu amind, ma u, discarcd, da 5 cali afoard. Apoea pitreati mul ari-sa ntre-apd i pind sà

s-toarnd nisd, ii ascumsi tu patru suti di guvi, te ne draclu s nu poatd s-le-aflä. pua anantd bArbatlu armasi di la agru. L'-earà fried s-nu-l10 u facd nipbi g esd Tila. A doatia-z, amirdlu biga til an trd camila cdlcatd. Amirdlu taxea gumitat di flurii, a cm val.' aspuntfurlu te furd hdznalu amirdrescu. Cindu til anlu grea tu sucak'a ii Tili, latirbatu-su u bAgà su nà cupane i s-nu avdd te striga til'anlu, 6ucutea pri un 15 tengiri *IL cjitea :

Tati, Tila, cd in gdili di va ti scoatä oda'.

Cu tut-aesta, Tila cum feate, cd aver te greasti til'anlu gri, CS nasd lu-afld. U l'a s-o-aducd la cunak i dadbn cu bArbatu su. 20 More-i glard, là ii aestu, te và bdgati mintea cu nisä ? ma vird nu-1 avcja. Trd cdsmetea luf, catilu te-1' gudica era ligat di unlu ocl'u cd-1 durea.

U ntreabd catilu:

23

E! mon mul are, ea cli-nA, te hAznd aflasi tine ? Cum te hAznd ? NA Jannis ncArcatA cu pbtali di porti !

Easte glard, mindul catilu. S-cindu le-aflass, u ntribd nis ?

Cindu vIñirA gain di ti scoasird atia ocl'ul guf acsiea! 30 $ i cindu l'-da und a catilui cu deAditlu tu ocl'ul bun, scin!

teal e viti catilu. E! (Jig bdrbatlu, nu v-aspuneam io, cd-1 k'irutd ? S-umplurd tuti atumtea, cd-1 glard i ii deadird cali deaclb. *-ac*iti armasird nIi avuti. 35 Pardmie ni steam. pardmiO v-aspb*, nu still cum feal, ma nu v-aris. (Auzit de la mama mea Despa, Ayala, Epir )

www.dacoromanica.ro

56

PER. N. PAPAHAGI

25. H'inu de-amirà

al:fish.

Ira un-oara un amird $-una amirärualie. NI avea q-un fiôr

Amiraroana lihdzidl era greil $-toate cite feate amiralu. ca s-u vindica, full din cot. Dupa niscintu k'irt nisa muri5 Amiralu cara armase veduil, nu putea z-baneacja singur. SA nsura $do altä mul'are. G'ine ma aestd mul'are nu-1 vrea Uorlu te avea amiralu cu nveasta di prota $-mutrea cum di cum s-lu k'ara. Di caOe dug nisa II citigurva la barbatu-su §-lu ntäpa, ta sad scoata 10 j-dit lnima amiralui.

Fidorlu, maratlu, s-purta cit putea cama g'ine cu nearcAsa : 0-asculta ti tute cite l'-cjited, nu-I' aspircjea virnaoara. k'efea u-cu tute-aiste eara nearca nu vrea s-lu creada. Amiralu tut ma-P cjitea a mul'ari-sai : Te-are fi6or1u, di15 intrá ahil tu dinti ? ti stepsu ti-are fapta ? Nu-1 voi ! ahil OM z-greasca mul'area. Tricura a$1. cu aistä ingrine toamna pin ti Pasti. N-Grailu-Mari, cindo tutA lumea z-dute la bisehrica, si ndreapse 20

ta z-ducl q-fi6or1u. Nearca-sa II climd $i-1' dise : Avcji-me, h'ill di cine faptu! s-nu secji multa oara la bisearica, ma &Mini cit cama troara, ca caval di tine, cara

s-amia G'ine, dise fi6orlu, va z-(r)in. 25

Si duse Uorlu la bisearica $i slip ninga tata-su, ca di toting. Ma no-aminâ multu i s turna agona a casa. Cindo amiralu in$1 §-ills di la bisearica, lu ntribá fi6orlu : Ca-te fucji$i ahrt agona?

30

Nearca, ni unä ni alta, arsare si greas6e ; Ta s-me-acata mine, am ti ti!

-AmirAlu, cindo avdi" aiste zboara, s-featé foc di inate. Nis

Ii pistipsl q-nu s-mindul, ca tute ira intapatari de-a mul'arisal, ta s-lu k'ara Uorlu. Ti vrei s-l'i fatim, crise nis amul'ari-sal? Alasa-me mine, cA lu-ndreg iou cum lipseasde. 35 Cl ling apoea indbi huzmik'ari $-li (Ilse : www.dacoromanica.ro

ll'IL'Ll3 DE-AMIRi AVISIT.

57

S-lu loati aistu fi6br si s-lu duteti: tu munte si s-lu vdtdmdti s-ca semnu si-iii aduteti ocl'il'. Il loard oa.mhil'i si-1 dusird tu munte, ta s-lu tare. Ma fi6orlu ld se arca la Moue si-l' pdldcdrsi cu ldcrinle tu ocri, cd s-lo-alasä z-bineadd, cd bana-1 dulte. Huzmik'arl'i 5 atuintea il niluird si nu-1 Ward, ma, ta s-nu l'i nca6e mul'a-

rea amirdlui, l'i swasird masi oda' si lo-aldsard aclO. Fi6or1u, arinds singur tu munte, nu OM citrd. Yu z-ducd s-citrd Yu. s-acatd. Nu-11 si videa.. Virnd nu se avdd s-treacd pe-aclo ta s-lo-akutd. Sidea. improstu s-acitd ta sd-si plingd 10

hala. Plimse-plimse pind cddil im-pade lisindt j-durfil sum un arbure. pua alantd el cu tahminea acata s imnd pit munte, nacd

da di virnd hoard i di Ova oamiiii. Alága asl pit munte multe dile. Pine no-aved., te-ateh si nvità s-pascd i sd s-htir- 15

neascd cu erg'ile ti crisdd pit livddI s-cu frihdile di pi arburi. AO trich.fi6orulu ca virnd mes tu munte. Pind ma nApOi, cu imnarea, akumse la nd hoard. Odmitil'i din hoard, cara-1 vidurd ahtare tinir musdt s-orbu, multu li si jill inima. 11 20

loard si-1 &Bird s-treacà und seard la casa unui oarfän. Fi6or1u, dupu ti z-duse, zburr cu odrfinlu ta s-alagà dol'i deadlin sgeard si sd s-hdrneascd. AO fedtird s-acdtard simnd hoard di hoard ping akiimsird tu vdsilia a tatd-sui a brbului. Ma tora nu vdsilipsed tatd-su. Nis di cindo avea. 25 ascultatd mul'ari-sa si aved aläsatà ta s-lu k'arti fi6orlu, vird ambdreaä nu aved, ma tute liicarle andpuda, II' si duted. Di tute partile alanti amirddi lo-aveà bAtutä s-r-aved loath amirdril'a. Fi6orlu atèl. orbul, Yu z-duted di casd-casd, dited a tutulOr : 30 Can va amirdlu s-o amintd amirdril'a, s-mi l'a mine, s-ni adard und crute de-amMamd s-und flAmburd tutd di hrisafe. Di un de-alantu akungu zboArdle 'Ana tu ureacra amirdlui.

Aistu s-iiird, ti turlie. Ma cum dite un gralu armds di la ausatic: omlu cindo cade to-amare, se-acatd si di-un sarpe. 35 Asl feate tora s-amirdlu tu strimtura iu s-afld. L -adrd. dicara a Orbului, fird ca si sóibd, cd atOI orbu easte Wir-su, und crute de-amdlamd s-und flamburd di hrisafe si-1 MO nintea ask 6ril O. www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPAHAGI

fi8

Fi6orlu z-duse la oaste s-ninte ta s-acatd polimlu, sd zbatd, si ncl'ind la Dumnidd si-1 pälacarsl, ta s-11-akutd. Dum-

aistu fiobr era multu bun si ndreptu si as1 tuti dusmaill i a tatd-sui furl bdthil i amirdlu puth sill

nicjA lo-ascultá, c

5 l'a Kira. amiraril'a.

Cindo vicjti Oudia aistd amirdlu, ti nu se-astipta, niti si riN'Tisa, il cl'imd fiOorlu la palatea lul si-r clise: Ti vrei s-ta daü te-ahtare buneata tifil WO Tiva nu voi, cjise BOorlu, masi z-ved amirdroana nä oard. 10

U cl'imd amirdlu amiraroana s o-aduse di nintea a ROor-

lui. Mea cit vine §-tin foc inì dit oda' a brbulul s-ca virnd sfulgu trich tu ocl'il' amirAroanirei s-aistd urg'l diundoard. FiOorlu, dupd aistä, nu skit' multu la palate, ma hull' tu munte s aclb ninga un soput z-virsA s-al'risl. 15 Dit oasile a lui ini un mer s-aestu mer z-duse tut to amare. Amarea s-feate ca untulemnu s-arispindea und antirizmä multu musatd. Tuti s-Oudisea, ti va s-h'iba aistä. Atumtea s-adund sapte amiracji ta z-veadd d-Iu N'rinea aistá anhrizmd. Caftd-caftd tu tute partile s-akungu tu mhntile 20 atël. AdO lo-afld BOorlu atel virsat §-al'risit. Tuti se-apleacd s-

basi oasile s-apoea jIc, s-adard un minastir tu loclu atel. G'ine ma nu s-aaleisea, cai di saptilf amiradi s-l-o-adard. Unlu dite: toil va s-l-o-adar , alantu cjite doh . Atumtea na masa, i idea aclb, z dute la amiracji u-li cjite: 25 Nu va. naafi' ! ma loatI sapte ving'al'e §-lásatl-le und noapte ninga lipsan. To-actif ving'61% va s-intra lipsanlu, atbl s adard mindstirlu . Arniracjli o-aflard n-cale inintea moasirei s-te-ateh adhsira,

ninga lipsan sapte ving'al'e i le-aläsard aclb und noapte. SoTahinà, cindo z -due s-li veadd, lipsanlu aveä intratá tu ving'enu a tatd-sui. Atumtea aistu acalc'isi, cd atel orbu ti lo-avea akutatd tu polim s-te avea aN'risita aclO, ira h'il'-su. El plimse si z-dirina di plingu multu, cd-te s-aibd ascultatä mul are-sa, ma n-cot 35 ira tora.

Ti adutire-aminte adrd apoea aclb un mindstir mare smush% ti nicd azi tuta clua easte improstu. (Spus de K ia Misicu, 40 anI, Crusova 1895, si comunicat de d-1 N. Bataria.)

www.dacoromanica.ro

FEATA -ASLANL I.

59

26. Feata -aslaill'i. Era ti nu si-era. Era unoard un visa% multu avitt, avirt aruptu. Mul'are-sa 1-avea moartá di multu. El avea maul und featd multu musatti.

6

Und dud visil'elu duse se-avind nIscInl furl, i tut ma-I calca visilia i vdtdma. oamiñi. Acdta vird patrudäti di nisi §i 1 i ncl ise tuti tu und udae dit palatea lin. A featil ei nu-1 spuse, Ca acata furl, ma l' vise masi s-nu intrâ tu udaea tea. Treate na dud dao, si a featil'el nu-1' arävda inima pind to s-nti veadd te are n-clisa tata-su tu udaea, tu nu o-aldsh s-inträ. T6-atea und dud l'a cl'aea §-u discl'ide. II' si Ora. a 1 el, ca va z-veada cari-ste te musutèti, cindu ti z-veadd ? patruOp di furi ni-latl neaspilati di ti loa data. Di fried feata lo 15

und apala si se-alind sti use. Furl i nu u vidurd feata, cd atumtea dura. tuti. Un di nisi, dupd te z-distiptd, z-duse la use, ca z-veadd, earl aveagl'e. Cindu viU, cá nu-i vir §-ca usa-1 discl isa, la gri §-alintOr, ca sd scoald si s-fuga.

20

Tuti si sculard §-ah'urh ira s-fuga un cite un. Ma cit loa s-easa si feata di stri use tradea apala si hirst! la 01 a caplu a furlor. AI tricurd 39 si feata i-tälè tuti. Aveà armasa mast capitanlu. Ma napOl tricit §-el si feata trapse apala s pri nis, 25 ma nu putt]. si-1 1 a g ine si-1 pligul pupil pri frimte. Capi_ tanlu u vidt, s-turnd cará nisä si-11 dise : A! ca s-nu ti vatamarim ! §-fudl. Tricü di atumtea zamane multd. Feata lo-avea agirsitd cd30 pitanlu si zboarale, ti-1 avea disa. Und dud, cindu niti nu-1' tritea prit minte a featil et, .irine la tatd-su capitanlu, adrat cu straile musate i hrisusite, di nu putal s-lu cunosti tuvasuva. Intrd tu palate, trapse indreptu la amirdlu si 1 dise : Ea h iü un om multu avitt, di nu stiu, niti 610 aveare am 35

H iu dit atel loc (si spuse numa lochu). Vin s-ti caftu h il eta nveastd. www.dacoromanica.ro

60

PER. N. PAPARAGI

Amirdlu nii und, niti doaud, dupd te ntribA §-feata §-OM cd va, disc, cà l'-u da. pua lantd s-feate numta amirdreascd la amirdlu i cara s-biP, cdpitanlu §-lo niveasta i nk'isird dol'i pri cale, taha 5 z-ducd la casa Oni1uL Amirdlu 11' pitrict, pind Iu-1' pitricib §i surnA a casd-1'. Cit armasird singurY cdpitanlu cu h'il'a amirdlui, cdpitanlu (Ilse : s-turnd Mi cuno§ti earl h'iti? 10

Nu! dise feata.

E! sd §til, cd cdpitanlu te-nime-avea ncl'isd tatd-tu. §-ti-fil mi 0110 pri frimte. Tora-ni vine §-ania oara s-ti ii discumpAr tute. Te-ateii z-clIc, andreacji-te trd moarte. Feata nmArmurisl, ma te s-facd, lu z-ducd, la cart s-caftl 15 agutor. Cdpitanlu o-acdtd s-u ligA di un Arbure, apoea duse s-adund leamne, tra s-u ardä. Na, cd tu oara tea tree pre-ac16

niscInti pärmätefp. Ea cit viola là dim): Dialigati-mi, mea iti z-vreti, va vd dau. Pdrmdteft11' u dizligard i fudird cu tutd. nisd. 20 Nu treate multu i ea-V-1u cdpitanlu, 1u41 A'rine cu un stog di leamne de-antimirea, ma mutrea§te ncoa, mutrea§te nclo no-are featA tu migdane. Bre! 10 disc, nis cu mintea, loclu nu u ngl'itA, lipsea§te s-o-altd ascApatd Amu. 25

30

S-alind agona-agona pri un Arbure analtu §i de ado mu.trea§te anvirliga, meg va s-u veadd Iuvà, cindu ea diparte di nis, vicja parmAteftif cu cirvanea. E, voi, ii striga nis, te oamini h'itl, nu vicjiit vIrnd featd te o-avedm ligata di un Arbure ? Nu, nu! strigard el, noi nu h im oamiñi te s-mutrim sum cale i strA cale.

PArmdteftir u loard feata §i u dusird tu un cisib5. mare. Cari u videA feata ahrt mu§atd, l'-armined mintea trd nIsg. Di

un di alantu avde §i h'il'lu amirAlui §i vru s u veadd §-nis, 35 Duse tu casa iu Eweà traptd parmateft11', ma cit u viclU t;s-nIs

1 i intrd tu inimd, tre-ated, ni und ni altd, ma u WO. nveastä. Nu poti* s-mi l'al, 11' (rise n1sd, cd ac§ite un gone ni-are inate §--va sñi reed grinlu, ca-1 tAl'Al pri frimte. Mea tr-aestd easte zborlu, 11' disc h'ilqu di amirA ? Cit www.dacoromanica.ro

FEATA E-A34ANVI.

61

tre-aestA s-no-ai frica MI. Am unA palate cu patru paturi. La

tute portile s-la tute usile aveagl'e niscinti aslani, te-ni ti si zbirlescu perl'i n-cap cindu-1' vecji. Noi va s-sidem tu patlu di nsus si ma-1' tine a Onilui a tau, las l'ring. Dupd aeste graire, feata nu gri zbor, ma s-mirtà cit h'il'lu 5 di amirA. Tricurd ant' di atumtea. Bina g'ine h'irlu de amird cu feata. Nisi le-avea agirsitä tute §-mutreà di zefk'a lor. G'ine ma, apa doarme, dusmanlu nu doarme. CApitanlu nu lo-acata loclu. S l'i k ara feata dintr-ocl'i, s-fate arsine ma mare ? 10 Tr-atea nis acata s-alaga tute lbcurle, ca so-afla feata. Ti tih'a lui s-nu alaga multu, vine s-tu hisdpalu lu s bana feata. Intreaba un, intreabä alantu, pinà tu sone di tine di mine, nvita, cd feata easte la h'irlu de-amirA. Stdi! clise nis. 15 Si duse la lin favru, s-adrá penuri marl si un 6oc. Citu ntunecà g'ine-g'ine, lo penurle s-6oc1u si z-duse pind la pa-

latea amiralui. Apoea, agalea, agalea, li plintá penurli si s-alinA pri pilate, dizvAli 6itia si z-dipusi tu udaea featil'ei. Aestã ninga nu o-avea acgtata somnul. Cindu vicjit capitanlu 20 clinAintea 1'4 s-aspAre multu si vru si zg'ileascà si s-li strigà a bArbat-sul. Tatil il clise cApitanln, cd ma z-l'rinA atia, va-1 vatAm.

Tacit s feata. Apoea cApitanlu u lo di ming, ca s-easg. dit

palate si s-fugA. AkUmsirA pind la scara, ado iu avigl a 25 aslanl'i.

Aslani, aslafii, IA dise feata, tra te vi hrdnim, tra s nu-1 machti aestu om ?

Te va nA dal, grill nisi? Ea ti va va. dau: natlu di ntini a vostru s h ibd.

30

Atumtea aslaill'i si salg irA pri capitan, si pinA z-cjiti tinti no-armase niti Rile di nis. Acsi. ascApg. feata di cdpitanlu. DupA multu-putin, nisa armasa sartinA si cindu-1 vine oara z-dizvoacd, feate nA feata Lipsea s-u da a aslanlor, ca. acsi s avit zborlu, ma nisA le- 35

agirsl ateale zboare. Criscii feata mare si ambard s-acatA s-trding la scul 0. Di cite ori tritea pri la aslani, aesti II cjitea : www.dacoromanica.ro

62

PER. N. PAPAHAGI

Feata, di-r a má-tai s-na da, te n-are taxita ! ma feata agir§a totna. Unä du/ aslanri dehdira bi1bi6e. Feata ii lo §-le-aduse la ma-sa. Ma-sa u ntriba. 5

D-Tu 1e-afla§1 ateale bilbi6e ?

Atumtea feata §-aduse aminte di cite r-avea clisd aslafiri si-1' dise a mn-sai: Mamo, aslañl i-ni clic tuta dua cindu tree, s-la daT, te 1-al tra dare? Te lugurie 1-al tra dare ? Ea tine feata mea! to Apoaea u lo §-la u duse aslarilor. Ae§ti u loard §-u feaOra mi§catiol, mi§cattri pri marata di feata. (Cules de la Ioan Nicola Zuchi di Veria, Macedonia.)

27. Fitsorlu ku nelu su limbo. (Transcris dupfi ortografia aplicata dialectului aromân de d-1 Gustav Weigand.)

Eara no oaro un fit'Sor tse-1 pitriku mu-sa so akumpuro 15 10 parats prag, s-adaro mukarea. N-kali fitgorlu astu1'6 nu:Sti

fitsori tse trudzea ku k'etrili pri un kuni Fitsori, fit§ori, lo dzusi nus, vo dau dzatsi parats ni-1 dats añia kunili atsel? L'a-1! ul dzusiro fitgorri gi-s loar9, dzatsir parats. 20 El s-turno apoea a kaso ku kunili gi-r kufto a mu-sai altsu parats tra s-akumpuro pra§. Mu-sa nu-1 vuryi. No alto dzuo, tut aksi, l'-deadi mu-sa dzatsi parats s-akum-

puro untulemnu tra s-aprindo kundila gi el kari aflo n kali trei fitgori, tse-astrudzea ku k etrili z-vatumo no kutugi : 25 Fitgori, fitgori, lo dzusi el, vo dau dzatsi parats, fi-u dats arlia kutuga atsea ? ur dzusiro fitgorli loaro dzatsir parats. Nus o-adusi kutuga akaso i mu-sa-r deadi altsu parats s-akumpuro untulemnu tro kundilo. 30 Nus kaOi dzuo ii mutrea g'ini provdzuli gi kut fu ilik sead2ukA ku nusi dzua tuto. Kari kriska ma mari, akutsO s-ri-aauto g-a mo-sai ku uno

ku alto, ko laea era veduo §-nu avea altu afoaro di nus. www.dacoromanica.ro

FITSOBLU KU NELU SU LIMBO.

63

No dzuo mo-sa bugo s-la n vali gi kari nu avea leamni, iel dusi tu puduri s-fako, kundu na ! iu da di un garpi tse tsu-

nea n-guro un tserbu gi nu putea s-lu askapito ko avea koarni. Lailu tserbu, kut ul vidzu, s-turno gi-1' dzusi : Krigtine, s-tol'arii nipurtika aesto, mari bun va-ts fak. 5 arpili de-alanto parti sta gi-1' dzutsi: Bun om, s-tol'arii koarnili a tserbului, aigtuea, itsi s-ni kaftsu, si gtii ko-ts dau. Fitsorlu tul e koarnili a tserbului tse §-akgi g-ak§i era mortu 10 g'i kari lu nglito garpili ku ligureatso, l'-dzutsi a fltgorlui : Tora tse-A featsi§ aestu bun, tse vrei di la mini ? Tse stii tini, gri flt;orlu. Io dzuk z-yin ku mini tu amiruril'a a noastro, iu tato-nu easti amiro gi ma va ti ntreabo tato-nu, tse kaftsu ? si-1' dzuts nelu tse-1 poarto nus sum limbo ; ku-atsel nel, itsi s-kaftsu, 15 pots s-ai. Lu-aduno fltgorlu dupo aesto n caepi kulak §-ai ! tu amiruril'a gerk ilor. Kut ad2umsir9 di bugaro tgitgor pri loklu a gerk'ilor gi ndreptu nupurtitsli s-aurniro pri nus s-lu bea di yiu, ko lo kulko loklu ; g'ini ma tu oaro §uiro §arpili din 20 d2epi-1' §i tuti nupurtitsli s-trapsiro nopoi. Dupo aesto easi sarpili din diepi-1' gi-1 l'a di lu adutsi la tato, iu l'-dzutsi, ea g-ea tse vreai pat, kari s-nu-s afla omlu aestu s-tal'i koarnili a tserbului. Amirolu lu ntribo, tse kafto ? gi el, kum eara nvitsat, nelu dzusi, tse-1 portsu su limbo. Vru nu vru 25 §-amirolu, skoasi di-1 lu deadi gi-1 uro kali buno. Kut s-turno nus akaso di bugo nelu su limbo gi dzusi: s-ni si umplo sinili di flurii, di-uno oaro 1 i si umpluro. Ma vidzu nus putearea nelui, agtipto di s-kulkaro tuts, i'gi tu grudino gi dzusi no oaro : No pulati so s-fako aoaea gi puno s-ti 30 guts kutro asiea, na-u! pulatea dinuinti-P. Tuto lumea s-Aira, d-iu ahundo puteari nus, ma el nu aspunea la vurno. Kari si nsuro ku no h'il e de-amiro, §tii kum suntu mu1 erli (va-A aspun gi va-n aspun, d-iu o-ai ahuto puteari? ul muka urekl ili dzua tuto. Aoa plundzea, aoa susk ira, ko taha Qs nu u va burbatu-su, ko kari si u vrea, vrea-1' aspuno §-a Pei. Vidzu tse nu vidzu lailu burbat, nu putu s-fako arumtrea, qi l'-aspusi. Ahut kufta s-mul ari-sa gi kut l'-aflo oara, 1 -furo

nelu gi li kuleasti de-aklo dinaparti de aruu, iu adaro no www.dacoromanica.ro

64

PER. N. PAPAHAGI

pulati di dzatsi ori poati ma bunco de-a burbatu-sui. Burbatu-su s-krgapo dimineatsa, kundu se-aflo furo nd i furl? murari. Lo-ark9 t-uno lungoare greauo, ko dzutseai : tradzi trut lump alanto. Puno atumtsea el singur 19 dudea puni b ku muna lui a kunilui kwa kotu§irei gi kundu aegti vidzuro ko yini altu s-19 aruk9 s-muko, ntribaro : tse ari domnu-su

a lor ? Huzmik'arlu 19 dzusi, ko ea §-ea tse putso. Kni1i ku kutuga si skoalo atumtsea gi z-duk s-aduko nelu nopoi. Nka-

liko kutuga pri kuni gi kum kunili Rea s-noato, u triku di10 dindi. Aoa kunili stutu nafoaro gi kutuga intro tu pulati, iu akuts9 un goarik. Tsii, tsii, bug9 si strig9 §oariklu, ak§i s-tsu hursegti bana,

nu mi muk9, ko ma§ mini ari tato-nu gi kaft9-ñ itsi-ts doari suflitlu. 15

oarik1u aestu s-h'ib9 h'irlu amir9lui a goaritslor. Ma vrei

s-nu ti muk ur dzutsi kutuga, cd o zbor a goaritslor s-iii aduko nelu di su limba a doamnurei dit pulatea aesto. E ! ore frate, nu trikur9 paspruying'its di-ori §i na iu-1' lwaduk nelu! 20

L-bago n-guro g'ini-mugat kutuga, n-kalar pri kuni §-ai ! tu artuii s-trealco dinaparti. Kundu adiumsiro kutro tu mesea

aruului, tse-r viM a kunilui, z-veado nelu! Kuti r-featsi mintioasa di kutugi s-treak9 aruglu si-r lu aspun9, ko, s-nu lo kad9 tsiva tu aruu, nu! §-nu! kunili : i n-lu aspini, i te25 afundu tu aruu ! Mako vidzu kutuga k-al'umtrea nu s-fatsi, lo si-1 lu aspuno gi kut vru ki.ni1i s-lu v.ead9, aruk'i§uro nelu §-kudzu tu aruu! E ! 1 -featsi kutuga, te-ariseagti tora ?

Kuti z-dzuts tora, lukru tse s-featsi, ma mutrea. naka putem s-lu atom. 30 Featsi kum featsi kutuga §-akatso kopia pe§tilor. Nu mi muk9 ! r-greahti aestu, §i kafto-II itsi vrei s-tsu dau.

Si gtii ko nu askak' pun9 pegtil atol nu va-ii aduko 35

nelu tse-ti kudzu torea. Tuts pegtir se-anaro z-vead9 kari lu aflo, ma vuro nu avea hubari. Kundu s-misurar9, un lipsea de-aklo. Atsel va-1 aibo, dzusir9 i, puny se-askuk', na u tsu-I aduk ku nelu. Kum ul loaro, trapsiro ndreptu la domnu-lo, tse niziga putsun s-amuna i le-aruka petalili. De-atumtsea el dipusi minti www.dacoromanica.ro

leATRA DI SUM LIMBA.

65

s-nu u fako ninga no °aro glurimea aesto ; Haraoa tse trapsi, Li si puru k9-1 featsi m9-sa de-ad9ar9 A-alt9 nu! Bunets futsea ku saklu pri la tuto lumea §i di kuts z-dutsea -aklo, vuro nu tga ku mnñ1i goali i kum s-tih'isi s-trek r-to, kari akutso si-n greasko : gToarno-ti, toarn9-ti, krigtine, s-lai 5 tsiva tr9 akaso. Ma, tse s-Tatt, frati, ko noi di tuti avern ? nl' fak. More, nu dzuk ko nu avets, ma tr9 fit5or s-lo-adutsi Zsiva, k9 ti dutsi dit xeane. $1-11 deadi no tisag9 mplino di

tuti poamili, ma kum trikui prit hoara kunlor, si sureiro di no oaro SLA h mukaro tuti ! Ahuti Mut. 10 (Spus de batrina ta1 Bacola, Avela, Epir.)

28. K'atra di sum limbä. Era te nu era. Era un-oara un om oarfan cpàIt. Parintil' a Jul era atisI s-nu putea s-lucreadä. Tuta apindoaha lor eara Mitri. Tra lucrare fidorlu lucra, ma de ! ahintu la eara tih'a: nu-1' si dutea 15

lacrulu tra nainte, s-snitate. Carl vidisi §-nis te vijti, ca-n -cot s-pidipseaste §-agunseaste a casa, te s-mindul: AI s-ala-

xescu calea, al s-mi min ma nclo tu xeane Wyk cà poatepoate aclO, te stil te da Dumnicjail !

IT feate el crutea sill se duse oara-buna cu Dumnidati 20 nainte. Ma §-acIO, vira prucuk le mare no-adra. Lucra tram ani si

ri trel aril in cap aminta masi tram aspri tut-tut. Tref, trer! -ahit (Ilse Dumnidau 8i-1' bAgS tu punga. si trapse a casa salt veada mul'area s-fumeal a. 25 Imnd, imnä cale multa. Cindu l'-armase ninga puti n pina s-akungà a casa, vida niscinti fiäbri te-avea ligata un eine zi vrea s-lu vatama. A lui if fu MIA di cine si 11 clise a fiZorlor : 30 Cit caftatl z-va daft si s-nu-1 vatamati cinile? Un aspru! disira fiforl'i. Na va-1! si 8coase punga, la deade asprul, lo cinile si nk'isi citra acasa. Ma, dupa nneam di oará cale, vicjit alti tdbri. Aesti avea ligata una eatuse i vrea s-u vatamd. L'-fu And di catuse al Mitre. 35 Papahagi, Basme aromdne.

www.dacoromanica.ro

5

PER. N. PAPAHAGI

66

AT z-vA dad un aspru §i s-nu u vAtámati, la dise el. Da-na, grill ni§T.

LA deade §-a lor un aspru §-u lo atu§a. Tu pungä l'-aveh armasA ma§1 un aspru. Ma niti cu Jai's. 5 nu z-duse a cask cA ac§1 l'-era inima al Mitre. De-apoea va s-ta imnA §-tih'a, §-tih'a omlui poate ac§1-1' era. Ma nclo astare.

alti B.6dri, te-avea acatata un §arpe §i vrea s-lu vatAmg. Mitre, dilAds ca tot-na, 1-curma dila §-di oarl estA, lu acum10

Ora §i §arpile §i deade §i asprul te-l' avea armasä. Cindu s-apruk% di hoark tutd lumea i§irà s-lo-a§teaptä,. cum I-adetea: Vine Mitre, Inne Mitre. De! Irineà omlu dit xeane dipartoase: treI alit, nu Oa S-ac§1! Carl* lo-acatä di mink earl di gu§e, carl II bap tu NO. Intunica a casa. Bagall la Mitre measa ; mAcarà cu te deade Dumnicja §-apoea

15 mA-sa il! dise :

E! scoate tora h'ill, z-videm te n-adu§i§i dit lAile di xeane. Adu tisadle, (Ilse nis.

L'i le-addsira §i Mitre acata di scoate prota cibile, apoea 20 catu§a §-pina ma dinapdi scoate §i §Arpile.

Ea te-add§, disci nis, §i li mbAira unA cite unk tute cite pAti'!

Cindu avdira §-vidurA parintir tute aeste di anvirligaliii, s-featira ca di farmac. 25

Ni§i maratl'i lo-a§tipta s-IiinA amintat, cu lucre multe §-Mitre te s-1A-aducA ? Cine, catu§e §i §arpe! Mare lucru!

TricurA multe dile de atumtea. Mitre §idea tora a cash'. Te s-caftA §i te s-adarà §-tu pondile di xeane ? Nu vedic earl se-avea dusk avea faptA na guvA ntro-apa. 30

Mile, cAtu§a §i §arpile banh la Mitre §i tritea ca frati,

G'ine ma a §arpilui. il' vine dorlu sa-§1 veada. parintll'. Nu-I' avea viclutA di multu. Il' dise al Mitre, tra s-lu aduca ac16 §i s-nu-1' h'iba fried dip, cd va z-veadA multi §erk'i, cà el' nu va-1' Lea virnu arAii. Ma-I' dimindA un lucru ma§i s-nu 35 agir§ascA: si-1' caftä a tatd-sui, amirdlu priste §erk'i, te are trel capite, k'atra di sum limbd . Aestà k'atra, ma s-u bagai in gura, sum limba, iti s-caftai, s-fatea tu-oark tu atea minu+A. www.dacoromanica.ro

WATRA DI SUM LIMBA.

67

Mitre li baga g ine tu cornu aeste tute, s-l'a sarpile si tracje cu nis.

ImnarA cit imnara, s-agiimsirä a casä la sarpe. Aclb te z-veadA ? Di tute partile serk'i s-nipirtitl suira, arsArea di ti lua Oa& di fricA. Ma al Mitre nu-1' se-aspArb ocl'ul: stia 5 ills, ca nu pate tiva. Ydrintil', citu-1 vidurA pull lu a lor, nu stia te s-cama facA di harailA, ca nisi lo-aveh tricutd di multu tu frincla tilOr te nu s-toarnA di la lumea lantA. Il' drsirA al Mitre s-caftà te-1' doare hrisusita (lnima), a 10 ahtare buneata nu s-disciimparà lisOr cu und cu doaud. Il cji'sird s-caftà grosl cu satli s-cu furtille, luguril de-ateale sciimpile, &A va-1' da cu un zbor. G'ine ma Mitre stià te s-caftà. Mitre nu era k'irilt. Ninga' de-acasa lo-avea nvitatA sarpile: Is Vol, gri el, k`atra di sun limbA. Niti nu li se dutea mintea a sèrk'ilor, ca Mitre va 1à caftA k'atra. Ca slutira, ca se-amvirtirA, ca. 1à irinea gra" cum

s-u da, vrura, nu vrurA, s-nu si calcA zborlu dat, u loarA s-l'-u deadirà. so U k'ica" Mitre n-sin, IA alasä singtate a s'erk'ilor s-aoa fea-

Ora alanti, eitrd a casA. N6 intratA n-casd, o bagà k'atra sun limbA si (lite: Casa mea sA s-facA, tu minuta aesta, nA palate cama mare c-amirdluI! 25 Niscbs zborlu g ine din gull si te sla veadA ocl il' ? Tu loc di cAsica-al Mitre cu 6itia IA boe de om, se-analta nA palate di-ti loa ocl il, cindu u mutreal. Twat hoara armase cu gura discatd, cindu u vida. Tuti mutrea Ca niste k'iriiti, s 6udiseA j-clitea. :

30

Cum aestu om, acsi, di na oarA lo-adrA ahtare lucru? Veade amirAlu, s-ni.3 acs1. $-frica ocl il' si nu-1' 15inea s-pistipseascA. 1.-o-avea, ca ocl il' lo-arid. T-ul acl ama pri Mitre

s-lu ntreabd :

Cum adrasi tine, di featisi ahtare palate ? Grh un grail si s-feate, dise Mitre. Cum acsite ?

Ea acsl. Maca poti tine ahintu lisbr s-faci un ahtare lucru, ping www.dacoromanica.ro

35

PER. N. PAPAHAGI

68

mine s-ril adari na cale aslirnutd masl cu asime di la p6latea mea pinä la a ta. S-puteari s-u fati aestd, va-ti dad kumitAt' di arnirdril'e si h'il'e-mea nveasta. Lucru te s-fate, gri Mitre. 5

Duse a ma, MO k'atra sum limba si und gritä : sa-s facd nd cale astirnutd cu asime di la amiralu pina la mine si s-feate.

Cindu viciti s-aestä amirdlu, nu avd te s-facgi: l'-deade h'il'e-sa nveastä si gumitate de amirarire, cum lä fu zborlu. to Featird nd nuntá dumneascá si na-t-ul Mitre dinire deamira. Carl eara ca nis tora ? s-frindea, s-frindea ca nis te nu se-astipth la ahtare .iaglara. Ma de ! cd ponda-1' di tih'e lo avina si nu l'-dddea bana: nu tritea g'ine cu nveasta. Aesta s-aveh arcatá vrearea pri un arap si mintea tut aclO l'-imna. 15 Cum di cum mutrea sà ascapd di Mitre si s-ducd la araplu. H'il'e di Eva, te vretl! Na qua te-l' ticinl a l'ei ! Aestu d-Iu li scoate tute aeste? Nas va s-alba vird lugurie, i va-1' aguta virnu, ca dit caplu a lui, nu ni-u va mintea, s-li adara ahtari lucri 20 Stabti s-lu ntribd : Nu ni-aspdni, bArbate, cum acsi tine, di fatl ite ti-ticineaste, ite ti-treate prit minte? Iu 0-al tine ahintd puteare ? Mitre nu vru Itivasuva s-r-aspunä. Ma nisd di oara tea, nu-1'

dAdea band si tut il mica: i va-ni aspitni, i nu s-fate. Ca 1.5 om, s-arise Mitre 0-1' aspuse. De-apoea, earl s-nu ti mistiripsesti cu mul'area, cu earl ? cu vitinamea ? Iti s-minduea el, cd te-1 crueaste mul'area! Nd noapte, cindu Mitre era tu somnul di ntirii, si scoald cataila s-pre-anarga-anarga, l'-u furl al Mitre k'atra di sun 30 1imb6. U baga apoea nisd n-gura st cjite: Tu minuta aestd s-me-aflu la araplu, dinaparte de amare pica s-fapta: s-atiä m-bratile araplut cataua. Si scoald Mitre tah'ina, caftd murare, no-are mul are; caftä k atra, k'atra nu-i! Te s-faca? Ilf Iiinea foc, sa s-da di pade 30 s-plascineascA trà glarimea te feate. Cindu mutreaste divarliga, k'in) s-pAlatea s-tute bimile anante. CO mul'area, unä triteare dinaparte de-amare si clise, sd se-astingd palatea-1' si se-astearse dipri loc. MAratlu di Mitre, cu tufek a s-lo-agudeM, sinde nu cura www.dacoromanica.ro

leATRA DI SUM MAMA.

69

di nis, ahintu nvirinat si nfarmacatu-neumirat earh. Te s-faca?

te s-adara? Adukri nis, cd mul'are-sa se-arca dinaparte deamare, ma cum s-u treacd? Liser-lisbr nu s-tritea amarea cu und cu doatia.

Tu oara tea intra tu udae cinile s-catup. El' acata di lu 5 ntreaba ca di diparte, te OW di sta acsi mindult, canda-1' macara agurlu puill ? Mitre li spune tute, cum II' furard k'atra di sun limba. Nu te-aspare si nu ti nvirind! il' drsirá nisi; va ni dutern noi, s-1 -u furam k'atra arapluT.

10

Fug aline cu Musa, imnä, trec amarea si agungu la casa Araplut Aveh ntunicatä g'ine di cu tot. Cihile sidt la poarta si Musa si nh'ipse ca na cdtuse n-casa. Cum avigra nisa, na l' ease nainte un soaric. Hap ! s-h'umuseaste pri nis s-loacata.

15

Nu mi mica, gri maratlu di soaric, ca va-ti fae §-mine vira buneata. G'ine, dise Musa, ca te alas, ma noaptea aestd s-ti dutT s-furi k'atra di sum limba mul'aril'eT cu care doarme araplu. $ohriclu s-gura, ca va s-ascultä si ca va s-tind di zbor, 20 masi s-nu-1 mica. *oariclu duse prota dill mul'è coada tu untulemnu s-apoea duse di u mul 6 tu nd pipilita cu piper ares. Te fate apoea ? Pri agalea-galea, de-abusala de-abtsala

s-trade pina ntrd mul'are si cindu aestä s-afla tu somnul d-intiM, l'-u nh'ide coada tu nare. Mul area starnuta si tu 25 starnutarea te feate, 1-ansari k atra tras incle. Aesta vrea si sohriclu : 0 apuca cu gura si fuga la Muse. Musa u baga n-gura si fudi alaga-alaga la cine. 0-adunara coada cinile cu cdtusa, si imnd-imna, apirira pri buda de-amare. 30 Tora, dise cihile, aT incalica pri mine si tine-ii k atra g'ine n-gura s-nu-ti cadd tu amare, cà oupuliclu ti mica. Cit agtimsira ca tu mesea de amare si te-1' vine a cinilui ? s-toarna earl Muse si-1' fate : Aspune-il s-u ved s-io, te sole di k'atrd easte atea ? 35 Bre ! cum s-o-aspiin, ca va na cadd tu amare? Ti-aflasi cine s-aduk'asca. A estu u liga tu greaua : I AT-o-aspiniT, i te arlic to-amare.

Cum lo s-o-aspuna s-na Iu-ti cade k'atra tu amare. Am www.dacoromanica.ro

PER. N PAPAHAGI

70

tora te s-faca ? Cum si z-duca a cask fára k'atra ? Ma mare arsinea. Musa cama drac tr-ahtäri lucre, cum il di-ncoh de-amare In apa nu era ahintu adincoasä, cum fate, cum adard si an5 6upa amiralu a pèstilor. Amhn! 11' dite aestu, nu mi mica, ascapd-mi, cá va-ti fac s-Totl virnu bun; To h'im amirdlu a pëstilor.

Diminda s-ni aducd k'atra di sum limM si acsi seas-chk'.

to

Se-aduna pestilf un di un, s-mutrescu, nu o-are vira. S-misurd naca lipseaste vira, ved, eh' lipseh un tironü nicuzhnilicuzbt. Cindu-l' grescu §-Matta ntra ma marle, lu ntreaba

s-o-a1136. *-u l'a catusa da cale a pèsculuT amira. 15 Fuga-fuga agiunsird la domnu-su a lor, te era lindit s-tra-

tra k'atra, tra semnu! K atra nis

Oh di moarte di marea cirtire a k htral'ei. Cindu vida di largu cum aldgh crnile cu catup, aduk'l di na oara nis, ca-i lucru bun. *i cum s-u vifli k'atra sum limba di na cale s-feate 20

sindtbs. U1141.1115. §-Mtâ palatli cu bitnile s-cu musutetle tute i tra foclu a nvehstil'ei di prota, si nsura cu alta cama bund s-cama

musatá h'il'e de-amird si binâ pin/ cindu muri. Piiräml6 §team, Pilram10 aspils, 25

mi turnAT s-To de aclb i v-adits cite nd pdreacl'e di paputd, ma era arose si cum triciii pri la casa al Tose, silg'ira dccli si-111 Ii micard, cd s-o-avurd cd sun h'icate. (Cules de la George Badralexi, eomuna Calive-Badralexi 1896.)

29. M u t a. 30

Ti §-irk ma nu s-ird. Ira un-oard un amird, un-amiroazie

avea i un fi6Or mare. Ma nclo di palatea Mr Ejideã und moase. Aista ira multu ohrfinä I cu de-aitia puteh si s-hirneasca. Ma l'-aveh intrata

draclu, di ira linivoasd-linivoasä, ti nu biga pute mina pi www.dacoromanica.ro

M II T A.

71

lucru. Ti fatea tuta qua : si scuM di-cu-dimneata, h'irbea vAsi-

leac, lu stricura si apa o-aruca tu krieute.

Aista apa arispindeà una afdirizmä musata di muscuvusea tut loclu de-anvirliga. Pi la casa a moasirei tritea tutd dua h'irlu di-amira n-ca- 5 lar si tbtina l'-anurclea musht. Una oarA, dao ori, s-minduea s-nis: T-ira s-h'ibA aistA ? Una dug il' dite a modsil'el: Nu-fii spun!, male, te-aimrzeasoe girt musat ningA casa ta ? 10 Am ti s-ailurazeasca: am una feata, ti cite ori n rispindeaste aista antirizmA. Li MO tu minte aiste h'il'lu di amir i s-turnd a casA. Pi cale Fe i zbura singur: ea ti g'ine va s-h'iba s-am ti liveastA ahtare feata ?. 15 Z-dute a casä s1-11 cjite a ma-sai: Mamo, va s-mi nsor. Insoarl-te, hull, ca tu afil esói, ma cal va s-l'ai?

H'il'a moasil'el di ninga nol. UA ! fidbrlu a ñeü, bati-te dit loc, are nart h'il'a a mob.20 Orel ti gone ca tine ? Ma cite z-grea rad-sa, k'irute le-avea: dise nis, cA h'il'a h'il'a modsiVel armase. Ti s-fatea §-masa ? Atea-atea!

moAsil'eT,

Apoaea h'inu de-amird lo un nel, 11' lu duse a moasil'ei si-1' also :

25

Na aistu nel ti semnu si sâ sil, cA astl-searti va nim z-bAs6m niveasta.

G'ine s-15-initi, ma nu pot ta s-u scot feata, el ma s-u veada om xen nimartata, va s-moard di-unoarA. E! ma-I asi di moare, disc) hiTiu de amirA, s-u vidèm 30

ti numa.

Apruk'e s-oara ta s-faca-numta. Z-dute hIldu de-amirA si-1'

da tu habare a moasirei, cA va s-u l'a nveasta. G'ine, clise moasa, ma s-nu u mutreascA virnu, ca ma s-u mutreascA va s-moarti. Voi s-imnati ninte si ea s-A"rinA 35 dupA vol. *-asi s-hibA !

Duse tutA talfa amirAlui ta s-u 1 a nveasta. Ma mow noavea ni feata, ni k'etirf. Ti s-faca amiatt, s-nu easa cu arsine : www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPAHAGI

172

5

l'a nu malü, lu nveasde tu strazie muriresdi i cu nis inklseasde dupa cuscri. VIrnu nu cutida sluta caplu s-mutreasa, ca moasa 1-ayea (TM: ma s-mutreasca, nveasta moare. Akamsirti la un aria mare. Tricura prota toti cascarri., apoaea grambolu si-1' vine arada s-a moasirel s-treacä. Aista.

ti fate? II da a marlui una pindeare to arra s-apoaea acata di zgl1eas69 cit putea : IñT si nica feata, îñï si nica feata r Tuti atumtea s-toarna caplu, mutrescu nveasta, no-are. 10 Striga pi un, didea pe-alantu, canda Pi stipsea duriaea. Cum s-o-afld nveasta tora ? se arcard tuti to-ariti s-acatara s-cafta tu tute pArVile s-afla nveasta.

Dupa puting earl. scoasira nafoara marlu, ma lard nI nu dukrra, ca at61 ira nveasta s-acatara s-cafta cit ma ahinda. 15 Na t ca tu fundul de-arla s-sada Musata-Loclui. Nisa. atumtea s-k'iptina s-no-avda vreava. H'irla de-amira. u vida si-r

si part, ca AEA ira nveasta lut S-h'imusi s-o-arak'l di peri cumu s-k'iptina s-u scoase nafoara. 0-aduse a casa si si ncuruna cu ea h irlu de amirâ. 20 Musata-Lochii nu scutea zbor din gura. II' grea, u ntriba iti fatea, nIsA, gralil nu grea. Muta va s-h'iba nveasta, I dise cu mintea h'irlu de-amira.

Ma Musata-LocluI nu ira muta. A. rei il' vine mare araa, cA-te s-o-araleasca din fundul de-aria, tamam tu oara cindu no s-k'iptina perlu di hrisafe si sa ndridea i s-nu o-asdapta s-bitiseasca, mea apoaea s-u ra. Aista nisa nu putea. s-o-aravda. Te-atea s-u bagd. s-nu da grala trel aril di dile. A h'irlui de amira II' iineà cripare : s-nu-r zburasca nveasta? gal lae laeata lo-aflä ? Nu lo-acata somnul maratlu di om. Di caOe dug. nis u palactirsea s-u fatea ai.ü, s-ri greasca, s-ri spuna, ti-T n4irita, te-are, ti cafta? Ma Musata-LocluI 1-ateà tatea dipriun5, ca un pescu. Una Ju barba-su l'a dite: - Alea ! va-111 gresti, i va s-te alas ? 35 Niti un graia, niti -un semnu. Vru nu vru h'irlu de amird o-alasa Muta, ca ati-li (flea topi a Muvitil ei-a-Loclui i si nsoarti cu alta, no-ahil musata, ma ira cu gur barim ca tuta eta. www.dacoromanica.ro

Bi II T A.

73

Mupta-Loclul u bAgard sladd tu nä casd di ningd palate si nu s-arcd ocl'il' virnu pi nisd. H'illu de-amird s-bind cu

nveasta ti-§I lo a dao-oara. Trial asi und stdmind, dao s-a nvedstireI 11' vine k'efe ta s-veadd Muta clra mi due nih'dm pind la Muta , dim nisti 5 pi peza. Musata-Loclui Odeà ningd un put s-turted sirmd. Nu gill cum feate §i-1' cddii prisinle tu put. Ea i salg'asde h'irlu di sirmA tu put, si spindurd di h'ire, intrd tu put, l'a apoaea prisinle §i ease nafoard fdrd si-P si udd niti lelpitle di di6oare. 10 Nveasta ii veade tute aiste. Z-dute n-casd §i-11 ii spune tute a soacAr-sal. Apoaea dite : Canda §-Toil nu va s-po s-u fac aistA de! Ea dati-ni i añia sirmA i prisine §i s-mi veadd Muta cal escu. Lo ti-1' lipsed i z-dute s-toarcA 13-ea sirmd ningd put. 15 Cindo turteA taha, 11' clidU s-al'el prisinle. Feate s-nisd ca

Muta :sAlg'l tu put h'irlu di sirmd, se-aspindura di h'ir si s-ared tu put, ma nipOI nu putu s-easd di nuntru. pua alantd, cindo u scodsird, ird moartd. Si nvird multu h'iPlu de-amird, cindo vidt, cd-1' k'irti 20 nveasta i z-duse eard la Mupta-Loclul si-1' (Ilse :

Un zbor dit gura ta, ta s-nu mi nsor cu altd, s-ti l'ail pi tine, ma Mu§ata loclui niti da I nu fated. A gipta s-treacd treil'i ant Ti s-facA gi h il'lu de-amird, o alasa aclo, iu s-ird §i si 25 nsurA cu and. Trea indao dile, ti-1 iine s-ais661 1nveaste dorlu, ta s-u veadd s-nisd Muta, cum IP gifted a MuOtil'ef-aLoclul.

Nu h'il'a-mea, 11' dise soacdr-sa, nu ti du la nisa, cd, cal

da di ea, nu pate g'ine. Nu, cd va mi duc ; nu escu di gldrile ta s-me-aridd Muta. Z-duse §-o-aflA Musata-Loclul a casa. S-aved apruk'atA a prihduluI i tIn i nveasta ta z-veadh, ca i micare va l'-

30

adard Muta. Aistd lo tiganea, u WO pi foc, u umpla cu untulemnu, lo-arse g'ine, apoaea h'ipse daole mini tu un- 35 tulemnu i jise: 1?ate deatlite, date pesói §i di-un-oard tu tigane in§ird date pesói buñ i nostifa di ti loa haratia s-l'i vedi. Il' bAga Mu§ata-Loclul pi measd. $-mdcard, di s-edlird cu www.dacoromanica.ro

74

PER. N. PAPARAGI

niveasta a h'ilqui de amid.. Aistd armase ca tulk cindo

viii ahtare 6udie: ti

s-h'ibA, di MI Ova sA scoti pesói, mare lucru! Z-duse a casd §i-1' spuse §-a soacdr-sal. G'ine ma ergul

b nu o-allsh sleadA arihate. E! fl lse nIsä,. cA-te taha mine nu va s-pot s-fac ca Muta? Lo apoaea §-nIsA unA tigane, bägA untulemnu, lo-arse, §i nh'ipse cleat:1We §-dist) cum aveà al/41dt : Pate cjeadite, 4ate lopesdi , ma ti pes6i? II' upurird mbile §-armase moartA tu ateh minutA. Z-duse §-aistä, dim) §i susk'irA dit h'icate h'il'Iu de amirk cindo nvitd §tirea tea uruta, cA-1' muri inveasta. IYI iineà k'iamete, ti-I lAeata ti lo-avea. aflatti. 15

Va mi duc nica un-oarA la Muta, z-da Dumnida di va z-greascA.

s-dise el, vah' va

Vine, II' cjite cu bunlu, II' (lite cu arAillu: tute din cot, Muta ea mutA ira. Nu Al-armIne altd, mintul h'il'Iu di aniirA, dupA te vidit 20 ahite §-WW1 al s-me-ascundu und seard la Muta §i s-ved, n-casA-1' nu zbura§te rdsA cu virnu? Se-ascumse pi tAvane. $idit ado, avigl 0 pia. nadA-noptI

§i graiü dit gura ali Muti nu in§à. Tu tutA casa, suflit di om nu se-aflA. Cindo di nA oarl avde vreavA mare: bum25

buniclari, ascApirAri, di I si sculA perlu din cap di frick A h'ilqui di-amirA l'i se-adunA inirnd cit un puric, di l'-irà fricA §i s-adil'e. Cum §ideh nis a§1, di-un-oarà casa ali Mu§ate-a-Loclui s-luftinA §-lumbrusl ma multu di qua. S-arucd

ocril h'il in de-amird, cindo cal avea vinitd : Luna, mA-sa Ii 30 Mupte-a-Loclui, Soarle, tatA-su §i Steàlile, fratl'i §i surArl'e a l'ef.

Tute aiste §-u b5.§ard tu frimte Mu§ata-Loclul, zburIrA §-apoaea z-bAgara z-doarm4. L'-acdtA somnul tuti, ma§l'und steao Ilia. nu §-aveh somnu 35 §i ta s-l'i treacA oara, acAta si zburascA cu Mu§ata-Loclul. Di pi tAvane hirlu de-amirA 6u1l cu ureacl'a §i avdr. Steaoa tea Mc/ l'-ciitea. ali Mu§atl-a-Loclut

Ti om va s-egi tine? Ti InimA di k'atrd va s-al? Ahlt www.dacoromanica.ro

FEATI TEA CU MINTE.

75

hu t-u MIA de atel märat di h'illi de-amira, ti moare s-k'are ti tine? Ca-te nu-1' gresai, cage nu l'i zburasai? Trel sull, gri Musata-Loclui, trel full cu gura nu va-1' grescu, cá vol s-ni scot ahtea, cage his s-me-araleasca tamain tu oara, cindo mi k'iptinam si mi ndricleam si s-nu 5 me-asaapta s-mi bitisescu. Mea cara va s-l'i zburascu, ma ninte, s-mi sprikura pi Luna dadd-mea, pi soarle tatd-filu §-pi steale surärle a meale s-a.§1 va-1' dad zbor din gura.

Le-avdi" tute h'illu de amira, s-umpld di harao, cd afla cum s-u Led Muta si zburasca. Alanta dug, nica di dim- to neata z-duse nis la Muta si acatâ larä ca di ma ninte: Grea-fii, lea scumpa, giva-fii! Muta cum si saia. A lea grea-ni, asl s-ti-al Luna, ma-ta, Soarle, tata-tu §i 15 Stehlile, surarle atale ! Cum, gri diunoara. Musata-Loclui, d-lu di sail tine, cari

sun parintir a AO? E! II' dim) h'irlu de-amira, vrearea si dorlu dit inima ti nu fac? -apoaea l'i spuse cgm s-ascumse seara pi tivane la IAA 20 cum vidd Luna, Soarle, Stehlile, cum asculta s-avcji, cindo zbura cu sor-sa tea ma ilica §-tute alante. Musata-Loclut 11 Firth, 11 lo eara ti barbat §-di minuta tea binara. na bang, cum nu se-aspune cu cundil'lu §-cu gura. (De la Pasca-al Nisca (18 ani) 1895, prin D-1 Balaria, Crusova, Macedonia.)

30. Feata tea cu minte.

25

Tu atea eta binà un amira. cu muPere-sa. Nisi avea masi un &Or. Dupa multu putih murl amiraroatia,'asi. cä amirdlu si nsura a daoa oara. Cu a daoa mu1 ere nis amintä una feata. Feata, dupd ti criscd putih, s-dutea 30

la simile de-addn cu frate-su, ma ea era multu disoiptata si nvita cama g'ine di fiaorlu. Amiralu s-avea arcata vrearea ma multu pri Raw, §i iti z-clitea aistu, zborlu dao nu-1 si fatea. Una dud fiaorlu vru z-duca. avinare. Tatd-su 11' deade 35 12 pasati z-duca cu nis. Akamsira la nä pädure si s-arispinwww.dacoromanica.ro

76

PER. N. PAPAHAGI

dirA in tute parti1e. Nu trica multu putrn i in§i un 1 6pure Toti s-h'umusirá s-lo-acatä, ma repurle tricii pit nblgica di ni§T gi ascápg.

S-lo fi6or1u dupg, nis. Fudi: l'èpurle, fudl fi6or1u, tint a§I 5 treT j11e. Pinä apoea l'epurle s-ascumse tu un loc, a§1 ca fi-

dorlu nu putti s-P-afld torlu. Cum era curmat multu, hjIi ninga un put ea z-discurmd §i z-bea putiná apA. Nica niijutä g'ine m-pade §i ea Yu -One h'il'a amiralul dit loclu atbl, de-adim cu multa oaste. to Ti cafti atia, d-Tu iñ1 i cai eel.? II' dise nisä. Mi Viral aviandalui ; eft escu Uorlu arnirdlui di ningl vob ; ti palacarsescu : dA-Ai nisciAti oamiñl, ta s-me-aduca acas1

la tata-Au.

Atumtea feata scoase din kepe unä mindila albg, ligd tu 15 nisá trei simintä di bumbac §-trel garnutd di cafee §-1'-u deade a fi6or1ui dici'ndalui : Na aiste ti adatire aminte, ca sä soil cA §-mine escu h'il'a arniralui dit loclu aistu. Apoea l'-deade niscinti oamiñl §i-1 pitricii la tata-su. Tata-su

20 nu sOià ti s-cama facá di harao, cindo vida fidorlu turnht cä nis lo-avea Nirat tra thtina. Di harao feate un uspèt. La uspèt acl'ima tuti cama marl'i oamiñl dit loclu a la Sor-sa lu ntriba frate-su : Nu-t1 deade, Ova atia feata tea ? 25 - Iñl deade, dise nis, unä mindilä albä, ma nu gig ti ari ligata nuntru. Näsä l'-u WO. mindila, u disfeate §i vidit treble siminti di bumbac §i treble ggrnutä di cafee. SOii ti i l-li deade aiste, gri nisti a Irate-sub ? 30 - Nu! dise fiOorlu. - s-à spun boil: earl z-vreb s-u l'al inveastg, a hoaraPeI lu §ade, 11' dic Siminta-di-Bumbac, §i casa Pei se-afla ninga

gradina cu cafee. Ma ea ti s-fati tine, ca s-ti acAleisesOi cu nisti : s-ta umpli gepurle di flurie §i s-ti duff la gardina cu 35 cafee. Sedi cit va s-§e41 nafoara fârA z-cjitT tiva §i tu fuga. dd-1' atiltil ti aveaglre gardina uná mgnatà di fluril. Z-duse fidorlu la gAr.dina tea §i feate ca cum 11' dise sor-sa A§1 feate §-alantd (M. A trea-di sor-sa 11' (rise : www.dacoromanica.ro

FEATA TEA CU MINTE.

77

s-ri cjiti a domnu-sul a gardindl'ei cu cafee s-ti ducà la gardina amirAlui. Cindo va z-vini la poartd, va ii dal atilbr ti aveagl'e acIO cite nd mdnatd di fluril. Intrd nuntru priimnd-te si iti va 5 z-vecji, s-nu sputa. Fi6or1u duse la gArdina amirdlui, s-priimnd eitu s-priimnd, apoea lo-acdtd somnul si durnl. Feata amirdlui z-dipuse tu gardind si ma-1 afld Yu durna, l'-umplit kèpurle di cufete. to Fi6or1u, dupd ti z-disóiptd, z-duse a casd. Sor-sa lu ntribd : Ti vidUsl ? Tiva, cps() fi6orlu.

AT durnità, cara, ma vedi-te n-kepe. Fi6or1u WO mina n-gepe si vida, cd le-aveà gèpurle pline 15 di cufete. Rif ti ti-t1 li deade aiste, gri feata ? Nu! Ti Ii deade, cd ningd esSi cu mintea nicoaptä si cd lip-

seage, cindo s-ti duti anâ oarg, s-td l'ai cufete ca s-miti

si 20

s-nu te-acatd somnul.

Fi6or1u s-arusuna putin, ma feate cum lu nvita sor-sa si asl, de-aistä oard nu durni.

Atumtea feata di amird inI tu firid albu di al:A Fie'orlu vidh aistd

--

§i-1

i virsä un mier

spuse a sor-sm.

25

Tora-1' (rise aistä, s-ti duti la birberlu, s-ti lal g ine-g ine,

§i al s-fterdi eara tu gardinti. Nis feate tute pina di und, cum lu nvita sor-sa tea dis6i ptata. Dupa ti s-priimnä, citu s-priimnd prit gardind, h il a amirdlui insi la firidd, u disfeate si u ncl'ise nao ori si cja- 30 Idle

o-alasd discrisd.

L i spuse diznOil a sor-sal aistä si ea lu nvitd : Bag-u g'ine tu cornu. Di aistä oar/ s-ñerdi tu palatea amirdlui. AclO are date udati. Nao va-1' discridi si va I i ncridi §i maul datile va-1 dic1lJ1 i va lo-alasl disclis. 35 Fidorlu duse la palate i feate cum lu nvitd. sor-sa : digcl'ise si lu ncl'ise §-pi aistu. Tu at'el udd era h'il'a di amird, m durna pri pat. Fidorlu intrà nuntru si z-bdga ningd nisd. Nu trich multä oard si na 1u41 Sine un humnik'ar tiva a leawww.dacoromanica.ro

78

PER. N. PAPAHAGI

tirei. Aistu s-dudusi multu, cindo vidti usa nelisa, ca virndoarä nu u ncridea. Maga s1-1' spune amiralul. Amiralu il pitricit a daoa oara ca z-veada, nacd easte virnd om nuntru ncris. Huzmik'arlu discrise usa si vidü om xen, ma nu aleapse 5 g'ine, fure cd-I barbat i fure ca-I murare, ca era g'ine anvillti tu 6erga. AO dicara, fail si sóiba, il' dite amiralul, ca tu udaea h'ird-saI era un gone. Cindo amiralu avdi" ahtari grale, s-nairi si deade dimindaäune, ea s-li ra, s-r-aruca tu zandane. TM' loard si t1.-1' lo arcara dicara tu zandane. As6ipta eara sor-sa a fidorlui, ca z4ind frate-su a cask nu-1 are z4ind ! Nu va s-cura lucru bun, mindul nIsa ; omlu aistu ti nu vine, nu va s-h'ibd bun, di amina 0111 Nacd are fapta viral 15 glarime ?

$i ni una, ni altd, l'a un trastu, bagd nuntru una' precre di strane de-a Fel, lu umpli trastul prisuprd cu Burl'. si alaga dui:A. frate-su. Imna-imnd si agunde la amiralu, lu era frate-su

ncl is. La deade atilbr ti avigra la zdndane cate una ma20 nata di fluril si u aldsard di intra nuntru. Lo-afld aclo pi frate-su ca lail'i si ca corg'il'. Viñü s-te-ascap, ir dise ea, na! baga stranile a meale s-fudl de aoate. Nu ti cirteage virnu, cà va la si park ca. escu mine. Eu va s-intru tu zandane tu loclu a Vag si nu 25 te-aspare, cä nu sad multu. $i asl featira. $-baga fl6orlu stranile a sor-sal, trieft pri la avigrithr, fard ca s-lu cunoasca si s-lu duk'asca si aok fac

sotri, citu z vida di poarta nafoarti. Sor-sa, duph ti fudl frate-su, ra si scrie IA carte citra ami30 ralu, a ti-1 aistä, ti-ni fatl tine. To vial aoate, ea s-mi ved cu h'il'e-ta c-tine mi loasi s-mi plascinisI tu zindane? Cindo aleapse amirdlu cartea 11' pall peana. Dlunoara acata huzmisk arlu, ti taha nu vidii g'ine, si-1' tal'e caplu. Li scoase apoea daole s-li pdlacarseasoe s-lu l'arta, ca. a lui l'i spa--

33 sira, ca era un gone. Ti vretl tora caftatl si va vti. dau. Nise 1-cdftara s-easà a priimnare singure. Cit insira dit palate, trapsird ndreptu la tata-su a fidorlul. Aoa apoea si ncuruna feata di amira cu B6orlu si trapsira na bana ea di amirhti ti era. (Spus de Constantina Misicu, Crusova.) www.dacoromanica.ro

TIREfeI MINOT:I/4W

79

31. Tref l'i mincurthsT.

Eard te nu s-eara. Earà nd oard do l. oamirlY: unlu dit un loc s-alantu dit altu. Unlu Mit, alantu Pit cu numa. S-amijdori min6unOsi-min6unbsi, de-arupeà loclu di mindinii.

5

Nd dud. Mit lu bágd na furtie di WW1 si masi prisuprd cit-cit trapse nd mind di teal* s-ambard taha, ed are nearcatä teard, ma nu balhjY. Si aI s-u vindd m-pazare! Pit lu, s-nis, neared nd furtie di pal'e si masi pri-suprá vird mina r-baga sirmd, cu mintea s-u k'ica a virniff im pazare io furtia trA siring. Calea-calea, Yu s-ri scoatd draclu, sd se-astal'e don Di zbor-zbor, si ntreabh te-ail bagatd ? Mitlu dite: teara. Pitlu : sirmä.

Tell die el' cu mintea?

S-putearim s-r-u ncarcu furtia 15

cu trambd?

Nu treate niscintä oard si-r fati Mitlu al Pit : A lai oaspe, nu ti-da di mind s-fatim tramba : teara trd sirmd ? nu tr-altd, ma clo Yu mi due lo treate cama sirma 20 di tea .

Alantu, te ahit astipta cu gura hascata, dite: Lucru te s fate ! s-io, aclO lu mi duc, ma multa tredtire are teara. Ahintu s-tramba s feate. Cum incarcard si z-dispirtird, can di can s-avina cama 25 multu, snu Ova di z-discodpird un alantu. Dupa te avinard niscindd oara, Pitlu te s-mintui ? Nu mutrescu z-ved, teard easte, i s-nu-lu trapse vird mil:1611nd ?

Cindu breaste te sd-r veadd ocril ? Midi di vacd! Il o-adra, dise el. Jo canim il ded phrile te li mica 30 gumarlu, am bdlidle nu li mica niti portil. Fug-alaga s-toarnd si ti lo-agunde. A Mite, Mite, me-arisisi! nu sti'am s-h ii ahintu min6u nOs; s-fate aesta : Midi trä teard? Scoate cd6ua s-me-agudesti, oaspe ; To minéunOs §-tine 36

pseftu. Am nu ti ntreb : cum te aris? Pare-iii deadisi, Midi iti ded ! www.dacoromanica.ro

80

PER. N. PAPAHAGI

Va clica adukIsi §-tine; atumtea: §-tine ahtare s.lo ahtare, ni fatim soti ? NA fatim ?

NA fatim.

Apoea s-amijdori, dupti te vindurA furtiile, s-alAsard gumarl'i a casA §-afl l'-u deAdirA prit hoare s-facA minöhni. NA (juA ntunicarl tu nA hoar& Un om s-feate di InimA si-1' apreadunA la el a casA si-li tinti pri tinA. DupA te tinara g'ine-musat. Pitlu andAri lueAnitri spinclurAti, bunt trA 6unare. Feate cA §-arucA ocrir nafoarA, z-veadd terlu cumu-i 10 si 'lite: A ! te nibri grosi s-leaganA astA-searA ! Sotu-su aduk'l, iu bate Pitlu si, ni lo ni alAsA di nA oarA §-1'-u turnd:

Te-s niorl'i aesti ? ScoalA di cu noapte un vimtu si-11 arneaste, di ti-1 curA terlu sirin-lAgarA. lb Pitlu cindu diteh: nibri, aduk'A: lucaniti, s-Mitlu l'-dadeA s-aduk'ascA, cA e §-u micA pinea nis, cart s nu poatA sA-1' dung.

Doamna eAsirei stea, cA nafoarl terlu-i sirin s-nu puteA cjite a s-l'a di vis, te cura. Treate tu udAlu di didinde 20 barbatu. sui:

-- Si sal, cA aesti oaspiti va s-h'ibA glari; cA ea s-ea te glArini grescu. BArbatu-su aduk'l toarg te curA aoà: Mul are, s-o-ail tu minte s-nA-1' agudeascA luchnitl'i, ma adung-1' cama gonsa. -25

Mul area nu k'are k'irolu, ma l'a un sac §i 11-adund pin

di un si-1 bAgA saclu tu uddlu di didinde. Mitlu nu-1' ascapA dintr oeli saclu; si scoalA fiacjA-nopti, s-cilcinda pri di doare, umfld saclu si l'a-1' fumlu prit poartA afoar6. Domnu su a chsil ei tut ea s-o aveA mintea la saclu en luso caniti si nu-1 acAtà somnul, i ma eit z-distipta ahuleA z-veadA s-easte-cl-I saclu la loc. Cindu ahuleaste di calea aestA, noare sac! Caft6 oaspiti, lA aflA fumlu!

TAruhle, mul'are, cl duse saclu! -35

SA nealtd si apalA se-alasti dipu min6unos1 i. Aoh l'-are, ado l'-are, cum luteA luna nafoarA di §-parAlu s .tA cAdeA, lo-aflAI, l'-agumse t-un adiratic. SA se-aproak'e s-lA

caftA saclu, l'-erA ea fricA, s-nu micA virl scop. TrA. tih'a lui, unlu di nisi armase sA-si facA apa. Atumtea z-dute dinApta 1-atel cu saclu si-1' dite: www.dacoromanica.ro

TREWI MINCUNOO.

81

- DA, s-lu portu e-Io nneama. Aestu §-o-aveA, ca-I sotu-su §i l'-lu deadi §i-§1 mutri calea nAinte.

Saclu di aniimirea domnu-su q-aoh te-am Cara acasA ampaturlea. 5 Cindu line Pitlu veade, ea Mitlu-i fAra sac. Iu lo-al saclu, lu ntreaba ? Cum lu lo-am? Nu lo-ai tine? Dol'i §-o-avea, cal gucara hunerea un-alantu. 10 Bre! torea nu ti-ul ded atiea, dite Mitlu ? Nu! (lite Pitlu. Si etil, ca lid lo-are loatd domnu-su. Niti unA, niti doaild ei si streasird dipu nis. Fuga-fuga 1'astal e calea prit DA cA1i§oarA, l'-intra n-casA ei ti lo-asteaptA

di pri praglu di u§e. Unlu d-el' §-ligA caplu ca di mul'are 15 §i iti 1-vi4ii, il' dim LA-1 1oa*I, bArbate ? Nu fii-ul dal s-lu bag in casä ? Barbat1u, curmat mortu cum eara di aldgare, te §-o-avii ? ca-i mul'ari-sa. Nu-1' bAgA oara 0-1' deade saclu. Min6un4'i prit ananta tw se astràg nafoard §-aoa fac sot'. i, 20 fartic I

Dupd te z-discurma puten barbatlu pri picjiil'u, infra n-casA iu 1'-41 mul ari-sa -1.ti ntribA, s-easte-cd 1-acatA.

Cum, mul are, 1-dle aestu, nu t-ul ded torea, nu i puVila oar/ ? 2o H it

ari's, barbate, io tora ti ved di cindu ti sirglisi

dipu n41. Gre§ti mpline, mul'are? Am nu dip: tine, va grescu goale ? -- Na-1 loara diznOilgri aestu ei napOI fuga dipu ni§i. 30 Dupa niscinda oara l'-akumse. Ahl oaspitl, oaspiti, fate nis, nu vA §team s-h'iti ahindu adrati di minauii. NoT di minaiiii §-tine di psemate, oaspe. E, maca-I ac§ite, n-aflam treili: 1 a pri un dä pri alantu; 35 .clati-ni saclu ksi ai s-na fAtèm soff. L'il' hi deadira si-s feAtira sot].

L'-u cartinira apoea citra nclo q-i*ira tu un hasApA. ParAti tu pungA : tinik'è. Te s-avea tut-tut? cite un gros di Papahagi,

Baame aromdne.

www.dacoromanica.ro

6

82

PER. N. PAPARAGI

om. Cum s-facd tora s-mica, z-bea i 13-nu plateasca ? *-fed-

Ora zbor, unlu s-aducd pinea, dollu micarea si treilu iinlu, cd de! fArd Inn nu puted s-facd! Pitlu, te s-lo pinea pri nis, duse la un pindr §i-1' dite : 5

10

Tine-g groslu, te ti-1 vol. Di cindu ni-1 vrel, oaspe, cd nu Al-adtc amintO ? Nu tifil minte tine, ma tin Yo; l'a-1, cd t-ul vol. DA-AT-lu, dise Oiriparlu, mud ni-1 al tra dare, ma Yo-tI

die, cd nu tin minte. Niscindd oara, dupd te-1' deade groslu s-toarnd la 6iriphr, si-1' dite, si-1' da date cdrvel'i di pine. Aestu unAsund scoate

si-1' da date pia *tif te, (lite Pitlu, parAti ti-adile trA nd oard cu oara, ed. no-am mini*" cu mint). 15 Aide, oaspe, mutred-ti iticrulu, cd nu va-1' k'er paratri

di la tine. Te s-mintul diriparlu? Omlu aestu rii-aduse groslu agirslt, nu va-ni aducd tora te-1 cunoscu g'ine ? Pinea n-tisagA Pitlu i cindu s-ul vedl ninga nd oard pri 201a diredp, sA s-facd doaud off! Mitlu s-lo micarea pri nis. Ease m-pAzare, aleade un pescu di niscindi ucAti, cama bunlu pescu, si-1' dite a piscarlui :

Nu ti ntreb, ai vIrA fidbr s-lo-aducd pind acasd si s-l'a §-plata, cd no-am mintti cu mine ? Cage nu, dise piscarlu 25 S-acs1-1' deade un fidôr, si-1' poartd pescul §i s-l'a s-plata. N-cale Mitlu, l'a pescul di la Mr, da un gros si-1 pitreate s-l'-acumpArd piste tutune de la un argAstir. Du-te, l'-dise, cd aod te asteptu. Cit duse fidOrlu s-Mitlu ii cAll prit altA cale §-la hane se30 afIA, lu aved trapta trWi. Treilu, si-1' ditem: K'itlu. Aestu prinded s-aducd Te s-facA ? L'a un utre, 1-umple dislu cu apd si z-dute la un te vinded iin, taha s-aciimpArti. 35

DA-1n, dite K'itlu, tinti ucati di

ISM, sA-s

facd iitrile di date.

Aeztu acata §i-1' toarna tintil' ucdtl. PAzarea cit? ntreabd K'itlu. Aestu 1-da nd pAzare, ma K itlu nu si ndrided luvAsiuvk

K ut 1-dAdea nA phare ñicA multu. www.dacoromanica.ro

TREIVI MIN6IINOO.

83

Nu-fii da di mind ahintu, cjise prdmäteftul, §-macit nu dal pdzarea te-ti caftu, dd-AI l'rinIu nip6i. Am K'itlu to altä astiptd? $i-1' toarnd nipOi tinti ucdti di -On päticjdt.

$-apoea di prAmdteftu-prdmáteftu, cu hunerea estd, akumse 6 K'itlu s-o-adard apa, -On di protlu. Acsl cu minUnii atia de-atia, tricurd nisi tu hAsdpälu aestu nä siptdmind si dipri supra. Cindu s-fugd prinded s-pldteascd hatidtitle. Nisi part : scrati!

Pirindu-fuga dimindä a hAngilui s-la ndreaga un princlu, a 10 ail tu minte s-fuga mine si sd z-dispartd. Hangilu s-o-aved,

di ad s-facd cu Ova prdmatefti si nu isi di zbor. Mdcard, blurd si virle oara §-la plata. FarmazoIll'i taha s-bagara mina n-sin, BA scoatd punga, s-plateascd. Cindu na-1', earl di earl 15 s-plateasca nis. IO, Cjitea Pitlu, *to vai plätescu, cd io v-adiis aott. -- S-mi l'erti, arsdred Mitlu, tine plätisl Sdrund ; aod Aicade allia plata. E-arsine, grea K'itlu, s-plAtiti vol. Aestä To prinde z-vd. mescu.

20

Ba cd s-fate, ba cd nu s-fate, cit-cit sd se-andupd di pude. Stati, cristiM! stati, oaminl -bunii, nu vit ncdddp, Id fate huzmik drlu a hankilui. Z-vtt nvèt io cum s-adrati, tra z-vd mbundti, s-nu-1 pail ardil a virniu : Na, ligati-ni oclil añia §i cari se-acat, atel s-plateascd. 25 Tamdm! 0 aflard bund tuti. L'-ligard ocl il' dicara g inemusdt, si scodsird pre-agalea pdpiitile, li loard tu mind §-cite un, cite un pri ungl i, aod te-am fdrtic! Huzmik'arlu a hankilui cu oclil' light], da se-acata vird, da se-acata, no-are. Na trä tih'e iu intrd domnu-su, hanailu, tux) uda, z-veadd te tut pusputeaste si ahuleaste fidorlu cu ocl'il' ligati tu odd. Aestu tru oard 1-o an6upa si-1' gri: Tine s-platesti ! si z-dizligd di nd oard, ma-te z-veadd ? Min6unos1'i le-aved cdpsdltitti de-ac16 di cu oard. 35 Tine s-h'ii g'ine, a li platii si bitl. dim, hal-J.01u. S-acsi mdratlu di hangl §-armase cu ndrli spincjurati s-cu hargile a m'n6unos1or priste z-verca, ca null discrise ocl'il' ma naintea, cd s-fu cu ameasa di la nun a, cum cjite grailu. (Cule de la Avela, Epir.) www.dacoromanica.ro

84

PER. N. PAPAHAGI

32. Piscarlu. (Transcris dupà ortografia aplicath dialectultn aroman de d-1 Gustav Weigand.)

No oaro s-tu no eto, era un tato e-uno mumo, tse-5 avea un fitgoru 5-tut. Ku tut ko urfaila nu-5 9-avea tu minte so-5 muto tumbarea din easo-lo, el'i mutrea s-l'-aflo a finorlui 5 no zunati buno, foro k'inain Ai las h'ibo 5-kama ndoi parats. Tr-aesto dzutsea s9-1 fako araftu, bukulo i itsi altu, ma5 s-lo.

albo pri ningo ni5. Ma ts-afla§ fitgor ku kari s-ti ndredz ! -- I piskár, dzutsea nus, i tsiva. Nu bune, ko piskorira-1" tehni arauo, ko ai s-fats dzua 10 tuto ku apa 5-apa nu-i dlukoreali.

I piskár i tsivá, nus. AkAi s-featsi piskar.

Vuro nuskundi dzuli nu-1' si dutsea dip tro nointi. Ku griplu, ku pizovulu, ku. poaha arko s-akatso vuro boiu pesku 15 tsiva 5i tsiva. Tut kuti vuro tsirofm agudea. Mosa 5-tato-su era harauo mari kundu-1 videa ko s-toarno di 1-aruu ku muñli goali, ko tse-§ dzutsea nu5 ? poati ko 1 i se-auraAti tu mardzini di se-alaso di piskoril'e. Afla5 so-1' se-aurasko. Atsel ku. kut ma multu nu akotsa, 20ku. ahuntu ma multu tsunea pri piskoril'e.

No dzuo akotso un pesku mari, mari kut un gurano. Plin di harauo, ul k'iko goara i nk'isea5ti so-s toarno a kaso. Kalea kum z-dutsea, na ! da di feata amirolui. Va-n-ul dai ania pesk'ul aestu. 25 Fit5or1u, kari u vidzu ahut migato i kum 1 i-s frundzea: Tso-1 dau, dzusi, ma kari s-ts-adufil poalili pun di dzinukl'u, s-tso ved pulpili. Feata i le-aduno gi-s lo peskul. Alto oaro akutso no uh'el'i 5i tut ak5i, 1-in i feata amir olui 30 un kali Ai 1-u deadi, dupo tse u bogo di-A aspusi 5i bratsoli. No alto dzuo avea akutsato un gurand tse ayu putea s9-1 poarto : s-kreapo h'il'a amirolui, nu u veadi Adamlu deaesto oaro , mintui nus. G'ini ma kut deadi okVi ku nuso gi

kanda nu eara nus atsel di deaneavra, tse dzusi s-nu-1'

lu da. www.dacoromanica.ro

PISCARLII.

85

Va n-ul dai A-aestu!

Ts-ul dau, ma kari s-ti guleai kum ti featsi mo-ta. Feata, ne uno ne doauo, ;i astradzi komea;a ti-A l'a gul'anolu. Fit;orlu u mutri atumtsea di la kap pun tu ungl'ili di tAigoari i troA sumsoaro ul' vidzti un semnu kut no pruno 6

mari. Era no krutsi

Mkt).

Dupo multu-psun, ul' viñi oara tro murtari a featil'ei. Bogo

zbor, ko ma; ku atsel va s-morito, kari vai aduk'asko tse semnu aH ea pri trup-l'i i kari va se-akatso Ai nu va s-adu10 k'asko, va-1 ;kurtik'adzo ku no palmo. Multsu h'il' de-amirats, di donnii A-mukaro kaplu tro nuso Ai ea tut nimortato armasi. No dzuo, kum s-priimna piskarlu ku peskul tu muno si nu putea s-agudeasko vuro pindaro pri nus, ai s-mi duk gi kutro tu mohololu amiraresku , 2-dzusi, ko tse tii d-iu 15 arsari 16purli. Aoa lumea tuto a;tipta z-veado, tse va s-kuro ku un livendu, tih`a ku feata amirolui. tse kut-kut diskoliko, so-A veado

Kuti-1 featsiro lumea s-l'i ;utso mintea, ko nu-i buno atsea di nuQ, ko vai pato tse potsuro ;-ahuntsu altsu, alui, nu-I 20 si turn() 1 aplu :

Io mi s uldi dit mardzinea loklui, mi l'irthi ku porintsu, ku soie, ku oasp't s-tora tse viñu aoa s-mi mitultisesku ? aesto nu s-fatsi!

potsu ka tuts alantsu.

25

i kari aflo kum sta lukrulu, da peskul di padi ;i o-aduno akaso. Piskarlu, adgungunda aoa, ntribo : tse i, tse nu4

Porintsul' a lui kut lo avdzuro, ko s el kafto z-duko la feata amirolui, mortsu s-ningrupsats s-featsiro i kuti nu-1' adraro so-1 tsuno :

30

*edza-ts, bune, i kafto-ts di arihati, g ini t h it ku pis-

koril a ; tse-ts lipsea;ti atsua nsurari, ko ninga nu-ts vini oara A-ma nklo, kari vrei s-ti nsori, k'iruro featili a lumil ei ?Aleadzi-E1

di uidia ta. Avdi k atra, s-avdo A-piskarlu ? U ligo nus tu greaoa va 3a mi duk si grea tini, kari nu ti doari kaplu. Amirolu, kari ul vidzti pripsit A-aleptu, ul! ka fu nil° di tinireatsa lui 'Ai tut uno ri si dutsea, s-trago muno, ma iu s-1 i s-urnplo kurufeta-1'.

www.dacoromanica.ro

86

PER. N. PAPAHAGI

Trets g-tini, Matsi amirOlu, gi singur s-th-ai pri gugi Tse semnu am io ? ntribo h'il'a amirolui. Krutsi kut no pruno sum tsutsa ndreapto, sumsoaro. 5

- Na! 11-ari no hupleako (batso) ea. Muna ta ma moali g-dikut bumbaklu easti, 11-fatsi fitgoriu gi z-bugaro un alantu i s-loarh. (Spus de Tina Papahagi, Avela, Epir.)

33. Livendul qi Stamula. Era, te nu s-earh.

Tu eta tea binh und oard noata furl avdrci tu phturl'i 10 k'usati a lamil'ei, di lhetli te-aveh fapt5 si di chsile te aveh ncrisA.BAgarh. ahintA fric, cA nu cuticja s-easä virA nafoard ; ch.Furle tute si ncl'isirA i caval, cari Ii pincjeh mira tea laea lui s-easA di hoar/ nafoarA, cä nu apuch s-facA doatiA driscl ei s-cAdeà tu mina bor. 15

Furl azi nisi, furl mine, dispoal'e azi, dispoal'e mine, adunara-adunard partici, mad! Nisi il' tineh grosl i tu n casA adratA tu nA pAdure greagg, Yu masi furri pitrundeà si cite virA tone. Te ks-u bhgarà furl'i ?s-calcA casa until mArht di om, mortu

20 di niscinte dile, tra s-l'i arapg feata s-o-aduca tu munte. DupA te ntunicA g'ine, intrarl n-hoargt cu vatle, amvirligarA casa feharei, i pre-ascumth, astipth s-easa i s-u l'a cu nisi. Astiptar g. cit astiptark nA oarA, doatiA, trei ori, Ova! feata no-aveh s-easA. Nisi atumtea sa ndriclea s-fuga, ma na, ch. 25 avdu nA vreavA nauntru n-casä. TrA putinA oarA iI feata, disctise usa, tra z-ducA la murmintile a tatA-sui, te eara ngrupht ningA gArdina di ningA cash,. Cit o-andirirA furl'i, s-aurAirA pri nisa, 1'-astupara gura, u ligara cu mIfil'i dinapoi s-u loara. tu munte. 30

Eara. ANA-noapte s-atel' din casA nu aduk'irA Ova, ca . atumtea eara-1' tu protlu somnu. Aistei featä 1'-diteh pri numA StamulA. To-apirità si scoalA mA-sa ii Stamule, si scoala frati-su, asteapta sa si scoall si Stamula s-l'a ngustarea, Stamula nO

35 are sä si scoalA ! www.dacoromanica.ro

LIVENDUL

I STAMITLA.

87

Prota oard nu s-u bAgard ahintu cu mintea, ch te diteh nisi, poate ch-1' coate vira somnu. Ma earl trial, di s-feate

dud g'ine, acatara sh s-ourtueasca si dasirä z-veadh te-I somnul aestu di nish. Cindu intrarh aclO, trag dodle nolo, e z-veadh? astirnutlu gol gulisan si Stamuld no-are 1 5 Aduk'irA, ch va u loard furl i. Te s-fath tora? Iu z-ducA, iu s-u cafth? Livendul earh gone, a luI nu-1' se asparea ocl'ul di full, ma citrA iu s-acath, nu si. steh. BAgarh oamilii s-alaga, tAxirh parhti, masl z-da cdrare a lacurlui si s-aduch virA stire cit Ma. s-h'ibh. 10 Tricurd acsite multe dile. Cindu u loard Stamula tu munte, n-cale, cari-sti cum feate, l'i se achth, ningh un aril, nelu di uni lemnu si aclo armase aschlnht. Na duh cum duse s-la mh-sa rn-vale, aclO iu duse s-adung Ovà surteale tr§ chldare, na Yu aflä nelu a h'il'e-sal. Lo-aspune a cash al Livendu 1;1_15 aestu aduk'l, ch furl'i loarh calea di citrA la Simtu). Te fate nis ? L'a nelu, lu amvirteaste tu nä bucath di chmease-1, 11 leagh g'ine si dite : Nu va s-ul disfaz aestu peatic pinh nu va-III ved sor-

mea si pinh te nish nu va z-veadit loclu te tine ohsile a so tatd-Aul ; si niti nu va s-u lull chmeasa aestä, pinh nu va iiinä sor-mea s-ni-u la. Apoea s-timse coarda - 1 o tufek'a din animirea, un sot cu nis, inchlicarh doi cal azburätbri, te mica niorl'i si se-alipidarh se-afld si se-aseapa dit mina a furlor agri musata lor 25 kl

StamulA.

Imnarh-imnarh, chlcarh pädint munti, spire, ma di torlu a furlor nu deadird. Unä searA, curmati arupti s-ctipältr, agiunsira tu nä phdure

ntunicoasa, ligarh cari di un arbure si intrarà s-u calch s- 30 phdurea aesth, ch masi aoà armase loc nicAlcht. Te nu s-afla nauntru ? Soe-di-soe di priói, di zlhle, eh ditehl: aoh easte väsilia bor. Ma nclO earh nä cash veacl'e, cari-sti di cite ete! Livendul cu sotu-su intrard nauntru z-veadh. te val h'ilal ; 3.3

alAgara nsus, frig Os, mutrirh pritu tuti udatli, ne dipit di om nu s-avdh. Earh cash aphriisith. AlAgard-alágara tu phdure trei ant di dile si di torlu a furlor nu dehdirh. Tris tu sone, cam vinird di deadira tu nä phdure gratin www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPARAG1

88

0 ntunecoasA, 1 si Ora., cA noapte-I totna. Aoà nIl avdk bog didinde, ma lume nu videO, ca nu IA putea. ()chi' B-16 strAbatA. ed fkascultA. S-alnarl pri uu porn, cama naltul te (mit, s-mutrirA d-lu N'rinea. boatea. Te z-veadd ? Nista furl, 5 lAl ca cArbimile, isa de-aclb. Astiptarl cit trapsirA cale si

s-loarA apoea tu cAlisoara pr-lu IsirA flll i haide-halde agiimsira la nd casA di h'er. A está earà casa a noAulor furl te-acatara Stamula s-u tineA aoA nel'isA. Livendul intrO tu casa di h'er deadan cu sotu-su i acAtA s-caftà prit udhtl. 10 Oipit di om nu se-aflA. Carl alAgara-alAgarA, na deadirA di nA udae, lu sideà nä featA te-s k'iptinO perl'i i plincleh un cintic jil'Os : s-plindeà mira tea laea mArata.

Cit s-u vidit Livendul s-u cunuscii dipri boate c-atea i sor-sa, tra earl nis nu lo-acAtA somnul. Se-astracje di nA cali 15 §-u l'a di guse, z-bale, plingu don, s-ti curmä Oa : trel ant mAratl'i flU z-vidurA, nu s-avcjird graIlu 1

Tute ca tute, frate, cjise Stamula, ma cum s-fatim,

ea.

va z4rinA thin di va z-ti bea di \nil dadirn cu sotu-tu 20

cindu va s-te-aflA aoA. Nu me-aspOr, Buried, unä arta s-h'iba, dise frAtile. Te adarA nisi? Acata loclu pr-lu stea, cä va s-toarnA furl!' s-li u tin barn ! burn! cu tufek'a pinA 1'-arucutir

tuI ca

birbetri trA StAmdrie. DupA te-1' vAtArnard tutl, scoalA, neared avutamea adunatl 25 di afil di dile ac1O di la urfarle i bagd de adarä nä casI n-tril4tua, lu armined cAlitOrI dit phturle pArti a loclui, s-mica, z-bea i s-nu plateasca pindarA. S-ni0 s-turnarA apoea a cask lu muma lor, eindu-1' vidii, criscü nA palmä di harauA. Apoea dui:4 niscinde I1e s-fehtirA 30 trel numti tu nä clua, ali Stamule, al Livendu si a sotu-sul. Gudara tutl, arsarira, j-dehdirá curlu di pade nd siptAminA cit tinhi numta, kuchi, arsárlI s-Io cit putal si earl mi curmAl, mi sculAi si aoa. me-aflal. PArAmIO Ili steam, pärämlO va spus, nu earà acsi, ma vrul 35 di v-ariB. (Spus de Hagi-Goga Tulin, Xirolivad (Veria), Macedonia, elev in cl. 1II-a gimnaziala 1893.)

www.dacoromanica.ro

TRE1L'I LIN2i00..

89

34. Trell'i lingvW. Eat* te nu §-era. S-eara nd oara. trei lindvbsi, Mit lu, Pit lu si K itlu, cum nu poti s-t-u buil cu mintea. Di leani te 1.6 eara nit oard tu treili dili mica. K'insira z-duca tu a. hoara. S-nu Ova di 5 baga vird di nisi nd dräscrafiä ma nsus, se-acatard samistreil 1. de aniuniri si cit muta unlu 6orlu si-1 baga ma nclo, 1-muta §-alantIl Calea tuta nu scoasird óipit trd kurat din gull; si-1' videai, teal, cd suntu tiva mutt N-cali na nd lird vidit unlu! si s-nu greased multi di leani ea-U 1 cjisi. Aestu to fu Mitlu. Cari ? gri Pitlu ? S-u l'a ? adapsi K itlu ; Treil'i ! tal 6 cuvenda Mitlu.

ca. de ! cum sl se-apleacd masi unlu! Cu angarie greallä, apucd fluria treili, dupd to fac und oard cu oara pind sd se apleacd §i sä s-mutd mprosti. Si, di leani, tra 15 s-nu u poarta masi unlu, u tin treil i cu citi un geadit! Agalea-galea, agalea-galea agiunsird n-hoard s-trapsird la hani. Hankilu s-lisina de ads, cindu-1' vidit pri halea aestd. Ma, earl '11 villii cu fluria tu mina, nu li clisi Ova, ma l'astipta g ini §-1 i ntriba, te vor. 20 Pita, earni, l'rin, marcht, grira nisi. Hankilu, drac din vali, no-astipta ca ma multi: aduk I to vor s-baga. di 1-adrd pita, ld h'arsi carnea, là umplit cofa cu -iin si 1-adusi misura cu marcht. Là MO measa, 1Treil 1,

munclusi s-P-alasa.

2a

Tuti buni, ma cad s-tal'e pita tora? sed treil'i alak Ip di mur fi. z-baga, c-atel caH va si s-mina, i va z-greasca, s-tal'e pita. T-aflasi tutiputa z-greasca si sa. s-mina. Sideà ca nisti icoani di la bisearicd. Tin Similar, te alaga §1 s-tinea di usi, treati §-pri ninga. usa 30 lor, baga caplu nauntru §-acata s-teara: Dati la oarfän, dati ! Dail si-ni fringu foamea 1 Ma vicjii, cà nu s-mind vird, tut s-cama apruk a Sicuilarlu. Aproak i-te, aproak'i-te, l'-u deadi aftbrizma di pita tu nail 35 §-cindu u MO nainti, da-1, dd-1', prota pbturlu dipri supra, apoea vearclil 1, cdlciiiili, peturlu dipri g'os, nu-§ alba Ova. www.dacoromanica.ro

90

PER. N. PAPAHAGT

Cit dipint pita, l'-u intrt a carnil'eI de-agInealui, di-ti ampArea cA4 akiln: suptu di cAtusi, cu ahitt aguneatA mica. Cart u feate g'ini s-carnea, l'i si discl'isi inima trA N'Tin.

Mutt cofa si gil-gil! gil-gil! u stricurt. Una stricurari '§i. 5 si ncucutt Sicuilarlu, cA lo-adrt caplu. Na-1 lu zbura singur, cA te-1 nis, nu-1 virt. Tu mardini, lo §-1A aumsi fata linAvoslor cu mtircat, §-adunt cumAtli tu tastru v.-1i cApsAlsi.

Fuginda nis, na un cini intrt tu udd §-lu intrt a oasilor. Carl vida, cA virA nu-1 virg'asti, se-aproak'i di 1indvb§1 si 10 acat4 s-l'-alingd ; alindi unlu, treati la nantu s-cindu akundi la trellu, cum feati, cum adra, cA-1 misct di ureacl'e di-I us-

tura pin tu frihdili di h'icati. Nu putt si s-tint aestu §i zg'ill : 15

Uh, lele-fif ! Cit disi lele-ia I

si dori alanti, tu na boati, II' grirA:

Tal'-u pita, cA tini gris1 ! Te pita s-tal e, s-l'i tal'e Dumnidd el' ado, cA nu avea armasA ne sirmi. S-ahinti §-tuti patirA linAvosl'i §-1Avosl'i. (Spus de mama-mea Deeps, Avela, Epir.) 20

35. Moara dracluT.

Eara te nu §-earh. S-nu eat* nu se-aspunea. Eara unä car t. doi fratt Unlu earh aviit; aviit, avilt, cA nu avea Iu s-l'i bagt paratri; §-alantu eara ftoh, ca. nu avea pine s-mict. Nu akundea neavearea, ma-1' deadi Dumnicja 25 Oumeal i citA z-diti: un jar de fumeari. S-tpra, s-nu dill cA eara virA linAvOs, te nu vrea s-lucreadA,

cA di cum apirea pind ascApita, dipri lucru nu s-muta, ma nu-1' akuth §-sindtate buna! AmalamA s-acAta, k'atrA s-fAtea :

ahintu anapuda-1' si dutea. 30 Tuti (Jilili avea iiitrie, ma cindu -Oneà virA s5rbatoare, havrili lo-acAta. Acsi. trA Pasti : lumea tutd, earl cu iiel, earl cu stralii noaill, masi el fucarAlu sidea di nA mardini §-mutrea ca nel agim. S-cindu s-minduea, cum sA z-ducA a cask perlu l'-si muta. CA de ! fidorl'i-s fi6OrI. Cum z-dutea ahtare 35 dua, acast lo-angirlima: www.dacoromanica.ro

MOARA DRACUT!.

91

Te-AT acumpArh§i, tatA ? unlu; te-AT adusi§T, tatA ? anantu

Nel 1111 va l'el ? §-cite alte.

Carl s-mindul nis te s-mindul, si scoald §-arondu-arondu

nude la frate-su

si-11

dite :

Si-AT dai un nel, cä nu mi bat de-aoh ! 5 Frati-su, te-ed earh avht, cà era stres-stres, cl'aea draclui! El nech s-avc1A nu vrea, te grea frate-su. Ma carT IP si duse arida, atia de-atia va-ni dai un ñel, va-ni daI un ñel, s-ni hArsescu §-To fumeal'a I1ili di Pa§ti.. Na! l'-dise aestu, §i du-te la darati cu nis ! 10 Neavutlu, cum nu lo-aveh suba§ di tamhm la loc, k'ich nelu din aniunirea §-o-adunh la darati. Calea-calea cum z-du: -tea, na Tu l'-tal'e calea un carcandal di darhe §i-P Iu oarh bund, §ute ? 15 La darhti! §tiT citrh in l'a pine ? h'iii di §utl i §-To ? Nu fiT-aspunl, te Cum s-nu §tifi? Nu pin aclO ?

Mi due s-l-adhe fielu aestu Soarl trA Pa§ti ! cjise neavutlu. E, bagà ti-u tine cu mintea tora haraila §utluT, cindu, avcji'20 aestA ?

Oaspe, l'-fate nis, §th tivh? Nu §tiil! S-th asphn mine, mach nu §tiI. S-61-aspinil!

25

Tine h'il s1ngurul om te t-adusi§i aminte di noT. De-ateh va s-fae nA buneath. Aelb Tu va ti duti, zarzaviill va ti ntreabh,

te vreT Bid da. Va s-th da gro§T, lire, asimehtl, iiamAncji, ma tine z-diti, ch nu li vrei! 30 Cum ac§1 ? cu l'irtari, nu u die! Ma mutreh, te va-tI grescu mine: Tine s-cafti moara di piper di so-a§tirnutlu al Zarzavillt Cum ved kirüt va h'iT, *lite! s-alhs gro§l'i, N'ramancjili §-nu §tid te, trA nä pal'u-moara di piper ? ZburA§ti k'irturT, eh nu §til hunerea mohrAl'el. AestA 30 moarh nu-T ca tute morn: Aesth, te sh-1' cafti, tu oarh ti-u da, Wirute. 11-vInira chpArle ?

ac§ite, aestä-i alth lugurie. ZburindaluI §-imnihdaluT, zburihdalui §-imnihdaluT, aghmwww.dacoromanica.ro

92

PER. N. PAPAHAGI

sill la Valea-1 ut. L'a neavutlu fielu §i-1 fate pisk'ese al ZarzavalI. Aestu lu ntriba, s-cafta iti si-1' va hrisusita, ca va l'-u da. Neavutlu urnipsit §i nvitat di calea, dim) : Ma. lugurie, 5 frAtic, cA calea fil-u lungl §i earl s-u poartä; va-t1 caftu §-To

s-iii dal moara di piper di sum tine, di sun a§tirnat. Al ZarzavalI l'-ascApirarl ocl'il', seintel'-scintel', cindu oavdi" §-aestd. L'i taxi nis alte lucri scumpi, flurli cite z-va, ma§I moara s-nu-1' cafta, tiva. Nu fa trop s-l'-u §utä mintea, to nu fu. Neavutlu u HO tu greaaa : i moara, i nu s-fate. Te s-facd §-Zarzavali ; maca §-ul deade zborlu, prindea s-lu tinl U l'a §-1'-u da di cap. Neavutlu te a§tipta ? Aestu cum agumse tu nä livade, ca cum l'-eara foame, s-a§tirnit §i gri nd oara:

15 - Micart, nu habari ! -micArli atia de atia apirriird s-arding, earl di earl ma bunk di te thiduseal, d-iu es ahinte ? *-amiralu te-I amira nu aveh micatA ahtari micart. Apoea nipai §-lo calea citrä a casa. 20 Ade iu z-dutea calea, na Yu da di un om, te tineh rid vearga tu mind. BunA-ti oarA ! unlu. G'ine vini§I ! alantu ; 25

Iu oara-ti bunA, ntribd neavutlu? Nu mi ntreabA, gri aestu; niti singur-iti nu §tia d-iu -On §-iu mi duc. Imnu §-To ac§1, ca eine fara domnu, lu s-me

aduca §-tu s-mi scoatä calea.

curte zboare: nu ti se-afid

virA bucatA di pine, cd-fii gurleacja matile di foame. Altu tiva, 11' fate murarlu, ma micare j-beare cita z-vret 30 §i cita s-potl s-mitil Fra§t! u toarnd nd oarA moara §i-1' grea§te : MicArl, micArI, §-nu hAbarI.

$i micArli atia de-atia s-urdina. Bre! s-ti mica luplu, s-ti mica, am d-tu li scoasi§t una 35 furtie di micArI! Te lug'ie ? n-kepe le-ava§i ? Moara, moara, oaspe ! moara li scoate tute. Am cum ac§1?

S-neavutlu l'i mbdira, und cite unä, cum sta lacurlu. www.dacoromanica.ro

MOARA DRACLUL.

93

Le le de mini, gri oaspile. Io AI-o-aveAm, cA macl vearga mea easte, te easte. Nu-Al diti, te-1 cu vearga ta ? Te s-h'iba ? Cindu vol s-pitrec vira tu lumea ananta,

unä cu vearga ci dal a preftulul II' da.

6

Fatem tramba, dite neavutlu ? Fatem. Da moara, l'a vearga neavutlu. Una loatd te-1' feate ci-1' dise :

Crued-1', vearga, und atilul, cari ti vindii!

to

Vearga nu actipta dicà a doatia oara, malf cuta una. ci. gih! nu 'Ilse. Atumtea neavutlu c-lo c-moara i trapse calea Agumse a casä. $i vesli atumtea mucuteti tu casa lui, si stai s-mutrecti i s-nu ti saturl! Strani noaua, curati, tra nis ci trà fumeal'e-1', cum niti amiralu no-aved narl z-baga; apoea: 15 micarl, cite nu poate s-le-aspunä omlu cu grailu, cil ilitehi: tu casa aictui s-feati Hristolu, ahinta aveare c-ahintd g'ineatd l'-cadii. n-casä!

Lumea lu stea tra tiflupendar c-cindu-1 vidura la bisearca n-grallu-mare, angl'ight macl tu hrisah' c-el c-fumeal'a-1', ar 20 masira cu gura cascata! Aoh nu val h'ibd lucru curat, minduira nici. Aestu va s-aibd cdlcata vird avut. Ma pali nu la ine s-pistipseasca, ca se-aflä pri lume ahintu aviit om ! Te s-h'iba? te s-h'iba ? s-6udused lurnea. Si-1 videdi frate-su, avutlu, cu tuta-11 avutamea lin cum 25 parea pri ningá neavutlu di virä oara, ca vird catalic cu coada adunata, cindu veade ursa ; c-fi6or1 i a lui, ca tiva fiZerI di g'iftu pri ninga h'il' di 6e1niti avditi. Di zbor-zbor afld c-amiralu i pitreate, si-1' greasca, tra se30 aspund d-ni o-afla, di la cari u furä avearea.

Carl va s-mi veada, fate neavutlu. s-cupaseasca nis a casd la mini. Aln't actipta amirälu ci cInciu se-aprease na oara, foc scuted

prit nari: Torea, fate citrd oaste-1', si-fil lo-adutetI, i N'riii i rnortu, 35 câ gueape nu-in dati ! T-aflaci s-adiiti. Una cit s-apruk e oastea amiralui ci yap! cu vearga cite una ci ti-1' arucutea m-pade di micch loclu. ViJui amiralu te vidu, cA nu-i cica aoa, lal franc, ci cä aestu www.dacoromanica.ro

94

PER. N. PAPAHAGI

va-1' astingl oastea tutd, al! Os% si-1 rag cu bunlu, cä, cu arAtilu, n-cap nu u scot cu omlu aestu.* vru nu vru, si sculd di z-duse la neavutlu qi s-feate nIs cama ñic i si mbund §-nu pAtl." cama lAilo. Duse §-neavutlu apoea la ami5 rAlu §i-§ le-aditarà g'ine alohturle di erh fArd ticlife, gi-earAm11.-io,

nchlichi pri un cal ari4 v-aspAq nA mindunA di ails. (Spus de inaea Despa al T,:oimul'a, Catarina, Macedonia.) 10

36. 6

e a.

Eara nd oard, te §-eara; earl s-nu eara nu se-aspuneh. Earh nA oard §-Uri k'irb nd mumA. Muma tea §-aye& nA featA. Feata earà mucatA ca luna §-ca soarle. MA-sa feata1'61 ma-I' (Plea dipriund: 16

Feata mea! cIndu es din casd, sá ncl'idI uca g'ini §i

s-nu di§cl'icli a vIrniti, cari-ti s-h'ibd I Val asculti feata mea, soarle a mel? Val ascultu, mumd, vai ascultu, clitea feata. AestA-1' Iteà rad-Kt ki §tea g'ini nIsä te-1' cilti, Ca aveh 20 avditA de la mA-sa, cA Goea, pri lu avdi feati §-Me muOil pre-ad.?) se-amvIrtea§ti, z-baga vIrä tu mina. NA duä muma fehtireI dusi m-pinAiiir la Alht-H'il. Ca totna, §i di oara estä, tr dimindd a h'il'i-sal, sA ncridd g'ini casa i sa s-apreaveagl'i di Goea. 25 Cit fudi. md-sa. §-murc11, §til cindu se-amehsticA ua cu noaptea, oara te Vin cdparli n-hoara, na treati ntra u§i na moaci Uispul'ata c-cu cdrnurli nafoard. H'il'e, h'il'e, diti nisA, nu-nI mi vret astd-searà, s-tree noaptea aod dipu uci, cd no-am tu si-fu dormu. 30 Feata ca featd, 11 si feati MIA di nisA ci o-apreadund.

Cindu feata dusi s-mulga caparli ci s-toarnä nipbt, te zAtumtea mdrata veadd. Mbogrea di moaci c struxeh di featA §-adusi aminti di dimindAdunea a md-sat ci mindul, cA aestd. easti Goea. Ma te s-faca, §-cum se ascapd di !Asa. www.dacoromanica.ro

v

G 0 E A.

95

Cu ardillu videa, ed nu u scoati n-cap. Mintui cu bunlu s-cu aplanlu s-u l'a. Tr-aestd s-toarnd si-1' diti: Mae, mae, io-fit te-acrimal pri meash. si 011110 kgrutdIII fuT, cd nu stitti, cum no-am cu te s-ti filipsescu. Tr-aestd 5 asteaptd putin, s-mi due s-mi mprumitt dit vitini. T-aflasi doe s-arrcji. til" te ? crisi doea, mi due s-aclite To tut te lipseasti trd pri measd. Acsi Goea, s-aldsâ furca cu fuslu dipu usi, s-k'isè pri sum poali si fuga s-adued Micari. Isinda ntsä din casd, tracji si nel'idi usa dipu nish, s-nu 10 tiva di le-aspeald feata pind s-toarnd ea. Ma s-feata nu vrea

arcari naparti tu distiptAduni. CU fudl doea, l'a furca cu fuslu si le-azbohird nafoard tu avlie ; sapd-sapd loclu pin-

ginit di mbogrea di moasi, arucd tara nafoard si apoea

traqi s-arneasti cu mètura pri suprd, nel'idi up di u sfinu- 15

seasti si neitatd di fried s-lo doaga n-cap si z-blga tu astirnat. Dupd ndOeam di oard, na t-u &Tea la uki I Pindi, greasti, Ova ! Usa eara ncl'isá de-a g'inealui. Furcd, no-avcji si-ni disel'idt? greasti ea. Me-arca nafoard, doe 1 cjiti furca.

20

Goea di foe te-1' vini, artini dintil' di te-achta h'èvrili di fried.

Am tine fus, te astepti, greasti nisd nipOi. -mini me-arca, diti fuslu. Am tine k'isat, donii, di nu disel'ich ?

25

S-Io nu-At patti bunlu, doamnd, cd me-astrapsi nafoara. Ma vidu, te nu vidh. Goea, cä se-aproak'e cintarea cucotlor si cd nu poati s-fach Ova, fudi cumu s-viiii cu limba scoasä. Dimineata si scoald feata, dupd te-apirl g'ini, si s-feati 30 cjua prindu. Tracji di discridi usa si te sh.-1' veadd ocl'il' ? nd mirsi di om vdtdmat, adusd di Goea seara, trd micari la märata di featd. De-aestä nu prindi s-tinem itsili disaisi, cindu h'im sin-

gun in cash.

35

(Spus de mama-mea, Ayala, Epir.)

www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPARAGI

96

37. Mintea cu Tih'a. Mintea, na dud, di zbor-zbor, s-óucutea cu Tih'a. Tinea, cd nisa-I ma mari pri lumi. Stateà di clitea, ca fard nisa Ova nu poati s-h'iba pri lumi 5 Una To ma mari , alanta : nu tini, ma io , earl nu putea s-l'i da vird edrari, gri Mintea : Te li vrei s-ateali, s-ateali ! T-u tini s-te-acati cu mini? Avdf, nu ni-u tini? gri Tih'a! Torea, cara-ti da mina. $i se-acatara. Te la fu acatatura : 10 Era tu hoara tea un goni picurar. Aestu pina tora mintea cu tih'a-1' si dutea mina di mina. Dit minuta tea mintea trapsi mind di la nis si Tih'a s-liga s-l'i po arta eu doauli mini. K'atra s-aeata picurarlu, amalamä s-fatea; ahintu g'ini l'i si dutea. Ma te u vrei? Carl il' lipsea midua, t-o-ai ca 15 adukl tiva di bana ? Ca vira pravda. Caserli a lui, olle a luf, vatli, cal'i a lui umplura tut loclu. Casile a luT nu le-avea niti amirdlu ; ahitä avutami di om akumsi s-adarä un an cu anlu. Tih'a lui aelO il pimsi, tra s-r-adueà si h'il'a de-amird tra 20 nveastä.

E, fati Tih'a citrä Minti, vedi te Sox/ si te avdrt agumsi agutht di mini ? Mintea sta.til si-lf disi: Al arivdari, ca mardinea aleadi.. 25

Mintea videa, ca masi soni bund nu va s-aibd lilcurlu a Tih'il'ei.

Cindu sa s-facd numta, na-1 si kOnil'i ca vird. pravda. Ne

ca gambrO stea sladd, ne sd nealied ca lumea, ne sä zburageä ca oarniai. 30 Amiralu li videa tute aesti, ma te-si. ditea ? pieurar, te si-1' fati! Nu si stea, ca picural'i, cindu ail minti, nealta s-puriclu cu guvojdi lilftesti !

$idurd pri measa, tuti mica ca lumea, Ills ca vird k'irirt Tra zburari, zbura eindu nu prindea si tra arideari, arida. 35 cindu nu-I' eara loclu. L'-fatea parintif, fartatl'i semnu, aduk'asti lemnul, s-aduk'aseä s-nis ? E, neisi ! s-mutä measa s-amiralu 1-acl imä tuti discarl'i si ael imatri a lul tu gardina. www.dacoromanica.ro

MINTEA CEI TIIVA.

97

Earh aoh amirhti si lumi cama di prota. Amiralu cu mina lui deadi la caOi-un cite rid alumak'e veardi di k'in, ca ac§1 aveh adeti nis. Tuti li tinea alumAk'li tu mina, ma§1 cilnir-su acata s-u mica

ca vira pravda.

5

AmirAlu lu ngrupa loclu de-arsini, cindu vicjii §-aesta. Aesta §-fu pravda de-a g'inealui, disi nis ! Loati-lu s-lu

spindurati, gri amiralu naralt-naralt E, §-cari lo-aduteh la spindurari, canda-1 si bateh peana 10 picurarlui? stie pravda, si stibri s-el, te-1' si fati ? Erh tamhm oara, cindu vrea-1' traga. scamnul, s-lo-aspindurti. Cum s-lo-ascapa, cd aoh nu ncApea. grosl': amira l'-diteh aistifi. Vru, nu vru, Tih'a l'-pricadu la êoarli a MIntil ei si-1' disi :

Ping. aoh-iii fu putearea. Ea s-ti ved, earl s-poti s-fati 15 tini Ova., s-lu torfti di la moarti. Di nA oara 11' viiii mintea picurarlui si, ca distiptht dit N'ris, s-toarna §i diti : Te-avèti eu mini ? Cum acsi me-aduteti la spindurari fara gudicata ? Spindurhti-mi, ma gudicati-mi ma naintea ? S-lu kiidicA ?

s-lu giiclica, ma-ca. va.

20

trA te caftu s-ti spinclur, gri amiralu, tr-ar§inea te-in adrhsi si te nu u mica ne chill ! Marite socru s-amira! Pistipsehm c-al Ova tu mina, ma Na ! §-na !

cum ved, vrea mi l'ai pri gusi dip pri nidriptati. At6a te fev.u, 14tiu, cd bund nu fu, ca mall io §tiu cum mi nfarmachi 2a cu sk i' i di alumak'e ! ma u fethi, si nu ti-aspargu k'efea ma§i ! z-dicA ? Vidii, ca picurarlu nu-i tot atel di deaAmiralu neavra. Vid , ca. omlu-i cu mintea ntreagA. L-l'irta si dipusi

dipri scamnul d am'ra si MO dinir-su, z-dumneascA. De-ateh tih a-i bunA, ma fdra minti doi parhti nu fati.

30

(De la sor-mea Mia Damasoti, Avela, Epir.)

38. Mintea cu Tih a. Tih a s-mintea nA oarA s-adunard n-casA la un om. Aestu, om bun, le-astiptd §i nisi bagara s-lucreadA, caOi-unA cu to poati : Tih a s-1 i poartA cu saclu §-Mintea s-1 i featA §i s-lu 3a faca, limbi-limbi si-1 si ducd gura. Papal a

i,

Ba me aromd? e.

www.dacoromanica.ro

7

PER. N. PAPAHAGI

98

Trd scurtu k'irb aumsi omlu aestu

5

s-aIbd

aveari ma

multä si de-amirdlu, cit tradi frinda s-arina. Tu minti antritea tutA lumea : suffili a lui umplura loclu.. MasI zboari hrisusiti scutea din gull. Amirdlu, earl* Ii vifli ahit avirt §-ahi't distiptat, cd no-ari sot, ai si-1 facd cjiniri. S-feati numtd mari, amirdreasca. §i omlu §-vida iislu cu ocl'il', cd el acsi s-agungd durea. Pind aoa ri si dusi lisicurlu a lig, cum vru Dumnid.Aii cama g'ini.

10

NA dud, cum o-adusi daraclu, cà Mintea cu Tih'a, di zbor-

zbor, acatard sd si ncaói; una ditea, cd lo-1 fedil s-agungA diniri de-amirA ; anantd : fdra di mini vrea s-dacd tu cAlivusca, Yu s-feati.

Te Ii vrei s-ateali §-ateali, jisi Mintea, ea-ii padea, ai 15 s-na misurdm puterli ! Na! Yo trag mind di nis i fA tini,

cum Ii tal'e caplu. Multu g'ini, gri Tih'a ; s-cu tini s-fard tini. Mintea trapsi mind di omlu atel i armasi masi tih'a si-1' lucreadd. Tih'a §-Mgâ poalilii m-brin s-apuca sa-1' poartd a20 veari, s-no-aibd lu s-u bagA. Ii feati, pri iti z-bagd el mina, bagatA s-h'ibd: k'atrd s-acatd, arnalamd si s-facd. Tih'a-1' si dutea ambar, tut trd ndinti, ma mintea si scuffs'. multu Ni zbor ca lumea, ni cuventd 1 D-Iu ma naintea lumea

tutd sd ntribà la nis trd iti lugurie, 1iurá ahintu tora, cd. 26 s-aridea tuti Uuritl'i di nis : MAratlu 1 ti curma ñila s-lu vedi,

cum nu steà si mpartA pal'i la dol gumari I S-fAtea. la pdlatea amirdlui nA sArbdtoari marl. Tutd lumea cama bund, amirati dit paturri k'usati a Rimini furd acrimati: la prindu aclO si nu va zbor, cA dinirli de-amira aveà protlu loc.. 30 Multd lumi aveà viñitA z-veadd 4Inirli, ca numa Iui umplir

loclu cu avutamea i mintea lul. $i multi avea viñitA s-caftd. vird minti, trA ponlu te-si avea, di la nis, cd multi 11-vidurA hdirea.

Micard g'ini-musat tuti i amirdlu deadi, cu mina lui la 35 caOi-un, dipu measd, citi nA alumak'e cu meari. Tuti oaspitl'i curb. §-mica mearili; Inir1i de-amira masi, ca vird pravdd,

l'-u intra a lumak'il'eT s-u mica cu Mudd cu tut. Tuti oaspitl'i strimbard btijIli i s-mutrird un co-alantu Amiralu lu ngrupa loclu de-arusini. DimindA s-lu mutd azwww.dacoromanica.ro

IIINTEA CU THI'A.

99

varna dipri measd §1 s-la splmjurd, c-ar§inea tel.' adusi niti elfin nu u mica. Eara tamam s-l'i treacd funea di gu§1 §i s-l'i tragd scamnul, cd dinirli, te altd oard Pi si dutea gura limbi-limbi, di oara estd need §tea te-1' si fati! Ahintd pravdd se-aspusi. Tih'a, márata, minti n-cap no-avea. Citi feati, citi adrä s-loascapA, tiva ! ca di pri k'atrd canda clácied. Vic jh to nu vigil, cd vrea z-ducd omlu trd semnu di nisä, s-feati cama flied

5

§i-1' disi a Mintirel :

La tini §-la Dumnidail, suratd, ascapd-1 dipri moartioo s-nu-1 am pri gu§i-ni bana tutd. Io u fail, tini s-nu u fan, minti hrisusitd §-aldvdatd. !

Mintea, inima bunk nu k'ardi oar/ §-acatä s-luereacja. Fi6orlu IV vini tu orb §i canda-P Ora, cd z-di§tipt5. dit somnu. Limba 1 i si dizliga di na oard §i cindu acdtd z-greasca c-alaoni 15 1 i si dutea.

- Nu vd ntreb, gri nis, te-avèn cut mini? Iu s-avcji spinclurari fdrd audicari. Loati-mi, ntriban-mi ma naintea §i earl s-me-aflati cu stepsu, spinduran-mi! Nu ac§1 azvarna, ca tu G'igdrie.

20

Citi nu gri nis ! IP grird s-lu kiidia. amiralu. Nu-i dure ar§inea te feati§i, di nd baga0 cu caplu n loc? (Ilse amiralu. Vidit§i tini om pind tora s-mica Mudd §-alumak'e ?

Stepsul easti a täu, maca tr-aestd vrei s mi spinduri, 25 gri cjinir-su. Io In o avui, cd lherulu dat de-amira, naparti nu se-aruca. Nu putin s-li dau cu 6orlu, de-atea. mdcai § alumak'a cu Mudd cu tut. Ma§i. io §tiu, te trap§u, ascdpitindaluI färmaclu a lor 1 AmirAlu, can u teasi cuvenda maltu-multu, vicja cd ginir su 30

nu eara atel di deaneavra. L'i se-ach a lui tora zborlu n-gurd, ca nu §teà cum si-1' facd apandisi.

De atumtea armasi, ca tih'a s-h ibd cama fiicd di minti. Bund-i §-tih a, ma lu-1 minti. (Cules de la unchiul Ghiti Teja Papahagi, Avela, Epir.)

www.dacoromanica.ro

100

PER. N. PAPAHAGI

39. Mincura. Erh te nu §-erh. Era tu k'irolu, cindu lumea §-pgriclu lu ncalth. Alih'a era, min6una era, stig cä pap di pap o-aspuneh.

Era unoard trel frati. Treil'i frati era carvanhri. Ca Oi un 5 §-ave.& un semnu di muli. S amistreil'i nisi fudirà tu lumi sill' cafta casmetea. hi z-ducd n-carvane ? lu s-fati l'Tiptu cama multu. Atbl marli, si-1' tem Mit, trapsi tu nä hoard hasuteasca.

Tu hoara tea se-afla. un 6ur1u-papa, te aveh i'ripturi multi. Dusi Mitlu se-actimpard, ma 6urlu-papalu l'-dise, cd nis nolo aH grin tra vindeari cu parati, ca-1 vindi cu miainii. Cum cu min6iuli, ntreaba Mitlu? Ea cum ? Si aspunehrii tine na mindund cama mari §-cama groasa, iti dau Iiiptul tut; se-aspunearim io cama 15

mari, tini si-ni dal. midili. Al Mitu *IT vini ca g ine aestd. Te !

clisi nis, nu va pot s-l'i cruescu na min6una a k'i-

rutlui aestu, tra si-1 1 ag Iiiptul tut? AO. s-ligara. Acata cdrvanarlu si-1' cartineasti na minèund

di la hani, di ti nk'idiciti di ea! Ahintu s-cunusteh, ca nu-i 20 miauna tra pistipsiri ! Te cjisi nis ? Azbuira Willi! S-o-aveh k'irutlu, cli nu4 cama mari minthma de aesta. E, e! l'-u toarna prof tut, s-ti-aspgn §-lo: una oara AIavehm un oti §i me-alinhi, stii, pri un munti ; mimtili atèl masi k'atra s-bartiri earà. De aclg, din car6i1iu, l'-ded cali 26 a oului h'ima-ng'os pri k'etri §-pri bartiri si te s-ta veada ocril ? Arucutea-ti, arucutea-ti oglu, disch si aristurnh bartirli citra ng'os, di-ti par§h ca k ari lumea. Gir-gir-gir1 girgir-girl akumsi oglu tri§i-n vale, lai fratile a meg, noil-ni frimtu, cli cjitehi, ca tora-i uht di gal'ind. 30

No-avg te z-clica Mitlu. Vida ca 6ur1u-papalu lo-antreapsi cu min6una. L'-deadi mglili §-neca disci isi gura z-greasca Ova. Cu caplu spindurht di glarimea te-adra, o aduna citra a casa-1'.

Nu treati niscinta oard si na m N'rine dipu nis, cu mglili 35 acatati di capestru una dipu alanta, frAtili di mesi, cu numa

Pitlu, tra sa ncarca iriptu. Carl ari l'riptu ? ntreaba la un, la nantu. www.dacoromanica.ro

MINs6IINX.

Preftul ari. AI la preftul. Bund41 oara, parinte un. G'ini vinisl, oaspe, anantu. Am, disi preftul.

101

Al grin tra vindeari ? 5

Citu-1 dal? Nu-1 vindu cu paratl, ma cu minauli. Cara ti-da di mina acatd-te. Pitlu s-o-avii, cd-I urbari aoa !

Te mari lucru s-arid un 6urki-päpa, mindul nis.

10

G'ini ma s-nis Ott' ca frati-su si-s k'irir malili, angurindalul pri clink:JIM, cà de! nu-i sicä aoà naparti, muli 11 clic aistbr

§-ti dor tu h icati, cindu k erdi una, nu tuti di nä cali ! Dua nanta, na ti-ul si niclu frati, cu numa K itlu. Di un de-alantu vini la 6urlu-pAph sa neared l'riptu. G'ini-ma preftu115

tut cinticlu, te si stea : Vindu, ma cu minUnli ! Cu minanil, cu minauli ! S-lo di mineitni h'iii adrat, (po K itlu. Feàirá ligatura, i s-lu dispoal'e di muli, i si-1' 1 a tut 20 te-ari preftul : muli, l'riptu, agri, tut ! Preftul s-o avea, ca tut urbari-1 anamisa. Di-u min6una, gri preftul !

S-mi 1 erti, parinte, ma ntra tini, nu es nainte. Tine prindi s-achtl prota. Preftul te si stea : mineuna cu oulu! Carl u disi, s-astipta 25 lailu-sr cu gura cascata, z-dica K itlu min6una lui, tra si-1 la mtlili apoea. Nis pistipsea, ca s-fu lisbr lucru! K'itlu se-astirnii g'ini-musat s-acata: Ear* parinte, tu mil i a mel ! Na dug, cindu s-amintá tata-nu, sidealn la pap-nu n-coh 1 si-ni beam 6ubuk a. Na BO vinirà si-nt loara sihdrik'i strausli altiginda, aläginda : ar! ca s-aminta tata-tu! Ntreb lo : Si cart se-aminta, te avètr cu mine? Cum te-avèrn, ca prindi s-ti duti 1a nunlu, s-li gresti z-iiina, s-pateada , fac nisi. Iu s-lo-afli nunlu? Tornu loclu di ananta parti, mutrescu, 35 caftu, no-ari nun sti loc. Val h ibd la Dumnidau, mintuescu lo, maca nu-i sti loc. Si de alih'a acle) §-era. urn s-mi duc si-1' grescu ? Mutrescu citra n-sus, Ai si mutà

mintea di diparti si nsus te eara. G ini ma, eara nu eara www.dacoromanica.ro

102

PER N. PAPAHAGI

prindeh s-ti dun. Altu nu earà s-lo-ael'amA furtia tutá pri mini Web.. Mi gut, me-amvirteseu s-aflu virA scarA, s-me-alin, no-ari searA ! Atumtea mi caftu n-sin *i no ! Yu dail di nä

simintA di eureubetA. tii, ung strAnipoatd di strAiiipoata 6 aveh h'artA ni*ti simint6 *i cum lilT deadi 0-ailia niscinti s-me-aroamig, si-n1 treacA oara, 111-armasi unA n-sin. 11 simi-

dicara *i criscii nA curcubetA, te deadi pin di Dumnidl CurcubetA di curcubetA, me-alinhl la Dumnicläil rai-Y grescu a nunlui: ade, cA te-acl'amd s-pAtbal tatA-ilu! Dipusi nunlu 10 alAginda-alAginda i pinA s-ni pascu puti'n ocl'il' pri divarliga, z-ved te-Y, te nu-1 la Dumnida, arn'radA nà gumard psoah'i di ningd curcubetA *i grit-grit ! ali curcubetA, o-adrà g'ini. To ti fati tora, K'ita, K'ita ? Cum mi zgrimam ac*I, di nu *team m ni-u caplu, na dail in sin di un h'ir tu ureada di ac, armhs lo di cindu fe611 araftu. L-tindu di una citrA ng'os, nu agundi, II tindu di doaud, agundi *-antreati. Me-alas *-lo de-a h'irlu ng'os *i nod di nod, mutrescu z-dipim ma troarA, ma te z-vedi? AcAth z-bumbuneadA i z-da ng furtunA *-nA grIndini, s-k'arä lumea. Me-adim sum nod *i nu cArled, pina s-treaca furtuna. 20 Cum statii, dipti i le-aflaI liteurli ndreapti i tatA-im 1-turnh naT

di la pAtidari *i tut plindeA. Nu ti ntreb, nune grescu lo, Te s-aibA, (PO nunlu, va cute-ari tatA-ini di zgl'ilea*ti ? coa*i *-altà nu! TrA cucoa*i-1 arinda lui? Me-astrag ningA un cucb* *-acht s-lo-alumtu cu k'ètrili. DA-11 in sus, dA-1' in 26 g'os, canda ii ineh virA ! nu cddeh. Ii truduescu atumtea ng oarA *i te z-vedi ? cucoa*i no-armasi ascAlnatä! L i le-adt* a tat6-141, ma ahtari orixi di fidbr, ore prefte, tu banä-in no-am vidutA. Le-ascApith cucoh*ili cu tut coji. 30 No-apucal sled s-mi neAldäseu pupil i na Yu Vini un nipbt di strAnipbt greased : to stai, lala! nu *Hi, Ca tatd-tu va sArminitä ? Nu dii tine, tu te va-1 bagam z-doarmä ? Mi scol

frhtile-a meu, c-andornic, arAp tupata din aniimirea, adim patruclAti di gumbrl de-a duiihul'el i ai ! Yu s-aflu paduri. 35 Alag citra ncoa, alag citrd nclo, na! ved di nhparti di un arill diparti cit ti-acata ocl'ul, cd ltiefl Ova.. Erh nA päduri. G'ini ma cum s-trec ariulu ? Ariulu maxi, dipils, I si aläa mintea mai s-mutre*ti, nu s-lu trett Cum mi zgrimam, ii aelb m nu ti mica to-ahtare oarA, dau di nd 6ef1ä de-alung. Nu k'er oarA www.dacoromanica.ro

MINIIN A.

103

ma-1' bag gumarri un citi un, intru s-io, si-V dad cali tu arill,

di isli di naparti. Intru tu pAduri, u strAbht dit unA mardini to-alantä, u strabht in crunsalui z-daii di virA Arburi, di virà lemnu, no-ari lemnu! E! stil, prefte, ifil -%-ineà tici s-fac. Cindu ea dail di un pArtir ! L'-u intru cu tupata si trA putinA spark dA-1, dA-1', adhr patrudatl di furtii. Ncarcu s-trag calea. AclO lu mi dutehm, me-acAta nA cAloali, nA dugoari, 5 cA nu steam iu s-iil-aflu loclu. Trä cAsmeti, aflAl un bureati.

Li& gumarl i so-aumbrata lui, s-mi tes5, di-1' trapsu un somnu, ing-sa-1 fu! Di earl freadi aloarea, ncArchl gumarli pri leamni si trapsu. Calea mi lo seatea si apA no-avehm

k'lcutd. Te fe6u, te nu feal, ded di un put. Put s-lu facA 10 Dumnida, cA no-aveh ne cuvA, ne drac! Te s-fac, te s-adhr ? ifil taPli caplu, lo-ariic nauntru tu put tra z-bea. .Ca agirsit te-ill h'iii, trapsu cu gumarVi. Calea, ohniiill'i silirà sk'lcurli s-adunh minucli phl'ili. Carl no-avehm s-lo lucru, bAghi di discArchl si li u intrAl a lehmnilor cu tupata.15 Li dispiturAl tuti si sdrminitA nu put-ill se-actar. Crek' deapoea tu k'ali? Crelei s-plAscinesti, cindu ti si duti strimbu. Cirtit ca val di mini, vrtil s-intru tu cAlivA. Dail s-intru, nu-ill si intrA, dail s-intru, nu-iii si intrA. Bre ! s-u mica luplu, te s-h'ibd s-aestA ? Te s-h'ibA? Avea armasA tu tAl itura di 20

tupatA nA scirpa si se-acath di praglu din sus ali cAlivA si nu s-intrh. Ptiu I fac mini, o-asternu scirpa, pArinte, si dA-1 di unA parti, c1A-1' di partea nantA, na ti-u sarminita! Bitil si mi ndriclehm s-l'-u dail earl a casA. Te z-vedi? Tuat lumea mutreh la mini, ca la virA ursa! Arideh di s-li- 25 sinh di mini. Bre! te av6t1 di ariatI acsiti, di vA o-adusi StAmária, li clic a lor aclO ? Te s-nu aridbm, le tumte s-lai kgrute!, fac nisi. 4 A m lu-t-u caplu ?, Mi pusputescu, ahulesculo n-cap, d-iu cap ? Caplu lo-avehm

agirsitä tu put. Fuga nipb1 dipu cap. Cindu te s-ni veadA 30 urècl'ili ? Caplu nafoarA pri put il mica nA vulpi. Après cum earam di fil-arsdreh scinteal e printr-ocri, loai nä k'atrA, 1-aminal und pri capuli ali vulpi. NisA pingina di zori, cara da di scoati nA firmani, ma te s-cinth ....

Aoh K itlu tdca si preftul O. nveath te scrià, ntreabl: E! te cinta firmanea (Oirmanea) tea ?

Muth, s-iii dal millili cit cama golia, l'riptul s-tuti ; acs'i www.dacoromanica.ro

35

PER, N. PAPAHAGI

104

nA fu acatdtura §-ligdtura noastrA §i mael te-arisea§ti s-te achtl §-eu altu cu minUtut Vru vru mAratlu, §-plAtl ea preftu, cd vidit cd §-aflA mhsturlu, §i spindurd ntirli nA palmA n-g'os §i no-avit te z-dicd. 5

Min6una-minêund

-fu bunk Ma cama min6unbs, eaH §ti s-le-aspund. (Spus de maund-mea Despa, Ave la, Epir.

40. Luplu cu vulpea. 10

Earà te nu §-earh. Earh un lup, Masturu-Nicola, §i und vulpi K'ira-Mara. NI§1 s-fehtird soti se-avjnA daditn §i avinhticlu s-lu mpartd frAtea§ti. Tu i§irea avinari, aflard nA oald cu nari.

Ha! s-aurfil mAsturu Nicola, va u mic!

Mind §-ndinti, nu prindi si (mi.: va u mic, ma: va a -apoea nu (JAI tine, ninga nu o-afldm §i at! s-u micam ? Maca vrel casA s-adram, casa nu se-adard cu glIpuirea tut te s-afldm.

15 micAm, il fati K'ira-Mara.

Cum §tif, Mard !

're sd §till ? Cum fac tutd lumea, §-noi; s-o ascund6m. 20 0 di trei-trei dtli s-nd dut6m s-micdm cili putind. i, cum gri K'ira-Mara tea §ireata, ac§1 featird: o-ascarnskit t-un guneapini. Nu trial nA duA §i ea-t-u cumbara vulpi, l'u-l' dip a luplui 25

Mhsturu-Nicola, me-acl'imard s-pdtbc).! MacA te-acl'imard, du-te! clisi §-luplu.

Dusi vulpea §i glip-glip ! glipul Aarea dipri supra. Tu turnatA u ntribA luplu : 30

Cum 11' disi§l, K'ira-Mard ? Apcirnita! Cum altu si-1' cliti ? FeatA earh. Mu§atA nun* s-tA bAneadd ! gri luplu. Dila nantd. ea-ti-u vulpea pali : Mhsturu-Nicola, me-acl imard. s-pdtècl. Em du-te, macA te-acl'imard. !

Vulpea dusi §i glip! glip ! u nkumitica oala di itari. Tu. 3 a turnatA u ntribA nipita luplu : www.dacoromanica.ro

LIIPLII CIT VITLPEA.

105

Te numd-1' 13600, K'ira-Mard?

Te numd s-ri bag ? Gumitic il' di§, cd. earh Mr aestu. Dupd nd clud nipoI vulpea : Mdsturu-Nicola, me-acl'imard s-pdtbd 1

Luplu-lup, lu si-1' si clued mintea lui, ed aoh nu curd lu- 5 emu curht I Du-ti, l'-cjisi diznn. Carl dusi vulpea, nu Vi-aldsá hari tu oald. Tu turnatd nipbi u ntribA Mhsturu-Nicola : Te numA-1' bägd §.1 ? Biliti, 1'-135.gai numa ! disi vulpea, cd §-o aveh bitita 10

tutd harea. Mu§atâ numd, s-ta bineada, l'-ura zdanganlu di lup. Tamhm avea tricutd treili dill i prindeh z-ducd s-mica harea. Te s-mied ? k'etri ? Narea tutá o-aveh glipuitä mas15 torsa di vulpi. Mhsturu-Nicola, Mdsturu-Nicola, u mied§l harea fArd di mini, ea eumu z-veadi, (psi vulpea. S-mi 1 erti K'ira-Mard, gri luplu, ma hi si pari cd tine o-adrh§i aestd mu§uteatd ! 20 Ba, ca tini, ba, cá mini, si nedäard §i si mpArtird. Vulpea lo calea citrà n-hoard s-an6upd vird gal'ina. Calea da 1 un pref u Aestu s-turnd, cu gumarlu ncArcht di liturg 11, di la bisearcd. Nisd-1 vigil di diparti, s-teasi n-cali-1' ca psoah i, §i cum trial pre tul pre-aelO, u lo di äor §-o-arca pri gumd.r. Bund-i, mindul nis, trA guna li prifteasd. 2.5 Vulpea pri dinApbt, dizleagd .satl i §-arucd liturg'illi und cid und tuti m-padi. Dipuni apoea §i nipOT, und citi und, leadund dim padi §i l'a-1' 6u1ica, carl pop'. Agumsi cu nisi tu pAduri. Aoh na-1 §i Mhsturu-Nicola. Aestu 30

clisi :

D-iu cumbard, d-Tu, Marl, cu plea§ea aestd. ? D-iu s-h'ibd, Mhsturu-Nicola ? di la bisearcd. Cum ac§1, di ti li dehdird ? Cum feati§i?

Cum s-fac, Mhsturu-Nicola ? Mi du§ ningd up di biseared §i acdtdi: Dti-hi, prefte, nd liturg'ie 1 da-ht, prefte, nä 35 liturg'ie 1 §i preftul tra und, ni-deadi nd. tibagd. S-mi due §-io, hi-da §-ahia ? Avdi z-da ? va zbor aesta. www.dacoromanica.ro

106

PER. N. PAPAITAGI

No-mind luplu §i na-1 lu z-duti la bisearcd, j-baga caplu tu u§i §-apirila§ti s-aurld ca vird lup: Da-ili, prefte, nd liturg'ie 1 Dadd-fii prefte nd liturg'ie ! Dua, lupe ! dual lupe 1 acdtard lumea si z-g'ileascd di 5 tuti partili, cd nu viclit luplu cum fucji de-acloti. Akumsi tu paduri. L'-easi vulpea s-lo-a§teaptd §i s-lu ntreabd, cum tricii ? El aspusi te Ott §-cum vrea-1 fringd k'ilungia, s-lu

WO tu mind. Am nu ti ntreb, cum clitehl, il' (Ilse vulpea? 10

Cum z-clic ? DAdd-Iti, prefte, nä liturg'ie! De-aestä nu-Vi dehdird, Mhsturu-Nicola. Va cjiteari cu boatea ma minutd, nu tu groasa. AclO va si stricji dip agalea: DA-ril prefte, nd. liturg'ie.

K'irutlu di lup, ascdpd nd oard ni frimtu §i s-lo dipu min15 tea ali vulpi, sa z-duch z-greascd cu boatea minutd. Nu apucâ

si-§i bagd caplu tu u§i §i dna !, pri nis, cu chit, cu cdtal',11 cruird-cruird cu parlu pind-1 \ratan-lard. s-cu aestà ascdpä vulpea di pondul di lup. (Spus de mamd-mea, Avela, Epir.)

41. Tanclaciak' qi Dina-din-Vali. 20

Earh, te nu §-earh. Earh nd oard un amid.. Amirdlu aestu aveh noaild finri. Optul' earh mintiO§1 §i noaillu earà k'iriit. Dupà te-1' deadi dol'i a preftului amirdlu, armasird nodul' finri. Ni§i strAxird s-dumneascd anlu §-fi6orlu, anlu §-fi6orlu.

25

G'ini ma, cum s-u da vdsilia pri mina k'irutlui. De-ateh ni§i §-fehtird zhor, s-facd cum s-facd, s-lu k'arti, sd se as-

capd di nis §i s-nu Id li-ind ar§ini, ni§t, h'il' de-amird, s-aibd frati glar. Te s-facd? Cum s-lu k'ard ? 30 Se-adunard na dud optul' §-ld disi frhtili atèl cama marli :

Fratt! Tandaeitle nd baga cu caplu n-loc ; va nä fach s-no-avèm Tu s-nd scutèm caplu di li§uretli te fati ; de-atea o-aflu cu cali, nis prindi s-k'ard, cd nu-i om si-1' dat väsilia tu mind.

3a TO o-aflard g'ini dica mhrilui, ma cum s-lu k all? s-lu www.dacoromanica.ro

TANVADDIC

1 pINA-DIN-VALI.

107

pingd dipri punti? amartie-I di Dumnicja, ca la-I frati. S-lu zgruma ? easti Aida §-cama mari ; si-1' da farmac tu fl iganea di cafe ? §-aesta nu-I bung. To s-lcadara, te s l'i facd ? al s-lu pitreacA la pina-din-Vali. Mintea aesta o-aflara tuti ca-I cama buna. Il' grescu fratri §i-1 cjic : OI, Tanclactik', h'il. goni tini ! H iti ea! Cum me-al mini. Un aesti Tancjaciik' tu lumi Macd h'il, hal du-ti §i 1 a aloatlu din capiste area pi'na1 et-din-Vali.

5

10

Mari lucru I grea§ti Tam:lactic'. Z-videti cum lo-aduc tra na0eam di oarA. Nicji's grallu, §-1 a nd 6umagA di cornu §i isett la pina-dinVali.

Calea lu z-dutea, lo-astal e un cristln in cali §i-1' dish la Iu cu vearga, lai Tancjarak ? S-palescu pina-din-Vali, niscIndi, maca va s-faca. 'Mt s-nu-ia da aloatlu, gri nIs. Arisi omlu §i-§I cjisi cu mintea : Te chit di frati sun §-ae§ti ! L-pitricura s-ascapa di nis.20 L artd-ti, mArate, di lumi, maca ti duti la pina-din-Vali. Tri§ ninga casa Di'nal'els-din-Vali eara doaua punti : una di h'er §-ananta di per. Prindea stretl puntea s-aguncji la cjina. Tanclacek ma li viclit, cjisi: Carl s-trec pri puntea di h er, te guneatA vat aspun, 2a ca. pri h'er §-un ginej poati s-treaca, bre §-un orbu ninga ! at s-trec pri atea di per, z-ved, dem, me-aravdA I

Frip! frip ! na t-ul pri punti, ca tel di pri funi! §i ha! scada, ha! s-nu cada, cindu di nA parti, cindu di anantA parti, cu mIiil'i cu Coarri (agutht , u trial puntea didindi. 30 l?ina-din-Vali -avea un cini cu tret capiti la mardinea puntil et. Aestu ma videO, cd om xen calcA loclu a doamnasal% Ugh s-alatrd, di te-acata h evrili di boati-1. Ac§I dadea nis tu §tiri a doamnA-sat, cu alatrarea. pina-din-Vali, ma avcji alatratlu ntriba. : 3° Prit carI punti liini, Bal uca 1 Prit puntea di per, gri Bal uca. ArAti o-avem, ma inima s-avem! mindul marata di ping. Una vidlita aoa, Tandacitk gri : www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPAHAGI

108

Bun-ti oar5, Ding! (s-cu mintea-F grea : s-crek' tu oald).

G'ini vinii, oaspe ! Te fatl aclO ?

te s-fdtèm fbi mul'erli ? bdgal s-frimintu puti'n1 Multu g'ini, cjisi Tancjaciik', tr-ateà s-ni dal putin alokt, tra s-acdtdm pima ! De !

5

viiiii s-Io,

TI-daii, cjisi Dina-din-Vali, ma asteaptà s-lo-adiic,

ed.

lo-amu n-tilhr.

dipuni tu War si-si da dintil' di minehr, s-1 i struxe10 ascd, tra z4rind. apoea s-lu facd nd miscdturd; ma s-Tamjacuk' nu earà dip di k irutl'i s-o-asteaptd: Arapi aloatlu dit cdpisteari s-o-afumä de-aclO. Cindu sealná Dina-din-Vali analtu, Tandaciik' o-aveh triNIs

-

cutd. puntea. 15

Ah ! lai Tancjaciik' di drac, zg'ill ea, IñT loasl aveara tuta, te s-ti 1 a Stdmaria! nu va-ni ti bAgarim tu mind ? Tati, mon tetd, cà pInd ma napOl vall lail s-caplu!

Cfndu-1 viclurd. turnht fratl'i, sd. nfArmdcard. Se-astipth s-nu-1 veadd altd-oará ntr-ocl i s-el, na-1 ca oülu 20 gel aroslu! Te s-facd? S-prifeatird cd s-hdrisescu si-1 (Pill: Aloatlu g'ini-1 loasl ! Al s-ti vidbm, potl s-l'ai s-cucotlu. dila Dina-din-Vali ? Mari lucru, clisi Tandaciik`? Aestu Ewa un cucbt cintht, cu gurd, nu earà ca tuti cucotl i.

25 Nk'isi de-adoara Tandaciik', oarä noapti, cindu tuff dormu,

t-abusala s-trapsi pind la cdsistra gäliñlor. An6upd cucotlu di zvercd si vra s-fugd, ma ea cucotlu lu cinta: si

Cica, cica! cica-cicd !

Da-o-u alaga, doamna mea, Tandaciik' vini s-mi l'a.

30

Avsji Dina-din- Val'i i fuga-aclO ca zurld. Ma s-Tanclaciik

earà di muma faptu ; cit Ii vicjit streasi si si nh ipsi n-furnu s-adil aticlu si-1 tinea. Mutreasti, caftd. Dina-din-Vali, nsus, Irig Os, no-ari Tanclaciik'! Canda z-discrisi loclu di lo3o ascumsi. Maca mutri, te mutrI, pistipsi, cd Tanclaciik' va lealba scArminatä sill mutri di lucru. Cit se-alina n-casá asstd. si nipOi Tanclacilk' lo-ascalnd di gusi. Cucotln nipOl : qi 6itus

!

www.dacoromanica.ro

TAKPACUK'

1 IgNA-DIN-VALI.

109

Ciert-cica! cica-cicii!

Dd-ti-u alaga, doamna mea, Tandactik' viiii s-mi l'a!

Ca na zurla, ca na turbata, se-azvimtura pina-din-Vali la casistra. Mutreasti ncoa, mutreasti nclo, 1-sutà loclu di 5 ananta parti si di Tandacilk' nu da! Tanclaciik' se-aveh nh'iptd tu guva de-azvesti, iu niti a draclut nu-I' si duteh mintea virndoard, s-cafta. Va fucji , mintui pina-din-Vali.

Tut acsiti pin tu treili off s-tih isi si pina-din-Vali, Carty) nu lo-afla, s-o-avit ca s-aridi si si-mbizueasti cucotlu cu nisa. Tr-aesta sta si-1 diti : S-nu carlecji ningd na oara, cupileiu, ca. 6upulIc lalti

va ti mica! Tandactile te altd astipth ? Lo-anoupà di gärgalan si aoh 15 te-am, fartic, di nhparti di punti. Ah, lal Tandaciik di drac, iftI loasi avearea tuta, te s-ti 1a moartea! nu va-ni ti bagarim tu mina. ? gri pina, cindu lo aduk I, ca-1 lo §-cucotlu.

Tati, mom teta, 1-fati Tancjactik, cd pina ma napôT 20 va-ti lau §-oaplu! Fratl i, ótidie mari ld l'rineh, cum di drac ascapa omlu aestu? Apurie? omlu tra surteali z-duti, si s-toarma zgramat, s-aestu nu pate tivd ! S-fedtird taha, cd ld pari g ini §i-1 diSira: 2a Cucotlu gini-1 1oas1, ma ea s-ti vidèrn, eapa pott s-u 1 at di la l?ina-din-Vali? Mari lucru? 4isi Tandachk'. Afurlsaltu, afuri§alui, t-abitsala, t-abitsala s-trapsi Tancjachk' pinã la sal:A S-aesta nu earà eapd de aran, ea earh 3 eapa cu gura. Cit bagà mina pri capestru Tandaca' si na-U, iu arujasti nä oard : Ilrih'iii! Ih'ih'iii! Da-ti-u alaga, doamna mea, Tandacitle vini s-mi l'a!

Fuga dina tu pahnie s-lo-acaia furlu. AfIhs1 fur s-achti. Si nh'ipsi tu pal e s-nu batit dip a-N'riii. pina nipOl s-o-aveh, ca va s-lo zverca cinili, maca nu-1 towww.dacoromanica.ro

3)

PER. N. PAPAHAGI

110

ahuri, di aPurea loc tr-ascundeari ea nu videa. Ni fudita g'ini de-ado qi Tandaciik' bagà mina pri capestrul a eapaYei. DiznOti eapa aruji : Ih'ih'iii! In'ih'iii! DA-ti-u alaga, doamna mea,

5

Tandaciik' viiii s-mi l'a!

Zurla, cu perl'i citrä nal'ura, s-h'umusi s-lo-acata, ma Tancjacitk' avii k'irt) si s-ascunda sum §aua eapal'eT, adunat gl'em Cataua di dind, maca vida ac§1, te fati? S-prifeati ca-P cjite-a

io eapareT, s-nu tivà di zg'ilea§ti ninga nä oard, cä luplu atel lailu va u mica! Apoea nisà se-ascumse aclO §-cit arsäri Tancjaciik' s-l'a eapa di capestru, sargl'i §i 10-an6upa. di pera

Da nisa, da Tandaciik', cä nu se-alasa §-aestu li§Or, Dinadin-Vali l'-u putit §i-1 zdupuni di padi. Il lie cu minli di15

20

nipOi §i-1' (psi: Stab, eine §-pingine, tini te-AT loa§T aloatlu, tini te-AT loa§1 cucotlu, z-vecji te te-a§teapta ? S-ac§iti Dina-ctin-Vali arsi un alma.") di noatiä orb, tra s-lu

friga di -iiii §i s-lu mica. Ma, nainti to s-lo-aruca tu 6ireap, nisä dusi sill' struxeasca dintiP §-alasá h'il'i-sa s-lo-aveagli. Tancjacukc drac di sum punti, §adi §i-1' (lite a featal'eu. Tini featd, mitl zahartari ?

cliti feata. Maca miff, dizleagd-r1i mirll'i sti-ti del indoauà zähär25 WI din gepi. Aesta, minti fiteasca, l'i li dizliga. Ahit vrea Tandaciik : arapi feata m-brata §i u bumbuneacja. tu 6ireap. Tra. na minutd fu friptd. U scoati, u dinica. §i u baga pri measa §-nelu a 1 el 1-baga su masa. 30 Dina s-harsea cindu avejà din tilar tac! tuc ! ca. gitea.: Te Mic !

cu minti feata am §-io ! Av4i cumu ndreacji measa! Nu §i §tea corba te o-a§teapta. De-aoa Tancjaciik' tracji la eapa, u nchlica §i aoa featird sotl i ! Sa

Se-alna Dina-din-Vali §i s-harisi, cá vicjii measa ndreaptd. A§tipta, te a§tipta z--iina h'il'i-sa s-mica, aestä nu z-videa. Va z-dusi la §Oputlu din cleana, mintul Dina, tra s-Pa apa. Las mica, cindu sa s-toarna, To nu olteptu! Si ea §idii www.dacoromanica.ro

TANPACElle §I pINA-DIN-VALI.

111

pri measd. Mica, mica, carnea ca di pull'u il' si pared, ahintA krehta. Cindu mutd measa, te sd-1 veadd ocl il'? Nelu a featd-sal sum measa. Aduk 1 laea s-corba, di carnea

tea trifirusca nu earà earni di Tanclaciik' si z-bAgd pri un plingu, di plimsi, plimsi pind l'-arusird oel il', di-1' si feAtird ca bdeirea. Te t-o-al, cd fratl'i al Tancjacitk' s-harsira, cindu-1 vidurd eu eapa ? Papa-Pa! Nisi' canda j-vidurd h'ichtili, cindu-1 vidurd turnAt. Eapa g'ini u loasT, clisird el', ea s-ti videm poti s-l'al 10 §i Pina-din-Vali? MaH lucru? gri Tanclaciik'. Iu-1' se-asparea caul al Tandaeitle di OITA ! A WY l'-akuth si cdsmetea multu. Acsi di oara estd. Calea-ealea cum AircjeA, lo astAlie un preftu si lu ntribd : Yu oard-1' bund? lb La Dina-din-Vali, disi el, s-o-adite afratlor a miOr. Am nu t-u fried s-nu ti neurpul add, la! cristine ? Te-t nisä, tra s-ni h'ibd fried ? GM ind nu easte, clisi preftul. Prefte, prefte, gri Tandactik' ; tini nu stii, eâ fui trel20 ori ping la nisd §-aloatlu s-cucoilu s-eapa l'-loat si feata l'-u vätdmai s-eu tut aestd ascdpAI. G'ini, h'il'il, ma nu stii tini, cd z-duti, z-duti curcubeta '&

la apd pind s-frindi nd card? Am ti s-fac, parinte, cd-1n ded zborlu s-prindi s-mi due 25 Maca-i acsi, fi6or1u a mel s-ti nvet to te s-fatt: s-afl'i un preftu ca mini, si-1 bilesti, si-1' badi k'alea si strAnili si s-ti dutl, ed mast aes1 nu ti eunoasti pina-din-Vali. Ma bun preftu di tini no-aflu lo, gri Tandaciik' §i vrap!

l'-ari und eu vearga di cornu. Preftul murl si el il bill

si 30

feati cum lu nvità. Te-ti lipsea, mdrate preftu, s-aritti piper tu xeand micari ! Apoea Tandactik' na-1 la Pina-din-vali. Bund-ti-oard, pino ! gri aestu. G'ini vihisi, pdrinte ! SUL ed murl Tandacitle, suratd ? 3E Murl, parinte, de alih'a? Bre ! 1-mdcam si grinlu ! pina din-Vali, cindu avdt hdbarli al Tanszjacitle, nu stea te si-1 cama facti a preftului. www.dacoromanica.ro

112

PER N. PAPAHAGI

Stii frit te villa, disi Tandachk'? villa s-ni dai nisti scinduri s-lcadram k'ivurea. 5

10

Tang-tung! cu täporlu, cu sk'iparea, trä nneam di oard cutia di mortu fu adrata. *UT te, ping ? S-intri tu cutie, z-vidbm, s-frincji i nu ? cà ma s-potl s-u frincji tini, si Tandaciik` u frincji si s-toarnä nipOI di la groapd ! K'iruta intrd si strincji-ti citrd ncoa, strincji-ti citrd nclo, u frimsi 1 Nu-I bunk cjisi Tandachk% Adu s-adrdm k'ivurea di h'er.

Dupd te o-acird, tut ac§1 intrd Pina-din-Vali z-veada, s-easte c4.1 sinatoasa. adratd. Unä intrata nisd si pac ! il' fati Tancjachk' ali cdpak'i, di t-u ncl'idi s-u sfinuseasti, si-1' plincli Alla maratdl'ef di ping. Plindi, z-g'ileasti, aurla pina-din15 V ali, cari s-o-avdd! Tancjachk' o-arucd din aniimirea si-s lo zverca de-aclb. Nu-ti clisu 10, cd pina ma nap61 va-t1 rah s-caplu ? il' ditea Tancjaciik'. Fratl'i li umplurd zmeanili di fried, cindu-1 viclura cu dina 20 n-casä §i gavili acätarà. Pina, cari vidit, te nu vidu, s-pardcd1s1 s-u l'artd si s-l'-alasä harm. Al Tancjachk' l'i si feati And s-u l'irta, ma dupd te u

MO di kura, cd nu va mutreascd s-facd slabintd la vird 25

si va s mdritd cu nis. S-acs1 s-loard dol'i s-arrnasird amira cu amiraroani si featird numtd maxi. Fratl'i ananti, di frica clindl'eT, nu cuticja (cticja) ne z-greascd. Aclb earam §-io si v-adhs a voaud cite un brin arbs, ma cum trichi pri la g'iki, sirgl'ird cinl'i si-AI li micard, cd s-o avurd ca. suntu Ova h'icati. (Spus de maea-mea Oama-1 Teja Papahagi, 1886 Avela, Epir.)

30

42. Patrucialli fratt Era nä oars, te §-era. Era lid oard un parinti te-avea 40 di h'il'. Cindu l'i seapruk'h oara sd ncl'idd offir, l'-acl'imd fi6orl i tuti §-1ä cjisi,

ca nis tora moari, ca tracji dit lumea esta, ma si z-vor, si 35 s-a utä si sä si nsoard masi, cindu va s-aflä s-l'a 40 di surdri. www.dacoromanica.ro

PATRUPATVI FRAIL

113

Dui)/ dimindarea faptà di tate a lor cu grail"' di moarti, fidorl'i il strAblturA loclu tut di pAturli pArti, s-aflA Illy/ 40 di feati surArT, ma n-cot lA fu! No-aflarl luvA. N-coadA, call alAgara tutl, WO. sinniclu Raw se-alaga §-nis, si-s veacIA cAsmetea.

5

Si ncAltA mu§ht-musat, j-bAgá nA cumatA di pini tu tastru

si trapsi calea. ImnA §-hung., calea in z-duteA, deadi di nä fintind. Fintina tea o-avigl'a nA lannii. Cindu s-aplicA tinirlu z-bea apA, lannia ausAri si-1' (psi : Va ti mic. 10 Carl s-mi miti, micd-mi, cjisi Norlu, ma te va s-aminti co-aestA?

Lu ntribl. lamfla : in oard bunA ? i fidorlu-musAt IF disi, c-alagA. s-afid 40 di surArY, cA suntu 40 di frati si cA vor sA

si nsoard cu nisi.

15

Maca-i. acsiti, disi lanllia, te s-alAcji ma nclo : io am 40 di feati si li mArit, car): s-li loati. Lamila mutreA s-l'i mica tuti, cA nu-1! ardeA s-mArità feati.

Fidorlu o-afià luguria bunA si s-turnA s-lA da tu Mbari 20 §-a fratlor. Pri de-altà parte lamha acatd de-adar/ nA carti §-u pitreati a cas5.-V 0-1' diti a mul'ari-sal, s-F-asteapt/ 40-l'i di frail g'ini, BA struxeascA tupata si s-u bagA dipu usi. Si ocular/. 40-l'i di frati si ncAlicarA cal'i si nk'isirA la lamile.

Agungind-aclb furd multu g'ini astiptati, ca nisti dinirAtt. 25 Apoea iliclu scoasi semnul te-1' aye/ data lamila bArbAt si-1 deadi ali lamni mul'ari si-1' disi, te lA easti vinita. L'-astipta cu tuti bbnili, ndreapsi tupata s-u bagà dipu usi. Noaptea, cindu tuti s-culcarA, na-1 si bArbatlu .irini si acAtarl s-puumteasel cu mul'ari-sa,cu te plan si-1' vAtamd. G'ini ma niclu stea 30 tu te casA s-afiA si canda durrIA pri sk'ilii, cA nu-1 acAtA somnul. El avcji" te §-6u6urarà si lA disi a fratlor la ureacl'i, BA

s-arucA prit pAlari nafoarA. El', cat3i-un durnà cu citi nA feat/ di lamni si cindu se-arcarl prit pAldOiri, arm/sirA toastirnitt mas1 feAtili singuri. Barbatlu lamni 1-u intrA cu tu- 35 pata si no-alAsg. unA -irie. ratlu si nfArmAcatlu!

Nis 11-o ayeà cl tal'e MN ma-

Ne-apiritA g'ini greasti a mul'ari-sai s-P-aducA un fiöbr trA ngustari. Cindu tracji mul'area 6erga. te z-veadd ? toati leaPapahagl,Basme aromdne.

8

www.dacoromanica.ro

114

PER. N. PAPAHAGI

tili moarti. Bag a. sa zg'ileasca cu boati, sa z-deapira. La zg'icutli a l'ei ini si ntreabd barbatlu, te ari, te päti" di zg'ileasti cu boati ?

Te ma maH lucru vrei s-h'ibd de-aestu? (rise ea. Tini 5 tu loc di lidOri, featili vattimall. CHIA s-pldscinea lamfilli di te videa. Apoea acata sä sufla prit nan, s-l'i ascapira ocrir i s-alaga c-andornic s-P-akunga. Ninga fintina Ii lamñi era s-un arIü. Loclu ali lamni era masi pind 1-ariii. Atel era semtea ha Ma nclo nu puteà 10 s-calca, sa-1 td111. Cindu agumsi nis 1-aril, Morn lo-aveh tricutá s-acatara, sa-sI arida di nis i s-lu scarliseasca

Carl avdi" amiralu, cä suntu ahit koni finrl, l'-acl'ima la palatea lui s-ld deadi 40 di feati a lui nveasti. Amiralu tuti il' vrea, tug 11' durea, ma cum vrea hiclu fiobr, virnu nu vrea. 15 De aestä fratl'i atèl' marl'i flU putea s-lu veada ntr-ocl'i si tut l'-u h'irbea. Nisi mutrea cum di cum s-lu k'ara. Na (jug amiralu, amvirligat di 40-l'i di diniratl si di 40-li feati a lui, sidea pri measa hdribs.L'-aridea barba di g'ineatä: Carl i ca nimi, jisi nis ? 40 di feati avul, 40-li la g ini ii 20 martal, di-iii feoil 40 di diniri unu s-un! Tuti fidorl'i, afoara di niclu, grira tu nà gura : Mas atumtea va pop si diti, ca le-al tuti bilnili s-tuti musutetli dipri lumi, cindu va s-al s-meHu din gardina lanniil'el. Aestu era un mer te m'rilida 3 on l. cu oara largu. Al amira 25 11' k'ica, cindu avcji' di meHu aestu si cacja lInJit. VIM di marl'i fiObri nu cutida s-lo-aduca. Tut ñiclu si acatà inima cu dintil', s-feati crutea s-l'-aguta Dumniclail si trapsi s-aduca meHu, cd filla l'-era, cindu videa, cd amiralu easti niputht. De-abusala, de-abasala s-trapsi pina ninga gardu si mutrl

3o prit carpitura. Tu gardina era un pat lu dura. lamña. Pri pat era merlu si ninga pat nä buti plina cu apd. Taman% atumtea u umpla lamfia, tra z-i:rind. sd si scalda barbatu-su FiOoriu, s-trapsi azvarna-zvarna, distupa butea si ea z-gull. Apoea fuga ca un puil'u se-ascumsi prit brusturi. Larmla 35 trapsi la buti i cari o-afld goala, acata si striga Mul'area

viii s-nisa si ca de alih'a butea era goala. Del disi, nu va o-astuphl g inil si dusi s-aduca alta apa. Lamna s-teasi s-furd un somnu, pina s-aduca. mul'ari-sa www.dacoromanica.ro

PATRUPATL'I FRAIL

115

apa i lo-aldsd merlu pri pat. Fidorlu, de-abusala, de-abissala, viñi pre-a-furisalui, 1110 merlu i fuga Cindu z-disteaptd bdrbatlu s-caftd mer, merlu locu s-feati. I

Intreabd mul'ari, Rani, vird nu stea te s-feati merlu. K irti

Wirt,

5

Fi6or1u, cart lo-adusi merlu 1-amirdlu s-trirard tuti fratl i, cum putir de-ascdpd cu band si nu-1 flitted. lamita. Tut acsl. fratli, sd se-ascapà di fliclu, te lo-aveà sire ntrocl i, cd tora 1-vrea s-cama vdsil elu, drsir6, cd nis te putt, di lo merit], va s-poatd s-1 a s-cucotlu te s-hArneasti cu orcju de- 10 amalamd. Fi6orlu tut acsl, cu. kuneata lui, cu stirea JuT, lo-adusi s-cu-

cotlu. Fratl'i s-creapd s-cama multu I De-atea nli Ii bAgard amirdlu, sd-1 pitreacd s-aducd s-calu a ldmitilor, te mica h'er. Scurtu zbor, fi6orlu aleptu nu s-trapsi ndpOl niti di 1-aestd. 15

Feati cum feati, bagd mina pri cal si pinà s-ta freti ocl'il', lo-adusi. Lo-avind lamña, lo-avind, ma nu putti s-lo-agungd, cà

fudeà calu di mica loclu j-bea niorl'i. Fratl'i, cindu vidurd i guneata estd, là vita z-dingineascd tu k'ali. pfsirä a vdsil'elui atumtea s-ul pitreacd s-F-aducd 20 s-lamisa iie. Amirdlu 1-pitricir :

Tuti ca tuti, ii feati gOnili aleptu, ma tora pr-ru ascak' ? S-nu ti duti, nu s-fatea. Cum s-r-o asparcji amirdlut ? Te fati nis ? s-adard nd pdreach di strati noaud dit ac, sà nveasti, s-treatik`ipri-s-clbputi citi putt' s-poartd s-apoea, dupa 25 te le-astupa g'ini musht, s-thnsi apala i trapsi cu numa 1

Dumniddil la lamiti. Astiptd oara cindu nu-1 acasa si sinWipsi pri tdvani. Acatd apoea de-adrd nd guvd cit sd ncapa un om i distupa k'ipril i i cindu vitti lamtia s-micA, di nd oard se-astrapsi cu apala scoasd si-r (psi : 30 AI, cd pind tora ti-fu! Jo h iu harlu pitricut di Dumsitflitlu. Li umpla lamtra. Trimbura ca vearga. S-pdlacArsi larntia s-l'i alasd (PH maul cit si-s l'a ahtea si sincjili, tra te-1 feati fratili at61 ñiclu atilbr 40, ma cart lo-avla. 35 L i ncl isi oda', 11 bAgd t-un sac, il lo din anumerea si-1 dusi 1-amirdlu Cindu viciti amiralu kuneata s-mintea fi6or1ui, dipusi di nlijati s-td

www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPAHAGI

116

pri scamnu i bitgh. Uorlu atM iiiclu. $-aqi, d-iu mutred fratl'i s-l'i facd ardii, DumnidEi il featl amirá qi fratl'i aghmsira se-ascultd di zborlu a lui. (Spus de Guvita Dumitru, Ayala, Epir.)

43. Te Atirle. 5

Earh, te nu §-earh.

Eard unit oard un om cu nd mul'ari. El' no-aminth, ma dured s-albh. un Mr, s-albd cu earl s-ld treacd oara. CIndu Wed mhratri di videh lumea alantd cu fidOr1 im bratd, cu &IT insurhtl §-Cu nipOti, 1-armdned mintea. 10

Aegi dol inqi, nu armineh seard di la Dumnicgil, te s-nu sd ncl'inA 0 te s-nu dicd: Doamne Dumnidale, cid rid -a noaud un Mr ! Cu-tut-aestd pgrAchlia lor nu fu ascultatd. Atumtea nT§T. u

§utird frinda *i achtarä s-caftd al'umtrea: cDoamne! da-nd 15 un Mc §-las h'ibh. -cis.t nd teatiri.

Carl bizirsl Dumniddlu di chftdrli a lor, se-ascapä di el', li deadi un Mr, Mc cit nh tehtiri. Te-ca fu Aic ? A lor li si pdru cd amintard Hristolu : D. vrea ca ocl'ir din cap qi nu l'-aspArded k'efea virnhoard! 20 Curn si-1' baga numa, cum si-1' dick 11 numätird Teatiri.) 1.4 dud tatd-su dusi la agru, s-ard. Muma-1' criph .-chiliseh.,

cà no-ari cu cari s-l'i pitreacd prindul la agru. Teatirli, ma $-awri." md-sa lu cripà trä ahintu lucru, arsdri §i-1' disi : Te crek', mama ? Lo-adiic 10 prindul la agru. 25

Am cum va-1 adati tine, cd-fif h'il Mc §i nu-fil. potT scum-

bul ali mumi? Nu! las h'iii Ilic, pot s-lo-adtc: ncarcd tot te-al trd la agru pri gumar §i. lo-adtc To. G'ini, clisi md-sa, maca poti, du-ti, ma s-al angtithn s-nu 30 k erg calea Ova.

Tehtiri, n-calhr pri gumar, arsdreh dipri nà ureacl'i prealantd a gumarlul §i grea pravatbs: aT! pal ! u§! §i, sk'ina-1 la gu§i, sk'ing.-1 la cdpul'e, lo-adusi. Tath-su, cindu-1 vidii, nu lu ncdpea strhilili di haraild. II 35 lo, 11 WO i-1' dise : www.dacoromanica.ro

TEATIBLE.

117

Agumsist §-tine, h'il ii, s-adati luitind a pdrintilor si s-l'i fatf s-adil'e? Prindird musat-musht, dizjugard bong si se-apitsird toaumbratd, si-1' coacd un somnu, ping s-treacd aiiia cdlodril et. Citrä mirindi, cum apiritI s-avreadd, s-acatard di agru. Al 5 Tedtiri l'-intrd: s-facd §-Ills agru! Nu! h'il'il, cd h'il rlic 11' dited tatd-su, nis : nu! vai fac §-lo agru! Se-anduplied tatd-su Q-lo-algsä s-ard.

Disteptu cum ()ark arsdrinda cindu pri un boil, cindu pri alantu, z-duted agrulu prima. Nu tricit multu-puti'n §1i ea m to

treati nd cdrvani. Cdrvänarl'i boi ved, arari ved, om nu ved. Bre! s-lu mica luplu, te s-h'ibd §-aestd? si ntreabd el ?

Te s-h'ibd, greasti tatd-su al Tedtiri, fi6orly a mel ? Carl fi6Or ? 15 Tehtiri, te le-avglà tute aesti, gri de-aclO in ard : ICI ! am cari altu ? Nu mi vidbti, lai armi'in? CdrvAnarl'i boate avdd, orn nu vided. CAftard si-1 veadd, te z-veadd ? Teatiri l'Tie. Nu puted si-s tind il'ili de-arideari cdrvänarri, di boea si di sicatri te-aspuned aestu ang'udd. gieu j-drac! Un cdrvändr il bdgá tu20 ocl'u si vru s-ul l'a :

Nu iti-1 dal aftia fi6orlu aestu, il' cjite a tatd-sul, si lo-am

dipu cal' silt daft cit cafti ? Si-I dau to suflitlu, h'icAtile-a meali ? ated nu s-fati ! 10 25 vicjiti s-pdtti pind s-lu vedu ntr-ocl'i si tora si-1 daft? Teatirl'i d-iu stäted: mi duo 41s1, tata ; l'a grosri tini s-mi duc . Citi-1' feati tatd-su, citi 1-adrd, Ova, nis : va mi duo si sä nu4l h'ibd zori, ne cit tradi ntt ungl'i ! si-1' caled cu ocl ul

a tatd-sui nd oat* s-aduk'ascd, cd nu z-dute trd totna. *-- 30 apoea l'-cjisi ascumtà tu ureacli, cd nis va-1' aridd si va s-toarnd a doara. Tatd-su 1-deadi si-s lo grosri. Teatirea, cávald, cindu pri cdpul'a until cal, cindu pri alintiti, cu strigarea, cu avinarea, nu-1' aldsà sd se-arispin- 35 clascd cal'i.

Cárvdnarli s-lisind di ari'suti si need §-o-aved mintea la cal'. Agitmsird la nd hani si s-turnard s-umpld cali cu l'rin §i se-acitmpárd, call, te-1 lipsed. www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPAHAGI

118

Armas singur dipu cal', Teatiri, cumu z-bäligd nä muld, si nh'ipsi sum MHO, si-s mutrl di lucru. Vin carvänarl'i caftd Teatiri, grescu, acl'amd, aestu mutus! Di frica dragat-

la cd malili aved intrath tu agri, nu cama mutrird Teatiri 5 §-madiri, ma o-anganard cataoa. Cit ascdpitard nisi dipu cleana s-na-1 Teatiri o-adund citra

la tata-su. Calea-calea agumsi la un pom. Sun .pom era un preftu cu gurnarlu ncdrcat di liturg'ii. Preftul se-avea teasd z-doarmä Teatiri, agalea pre-agalea duti la ureacra preftu10 lui si huhuteasti nä oard cit poati : Acatati preftul, s-lu billm cu sturnarea!

Lailu preftu s-afld din nd card mprostu, ca vird

N'Tiftu

mbitat. Nipöi avdi boatea si mindueasti, ch furl* va s-h'ibd. $-lo papiitdli tu mind s-acath-1 car): pop! Carl mutrea litur15 g'ii, cam mutrea gumar tu oara tea ? mutrea ,milu caplu s-ascapa. Nu trial multu si na! iu N'rini un A rbinés cu un tastru di flurii

Cum suntu Arbinesl'i, aflh gumar fárd domnu, s-feati domnu

si-1' k'icá di cutak'a di sumhr tastrulu cu flurii Apoea se20 astirnii si-1' traga un ocl'u di somnu so-aumbrata pomlui. S-aistal Teatiri 11' l'rini la ureacl'i si-1' huhuteasti nä oard di-I' si trunduird mädularili Arbineslui. Fuga s-aestu card n-hoard.

$i ncalicA Teatirli pri gumar si da-1' incoa, da.-1' inclb, 25 akumsi la tatd-su.

D-lu le-aflasi, tini hilti, aesti liturg'ii, s-aesti flurii ? ntribd tath-su : D-iu s-le-aflu : liturglili di la un 6urlu-pdph s-fluriili di la un Arbinès ! 30 Macd di la preftu, h'il'il, g'ini featisi, cd nisi le-aminth fArd asudoare. $-Arbineslu, nu va zbor, eh le-ari furatd, ch

pisk'esi nu va le-alba loata. $-ac16 Al-earam s-io si-fil deadira s-ania na. flurie si vdacumpdral lucri musati, ma tu vinitd, sirgl'ird chill a Dau35 catlor si-AT le-artipura. (Spus de sora-mea Mia Damasoll, Avela, Epir.)

www.dacoromanica.ro

V6MBIRA.

119

44. Vömbira. Ear* te nu s-eara. S-nu eara, nu se-aspunea. Eara un óelnic s-avea si nd mul'ari. El' amintard-amintard E6Ori vird duzind, ma tu ahir fiCbri nu ld. deadi Dumniddil niti nd featd. S-arde a. mdratli trd ngt featd. Caimolu a lor 5 aestu eara. Seara, cindu s-culcà s-fdtea crutea citrd la Dumniclail si-1 pardcalseã : E I Doamne, nu nd dal' s-a noaud nd feata! To-apirità, cindu si scula, tut cu zborlu atel : E I Doamne, 10 nu nd dai s-a noaud IA featd !.» Acle Yu sd naina, caristi cum, ld ascap S. na card grAilu : featd s-h'ibd si las h'ibd si vOmbird, cà tut va u vrem cama di fióeri, cd va h'ibà und to-ahinti mascuri. Grird tu card lae, cd na iu IA s-feati un Mc si gel s-h'ibd featd vOmbird! A lor ld si pArit c-amintard nd vdsilie ntreagd ! 15 canda Id se-amintA StAmdria n-casd I Te z-dir ? 1-aridea inima

ca terlu cindu-i soarli. Nu tricure tret-patru dili si eapili a lor, di eara multu avutt, apirhird s-h iriseascd. VAlmAlu minti n-cap no-avea, cd-1' k'ireà citi und-und n-quA si nu putea s-aduk'ascd, di te 20 priói k'irea : lup easti, ursa. 0asti, drac easti, nu stea. Bre! sa.-1 mica. luplu, 0-1 mica. I To s-h'iba s-aestd ?

Domnu-su a eapilor, cindu vAlmAlu l'-adutea k'el'li atia, de-atia, zg'ilea. eft lu ncdpeà gura, cd aestA s-fati cu vtilmAlu, 25 cd valmdlu-I und cu furlu. De ! te z-clir ? VAlmdlu nu eara de aeri, de aoaltart, tu pinea aestd. Nis ahinti ant nu s-plimsi sil'a di nis si tora

domnu-su si scoatd foclu din gurd ? Nu s-mica aestd. Scoasi de la deadi cdpestrulu silt mutrl di lucru. Dusi de se-arugd al'urea. 30 Va mi duo s-avegl'u To, tatd, clisi fiAorlu gel marli. Du-te, l'-disi tatd-su, ma disfAll ocl'il' patru. Duse aestu, avigl'e, avigre pind nadd-nopti, nu z-vida tiva : Durña eapili tu protlu somnu. Citrd de-adoard z-deadi B.6orlu pri mind s-agirsascd ndOeamd, ca. cptea. nis : Mac/ pinA35 tora nit z-viciii zlapea, niti de-aoa si nclo nu va -irind.

Tamam cit agirsl s-un nibr laliu s-murnu, ca nd negurd www.dacoromanica.ro

120

PER. N. PAPA HAGI

ndisatä lo-anvirligd maslu a eapilor. Cindu s-trapsi niorlu, trel eapi ditek mdratili m-padi ea nisti nveasti, di ti curma (lila. SeuhlidaluI fi6orlu, nu l'i se-astindea foclu, cindu vidt Mega s-cama multá zori-1' l'rinea, cd te s-nu sta s-aveagl'e pind 5 se-apird de-a-g'Inealuil

Cirtlt fidorlu, nk'isi citrA a casä la tatd-su, cu caplu spindurat, canda lo-aduteà la spindurari. Nu creapd, h'il'il, IF disi tatd-su, aestd va h'ibd di la Dumniddil, ca nu-1 nä dud, nu-s douaird, aestä-1 tutá dua. No1 10 z-binam !

A doktia-z dusi fidorlu di mesi s-aveagri irg'ilelu. Avigl%

cit avign §-aestu si citrd de-adoard, nd n6gurd, nä ldeatä 1-culed t-un somnu greil, cd diteal: tail di mortu l'-bägard. Ne cd bath a-iriil dip pin to-apirita g'ini. Distiptihdalm-si, 15 Ott s-el ca frati-su: Alti treI mirsi di cama mushtili eapi eara teasi m-padi lesi. S-turnd s-nis a easä, ea nis te nu vrea. S-nu l'-eara ahintu di eapi cit l'-eara, eâ nu afld, cari easti masturlu te 16 koacá hunerea estd. 20 Acsl avigl'ard un di un tutI fratl'i, pind akumsi oara s-a niclul s-aveagl'e. Párintil' nu vrea s-lo alasá, lä era fried s-nu patd tiva, cd. Iiie s-eara. G'ini ma, 1,-aflas1 cap di grij s-urnpli si 8-l'i torlii mintea, s-armind a casd. 1pisi : va mi due a lui sd s-facd! 25

Il timsi paltistili, k'icd. apala di gusi s-lo tufek'a si bdgd se-aveagl'e. Aestu, ea fiMr cama Mc, ndinte te sà se-amintä vbmbira, ma-sa lu nvistea tu fitesti, di dorlu trd feata. S-tu

urecri.4 purta cu Irani% Acs1 cd amaili ali vOmbiri nu se-aedta di nis. Citrä de-adoard acdtd somnul s-lo-aducti divarliga, ma 30 Ova, nu putti si-1' baga mind. Cit cripd dua si na Or nègura s-niorlu, laill ca k'isa, se-aldsd pri maslu a eapilor. Fan tazma 1-u intrd a eapilor hrap-hrhp ! s-li mIed.

Niclu foc l'-ari nd oard, foc doaud off, zmuldi apala si dilddseasti pri nisd, si-1' l'a caplu. Se-andupd, ore fdrtic, dol'i di 36 tufd si cid un, dã alantu, na oard cu oara. Se-apruk'a se-apird de-a-g inealui si fantazma nu-1' si videà tu lulling. Vidii, te nu vidii, cd nu u scoati n-cap, si zmuldi dit mitili a Onilui, si azboaird nipOI cumuli' virli. Ficorlu, tu arcarea te feati, u lavul pri diditic. S-turnd el www.dacoromanica.ro

V6MBIRA.

121

acasä si WO se-aspunA te-1 si tih isi, cum z-bAtii §-cum u lAvul pri diditic. AclO lu spuneA §-arca ocl'il' pri vOmbira te

duria tu särmini0, cindu te z-veadä ? Dit clicjiticlu a l'e curà sindi. Adukl, cA nisA easti fAntazma, te 11 mica eapili. Mutrita Pei earA ntreagA c-ali fantazma. Va u vatdm! gri el, va u dMic, cA nisA-I cataua, te nA

5

k'ari tutiputa! si trapsi apala si-P l'a caplu. Pupu-pu! te v-adari, zg'ill mA-sa, tatd-su, §-lo-actitarA si-1 10 tinurA, s-nu u tal'e. Mica viclii nis, cA nu-I alasA, §-lo ocl'il' de-aclb. TricurA mald di aill de-atumtea. dOnili, earl alAga-alAga tu xeani §-nu alAsd loc nealAgat, nd qua di prumuvearA, cum sA nsurinh la soari, §-adusi aminti di casA, di pArinti, di tutiputg, si-1 loarA lAcrifili si-1 arupsi un plingu jil'Os. Z-doari 15 loclu-ti, z-doari vatra parinteasca, z-dor oAmitil'i attil'. Nk'isI

si z-ducA acasA.

Calea aflA na l'undarA te o-acAtarA ponurli s-featA si nu putea. Nisu ii-feati di inimil si-1' lisurd fitarea, ac§1 cum steà 20 el di la eapi. L'undarea stAtit si-P disi atumtea : Tini te-iii feati§i aestu bun, tini semnul aestu §i cindu va s-h'il tu angusA mari; aprindi-1 §i aclO va me-aflu, s-t-akiit. Ma nclO aflä nA ursa ; cu limba scoasA nafoarA, sideà ningA nA fintinA si nu putea si-s bagA caplu, z-bea., ca era k'etri di nA parti j-de-alantA. Ea vreai creapA di seati. GOnifi scoati 25 cAdula, u umpli §i-1' da z-bea.

Ursa, tutA haraug, scoati si-1' da un seninu, un per, si-1' Tini te-iii featisi bunlu aestu, l'a-1 perlu si cindu va h'il tu anang'i greaul, aprinde-1 §-aelb va me-aflu. 30 Ma nclo deadi di nä lupoa Ai. Tut ac§i s-cu aestA, o-ascAp6

dipri moarti si-1' deadi un per ca semnu, tra s-o-acl'amd tu strim turA.

Cindu akumsi mAratlu koni n-hoarA, l'i se-arupsi inima di

te vicjii: Chsili tuti pondi §-ermi. Canda trial puscra pre- 35 aclts: ni dipit di om si di pravda nu se-avdà. L'-viiii a lui ergu, cA vOmbira va le-adrA tute aesti 164. Akumsi ningA casa-1' ; te-aspAreAi di marea tAteari: ni fiCOri, ni nveasti, www.dacoromanica.ro

PER. N. EAPAHAGI

122

ni cIn tu avlie, Ova, dip OW Ti si cutrimburh cdmea§a di pri tini. Sicjii, qicja pri 001'5. 8i s-mintul ea virä oara cu oara: sã se-alina analtu n-easd i s-nu intra dip. Feati inima 8-intra, 6 ca di frico§l'i el nu earh. No-apuca s-alina scara §i na-t-u vemnbira n-fata-11 S-nis se-asparb, ma 8-nisä li ginusl vasili, cindu-1 vlijui, ca 8tea te pati" la eapi. De-ateh mutrl s-lo-andiipHat cu aplAn s-lu mica, cum mica 8-hoara tutd. Ea dintil' il' tineà tu tilhr. Si z-clucä si-1' l'a, l'-earà frica s-nu fuga, 10 tr-atea-1' cjisi : Na tapsia esta i furculita 8i s-te-agoti pind s-N'Tin mini,

ea mi ducu-n War, s-adhr %Ivà micari, s-micdm. Cit Mal nisd §i na-1 Iu-ti ini un 8oaric §i-1'

:

Te stai, lal marate, te stai? Ateh dusi sa.-81 l'a dintill 158i z-Irrina s-ti facd nä mi§eatura. Am te s-fac, gri gbnili ?

Umple-ti zmeana di 6inu8i, es1 prit buharb, spInclurd zmeana ado i tini l'a41 perlu de-aoh. Ac81 feat.' fi6or1u i oaric1u zdring ! incoa, zdring ! inclO 20 pri tapsie, ma tut asunh, tra s-nu aduk'asca vOmbira, cä Uorlu

li call din casd. Turnindalul vOmbira to z-veadd : 8ohriclu cum arsareh pri tapsie. Caftd fi6Or tu duldle, caftd pritu tuti partili, Uorlu l'-alásd sindtati. Mutrea§ti tu buharè, veadi zmèanili. El easti 25 cmiii, gri nisa i sirgl'i, c-arapsa, cu imgl'ili s-lo-arupà. G'inima, nd arupeari 8i 6inu8a tutd l'-si dusi ntr-ocri. Pati 8-viclii pina si-1' SinS videala 8i fuga ca zurla dipu nis. Torlu, torlu lo-agumsi. FiZorlu, earl vhjU, ea va-1 acata, te s-facd ? Earà aclO noatla plula Se-angirlima, agoña-agoila pri un di nisi. 30 Atumtea vOmbira acata cu dintil' sa.-1 surpd pluplu ate!. Fidorlu, cit loa s-cada pluplu aestu 8i se-arch pre-alantu. VOm-

bira 8-aestu plup II surpd cu dintil'. Surpa un, surpd doi, aproapi s-l'i surpd tutl. Avea ngl'itat/ fidorlu di fried.

35 - Bobo! maratlu-Iii, zg'ill el, va mi k'ara cataua di vOmbird.

Di na oara l'-ascdpira tu minti di sehmnili dati di l'undara, ursa i lupoañe. Ascapirä nä oard cu minearlu, le-apreasi treili seamne i ea-le zldleli lu-81 i.in tu na fuga cu limba www.dacoromanica.ro

VtIMBIR A.

123

scoash. Cit li vidii el, 11' viiii inima tu loc si-1' Ott, eh anliiacid

diznbii, d-l'u earà ping tora mortu s-ningrupAt. Si! IA fati tits nA oard, fAsi-fAs1 s-u scuteti vbmbira! Ahrt vrea eali si earl se-auriiirA, s-u difiicA de N'Tie.

Tinetl-u, gri gonill di pri plup, te z-dipuneh, tineti-u, 5 ca vol s-u ntreb Ova.. Aestu u ntriba, lu-1 suntu parintil, fratl'i, lumea, pravcjIli, nA duilaud ntreagh ? L'-micAl, gri vömbira! Si ! li fati ninga nA oar& a zlàlelor si u scbasirh fAsi- 10 fasi, di no-armasi Ova di nisA. Ado Itt sideh pri cuturlu di plup tAl'At mAratlu di ficbr, plinclea, cu lAcrifili ca pruna, moartea pafintilor fi;ii pArigurie no-aveh. Cum §-aundeA cututlu cu seillu ali vbmbirà, cAcjii

rid kricuth di sett pri cutur si te s-ta veadA oda'? pluplu 15 di nh cali si-s vini la loc ! Bre! clIsi nis, te va h'ibA s-aestá ? Lo seillu a vombirArei s-acata s-aungh si plukl'i ananti §-ananti j-vIiiirh la loc. Aumsi hoara, aniiard lumea tuth, pArintil', fratri-l!, soea, tutiputa, tuti viiiirà la loc, cum eara 20 ma naintea. E ! lA dile atumtea gonile a parIntilor nu v-aspunehm lo, &A vOmbira nd k'are, vol nu pistipseAt si nu vrut s-mealashtl s-u ditlIc ninga dit leagin. Viclat te-adra ? S-aveti 25 hartA a zlAk lor, cA 'fish vrea vAsilipseasch aoati ! De, h ilu grira §-parintil', car se-astipta 1-aestA ? Ma z-binecji tini te ne-ascAphs1 §i s-al bimili a loclut Parintir l'-dddeh urAri cu saclu a fi6orlui, fi6orlu a zlAlelor zlák li nIpb1 a gonilul, te le-ascaph bana, cA tut si ca ncA6h, -earl di carl se-ascaph di urArI. Carl vicjilf acsiti, ch nu li vrea 30 ni un, ni alantu : stati ! là grescu, mach vird nu li va, dati-li

ncoa ! AMA le-arap s-fac nAparti. A oh s-me-acata, aclO s-me-

acata, me-avinarA-avinarA, pind agumsu ningA un arid. Ma yid-ill, cAL vrea me-acata, le aritc tu ariu u-15. clic: Maca-1 acsiti luguria, loatl si vol, §-Vail §-lo. Si armh- 35 sill tuti cu gura cAscatA. Nisi s-turnard acash-lA si io-ni viim aoh z-vA aspim avohuA pArAmiOlu aestu s-tora se-aspund §-altu. (Spus de teta-mea tat Ghiti Papahagi, Avela, Epir 1886.)

www.dacoromanica.ro

124

PER. N. PAPAHAGI

45. Om lu Mx% cAsmeti.

Era, te nu s-era. $-era nd oard un om färA casmeti. Iti acAtà s-adard. tut anapuda 1'40. Pri amhlamd z-bAga mina, k'atrA-1' si fdteh; 6 ahintu tersen6 Pi si dutea. i earl s-intrèg' trd fumed's, aye& citA z-ditt, ca nu stea cum s-u scoatd n-cap cu urfatia. NA dud te mindui nis ? More, D'ind andu val bin6d To cii ftoh'a n-casd ? Va mi duo aflu cAsmetea. Gri a mul'arisaT, sd-1! bagd nA carveal'e tu tastru i o-adunA sd-s1 afld. cAsmetea.

Citi-1' feati mul'ari-sa s-lu mnà, sd sta a cask el earl vaT mutreased di fumeal'i, tiva nis! Nu s-feati si-1' si toarnA caplu U ugh tu greaila, ca gumarlu pri punti: va mi due i va. mi due.. 15 Du-te, 1 i-disi s-mul'ari-sa, fl cumu-tl tal'e caplu! Dupu te z-dusi, citu z-dusi, astal 6 calea un om. Oard bund!

unlu, bund se-ai, alantu : Nu ti ntreb, disi omlu färA casmeti, tii tini citeá fu l'ai pini casmetli a oamhilor ? 20 - Cum s-nu tiü, cristine, ed de aclO \Tin. $i aestu l'-aspusi loclu, iu s-afla. AcI6 lu dusi fuearalu-si, na, da ocl'i di doaild cAsm6t1; el

tu oarA ii cunusca : una eara a frati-sul s-anantd a lui. Ateà a frati-sui era multu luerätoañi. Tutd cjua nu o-aeAta. 25 loclu di lucru. Noaptea si scula. nidath soarli si lucrh, luera, ki si frindea mIñli. Casa l'ei eara nA pAlati ntreaga i te nuavea nauntru ? Di tuti. Ti k'irdeaT nauntru to-avutami. Ananta, a lui, eara una linAvoasA s-und agru-ciimbana, ed no-aveh soata. pua tutA stdteà arucutitd cu curlu citrd soari,. So teasa ea virnä pal'il-dosa. Casa l'ei era na cAsica cAlivuded (cAlivusca.), fArd kamuri, fArä usi, ed earna dicjiraf de-arcoari Di-l' acamatd si scoati oelin

Aestu cum u viçlü, l'-u intrd pri zvereA cu 6umaga si-1' zeilea : 35 Aoà staT, cataila si mbogra, arucutitA cu curlu la soari, cindu ania fit mor fi6or1'i di foami acasd? www.dacoromanica.ro

WHAT FARA CASMETI.

125

dipriung., arsAri lingsoasa trei pAlld n-sus di dor, te u dureA. Tora s-ti ved pri lucru, fati nis, ca di nu, ti psusescu di scop trd semnu ! Cdsmetea, cu tut-aestA, di leani, l'-angrica z-di§cridg. pind 6 $i c16-1', c15.-1',

2-greascg.

Cara s-u umfld nis cit a umflA si nu puta s-o-aducä n-cali, s-toarn g. casmetea frati-sui 0-1' diti: Vrei, om bun, diii bacji mintea cu nisA ! 10 si-1' fgt.,

cit s-u bati, din cot IV sun tuti !

10

6arelu ? ntribg. aestu. Oarelu maul la Dumnicjdu poti si-1 afli. La nis du-ti siA da virà minti, ca di la cgsmetea ta k'irduti le-al tuti, 10 s-fati. Ac§i-i cruitg. nisà. L'-deadi miincjili §-nis atumtea si s-lo dipu mintea te-1' deadi 10 cgsmetea frati-sui. $-lo calea di gusi si imng-imng., p-agaleagalea, agumsi la Dumnidn. Cum §-intrà nauntru, cg.-1' iiineg.

arsini. 5-10 inima n-dinti tu soni §i trapsi ndreptu la Dumnidgil §-iu s-easä, s-easg. ! Te pin-aoh, lu ntribA Dumnicjaii? 20 Te s-h'ibA, Doamne? acsi. §-acst, va-ili moard fumeal'a

di foami trA semnu, cu cgsmetea te-iii deadisi. $i ea, villa pin aog s-ti pAlgarsescu, s-fati cum s-fati s-ni-u l'ai dipri zvercA,

si-ni dai nà cgsmeti ca lumea. Om bun, gri Dumnicjau, nu st'i tini, cä te-i scriatA, 25 scriatg. armine ? AestA nu sd ndreacji, ma cà vinisi pin aoà,

s-nu ti torni Mil lucru, ea te pot siä fac: va sig pitrèc un fi6Or si va-1 fac cu cAsmeti bung., te s-caftl, s-amintà tu oarA AestA pot sig. fac ! Omlu Mil cAsmeti s-teasi, MO mina DumnicjAlui si hAribs 30

o-adunä coada citrA acasg. $i z-vedt tini tora ? Cit apirl §i IA se-aflA un B6br trä semnu ! albu §-musht ca soari. Fi6orlu, clua te s-aflA, armasi acasd, ma dua lantg.: tatg, tatA! cjisi el,

bagg.-fn nä cumAt di pini tu tastru, cä va-ilt fug! Cum vat fucjt, h il'u, not clitehm cindu s-ti vidbm, s-ti 35

hArsim §-tini, nivinità, vrei §i s-fucji ?

Va-nt fug, tatd, cd nu mi ncapi loclu aoà. BAgà atumtea mg-sa s-plingA, sA z-deApirä si s-lu palAcarwww.dacoromanica.ro

126

PER. N. PAPALIAGI

cà pin tu soni s-§utd mintea fidorlul §-armasi acasd. Di atumtea omlu fArd clismeti avir di tuti 0 lapti di pull'ii s-cdfthi la nis §-lapti di pull'il aflhl. -ac§i-I cu omlu : cum si-1' h'ibd scriatd1 seased : §ecli, bune ! §0.1, slabe !

5

(Spus de mama.-mea, Avela, Epir.)

46. H'inu de-amira. Era, te null era. Era nd oard un amid.. Aveh di Muffle tuti ; ma, s-fati om

Mil dor ? Ca tutd lumea aveh §-nis nd penurd tu inimd : 10 no-a yea cari s-hArseascd. 're u vol, cliteh el, avearea 0 amirdril'a, macd no-am

fumeare s-u nk'irdaseascA §i si-ni poartd numa dupd moarti. Vecli, eh amiralu no-aveh fiCori, trd aestd-r plinclek lnima la Ma te-adrd, te no-adrd, lacurlu a lui, ca pin tu soni aminta 15 §-nis un puil'u di fi6Or, di ti-erh, sd stai sa-1 mutre§ti 0 s-nu ti saturi di nis, ahintu mu§ht era. Z-vecji apoea ziafèti §-lucri prit amirdril'a ntreagh, di ditehl, cd no-ati bititd. A treia-z, cindu virlird mIrili si-1' bagl mira, eali acdtard

sã si mai und co-alantd, cindu vini luguria la citi aril: si-1' 20 da ! Nica (Psi s-lo-alasa z-binead6 pinä s-alg'ascd, ch. unu §-tut i la pärinti. Atea di mesi, nolgicana, ctisi, s-moard tu noailli cjili tra s-nu-1 piingd cu foc lumea ; atea ma marea u tal'è: S-rnoara tu unsprVring'itl'i de-aril, cindu-I bana ca ma du2o rutd §-cama dultr, plimtu di lumea tufa. Nolgicana tut cama bund di marea, cd disi can, s-moard tu now:ill dili. De alih a ca z-doari §-fliclu cindu k'ari, ma nli ea gonili. De aestd nisi nu puteh sd si ndreaga tu ani. De-aoh ncd306area lor. Una it a mea va s-facd , alantä .a mea va s-facd ; marea, cum tineh fohrtica tu mind cri§t! 11' fati a h'irlui §i armasi z-bineacjd h il'lu de amird ma0 iiing'iti alit Amiralu avigl'a ascumfi§alui s-avdd cdsmetea fidorlui §i avcji scriata nfdrmdcoasä te-1' bAgard m1rili ! Nis z-bAgA sh. 3o se-alumtd cu tut aestd tra sill ascapd ifloara. Te-adrä ? Alt& www.dacoromanica.ro

FICORLIF MORTIT TII VINGITi ANI.

na pdlati tuta di

l'rilie.

127

La poarta bäga avightbri, s-no-alasá

s-intrd niti paul nauntru. Ae§ti avigra dua §-noaptea niminati

di la poartd videm, pr-lu va s-intrd ponda di moarti, tra s-loand ?

Aproapea se-ascapd fi6orlu.

tii agumsi cit se-alasd unsprd- 6

l'ring'itl'i §i s-calcd tu dosprd4ring'iti, cindu na, iu-1' pitreati tatd-

su nA clnestrd co-elk ca totna. Fi6or1u, hdribs §-nis, Ca ascapd di moarti, i4ti s-mica atiali. Iu s-u scoatä draclu, to-arapune nä nipirticu§e adunatd culca§. Aestä-1 mi§cd di budd. Tu oard

aurld abnile di dor cu boati: aguter, aguter, mi mIcä ni- to prrtica ! mor-mor ! pinä z-ducd z-da tu §tiri a tatd-sui, el §i-1

deadi suflitlu mdratlu di tinir ! Plimsi tatd-su, zg'ill, di vrea glareasca di dureari, ma ninga nä card h'il'lu nu s-turnd dit lumea nantd, nu s-turnd.! De-atea, nu poati s-h ibä al'umtrea di cum l'-easti bAgata 15 a omlui a trea-zd di miri. Ateali §-tuti, îñï ful §i io aclo. *i ncalicki pri un cal cu qaufi

vinu z-v-aspiin un pardmIO a voaua! (Spus de tal Cealera Stamula, Ayala, Epir.)

47. FiCorlu mortu tu vingiT anT.

20

Eara, te null eara. Cari no-aminta nd märatd, ua tutd te fdtea ? aldga pri la biserti, pri la moa§i, pri iu avda cd vird cunoa§ti di litcirli mul'ire§ti, ca, nacd-nacd amintd §-ea vird nictit, s-nu alba 25

penurà tu inima, cindu veadi, cum nivistiti de-aeri, de-aoaltan, cu fidOri im bratd §-ea Mita cu minl i goali. Tu marclini, cum adrd, cum feati, c-armasi greaud §i tu noaul! me§t l'i se-afld un Ale, gros ca birbicu§lu. Di marea vreari te-1' avea muma, baga s-priveagl'i noaptea 30 tutá a trea-z, s avdd, te sciiturd va-1' bagd mirili. Oara ñaddnoapti, na Iii i l'rin train miri, cu furca m-brin §i cu fuslu tu mind, si 1' toarcd cdsmetea. Mira tea marea-1' turteà gros multu §-tut g'ineat,6-1' cinta, cä unu-t la parinti. 35 H irlu torsu di marea maul tu 1AdtiJi i tu mu§utetli a www.dacoromanica.ro

128

PER. N. PAPAHAGI

loclui 11 mul'a atea di mesi si tut buni ma-1' dna si ma-I' ura.

Cindu vita Itcurlu la idea, scoasi foartica din brin, crist! il' fati a h'irlui si-1' baga : G'ineata s-aT, bhnili a loclui s-le-aT, ma bang ma nsus 5 di l'ring'itl anT s-no-al si broaticlu sig h'ilad itia.

Mg-sa We tu cornu te puth s-arupä din gura milä .

l'eT pinging. pilili tritea si fi6or1u cristea. ; s-feati di un an

s-feati di dot cindu infra tu train ant, nis Wtâ z-cluca la scul'b, sã nveata carti. Te nvitari, va-1' 441 ? foc s-apg l'i si 10 dutea gura. Agumsi tu noaul' ani si stibd sapti-ciatl si-doatig di limbi. Numa lui se-avcirping la vgsil'elu s-aestu-110 la palati,

si-1' h'ibd mina ndreaptd. Fi6orlu, ca &Or mintibs s-adusi s-rnd;sa aclb. Agalea-galea tricurá min, di-0 pgrea c-abri fu. Fidorlu cglcg. 15 tu l'ring'itil' ant si astipta s-l'a di unsprg-15-ing'itl, s-treacd

mardinea lae, te-1' bgga mira, si sg si nsoarg cu h'il'a amiralui, cd multu lo-avea tu vreari aestd. Mg-sa di ninga nis anlu aestu nu z-bgth si tut il' cjitea, O. se-aveagl' di broatic, ca l'-eara jali, s-nu s-faca grallu, a mirdrei. Avea armasg masT nä dug, ca fi6or1u s-alasg -iing'itl'i, s-in 20

tra tu un-sprg4ing'itl'i de ant E! minduea nisi, muma cu fi6brlu, va h'ibg., ca ketri mica mira 1 si. s-harsea don Ultra mirindi oat* te-VI l'rini a fióbrlul? s-facg nä priimnari ping sun hoard. Aclb tundea 25 un 6elnic (Ali. El, vrea sä stibã di tuti, s-apruk% z-veadd

cum tundu oamirin si vru s-tundg s-nis nà oaie tra hazi. Picurarl'i II' deadird foartica si l'-adasirg nä oale. Aclb lu tundea basca di oae, rtu basca s-h'ibg ascumtu un broatic. Brohticlu cirtlt di foartica, arsgrl di nä oarg; 30 Uorlu se-asparti si. tu aspgreari, cari-sti cum feati cu foartica, cg si scoasi ocl'ul s-cgclii mortu, tra sä sfacd cjica miral'ei. Plimsi boiu-muma, cindu l'-adtsirg hgbärl'i, z-dipirg, ma din cot tuti: FidOrlu dusi s-dusi trg tot-na, c-acs1-1' fu s-h'ibg. (Spus de Luqia al Manak`a, Avela, Epir.)

www.dacoromanica.ro

IVILIJ DE-AMIRX I SCRIATA Liii

129

48. H irilu de-amira 8i scriata lul. Era und oard Un amird. Amirdlu amintá un nat. Natlu era Uhl% Cindu vinird mlrile sä-1' bagil ctreea seard , una cPse: Z-bineaclii yen §i primAveri noaAA-clatl

5

i trel !

A doaua ni lo, ni Msg. : Niti verl, nii primavarI noailà-dati i trel, ma

ile noaua di la mine s-aibil !

10

Cama nica, s-li mbund marli surdri, grl : .Di la una va s-las, di la lima va s-l'aii §i unsprAiiing'itl

va-1' dau !

Armase pi zborlu a Alcdl'et z-bineacja. masi. 21 de-aril. E11.5 cristea dipriund cu dua s-cu anlu. Agumse di i:ring'iti añ B.6orlu,

s-feate gone trd nsurare i md-sa s-tatd-su ii isusird cu nd feata de-amird, cum ld cdclea si cum l'-adutea arada. Niti nu si niisà el', te-Y asteaptd, cà d-Tu sd stibd ? Tamain fidorlu cdlcd. tu 21 alit si nk'isirA cu discdrYi s-l'a nveasta 20

DupA te s-feate numta, u bagard nveasta n-calar, s-o-aduca. .acasd la gonile. Lipseà s-treac a. prit un aria; apa lui nu era ni multd, ni araüä, s-tragd ; ma multu dura arsulu. G'ine ma, trea s-facd grailu au mirA, tuti." tricurd si nu palird Ova, masi cindu fu s-treacd tnuIe, ii si nk'idicd call]. 25 §i brum ! s-nica to-aria. Pand z-greasca lãitlu i corbul agutor, agutOr, cä mi nec! s-nicd i z-duse.

Si erai acIO, si veal' apoea zg'leute, dipirdri i plingute. PitCh: Te s-fati aoa! S-erai di virà parte s-avcli märata 30 di niveastd nao, cum p1ll-1.0a i cum z-dirina di jale, ca. sk'atrd, te-1 k'atrd s-erai si tot vrea s-te-arupd Oa! Ea ldita s-arupeà perli din cap si striga. si-s batea palmile, ca laea Ii lae ; ea vrea ma g'ine s-moard dipri-cd z-baneadd Mr/ durutlu. a Pet N-cot era ti ndsd toate pärigurale. 35 Papahagi,

Basme aromane

www.dacoromanica.ro

9

130

PER. N. PAPAHAGI

Mira tea laea, earl avdi' Ails ti s-fatea aoa, l'i si mun inima di marea jale ali niveastd. Carl il' si murk inima s-nu-1' avdá boatea ma multu, al I dim), si-1' dafi ningä date aril!, 6 Troard titnirlu al-Mb 0 di ng cale, d-l'u era ohmiAl'i ca di pri mortu, acgtarä eard si goaca 0 s-ansarä. Cindu mira l'-adapse min, niveasta lo-avdi' §i ta s-nu poatd moartea s-10-af15, §-adra na palate di game, iu s-nu poatd s-pitrundA värnu. Cu tutd aestä, cä fu scriatä s-moard, cindu l'-adizsird s10 mAncg, tu aul era ascumtu lin §arpe. Aestu-1 murd di man5, si nfArmAcA §i murl märat1u-0!

$i a0, frate, s-nu mintue§ti, ca di-se va s-h'ii amirA, va s-poti a scak' di moarte, cindu z-bitisea§te h'irlu! Scriata 15 tbtung s-fate. (Spus de Mia Adam, Vlaho-Clisura, Macedonia.)

49. Curcubeta. Eara nä oara, te nu §-eara. NA oarA §-nä zdmani, cindu imna Dumnidati pri padi. eara

na mul'ari c-un barbat, te no-aminta 0 call no-aminta, dua 20 tutii cu cubetA

dd-n5, Doamne, §-a noaua un fidOr §-las h'ibá curin gut* ca tu mardini 15 pitrica Dumniddii nd cur-

cubeta, s-nu-1' mica urècl'ili dua tutd:

Curcubetä vreti, na-va

curcubetd !

A lor le-amparii g'ini. Ei' §-o-avea, cd te ail ni§l, no-ari 25 hiti amiralu. Haraila lor 1 Fi6orlu, dud cu dud cri§tea. S-feati ca di l'ing'iti ant SA-1 videai in cali, arislu nu s-tineal, ahtari om §-eara. A lui il'

bapra numa Curcubeta. NA cjuâ amiralu dit at61 loc u feati sarbatoari mari, cari-§ti 30 tra te : BoOr l'i se-aflä, numtd feati, z-va ari'd, nu §titi ? Nis adrà §-measa mari §i bAgl zbor z-Iiind tutd lumea, earl nu s-tini a mari, s-mica, z-bea cu cgOula scoas6 ! earl nu vrea z-duca la measa amiralui? Dusira tuti, vru z-ducd §i Curcubeta! Mumä, mum5, va mi duc §4o la measa amirAlui ? 35 www.dacoromanica.ro

CIIRCUBETA.

131

Cum s-ti duti, Win, cà tini h'il curcubetä ? Nu! va fiergu §i va fiergu ! Las h'iii. curcubetä. 0 acdtd Curcubeta tu greaua, te si-1' cjicd §-md-sa s-nu-1 pArdpuniseascd : du-ti! l'-clisi.

Ctipätd ! dapátd ! Curcubeta, arucutindalui-arucutindalui a- 5 gumsi la pMati. Lumi multd end z-cjiti aclO, ca. merlu searcAl, m-padi nu cdcled. Si s-pincjed un de-alantu, cari di carl s-intrd ma troard. Mdratlu di Curcubetä strigh cit lu ncdpeà gura, si-1' facd cali §-a lul §i s-mutreascd s-nu-1 'calcd, cd §i 10 el i om ! §i tut si nh'ideh printrd 6oarli a liimil'el. Cari-§ti cum feati un cri§tin aclO §1-1 cAlcd. pri 6or. E! di§cl'ide-ti ocrir, zgh'ill Curcubetd, §i mutred lu calti, cd-III k'isa.§l dorlu!

S-carI td-1 k'ishi, cari ti bagd z--iiiil aod, di nu-ti §ecji acasd-ti, om simnat! gri aestu. 15 Grea aestu, grea Curcubeta, di zbor-zbor s-an6upard §i pincji un, pincji anantu, zg'ilea un, aurld anantu, mintird tutd adunarea. Bre ! cari e-aclO, di si ncadi, gri amirdlu? Carl s-h'ibd, il' clisird, un om cu semnu, cu numa Cur- 20 cubeta.

Cindu lu scodsird ntrd amirdlu, te s-veadd aestu ? semnu mari! s-fdted. crutea di dudie. Feata amirdlul, citu-1 vicjii, nu putt. si-§ %Ind arislu §i-1' q.isi trd. §upèr, trd. pezd : Curclibeta-beta,

Curcubeta h'arta, Linte amisticatd, Pini di sicara, Buna tra tu oala.

Curcubeta ne lo, ne aldsä, ma l'-u tdcini :

25

30

Cur cubeta mea,

Tu pintica ta! S-alach si s-mi caftI, -fara d-Io, oara s-no-aravcli!

Ahit, §-feata amirdlui armasi greaud dit minuta tea di grailu 3o

al Curcubetd, ma di frica tatd-sui, zbor nu scoasi. Cu tutaestd, cari s-umplurd cp. mi §i-1' si feati pintica pin di gurd, ascundl-u, cari potl ! Nvita §-amirdlu §i cindu avcji ar§inea www.dacoromanica.ro

132

6

PER. N. PAPAHAGI

estA tu casa lui, h'arili s-mica-r -6nea. Cindu aM, cA-1 greaila di CurcubetA, 11' iinea s-u vatama cu pinea n-gurA. GurA feata, cA nu dusi cu Curcubeta, tiva! cari u pistipsea. Te e-facA, te s-nu facA, lo-aduti CurcubetA acaso. la nis §i de-adim cu h'iri-sa r-acatA di-r baga tu nA cinestrA §-1A

da cale t-un arI, lu s-l'i scoatA arIülu. Feata, laea, nu-r si mica, cindu minduea to era ea la tatA-su si cum agumsi tora z-bineacjA c-un CurcubetA, di cari. nisA §-arida. tot-na. Di doatiA ori vru sA s-neacA to-arii.I dadim cu natlu, ma di doatiA 10 ori u trapsi Curcubeth si-lf disi : Nu t-u mica inima, feata, cA Dumniddil stie te adarl ! CitrA di searA cinestra se-acAtâ di un slein si ni§i isirA tu

kids, lu nii puff(' nu bAtea. Curcubeta, cari i§i páscü ocl ir pri divarliga i vhjti, cd ne 1 5 dipit di om nu z-veadi, §-alipidA coaja di CurcubetA naparti

si te s-ta veadA ocrir ? Aleptul alèptilor si gOnili a gorilor,

pis eara.: Di la cap pin la 6oari eara-1 angl'igat masi tu hrisAh' si ni1iA nis cama di soari. Feata, ma-1 vida, §-k'ira mintea-r pri musuteata lui! di 20 harao mari, bucja r-aridea. i stranili nu u napea. Trapsi un semnu Curcubeta, cjisi doaila zboari i freacA-ti ocrir, z-vecji si s-nu pistipsesti: nA 'Wad ntrA tini masI deamalamii si l'ramandi. Ma nclo, tuti iticrili dit pAlati eara cu 25

gurA. Tra z-bagA s-micA pini cjiteh na oard : bagA-tb measA ! j measa se-astirneà cu soe-soe di micAri. Vrea sA ncridA usa, il' cjitea: ncridi-te use! i si ncridea. di singurA.

$-acsI, cu tuti lacrili din casA, ma bunA banA te-si tritea, nu s-ftitea. ! Bina ca tu gArdina-1 Dumnicja.u. Amirdlu, dupA te 1 -aguni din cas6 si tricurA niscinti arii §i 30 niscinti mesi, di-r trica foclu, acAtA s-r-amparA arAll di te feati si nu-1 acAtà somnul di multa cripari. NA cjuA. j-bAgA nA cumata di pini tu tastru, si ncAltd g'inimusat na pAreacri di tAruh' si ! dipu featA, s-o-af1A, va moartA, va Inc ! 35 L'-u cArtini ariiilu nglos si alagA, alaga mAratlu §-mutreà di nA parte si de-alantg, nacA-1' da di virA semnu, tiva !

L i si Ora, cA nu vrea-1 doarA ahrt, earl si stea, te soni avti musata-F h'il'e. Treti vAl uri, treti oahte, akumse tu na irñie. Aclb tu irnie www.dacoromanica.ro

CIIRCUBETA.

133

to z-veada ? nä 'Wad te scintil a .di amalama si l'ramandi. A lui il' gurlida matili di foami. Si z-ducd, s-nu z-duca, s-treaca

seara la palatea tea, ca vira oara cu oara s-mindul. Al s-mi duc, disi, cä nu va mi s-coata nafoara tra na seara. AclO ia dusi s-asun d. la poarta, lu ntriba poarta: 5 te dal acsI ? Nu stii, ca doari ? Tini gura no-al Are ! sa ntreg'? El armasi Ca k irutlu, cindu avdic ca poarta Mb zburasti: Mari lucru s-aestu!. mintui nis. Apoea ntribá : CalitOr om vretI s-apira nä noapti aoà, câ ntunica tu 10 frills si no-ad iu z-doarma ? SA ntreb, disi poarta. Di lucru-lucru, poarta ntribà scara, scara patlu, patlu ma nclo, la apindisi doamnd-sa bor. Asstd. disi : Las Iiina cristinlu al Dumnidail, ca deadi Dumniddii, 15 nu mas1 tra un, ma tra na Iiil'e. Una intrata amirälu n-casa si-1 vidii feata, di na oara-1 cunoscii, cu tut ausatic1u si perlu albu te-1' alg'i di criparea li featd. Ea s-feati, cà nu sti, earl easti. El, neca-1' tricii mintea 20 Tuvasuva, c-atea s-h'iba feata lui. Cindo lo s-intra tu uda, ru sa z-discqlta, ca-1' era arsini, cum s-calca m-padi, ma h il'i-sa no-alasd si-l! dish Treti, cristine, acsi cum h'iT, te-ff lipseasti s-li scoti ta-

ruh'Ii tine om ails; nu-ti agundi, ca h II curmat di cali, ma 25 vrei s-ti pidipsesti ninga ? Nis mind gura si nu stea te z-dicd, ahinta arsini-1' l'rinea. Mutrita te-1' fehtira aclO, nu se-aspune. El s-o-avea, ca va-1 traga tu vira udidii vecl'u, si-1 baga s-micti. cu huzmik'arl i §s-ata aclO il trapsira tu cama musatlu udd. Amirdlu, s-nu §-era cu buda cripata s-cu pènura tu inima, 30

mas el sti, te k'efi vrea s-faca. Aoa paraais curat eara. Na-lsi Curcubeta N'Tini di 1-avinari cu h'il'-su.BAgartt measa

oaspildi ; ma te dic io, bagara measa, ca measa se-astirnii sIngura ; singuri viiiira micarli pri measa, singuri lingurli, singuri tuti. 35 Trei dili plini l'-u disi amiralu aoa cu tuti bunetli di sti loc. Masi: unA-1 cirtea, cindu l'-adutea aminti h'il'i-sa, cd. te sta

cirtit ? te ad ? te lo-adusi calea ?

El zbor nu scutea din gura si mutrea cum di cum s-u www.dacoromanica.ro

134

PER. N. PAPAHAGI

k'a.rd cuvenda aestä, ahintu greü II' l'rinea a mdratlui di tatd. Viñi oara s-fugd. Feata-1' bäga s-mica, cd vrea tragd cali §i s-mutd measa. Feata pu§pura a uneI furculitä s-inträ tu 6oAric1u a tatd-sui. Nu va died, cd furculita si nh'ipsi und5

§-und.

Cindu vru s-fugä prit poartd nafoara, aestä lu ncl'isi kumitati di nafoard, kumitati di nauntru §i-1' dIsi : Scoati, te fura§1 §-apoea s-fudI!

More, cd nu furaf tivA, io nu h'iti om trd. furtu. Ba, cd fura§1! usn Furculita, de-aclb Yu eara tu 6oaric, gri: Tu doaric me-ari ! Ac§1, oaspe ! 11' Le Curcubetd cu tal Curcubetä, cd,

dupd te te-a§tiptdm cu tuti biinili, s-tà ncarti süflitlu trd nd 15 furculitd ?

Gurá nis lailu, cd nu u furà, c5 und, cà altd, ma feata-1' cama multu, nu vrea s-lo-avdd. Tu soni-1' disi : V&A tatd, cä -tini ti kuri, cd nu o-ai adratd mu§uteata estä? tut ac§1 mi gurAm §i sprikuram §-lb, cd nu mi du§ cu 20 Curcubetà, ma tini nu mi pistipsen Avarndalul amirdlu, ca ea-1' grea§ti tatd, 11' Wfà l'irtari, trd te-adra nis, cd ma§1 el §tie cIti trapsi §i citi off 11' pArit Brat. Apoea là mbdira und citi und tuti din cap pind n-coadd. 25 SO spun §-To tora, tatd. Na! aestu easti bdrbat-int Curcubeta di carI n-arldehm noi! Z-ba§ara un co-alantu n1§1 aclb §-apoea §-lo paplu nipotlu m-bratd, 1-1346 §i nu-1 säturd di kncari. Apoea aditsird mama featil'el §-parintir al Curcubetä acloti 30 §i dipusi amirdlu dipri scamnu §i bàgà Curcubetd, z-dumneascd.

Aclb eardm §i v-adt§ citi nd pdreacri di straid mu§ati ; la fi6bri: cAuIi, pi§toale, fluèrl ; la feati: mintil', fustal §i di tuti biinili. G'ine-ma, cum trial prit anti, dipusi pondul 35 oi-ti Ii nica tute. (Spus de loan al Barac, Avela, Epir.)

www.dacoromanica.ro

NONILI AVINOTOR

I IVITIATA-LOCLIII.

135

50. Month avinothr gi Mupta-Loclui. Era no veduo tse 5-avea maS un fitSor. Nuso nu vrea, fitSorlu-1' s-l'a kalea tato-sui, s-lu fake avinotor, ko 5-tato-su

avinotOr era. Aesto nu tro alto, ma muma se-asporea s-nu aibo h'illu sonea tatolui. Tato-su murl no dzuo votomat di 5 lamAi, kundu z-dusi s-o-avino Alai muma 1 bogy la araftu. No dzuo kum kusea, ul' fatsi araftul : Lai morate, tini nu h'ii faptu tro kuseari, tini h'ii bun tro tu zunatea tato-tui. Nu ti ntreb, masture, tse zunati avea tato.Au ? 10 Tse mi ntreg' mini, di nu ntreg' mo-ta.

U ntribai, ma nu-A aspuni gri, fitSorlu.

L'a kotlu abstuea Si intro-l'u, si vedz kum ts-aspuni. Fatsi 5-fitSorlu akSi Si l'u intro a mo-sai ko de, s-r-aspuno 15 tse zunati avea tato-su. De, lai h'ilu, tse zunati s-aibo, k-araftu era, l'-dzusi mo-sa mintSuA.

Ori A-aspuh a kalealui, greaSti fitSorlu, i nu ai askopari di mini. Ku mintSuna nu u skots naparti. Atumtsea §-mo-sa-1' dzusi : sumoro era Si-1 bogo la su.- 20 moro.

No dzuo pali, kum lukra, nu Stiu kum trapsi s-umplo un sumar ku pal'i Si 1 -arupsi k alea Si sktitiklu. S-noireasti sumorolu Si-1' ari uno ku tsoklu :

Nu vedz tse adari, ul fatsi, nu-ts l'ai nointi zunatea 25 tato-tui, ma viAiS si-A ti fats sumoro? Tine nu fats tro sumoro!

Nu-A dzuts, tse zunati avea tatoAu? Mi ntreg' io, tse zunati avea tato-tu? Mako vrei s-afli, du ti, di ts-untreabo mo-ta. 30 U ntreb, ma nu-A aspuni. Intro-l'u ku tgoklu aestu, z-vedz kum ts-aspuni. Nu k'ari k'irb fitSorlu, ma l'-u intro pali a mo-sai, ko i l'-aspuni zunatea a tato-sui, i nu askapo.

G Mi ma mo-sa avea fapto 'hued s-nu-1' aspuno iuvaSiuva alih'a Si de-aesto, l'-dzusi tut uno minguno, ko taha 35 tato-su eara korvonar Si lu arugo s-pasko kal'i a korvonarlor. No oaro kum l'-avigl'a kal'i ningo un agru, ka di leani, www.dacoromanica.ro

136

PER. N. PAPARAGI

ka di kurmari, s-teasi, si-1' koako un okru di somnu. Kal'i atumtsea intraro tu agru gi kundu si-z di§thapt9 fitgorlu, na i drogatlu, ii l'-ana, s-ri nkrid9,. Vruro, nu vruro kor-

vonarri, plotiro airimelu tro naumitikarea tse-r featsiro 5 kari a Agrului. Kuti muko lailu fit§or pri zverko, ma§ nus Ai §ti :

Na! g kari vrei dortii §-alto oaro, ul' dzutsea. Nu ti duts s-rai zunatha tato-tui, ma-ts lipseh korvonhr s-ti fat§i, s-no skotsi di ahuntu dirimè ? 10 -- D-iu so g tiU. o, tse zunati avu tat9-fra ? KaH nu Atii, ntreab9-tsi mo-ta. Mu-mea nu va s-fi-aspuno. Intr9 l'-u ku k9pesturlu ft§hr-ft§ur, z-vedz kum ts-aspuni. Morata di mann nu Rea tse minguno s-af19, tra si-1' dzuko. 16 Ma kari nu putea z-greask9 ndreptu, l'-dzusi, ko zunatea tat9-sui eara : Mdearea. Ea ma g'ini vrea so-1 veado kum, gadi akaso for s? lukru, di s-l'a kalea tato-sui, s-pato, tse potsu §-nus.

Fit§orlu, kari ur se-aurh di §ideari, bogh s-ambatur19 kasa-n 20 sus, un g'os i s-trub9, ka fit§Or dizAirdht gi fon lukru, tse

erh. No dzuo, kum gura tu kutrug'omsi, da di ärmatli a tato-sui. Atumt§ea aduki nus tse eara. tato-su. Ku tato vuryirea 0 plungul a moratirei di mumo, nus ii tsimsi gi s-featis avinotOr. Ahut lo-ak9tsh armatli, ko di kutsi amiñ lu astora, 25 l'-dzutseh :

Am ac§1 te-akatso, nu ka ma naintea araftu g-nu 'Wu

tse? Tora ti kunoRi ko h'ii h'iru de-avinothr, di pri prindearea tse-tsi fak hrmatli.

Tu avinari vuro nu l'i stoteh nointi. Iu o-arka. tufek'a, 30 m-padi nu kode5; prit nel u tritseh. No dzuo, kum zburh la no fukurino ku altsu avinotOH, di uno de alt9, r-fatsi un avinotor : 6-a tato-tui, lirtatlu, nu-I' si mulch goalo, ma §-atsua s-nu-ts h'ibo di okru, arkari nu vrei naparti. 36

-

Eee !

susk'iro un altu, ma§ un9 lo-asparsi tato-su,

k-ak16-1 bon ats61 din vali, so z-duko, so z-bato ku lamha tra s-nu s-toarno nopOi. DMnili avinotor, tse pun atumtsea nu §tea, di tse-1 fu moartea tato-sui, kut 9-avdzu aestu, gri: www.dacoromanica.ro

Di0N1LI AVINFOR *I 311JATA-LOCLIff.

137

G'ini adro tato-fru di dusi s-u vht9m9, ma iu-i lamfia tsea ? ko g-io voi s-mi misar ku nuso. Kuti-1' fektsiro, augri avinothri, oaspitsl'i a tato-sui, so-1

toarno, nu s-puta, nu-s puta. Nuskuntso vrea s-riargo deadan ku nus tr-aauthr, ma neko aesto nu u vra nus. Ma 6 vidzuro gi krigtifil'i, ko nu si ndreadzi, lo-alosaro s-fako kum

ul' tali kaplu. Nu trika ne trei dzuli di kum i§1 se-avino lamfra, M-n tuto lumea 1 i se-avdzu numa di dzuneatsa lui, ko z-bota ku

lamfia §i ko u votorno. Kari avdzà de aesto, 'Ural armunea, 10 ko nu-1' yinea s-pistipseask9 iuvaguva. Ahuto numo lo, ko

z-dzutsèai a vurnai, tse d2oni hii, ts-u turna: io Uoni ? d2oni-1 avinotorlu, tse votomo lamfra. D2bni1i avinotör, dupo tse aspusi d2uneatsa aesto, ul' viiii

oara tro nsurari, ma nu afla feato tro nus. Avdzu el di ku 15 figbr, ko tu mArdzinea loklui easti Mu§ata-loklul ku perlu di hrisafi §-ku oklfir atsèl' albagtri, gi ai! s2 z-du4 s-u kafto nveast9.

Imno §-imno, fratile-arleu, ad2undzi t-un lok, iu da di un om, tse dit gapti gireapuri mukà gi nu-s soturà si tut s-muco 20 cofta.

Buno-ts oaro I l'-fatsi &Orlin avinotOr. Gini vifri§ g-oaro-ts buno, ko h iu pri mukari, greaste atsel.

Putsuno muts, s-nu ts h ibo di okl u; io nu am vidzuto ahuto dluneatso di om. 25 Tse h'iu. pri nalgo ats61 tse votomo lamfra ? Am io h'iu atsèl. Mi l'ai §-mini ku tini ? Haidi, l'-dzusi gi s-fehtsiro doi. Aistai ul i dzutsea. : Muko-mullo.

30

Nu trapsiro multo-putsuno kali §i da di un om, tse n-tgireap apres Aideà gi nu si fikoldzà, ma dzidzira dipriunä. D2oni om h'ii, s-nu-ts h ibo di okl'u, fatsi dIanili avinothr. Tse h'iu. io pri niflgo ats61 tse votomo lamfia ?

Io h'iu atsèl. Mi l'ai §-mini ku tini ? Haidi ! gi s-featsiro trei. www.dacoromanica.ro

35

PER N. PAPAHAGI

138

Ai Rill ur dzutsea : Dzidziria, co dzidzira tu k91dura tsea kama marea.

Dupe aesto, kari imnaro, imnaro, dèadiro di un Oirlu, tse s-adiuka ku muntsur, kum te-ad2btsi ku k'itritseali, lo-arka 6 un sus Ai tu agtiptari, ul' dudca uno ku muna, di to-altu bk lu astrodzea. Avin9tor1u A-akots9 urèkl'ili, kuiridu vidzit A-aesto dIuneatso §i bogb so-s Afro:

Tse vidzfig, lai morate, di ti Airi akg, fatsi Alumtomuntso.

Kum nu-i tsiva, s-alumtsu muntsur ka nugi abeali?

10

Nu va dzuko, ko nu-i tsiva, ko sun A-alisu tse au, fapto §-kama mon diunëts. Ts-au avdzut9 urarili di &burn avinotOr tse votomo lamfia? Atsea se-akl'amo dhmeats9. Am lo h'iu atsèl. 15 Nu mi Val A-mini ku tini? Avdzu nu ti l'au? i s-featsi patru ku Alumto-muntso. Imno §i zbura, kalea s-arukutea. i se-aduna, A-adr2amsire la un aruu. Aoatsi nu§ti morati di furnicil s-piaipsea s-tre-

ako didindi g nu putea, k9 ma mültili s nika. Avinotorlu 20 tag. no veargo 1ung9, Ai u tindi deasupra ruului. Acsi furnidzli puturo s-treako. Kari e-ats61 tse n-adro buneatsa aesto, gri amirealia furnidzlor?

Io h'iu, dzutsi avinotorlu. 25 Dum-rarto-ts oasili a tato tui, gri amiroana §i skoati di-1' da no peano §i-1' dzutsi: Tsuni peana estgi Ai kundu va ti herneasko vire care adIutorlu a nostru, aprindi-u Ai tuto furnikamea, puny s-asMA', aklb va se-aflo. U Fa §-aesto avinotorlu tr9 adatsiri aminti §i-§ tradzi kalea. 30 Dup9 dzuli i siptommi, adzinnsi tu amiroril'a alg'inilor. Tru§

-

atumtsea deadi un fok mari, k9 vrea s-ardo tuti stapurli alg'inilor. AvinotOrlu ku sotsl'i a lui arscrire i lo-asteasiro foklu §-akg askopo miletea alg'inilor. 85 Dum-l'art9-1' oasili a tat9-tui, gri amiroaña, ko di marl armu n-askopaA, i skoasi di-1' deadi no peano §i-1' dzusi: Tsuni peana este §i kufidu va ti horneasko vuro oaro ad2utor1u a nostru, aprindi-u i tuto alg'inamea, puny s-askiik', aklb va se-aflo.

-

www.dacoromanica.ro

DiONILI AVINOTOR I DrItrATA-LOCLUI.

139

Ahut avinotorlu gi-§ trapsi kalea. S-u gkurtom, va dzutsem, ko avinotorlu dupo me§ g-ar1 ad'iumsi tu loklu, iu gidea Mui;ata-loklui gi kum acqumsi, di la un di 1-anantu, aflà iu gadi si dusi s-u kafto nveasto. Ts-afla.-Si d-iu s-l'ai unveasto ku uno §-ku doauo. Atser bogaro so-g arudo ntr-okli-1' gi su-1

5

clzuko :

Feata noastro multso o-au koftato, §-multsu nu s-au turnato; kari-ts da muna akatso-te §-tini. Ko stits, porintsul' ali feato nu vrea s-avdo tro dari s neko a featol'ei nu-1' si fudzea de la porintsu A-tro aesto, nu'S., 10 a kuitsi-s yineà s-lo u kafto, l'-dzutsea, ko l'-u da, ku kovulea, ko tse va-1 dzuko, s-adaro ; di nu, kaplu so-1' lu tal e. G'ini, gri &build avinothr, mi leg kumu z-vretsi, ko io ma g ini mortu voi s-h iu, dikut s-mi tornu foro musata-loklui.

15

-- A ta s-h'ibo feata, kari s-potsi tu trei dzuli s-muts: trei tsireapuri di puni, trei boi untredz §i z-beai trei koldori ku apo. Avinotorlu s-ligo gi nu trikh no dzuo, ko mugkoturo nu armasi. Tse adro nus ? zburu ku Mulco-multo pe askumti- 20 Aalui gi-1 bogo tu loklu a lui, ko tuto noaptea puno dimineatsa m dipino g-punea §-karnea §-apa di kofta h-alto: Avetsi s-alto, k-atsea ne tu moseauo nu-A intro. Porintsul a featiVei se-asporearo di ahuto mucari s-puteari 25 di om, ma tut nu-1' u dehdiro feata si-1' dzusiro :

Ts-u dom, kari s-apiri tu un thireap arsu di sapti ori. Avinotorlu tut ka manaintea, bogo Dzidziruslu, tse neko so

si Akoldzasko nu putek nu so s-ardo, kum s-aAtipth atsel . Ku tut aesto, tot nu l'-u dehdiro feata, ma-1' dzusiro, k-atumtsea va s-aibo nori tro Mu§ata-loklui, kundu va se-adaro 30 padea ohtu §-ohtul padi. Avinotorlu dimundo al Alumto-muntso gi puno s-ti gutsi, mimtili se-adro padi gi padea munti. Tuto lumea de-aklb Aglaso di friko, kundu vidzii uno k-aesto ; vidzii k-aoa nu-i giko M ko nu si skoati ku mintgi1A. A porintsulor nu lo si 35

dodea feata ku vuro trop Ai mutrea kum di kum s-fako, 8-1 -aflo no akotsotura, tra s-nu l'u da. 1J11 dzusiro nupoi: A ta s-h'ibo, kari s-pots s-kuri merlu di grunlu tut kut www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPAHAGI

140

se-aflo tu-amborli anoastri amiroregti, ko, me-agurgli se-aspun:

porintsuP ali feato eara amirhtsi. Avin9torlu apreasi peana furnidzlor §i. kari s-aurfil furnikamea tato, pun9, s-kreapo dzua, gurniits di mel' no5 afldi tu grun, gtii, neko tro d2urdt !

Kari o-adro §-aest9 di nu avea di tse akotsotur9 so se akatso, porintsuP ali Muktta-loklui, 41' dzusiro:

Muni va u skutèm s-ts-u dom. Kara s-u kunogti, s-u l'ai. Tse fak nug? Akatso di nvesku tuti mughtili tse s-aflà 10 tu amirorire g-ku Mu§ata-loklui gi li skot di-1' dzuk avin9torlui: Kunoagti-u gi l'a-ts-u 1

S-akotso vulpea di phtruli tgoari, mintul a vinotorlu, tuti ka tuti puny aoa, ma tora pr-iu lu skutèm kaplu. Kundu 15 mintueh nus ak§1, na ko-1' si dusi mintea la peana de-alg'ino gi kum tsuned tu mum tsigara neapreaso, taha skoasi s-aprind9 tsigara g-apreasi peana. Tu oaro gini no alg'ino gi

bap si zuzueask9 divarliga di Mugata-loklui. Ak;1 ko u kunuska tru oaro, ku tut ko nun eara adrato s-amparo 20 uruto, tra s-nu u kunoasko. S-u fik'irdose§ti, l'-fatsi §-amirolu atumtsea, M l'-u deadi. Aleptul avinotOr kari §-u lo g'ini-mn§at, s-turno a kas9-1, gi, s-nu aibo m9art9 nifiga, vai buneadzo. La numta lui fui

§-io gi dupo adetea loklui, dupo tse tuts aspusiro kari un 26 kuntik kari un p9r9mie, vrui z-dzuk §-io un, ma tamhm atumtsea A loaro hobari ko me-akl'amo akaso §-fudzi.i, de armasi s-u dzuk aoa mintguna. -ahuti g-tuti 'ofil'i a mel'I ! 0 (Spus de Filpa Beza, Avela, Epir.)

51. Mu§ata loclui §i hirlu di amiri. 30

Era, li nu §i-e(h. Erh un oard un amirâ multu mare §i

avdit El aveà ma§l" un fidOr. Aistu fidOr nu vrea altu Ovã di eft z-ducd tOtina avinare. pile §-noptii intrKi §ided pit päduri, ca s-avind terg'i, zdrch.di icd iti altä pride afla. Unit dud aveà in§itá cu tuti ohmiril'i marl di ningd amiralu. Cum 35 imnà pit padure h'iPlu di-amird, vidu un porcu agru. S-h'uwww.dacoromanica.ro

BIEFATA LOCLUI $1 ll'IL'LU DE-AMIRI.

141

musi di un oard, ca s-lo-agudeasca, ica s-lo-acata. Fudi porcul, fudl fi6or1u, pin/ cindo intunica. g'ine. Porcul, nu §tiii cum feate, si-1' k'irt dit ocl'ir a fièorlui. Atumtea aistu mutri di tute partile anvirliga si vigilil diparte und luriind. Imna, imna, pind agumse la loclu di Yu insa luilina. Era und hoard, 5 Yu avea scamnul altu amira. Asunà la poarta di mardinea hoararei. II' discl'isira si intrd nuntru : Apruk'ati-mi, va palacarsescu, aista seara, la clise nis a odminilor din casa. Aigi s-óudusira, cindo il' vidurd liata, (cd era multu 10 pripslt), si strafdle hrisusite di pi nis. Ahorea di amirälu, virnu altu om tu hoara lor nu purtà ahtari stralie. Il cji:sirà s-sada s-lo ntribara di Yu easte. El la spuse, cii easte h'il ii di amill s-ca k'irt calea. Maratl'i di oamiiii nu stea ti s-faca, cum s-adara, ca s-lo-asteapta si s-lu mutreasca cam a g'ine. Pin a atumtea 15

ahtare om mare niti nu s-avea arcata ocl'il' pi casa lor, nu s-Iiina si s-doarrnd tu nisa. Micard cu ti deade Dumnicjd si 1 -astirnarà vilèmjile ateale cama nalile s-cama bimile. Dila alantd insi. h'irlu di amira, ca s-veada hoara s-loclu iu lu avea dusd tih'a. Di un di-alantu 20 s-arispindl zborlu, a un om xen vine in hoara. Aiste zboare agiunsira. §-pinä la ureacra amiralul. Nis pitrict un om ca s-lu cl'ama fie'orlu pina la palate. H Mu di-amirà s-duse si insl dinintea amiraluI. Aistu, cit il vicjit ahtare livendu, lat si-aspila, duk 1, cd nu va s-h'ibà om de-arada. D-iu egi lu 25

ntreabd ? Là spuse fi6orlu tute patirle, cum k'irt calea scum di agumse pina aclb. Tata-Au, il' *Ilse el, easte un amird mare §-nu-I' deade Dumnida. altu Babr. *6iu, ca tora pride si s-dirina, cd l'-u fried s-nu me-aiba micata virna agrime im padure. Ma cara, s-h'iba cu puteare, s-iii dal niscinti oamilu 30 s-mi dilcä pind acasa si nu va ta. h'ibd agirsita buneata. Amiralu atumtea I§T deade zborlu, ca va li faca tute cite cafta,

ma 11 tint qua ateà oaspe la nis. Aistu amird avea masi una featd. Nisd no-avea altd numa, ma tuti 11' ditea. Mupta Loclui, cd ahità musata era. Multi h'il di-amirati o-avea cal- 85 tatd ti nveasta, ma pina. atumtea tatd-su no-avea data zborlu a virnti, cd nica vrea s-o-aIbà ningà nis, sd s-u hdriseasca. *-aesta vah' era, ma nica nu l'-avea vinitd oara, nica nu era scriata, nu altu Ova. www.dacoromanica.ro

142

PER. N. PAPAHAGI

$idurg nis1 treil'i la measg. Fidorlu cit u viJii, canda un

gilt arate ir trial pit trupu. II' fu1 mintea di la micare §i

mutà ocrir di pi featg. Aistg, cama aru§inoasg, di oarg. oarg §i-arcà mutrita pi gone §i s-fatea tu Rita ca ve§tu. arbs. 5 L'-avea intratg §-a l'eT dorlu tu inimg. Sculard measa s-vine §i. oara, ca s-fugg Uorlu. Cum s-fugg ? Nu-r vinea s-dispartg di vruta a lui; crimg tatg-su a featgrel la ng parte §i ni una. ni altA, ma ir ()Ise, cg va-1' l'a h'il'i-sa ti nveastg. Cara sh'ibg tih'a, fiMr, va s-faca. §-aistg, II' dise amirglu. Fusji. h'i1.0 Flu di amirg cu Inima impling di harao di zboarile bune. te le-avea zburitä tatäl a featgrei. pua alantg agumse acasa. nu-sT

Tatg-su, di cindu avea vinitg tutl oamifiri di la avinare, plincjea ung-und s-nu vrea ni s-macg, ni s-bea. Ir se-avea. urItA bana fArd Cindo ii yid% cg iine, s-hgrisi pri

15 multu, canda s-feate a daoa oar/ Seara atea deade un1 mare ziafete.

Nu tricurg dao-trei cflle §-fi6orlu nu mat s-aravdd pica atea te-avea tu Inima. L'i spuse a tatg-sui tute cite ir si tih'isirg tu hoara 1u era. II' (Ilse, cA va s-ra ti nveatg h'il'a 20 amirglui. SA nviring multu amirglu de-aiste zboara, cg di cindo era Mc fidorlu, lo-avea isusitg pi ung featd de-aviit dit amird-

rira a la

ir cjitea nis, agir§eà atea featg §-nu mi fg s-mi nvirin §i s-mi jilescu. Tute dincoti! puteal s-ri l'aI stiflitlu 25 a fi6orlui, ma s-agir§ascg. h'il'a di amirg era cu niputeare Ma s-amirglu nu era om ti s-toarng di pi zbor ; lo-aveà datg tu un loc §i vrea s-easg. cu fata alba. Cara viclu a§I fi6orlu, unA dimneatd sd scoalg di noapte de acasA §i fucte citre tu hoara

a fehtarel a lift Tu cale aflg un piscar, ti ineA cu pe§ti 30 di la baltg. Piscar, ir calise fi6orlu, na straidle a meale §i da.-111 a tale. Piscarlu niti cg vrea altu tiva cama gine. Tr-oarg §-li scoase §i ii deade a fi6orlui. Atumtea aistu §-aumse s-fata putin cu loc, ca snu s-cunoasca. §i agurnse ping la pglatea a Musatirel a loclui. Aflg un huzmik'ar la poartg §-lu 35 ntreabd : nu are virnu lucru ti mine aoate? Are, iri Ise huzmik'arlu, cg azi ng. fucl1 un piscar. gAhtare lucru stiti §-mine §i a§1 h'irlu de-amirg. intrg pescar, mas1 ca ninga vruta a lui. Di caOe dimineatg nis z-dutea la baltg ti pesói §i-1

clutea a h Hirai di amirg. Aistg nu putea. s-lu cunoascg tu www.dacoromanica.ro

311:TATA LOCLITI *I n'u'Lu DE-AMIRA.

143

straidle ti era. Unä dug, cindo s-turnà fi6orlu di la baltd cu un pescu tu mina, avde di diparte und vreavd mare. Bre ti s-h'iba, is'i (Ilse nis, si s-aproak e, ca s-veada, cindo ti s-veadd ?

Tute pridile di pisti loc, iliti, mart irnire, agre, era adunate aelb si sa maà ti una mirse, ti vrea s-u mpartd. Nu 5 s-acak'isea, cd caOe und vrea s-l'a cama multa. parte. Va s-diiiica, nu altä. Stati, la (Ilse fiCorlu, cd va mbunad eu. A-

cata pi aradd si ld deade a ede unbi cite nä bucatd carne mare ica cama Ma, ca cum era pridile. A aslanlui il' deade una bucatd cama mare, a cinilui un os, a mtscal'ai nd k i- 10 cutd di sincje. Al li mbunA tute. Nd fitOsi mare buneata, 'D.' clisird nise si asi lipseaste

s-noi s-tâ dam cite- un lucru aharzlt. Atumtea caOe und arupse cite un per i cite und peana si-1' li deaderd a fioor- is lui. Na, il' cpsirl nise, §-cat() on vrei s-ti fag virna pride, ahulea un per i una peana, s-va ti fael Iti va s-vrel. Li lo tute aiste fiOorlu si-si muftis calea. Cindo akumse la palate altd vreavd nica cama mare. Tug zg'ilea. s-plinclea. Ti Auslu n-aräkl. MusFata 20 easte aista, intreabà un huzmik'ar ? Loclui, il' elite huzmik arlu. Te easte aestu ats ? intreabd eara fidorlu, ti canda lu aveà ahundusitd loclu, cindo avcji, ca l'-ardk ira. vruta a lui. Ma nu va s esOi tine de-aoa, cum s-f ate s-nu stii cari easte auslu ? Aistu ails easte un om fail moarte, asi s-aflA di totina §i 25 tut asit armine. Nis are mid eulä analtä, analta, te nu poti s-l'i vecji lelpita si sade ahit diparte, ti lipseaste s-imiii cilia s-noapte trei aht pind s-aguncji la cula. lei avde auslu, cd are virna. featd musata tu virnd hoard, di un-oard l'rine, o-a rdleaste si. u dute la cula. Ti s-faed tora fidorlu, cum s-a- 30 dard s-ascapa feata dit mina auslui. Nu s-mindueaste multu, ma ahuleaste und peana si s-face un pul ii. Azboara, azboara

pisti munti s-pisti amari si veade di diparte cula auslui. Sidii putrn pi un munte, ca s-discurmd, si de-aclo apoaea analtâ areapitle, azboara si s-achintinA tris pi kripita di cula. 35 AelO ahuleaste unA areapità di mused si s-fate musca. Azburd cu aradd pit tute uddile ca s-veada, iu era Vruta a lm, U villa tu un uda, iu plindea i s-dirina. cu perl i displatiti. Tr-oara el s-feate eara om si-1 si spuse dininte. Nu plinde, IP dise el, www.dacoromanica.ro

144

PER. N. PAPAHAGI

cä va s-te-ascap. In§1 apoaea de-aclO §i s-duse s-aflA au§l.u. ; ma cum di teBund-t1 oara, pap, il' gri.G'ine vinisi, afla.§1 aoate ; ping tora no-are vinitä altu om. rirgi calea, 6

pap I §hjurâ doll in pade.Nu mi cafti' in cap nih'amA, laf halal, iV clise au§lu Ca-te nu, pap ?t§i bAgh a u§lu caplu in

Multu au§ esói, pap, il' (Ilse aistu. Dealih'a, niti eii nu Ohl cindo me-am faptA. S-no-ai moarte virnoara ? Am, ma virnu nu Oh), lu easte moartea mea. E, ca iu easte, intrebA eara fi6orlu! 10 Tu unA pAdure diparte, diparte, bAneacjä un porcu agru. Ni om ni pul'g nu are intratA to-ateh pAdure. Tu pintica porcului agru easte unA sfinduk'e. Tru nisä suntu patru purung'i. Patrul'i purung'i ail cite un oü. Aiste oaüâ sunt bana mea. 15 Cindo va s-fringa nise, atumtea va s-mor §i cii. Vi4uil tora, cA iu easte bana mea ? poolA la fièbrlu.

FiZorlu li bäga tute aeste tu minte. SOL 1§1 dise nis, ca nu va s-aschle bun di mine. Sidil nica cit iti adO, s-duse 20 di- vhjti nica un-oarA vruta, apoaea ahull unA peanA i s-feate

puln. Azbura, azburà §i agumse pin g. la pAdurea, iu erh

porcul atel hgrulu. S-feate eara om §i intrd tu pAdure. Porcul, di lu erh antävAlit tu unA baltd, avcri'vreavA.Care irine tu loclu a meil, strigA nis ? SA mprust5. i vhjti fi6orlu. 25

Ni unk ni altà s-h'umusi indreptu pri nis, ca s-lu disick Ma 116orlu §ideà cu perl'i §-cu pehnile tu mind. Ahull un per §i s-feate aslan. Acatara sl s-alumt5. dol'i. Dol'i erh konI, dol i era virtO§T, nu cAdeh virnu. G'ine ma fidorlu s-alAxeh aoh di aoh. S-fatea un vultur §i lo-agudea cu dintana, s-fateh

30 §arpe §i lu nvarligh. Nu puteh porcul s-l'i facA Ova. S-alumtard

a§1. di dimneata pinä tu ascApitata sohrilut Pinä ma nal:JUL porcul armase §-cAcjii in pade. Atumtea fihorlu nu k'arde oara §i-1 vatAmA. S-feate apoaea om, disicA porcul §-l'i scoase di

nuntru sfinduk'a. U frimse, §-deade di purung'i. IV On §-ni§1 36 §-lo ohule. Ahull apoaea una peank s-feate pull% §i s-duse la

au§lu. Aestu aveh duk'ith, ca dua ateh Ott tiva porcul §i erh putin ca Undid. Na, tu oara atea agumse §-fidorlu.--Pap,

pap, il.' qise, vecti aiste oauA ? nise suntu bana ta. Ma vrei s-banèdt, sAl Ag'a. Muqata-Loclu, §i tA ii daii. www.dacoromanica.ro

TREI SOTSI, TREI DORIIRI.

145

A, earpe II mi micd, strigd auelu, ti aveam s-td. spun lu easte bana a mea. DA-fii le, lai h'ill. Feata nu pot s-u sdlag'escu, cd nu-i tu mina mea aistd ; am e-eil cama mare. Ma nu pop', na, dise h'il'lu de-amird e-deade di pade un oil.

Un iturec di bana auelui s-tdl'e. Nis cadii lindid. E ! te 441 pap, intreabd eara fidorlu, u sd lAg'eeti feata

5

ti caftu, i s-fringu ei altu oil ? Dd-iii oaule, striga dipriund auelu, nu pot s-u sAlAg'escu.

Fieorlu frimse nica un oil. Auelu s-feate cama lindid. 10 Va s-u stildg'eeti, ma s-li fringu e-alante? Auelu eara cu a lut Deade di pade fidorlu nica un ou, ei agumse auelu pi h'irlu di moarte. Fi6or1u lu ntribd nica un

oard :

U saldg'eeti Mufata-Loclui? Nu, nu, strigA auelu. 15 Aturntea h'il'Iu de-amird frimse ei alantu oil. Auelu murl, ma tu oara atea k'ira e-cula, canda nu era di virn-oard. Tu loclu a Pei s-feate un cimpu mare e-mueat. S-dic ell, cd va

s-era rid miliund di feate, ti li tinea acle incl'se auslu, va s-h iba puti'm CaOe una s-duse pi la casa Pei. 20 H il lu de-amird e-lo Mupta-Loclui §i s-ditsird acasd la nisd. Ca cit s-hdrisi tatd1 a featil el, cindo u vidii, puteti s-v-u loati singuri cu mintea. Un te lu etea parmiOlu cama g ine id spuse, cd fi6or1u sd rnbund apoea e-cu tatd-su. Lo ti nveastd Mupta-Loclui §i 25 featird und numtd dumneascd. Cules de D-1 N. BaOria.

52. Trei sotsi) trei doruri. (Transcris dupft ortografia aplicata dialectulut aroman de d-1 Gustav Weigand.)

Z-dzutsem ko trei sots, analtu pri k'efi kari s-aflaro, di uno, di alto, vi si zborlu la : tse doari ka0i un. Io, dzusi unlu, nu vream altu tsiva dikut Wil a amirolui 30 unveasto.

To nu-1' vream ahut feata, gri alantu, dikut s-mi aibo tu vreari si s-ni da kuts parats va-ii doaro hrisusita. Papahagi,Basme aromdtte.

www.dacoromanica.ro

10

146

PER. N. PAPAHAGI

Ku l'irtarea-vo, fatsi treilu, las meaurasko amir9lu a nostru gi las nu poato s-mi vead9 ntr-oldi, ma uno voi: s-mi va Dumnidzou! Alantsu, kundu avdzur9 kuvenda aest9 s-liganaro de-aru5

deari. Ka kumu z-veadi, masture, tini nu u §tii pdravulia tsea tra s-ad2undzi la Dumnidzou va sg-para-Dumnidzou.

Neko u

ti

i neko voi s-u gtiu, s-toarno aestu.

kum aii adeti s-tsuno amiratsl'i spioneaA, tra s-1-aspun9 to tse-i, tse nu-i gi tse zburosku lumea tr9 nug, ad2arnsir2 zboarili

aesti la utTakl'a lul

i

tu oaro deadi dimund9tguni z-yina

;amiUreil i n fats9-1'.

se-asporearo multu, ko nu ;tea tse Vi agteapto._ Noi ka noi, dzusiro dol'i tse nu grin?, zbor urut tr-ami-

Ae§ti 15

r91u, ma tini morate, karigti tse te-a'Ateapt9, k-anhOima gara,.

iu skoasi; ats61 zbor. Poati, ditro tini vai trudzèm 5-noi. Tro mini nu avèts tsivA s-trodzets voi, io tse Ii grii zboarili atseali nu-A ampari dip arou. U dzu'u '§-u dzuk pali Las mi va Dumnidzou i strumbg, u bag, neko nu-A si bati 20 peana di okl'u de-amirolu a vostru. Kari viAiro n-fatsa amirolui, 19 dzusi : Tini tse koftd§ feata-A unveasto, a ta s-h'ibo ; tini tse koftdg vreari din parti-A i pardts, intro tu h2zn9 i l'a kuts uts tradzi ihoaro ; g-aestu tse nu-1' si bati peana di okl'u di 25 mini, b9gats-11 br9ndzi1i di gugi §-arkats-lu s-putridzasko tu filokqe, to-a boilor. Aki si §tibo nip no oar9 ku kari ari s-fako.. Kum dzusi, akM. s-featsi. Unlu si nRuro dupo nuskunti dzuli 5-alantu lo paráts kut putu. Ma el', ka xefii, tse eara, vruro 30

s9 z-duk9 tu lok-lo. Ninti s-pleako, dup9 tse nkorkaro flur kári'W kuts kal', 2-bogaro nveasta kovalo, 19 tokuni di oas-

pili a lor gi-1' prikodzuro amirolui s-lu l'arto, ko om fu Si s-arusi gi ko va 19 u fako a lor buneatsa aesto gi nu a lui, ko de ! kum so z-duko tu lok-19 foro nus gi tse se-aspuno a. kas9-1', kundu va Pi ntreabo porintsul' si soea-1'. Amirolu, kariai kum se-aflo tu oara tsea, gi-1 1'irt9, ma nu 35 vru s-l'i da vuro kal tr9 nkalAr g-lu akin so z-duko pri padi ka kunili. Kari trapsiro vuro dzuo kali xinitsri, akots9 si-1' pan9 ar9u

amirglui di tse foka gi tru oaro pitnikü nus no kovolorie www.dacoromanica.ro

TREI SOTSI, TREI DORURI.

147

s-1 i adzungo .,:d fury si ntreabo, so-P I a kaplu atsilui, tse va liargo pri padi.

Atsbl ku paratsl'i, vidzundalui kum lailu sots a lor ayti diskoliko di-1 ;-trodzea truplu di kurmat, ul kurmo hila Iwo n-kalar so-1' yino putsun puterli la lok. Kutu nkoliko aestu M na iu kovoloria am paturlea deadi kap 'i ma l'-aaungu, trag di-1' l'a caplu atsiliii di imnunda gi s-toarno nupoi ku kaplu atsilui tse kof to vrearea amirolui :7,i

5

.,;i parats !

Dupo tse armasiro nlig doi sots, avinaro agoila s-nu pato 10

;.-nii;' tsiva, ko nu ;tea tse kuro; acUungunda la un aruu mare, so nk'adiko kalu a grambolui gi s-neako ku tut nus, '-armasi nveasta ku treilu. Laea niveasto, kari vidza ntofia tih e oarbo, s-morito ku nus. Akhi, ats61 ku Dumnidzou armasi nu mai', ku h'il a amiro- 15 hii, ma :;-ku multo aveari, tea s-poato z-buneadzo kumu z-va, foro s-lu doaro kaplu. Dupo tse imnaro kut imnaro, adimmsiro no searo t-uno hoaro, iu ntribaro un om, disi §tie vuro hane s-l-aspuno. Aestu,

ma-1' vidzii, ko nu sun de-a loklui :,i k-ati parats multsu,20 1-aspuse no kaso di vurkolak, iu vuro nu kolka, M, s-lu boga draclu vuro s-arinuno uno searo aklo, nu-1 afla dimineatsa Aisto u featse ku mintuirea s-lo l'a dzua alanto paratsl i. G'ini ma uno mintuee,te omlu hi alto ts-adutse Dumnidzou, 25 8i s-vedz tora, tse s-tih'iseaste. Kut diskorko omlu a nostru ;1 bogo nveasta-1' z-doarmo, ko eara multu kurmato §-kopoito di trunduirea di nkalar, z,-aprindi tsigara gi s-tindi ningo vatro. Eara kutro fiadzonoapti, oara vurkolaklui, ma el nu-1 akotsa somnul ku mintuirea la uno g-la alto. Tu oara tsea s-avdzu no trunduiri,30 ko tsu s-purea, ko kasa va s-kado dit Oimeal'i. Omlu a nostru si ka aspork ma g-lo inima n-dintsu ;-agtipta z-veado tse va kuro. Dupo noskundu kortsuni usa gi na iu-ts easi no fandazmo ku barba nkorgil'ato 'i puno di brun, ku dintsur ka sok' g ku ungl'ili ka vurkolak, ko insu vurkolaklu eara.35 Nu te-aspari, kriaine, ko nu-ts fak tsiva, gri nus, aflo ko puno astundzu fi-eara dato s-fak arali, z-vatum gi si zgrum

kar-tsi kolka n-kaso-ii. Aflo ko io earam un om arou aviit, ama stres kutu z-dzits. Mukam puni di buboto goalo, matwww.dacoromanica.ro

PER. N. PAPAHAGI

148

suli arkati, imnam dispurat ku toaVi1i dipri mini peatik di peatik. Nu me-alosa inima s-akumpor no muntilo tr-aRirdzeari narea, ko 11-u suflam ku k'iromidzli. Tro no pindaro no dzuo zgrumai no ohrfuno mul'ari ku tut doi h'il a Pei. Si tse 6 s-ts-aspun ? kuti 19'ets am fapt9,, va un mes s-tsu ii mbair Ai tot nu-s bitsesku. De-aesto i Dumnidgm mi fokii vurkolak puno n-dzua de astundzu. Ma, k o va intru tu lok tro tot-na, yinu s-ts aspun avearea-A Apoea-1 lo di mum? Ai-1 adusi tu tsilhr, iu P-aspuse kol10 dorli mplini di flurii, miftits i groA. Di paratsri aeAti vai tsufi tro tini uno parti; de-alanto parti va s-adari aQa, tu loklu a kasilfei-iii no hani marl, iu z-badz di tuti i di kuts oamin vai trago la nuso, 5-19 dai, s-muko, z-bea ii parats s-nu 19 kaftsu; aesto : tro Pirtarea sü15 flitlui a miui.

Lumea tuto din hoaro, kundu-1 vidzur9 k-apiri sunotos bogaro so-A fako krutsea. Ma el mologar, nu 19 aspusi tsiva, ma featsi dupo dimundata vurkolaklui;

AkM buna nus ku feata amir9lui ku mukitèts, di fotsea 20 g'inèts la lumea tuto, s9-1! s-avdo numa.

Tora s-no turnom la amirolu. Amirolu, kundu vidzu kaplu tol'at: Tse featsit, kun, greaai noroit, a kui kap dzu.Au io s-tol'ats A-a kui t9l'at voi ? 25

MoHte, aoa noi featsim kum no dimundaA; aestu Airdzea

imnunda, aistui kap torbm. Atumtsea amirolu dimundo : tora so s-aflo pri t1;itAOr no nil' di inM. Ai i mortu i yiu ul voi konli atsèl. AkAi nk'isi nus ku no nil' di in;i ñadzo earno i kundu 30 ad'iumsi la hoara I.0 hanea, iu se-afla omlu tse kofta, lu nkl'isi earna Ai nu putti s-trago ma nklb. Lig) kal'i tu hani Ai aaipta s-treako earna greauo A apoea s-tra go. Hil i-sa kut u vidzii porintili, Ai-1 kunusku, ma s-featsi k9 nu-1 kunoat;te. Tut akAi si borbatu-su, tse nu iAi dip un fats9-1

35 Kundu vuli oara s-pleako amirQ1u, skoasi s-ploteasko, ma dzinir-su easi atumtsea Ai-1' dzutsi: Aoa nu s-ploteaAte. Kari va tra s-ploteasko nu yine aoa ! Ma kum, frate, io di d2aba nu voi, 1(9 tii kari h'iu io,

i nu stii?

www.dacoromanica.ro

FEATA TOXITO AL DIIMNIDZO.

149

Kum s-nu 6tiu, tini h ti amiro mari, mari, ma ku tut-aesto ma nik di Duunidzou. Kari z-vrei s-afli '6-ma multu, aflo ko io ts-esku d2inir-tu, ko h il e-ta easte-u aoa. Arsori atumtsea h il'a amirolui di-6 lo tato-su di gu6i Ai 1 i mboiro uno kuti uno toati koti s-featsiro puno atumtsea 6i-1' 5 dzuse, ko alto oaro s-nu greasko zbor urut kutro Dumnidzou, ko omlu 6-amiro s-h'ibo tot ku Dumnidzou nu u skoati n-kap. Kundu avdzu 6-aesto amirolu, l'i Ge-akotso limba n-gurol di nu 6tea tse vgreasko. Dipuse atitmtsealui di pri skaumu 6i loso dzinir-su z-dumneasko, kum va-1' tal'e kaplu si kum 10 va-1 6uiro Dumnidzou. -aksitsi oaspitsl i am6i, tot al Dumnidzo s-featsi. Io ft-eram aklb Ai v-aduA avoauo kuti no poreakl'e di strani noauo, ma kum trikui prit hoara dispul atslor, sorgl'iro di-ft le-arok iro, k-aya askopai 6-io tu zmeani 6-komeasi. Aeste 6-tute.15 (Spus de Tagcu Tomu din Vlaho-Klisura, Macedonia; transcris ca la Avela )

5 3. Feata toxito al Dumnidzo.0 0 0 (Transcris dupa ortografia aplicata dialectului aromân de d-1 Gustav Weigand )

Era no oaro no mul ari, tse nu aminta, ku tuto mutrita tse s-featsi. Ku tuto turnarea de-alanto parti, tse-1 featsi a loklui, tra s-aflo vuro yitrii de-amintari, nu-s putit, nu-s putit. Ma vidzit. 6-nuso aksitsi, akutso s-alago bisèritsli si so si 20 nkl'ino la Dumnidzou, so-1 da s-a 1 ei no feato, kut tra s-1 i

diskrido inoara si s-u 1 a tu noaul ani, kari si va. Dumnidzou, kari nu putea s-askapo di nuso dzua tuto, ko-1 si dutsea ka miro ku : do-n, do-n, doamne s-a ilia no feato 6i 1 a-n-u, mako vrei, tu noaul' ani , skoasi 61-1' deadi no feato. 2o A lei kanda l'i si featsi Hristolu n-kaso, kari aminto feata.

Dzua tuto ku feata n-guro Feata mea-; aksi, feata mea-i nu Atiu kum, ko tse-avea nuso, nu a vea vurnu. Dupo tse kriskit feata si s-featsi di noauo ani, no dzuo kum z-dutsea ku poatgli ntre-apo. 1-insi Dumnidzou un kali 30 ka au6 6i-1' dzusi. Feata mea, kundu s-iterdz akaso, so-1 dzuts a mo-tai, kundu va-n da tse-A ari toxito ? www.dacoromanica.ro

150

PER. N. PAPAHAGI

Si feata-1' dzusi a mo-sai, k2 ea

A-ea

tse-1' dzusi un aut;.

Mo-sa l'-u turn2 :

Kara s-te aflo alto gam.) si-1' dzuts, ko mu-mea nu-A adutsi aminti s-aibo a vurnui tsiva toxito. z

L'-dzosi feata au1uj zboarili aesti, ma aestu kolkh dipriuno

tu zborlu di ma naintea, ko pun tu mArdzini, apundisi muma featil'e1:

Si-1' dzuts, h'il'a-mea, k2, tse-s toxi mama, s-u l'ai iu s-o-afli i si nu-1' muts ureckl'ili dzua tuto, 1(2 mu-mea ari 10 §-altu lukru.

Kut avdzu akM Dumnidz niunirea, tu altu lok se-aflo.

i kari ts-o-arapi feata din-a-

AMeapto muma si-1' yin feata nupoi, nu z-veadi juva§iuva. Alan nuso ka ndOrniko nsus i ng'os, feata nsus,

15 feata ng'os, dusi feata! Di kurtiri greauo, kari fill putea vuro so-1 da vuro korari kutro iu featsi, kari nu Atea iu s-u kafto, so nkrisi n kaso s-klut;asko plungul. Dumnidzolu, dupo tse o-arokl, 9-adusi tu no grudino ku soi-soi di loltidz, poami §i di kuti mu§itèts nu tso nkapi min20 tea. Tuti s-Airo feata, tra s-nu-s s1klitseask2 §i s-nu kafto mo-sa.

No dzuo 'S-adusi feata aminti di mo-sa i bogo s-plungo : Voi la mama Ma mama. U l'a gi Dumnidz2u, tse-1' avea trikuto yinatea, §-u pitreatsi

pri trei tserg i, di kari, unlu eara surdu. Lo u nkark2 pri 25 koarni Ai hai, 12 dzusi, s-o-adutsèts sunotoaso, k2 aueapi nu-A dats.

Imno, imno tserg'il', ul' lo foamea kut achiimsiro tu no pudun i o-alosaro feata s-1' asteapto puno s-pasko. Feata poi", tels, 12 dzusi i se-alino pri un arburi di friko s-nu u muko 30 vuro zlapi. Nu z-diportaro ninga g'ini tserg'ir si ea iu no urso la feat i akotso s-V-aspuno korintsul.

Dipuni s-ti muk, gri ursa i feata bop s-plungo. Nu dipun ? featsi feata §i ursa aporfii s-aroado truplu arburilui. Kum akutso nun s-aroado, Ii tu1I surdul tserbu 35 urekl'ili Ai gri:

Feata plundzi! Aide, surde, noi nu avdzum, 'g-tini avdzu, gRusir2 alantsu ku urekl'i. www.dacoromanica.ro

FEATA vperro AL DIIMNIDZO.

151

Surdul nu dzusi tsiva i bogo earo s-pasko. Nu trin nus-

kundo pro i arburili se-aroasi ka pun tu d'iumitatea.

Feata-i tu mari k'indin, gri surdul. Aide ! surde, noi nu avdzum t-tini avdzu. Arburli atsia de-atsia lu arudea ursa ku dintsul', ko ninga 5 no6eamoziko lipsea gi vrea s-kado ku tut feato. Aidi, fehtsiro g-alantsu doi, ko de-alih'a nu-P-u buno a featil ei.

Se-alosaro am phtrulea i puno s-misuri tsintsi adnmsir9 la feato. Ursa, ma veadi tserg'ir, alas9 feata gi-l' bagoto nointi. G'ini ma tserg'il' ;irks, unlu featsi kutr9 di-uno parti, altu kutro de-alanto parti, ko ursa mintuI tse mintul, Ai s-lo dupu un. Alantsu doi s-toarno la feat9, o bag9 pri koarni ci fak naparti Imno :;-alago, imno t-alago, adnmsiro la kasa featil'ei. Tu 15

.avlie erg'ili puu di brun eara. Ui -p9190Iri era nkl'isi, di ts-o-aveai, k2 nu bati yiu nauntru. DfSkl'ide, mamo, digkl'ide ko io h'iu, feata ta, kurundu cli-n dgkride, grea feata de-afoaro. Am kum, dzutsea m9-sa, tora vai aflu feata io. Tini h'ii20 vuro puz,k1 e greauo.

Nu mamo A, nu skohti zbor ku fok din guro, ko io-fir h'iu h'il a ta duruto, ma diWide-A. Am kum, kari ti tse moarti lae h ii si ti fats ko h ii om. Di;k1 ide-A, mamo buijO, k-asteapto tsergil' s-me-apuno 25 tu muidi a tali gi so-s toarno z-da zbor kum lo dimundo auslu tse mi Aturntsea 'g-adusi aminti muma di kum o-aminto feata sI poati k-aur,lu atsèl vai era Dumnidzolu. Ea vru z-diskl'ido u'Sa i kut ug kunusku feata, sorgl i so-s U stringo m-bratso 30

gi kumu s-h'iritsea gi z-bogà di vreari M di marli dor ko-:, vidza h'ila, tse o avea di multu trikuto tu psihuhartea mbrtsulor, ul' kdzi1 arou 'Si muri. ifilà nu putu s-aravdo kama multu i analtu pri mo-sa 35 Ii nkl'isi gi akIN P-armhsiro tro tot-na okl'ir. (Spus de Ion al Barac, Ayala, Epir.)

www.dacoromanica.ro

152

PER. N. PAPAHAGI

54. Figorlu oarfun, acHumtu amiro.0 0 Eara uno oar2, tse nu-A para. Eara n2 oaro nugti fitgori tse s-ad2uka tu padi, z-dzuts6m

ka la Barbell, in, na ! iu yini un bagak ku mula nkorkat? 6 ku prag gi bap so strig2 : Kari yini s2-1 bag tu sak, so-1' dau no furtii di pragi. Un fitgor oarfun z-dutsi gi-1' dzutsi: Mi vrei mini, are ? K2-tee s-nu ti voi? ul' dzusi bagaklu.

Lo fitgorlu mula ku. pragi, u diskorko la me-sa akase gi stota so-1 bag?, bagaklu tu sak. Dupe tse z-dusi, z-dusi tu sak, fitgorlu bon s2 ntreabe : Are bagak, bagak, ninga nu va mi skotsi dit sak ? Ma bagaklu nu-l' grea dip, ke atsel nu eara bagak, ma kuni di 16 drak. Kut lu skoasi n-dzeano gi lo-aloso ku mulo ku tot. Lailu fitgor bogy s-plungo tu irriii aklo, ma kari lo-avdza s-li da[ad2utor ? Nugti orfii mori, kut vidzuro mula singuro gi se-aurniro pri nuse gi krak, krak, tradzi ku ungl'ili g-ku

10

tgoklu di sak, lo-arupsiro gi fitgorlu igi di nauntru. Atumtsea 20 orhil' se-asporearo, fudzire Ai nus armasi pali singur tu irilie,

di nu gtea kutro iu s-fako. L'-u deadi A-nus dzeana kutro-n sus gi in s-lu skoat2 kalea, s-lu skoato. Aklo in z-vidzu pri dzeano gi-g ark okrilt no care divarliga, trugiungtos tu vali, andzuri no kogari. S-u deadi h'ima ngtos kutr-aklo. Afle ta26 mam oara, iu muldzea oili. titre, borbatsi, borbatsi, dzusi nus atumtsea, nu mi vretsi g-mini aoaea la oi s-ad2ut kut tras muk g-io no kumate di puni, ke-ii h'iu. oarfun ?

Ko-tse s-nu ti vrem, ul dzusire atser, poati ko va-ts hibo foame, nu vrei tsiva s-mutsi ? 30 - Am, kari s-fri datsi, dzusi fitgorlu, voi zeri. L'-dinikare no kuvato di lapti Ai fitgorlu do-1', do-1' ku tgu-

bana, u bitsi t-oare. Ma vrei! lu ntribare pikurarl'i. Am kari si-n datsi dzusi fitgorlu voi. 35

L'-diiiikar2 ninga no kuvate .g-pune s-askuk' ul! deadi kali.

Ma vrei? lu ntribarc ninga no oare. Fitgorlu ka de-argini, ka di tse vrei dzu-l', nu ka-l' yinea www.dacoromanica.ro

FITORLII OARFIIN. ADiIIMTI1 AMIRO.

153

z-dzuko voi , ku tut ko-1' trgdzea inima, ko nu-avea mukatg,

lailu di trei dzuli ntredz. Dzu are! lu ntribarg pikurarl i, ts-u foami i nu? Am A-easti 1 dzusi figorlu.

Tse nu dzutsi, makg ts easti, aoa la kgAari h'ii, kundu 5 va dai paratsli ? Ai-1' dinikaro ninga no kuvato. Kari si sgturg fitAorlu g ini-muAat, 1-bugar9 z-da dupo oi di kuti ori li muldzea Ai tutsi ul vrea, ko nu eara vuro murtutsino, ma d2oni Ai diAteptu fok. Aga Aidzu nus ma multi dzuli gi vidzu, ko atsel' nu eara oamil; ma dratsi. No dzuo dratsl i tutsi vrea s-fugo de-aklo, Ai-1' dzusiro a lui

10

se-armuno singur, s-aveagri kogarea, s-nu yino vuro di lo furo tsiva. ed, dzusi nus, a rlia nu n-u friko. Dratsl i 1-alosarg, A-kl'eili di tutsi uclatsl'i Ai-1' dimundaro 15 tutsi s-l'i diAkl'ido, mag un udo s-nu-1 diAkl'idg. Kari fudziro nuAi de-aklo, iel akatso Ai-1' diAld'idi tutsi udats-

l'i Ai tse-z vedzi aklo ? di tuti mugutetsli a loklui. Kundu anumsi A-la udolu tse-1' dimundaro, s-nu-1 diAkl'ido, nus kanna kl'eili Ai diAl1'ide-1 ! L-diAll'isi Aqu-tse 20 cla-1' dzusiro : se-easo, s-easo ! Aklo kura un Aoput magi apo de-amalamo. FitAorlu, furo tse so Atibo, bago di s-lo tu fatso Ai tse z-vedzi ?

l'i se-adrg tuto fatsa de-amalamo. Boobo! lele maratlu-iii, dzusi nus, kari s-yineari dratsl'i aoa, s-me-aflo ku fatsa adrato de-amalamo, va mi bea di yiu.25 Tse-s fak2 nus tora ? kum lo so-s toarno kutro dinopoi-1 i, na veade un l'undar A-un kal. Kalu avea dinointi-1' oasi A l'undarlu earbo. Nus l'a oasili di la kal Ai le-aruko a l'undarlui si earba di la l'undar, a kalui. Atumtsea kalu gri di no oaro : Tini tse-ft featsiA bunlu aestu, tse bun vrei di la mini? 30 Nu voi tsiva altu, dzusi fitborlu, dikut F...-n-aspuni kum pot se-askAp dit munli a dratslor, ko s-mi aflari aoatsi, va mi muko di yill.

Kari vrei se-askak', ul' dzusi kalu, nu stoi, ma nkaliko-mi, l'a k'aptinli, greasa, A-untulemnul A-tradzi kama golia 3,1 de-aoa.

FitAorlu nu-aAtipto dzuko ninga no gam ma featsi kum lu

nvitso kalu Ai tu altu lok se-aflg, kg atsel nu eara kal dearado, ma azburotor! Seara, iu ntunika, kalu lu nvitsa so-lf www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPAHAGI

154

tal'i nuAti peri gi kundu 89-1 kafto, s-1' aprindo putsun, ko

tu oar9 el yine

ak19,.

Ma i-dratsl'i nu Aidea ku munli n aepi. Ma s-turnaro

Ai nu-1' aflaro akaso, no fitAorlu ne kalu, s-loaro dupo nuA Ai

5 aga s-lo-akatso, aklo s-lo-akatso, lo-apruk'aro ka vuro oar ? multu diparti. N-ad2umsir9, dzusi fitAorlu asporeat. Nu te-aspari gri kalu, ma aruk9 k'aptinli m-padi. Kut lo-ark9 Ai kari s-featsi n9 poduri ndisato-ndisato, ko lo ne pul'u nu putea so str9bat9. Kum featsiro, kurn adraro dratsl'i ku tut-aesto, ko u stroboturo Ai-1 loaro n-tAitAoari.

Aoa s-lo-akatso pali, aklo s-lu akatso, kut s-lu ad'Iungo Ai z-bago muna pri nus. N-ad'iumsiro, gri fitAorlu.

15

Strindze-ts inima ku dintsul' A-nu te-aspari, dzusi kalu, ma aruko Ai greasa m-padi. Kut o-arko fitAorlu Ai ts9 si timsi un munti analtu A-largu-maA k'atr9, Un tAor fotsea dratsl'i nointi A ku doi se-afla nopoi. Ma hurt featsiro nuA, kurn

20 adrar9 ko tut ul trikuro Ai aoa te-am dun fitAor. Kundu A-toarno kaplu figorlu A-mutreaAti, ninga no dros-

krain dratsl'i i vrea 10-and21ip9 di muniko. N-ad2umsir9, gri fitysorlu.

Inimo, kune, strig9 kalu, vearso untulemnul Ai nu te25 aspari.

Toarno untulemnul m-padi nus i na! iu tso-fi si tindi no balto dupo nus, 1(9 da daratsl'i s-u treako, da, nu fu trop gi

sunotati !

Kari si vidzu askopat fitsorlu, da kale a kalui so z-duko 30 s-pasko Ai iel trapsi tu no apulitii. Aklo intr9 huzmik'ar la amir91u. Amirolu atsel avea A-uno grudino ku soe-soe di loludzi A-muAitets. Kabi dumuniko amirolu ku tuts morl'i a liii

inAa a priinmari so-A veado kali, akui poati kama multu FitAorlu tso futsea A-nus ? Aprindea perl i di kal, skutea dit 35 aua kalui no poreakl'i di straili hrisusiti, i nkolika kalu Ikundu vur-no nu armunea la polati, s-priimna prit grudina amirolui, di-1' li fotsea 19ludzli di ku tot zdruminati. Nus A-o

avea ko vuro nu-1 veadi, ko ma se-apruk'a oara Ii turnato a amirolui, el ill' dodea kali a kalui, Ai skutea stranili gi www.dacoromanica.ro

FIT;ORLIT OARFUN, AWUMTIT AMIRO.

155

s-fotsea pali huzmik'acr. Alc;i ;-o-avea el, ma feata tsea ma

nika amirolui tse nu ia pute a priimnari, neko ;i-1' muta okl'il' dipri nus, ahundo mutrito-F futsea. Tu turnato amirolu muta loklu de-aurlari 2-di vuryiri, kari 1 i asparsi grudina ? kari ri zdrumino loludzli, ma iu s-lu aflo ? De-aesto lailu 5 grudinar muka pri zverko. multi. Feata tsea ñika amirolui, tse-1 videa kabi dumuniko kum huzmik arlu a lor nu-i huzmik'ar, ma om ku semnu, A-u bogo i ku nus i s-nu s-murito dip ; tii, ul' k9dzu tu inimo d2onili aleptu .;-sunotati buno ! Tato-su atsia de-atsia-1' si dutsea: Nu ti morits feata, ko-ts vini oara ? Nus9 de-alanto parti.

Ninga am k iro tro murtari. Si kuts vai dzuts, ko nu 0-au koftato ? i tse figori de-amirats nu au urdinato pre-

aklo, nako, nako 19 ad2uto kosmetea s-u l'a, ma tuts piika 15 ku norli aplikati. Atumtsea amirolu b9g9 Un til'an z-greasko, s-treako tuts dknil'i tse-s tr9 nsurari pri dinintea poartol ei di polati i kari va-1 ariseasko h il'i-sa, va-I fako dziniri. Tuts h'il'i de-amirats gi de gamin mori, ndreptsu adrats ku slranili atseali kama muAatili, tritsea ku inima 20 tuk-tuk, s-nu tsiva de-arisea;ti altu h'il'a de-amiro. Kari urdinaro, urdinaro di kum deadi soarli pun tu askopitato, ;i h il a de-amii o sidea pri polOiri ku merlu tu mum?, s-lu aruko pri kari vreai aleago, huzmik arlu tse-s mintul nus ? lu trikuro ahuntso di-; koftaro kosmetea, tse 25 vai k'er, kari s-trek ? Si aksi triku A-nus Ai tse s-tso veado okl'il' ? tak ! l'-ari uno pri kurkubeto h'il a de-amiro ku merlu.

Kundu vidzu aesto amirolu, kut liu zdunguni di kripari Ninga no oaro s-treako d2ohri, gri amirglu, ninga no oaro 30 ko-1' kodzu merlu a featorei furo z-va. Ma 2-de-aesto oaro feata tut pri huzmik'ar lu arko merlu.

Amirolu-1 bogo s-treako ;-ninga no oaro ;i de aesto oaro

;idea ningo nuso s-u nvitsa kari d2oni s-aleago, ma iu si Autso mintea 1 ei, ko si di oara aest9 tot liproslu 30 ;-aleapsi. kum akotsaro so-1' dzuko la polati More, tre fats feataqi? ul dzutsi amirolu, de-ahuts h ii de amirats, s-aledz un lipros ? Ma ea und-uná: aestu-A fu kosmetea, aestu va-n 1 au. so-1

www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPAHAGI

156

Kundu vidzu g-amirolu k9 nu-s fatsi alto soe, P-lu deadi

fi

g-u aguni din kas9,. Akgitsi, fratili a neu, buna don tu no kosiko, ka se-aporo Dumnidz9u. No dzuo ur yine amirolui tu gtiri k9 atare amiro yini so-P bat9. Nu k'ari k'iro g-nus ma aduno kama aleptsul' gi

ai tu polim. Dzinir-su lipros kum ul dzutsea nug: nu-fii

dats g-ania, dzutsi nus, z-yin 'g-io s-mi bat?.

Atsel' di la polati bogar9 s-arudo, kundu lo-avdzuro, ko g-el kafto so z-bato. Tro arudeari akgia l'-deadiro A-a lui no 10 mulo gkroapo.

Kari unk'isir9, tuts, nk'isi g-nus ku mula tsea gkl'oapa pri

dinupoi ma kut askupitaro alantsu dupo dzean9, aprindi perl i di kal, nveagti no poreakl'i di straiii g-tsindzi armatli g-isea tu polim. Amirolu, tij, putsun eara s-kado tu ls muñli a dugmanlui oara tse z-dusi nus, ma iel brua di no parti, hrust de-alanto, lo-askopo gi l'-asteasi aproapea tuts dumaill'i. Dupo tse vidzu ko bitsi lukrulu, tradzi g nividzut s-featsi de-aklo. Da kali pali a kalui gi gi nkaliko mula &Foam armaso aklo in lo-alosaro. Ninga aoa h'il, vre liproase ? l'-gri amiroiu. 20 Aoa, morite ! dzusi el. Amirolu dzusi la doi oarniii a lui so-1 skoato dit 19ski, k9 mula avea vultusito nauntru pun di urekri.

Ku tut-aest9, duknanlu amirolui nu se al9sa s-u muk9 25 aruknea, ko pali ap9rrii polim gi di oara esto liproslu tut ka ma naintea lu askopo amirolu, ma kum s-pligul tu- dzidzitik, amirolu di no oaro skoati mundila lui di sirmo gi-1' leago dzidzitiklu Ai tro adutsiri aminti P bago g-nelu a lui 30

tu dzeadit. -niiiga no oaro pun tu treili, tut akgi dutsire-aminti P-deadi no apalo.

i

amirolu tro a-

Amirolu, ko l'-u putu a duknanlui, vru s-fako no beari mari. Aklo akl'imo tuts morn kuts P-ad2utaro gi dol'i dziniri mori. Tro liproslu neko triku zbor. Aestu tse fatsi ? Pitreatsi 35 niveasta-1' s-por9k9lseask9 amir91u, s-lu aproak'e ;-nus la beari. Dupo multi porokolsiri: adi z-yino, dzusi .g-amir91u atumtsea.

Kum vini aestu, 19 dzusi s-lo-alas9 z-dzuko un poromiO. www.dacoromanica.ro

Z1721:1LII KEY g'APTI RAPITI.

157

El atuntsea bogo se-aspuno, kum se adzuka nuAti figori no oaro tu no padi, kum viñi un ba;ak ku mula nkorkato

gi tuti kuti ii putso nus, g-kum askopo amirolu di prag, dit monli a dtgmanlui Ai kundu lu ntribo amirolu s-fure ko-1 kunoa;ti nus pri atsel om, gri el: Omlu atsel h'iu io i kari nu pistipsits, mutrits mundila, nelu i apala, tse-A deadi amirolu. Kari vidzu akgi amirolu, z-dipusi di pri scamnu i bogo niklu dziniri gi-1' kofto l'irtari di tuti kuti l'-adro. -earam ;-io aklo Ai v-akumporai koti no poreakl i di 10 tsoruh, ma kurn trikui pri la hosap, ii vidzuro kind') ;-isea pri nusi, ko A-o avuro ko-s h'ikati si-n Ii mukaro. (Spus de Filpa Beza, Avela, Epir.)

55. ivallu ku ;apti kapiti. (Transcris cu ortografia aplicata dialectului aroman de atm d-1 Gustav Weigand.)

Era tse nu-A era; era un amiro g-avea trei fitgori. g-rnarli bun, s-atsel di mesi bun, ma fiiklu sots nu-avea tu d2uneatso 15 s-tu muguteatso. Tu amiroril a tsea se-afla un .iu2u1 ku ;apti kapiti. El an di an muka tuti yipturli kuti s-fotsea. No dzuo,

kum i,i amirolu so-s priimno ku atsel trei fitsori, aesti lu ntribaroko-tse, tato, noi nu skutem 3 ipturi ku ahuti tsu flik tse-avem? Amirolu lo dzusi, ko ii muko 2uzulu ku ;apti 20 kapiti. Mako-T akM, gri marli, io va mi duk aestan so-1 vatom. Fit;orlu a meu, gedzu-ts iu h ii, ko dusiro g-altso so-1 vatomo, ma nu puturo. 2o To, dzusi fiti;orlu, va mi duk s-itsi s-h ibo, s-h'ibo.

L'a no dzado, no karti tra s-g uvoseasko s-nu-1 akatso a tsindzi armatli si nardzi. idzu el kut Sidzu, ma

somnul,

2u2u1 nu z-vidzu, g-kutro de-adoaro, stii kundu l'a s-kreapo dzua, 1-furo somnul. Nu apuko s-agur;asko Ai na-1 si zuzulu.

ku sapti kapiti, iu lo u intro a yipturlor, di nu aloso alti. 30 Fitsorlu s-turno akaso foro s-adaro tsiva. Alantu an featsi s-atsel dit mesi akAi. Lo dzada, tseara, g-tsimsi armatli i dupo

tse-s 1 irto ku porintsul i ku fratsli a lui, dusi, s-aveagli gi www.dacoromanica.ro

158

PER. N. PAPAHAGI

trig tu kripata dzugai, treatsi un vimtutkaldu Ai-1 kulko tu somnu. Apoea vine 2uiu1u ku gapti kapiti i le-asteasi yipturli g-aestan. 6

To

Alantu an vru g-ma Aiklu s-aveagri. Nus nu vru s-l'a ne karti, ne dzado, ne so-s l'arto ku porintsul'. Tse, dzutsea el? Kari;ti iu mi duk di lipseagti l'irtari? Aoa nus, ku muna pri arrno, agtipta atsia de-atsia s-treako 2u2ulu s-r-u amino. Trog tu horyie, treatsi un vimtu koldi;or gi dultsi, ma nus tse-aduk'i ko nu-i lukru kurat, g-astup9 norli g-nu adil'è dip puno triku vimtul koldigor. Dupo koada vim-. tului s-trodzea uu1u ku gapti kapiti Ma; fok skutea prit nori. Nus nu amuno, 1' u amino uno gi s-l'a dupo nus. G'ine ma '.iu2u1u pliguit s-turno nupoi kutro tu guvo-1' g-intro tu

lumea alanto din g'osAh, kune, kadikune, zg'ili el no oaro. 15 e-ti bogarim tu mum?, karni va mugku di tini! I va mi badz i va ti bag, dzusi h illlu de-amiro i sturno akas9-1'. Dzusi a tato-sui, ea A-ea tse adrai. S-easti ko-i

ak;i, griro dol'i alantsu frats ma mori, ai si-1' lom torlu gi s9-1 votomorn. 20

Niklu ahut agtipta gi ea-l'a gamigtreiri la guva 21.1111ui ku Aapti kapiti. Ma marli frati dzusi, va intru io i kundu s-min

funea, s-mi skutets nafoaro. G'ini ma nu intro vuro 15 di uryii gi akotso Ei-tr e a mut. di friko i s-mino funea. Ak;i potsu

g-atsel dit mosi gi kundu s-intro g-niklu, 19 dzusi s-19-a;teapt9

25 trei dzuli gi mako dupo trei dzuli nu vai ming funea, si gtibo ko ari moart9 gi so-s toarno. Intro g-el atumtseagi di-

pusi tu lumea alanto trug pri no polati. Nu k'ari oaro ma intro tu polati z-veado tse-i, tse nu-i. Intrundo nauntru da di no feat9 de-amiro mUgato ka lutseafir. Vai di mini, a30 k9teo 59-1' dzuko feata, kari ti bogo s-yin tu loklu aestu ? i

nu gtii poati ko polatea aesto easti a kunilui di 2u2a1 liu gapti kapiti ? -,io tro nus alag, ul' dzusi el, gtii tini kutro iu l'a puni. Doarmi tu udolu di ningo sor-mea Aiko, tse z-doarm9. 85 gi s-nu si skoalo. Aidi, ku vrearea al Dumnidzou, pr-iu s-fak s-mi duk la nus

Prit udaea sor-meai di mesi. H'irlu de-amiro g-u da kutro aklo nyie ;i aflo no feato ka luna 'g-ma mugato Aesto akotso s9-1' plungo mira tse-1 pimsi www.dacoromanica.ro

21312131.II KU APTI KAPITI.

159

kutro aklo.Vai di mini, kari ti bogo z-ykli tu loklu aestu? i nu tij poate k2 polatea aesto easti a kunilui di 21'2111 ku gapti kapiti ?

tr9 nus alag. ma aspuni-ii kalea tse dutsi la sor-ta ma Aiko.

5

Kundu ad2umsi tu udolu atsil'ei ma rlikorei,

se-alok i inirna di mugiteatsa l'ei, ko mugato era g-marea, mugato g-atsea Yi

dit mesi, ma aesto si-1' l'ai kaplu gi s-fudzi. Ka soarli g-rna mugato era. Vai di mini, gri nuso, kari ti bogo z-yini tu loklu aestu ?

i nu gtii poati ko polatea aesto easti a kunilui di 2u2u1 ku gapti kapiti? tro nus alag, ma dzu-fi iu easti? Tu oara aesto uu1u. tse avdzu lavo, z-digtiptg, gi bums se-aur12, kari pungan di kuni kutidzo s-kalko la mini ?

13

Pungun di kuni h'ii tini, kadikune, l'-u tlirno aleptul d2oni gi krau! krau! l'-ari nus ku tsupotitga uno dupo ureakl'i gi gapti kapiti se-arukutiro ka Do ninga uno, gri kunili di 2u2u1. No oaro mi featsi, mu-mea, altg nu-ts lipseagti, gri fit- 2a gorlu gi 2u2u1u psusi di no oaro. Kari s-lu agudea ninga uno, atsel vreai ang'adzo i vrea-i angrito di no oar?. Kari muri 2u2u1u ku gapti kapiti, nus s-turno la feati s-li ntreabo, kum di se-aflaro tu guva a kunilui di 2uul ku gapti kapiti. Eali P-aspusiro, kum eara trei feati de-amiro i kum 2D Ii furo laulu ku gapti kapiti i tuti kuti trapsiro. Kundu ii ntribo h'illu de-amiro di vor s-easo tu lumi Avdzu, dzusiro eali, di vrem ? ntribari va lukrulu aestu ? Li 1 a nus gi uno kuti uno Ii lean di funi i u mino. Marea tro fratili mari, dzusi el, atsoa dit mesi tr-atsel dit mesi i,i nika tro mine .30 Ku..ndu s-u skoato nika tu lumea aesto, ea-P deadi un mer. Ma-I digkl'ideai aestu mer, z-videa gurdin, tserlu ku soarli, luna l,i stealili. UP dzusi s-lu aibo tr-adutsiri aminti. FratsVi, vrei de-argini, vrei ko nu 12 yinea g'ini, ka niklu s-l'a kama mugata feata, lu alosaro aklo i s-turnaro akaso z-dzuko, ko el 3.1

taha-1 votomaro 2u2u1u ka gapti kapiti. Tra s-nu tsiva deaspun featill, nu II sprid2urar9. Kari armasi nus aoa singur, l'-u deadi kutro nopoi nsus g-iu s-lu skoato kalea 'Multi vidzui io, dzusi nus, las s-u www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPARAGI

160

bogom §-aesto a kufilor di frats tu supani. Ka lea nus da di no feato tse agtipta s-u muko no lamni, tra z-da kali a apilor. 5

Nu ti ntreb, feata mea, tse stai aoatsi ? Vai di mini, fratile-a fre,u, fudz kama kurundu ko s-nu

ti aflo lamna di ti muko dadun ku mini! fadz ko-i krimo de ahtari tinireatso. H'irlu de-amiro kari aflo tse-i g-tse nu-i, no-ai friko, r-dzusi, mag kundu z-yino s-ni gregti, ko io va mi bag z-dormu putsun,

10 ko no-am durnito di trei dzuli. Kut agurgi nus gi na u. g-lamnia. Lino r-ari h'il'ilu de-amiro g-u skoati naparti. D9 ninga uno, gri nuso. No oaro mi featsi mu-mea, alto nu ts 1ipseagti ! A katso 15 nus di-r tan limbili din guro gi-g kafto di kali. Amirolu bogo so strigo, kari votomo lamna z-yino s9-1 da h'iri-sa nveasto. Un arap tore kapitli a lamnire,i Ai s-featsi ko nus u votomo, ku tut ko feata dzutsea, ko nu-i 'S-nu-i nus. Amirolu bogo 20 s:fako numta, s-l'-u da a lui. Tu oara li nkrunari, na, yini gi h'irlu (1,Q amiro §i greasti. Se-aflo kapiti fon? limbi ? Nu! gri arnirolu. Kari mutriro kapitli araplui, di 1e-af1ar9 foro limbi, ul 19ar9 gi di yiu lu arsiro tu tgireap. Amirolu vru apoea s-r-u da a lui, ma nus dzusi ko nu-i trot lumea tsea. 25 No dzuo kum, se-afla ntro leamni, nus votomo no nupurtiko, tse muka pul'i a unui vultur. Aestu, tro buneatsa tse-1 featsi, lu skoasi tu lumea aesto.

Feata tsea nika tse-r deadi merlu, ku tuti kuti-r featsi

tato-su s-u morito, nuso : nu! nu mi morit dikut ku kari

so va-n adaro un mer ku grudin Ai ku tserlu ku soarli, luna gi stealili.

Fitgorlu aturntsea-r pitriku merlu gi nus2 kum ul vidzu, aduk'i ko s-turno gi. s-morito ku nus. (Spus de Filpa Beza, Avela, Epir.)

www.dacoromanica.ro

CUM MOR LIIMEA ; THVA.

161

56. Cum mor lumea. Earà, te nu §-earh. Eara nd oard nd soacrd i nd nord. Na dud nora arni cuprilli §i le-arcd n-groapa de-ardzbbil .AclO Id deadi foe §i s-mutd fumlu sus in sus pind la ocl'ul 5 al Dumnidd A.

Dumniddil atumtea-1 dureh ocl'ul. Una agumta fumlu, §i-1' si vindicd ocl'ul cu tbtalul. Nis acdtd si strigA : Carl ni-I feati bunlu aestu? Carl ni-1 feati bunlu aestu? Nora aurld nd oard pravatbs ping la Dumnidati §i-1' 'Psi: 10

Io t-u fefl bundteata estä, lo t-u feat bundteata estd! Te cafti di la mini, flied nivisticd, u ntribd Dumnidail ? S-ni spuni cum mor lumea ? Aturntea Dumnidaii il' disi: Va td spun, ma si nu aspiMi la virnA : Mdrl'i mor eu 15 tdpoarili, MO mor eu lAludli v-cu trandhfili. (Spus de D-ra Beza Tasa, Avela, Epir.)

57. Tih a. Tin cAldtbr avat, cart earà toamnd cu neguri greali *-oard noapti, si sk'irdii prit pAduri §i k'irh. calea -41 al'urea d-iu vrea. Imnd §-imnd tu ntunearic, agumsi tu mardinea di nA 20 huried. BAttt la prota casd §i-1' d*l'isird. La vol u-la Dumniddii, gri cAldtorlu, a§tiptati-mi aestA-

noapti pind se-Apird, cd sleirdul calea §i nu §tiu, cdtrd m s-fac!

Urseh, om bun, oaspiti earl nu va ? l' cjisird fucaratli 23 din cask cd *idea.* ado nd fumeal e fucdroafie. Micsa§i, oaspe ? Va s-td h'ibd foame dipri cali? ntribard ae§ti !

Mitile-AI gurleadd, (psi calatorlu, ma cu iti deadi Dumnidd

Domnu-su a cAsil el eard limnar. Ftoh, disim cd eard multu,

cu mètura s-trAdehi, nu clddeAl di tivd. Tel aved ? rnw un tApOr cu cam tAll leamni. S-nu s-aru§neadd ntrA oaspi, lim11 ap , B me aro rine. www.dacoromanica.ro

30

162

PER. N. PAPAIIAGI

narlu pitricit fi6or1u s-l'a di la hani un pescu 8i s-alasa cdpard tAporlu, cd angirmari, avea suflatd draclu tu pungd. Ping si s-toarnd fidorlu, leamni aveh, l'i apreasird un foe maxi, di bumbunida. Lu ncAldird, 8-I-uscard mu8at-mu8at, 6 cd era tut ambl'ii. Apoea limnároarla, mul'ari $e-1' acdp mina di tuti, lo-adrä pescul dis h'ertu, dis tiginsit di muscu-mica caldtorlu, 8i el' i8ird cu ft:0 curatd. Ca lu a cAldtorlui fu mutrit g'ini, cd-I ligard tu nä pahnie cu gumarlu, te purta leamni. Dimino*, cindu s-fuga calatorlu, miscii fi6or1u a limnarlui 10

un cartu 8i-8 trapsi calea. Tricindalui pri la hani s-turnd s-actimpara $e-1' lipsea.

Limnarlu, unit cdpsdlsiri $e li feati ohspili, pitregi fi6or1a la hani cu cartul $e amint6 di la avutlu, s-plAteascd pescut 15 i s-l'a taporlu. Ac lb lu Iiini fiSuriclu s-plateascd, na lu-1 veadi cdlatorlu si-1 cunoa8ti. Ntreabd hängilu, trd $e viiii 8i nvega te curd t Bre ! disi avutlu, $e inimd de-arnalamd, co-aestu om ! S-turnd nipOi la limnarlu 0-1' alásd nd mild cu fluril 8i 20 apoea lu nvi$6, ca s-fure nis p-,oni 8-cu minti, pate nu va h'iriseasca oala.

Limnarlu u lo oala, ma s-mutreascd s-h'ibd cu minti 8i goni, cum lu nvitd avutlu, nis niti nu s-cirtea di ea. Ca un kgrat el baga caOi (Ilia citi vird gros, doi in dun, di te-aminta.. 26 $ i 8-nu diti, cd tora aminta cama multu di nainti : tut OM,

ma 8-curma di la gur6, tra z-baga tu oalä. DI-1' k'irat. Di multi off arminea nisdturati, tra z-bagd Ova tu oald. Vida nis c-ac8i$i nu si scoati n-cap. D-iu bina ma naintea g'ini di tot, di o-adra 8-e1 8-fumea1'a-1' äuflicd pintica, cu to. 30 scutek tora cu tuta ()aid, nu maui $ae, cd nu o-adra pintica,

ma dili fripti dutea, ca-1 trddea fi6or1'i di poali dua tuta: pini, dd-nd pini ! di nu 8i 8tea lu l'-e caplu, märatlu-81! De-aestd l'-o-adusi nipOi oala avutlui 8i4' clisi:

Na-ii, oaspe, a ea 8-ea te drac fil-aflai cm oala: va-ni 35 moará fumeal'a di foami di nisä ! Mutri avutlu s-Yi umplã cdrafeta, cd nu ac8I lu nvita nis a cui s-umpla ? Avutlu 8-u MO cu tut aestd si-1 facd bunlu fard z-va nis www.dacoromanica.ro

PISC A RLII PUIL'A.

163

Te-adara nis ? L'-arucd punga mplind cu fluril pri nä punti pr-iu vrea treacd limnarlu, s-o-aflä s-u I a! Te va o-aveti, eh feati limnarlu? K'iritt cum eara, l'-erk fried s-treacd puntPa. Tr-aestd se-acata di coada gumarlui s-u triteà totna cu Aclo 1-baga aè1 cu un 6or 5 di calea estd s-u treacd de-a urg

E! disi avutlu, va h'iba, cd tih'a lui ahtari easti, zbineadd cu dua di te scoati cu gumarlu! De-ahite orl 1 i easi n-cali tih'a i nis 11' da cu 6orlu! (Spus de marna-mea Despa, Ayala, Epir.)

58. Piscarlu PulTa.

10

Era nd oard un pischr. Cu piscdril a, cit se alumta, citi fdteh, casa nu harnea. Vine ()ar o. s-li tinda mdratlu i cu limbd di moarte diminda a jilItal'eI mul'are a lui, di tute s-lu nveata 116orlu, pi earl tehne altd s-lu da, masi di pischr stragd mind. Nas 11 stea farmatile si nu vrea s-apuca calea 15 lui singurlu-1 bud, tra s-lu anah'imeadd.

Piscdroana, te-1' avea viduta aralile a barbatu-suI i l'aveh trapta k'alea nitraptile, g-ura si s-tand di zbor. Teaestd l'-ascumse tute hdlatle di pischr : poaha, griplu s-alante

pri tavane. 20 H il-su Pull'a iiirdea la sculie. NA dud s-turna plimtu di la sculie, c

-aridea fióori i cu nis s1-1 ditea : Piscare, piscare, Piscare, gurnare !

L'i ncd6a dascdlu fi6orl'i, 11 bdtea s-nu-1' dicd asI al Puil'a, 25

ma earl lo-avda, cd heath, ca fi6ori cat isa di sculie nafoara si-1 supdra :

Piscare, piscare, Piscare, gumare !

Purl a vine na dud lacrimat acasa i de-aturntea nu vru 30 s-fiarga eara la sculie. Cite-I' feate ma-sa, 11 lo cu bunlu, cu

ardulu, el nu vru s-Aarga, cd-1 stip ra fieorl tata-su eara piscar. www.dacoromanica.ro

6i-1

die, ca

PER. N. PAPAHAGI

164

MA-sa 1 -umplii curcubeta, cd fi6or1'i min6uneadd s-cd tatd-su

era prdmateftu. Is Ids, ma sida a casa, fi6Or macd, acatä s-alumtd casa si s-minteascd tute. Ac lb iu se-alind pi tdvane, afld griplu §i. 6 tute hdldtle di piscar a tatd-sui. More! cjise nis, tora acAleisescu mine, di te-ai cldteà fi6orl'i asi. Mea tatd-au s-f a piscar ! Pischr va s-mi fac s-io. No-ascultd el niti mama, niti vdru, ma s-lo griplu si trapse la aria. A lul l'i sl clutea lacurlu multu eine. Nu s-turna putè 10 Mil pesti acasd. Nd dud, cum o-aduse oara, acdta un pescu musat-musat,

cd tl-armineh mintea pri nis. Aspril' a pbscului era-I' hrisusiti. Un uvr-ea, cum il vicja ahtare pescu, ail s-lu campard: 15 Citu-1 daI ? Ahit s-altu ahit il' deadi uvrealu si-1 cumpdrd.

A doaila-z fi6orlu acdtd un pescu si nicà ma musat, ma nu-I scoase m-codur sa-1 vinda : 1-deadi a ma-sai s-lu facd

ti nio. Uvreulu se-avea ndultitd si cum s-turnd Tdorlu di la aria 20*i.-1 vida pescul tu mina, intra n-casd si de-aoa, de-acla l'i deadi a Uorlui, a md-sai, cd-P lu vincla trA pa sutd di flufli. A treazd ,s-prigura Puil'a s-nu-1 vincld pescul la uvrèti. si-1 dideare aestu cite flurie va z-va.. S-tina di gurat si cite minam II' vinda uvrealu, nu puta s-lu ncaltd de-aestA oard. 25 Acata fi6or1u s1-1 dispInticd, te z-veadd : bisica di pescu era cupd. di liamandA !

ici.urd s-micd pri measd. Toarnd z-bea l'rin, cu cupa di l'ramanda, te z-vecji ? Aestd masi fluril si liamAndi vumea.

Voami-te, voami-te cupa, adunard, adunard flurii, cite nu ti 30 ncape mintea.

Ahite s-ma nclO nu Ai adtc aminte. (Spus de Vantia Ap. Margiirit, Vlaho-Clisura, Macedonia.)

59. Doaule moar. Era, te nu §-era. Era nd oard nA moase fucdroane ; nu s-avea mdrata cu 35 te sa s-harneascd. Earna innea si nu s-avea niti strant, niti www.dacoromanica.ro

DOATJLE MOA5E.

165

-leamne. Ea si sculá und tah'inaud, §-lo saclu din aninnirea si si duse 1-ariii, tra s-afld Ova mintdl . Cum s-tea calea, §-afla und mul are si-1 dim) aestd: Iu ti duti, mae ? Mi duc 1-ariii, feata-M s-adim Ova mintal'. De 1 te s-a- 5 dar ? no-am niti fi6br, niti featd si cum h'iu io, ma g'ine s-mi tal'e Dumniclail, di per-cd z-bined. Dumnicjail si dute di 1 a ateale te-ad di tute bimile si pri mine, mi tine trA mostrd si trd om-iá arose. Cari-ste te-amirtie fe6u? E ! mae, te s-adram ? Dumniddii. acsi va ; easte dupd to cum va el, nu easte dupd vrearea noasträ, ma du-te si dupd Of vai adithi mintal, du-te s-la räddtina until guneapine si vai afl'i una ciiöuhd. S-u 1 at si s-u duti acasd-ti. L a virdndoaud acbl apoea si s-fati aloht si s-astiik'i cu aloatlu si cu acol le tute giivile si apoea bag-o cii6uba n-foc. 15 Gine, h'il'e, ma To no-am niti un para, tra si acumpár acol'le.

G'ine ! maca no-aT, na und flurie, tra s-aciimpari. Sti-iii bAnècji, feata-fiT si pumnidn sd-tI da cum itl doare inima.

20

Z-duse maea apoea, s-adund mintdr si tu sone afld cii6uba

u MO tu foc s-u aduse acasd-1'. Feate cum u nvitA atea, mul'are. Astupa cu aloat s-cu acM tute gavile si 1)60 ciióuba tu foc si apirnird tra s-easd di caOe scinteal e si scintaliord cite nä flurie. S-6udusi de-aesta maea §-actitd sd si 25 nclind la Dumnidail. $i z-da la biserti si la fucarati parati trd suflit. Nd vitind avutd. a Pei, te era multu avutd, dui-A te villa, ed maea estd fucdroafie, te nu-s turna ocl il s-u veadd, s feate cama di nisd evutd, vru s-facd s-ea tut acsl. 30 Z-duse s-nisd cu saclu din aniimirea s-adund mintal di 1-

ariu si astAl'è s-ea mul'area n-cale. Tut acsite u ntribd iu z-dute ? Avuta spuse minequil, cd no-are leamne, no-are te s-mica, no-are cu te sd ncaldascd udalu si z-dute s-adund tiva mintAl .

35

Mul area, te era mira, aduk i tute si-1' dise s- al ei, cd vai afld nd cii6uba si s-u la si s-facd ca nantd. Ma 1-4Ise, cindu va u bagd n-foc, s-h'ibil tuta fumeal a-1 in casá. Avuta, und-s-und, cum WO cii .uba n-foc, tu loc di parati www.dacoromanica.ro

166

PER. N. PAPAHAGI

si di flurli, isirg ni§te nipirtiti marl si-l' micarg tut'''. citi era aclote, va dica avuta, fumeal'a Pei, nurArle, tuff. S-acsite, Dumnicjail stie te fate. (Spus di /al Bina al Toma din Veria, Macedonia.)

60. Au§l'i ascäpatT di moarte. 6

Earba aratià nu k'are di ung oarg din grading. Lucrätorlu bun multu §-asucla si multi ant' a§teapta pin s-u veadg curatà di brburle earl adiic zide. Tut asl lipsl s-treacd multu k'irO pin si s-curd urutetle ditu adeturle vec1'9 a oamifilor.

10

Si spune, cà tu ung zarnane era ung leacje, care nu lAsh ca ausl'i z-bineacja cama multu di 70 alii si cari-ti-do fieier lipsea singur si-§ vatarrid tatu-su, cindu au§h. Ca se-ascapg de maratlu di ails, lu h'idea tu un co§ §i-1 aruca fArg iiilà di pi k'ipita unui munte analtu tu un trap ahunclOs, ca s-nu

15 poatá si ascapd cu -(1"rata) bang. Dupg multi mil, agumse ca s-nu z-veada per albu pisti loc si tute lacgrle armasirg s-h'ibg adrate sade dupa mintea a tinirlor Curundu oamifil'i eama

mintimeiii duk'ird, ca farg di ausatic lumea z-dutea ambar 20

ca raclu. Ca s-ld si umpla caplu a tutulbr flituratlor, cd nu este g'ine, ca si arming. lumea Mil di aii§i, call tetina (tutdiung)

suntu multu lipsiti, ascultati ti fate un bun §i multu mintimen amira. Una duà dede dirnändai.1une, si se-aleaga di tut() locurle 25 oa.milill ateri nal cama akqedsiti §i si z-ducg tuti la pgilatea lui, Mil ca s-lg. (si) spung, ca ti curl. Ai§ti diteh cu mintea,

cg ado va z-da di vird locmae si tra atea cu limba scoasä aldgard cit cama curundu, ca si s-aflà la palate tu (Jua ti la 30

se-avea disa. Dui:4 ti Id lo numa §i loclu lu §ed a tutulbr, in§1 amirglu

pi k oscu §i la dise : Multd avere va z-dail si pi mare pine

va z-bag pi atel' di voi, cari va s-iii da apandisi la aiste trei intribari: 36

1) Cari k'atrd este nal' cama lipsitd in lume ? 2) Ti dite apa cindu h'arbe pi foe? www.dacoromanica.ro

AI:WI ASCAPATI DI MOARTE.

167

3) Citi coti suntu di pi loc pind n-ter ? Doi me§i di dile vA las, ca z-vd mindulti. Cu kurAt vd spun, cd coarda §i funea va s-h'ibd plata tilor, call nu va s-poatd s-li dizleagd atele trel intribári. Ca aguditi di grindind mintimeril'i ano§tri z-dasird pi la 5 chsile a bor. Doil'i me§i tricurd ca dao dile §i trimurà ca vearga,

cindu §-adutea aminte, cd se-aproak'e minuta, cindu va s-ld si caftd kueapea td call full cl'imati ! TA cAsmetea au§lor, un di ni§, cama cu inima cri§tineascd §i cama cu dor di parinte, nu aved vätämatd pi tatu-su si ta s-nu h ibd pidipsIt lo 41 leade, lu tinii ascumtu. multu k'irb pi tavanea di casd, spunindalui la lume, CA §i el, ca tutl alanti, lu ascdpà de greata bAndl'm pi mdratlu di au§lu a lui. Tricurd multe dile und dupd alantd §i Uorlu mintimèn nu puteh niti z-doarmd di minduire. Dupd multd aravdare, au§lu 16 ntribd 116orlu a lui :

Ti al, more h'il'il, di e§ti ahit turburAt? Cum s-nu mi turbur, tatd, cindu §titi, cd ti me a§teaptd ?

§i ink'isl ca s-l'i spund tutd isturia, cu ldcrinle tu ocl'i. Atumtea au§lu arise §i, fArd multd aminare, Fi spuse diz- 20 bigarea atilbr trei intribdri dicindalui : K atra cama lipsita tu lume este k'atra di moard, fdrd di care nu poate z-bineadd virnu om ; apa, cindu h arbe, 1-dite a foclui : mine ti criscin, mine pot s-ti stingu ; la §-und cdrutd cu gl ame §i spune amirdlui, cd cotl'i di k Mine ditu 25 aistd cdrutd este ntitlimea di pi loc ping. n-ter §i, s-nu pistipsire, misurd tine diznbu. Agumse dua ursitd di amird §i tuti ate1 tiniri mintimCill si adunard cu fried la palate. Amirdlu intribindu-r, niscinti spiisird, cd k'atra nai cama lipsità este g amandea, givaricoulu, 30

alti sarea §i multe alto. Agumse §i arada ficorlui Ailbs §i el spuse dupd cum lu aved

nvitata au§lu di pi tdvane. Atumtea amirdulu lu ba§â tu frimte, ma, duk indalni, cd aistd minte nu poate s-easd ditu f'aplu a unin tinir agarnit, lu aspärb cu moarte, ma s-nu 30

spund ndreptu, el di iu li are aiste nveturl. Dupd te WO. 1 irtare de la amirdillu, vru nu vru, spuse di fried, cd-1' fu hild ca z-vatdmd pi mAratlu di au§lu a lui §i aista nveturi nis 1 i le-aved data. Di und-oard amirdillu pitricit oamiAi la www.dacoromanica.ro

168

PER. N. PAPAHAGI

casa fi6or1ui: i lu aflard pi stuh'inatlu di aits ascumtu pi tdvane. Corbul di papaits, adunat gäddmOl'il, cu inima cit un

5

puric, fu dus azvarnalui pind la pdlate si tutd calea blastima oara, ca tute laetle i taxiratle pi caplu a lin cddurd. Mare fu haraoa ti duk'l auslu, cindu z-vicjit ningd amirdillu, cari si sculä di pi scamnu si acdtd z-greascä citra toff di nvarliga. Mintea voastra a tuturor, tuk'itä la un loc, nu fate cit

mintea until ails; apandisea data di nis, vd ascapa astacji 10 tuff di coardd si fune. Di acji ninte ausri va s-h'ibà läsati, ta s-moard di moarte blind. Duvae s-facd ausl'i ailiuI mintimèn si bun amird! Mintea auslor g'ineata si ascdparea tinirlor. (Ohrida, Coe H., Lumina, No. 6, p. 145.)

61. Ateale dao sufari §-catiiile. Ti §-era, ma nu-s era. *-era und card dao surari. Una di nise s-maritd pi un om dip avitt ; eara ateà lantd pi un om ma cama oarfin. Nu tricit multu si-1' murl bärbatlu i armase cu dol'i fi6Ori fdra. pine. De-ateà nisd z-dutea la alantä sord di-1' firmita pine. Aloa20 turle te-arminea pi minle a ref le-amistica cu urcjiti §i fdtea na pine cu care-0 hräneh Adorn Atea marea agumse amirdroaile 0 nu avea MR( di nisa. Una dud ir clise a soilsai, ca sal): speald miñle, mea apoea s-fugd acasà. Marata mul'are, ca nu avea tora, te s-ld da a fi6orlor Z25 duze tu und padure, ca s-adund putind bumbunaricd. Ac16 15

nisd afld und casa, addrata tu loc si poarta cu scara era anvdlite cu scinduri. Dupà te scula scindurle, z-dipuse n-casa §i 30

afld multe cdtuse te-alaga pi tu casd si la gri a§1 : Buna-vd card, vratile a meale ! G'ine vini0 ! l'-u toarnd nise. Di cindo no-ai micatd pine? Aproape tOtina nu mic! là ise mul'area.

Di una card catusile l'-aditsird pine si tu loc de masine Midi di oae. Mul'area lo panea §-u mica goald. Catitsile cindo u vidurd, 1!-cjisird: 35

Ti ti nu miti masine ? www.dacoromanica.ro

ATEALE DAO SURARi S-CiTtSILE

169

Eard mul area ld dise :

Ed vim/ oard nu mic masine. Cindo mul'area mica pine, cdtusa atea moasa lo un sac si-1 umpla cu fluril si pi supra MO putind farina. Cindo mul'area lo s-fuga, cdtuk a l'-clise :

5

Du-te ndreptu acasd si s-lu dizlècJI saclu acasd singull dip. Mul'area duse si feate, cum il' avea. disd Musa. Cindo vidii flurille, s-hdrisl multu. Alantd digá bagà s-adard und casd dip musatd, acumpArd diflik e ti doli flábrl si-1 MO la cite und, s-le-aibd ngdtan. 10

Amirdroana, cindo avdi, cd sor-sa atea oarfina s-feate avutd, troard u cl'ima, di u ntribd, di iu l'-are ahiti 'Arad]. Napu l'-are furatd di la nisd ? sora atumtea l'i spuse tute cite feate si nu 1 ascumse tiva. Alantd cliud amiraroaña sa nviscii. cu strafie arupte si lo is un sac mare si. z-duse tu pädure. Cindo intrd in casd si vicIti cdtiisile, la (Ilse : Bund-vd oard, Muse ! Cátfisile-l' drsird :

G'ine vinisl, ma di cindo no-al micatd ? 20 De aseard, 15. (Ilse amirdroafia si catusile 1-deadird si a l'el tot asi. pine cu 13Alicji di masine. Ma nisà là cjise: rfi va s-mic pine cu. bdlidi? Musa atea moose, ndiritä, lo saclu, 1-umpla cu serk i si-1 cusii g'ine. Apoea-1' 'Ilse a arnirdroanil el : 25 Du-te acasd si nel'ide-te singurd n-casá, mea s-lu discl'idi saclu. Amirdroalia z-duse acasd si nclise, casa cu cl'aea si disci ise saclu. Ma troard 1 i insird serk , care s-h'umusird pi nisd. Cindo li vidii serk ile, ahurh I sti strigd, s-plingd si sd zg i- 30 leased, ma tiva, cd pind s-1 i l'rind aLutbr, u micard. Amirdlu di nvirin, murl troard. Earl pi scamnul de-amird vinird fi6orl i a sor-sai. (Fratilia, No. 6, p 90, 91. cules de M. Bal u )

www.dacoromanica.ro

170

PER. N. PAPARAGI

62. Not lu cu Sehvirle.

5

Una oard Not lu su Seavirle la un loc se-adunard. i dupà te un co-alantu z-g'inuird, acdtard sd-s alavdd vetea. Seavirle diteh : To pot s-fac seamne si dudli cu gunaticlu a lief'. Notlu spunea., cd el poate s-adard Odmaturl'riT. cu putearea si virtutea luT.

Ba, cd tine, ba, cA mine, niti un nu s-fdteà cama nic si nu vrea s-armind sum grailu alintilt. Grail"' di graTil, agiim-

10 sill la ncdari i puti n, 1-armase sd se-an6upd si di pert. Ca s-pdpseasca di ngrina i miatura, ti la infra' di pri bund inimä, Vise Notlu : Macd, fartato SeAvire, diti, cd es6i cama gone, cama sindtbs si cama virtbs di mine, haide s-n-acátám cu stih'img ! 15 - CUM §i CU ti s-n-acdtám ? intribá Sedvirle. Ea cum si cu ti, aclapse Notlu: L'a-ti tine trei juIe tru a ta ursita, i tru nise, fd arcoare, dd neao, ngl'atà apile 01, di iti sdii, d-iti pop, cusure nu alasd. Dupd ti va s-treacd treile Vile ditru ursita ta, va-ni Pah si To trei Vile si tru nise va 20 s-fac, iti s 611 si i va s-pot ; si, s-easte-cd dupa treaca treilOr jIle a meale va s-armind virnu semnu de-ateale ti va s-ai fapta

tine, sd-fti tal' bratlu atelu ndreptu; eara di nu, s-td tall a tia mina tea stingd. 25

Multu g'ine ! strigd Seavirle, cu fuduleatti. Asite grallu z-deade di daille pdrti, stih'ima fu ligatd cu gurht invirtusata.

ni

Piste ateh noapte, SeAvirle se-avit acdtatd di lucru i cindu apirl dimineata, ti z-vedi ? Unã brumd de-ateale ti èrg ile ii zgrumd; und arcoare di cart 1 i ngl'atd a omluT laea-r nare; 30 und livd, ca h'arta s-updrita alisivd ! Aiste furd in prota dud, cu care SeAvirle lu ngritä tut loclu ni-I feate corcan. A daoa-zi, di cu noaptea, acdtard s-pispileasca nis6e 6bm-

bure di neao-cit druga si acupirir,1 tot si tute di stri fata loclui cu date, poate i cu 15 cop'. 35

A trea-zi, strease un frig si un der di s-alik'à mina di h er ; un sinac, "gros i virtbs, ca g ine sieaclu ndrdstit. 2i www.dacoromanica.ro

NOTLU CU SEAVIRLE.

171

und tingrime, di care ngl'atd §i laea mintime (toatd soea minat§ilor). A§1 ca, dupd ti ngl'itara tute apile §i s-prifeatird bizbil'e di gl'et, incu6inird pind 0 g'umaôile cu apa ningd vatra cu foc !

Ultra seard z-dute zurlul §i pirifanlu di Seavire la Notlu 5 §i-Y (Me cu fuduleatd :

- E! fártate, lo-iii bitisli litcrulu ; ea s-ti vidbm di mine §-tine !

Iara Notlu, cu arislu pi bucld, 1 -apindisi, dieinda-1 : Virtôs g'ine : cara z-bindm, va z-vid6m! §i troara s-acata to

di lucru, dupa cum la era §i zborlu. Nu trich kumitate di dud di cindu acdtà ta-s sufld Notlu, §i gl etlu, care era virtbs ca bartirea, ahurh 1 sa z-vearsd ca zaharea, cindo u baga tiniva tro-apa; earl multa §i ngl itata neao, pina seara, s-mul'è §i agumse di s-feate ca virnd 15 curcubetà h arta, h arta capaita, din care mbairara apile §i cura di tute partile ariuri ea turbate ! Vilindalui Seavirle c-aproape trel parti di lucrul te feate nis tru tret dile, Notlu lu stifusl ma0 tr-und sthgurd dug, s-asparè 0 trimbura ca vearga ditru apa, de-aru§ine 0 di 20 frica ; cd de! ar§inea c-ar§ine, ma pi ningd ar§ine era §i frica mtnal ei, cari lipseà sä-1 si tal e, dupd stih'ima te-avea. Mite

pirifaulu di Seavire, carl-F si parea, cd ma gone di nis noare virnu, cindu z-vichi tru zore, alägd la minanit 0 la 0.. ritlik §i feate ti feate ; eara mdratiu Not, care §-erà cu cru- 2o tea n-cap §i nu sóia ti-1 si toarte pe-ascumta, §-muntrea lucrul. A daoa-z1, pina seara, Notlu, cu suflarea lui, tuk I tutd neaoa

tot gretlu di stri fata loclui §i nu aldsá niti una sirmä, niti und §il e, niti un semnu di tute cite aveà faptd zurlul di,30 Seavire; eard a trea-za, suflindalui un vimtu subtire §i caldu,

le-asträk 1 tute apile ateale ti se-avea adunata in cimpu §i pri tru balti di tuk irea neaul et 0 a gl ethn, §i pind seara s-usca tut loclu di s-feate sare ! Di cara Notlu j-bitisl lucru, si scula di z-duse ia Seavire 30 0-1 dise: E ! fartate Seavire, lo vidiu 6udh1e a tale, am tine, cunuscit§1 Oamdturl'rille a meale ? Ti cjitt tora di stih ima teavbm ? Ti tilu di zborlu 0 guratlu ti featim ? ti diti ? www.dacoromanica.ro

172

PER. N. PAPAHAGI

l;)1c, apindisl. Seavirle, cä loclu easte mare, lungu si largu, si stri nis are : munti, pdclitri, clenuff, vauri, cripitad, pigir6i, grok', hindäk' si cite alto nu ? Di Iu se3im noi, cä tru tute aiste nu se 0.1. virnu semnu de-ateale ti fail 5 mine in treile cjile ditru ursita mea ? Lipseasde prota s-nd dutèm si s-cdftdm pritu tute lOcurle ti cjisem, si, cara s-nu se-afld virnu semnu, atumfea, voi nu vol, va sä stati sd-hi si tal'e mina ; eara ma s-afldm, va s-lipseascd s-ta si tal'e ndreptul brat a täii. 10 Multu g'ine, dise Notlu si s-loard dol'i di mind si nk'isill de-alagara tru tute partile si nu aläsard loc ni ditsi si ni cäftat, ma Inva nu allard niti sire di semnu. Tru turnatá di la mardinea loclul, tricurd pi ningd mid pisóireao mare, cu cAlduzlik'a Seavirlui, care triteh ninte,

15 §i-1' dise a Notlul :

Vedi, fdrtate, cd tut loclu lo-alAgam si tru pis6ireaoa aistd nu inträm. Haide, ti pälacdrsescu s-intram si aoate, ca s-caftdm ; si. ma s-nu aflam si atia virnu semnu di neao icd di gl'et, fd ti sail di mina mea. Intrara si tru atea. pisóireao, can era lungd, larga, ahun20 doasä si multä ntunicoasa., si cdftard iutido, ma nu allard Ova. Cindu aginnsira tru fundul a pisoirehodrel, ti z-veadd ? Trel moase ncusurate, cu mastea uscatä si sufrusitä ca coaja di cupadil vecl'u; cu ocl'ir h'ipti tru cafcale ; cu perl'i dis25 cd6ati si alg'i ca chirlu; cu strane di nègurd si anvilite n-cite und 6erg51 di sinhc. Treile §idea cuculite pi siditt si pi lirmile di Cli6oare m-pade pi nis6e pal'e, cu k'èpturle ndupdrite di dinucre, cu bratile si milde ncurtil'ate pi nise §-adunate

stog, di ti loa frica si lahtarlu, anda sculà sufrimtealile si 30 dehnile di ocl'i, ca s-ti muntreascd !

Cindu li vicjit Notlu ateale tret stride di moase, striga unlisit si cjise

Cart h'iti, vol moase. si ti fat* atia? Ea escu Arcoarea, cjise una de-ateale tret. moase ; aistd 35 di ningd mine easte h'iri-mea Bruma §i atea. di nine, nisd easte nipoata-mea Tingrimea; §i vinim di n-ascumsim aoate di frica zurlului di Seavire, ca s-nu nd ngl'ata si nol, dupa cum li ngl itd. §i tute apile di 3-4 dile ma nainte. www.dacoromanica.ro

FEATA FAPTA PUIL U

173

Ea sculati de-aclote, striga. Sehvirle taha cu ndirire, ca z-vid'em pi ti sidèti asi cuculite ! Troard moasile, earl era acdk isite pe-ascumth cu Seavirle,

si scularà si-s loard 6erga di shlac in cap si-s si trapsird di lid parte, earl siretlu di Sehvire, care s6ià pi ti sideh 5 vurculatile di moase, z-duse de-ardspindi pal'ile si scoase di sum nise trei bucati di gl'et, groase si virtoase ca bartire; li WO di nintea Notlui, strigd cu harao si (Ilse : Am aiste ti suntu, färtate ? Maratlu di Not, nis6inda1ui ti z-dicd, s-aplica ocli mpade 10 si-s tease bratlu, ca sa.-1' si tal e, dupd cum Id era zborlu

si stihima. $i cindu Seavirle agutat si di treile stride di moase, acatä sà-1' tal e bratlu a mdratlui di Not, care simtà multu si mare dor, strigà cu boate virtoasd. si ()Ise: - Voi moasile, call cu siritlik'e ascumsit gretlu sum voi,15 blasfem de-ardtime s-avati tru eta-ètilor si virnd oard s-nu vd si nca1clasca. 6i6oar1e si siclutlu sum care ascumsit gl'etlu!

PArmi0 Ai seiihm, pArmi0 vä spus, si nu sèiii cum fen, ma nu v-ari"su. (Fratilia No. 12, p. 188, cules de T. Iliescu, Crusova )

63. Feata faptà punt'. Ti §-era, ma nu s-era. $-erà und mul ere oarfänd si fdrd fumel'e. Di ca0e zud. nisd O. ncl'ina. la Dumnizd, ca s-li da s-a 1 ei fumel e. Dumnizd o-ascultd si cindu durfià mul erea, il' bagà sum capitinu und tufa di busul'Oc (vasileac). Di atumtea mul erea armase cu 2.

trupul incArcht si dupd 9 mesi fete nd featä ahità musatd, ti ni s-avea spusd, ni s-avea faptä altä liatd ahtare. Perlu il hrisusea. ; cindu arddea nisd. terlu s-galea si insa soare; ear cindu pldnzea : s-niurà k irolu si didea. ploae. Ma-sa nu stia, ti si-1' facd di hrao si u cristeh cum di cum ma g ine: 30 ca h il'e di domnu. Una zud trete h il ul di amirä pi acIO si u vede. L -intrd tu inimd silduse acasa si-I zdse a md-sai, cä va s-u 1 au ti nveasta. U cdftard di la ma-sa, mamd-sa prota nu vrea s-u

da, cà nica nicd era si nu vrea s-disparta ahit agona di 3 www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPAHAGI

174

featd, ma pAnd ma napOY, vizil ti nu vizti, e.0 isusi pi h'il'ul di amird.

Atumtea aistu pitirca huzmik'arlu a la atèl cama bun ca s-o-aducd cu cuia. Aistu huzmik'ar aved trei fete mart 5 ti märtare. Bre! 10 zdse nls cu mintea, nu-I cama g'ine, s-fac ti s-fac i s-u k'er aistd featd. §i tu loclu a Pei s-bag und di a mele? D-Iu taha va s-u duk'ascd ? Cu aistd minduire s-duse §i u lo tu cuae feata tea mu§atd. 10 Cit agumse la gumitatea di cale, huzmik'arlu tint]. cuSia §i-1'

zdse a Mire!: Scoate caplu s-vezi nafoard, cd ti vale mare Vine. Feata scoase caplu ca s-veadd, ma di unoard huzmik'arlu trapse hoarda §i-1' lu täl'e. Tu loclu iu k'ica sänzile dit cal; plu a fetil'el, s-fete §i criscit tu oara tea un fag multu analtu. Truplu a fètirei s-fete un pull/ cu pene mu§ate §i ng'ili6oase. Pull'ul azburd §i §izit in cdraliti pi fag. Huzmik'arlu nu muntrl la aiste, ma s-duse acasa, la feata lot, ated cama marea, u nviscti tu stralle §i u duse la h il'ul 20 de-amird, ca s-u l'a ti nveastd. U muntre§te h'il'ul di amird §i nu-1' si pare ahltä muqatd. Aistd nu §-o-aduted iI cu alantd. Arideä aistä feat6: ni terlu s-galea, ni soarle in§d. ; pldnzed

nIsd: ni ploae dided, ni Ova. Intribá huzmik'arlu nacA aduse altd, nacà nu muntri g'ine, 25 cindu u lo ? Nu, cd nisd zated huzmik'arlu. Cum va s-h'iba ahtare lucru s-6udused §i h'il'ul de-amira ? Met pi greao minduire.

Feata tea s-fete puil1i di azbura pi fag §i vine tu gardina amirdlul. S-alind pi mu§atlu mer §i gri de-aclb : 30 Gärdindr, lai gardinar, acata un buf i un säcbl i sd--

11g/-1- card la mine, cd cara s-nu acati, va t-ul sec aistu mer.

Nds nu vru s-acata §i pull'ul if sicd meHu. Zua lantd eara vine pull'ul, s-alina pi alt mer §i-1' zase eara gardinarluI 35 s-1-acata un buf §i un sdcOl, ma gardinarlu eara nu vru §-puIl ul ii sica nica un mer. S-dute nica nd oard pull'ul tu gärdina amirdlui §i zdte: GArdindr, laY gárdinar, doi meri ta-1' sisal §i alantu va www.dacoromanica.ro

FEATA FAPTI PUIL't.

175

t-ul sec, ma acatd-fii un buf si un sAcbl si sd1ag'a-1' ciitrd la mine.

Atumtea gärdinarlu nu avh ti s-faca, vru nu vru, acatd un buf si un etchl si-1' saldg'l cAtrd ptul h. Aisti lo-acatard si-1 ditsird la gArdinar. GArdinarlu lu.dede a h'il'ului de-amird 5 si-11 zase :

Aistu pull ii nA sicd doi men di ma buill'i marl, na-1 tora s-ta1'e-1.

H'il'ul di amird nu vru s-lu tal'e, a era. multu rnusat. Il to WO tu nd cafase si-1 harneh. Huzmik'arlu ti-1' avea adusä a h'il'ului de-amira feata a lui ti nveastd, cunusch, cd 461 pull it era feata tAl'atd di nis. Di oara tea nu s-afla. arihate. Il' zate a h'il'e-sal, s-faca cum s-facd si s-lu nditplicd barbatu-su, ca s-lu tal'e puil'ul. Nisd il 1 a barbatu-su de-aoh, il l'a de-aclO si.-1 bagd pi ahtare 15 minte. Lo h'il'ul de-amira. catutul ta s-lu tal'e puil'ul, ma aistu r-ascapä dit mina si azburd pi merlu atèl. sicatlu. Sduse aclb h'il'ul amirdlui ta s-lu acata, ma tu atea minutd puil'ul s-fete featA cum s-erà ma ninte, musata si cu perlu hrisusit. U cunusch h'il'ul di mit% cd nisd este feata ti 2G cindu arideà terlu s-galea si soarle didea, ear cindu planzea: didea ploae U 1 a di guse s-u base s-u dute acasa si u ntreaba: cum u-ti turlie tine ti flt6si puil ii ? Ea cum s-ea cum, 11' zase feata si-1 spuse cum u lo huzmik'arlu si u tal'è, cum tu loclu a 1 ei, l'-aduse altd h il e a 25 huzmik arlui, cum nasd s-fete puil il, cum 11' zase a gardi-

narlui s-r-acata un buf s-un sacbl, cum buflu si sdcolu oacdtara s-tute cite Ott. Atumtea h il'ul di amira lo huzinikarlu ti th-arise si-1 tal 6 nveasta, lo si 11 ire sa, 1 i anvarti dol i tu und aruguzina, 30

u umse aruguzina cu catrane, mea cara la dede foc, nu armase di nisi niti anuse. Parmis ni steam, parmls va. spush ; Avehm indao mere, tricht pi la rid casa, insi cattle nafoard int arupse gek le si-in li mdca si mèrile. 3a (Cules din Gope de d N Bataria si transcris supt ingrijirea d-lui I. Papagoga, gope§an )

www.dacoromanica.ro

176

PER. N. PAPATIAGI

64. Aldasoillu.

6

Era, ti nu §-erd. Era, cindu puriclu s-anedlth si tute salted.; era cind tute pri pads imnd si prAvdile ca oaminri zburh, era un amira. Amirälu §-aved un nel cum nu si spune musk si scumpu. AclO o-aduse clraclu, ca-1 k'irii nelu atel si nu sted ti s-faca di multä cripare si di multa cirtire. G'ine ma, amird ! Nu

s-lasa cu und cu dao §i baga tilehl, ca atel care va s-loand' nelu, va s-ra nd mare bah6ise. 10

Era aclb un om oarfan, ti no-aveh ti s-mica si turner() greao aved, optu fi6Ori ti astipth ca pull' org'i n-gura s-ld dai,

mama, soacrã, si erd earna greao si el' no-aveh carbilni in foe, di va s-mured di pine si de arcoare. Nis erd mpiticatOr. S-nu moard di foame el s-fumera lui, ti fate aistu? Si la dute la tilehl si-r dite : Mine va s-lu aflu nelu, ma s-mi harneasca amirdlu patru-dati di dile cu pate, cu miskg, §-cu tute Winne. $ ma s-nu-1 afli, ntriba tilealu, ti sla fatim ? Ma s-nu-1 aflu, s-mi loati cu tutd fumel'e si s-mi k'ar20 diti, s-ni fatiti ti stiti. Tilealu lo zbor di 1-amiralu si acata si-1 harneasea. Ahur-

h'ird s-1 aduca prindu slind; pate, garini, cucutia, pull', di tute r-adutea, di mica mpiticatorlu cu fumera, di s-fáted tae! Nis tot dited 1-avigritori, eh' stie iu-1 nelu, ma nu-1 26 spune pind nu s-umplu tate di lile. Ti curd ? Aviglitorlu ti-r aduted miedrli s-fu furlu a neltn. Aistu, earl avdi" cumu mpiti-

catorlu aduk'aste cu amaile a lut, cart i fur si care-I bun, li umplit di fried. AO, ma vidit el se-apruk'ara. ()Mile, vine furlu-avigritOr (avligabr) si-r (lite : Ambit! sli-ai fi6orl'i, nu mi l'a pri guse I cã nelu i la 30 mine. Na-1 tine, ra-1 si fa cumuli tare caplu, mast s-nu scoti zbor ti mine. Mpiticatorlu ti astipta? E! dise nis, mine astiptdm z-ved di-se wilt l'rinà mintea si spuM singur, ca di prota OA steam, 3o ca tine fusi furlu. Tora ca spusisi di singur, ti 1 ertu §i nu ti spun amiralur, ma si-ni spuni, pi ti are cama multa mirak e amir alu ? www.dacoromanica.ro

AleICA*OAL17.

177

Pi un gusac! cltse avigritorlu. TutA dua la nis ir imnA mintea 04 hArneaste cu mina. Ti-1' tricil pit minte a mpiticatorlui. 11 MO nelu tu micare si-1 dede di-1 mica gusaclu vrut di amirAlu. Niti draclu

nu 0 stea di cum u crul nis tutA luguria aista.

5

D-apoea lo nä carte, g'oea g uvAsl : bAr-bAr-bAr, bah-bahbah, ndintea amiralui i gri: Nelu s-aflA tu gurmazlu aisttii gusac.

S-fate, nu s-fate. nu s-putil sA-1 scoata vira l'ratru nelu 10 dit gusac. G'ine ma tineh amirAlu ma multu la nel, ca la gusAc. L-disicarA gusaclu s-aflarA nelu, ca mer arbs nuntru, noil-noil. 13re! strigarA toti cu nä boate, mutreA ti insi di mpiticAtorlu atel nal cama lalla, filozuf mare. Aistu s-are futA cu draclu! i top' s-6udusea cal di cal ma multu. 15 Atumtea amirAlu s-tinil di zbor si-1' dede ti cAfta mpiticAtorlu: L'i nviscii Shorn, s-nu imnA cu prntica nafoark ca ping tora ; 11' pitricil la sculie, sA s-facd oatnita, si-1' fete na

cask cum nu niish nis si triteA ca dua tea alba. Tora lul l'-era fricA s-nu-1 cl'amA imvA tu altu loc, s-te ti so fati ? Ca nis filozuf nu s-erh si vru Durnnida, ti Alla Morlor,

di lu scoase cu fata albd di oara istä. S-umplt loclu di un-oark cd bineadA tu amirAril'a tea un mare filozuf i acatara tilegrafli unA dupA altA i s-lo2o acl'amA un amira de-aoh s-alantu de-aclb. Z-duse lailu, ma cu frica n-sin s-cu inima ngl'itatA, ca niti carte nu s-ave6 di hAbare, niti filozuf nu §-era, cit nu escu s-lo preftu. Ma ak'umse la amirAlu. 4ise aistu : Avcrl, cA esti mare filozuf i cA di tute al hAbare. Mine k'iriu un semnu. Maca tine ca de-alih'a filozuf esti, va s-lo- 30 afli, cA di nu, pinA tora-ti fa z-binècji. Aoa te-am mpiticAtorlu! sapte-optu 11 si duse pi di nApoi,

ma g'bea nu se-aspAr6. Lask Doamne, ca nu poa s-h'ibA s-nu s-aflA semnul k'irdat, gri nis. Cum o-aduse oara, cA furlu s-h'ibA omlu ti imna cu ami- 35 ralu tutA dua, s-lo-avegl'e (vleg'e). Aistu ma s-avcji, cä filOzuflu aistu aduk aste, somnul nu-1 acata. S-fugA ? nu puteh ! si sta ? vrea s-lo-aflA si-1' tal'e caplu ; ti s-facA? minte n-cap no-aveA.

www.dacoromanica.ro

19

PER. N. PAPAHAGI

178

Noaptea pe-agalea-galea si dute tu oda filbzuflui §i-1' dite : Amhn ! tu minle a tale Iii-easte bana, ascapd-mi, nu ml l'a pi gu§e ! Semnul la mine easte. Nu te-aspare, gri mpiticAtorlu, maca di singur spusi§I, 5 ascdph§i. Ma spune-iti, pi ti are mirak'e amirdlu ? Pi eine, dise avigl'itorlu (avlig'itorlu).

Si apoea, dua lantä, mpiticdtorlu §i avigl'itorlu, fbtird, ti fètird §i-1 arcard a cihilui tu nä bucatä di carne. Crnile loascdpitd (lu neita.) §i no-avit tivh. to

Apoea in§ird cu amirdlu a priimnare. Cihile s-lo dupd amira

ca cum §-erh nvitht, di nu z-disparth niti un 6i6Or di nis, Apoea mpiticátorlu g'oea lo cartea §i eara : bdr-bär-bdr, bah-bah-bah! A ! gri nIs, semnul easte n-pihtica cihilui! Curundu virnu iiatru, strigä amirdlu, s-lu scoatd cu Ova 15 l'ritrie.

Ti iiitrie ? cd aoh vrea cutitt sd-1 scoatd. Ma vidurd, ti nu

vidurd, cd nu s-fate al'umtrea, s-l'irta amirdlu di eine §i-I aflard semnul cdfat, dupa te-1 Ward. Amirdlu napOi nu pistipsoà, cá k'irutlu aistu s-h'ibd filozuf, 20 ca cum nu §-erd. Afl mintui amirdlu, tora va s-l'ati na lugurie §i ma

s-pott s-u duk'e§ti, atumtea nu ncape zbor, cä e§ti mare filozuf. Pind atumtea nu-AT te-acatd ocl'ul ti ahtare. Amirdlu bagd nä vulpe t-un sac §i dirninda la un om de-a 25 lu s-o aruca n-cale-1', cindu va s-easä a priimnare. Al s-fete luguria §i amirdlu deadim cu mpiticatorlu in§ird g'oea sd s-priimnd. Na-1 iu sä nk'idicard di saclu cu vulpea. Aoh sti ved, gri amirdlu! Duk'a ti-1 tu saclu aistu. Mpiticdtorlu u vidit streasä luguria §i nu §tea ti z-dicd, 30 §i, d-Iu s-mintueh la Mega ti 1 a§teapta, cd se-acdtd tu pra§l dise :

Se-acdtà vulpea di pâturli 6i6oare ! Vulpe-T, gri §-amirdlu di nä cale. Filozuf at futd

I

S-lo §i de-atla na pisk'ese mare §i s-nul acata tivh ami35 rdlu aistu, dise, ca-1' vine cartea si s-toarnd acasd. Nis tora era multu avitt §i no-aveã zore di parati. Frica tuta 1-erh s-mt l' aru§neadd tehnea. Aisth nu-1 aldsh z-doarmá. De-ateh

nis §-aprease casa §i ahurh'i sd strigd : Cartea, cartea ! a§capati cartea ! iii se-arse cartea! §i www.dacoromanica.ro

DA FNA.

179

g'oea di zorea ti-1' ineã, vrea s-arcare n-foc, s-lo-aldsh. Tute era min6hni, cA nis asi s-fitea. Atea ni carte, ni tiva §-era, ma s-era mineiunle a MI curate cu carI arldea lumea. gri s-amirAlu s-nu s-cArteascA i s-nu s-u mAcd inima, 5 c-aistu fu lacurlu al Dumnidail i atumtea nis armase. fetirA altd palate ma bung, as1 cd d-iu era mpiticAtbr fara pra, agumse cu mim'iunea om mare. PArAmIO vrut, PArArnI0 va spit;

(Spus de Boga Gheot ghe din Stirund-Salonic, Macedonia, originar 1° din Veles.)

65. Dafna. S-aspim pärämiOlu a musatil el Dafna, a dultil'el Dafna, a albAl'ef Dafnä. Ascultatl. Era unA oarA, cari-ste cindu, unA amiroafie. Aestä, penurA s-o-avea tu InimA, cA no-aminta fumeal'e i nisA, laea, cd nu u 15 vru Dumniddit. Plindea, cA nu-I' se-astindea. dorlu. Dua, noap-

tea cu zborlu n-gurA s-afla : DA-ni, Doamne, na featà s-las h'iba s-unä DafnA NA duA cum sidea s-cripa, cum sufla vimtul, F-aduse n-casA nA Mudd di dafnu. Frincla esta, trA udie, s-mina singura,2o imna ca om I G'ine ma nu-I' baga oara vasiloafia i to-arnire, o-adund tu fArase s-aruca n-cuprie ! !

AdIO Yu o-arca n-cuprie, marcjinea di hoarA, o-azbuird vimtul

s-o-aduse m-padure tu na vuloagA musata. Tu vuloaga tea s, s-creascA nä daffteatià musata, te muscuvulsea loclu. val j1t1, multu-putih k'irO i h il'Iu de-arnira ii avinare. Prindu oara afumse tu vuloaga cu daffleaul.. Cart muscuvulseA vuloaga di daffteaua, dise h il'lu-de-amira: Aoa-I trá bana 1 Ea mutrea te musuteata i e muscuvulsire fate lode? 30 Acsite nis

11'

dise a mal'rirlut, s-l'i ndreaga measa sum dafnu,

s-mica. PinA te mktiirlu z-bagA measa, h ii lu de-amira deade

tu pAdure nA priimnare, naca da di vira avinatic. Mal irlu, cara ndreapse measa, pinA sa s-toarna h ii lu de-amirA, si andrupa pri mina, si agirsi di dur 1. 3 www.dacoromanica.ro

180

PER. N. PAPAHAGI

Atumtea isi und boate dit dafileAtid : Disel'ide, dafne, s-es nafoard Io di fliturA ma lisoara. 5

si dafnul discrise si te z-vedI? AM ca neat/a, arose ca tran(raffia. s-lisoarA-minutd ca nd fliturti, isi mtmta Dafnd cu arislu pri budd. Alaga-laga pri iingl'ile di 6oare, z-dute la measa vdsilk'ascd si toarnA, cu mdsita l'ei, tutd pipilita cu sare s-cu piper tu micarea h'ilquI de-amird. Apoea, alaga-laga si nh'ipse nipel tu daffieaild.

Vine h'illu de-amird, skit/. pri measA, s-feate crutea s-acdtd s-micA. Micarea nu z-bAgA la gurA de-ansAratd turbatA, si di mpipiratd foc ! pis() nis : Nu-Al ti ntreb, rnAl'rire, cindu bAgasi sare §-piper, lu tlalAga mintea ? 15 MA1'rir1u te z-cjicd ? Nis lailu si stea, cd-i fall stepsu. Searusnd §-Oat. 10

Disim, cd h'il'Iu de-amird lo-arisi. vuloaga si de-atea s-u baga sd sta ndoAild dile. Maliirlu l'i ndridea micArle si mutreA 20

cum di cum s-le-agudeascd tu sare, s-no-aibA vird cusure. Can li mutri di sare si yid% cá suntu cum prinde, mindul : Tora pot s-mi culcu pri mina tea ndreapta, cd ahtari bune micari no-am adratA, di cindu mi feate mu-mea. Cum dise, acsite feate : s-culcA sd-1' coacA un sornnu. Dafna

nipei cu gura : 25

Disel'ide, dafne, s-es nafoard

Io di flitura ma lisoara!

si tut acsi ca de-aneavra, feata Wt. s-ansard si mpipird micdrle a h'ilqui-de-amird. Turnihdaltu-se aestu di 1-avinare, loand pri maiiir iu h'irbeA. fasul'e. Il mind cu 6or1u si lu scoalà. 30 T-u bagasi s-no-alAsi sare tu sarater, cum ved maiiire !

Nu vedi, cd nu z-bagd la gurd? Ma cum acsl ? Ahtdri mican tu band-fil no-am adratd. Nu miti, z-vecji ! Cindu gustA mAN'rirlu, fármac! nu z-bagh n-gurd. 35

Doamne ! loclu aestu va h'ibd mdliipslt, va h'ibd loc nicurAt s-cintat, ma ai s-fudIm1 Aoate curd Viva. Vied si-Vcreapd numa www.dacoromanica.ro val vine di arca sare, cindu du/11Am.

DAFNA.

181

Ca-te z-dordi? Ca-te s-no-avegl'i, tea h'il'Iu de-amirá.

E I de! om fuT, me-arr§il.

HMI de-amird z-bägd si seara tea nimicht g'ine, masi cu pine goala. Anantä qua disc) nis card manir : Tora vaT ayegl'u To lo micare si tine s-ti dutT avinare. 5 $-acs1 fu. 111A.1"rir1u lo tufek'a din a niimirea, cu tute cA nu stea d-lu s-o-acatg, §i 1'-u deade citrd tu pAdure, §i h'il'iu de-amirä §-armase s-adarä micarea, cu tute-c6 nu stea cum s-minteascd cu 6ubana. A lig l'-erd cama multu z-veada, te te pri6e di om, te jujul l'rine di 1-ansarä si mpipireacid 10 micarea. S-ascumse dipu un gIbjèii i a§tiptâ. Cit vine oara prihdaluT, na ti-u Dafna : D*Pide, dafne, s-es nafoard, Io di filtura ma 1i§oara! si dafnul z-discl'ise §i Dafna iI. Mutri nä oarl pri diyarliga 16 z-veada, fure-ch u yeade virna. Nu vida om. Alaga-laga pri

imgrile di doare, ca nä fliturd te-azboairä, l'a na mnatd di sare §-u huhuteaste tu micarea-1 h'il'n de-amirà. Apoea dizvru s-intrd tu dafnu. G'ine-ma h'il lu de-amirä o-akumse, u strimse dulte m-brata, s-nu u zmo'aticä tiya di moale te 20 s-erd, si u bAse. Vru apoea Dafna tea alba, Dafna tea rosa, Dafna ma lisoará di flitura, s-intrà tu dafnu, ma dafnul s-innOü

cl'ise §i-1' dim :

Tra feata Basata

95

Dafnul si strinde ! Daffieaua, Ca steauii,

Di gaba ca plincle! Dafna nipOl z-bagà sa-1 palacárseasca, z-di§c1 ida dafnul, 30 z-discl ida bunlu, s-inträ tu cuibu 1, s-inträ n-cu1cu51u-1, ma

dafnul, inima di lemnu : Tra feata Basata,

Dafnul si strinde! Daf ieaua,

Ca steaua,

Di "aba ca plinde! www.dacoromanica.ro

30

182

PER. N. PAPAHAGI

Atumtea mvirnata Dafnd s-turna nipOi la h'ilqu-de-amira, aru§noasa, fricoasä. Aestu era tes tu tenth. §i Dafna mutrea prit cárpitura Ontal el §i nu-I' l'rinekneca s-fuga, need s-intra. Ac§I l'-era lei! H'il'Iu-de-amira, aleptu ca un soare, u lo cu 5 bunlu §i nipOI o-aduse tu tenta-1' §i l'-a§tearse ocl'il' atèl' dultil', cu mintila lui di siring, §i nipOI il' supse fatle ateale arb§ile §i clultile ca natile, §i nipbi §-u strimse la k'iptoslu a lui sin, §i Dafna nu plinclea, §i. Dafna nu si z-mulcjea din brata-r, ma cama si nh'icjea ! 10

Bdnara nisi aoate ca virâ siptamina, doaua ! Al h'ill deamira il iiiiie dor de-acasä. Nis cata s-fugh §i mu§ata Dafna, alba ca neaua, s-o-alasä. Ma cum s-o-alasä ? Cum sa.-l'

dick ca. Dafna di dorlu a lui, vrea s-tuk'à ea teara! L'-ana, l'-and IdIficji dit Padea-Mu§ata, soe-soe, §-albe §51 arose, galbine §-albastre, vinite §i verdi, §-cama marl §-cama Aitl

§i-1' li MO m-poala. $i Dafna te mureh diph. Midi,

§i Dafna criscuta cu laluclle, acata O. se-agoaca cu eale, s-leailurzeascd, s-li pruscuk'asca. §i. sal treaca oara. Afiurclea

IA laluda, allurzea alanta, sa mbita di moscul a lor §i hari200asa o-apuca, somnul ! §i dultea loclui durill. H il'lu de-amira atumtea, de-acliin cu maliirlu, li scarmina de-aclb, asparse tenta, sapa fucurina, ca, sculindalul-se Dafna,

iiis sad' si para. tute. Duriil cit durfil Dafna §i dipl'ise ocl'il'. S diä laea singurd 2o ca cuclu, singurd ca thrtura. Ne tenth, ne h'il'u de-amira di varliga. $i MO si siisk'ird, si-§ adund sidlitlu §i s-plingd mu§utica, ca ti se-arupea inima §i cjiteal:

Te cine §-fu atèl kone-aleptu, te lnima di k'atra ava atël h'il u de-amird ? Cum il' feats inima sa z-disparta di 30 Dafna tea inu§ata ?

Plincjea Dafna, mintea lalucjle cu mina, li strindea la sin §i Id cjitea: 35

Vol Mbile s-musatile, arbsile s-alehptile, vol surfirle a meale,

arupte din steale, lu-ni lo-avbti aSnile, mfil lo-avbti. bunlu ? Lalucjle, ca láliicji : tatea. Dafna, Ca nisa www.dacoromanica.ro

:

z-dipira.

DAFNA.

183

Si plimse, z-dipird Dafna §i diznôiI s-turnà la dafnu §i-1 dise : Dafne mu§at, Dafne-alavdat,

Fa-te n (lama S-intra nfi Daffiauki !

5

Ti-af141 Dafnu s-l'i di§cl'ida ! El una §i §tea : Feata ba§ata, dafnul n-o va ! AcIO Iu s-tuk'a ca teara §i-1 si stricura dultea bana a ma-

ratireI di Dafra, fl pimse mira un calugru catr-ac1O. U ntreaba aestu : Te-ni plInji, suflit, te-fif ti deapiri, alba mea ? e s-nu plingu, te s-nu mi deapir, parinte ! Io-n1 Dafna tea mu§ata, di h'il'u de-amira. ba§ata §-alasata.

10

Si-1 spuse Dafna tute a caltgarluf §-aestu Alla mare-I curing. de-amird eft cama 15

flalitgurlu u nvita sá z-ducä la

.gona. S-nu u cunoasca virnu, 11' deade stranile calugare§ti §i ac§I Dafna tea mu§ata §i nk'isi 1-amirdluf palate. Akumse tri§ cfndu s-fatea numta a MPhil. de-amirá. Calugáru§lu trapse §-nfs la palate §i cum il viciura lumea ahintu ilic, ca. 'Area ilic multu, acatara. s-lu sk'ina. i s-faca 20 §iCatt cu nis. AclO era adetea, z-clIctt omlu §-cinticlu. Carl 41aira. tuti, omlu §-cinticlu, vine arada §-al Calugarit§. Aestu in cintic i tea §-acatd sa-1 ()Ica : Vol albile §-mu§atile, arO§ile §-aleaptile,

voi surfirle a meale, arupte din steale ! tudil lo-avèti tonile ? fu-M lo-avbti bunlu ? ea so-fii Win Dafna tea mu§ata, di h'il'u de-amirà ba§ata

25

30

ba§ata §-alasata!

Ea cinta. i h il'lu de-amirã, cindu avcia, lacriln cap de-arlil 11 cura. Cara-1 biI cinticlu, Oise h'il'lu de amira. : 3, Aestu-I ci'nticlu a mel ! Ma efilugaru§lu de-aelb iu avcla, gri: Ba-1 s-a mel !

Cum §-a tal ? ntribâ h'il'lu de-amira. www.dacoromanica.ro

184

PER. N. PAPAHAGI

Atumtea cAlugAru§lu §i scoase arasa §-armase co-armata di ldlimIT, muqatA-mu§atA, z-diti : DA-Al, doamne, ninga dot

ocri s-u brescu! . H'illu de-amirA §-u cunuscii di nA oarA, sArgl'l di §-u lo 5 di guqe §i di oara tea nu si mpArti' di nisA. Alinthi il' deade cu 6orlu. PArarnIO §team, plirAmiri aspii§,

nu §tiu cum feu, ma nu v-ari4. (Spus de Stamula tal Gti al Cealera, Avela, Epir.)

66. Luplu WA' coact& NA oarA §-tun k'irb earà trei luk'. El' s-feAtirA soti s-alaga dadim dupà pleaó,cd. Unlu di ni§f, carilti cum II' feate vulpea §-armase coluv, fArA coadd. Di cite ozi earA vira Meru gra' tr-adrare, cari s-lo-adarA? COluvlu! vrea apA trA beare, can s aducA ? Cbluvlu. Vrea s-aveagl'e noaptea, s-nu-1 aplu15 cuseascA tivA din, Ova avingtOri, cart s-aveagl'e ? COluvlu. 10

COluvlu aoà, cOluvlu ac16, unA oarA, doaud on, 1 i scoAsira ocl'ir di cu tOtalui. Vicjii cOluvlu, di nu si scoate n-cap ac§ite.

*-u MO tu minte cOluvlu s-la u goad. §i s-lA u rid ida gura cu dua tutd: cOluvlu nsus, cbluvlu ng os. A§tiptA a20 rastea, si-1' da di mind. NA dug, cum si nsurinA, te§I sum gortu ca tiva pal u-eini,

gOrtile coapte §-galbine ca fluria, canda ll fatett cu ocl ul. Gine ma pOndile nu cgcleà di singure m-pade, tra s-li mica ni§l. Carl A. s-alind s-lu scitturA? COluvlu. Aestu te la toarte? Oara a§tiptA s-l'i .NinA. G'ine, disci ebluvlu, g'ine-ni cjiteti s-me alin pri gortu, ma z-vA u tal'il pita : io si scutur de-analtu qi vol s-micalt di g os, §-aestA nu s-mica. Me-alin, ma si statl z-vA leg cocjli di gortu, cari nu ? sinAtate bung ! 30 Luk I i ananti, te nu IA MA ahintu mintea, nu aduk ird In bdteA cOluvlu §i te §-u bAgA s-lA crueasca; stAturA §i-1 lig6 cu coada di gortu. Aestd vrea cOluvlu, 0-1 streasi, te ne en boil i s-tradi, s-nu z-disfactt. S-alinA apoea naltu §i scitturA-scaturA, I-gull tut gortul. So Apoea dipri bimile zg ill cu boate : 25

www.dacoromanica.ro

LIIPLU FARA COADA.

185

Avingtorri, ma fuga! Dipri gortu m-pade §i ocl il' §-lo napb1: in sus.

Cindu deAdirA di avdira ac§1 ananti, §apti-optu la si duse ; bggara s-aurlA §i s-traga cit ma putea. Ma iu si z-disfacd ca

cum eara-1' ligati? Tragli, pincji un de-alantu, se-artpsira 5 i s-frfinsird di fugg ping s-intra m-padure, ca. ni§1 dealih'a pistipsea, cá liin avindtbri, §-atea ear& curatA min6una, scoasA di cbluvlu.

COdli

Dupa te trict pirde§a estA, §-aflarg sotlu alantu lu §idea culcit§ adunAt t-un gibjet. Se-adunara trail i §i cbluvlu maw()

haratA eara tut, viclihdalui-ri farg di cocji §i tut aridea pri su mustAtl, ca 1-ac4à gine minCluna. Tora, cjisi unlu di ni§1, avinatorl'i vai fu4ira ! Can si z-ducA s-adung gOrtili ? napb1 cbluvlu! Am §-io coluv §-tini coluv §-el coluv ! gri aestu §i cindu 15 s mutrescu, tuti eara-1' unA ! G'ini ma ae§ti doi §-eara nvi_

PP s-mica mama n-gura, s-la -irinã di singuri tuti §i s-nu s-minA ma nclo, trA §il'e §-pal'e. Di ateA il' deadird tAruh'le a cOluvlui dit sutata lor. Ai§tti und-l' fated, i cu n1§1 i fard nt§1. Ba, singur canda2o eara cama g'ine, cg nu s-pidipseà ahit tu lucru. S-turnä nipb1 la gortu §i se-adrA 6ufulica.

Nu duse ma nclo qi ea iu astal'e ng caprg, arispincjita di turma l'ei. IP disc) el: Ahtare k ilipure s-u cdftam cu teara, nu o-aflam! Va23 fi mic caprg, ma fá41 crutea ! §i tut si §utã pri divarliga-1. Marata di capra, cindu deade di-1 vicju, sincjile tut §i-1 bit di fried. Te si-1 ascapirà tu minte ? MicA-mi, lat lupe, call s-mi mitt, il feate ea, ma rigae ti-fac, si-ia fatl un zbor : 30 Te ? ntriba cbluvlu ? Ea te ? s-me-alasari s-me-alln stri k'atra tea naltg, si-la fuga dorlu di angarlirnare, nu va-in o-am dor, ca. mor ! Al Masturu-Nicola, tu si-1' tacineascA, cA capra : unA cjite § altA fate ! o-alasA si-1 treacA §-aestu dor, s-moara cu inima 3a

plinA. Cit z-vidt capra pri k atra, u mutg. coada n sus §i gri: L a-M, lupe, coada ; I a-ia, lupe, coada! Ni-u guca§1, mon ardhoasA § pabesa! strigA luplu di www.dacoromanica.ro

186

PER. N. PAPAHAGI

ng'os, ma s-ti bagarim tu mina ninga na oara, z-vedl tine a eui ir dic lup. Cindu s-mi vedl ninga nä oarä ntr-ocri, s-ni dip §-a ilia,

dise capra §i tut l'i scuteh limba nafoara i §-aridea cu nis. b Luplu u patr §-tacit. Fuginda de-aoh, deade ma nclo di nä mula, grasa-grasa : truplu Unä cu cäpura. Acata luplu z-da tarccrale §i z-bata coada divarliga di nisa. Ndreadi-te, cumbara, cá va ti mic, IV dise el. Am tra micare i§li §-To, gri mula. Io cu teara s-ti cafto tam §i nu te ailam. Si §teari tine, cum Ai seare auritä bana aesta zämäratä ?! Simla §-profit' versu dua tutd :'am un domnu, bana nu-Al da !

Luplu apurie mare ! Prota oara tu bana lul avde pravda, cà va s-h'iba micata. 15 ui1 pare g'ine, l'-u turnd nis, ca va ti mic cu vrearea ta, tra s-nu ñi ncarcu suflitlu. Masturu-Nicola se-apruk'è s-o-arapa di mutd. Atumtea mula

prifapta ca vird nveasta di sun zvon, lu ntribd: Nu ti ntreb, oaspe, h'er mitt tine ? 20 Ba, ba, ba! gFi luplu. Te vrel to-arumigare s-ni fringa dintir ? Maca-1 ac§1,

tra bunlu a 01, treti §i scoate pètalle cu

dintll', cd Al-u, s-nu-ti cadd grain

ligrutlu di lup, altu lucru no-avit, §i s-lo dipu mintea niti25 larei. Aosta, earl da di-1' trade na clutata, dinte n-gura nu r-alasä §i pinä si-§ N'rina tao-to tu orl di goada, aoh te-am mula! E ! susk'irá adinch luplu, g'ine-Ai si feate ! Te-AI lipsea a ilia s-mi loll dupa zboarile a Fel? 30

Ma nclo luplu aflA nä eapa. Niti und, niti doaua. §i pri nisA s-u mica.

Cam-agalea, cam-agalea gri eapa, ca lo-A1 h'iii a vasirelut Cum luplu nu pistipsea, vru z-veada vula vasirelui la ca35 pura eaparei. Eapa-r plascinl nd clutatd, cd 1 -ascapirara ocl ir §i aoa. featirá alantt Feate cum feate, did n-cale-r §-un gumar. Mizelu a luk/or gumarlu easte ; §-u baga s-nu-1' ascaprt uricratlu, k'iametea s-facd.

www.dacoromanica.ro

TREILE CINEMA AL VEL'U

187

Va ti mic, nricrate, gri nis. Am To trd te alag cu limba scoasd, gri gumarlu. Ma nu ti ntreb, nune, cA-te h'il ahintu mvirinat? Luplu, ca omlu te §-are dorlu, l'i mbdirä tute und cite und ! E! gri uricratlu, tine nu fati trd lup, tine h'ii bun trA 5 gukaba§ in hoard : slecll cu 6ubuca n-coh'e, s-t-aduca s-rnitT, nel1 fripti, gAl'iiii, misirti ; trA lup nu fatT.

Carl ti va guaaba§? Cum : carl

ti va ? AI intrd tu loclu a meu! Io di te

fudil din hoard ? earam gukaba§, ma caplu a meil trd gu- 10 gaba§ fate? Gukaba§ prinde un ca tine ! Macd vrel, al Incalied §i s-te-aditc trd nneam di oard n-hoara, sntri tu pine vdsilk'ascd.

A luplui ahit 'IP tdl'a cdraleta, nedlicd §i al! in hoard si s-facd gukaba§.

15

Zborlu -One, no-apuca s-intrd §-lumea dua! ca di pri lup, cindu infra n-hoard. $i dd-1' cu parlu, da-1' cu &lulu, cu furtutirea, nu vicjii cum ascdpd di ado. TA§ in dean& se astamdti. §i dim), antrupat di un cutur: Minte di lup ! §-pali minte di lup ! Nu mindueam : tata, 20 pap, strd-pap, car! di au§l'i §i-strau§l'i a mel' fu gukaba§, tra s-mi fac §-To ?

$-ac§1, car! vidU, cd nu si scoati n-cap singur, si mbuna diznbil cu ananti: luk`. (Cules din Avela Epir.)

67. Treile cuvencll al Vel'u.

25

Erh und oara, te §-era. Era un om multu avat. Aestu om avUt §-avea un fiC;Or §-tut. Omlu atM nu bina tu loc-ri, ma era tu xeane, Tu. aminO. §-alti gro§T. Di cara era multu avat, l'-alAsd gram a mu- 30 l'are-sai s-lu nveatd fidorlu gramate, s-nu-1 alas/ orbu. Mul'are-sa §-nisd vrPa s-lu veadd h'il'il-su di§cl'is, cu patru ocl i. L-pitriteà la dascalu §i-1' li fdtea tute k'eh le, ma§1 di carte s-no-armind orbu. FRiorlu aveh sivdalu a gramatlor §i li nvita cu lingura, ca apa. Era §-cu minte, l'i li loa multu 35 caplu, semnu-mare! www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPAHAGI

188

Unä dua disc] ise un argastir ninga scul'O un om cu numa Vera. Vol' lu no-aveA tivA to-argästir. Masi sided pri k'ipeng'e si grea: Minte, minte vindu. Fi6or1u de-avirt, cindu-1' sirgl'l dAscalu, cum suntu fi6or1'

5 s-iiird psin ning-argastirlu al Vel'u. Te vindi, lalo ? ntriba. nis. Minte, nipoate, dise Yalu. Cum u vindi mintea ? NA suta di lire n-cap cuvenda. to Te ahintu scumpa ? Scurnpa ma fate ! Acsi vindu To. Fiãorlu z-dute si-1' dite a ma-saT :

Nu stil, mama, Ova. Vine la Stamarie un om si die el ise

un argAstir, Tu vinde minte. Lu ntriba.I

si-AI

dise cd na

to sut di lire n-cap u da cuvenda. Si-ni dal na sutd di lire sacumpAr !

Md-sa, disim, tra minte nu fiilueA. Scoate

ei-1'

da suta. Pi-

Coda u da al Vel'u si-1 cafta mintea. pite Vellu : 90

Pinea domnu-tui s-nu u calti virnd-oard ! Fi6or1u u baga cuvenda tu curcubetä, cu tute cA nu-1' pan),

ca fate ahi't. Tricurti ndoaila

I10

-napbT fi6orlu vine s-aciimpArà s-alta

minte. Da suta 8-l'a cuvenda : Ntreaba-tI inima s-cari s-caftd micare, sa-1 daL LI MO s-aestã cuvenda n-kepe, cu tute-ca nu-1 'Aril a95 hintu adincoasA. Tree tret patru dile si fior1u de-avitt, scoate si-1' da ninga nd sutA di lire, te 1-aveà armasa n-casd. 11' dite Vel lu :

30 - Calea In va ti duti, ma z-vedi bisearca dLclisä, s-ti torni s-ti nel ini si s-aprindi na teara tr-akutOr. U baga s-aestã tu coca 116or1u, sâ s-aflá trd oarä lae, cd parAti deade, cu tate cä lucru mare, nu-1' ampärea. Tutl cIi avdira di lucurlu a fi6orlut de-aviit tutT s-arisira.

35 - Na! cum 1-arucä para1i, amintati di tatu-su cu asutu vimtu. Z-veade cà no-asuda, di-I' asparde fara s-lu doara. Aestu va ii nclidd casa tata-sui. $i alte ahtArt zboare, cá th-arise un farmazOn i alte multe Di zbor-zbor avdi tatA-su tu xeane. Aestu, acatA sd-1' da dOri,

www.dacoromanica.ro

TREILE CUVENpi AL VELT.

189

c-armase fara para. Cindu avdi lacurlu nipOI §i leis% glarimea h'il'-suf, sa-1' fuga mintea din cap ! Ahinta cripare aveh §-ahintu nu lo-acat.A. loclu. Si scoald sh z-duca a cask sa-1 vAtama di §cop. Ma-sa nvith cu te minte s-toarna tatal §i-1' deade ocl'i a h'ir-sul, s-fuga. Fi6orlu lo calea nob i fuJI, citra Yu ti-s s-easa, s-easa.

5

Calea and treT pramatefti. Doli avea agutor §i unlu noaveh. Nu IHAY, fidorlu-fil s-ti

l'at la magazie ? (lite aestu citra

flaw.

10

Ie fi6orlu §i z-duse. El' s-teã la pina-irir. Nada-clua discarcara sum un porn sprincja. Aclb, cari-§te cum era, cA apa no-avea loclu. Mai na fintina avea i apa erA avigl'ata di l'undAr. Caldura 15 apreasA, seate lA erA 0 cum s-faca nu §i §tea. l?ise pramateftul citra fièbr : L'a bucla fi6orlu a mel i du-te la fintina s-u umpli §i h'ibà fried, ch-1 l'undarlu, ca. nu fate arail. Fi6orlu nu dim ca. nu z-dute. Agumse la fintina. L'undarlu una-1 vidt. §i-1' dise : 90 G'ine cupdse§ti, curbane! II' dite §-fi6orlu, te §-aduse aminte di cuvenda-I Vel'u : Vin!

Cara s-mi miff, mica-mi, di cit un arig6 va-ti fac : Ntreaba-tI inima, §i, s-fure-ca 1-u foame, mica-mi. A l'undarlui foame nu-1' era, eh atumtea aveA micata un 9j

i pina sa-§1 ntreaba inima, fi6orlu umplit §i lo calea. Pramateftir neca s-a§tipta. s-lu veada ntr-ocl'i alta-oarA. OM,

NI§Y lo-aveà pitricuta ma multu tra k'irire. Cindu-1 viciura ca s-toarna cu bucla mplina, no-avea. zboare s-lu harseascA §i s-lo-alavd A.

30

De-atumtea domnu-su arca vreare tra nis. Dasird la pinaliir. Fiäorlu di§tiptat foc. De-aoa, de-acth. vindeA pramatie cama multa di tutt, cu grallu-1 dulte §-cu zboare. Pramateftul no-aveA Yu s-lu baga di vreare Nis si zburt apoea §-cu mul ari-sa sa-1 faca &Or. Mul'area 35 nu vrea, cd le-aveh dipriunh cu fi6orlu di ma naintea §i de! cum s-lo-aguneasca aestu ! G'ine ma atumtea chità cucotlu

n-casa, nu gal ina §i prindeA sa s-faca a barbatlut, ca cum www.dacoromanica.ro

190

PER. N. PAPAHAGI

si s-feate. Di cit Eva, tot Evd. Te s-dise cu mintea : cLasä, cd li bag di cale u-cu aestu nog abr. Nu tricurd multe-putine dile si prämdteftul isi la pinVrire. Fi6orlu lo-aldsä s-aveagl'e mägdzia si s-h'ibd turndturá pre-

5 acasä. Mul'area acätti s-l'i Med seamne a aorini, cih §-milt. G'ine ma fieiorlu s-aduse aminte di cuvenda acumpAratä §i l'-u tAl'è cu täporlu a mul'arini: Mine pinea domnu-ImI nu u calcu ! Aestd sä mirpità, cindu vidit nä nu u da di minedr aorlu 10 si cd nu o-aproak'e. $-u MO sd-s l'a ahtea di fi6Or si und turnatd bdrbatu-su, mplind di drati, acdtd s-plingd si sá zg'i1eascd, cd taha aorlu vru s-o-aru§neadd, vru s-u base! Aeste tute minóimi.

Aestu u pistipsl si di nd-oard z-dute la un gillt si-1' dite : 15 - Cit cafti va-ti del, mall s-tal' caplu a until om te va-ti pitrec mine. D-tu va-1 cunoscu ? ntreabd kil'atlu. Va-1 cunosti di pri zbodrile : DA-111 aminetea domnunui !

Anantd dud, to-apiritd, il pitreate domnu-su pri abr,la gillt, sd-1' caftd aminetea. Fi6orlu hdbare nu s-aved, te l' se-aved cruitä. Tu clued iu s-tea, treate pri ningd nd bisearcd discl'isd Cu tute-ca s-agunised, nis §-aduse aminte di cuvenda si sturn& säll facd crutea si s-aprindd /id tear/. tr-agutbr. 25 Cum mindul, acsite feate. Mb, va l'-u diti, amind nneamd. Cdtaoa di mul'are, di foe te-1' Anna., si scoald si z-dute la gillt, z-veada : 1-täl'e, i nu ? Aclb tu nk isi, nisä duse ma naintea fi6or1ui. Lu ntribil 20

gil'atlu : 30

Litcrulu pitricut di bArbatu-im 1-bitisi ? Nu-1 bitli, gri gil atlu, ma-1 bitescu troard. Aestu s-o-aved, cd mul'area easte omlu trd tal are. Zrnulde apala si-1' 1 a caplu. -

Dupd niscinda oard na-1 si aorlu : 35 - Mi pitricit domnu-im si-ni dal aminetea. Gil atlu NO caplu a mul dril'et t-un tastru si-1' lu deade. Lo-aduse la domnu-su. Trade aestu, te z-veadd ? Caplu a nicuk 11.61 et. Cindu-11 a domnu-su aorlu di pri g os, si-1' dica,

cum s-tih isl aestu lucrn, aorlu aspuse ndriptatea, te www.dacoromanica.ro

i

tea;

FEATA CU Mi/sTLI TAL ATI.

191

cumu nk'isi sd z-ducd la kint §-cum calea s-turnd la bisearcd, c-ac§1 §-ac§1, trd trei cuvendi aveh data cite trel sute di lire §i tute anante. Prdmdteftul atumtea adukl, cä thliorlu no-a vea fapta cdti-

guria te-r fdtea mul'are-sa §i c-aesta §-afla, te afta. *-ac§ite fi6orlu cu mintile acumpArate putti s-ascapti nimicat di l'undar §i cum trd nicdlcarea pinil'ei a domnu-sul §i trd aminarea la basearcd ascdpa di Ware la killt, PrdmAteftul atèl aveà nd featd. Cara viola cit bun easte fi-

5

6orlu, 1-isusl §i lu nerund cu feata, s-agir§ascd foclu a nicu- 10

k'Irdl'el. La numtd avea acl'imatd tuti oaspitl'i. Tu oaspitt era §-tatd-su a fiZorltii. Aestu in ntribd, dit te loc easte dinirle. Il' aspuse prAmAteftul, cd-1 fioOr fught di frica tatd-sul de acasd, cd te s-actunpard trel cuvencji, trd trei sute de lire 15 di la un Vel'u.

Tatd-sa di nd card cddit pri cjinucri §i-1' caftd l'irtare a fiOorlui, cd nis easte tatd-su. S-l'irtard, z-bd§ard §i apoea s-adunard t-un loc §i bineadd

ca dua tea alba, cara s-nu murird. (Spus de SLama din Malkeasi, Tesalia.)

68. Feata cu minli taTati.

20

Eara nd card un amird §-avea und amiraroaui. Ni§1 aveà nd featd. Feata eara band, cu lnima de-amalamd §i mu§atd-steaud! Pdrintil' u vrea ca ocril1 din cap. Di cum vrei, di, trd mira lae a fehtdrei, amirdroarla u lo 25 Dumniddil §-armasi amirdlu vadat. Jill cit jill amirdlu §i-§ bága lade adoara. Nis si nsura cu and mul ari. Agumsi feata cu neared. Treaca din casd a mdratil'et di feata, di oara te j bAga Obr in casd nearca, nu se-aspuni di lae §i di corba. Nearca mutreh cum di cum s-u k ard. 30 Arnirdlui il' vini si z-ducd tu polim. El u vrea feata di

doaua orl ma multu di cum u vrea cindu-1' bind. md-sa. S-tuk'd trd nisa di mprostu De-atea, cindu nk'isl si z-batd, alasd zbor a rnul'ari-sal, s-o-atbd angAtan, s-u mutreascd, s-nu-1' lipseasca tiva, cd gueapi nu-1 da! 35 Nearca p-na s fu a, aha! tuti N a le-adara. *-cit fudl amiwww.dacoromanica.ro

192

PER. N. PAPAHAGI

rAlu, canda nu-Y dimindA tivA, i canda li cjisi la k'etri amirAlu zboArili. A doaua-zi nearca, acl'imd doT arbin4i, 11 deadi feata 0 Id dimIndA s-o-aducA m-pAcluri 0 s-u tal'e 0 s-r-aducA 0 semnul. 5 U loard mArata di featA §i u clitsird tu nA pAduri .-.t-un munti grail, Tn niti pulTi nu z-duc. Nisd MO s-plingd 0 si z-dirind, ca -cArnurli ti si cutrimburd dipri tini. Laea nu -aved viru stepsu. Arbine0or, lA si feati MIA di nisti fg si zburird s-nu u vatAmA, ma s-l'i tal'e mW minli trA semnu. Ac0 fehtird 10 §i nearca cindu villa semnul, l'i si 'Art, cAtaua, cad' si lo ml k'atrd di sti lnimA: allintd lae §-ahintd nfArmAcoasd mul'ari -fu. Cum o-adusi oara, cd un h'il'a-de-amird, cjua lantd, 41 avinari. AcIO iu avinA, s-lo dipu dira unui terbu i fudi terbul, 15 fudi chil'i pri din ApOl -alagd h'il'Iu de-amird s-lu vatAmd, aoà s-lo-agunga, acIO s-lo-agunga, akumse tu buriclu di pa-

duri. AO cifil'i alAtra., ma nu ca dipri terbu, ma ca di pri om. H il'Iu de-amird mindul, cd vah' s-curma terbul 0 cacjii. T-un adil'atic se-afld aclO. Te si-1' veadd ocl'il'? Terbul turnat 20 cdtrá iu da soarli. Si ncl'ind ninga feata cu mifili tAl'ati, te agAl isl di plingu. H'il'lu de-amird arca tu vimtu 0 se-apruk% di featd, dupd te virg'i chill s-no-alatrA 0 dupd te-1' angina ningA nis. Terbul *-trapsi calea. Fi6orlu-de-amird Y-armasi mintea pri mu25 §uteata

feAtAl'eT. Scurti zboari, nis 11' cjisi, cà va-1' h'ibd mu-

l'ari.

Am cum s-h'id nveastA la h'il'il de-amird To, featA cu mifili tAl'ati, cjisi ea marata. Nu cirtea§ti, gri B6orlu de-amira, ac§1 AT fu cAsmetea. H'il'Iu di-amird o-adusi acash-Y tra s-u ncrund. G'ini ma 30 *-aod j-bAga draclu coada. Muma h'irlul de-amird nu vrea s-avdd luva§luvA, ca feata cu mifili tdrati, s-l'i h'ibtt norA. Blind ma, §-fiäorlu eard h'illu a mA-saT : i aestä, i mi vdtam. Vrurd nu vrurd, s-feati cum vru fidorlu. 35 Nu trici multu i a h'ilqui de-amira il' vini si z-ducA n-uspet 1-amirAlu. Aestu avea acl'imatA tutt mdrYi, te4' deadira agutOr tu polim i earà tatd-su a feAtil'eT cu milili tAl'ati. TamArn cindu h'il lu de-amird s-afra pri measd, II' loard www.dacoromanica.ro

FEATA CU 1111I.ILI 7TAL'ATI.

193

sihdrik'i, cd nveasta-1' feati dol fi6br1, ca soarli §-ma mu§äti.

Nis nu lu ncdped casa di haraud. Tu oard caftd carti s-cundiTit §i scrie pri dinucl'u citrä md-sa, s-u mutreascd, cum mutrescu ocl'il'. Nearca, te s-afra pri measä, cindu vini §tirea aestä, s-pall 5

di na cali, eh' aoh nu curd lucru curdt §i cd feata estd cu minli Wad easti h il'astra Vet Hrevrili o-acdtard di fried, cd. §tea nisd : se-aflari barbatu-su, ma§i bunlu nu va s-pata nearca.

Te feati, te nu feati, cd pind nu MO. mina pri cartea 1i'i1 lui de-amird, loclu nu o-acdtd. S-ac§i, asparsi vula lui §i to adra and carti. Tu cartea estä (VOA, s-u l'a feata deadim cu fiCorl'i §i s-o aducd tu pAdurea d-iu o-aflard §i ninga cama nclo.

Muma Uorlui di amird, vidindalui dimindarea h'il'-sui, nu §i §tea te s-facd, cd, cu cit nu u vrea ma naintea, cu ahintu1.5

no-aveh iu s-u bagä di vreari, cindu vidit cit bunä easti §i le mu§hti fiôbri amintd. Dun* apirea cu nveasta n-gurd; ca nveasta mea no-ari vird. Cu tut-aestd cum s-easd di zborlu a h'il'lui di amird. Cu 20 inima frimtd, u pitrica m-paduri. Mdrata-§1 di featd, dipiratd, dipiratd, fárd mini, cu nitl'i tu poald, plindeà di ti se-aruped. inima ; ldcrinle a 1 ei cap deariu; boatea l'ei: cintic di mortu. Carl plirnsi-plimsi, na iu-1' si spusi mira ca nä moa§i §i-1' (psi: 2. Te-ai, feata-ni, di plindi ca dipri mortu ? Am tl bun am, lea mae, s-nu-ni plingu ? fárd mIni, cu niti im poald, tu irnie greaud, cari i ca mini? Nu-fii plindi, featd-fti, ma tini sctiticlu aestu s-t-anvirtc§ti Morn, §-aundi-ti mIñli cu Ord ascuk'atd trei on i va-ti 30 l'ina la loc! Und sjicã aestd moasa §i nividuta s-feati. Feata feati cum u nvita moasa §i 6udie ! tu oard-1' vlñirâ mi lila loc. *-a§tearsi ocl'it' laea, §-aplica nitli §i-1' apreaduna z-doarmd.

3.,

curtarri, feata bina aoh multu g'ini; pAdurea earà nicalcatd, c-aved di tuti : poami, urIti, tel, ca di foame nu b-u

trddea. Binh

H il'lu-de-amira nu vra slada multu la uspèt, cd l'-imna P pal agi, Ba me a ománe.

www.dacoromanica.ro

18

194

PER. N. PAPAHAGI

mintea la scumpa lul. Acsi, trapsi. si trA vira siptáminA agumsi acasA-1'. Prot lu graig a lui, cit discAlicA, fu : Nveasta fi-o-avèti g'ini ? Cindu l'-aspUsira, cd ea s-ea te curd, si-1 cadâ k'icutà greaua 5 a lui ! Ahil araii ir vini. Plimsi, virg'1, ncHe lumea tuta, cg nu-31 discrisirA ocrir, cindu aleapsird cartea, z-veadti, Ca nu-1 di la pis,. din cot tuti ! lucru faptu. Plingul si suskgrArli tricuti, dimindA s-1 i ndreaga caln s-easti ningä nà oarà m-paduri, cA nacA va Dumnicià di s-o10 aflti scumpa.

Semnu di Durnnicid : nu agumsi g'ini tu pAduri si dal, ndreptu : gap-gup ! gap-gup ! lu scoasirA tamam la nveasta hu ? Mare-r fu éudia cindu o-aflA cu mini. AcAtA el s-u parilcalseascA s-lu rartd, cà altä scriè nis, altd carti agumsi la

10 ma-so, in cot Feata gralil nu scuteà din gura. Amuti" ca I

k'atra. Maratlu di h Ii si frimsi inima. Nis6 rnaxas s-feati muta, z-veadd cit u va. H'il lu di amirá gri atumtea : Nu cirteasti, las h'iba i muta, cd tut a mea va h'ii; Dum20 nidAil te z-deadi mini, va-ti da si gtirA. Soacra, cari o-adUsirA a casA i u vijti cu mini, nu stia te si-1' cama facA di haraila. Ma cindu-r cp'sirA, ca.-1 mutA, 9,,

30

canda cOdu casa di o-apitrusl, ahintu greu ir vini. Te-c5, cjisi s-nisa, DumnicjAil te-1' deadi mini, mari si-r h'ibti num, si gurà va-1' da! H'irin di amira trA tuti aesti, ca s-afla murarea, cd aminta. dot lit', deadi nä beari. Aclima, cum lo-adutea arada, tuti amiratri oaspiti, aclima i tatal a featirel. AclO lu eara-1' tuti pri measa, mArata di nveastd färà gura, cara 5-vida parintili, nividat nA etA ntreaga, nu putt s-a-

ravda, ma tusa trei on i taha atumtea-r vini gura di nk oarL Bearea inii ninga trei 4ili. Pri measA, trà tritearea oara, tuti prindeà z-dica citi nA 35 pArAvulie, citi un pArAmiO, caei un te stea. pisirk tuti i vini oara z-dica si nveasta h'il lui de-amira..

Ea si mbAirA unA citi una tut te-s trapsi, cum u loarA Arbinesri, cum u düsirà m-paduri, cum ir tarara min% cum. o-afla h'irlu di amira i .tuti unA di unti si cum tu soni, cara www.dacoromanica.ro

FEATA CU MINLE TAVATE.

195

z-vor sa nveata earl fu feata tea, si §tibá top' cajf nisä §i ca tatal a Fel easte atel din coh'e. Tata-su, foe, acata de aumsi nearca-sa cu catrani §i k'isa §i carI 11' death foc, scrum s-aleapsi di ea ! Tatd-su, cum eara au§, dipusi dipi scamnu §i bAgd. dinir-su. 5 Spus de sor-mea Mia Damasoti din Avela, Epir)

69. Feata cu mhi1e tal'ate. (Variantli)

Te §-era, te nu §-era. Era unoarti un vasil'è, cu numa Griva. VAsilia luf era 10

mare cit trade loclu. Bana te dutea nis era dulte ca narea §i buna ca rihatea. Tu vasilia ml om fur §-om slab nu bina. Vásil'azl'i de avarliga nu cutida dintile si §-arima di el, nu s-faca polim §i si z-bata cu Griva. Lu §tia cit gone easte te-1' poate kalea, de-atea §idea ca ni§te catu§e. 15 N-casã btinile tute le-avea : nsurht era, fumeal'e l'-deade Dumnicla nä feata, nu-1 durea caplu tra tiva. Ma earl alasa Dumnidd fàrà cripare §-fail dor tu lumea estA ? AO §-al Griva l'-vine na mare greata pri cap : P-cadti amiraroaña gret liliditä. D-Tu no-adute Griva N'ratari, d-in nu poarta 20 filozuh', cIi oamiliT nu ntriba, te nu-11 feate, te nu-1' deade z-bea, ma din cot! Virnu nu putu s-l'-afld l'ritria, tiva nu-1! aguta a maratirei de-amiraromie! Dupa te trapse cit trapse, ncl'ise ocl'il' nA cjuä i nu-1' di§cl'ise a doara! Plimse amiralu, plimse feata, plimse nA duime ntreaga, 25

ma tiva! Lacrifile nu turnarà vird di la groapa U tinit jalea Griva cit u tint, ca virnu an, ma de-apoea, cara vidU, ca amiraril'a nu s-tine c-un stur, si nsura cu DA vklua ; §-apoea casa vrea tineare, feata era nicA tra s-mutreascA di nicuk'irata. 30 Ma aestA mul'are no-avea harle alIntèl, ca. §-era anapuda

§-lae ; farmac scutea din gura cindu di§cl'idea gura. Cu feata amirdlui nu §-avea treaca id!: cindu u videa, canda §-videa h'icatile, ahintu catrane l'i si parea. Griva ii videa tute, ma mutreh s-ld baga capak'e, s-nu S-35 avda tu fume, ca omlu te ndisea§te. Nis, ca tata, cindu u www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPAHAGI

196

videa feata mvirinatd di graile a neared-sai, mutrea cum di cum s-l'i aspund vreare cit cama multd, tra s-l'i ndulteased bana *i 8-agir*ased fdrmatile *-16et1e a nearcdrel. De aestd nearca turba cama multu, cd-1' pdrea, cd Griva 5 are ma multä vreare trd featd di cit trA mul'are. De-aestd h'irbeh pi featd §-curia multu. Tricurd aril a*ite pina-1' vine al Griva, s-narga O. z-batd. Nu *tiil cum, un amird di ningd amirdril'a lui mutd cap *i Griva duse 8-l'i kiseadd piper in cap, ta s-Yi Iiina mintea, 10 si *tibà cu cari are s-facd. Tu fugd Griva gri a mul'ari-sal ma nclo *i-1' cjise: Avdd-me mul'are I Mine tora trag tu polim. Nu si *tie : mi tornu i nu mi tornu, cd pblimlu multe are. T-alas tu mifile a tale feats, s-o-ai angdtan *i z-vd vreti ca doauA su15 ram. S-no-avdu zboare, s-no-avdu ncd6Cri. Apoea gri *-a featil'el la rid parte s-u nvità cum si s-poartà

cu nearcd-sa, cum s-o asculta, cum s-nu le-akungd zboarile a 1 ei *-cum s-tacd nisd *i sd s-facti totna cama Med, cari 8-died neared-sa *i vird zbor cama nsus. 20 - G'ine ! disc) mArata di featd, cd nisd era di §tititile. Cit ascdpitd dupd deand Griva *i nearca tea cataua, canda-1' disci amirdlu : Mutrea, cum va fug s-u Val *i s-u vatini feata! CA te-adrd nisd ? U lo feata s-u deade la doi arak §-15. dise: Loat-u, duteti-u tu pAdure, vdtamati-o *-a25 duteti-fli semnul, cd-I moartd, cd gueape nu dap'. Arak'li c-arak' : u loard, o-adasird tu nd pddure stufoasd, ntunicoasd. Oinr di om no-aveh ctilcatd pre-aclo, di cindu lumea! Cit o adasird aelb, scoase unlu coarda *i-1' Oise a featAl el :

Fd-ti crutea, ca va s-mori! Ahitu 11-fu! Feata bAgd boatea *-apirill s-plingd, si zg'ileascd *i s-l'i curd lAcirnile fintind *i s-päldarseased : Nu mi tal 41, a*b z-vA nk irdasiti bana! Nu-Al mi ta1 ati, a*b z-v-aveti fumeal a! 3.) Ld si mule inima arak lor di plingul *i. di susk irdrle amu*atirei featA. Ma cum s-facd, cd prindea s-adued semnu 30

1-amirdroafia!

Curbane, 11 cji'sirA niqi, s-nu ti tAl Mil diti tine, ma

cum s-nd turnam fall semnu a casd. www.dacoromanica.ro

FEATA CU MiNLE TAVATE.

197

Atumtea Mita 8-tuk'ita 8-tease mifile si-1' Ii tal'e tra semnu s-o-alasd cu band. Il' li dilsird amirdroaftil'd mIñle tAl'ate di la cot 8-aestä ii lo 8-11 bägá tu n. sinduk e i cite orl 8-adutea aminte de featd, z-duteh 8-mi8ch mIñle de inate, al-11th turbare 8-ahita 5 urbare l'-avea. Feata, plImth, dipiratd armase singurd tu irñie. Ntunicatd

§1

aveà g'ine, singurd era, om nu tritea pre-aclo, cd di frica laea perlu l'i si zbarlea dipri nisd- Ti s-facd ? Ti cale s-1 a i tuk'itd di cite- 10 s-Iu s-easd, nu 81 8tea. Cum earh curmat l' tricurd pri cap, s-andrupti di un bu6un1, sd s-mindueascd putän. AclO In s-arddimd, u furd somnul 8-agir81 di durni. Alantâ dud amirdlu cu cari va z-bdtea Griva iI z-veadd lecurle 8i trial prit pädurea tea. Cum ilirdeh n-calhr, veade im pada k'icute di sinde. S-l'a sincjile sincjile 8-agunde pind 15 la bi.i6umlu lu dura. feata. S-éudul multu, cindu vicjir tu iride nd featd a86 mviscutd, tu strarie de-amiracjI 8-cu mIñle 01 ate. Duk'i, cd ni8te va s-curh aoa. U di8tiptä 8.0 ntribd, te caftd aoh, d-iu vine 8-carl easte. Feata, cu ldcriftle ca prund, 1 i aspuse tute und cite mid, cum il' murl md-sa, cum 1111 20 bAna g'ine cu nearcd-sa, §-cum o-adirsird arakTi m-phdure 8i1' Val ard mifile.

Amirdlu tinir era, gone ara, 8-ahtare featá rnu8atà cu teara s-aldga, nu o-afla. De-atea u lo acasd 8i si ncrund cu ea. Feate numta i trapse 8-nis tu polim, cd cjisem, vrea z-bdtea. 25 cu Griva. Tu fug5.-1 dise a md-sal, s o.arbd feata ngatan i 8-l'i scrie

cara s-amintd tiva fumeare, al cd fiobr, ai cd featd fure. Di orn-om 181 zborlu, cd feata-1 Griva bineadd s-cd-i mdrtatä cu amirdlu di ningd. väsilia-al Griva 30

Agumse habarea estd 8-la ureacl'a nearail'er, mul'area 1 Griva. Ea li umplu multu, cindu nvitd, cd feata bineadd smica h'hrile di inate J-vatama mintea te j-vdtdmd. 81 putti s-aciimpard oamifil i te-adutea cartile amiraldi vitin la feata cu minle tal ate 8-1A dim tute cartile s-li treacd prit mina 30 lei 8i cdrtile amirdlul 8-ateale di la muma i nveasta amiraltu. Feata tu k'irolu atel amintà un flaw cu steaua tu frimte 8-cu soarle tu k eptu Soacar-sa, mplina di haraud, lo 8-pitricir cd nveasta a§è § a§6, feate fiCor-semnu! carte a h www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPARAGI

198

Gine ma cartea tricn prit mina nearcal'et. Aestd u disci ise,

o-aleapse si cart viln hdbarea tea buna, o-arupse si scrise alta, In cjitea :

Hlilu a lien, catana loast, catains feate ma g'ine-I si-1 5 vdtamam, macA vrei s-nu n-arusnam. AmirAlu, cindu aleapse cartea §i vicjit te I i scrie md-sa,

akin pri greaud minduire si pri greaua nvirinare. Apoea lo cundinu, acoala si adrd nA carte citrd ma.sa si-1' cjise : Nu-1 tiva, scumpa mumd, ca-I lneurlu al Dumnija, macd 10 nveasta-AT feate cataIns, cum cjiti ! Nu u nvirind §-tine, cd 1-

*Ingle criparea te are ! -aestd carte o-arupse nearca §-pitricn altd tu cart ditea : s-ardrt 6ireap1u di 7 ort si s-o-aruca. nveasta-1' dadnn cu fi6or1u tu 6ireap s-ardA. 1.)

Si nvirind multu md-sa, cindu aleapse graile dit carte,

cd nisa. se-astipta la zboare bune, la zboare dulte §-hdrioase de la h il'-su §-nis te l'i. scria ? CA-te ? De ! mintea Pet scurtd nu. putea. s-aduk'asca. Tora nu stea cum s-facA. S-o-arcla ? ftild greaud : te-avea fapta 20 nveasta 1 et? Te-avea fapta iticlu a 1 et, un semnu di fiCor cum tu sute de ant nu-I unlu ? S-nu o-ardd ? 1-era friai. S-mindul, s-mindul si apoea te-1' vine tu minte, at s-u Pau si s-o-aditc de-adnn cu fi6or1u eara tu padure in §-era si zbaga Dumnidatt mina pri nisd, cd a rat nu-1' fate inirna. 2a Cum cjise, a§ite s feate. U lo s-u duse tu padure. POlimlu tris aturntea bitisl s-amirdiu Griva fu frimtu si bArbatlu a nveastil et WA miff' s-turnA acasa, ca. acasd l'-era mintea lut. Ni discalicata ntriba. nis ma-sa, cum di-I' feate nveasta catalns ? 30 Cum attains, h'il u? Mine-ti pitriciii carte, ca niveasta feate un fioOr semnu : cu steaua tu frimte s-cu soarle tu k'eptu, di ti-era haraud s-lu vecji? Scoate cartea amirAlu,l-u spune a ma-sat, aesta di-undoard cunuscn, ca nu-1 muncja Pei. Scoate s-nisa cartea di la h il 33 su, mutreaste aestu, cunuscit, cd nu-i cundil'iu a lui. Bagd mA-sa §-1-aspune, cd ea nu o arse, ma cd u pitricit dizribil fru padure. Tora u vot s-fii-o-adutett aoa! ursi amirdlu. 0-aflarA s o-adnsird. www.dacoromanica.ro

v

FICORLII DI AbIIRA *I MIRILI.

199

Nveasta amiralui, cindu l'-aspusird te curd, aduld, ca tute

aeste va le alba, fapta nearcd-sa. Acata oamiai te-adutea cartile, l'i stringu se-aspund, te turlie, cartile se-alAxird? earl micard scoplu, aspusird, curn nd mul'are asè s-asè, 1-arise. Tr-ateà amiralu cu nveasta lui intra tu cuele u-cu oaste 5 multä z-duse si z-veada cu amirdlu Griva, cu tut ca lo-avea azvimta. Griva, cindu-1 vidii cu h'il'i-sa, nu stia te s-cama

Led di haraud. Nis u stià di multu dusd tu lumea lantd. Seara feate beare mare §-acl'imà tuti domilil' marl la measa. Feata atumtea aspuse te l' trapse k'alea di neared-sa, cum 10 u pitricit s-u vatamd s-tute alante si Griva, te no-avea lidbare di tiva pin-atumtea, u leagd mul'are-sa di codle a dol cal goni §-apoea là da cite und sti cdpul e s-unlu apucà citrd tu data soarlui, alantu earl tu ascapitata si asa §-u featira mul area bucati-bucati. (Comunicat de elevul din cl. III Nicolae Pavacio din Corita, Albania 1895.) ,

70. Fi6or1u di amirä i mirili.

15

Era te nu s-era ; era un-oara un amira, to tut si nelina la Dumnicjail §i-1' clitea : -- Dd-iii, doamne, §-a ilia un flaw! DA-iii, Doamne, §-a Ilia un

UM. ! ca singurlu dor a lui aistu era. Dumniddil l'-deade un flOOr s-nu §-o-alba. &Math tu bana-1'. 20

Tu trelle seri villird albile trei, s-1 i bagd a trea. seard §i sa-1 scrie ditru soarte pin tu moarte. Una mird clise naintea Fel : Surdri, o-aflu cu cale si-1' dam band lungd, ca. unu §-tot

i la parinti,

2.

Mira di mesi gri §-ea : Mintea fa-u va si-1' bagam ma§i niscinte dile, tra s-nu doard si s-nu friga moartea lui. Mira tea rlica u 01'6 Ooara §i gri: Te li vreti §-ateale s-ateale, las bineadd unspraliing'iti 30 de-aiu, §i s-moard plimtu si jilit di nd lume ntreaga, cum prinde a until h'il'u di domnu mare. Ahit mirile, lo-arsira pri nare si niviclute, neavalte s-featird. Cindu h'il'Iu de-amird umplir. 21 di alit amirälu lu nsurd www.dacoromanica.ro

200

PER. N. PAPAHAGI

cu nä h'il'e di altu arnird, cum 1'-u dutea arada. Ncl idea tamam unspra.-Ong'ig'i añ, cindu s-turna cu nveasta acasa-1ä fji agilmsirá s-treaca. un arin. Tug Ti tricurA fárA s-pata tiva s-cu pal'u-car, s-cindu fu de-amirA cu calu a lui azbuiratOr, te mica. 5 sa-1 treacl loclu, cum o-aduse oara, cal cada si s-nica. Trapsira di cu scoasirã nafoard i s-avdi Alla tora ? Plingute, zg'icute i dipirari te cutrimbura loclu!

Manta lui di nveastä nu-1' se-astindea foclu! lo

Aclb fu plindea s-uhta dit fribdi1e dit hicat, ditea flicuzana:

Mira lae a mea, cum nu-ti tar di di'lile a meale, si-1' dal a gOnilui ! Mira o-avdi

feate di inima ; tarè date aril de-a Pei si-1,

deade a gonildf i aestu añviè unasuna. tea s-moara dipu 15 date afa, cit 1'-era ursita. (Spus de Mia Adam, Vlaho-Clisurá, Macedonia.)

71. Muta.

Era na oarà s-tu nà eta. Te s-era ? *nun un märat di tata, un aü, te s-avea trel 2o feate. Doaule ca doaua, ma treea soata no.aveh n-lume tu minte s-tu musuteata. Aestä era. cama ñica. SA-1' tern numa flica-Tanica.

Z-videg tora!

Il' vine a maratlui de-aits sa z-ducá tu polirn. S-el era 25 ails, s-el nu-s putea, s-a hit nu 1' si dutea. ideà -cripa ma-

ratlu de-aus. Sidea si cripa, cripa ca nis te nu vrea si tut s-mindueh maratlu di pap, cum s easa cu fata curata ! C-acs1 era. tu k'irolu atèl : o-avea to-arsine s-fuga dit polirn. Di caOe casä prindea z-duca un insu. 30

-tora läitlu aü need pine n-gura nu-1' si baga di arail si di grail S-ac16 You s-minduea, cu mintea ditea :

Nu mi vru Dumnidaii, nu! Carl s-me-avea vrutd, tu trel feate, vrea-fil avea data s-un mascur. Si s-aveam un 'gone tora, nu vrea-fil crep, nu vrea-fiT mic bana! 35 Aus1u intra, iã -loclu nu lo-avea. www.dacoromanica.ro

MUTA.

201

Feata tea marea, cara-1 vidil mindult s-cirtlt, stAth si lu ntribd: Nu-ril

cjiti, tata, te h'il acsi dipts, canda ti si nieara

eard\ne? Te s-nu-fil h'ih, scumpd, ca me-acl irnard. tu polim 1-io, 5 om ails, cum s-mi due? Pot s-aravdu cAvala ? Laita di mArtAtoare s-astiptd s-l'i dicA, ed nis creapd s-u maritd, s-necä lo, need alAsA, ma l'-u tacinl:

Ba! te tata-ti fusi tine ? Io ni-o avedm, cd mintuesti s-crek' s-mi maritt §-tine crek' el te acrimara tu polim! Te io lain s-corbu di tata-ti fusi ! TatAl lu ngrupA loclu de niprucupsita feata. Ahtdri grae sa-1' greased? Cum ti-s h'ibA, parintil' vor tinisire. Cariste l' Ow, nu-1' cjise Ova, DumniclAii stie.

S-auslu di cirtit ma cirtit s-feate. FArmac! budd-cripata!i5 Näphi loclu nu-1 acAtd. Cu caplu spinclurdt s-cu minle di napol., imnd de-aelO pin aclb, fait minte n-cap. Tra nOeamd oara vine feata di mese si-1' (lite: Nu iii-aspithi, afende, te nu te-are loclu? Te scuturd 20 greatid ti vine pri cap, di pari ahintu mindult. Auslu te o-aved micatA pdpara li mari, u mutrl na oara di la cap pin la 6oare si-1' clise : Mutrea-ti lheurlu, feata mea, c-aestA nu-1 furca si scamnul AestA-1 scutura barbateasca.

G'ine ma feata ca Eva: Citu-1' Oita virnd Ova, cu ahrt 2a cama multu s-angreaca. Va-ni aspinii, va-ni asphni! L'-aspuse auslu: E l te s-h'ihd ? Me-ael'imard tu polim. Om aus h'im, cum

s-mi duc? Crep s-plascinescu, ca nu h'im tu nate s mi duc aguthr 1-amirAlu!

30

-aesta, aelh s-l'i h'ibd, ni ma nsus, ni ma ng'os, ma l'-u

carpi a paplui ! Ba! te tatä laTu, te tatA corbu ti-fusi? NacA va ti minduesti s-na scot( din casd, ma tradi criparea pOlimlui! Auslu ca ails! U munclusi s-o alba §-niprucupsita estä. 3a

Nu trich multu putrn si -ine s-ilica-TAnica. Lu ntreabi nisA:

Tata ? Canda nu h'il tine ? Te-al di crek'? Nu mi ntreaba, feata-fil, cä dure-di suntu fArmatile te-am! www.dacoromanica.ro

202

PER. N. PAPAHAGI

Ba! tatA, al fArmate i no-aspiAT ? Tra te n-ai pri poi, macd nu trA bun s-arAti ? Omlu tu slab caftd oamhil s-pdrigurie. $-acdtd hica cu graTu dulte v-cu zboare stiute, s-l'i da deb aod, s-l'i da de-aclote, s-lu discoasd pind-1 feate, di discl'ise gurA.

Paplu

ii ca se-aspgreh ocl'ul s-nu In nvirind s-aestd cama

multi], ea surdrle ma mArl, ma nu fu acsite. Aesta, und aspuse to curA, §i-1' gri: 10 Nu t-u micA inima tatti! Io AT-o-avehm, cd s-nu h'ibd

vird lucru gra' ! Cap di om nu-T. Aestu-I lucru cu -Citrie! Na, To mi due tu loclu a tdii. Ma cum s-ti duti hue, ed tine h'il featd. Te vaT died ! Mi due si s-nu i h'ibd mintea dip ! Nola am fried di tivh.

Auslu, cara vida cd Unica u ligA la ducA, u nviscti tu strati() gunesti, 11' k'icd apala di guse,

11'

deade 1111

cal s-u

pitricti oard-1' bund tu polim, tu loclu a luT. Calea Tu z-duted feata s-afld un gone. Aestu erh h il'u de20 amird. Lo-aveh cl'imatd s-pri nis arnirdlu tu polim. Cara scunuscurd, di zbor-zbor, s-loard vreare un co-alantu. Ginema il'lu de-amird, dup-adiraticlu a fehtil'eT, dupd boate, dupd seamne, 1 i si 'Aril ma multu cd-I featd. L-intrd subee cd nista curd anhmisa. Nis, il' disci s-a md-saT, cd l'-u va o mintea, s-h'ibd featd fidorlu aestu! MA-sa tut lu nvitd cum s-u caftd. Acsi, nd oard u xitAsi la pdzare. Z-dusird s-aciimpdrd i fidorlu u tracleh la lucre mul'iresti, ma nig, pira, tut la tufa', 1-apd1' s la eutute trAcjeA. Alta card l'-bAgd vasilicb sum cApitiniii, ma feata disteaptA,

30 Cum feate, cum adrA, cd vasilcolu a l'el ii cama uscdt de a h WWI de-amird,

Alta card o-ael'imd la riu sd si scaldd. Feata nu vrea prota si fitted, cd nisd-i dit munte si nu sti ne s-noatd, ne sd mpld31

teased. G'ine-ma h'il'Iu de-amira : Va fil-u fati k'efea, va Abu fati k'efea, cA nu-i apd. multa,

arra easte. Carl vida feata, cd nu u scoate n-cap i cd pind aoata 1 furd minuñle, s-astrade to-ariil cu tut cal si dinhparte s-a www.dacoromanica.ro

MUTA.

203

fld. Nisd nu §i scoase ne strane, ne tiva. Cara trial didinde de-arid, II' gri a fiabrltii de-amird: Ea fa Mile! ea-ni cusitile!

Si scuturd caplu nä oard §i-1' dicjit per6a hrisusitd pinA 5 lu clinucru.

Fi6orlu scoate nelu de-amalami, lo-astracje pri featd §i oagudea§te pri dinte. Dintile und§und s-hrisusi. Feata fucji, s-turnd tu k'icd tu inimd. S-turnd a casä §i10 A fiéorlui de-amird

dupd te l'-aspuse a md-sai, Ca ills nu s-aridea, cindu tea, cd-1 feata, si dizviscir §i s-adrd fusdr. Apoea cu ftisile §-cu culistrile acdtd s-irund di hoard-hoard §i z-greascA: Carr Pa fuse! al off duse!

15

culisträ, mulistrd!

Dupd te-1 turna corbul §-maratlu loclu di partea nantä, agurnse tu hoara paplui, la feata. Feata, cum avcji" culistra-mulistrd, iI c-un ling'er di mel u 2) s-acumptir6. Fii3orlu de-amird u cunoscir, cum u vhjti. Cindu feata lo s-toarnd mel'Iu tu saclu a 1111, el s-prifeate, ca nu-1 baga card §i ac§1 l'-cade ling'erlu §i z-vearsd mellu. Apoea

z-bagd s-lo-adund gamut di gArnut. Feata vru s-r-aduca altu melu, ma nis nu vru:

93

Aestu-nf fu cdsmetea. Ac§ite fi6or1u de-amird ntunicd la feata §-armase z-doarmd

la WO. Noaptea fi5orlu de-amira, si scoald §-agalea-galea, arape feata, u baga tu sac, cdvald §i fucjl fratic, s-nu n-agun gd.

30

Val era citrd de-ancjare ! Agirmsirli tu nd mArcjine di rid hoard §i cucotl i acatard s-cintA apirita. Feata l'-avcji" §i gri: Nu nd sculdm WA, cd apirl? No-avdi cucotri al pu§tu de-amira cum cintd? S-o-aved scumpa, cd-I acasd! nu §i §tea, cd-I tu saclu al 30 arnira. Aestu avdindalui angurarea Ii featd, l'-u tAcinI: Ado s-td hibd, fdr-ar§ine !

Feata dipri boate-1 cunuscir §i canda u ngrupd loclu de www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPAHAGI

204

aru§ine, di grailu niminclult a Pet De-ar§ine amutr dit minuta tea §i graiu nu scoase. Cu tut-aestA amirAlu bind cu Lisa §i a§tiptd s-u Led sdfjl aldxeascd mintea dud cu dud. Ac§ite arucutird aproape 5 tel ant A h'ilqui de arnird l'i se-auric il' vine la ndrl, cu tutã vrearea te-1' aved, vidindalui caplu di grij a fehtirel,

§i

MO s-adard altd nveastA, cara vidii, cd nu va z-greascd. Aclb Yu vrea sd nsoard nipOI h'illu de-amird, MO s-u tirdnseascd pri mdrata de TAnicA. Te tirdfiü s-l'i facd? Il' dile : 10

Mutd ! s-porti apd cu tirlu §i s-aruvinkyi (prusculee§ti)

calea tutd di la gambrolu pin la nveasta. Feata i§I nafoard §i acdtd s-plingd §i sd-§ adund stiflitlu Ca laea. AclO Yu plinded, l'-ease nd moa§e, mira Pei, §i u ntreabA: 15

Te-ni al., featd, di tl-aspardi ocl'il'? Te s-no-am laea di mine, cd ac§I §-ac§1 ! Maea l'-dise s-nu plingA, ma s-l'a tirlu tu mind §i s-pruscuk'ascd calea. S-apoea angina maea puil'i al Dumniddil. §i z-gl'inard tu lir §i li umplurd tute giivile. Ac§1. feata §-aruvind calea.

20

Apoea l' dise h'il'Iu de-amird s-o-arneascd calea. NipbY NO maea §i co-agutorlu al Dumniddil trapse un vimtu di ti-u feate calea Ni-ilie !

Haide-haide, vine oara di ncrunare. La tuff impirtird teri s-ardd, ali mute P-deddird dadd tu mind *-1'-u ligard s-nu 25 o-arucd m-pade - Carl arse dada, acdtard s-P-ardd deàditle a märdtirei §-a cOrbal ei di feate §i tutd dunaua l'i grea! Arsip mutà, muta §-lvirutä!

S-arided tuti di marata featd, §-arise §i nveasta-nao di 30 sum curund :

Arsip muta, muta §-leiruta!

Márata di Milled nu cama putit z-daniseasca §i gri : Lae §-corba sil-lu ti ved, 35

call deli mandile, call ded ! tra un gralu, trei alit nu grii, §-ca na mutd ici-amutii!

www.dacoromanica.ro

CAPRA I LUTEAFIRLE.

205

§-tine nincrunatà g'ine, va s-ta bati peed di mine!

puil'u s-ti fati s-prit carpitura, sail azboairi, asparta gura.

$i nveasta-noaua, di bMstemlu ali mute, s-feate alinclurA 5 di na oard si azbuira prit cripitura [carpitura] si nu s-turna de-adoara. Muta de-atumtea gri si h'il'Iu de-amira s-ulo tra nveasta si tute tricatile s-agirsira. (Spus de sor-mea Mia Damasoti, Ayala, Epir.)

72. Capra i Lutehfirle. $-era, te nu s-era. Era un oard un väsil'è multu avitt. Avearea lui loc s-u io baga no-avea. Tute banile di la Dumnicja le-avea. Te noavea, era fumeal'e. Acsi vru Dumnicjaii, s-no-alasA om fird penura tu inima. Märatlu di vasil'è, cindu videh, cum mill tree si s-arucutescu, si cindu mindueh, cu anl'i 6oara omlui se-aduna atia 15 de-atia §-ca mine va-1' da dol'i a preftului, loclu nu lo-acata. Nu-I' era lui cd vreal moat% ca vira no-ascapa di moarte, ma l'-era, ca-1' se-astincle casa, si ca no-alasa h'il'u si-1' poartd numd si s-l'-afurnd uaaclu ! $i acata maratlu di Irbil% sa si ncl'ind la Dumnicja si s-lu 20 pardcAlseasca :

Da.-ki, Doamne, §-a Ilia un suflit, si las h'iba §-capra! Dumniclail IP deade nä feata, ma cat k'alea di capra. Vasil'elu nu cjise, ca nu u vat o-astipta cu inima discl'isa, il baga und mul'are s-mutreasca di nisa si u vrea s-u mutrea. 2.) ca nä feata. Trimura tra caprä cama multu di trA tut() liicrile te-1' avea. data Dumnicja.

Aesta nu §-era capra. Masi dua cit tinea k'alea di capra pri nisd, parea capra. Seara, cindu z dizvistea, era ma musatã ca na dina, ma musata di Fata-Loclui! 30 Cari-ste cum, câ parAmiOlu a mel easte scurtu, ca s-mumea cindu era greaug o-arisea scürtile lucre, u vicjil un i,one-aleptu si-1' cadit tu inima. Nu mica, nu bea, nu durna, farA s-nu h'iba cu mintea la nisä. www.dacoromanica.ro

206

5

PER. N. PAPAHAGI

Cara-I' vine oara trA nsurare a h'ilqui cle-amird, cd de-amird §-erà aleptul-gone, acatarrt s-r-aducä feate de vdsi1'dt1, di amirati, di domni marT, mu*ate, cu tute hárle, ma h il'lu de amird ditea, c vird nu l'-u l'a ocl'ul. Cara tricurd i s urdinard carilte cite feate di nieuk iri, carilte cite mu*ate *-a tutlOr Id deade cu 6or1u, II' dite tatd-su :

Ma, te-1 aestd di tine, Ahite feate, -and nu te-ari*-aleade sea*te ? Te soe ? Aeste sun featile, incl'ide to und, a nu vai u dimindam la fabricd trd tine. Tatti, gri Uorlu, feata-1 aleaptd, ma ni-u s-nu Mad. coaste *i nu vai vrei s-o-addri. S-und poarcd s-aledi, tine vai binedi cu nisd, nu ro ! Ca tatd voi s-ti ved prucupsit i voi s-td diclld ocl'il', 15 ma fa cum ti tal'e caplu. Atumtea acdta z-da ntunirli h'illu ti 4iso ea cu gumitat di boate :

Tatd, vrearea mea, tut sivddlu a mel lo-archi pri capra al vdsil ! Amiralu, canda cadh easa di-1 apitrusi. Cu cur*umea s-lo20 agudear, sinde nu-1' cura.

Märat hilü, di ahinte feate ca icoane, de ahinte musate ca steale, capra te-afla*1 z-vrei ! Ma vrei s-ni lde*ti inirna, s-nu-fu aridd bucja *-a ida ? T-u bdga*t s-mi ngrok' cu dile ? 25 ea gred !

Te z-greasca gonile-aleptu ? U ligd ca gumarlu pri punte, i cd-1' da capra nveastd, i cd z-vatdmd. Amirdlu unu *-tut *-avea. Atel featd, ate!. fi6Or. S-minduea*te, q-und greaud *-alantd cama lae ! S-ndinte arin t-ni-

naise ocl'i *i l'-deade izine s-adard cum va! Numtd, z-v-arid ? no-adrara. Tra numta *-trd goc I -era al amird. U board seara c-un preftu u ncrunard ca laile ali lae ! ca di moarte, nu ca di numtd. 35 To-ea ! H il'Iu cle-amird *i *tea nis, cd pin tu mardinea loclul s-ti duti, cit veade albul soare, feata ma muptd, noare ! Seara t-o-alipidà k'alea di caprd ti-b boa ocl'il', ti-1 30 pOi furtund. Te s-faca, te s-adara ?

piniseà di in'Tildire te-1' fdted. fata.

Na dud l'-acl imard di la altu amird la numtd. Plisira tuti, www.dacoromanica.ro

CAPRA I LUTEAFIRLE.

207

ma capra cum s-u l'a tr-arsine ? o-aldsard acasd. Aestd, cara facjird tuti, si scoate k'alea di caprd, aprinde un per de cdprina di k'ale si cum dite : La numtd s-me-aflu. Ado s-afla. Tutd lumea nu s-loa ocl'il' dipri nisd. Tutt s-nirà earl e-ateh featd, carl e ate5. featd ? S-u videM nd oard, tu band.41. n-oagirsAI1 Ahintd aleaptd, ahintd musatd §-era. mdrata. N-coadd, soacdr-sa nu putii s-aravdd, cd o-arapsirA lacdrfine si-1' dim) a h'il'-sui : De ! h'il'il !

5

10

S-nu-ti 13dgal Mile cu capra, aestd featd

vreall aclAr.

Tatl, mumg, a nisd-I niveasta mea, il' 6udurà h'irlu tu ureacl'e.

Cum nisA, h'il'ii; ated nu s-fu caprd ? 15 Nveat5, mumd, cd nisd-I niveasta mea 1 cindu si scoate k'alea di caprd, cum u vedl, acsite easte, ma s-nu spuiii a virnut, macd nd vrei ! Muma, ca mumd : taha mutrI s-ld fac5. un g'ine, nd buneatd si fuga s-furä di la numtd si z-dute acasd. Mutreaste,20 guzgunipseaste si and k'alea. U 1 a s-o-arucd tu un 6ireAp arsu di nohild ori si u feate scrum. Capra, din cor lu guca, P-afiurdl serum si din n5oard ahuleaste perlu si azbohir5, zg'ilinda : Lele-ni k'ale, lele-ni k'ale ! 25 Agumse a casd, ma te s-afld, cd k'alea §-era. scrum. Nisd plimse, plimse si ahulinda perlu di cdprind s-mutd, s-muta

tu nibr, pind s-agumse tu steale. De-atumtea s-arrnase la Dumnicja si lunineadd caOe seard. S-cunoaste di alante steale cd-I cama mare. Ea easte lutedfirle-di-e-seard.

30

BArbatu-su, cara s turnd dupd nisd si u vida cum plimje si cum zg'ileaste di ti-arupe lnima, mutri s-u mbund, ma tu cacu. Tu mutarea l'ei tu vimtu, se-achtd. di poale-1' s-u VIA si cu nisd s-mutd s-el in ter. Si cara-agumse nsus, insus, nu putti z-ddniseascd cama multu si cidii ng'os di ter si s-feateM lutedfirle di dimneatd. -ca0e dimneata cu de-alna pot sd z-veadd. (Spus de Lup tal Sterie T'apahagi, Ayala, Epir.)

www.dacoromanica.ro

208

PER. N. PAPAHAGI

73. Feata mintioasa auqlui Earn, te nu §-eara. Lucru musat ()ark tu lumea ntreagA 5

se-aspunea, tuti gura hAsca i s-CIAmAsea.. Ear% fratile-amèl, unA oarA tu nA zAmani, un amirà. AmirAlu §-aveh §-vizirlu. Cari-§ti de te, amirAlu tut pri lucri greali 1-bAga vizirlu s-facA. NA dud, princjul man, te-1' trial prit curcubetA amirAlul ? L'-gri a vizirlui ntrA nis §1-1' cjisi :

Vizire, flêorlu a me], tine fluria estA si di nisA s-la-adArl io nä vilenclA flucatA di nA flurie, s-ni acumpari un birb6c, te s facA tot nA flurie §i s-nl-adittl §i. fluria nApOl. Bre ! sA-1 mAcA. luplu ! mindul vizirlu, te-1 bAgA atel c-un dbr ? S-fate virndoarA : §-cirnoasA, §-11ptoasA §i cu oara acas5.

15 - Avdi, flSorlu a mel ! adapsi amirAlu, al di la mini un an di i1i mintuiri §i lucru! S-nu fatearil lucurlu aestu, va-ti bea curcubeta apd ! Aduk'l§i ? Aduk Ii, mArite ! Cum zborlu -One : §-oili-oi s-nu lipseascd virnA, §-luplu sAturat. 20 S-trapsi vizirlu cu caplu spincjurat, canda-1' si nicarA cdrAlili, di cit nu plinclea de-arAillu te-1' iineã. AlagA, alAga s-aflA virl om s-li da vird minte s-u scoatd n-cap, tiva. Aveh el grosi s-acampAra vilencjA flucatA §i birb6c, ma cum s-u mpeaticd luguria 1-amirAlu. 25 Calea cum z-dutea §1 cum alaga di hoarA hoarA, se astArb

c-un aus. Oara-bung unlu, bund se-aY, alantu, nk'isirA dol i calea citrA n-hoarA. Era tu mburita cAloarirei. Vizirlu 1 clite auslul, cA aestu tut tatea : E ! au§, l'a-mi cAvalA s-ti Vail apoea cama nclo, a nu 30 s-tracji cAldura aesta.

Auslu mutrl catra nis si cjisi cu mintea-1' : Va-1 hurseascA al Mihah, mAratlu. Avdi tini aoa, si-1 1 ail cAvala tu guglu aestu §i tu aloarea estA ? Di zbor-zbor aginnsirA n-hoarA §-au§lu 1-cupAsI la nis a 3a casg. Aoate au§lu avea may nd feata, ma multu distiptatä. Feata §i ntribA tatA-su, te om easte oaspili ? www.dacoromanica.ro

FEATA MINTIOASA AUSLUL

209

Te om s-fribd, nu stir; dise auslu, ma Ai si pari el ma tratlu easti cu trel scinduri, s-nu fure cu und ! Cum acsI!

Am ea §-ea te glarimi jisi calea : s-mi nchlicd, s-lu means, tra s-lu scufem guglu. Ba! tatd, od.spili nu-I di lisorl i, macd i zburi" acsI ;

6

el easti di greil'i si nis vru

: cindu tini si-1' cjitl vird pardvulie, eindu nis, ping si scoatiti guglu si z-vd para Calea ma lisoard. Trict ndOedm di oard §i vizirlu, vhjihdalui, cd feata aug- 10 lui ca scl'oapica, cjisi aclo lu sided §-tAYA groasi cu auOu: Bund-I casa, ma ugaclu-I strimbu. Auslu zgirlI ocril' citrä nis si mindul: máratlu! citi z-greascd feata mea, tu minti nu §-easti! Feata tamdm atumtea intra §-lo avcji, lu gri acsi si-1' dish 15 Ugaclu-i strimbu, ma fumlu z-duti ndreptu! Feata isI ndp61 dit udd sä ndreaga measa, tra s-filipseascd odspili.

Distiptatá featd ai, ati, gri vizirlu. pisi Dumnidd ! l'-apindisi au§lu. Aestd-1 aushticlu a me1,20

pdrigaria mea! Di graili-gralA, l'-aspusi auslu, cum dua tea murl un om aviit in hoard-ld ! Muri lU, i muri mortu, ntribá vizirlu ? Auslu pali Yi zgirlI ocril' si (psi cu mintea-1' : 2a Nu ncapi zbor, cä o-ari k'irutd mintea Auslu trial didindi si-1' (Psi a h'il'i-sal : S-mi Yerti, feata-iii, ma odspili nu-1 ari subas la loc ; avcji tini te k'irtnri grea§ti: casa-I bund, ma ugaclu-i strimbu! -s-ma ndreptu di ugaclu a nostru, I -tini, ari altu ? 30 Tatd, nis altu vru s-acAleiseascd co.aestä : d-Iu mi vidit I

mini, cd scl'oapic di dor. El s-o avti, cd-A1 h'iti scroapa, cd nu §tie cd scl oapic de-ated cd-Al inträ nä penurd n-6or. Ma §mini vidas" te-Y gril ! Aestd, s-(cli)tem, cA-I acsiti cum dip tini, feata mea, ma 35

z-avcji und altd gldrimi a lui : Ada§ aminti tr-avutlu te lu ngrupara azi §i sti" te ntribd ? Muri iü i mortu ? E! (it 9-tini, cd nu-1' lipsescu drdAl ? !

Aris h'i, tatd, §-aod ! Nis intreabd : alasa fumeare dipu Papaha I, Brume aromdne.

www.dacoromanica.ro

14

210

PER. N. PAPARAG1

moarti-1' si-1' poarta numa i no-alasä ? ca ma s-no-alasd, easti

mortu tra totna. S-alasari, atumtea de-alih'a ca murl l'riii r Vizirlu, ca omlu te-alaga dupa Iiitrie, asculta la usi, te zbu-

rilscu parintili cu h'il'a si le-avdr tuti aesti. Bagara measa s-mica. Feata avea ndreapta un pull'il trd 5 micari. Ea lo-adusi si lu mparti": deadi a tata-sul caplu, doarli li deadi la oaspi §-rasa tina aripitli Vizirlu, disteptu om, ma esta nu o-acaleisl. Nu putti si s-tIna s-u ntriba. Feata-1' apindisi : Caplu 1-ded a tatd-huI, cd nis i caplu a casarel; 6oarli 10 ti li ded a tfa, ca di 6oari ai anant'i s-tradI cali ; s-arildi li tintl mini, cd no! featili h'im ca puil'i : cindu scot drilic azbohirá si-s fac alta casä. Vizirlu nu cama putea di marea distiptä6uni ali feata. Tini, gri nis, te stil ahlti, poati s-fti dal vIra minti : ea 15 s-ea te curl. Cu nä flurie prindi s-adar nd vilenda flucata, s-acumpar un birb6c si fluria, s-ril-armlnd flurie. Mari lucru, gri feata ! Du-ti acamOra di 1-arumbil un birb6c nitumtu trd nä flurie ; tundi-1 s-lina a-111-u s-u tas. 20 to-arizbbill doaud vilenda flucati, s-r-armIna mintea cul s-li veada ; una vilencid va u vincji trd nd flurie s-una va u Pl. Acsi va s-al : vilenda, birbeclu si fluria. Vizirlu avdindalui aestd, armasi cu gura cascatd. Feati cum lu nvita feata si na-1 1-amiralu. 25 AmirMul nu 1-u ncdpea mintea, cä vizirlu s-o-albd adrata aesta. De-atea lu streasi se-aspuna ndreptu, carl lu nvitä, cd nu-1' fati Ova. Vizirlu l'-aspusi tuti zboarili mintioasi a featarei.

Aestu amirâ era tinir si cindu avdr distiptaóunea a fea-30 til'el u cafta nveastä. Si ncrunara, s-loard si nu trial multuputin, ca-1 viiii si z-bata amirdlu. Te s-1 i suira amiralui, cindu se-afla tu polini? Si-1' pitreack nä carti a nveastil'el a lui si si-1 dimindd : 1° S-1 a paratl dit casela, fdra z-dizvuluseasca vula ; 35 2° S-armind greauà di ills, farà nis si 3° eapa l'eI s-feata cu calu a lui. Deadisl di mul'ari s-li baga armatli m-padi ! Niti ca-1' si batilt

ocl'ul. S-01'6 perl'i, sà nvisca tu barbätesti, fara s-u l'a vird di habari s-apoea cu-oasti noaug nk isl tu polim, taha akutOr www.dacoromanica.ro

211

!

a bdrbatu-sui. Ea s-aveh bAgatd altd numd, te need l'-triteh prit minti a bdrbatu-sui. Chstrili a l'el era-li ningd a bArbatu-sul i dridu nu z-bdteh cu dusmanlu nisd s-trited oara tu tenda amirdlui. Na seard s-acdtara z-koacà a carti i earl s-easa: s-l'a vula 5 anintin i s-facd te va-1' va k'efea. Ee II tea tuti Ocurli pri dinafoard si-1 bdta. Apoea cu vula dizvulusi casela i lo cii paratl vru. Altd seard se-agucard pri nä featd. Amirdroalia se-aldsd batutd i seara se-adrä tu straiti fitesti si-1' si dusi amirdlut 10 Aestu niti-1' trial prit minti, cd nisd va h'ibd nveasta lul. Altà seard se-acatard, earl s-easd la goc, s-l'a calu anintifi si s-lu nchlicd trei: 411i cu qua. Amirdroalia, nu va zbor, 1batu, il' lo calu s-acdtd eapa cu ni`s. Ahit l'-era Fel si dimineata si nalicd calu si acasd s-afld.15 Polimlu aveh scirk'itA i na t-ul s-amiralu ca merit' atbl

aroslu! Prota ntribari te-1' feati, cit u viIi, fu : Cu dimindadmIle a meali, te adrhsl ? gri nIs cu-artslu pri bucja. Te-ril dimIndhsi, ateh-adrAl, bdrbate! Amirdlu, cind u vidt cu pintica la gull ,s-pMI, cd te min-20 dui nis ? Aestä va ii lo sirmae zboarili a meali i va z-dusi cu vird s-armInd greaud. K'iruta! nu si ti, ca tora va-1' tal'il caplu. G'ini-ma, cindu afla din gura Fel te curd, bägd nd

k'atrd n-gurd si nu cjisi tivh, ma dipusi nis dipri scamnu s-bdgd nisd, i tutd lurnea u vrea cit nu se spuni cu gura 2) si z-gura tuti pri caplu a l'eT. Tutl riirclea di si ntribh la nisd si mi dus s-io s-u ntreb cum si te lugge si ñï aspusi pdrd-

vulia esta, s-arape de-aoh, arape de-aclO, vd o-aspiis s-avoauà cum putifi. (Spus de maea Ciumeti.)

74. Oh! ti nu s-irà. S-irà un-oard un bdrbht i und mul'are, oarfirii aruptt Si nu lit erh dure urfaria, ma 1-aveh data Dumnicjhu strei fiébri. Barbatlu nu ira om lindvbs : lucrà omlu di tah'inâ pind seara cu asudorle pind m-pade, ma canda nu-I' Aircjea, Ti s-ira,

www.dacoromanica.ro

33

212

PER. N. PAPAHAGI

nu-I' hirdea ; nu-1' custa Iheurlu, cä lucra, lucra §i. eara di multe orl nu aveh farina to-ambare. Una seara s-turna di la Meru fall s-aduca acasa Ova : dua

tea nu putt s-lucreada tiva. Siclura la vatra cu mul'area ti-1' ant : El, mul'are, are Dumnidd, cu tut ca ved, cä ne-agir§1 di nu na hallo mbar.

6 §i-§ plincjea dol'i hala,

De-al'ih'a, a§1 easte

$til ti dic mine? S-mi scol mine tah'ina §i s-lu Fail filo dorlu atel marle, s-l'-aflu virnu domnu. Apirl qua, 11 la, Ii k'iptind fi6orlu §-apoea tata-su Ii lo cu nis. Imninda multd oat* s-curmara. Ea slidèm nih'am aoate s-na discurmam nih'am. Skjura pi na. k'atra §i barbatlu di zore feate na-oara oh! 15 §-na to-atea oara in§1 un om dininte. Aistu irk si-1' creapdnuma, ma barbatlu nu-I duk9.. Ti mi vrel, 11' (Ilse nis a omlul? Nu ti vream tine ! Nu striga§1 oh? Mine oh! mi cl'ama. 20 a§1, dise omlu, di ti scoase Dumniddil in cale, va ta spun hala. Vol s-1'-aflu domnu aigh`i fiCOr §i nu caftu altd

ruga tora ti tora, ma ma§1 pinea s-u scoata, ca nu pot ma multu s-lu harnescu. Ti pine goala-I dal fi6orlu ? Na, t-ul 1 ail mine ; va Jo-

25 anvel tehnea araftu, va-1 harnescu, va-1 mutrescu ca fumeal a mea.

Ea, cà t-ul ded dise au§lu. AI alti fidOri intribà si-1 creapei-numa ? Am nica dol. 30

Atumtea, stamina alantd s-hi-adhti eara to-aistu loc nica un fiCor. Di un-oard Oh ! §-mine pinà s-ta fret' ocl va-tt es dininte, cum §-tora. Au§lu s-hdrisi multu, cindo vidh ca lo-aflA cu ahinta li§ureap domnul, §-lu bàè fi6or1u tu frimte §-tu ocl'i §i z-duse

35 acasa. Si-e-creapci-numa II lo fièorlu §i-1 duse la pälatea kn. Aista palate ira sum loc, aclO lu §ed dratri. Tuta ira de-amalama, di lumbrisea ca soarle. Pbrtile ira di kuvaricadi, scara

ira de-asime. Cindo infra fidorlu nuntru, armase ca k'irht. Nu sdia m s-aflä, nu putea s-acaleiseasca, ti va s-h iba ate& www.dacoromanica.ro

OH !

213

palate. Virna vreava nu s-avda, virnu nu zbura nuntru; ma8i tu -una ahure, §-ateA de-amalama, un cal mica orclu faptu co-amalama. Aistä easte casa mea, (Ilse si-1' creapa numa a fi6or1ul.

Vino tora dupa mine, ta s-u vecji tuta. 5 Una suta di uclati aye& to-atea palate. Tu nao-dati-§i-nao nu vicjh tiva fi6orlu, ca. tuti ira gol', ma cfndo agumse la Wl din coada, ti z-veadd? Nica di la ue na voaha di carne amputita, ti fatea s-t-asttik' narle. Nuntru irA sprincjurate pi aing'al'e carnuri di om : Tu un boo videaf un 6i6br, to-altu 10 un brat, to-altu un cap. Fi6orlu li umplh zmehnile di frica 8i ngalbini ca teara. Nu te-aspare, ir dise si-1' creapa numa, ma s6i1 ti va s-fati? De-aista carne va-ti alecji ateA ti va te-ariseasca ; h'arbe-o §-mic-o.

- Cum, cjise Uorlu, mine va s-mic carne di om ? §i acata s-plinga, s-plinga una-und. LacarAile IV fucjea c-arifilu.

15

Ti di* ? lu ntriba si-F-creapa-numa. Va s-miti, ma nu vreI

s-pati ca aige ? Fi6or1u nu vru §-nu puth s-mica. Atumtea si-P-creapa numa

20

lo-acata di gurmacj, 1,1u :zgruma, il feate bucati §i lu spinaura. 1-alanti. Trial de-atumtea una stamina. Au§lu, ca cum aveh zburita cu si-e-ereapei-numa, 11 l'a 8-461 di prota. Cft agumse ac1O, §idti in pade §-uhta na oara Oh ! §i ea ti-lu si-P-creaph-numa dininte: 25

Via, cjise auslu ? Cum easte alantu EMI', cA mi lo dorlu ti nis.

Multu gine, multu g'ine. Tora da-Al lu §-aistu. Il lo §-alantu fi6Or §i-1 duse la palatea lui. Fi6or1u cit

infra tu palate §i ntriba :

- Iu-i frati-au ? Tora va-1 vecji! IP gri si-P-creapa-numa.

30

Lo-alaga §-nis apoaea tu tuti Odili 8i-1 dute u-la oda cu carnea di om. Li vecji aiste bucati di carne ? if cjise si-r-creapa-numa 35 Li ved.

Aiste sinto bucati di carnea frati-tul. Il talli, ca nu me-asculta. S.-tine tora disfd-ti ocl'il'. Ma nu va s-me-asculti, va s-patt ca nis. www.dacoromanica.ro

214

PER. N. PAPAHAGI

Fiêorlu si nfricuse multu, cindo4 vicjil frati-su pe-ahtare bald pacatá s-plingd cu boate. Nu plincle, il' strigá si-l-creapd-numa, ma l'a und bucatd di carnea frati-tuY, Ivarbe-o s-mic-o!

5 - Nu pot s-u fac aistd! Cum s-mic came di truplu a frati-fmT?

Ma nu po#, ea cd ti-ti fac! Il lo, il tal'è bucatibucalti si lu spindurd pi ningd alanti. Trial nica lid stämind di cindo si-r-creapd-numa il tdl'è iofiäorlu. A/drat lu di ails, tatäl a Morlor, niti hdbare no-avea tu # mini cadurd fidorl'i si # pdtird. A lui il' si 'Area, cd4 are pi lucru si cd nveatd tehne, te atea sidea cu Inima arihate. Apoaea lo §-Manta fid6r, il duse la loclu in-l' duse §-alanti dol, feate un oard oh ! §-insl eara si-P-creapd-numa.

15 - Ti mi vrei? gri nis.

Ea, (Ilse auslu, t-ul adtis si fidorlu aistu a fleil. Nvea04 s-nis tehne s-nu arminä orbu si s-iii l'-adtitl trelTi, cd nu pot s-fac fárd nisi. Cum nu! 20 Il lo apoaea fi6or1u si-1 duse la pdlatea lul. Gine ma aistu

RUr nu ira ca fratl'i a lui cama märri. Era distiptat foc, cu foc tu inima si nu-1' se-aspdrea ocl'ul di %Iva. Nis intrd tu palate si nu sd nfricuse ièl. Si-T-creapd-numa lo-alaga pit tuti: udatl'i cum avea fapta s-co-alanti frati si-1 duse §-la 25 uddlu Yu ira spindura# dol'i frati. Aistu fiCor, cu tute cd nul' villa fratl'i, nu gri ni# un zbor. TWA s-mutrea. Ais6i sinto fratl'i a tai, il' dise si-F-creapd-numa ; nu me-ascultard §-te-atea li patira aiste. Ma s-nu me-ascul#

.-tine, si sa, cd asi va s pap. 30 - Va te-ascultu ti tute, va s-fac i# va-iii dill. A§I ti voi,dise si l'-creapa numa. Tora s-l'ai carne de-a doilor frati, s-u h'erg'i si s-u miti. Fioorlu nu plimse c-alanti frati 1-aiste zboard, ma ira pi dao: s-mica i s-nu mica ? Atumtea calu al si-lf-creapd-numa .35 11' 6u6urA pe-anarga la ureacl e : all fi6br, mica, cara s-nu vrei s-ti k eri bana. Va s-mic! 4ise apoaea fi6or1u. Lo, h`arse s-micd. Si-r-creapd-numa ira mplin di harao: E! alai §-mine Om cum vream, 41 dise nis cu mintea ; www.dacoromanica.ro

OH !

215

istu 266r va Ai nveatä tehnea. Apoaea si l'-creapd-numa Judi tu duliae ta s-faca Meade a lui: z-bagd lumea sd si ncade, sa z-bata, s-nu z-vor, s-fura, s-tal e ! Tu fuga, 11 dise -a fiéorlui:

Avdi, B6Or I mutrea g'ine calu, ca gueape nulif dal. 5 Fudi §-armase fi6orlu ingur cu calu. S-fehtird dol'i oaspip buni, acatard si zburasch deadim §i fidorlu lu ntriba calu : Ti parmatie easte aistu om ? Nica mi ntreg', 11' disc) calu ; aistu easte si-t-creapdnunza. Ioil escu calu a lui di eta ali ete ; ma s-ti spun in 10 dreptu : ini se-auri" cu nis, voi s-ascap. Mutreh g'ine s-l'-anTeti tehnea lui §-apoaea virn a. oara, cindo va s-fugd de-aoa si-r-creapd-numa ti multe dile, va s-fucjim dori.

Pi ningd seara si-r-creapa-numa s-turnd acasä. Si duse ndreptu la cal §i-1' (Ilse : Cum treti cu fi6or1u ? Ti mutrea§te ? Multu g'ine, disc) calu.

15

S-haria di zboarile aiste sa-creapd-numa §i acatd s-lu nveata fi6or1u tehnea a la Ma ti tehne va diti tine ? Tehne Dumnidd s-te-ascapa. D-1u-1 videki om, s-fatea cal, iermu,20 di l'rermu lilide, cum vrca. Tuta aista tehne fidorlu o-anvita cum lipseage. S-6udusea §i si-P-creapci-numa cum di l'-acath ahrt caplu a fidorlut Una dug si-F-creapa-numa l'-dise a fi6orlui : Va s-fug ti tinti dile. Calu ingatan s-lu ai, el zbor nu 25

dal! 0 fudi. Fi6or1u ntriba calu di-se-1 eine s-le-aspealä tora, ma calu-1'

dise s-asdapta, cindu va s-fuga ti ma multe dile. Tricurd tintile dile §i ea-t1 lu eara si-1' creapInuma : Cum tret1 cu fiàorlu, ntreaba. calu 1

30

Di g'ine ma g'ine, ea dua tea alba, dIte calu. Dupâ niscintu k'irb si-r-creapa-numa disc, n1p6I a fi6orlui: Tora va s-fug diparte ; ti N'Ting'iti dile nu va z-i'rin preaoa. S-lu mutresdi calu g'ine ! Apoaea §-fudl. Niti no-as6iptd alta fièorlu. Cit fudl draclu 0-1' dise a caluI: 35

Al s-li scdrminam, at alta oara no-afläm ahtare oara, s-na da di mina.

S-fudim, dise §-calu; ma ea ti s-fati: intra tu uclati §i l'a ndoi paradi ta s-na se-afla di bun de-ardil pi cale, www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPAHAGI

216

ma nu multi, ca nu va s-pop s-l'i porti i va ne-angreaca apoaea leagA-111 6idoarle cu peatite, s-no-astin de-avde si-P-creapa-numa, i s-fucjIm !

Feate Morlu cum lu nvita calu, lo indb! paràdi, il' lig 5 a calul cu peatite 6idoar1e, ncVise portile di palate, arsari piste avlie i fuga n-calAr. Aistu cal nu Ira ca tuti cal'i, el ira cal azburathr, i azbura., nu imnA. Tu nA minuta fidorla agumse a casa. Ma-sa, tata-su cit ii vidura, l'-insirl tu ubbr, 1.1

basara, 11 streAsird in bratä ca un hill nividilt de nä eta to Pupa ti tricura aiste lu ntribara : Am alanti dol fratl lu sinto ? cindo va z-Vind ? Ti fratl ciftAtl, dise fi6orlu ? Dori 11' 01'6 domnu-au.

At61 nu-si fu om, ca s-fu si-l'-creapa-numa! Cu-de-aVia ascapal.

iou. $i IA spuse a maratlor tute cite s-trapse. Fiöorlu, dupd

15 ti vine acasa vrea ta sladd ti tbtina cu parintilf si z-bd-neada de-adtn. Pracji aveA loatd inclOI di la si-l'-creapanuma, gone irA, mina l'-acatA di tute. Ma calu 11' dise : Al s-fudim de-aoA, ca va s-umpla l'ring'itle cjile i dracht va z4ring aoA, s-ma s-n-afla acasa, bunlu nu va s-pAtiim 20

Cum d.ise calu, aI s-feate. Draclu vino la palate, cindo. veade: pOrtile ncrise. Striga fi6orlu si-1' discrida, tivA, virna. boate nu s-avdA di nuntru. Intra piste-avlie, mutreasde aoA,

mutreasde ado, virnu! Duk'l atumtea s-nis cA Uorlu avea. 11.40 cu calu. Ti s-facd ? II' 'dined eripare greao : si-l'-creapa25 numa s-h'ibd aris di un fióuric, nis te-arideA na lume ntreaga, nu-1' se astindeA ! Tinde Aripitle, azboara si z-dute indreptu la casa fidorlul. Intreaba aclO, no-are ! Fi6orlu, ca cum l'-aveA.

disa calu, le-aveA aspilata de acasa i s-aveA dusa tu un 30

casaba. Calu II' dise a fi6or1ul :

Tora tine va mi scoti in pAzare i va mi vindi. Va me-aciunpArA tut], ca. escu gone, masi un lucru s-no-agirses6i: a-nu-nt vindi caprestul ; caprestul easte bana mea. Ma va-I dal, va mi k'eri ti tOtina. 35 Fi6or1u feate cum lu nvita calu, lu scoase in pazare s-lu vincla Cal di cal z-da cuma multu. Un mare domnu deade multi pradl ei-1 lo nis. T-ul dau, dise fi6or1u, ma caprestul va tin ! Tine-1, ma-1 vrei!-

www.dacoromanica.ro

OH !

217

Dornnul 0.01 marle 11 lo calu, ma piste noapte aistu s-toarnd eara la fiobr. Aai-1 vinded BOorlu di cite on 11 lipsed pracji. Si-11 creapd numa, cara nu lo-afld fiOorlu acasd, lo apulitille und cite und ai lo-aM. pua atea fiOorlu scoase eara calu s-lu vindd in pAzare. Tutl deddird multu, ma si-F-creapd-numa 5 deade ma multu di tuff al-1 lo calu. T-ul daü calu, dise fidorlu, ma Mil cAprestu. Ca nu-I' vine ioX g'ine al si-P-creapd-numa, cindo avdi; cã fiOorin nu-I' da cdprestul, cd sOiA nis, cd cal are cdurestul at61 are §-calu, ma nu gri VITA, ta s-nu-1 duk'ascd, ca-I nis to §i (Ilse :

Ma-1 vrel, tine-11 Si-r-creapd-numa

calu, ma aistu §-alAxl perlu noaptea ai vine la fiOOr diznOü. Tah'inA fidorlu lu scoase eara calu in paz are cu altu per a-lu vinded. Si-1' creapd-numa inal 15 eara ta si-1 acumprd.

- Ii daü ti el, citu s-cafti, dise nis, ma cara

s-ni-1

dal

cu tut caprestu. Si-ni dal citu z-vrei, nu4l daft caprestul. Dd-ni lu cara nih'Am ti tora ta s-lu ncalic, ta s-l'i ved 20 irnnatlu §-apoaea eara va t ul dau. Ma ti fried ca s-nu-1 1 ail, tine aestu nel di kuvaricso ca cdpara. Si-1' creapa-numa scoase dit deadit un nel multu, multu muaat §i-1' In deade a fidorlui. Fidorlu vru, cd duk'l c-atel nel easte ocl'ul al si-1' creapd-numa, §-ma si-1 k'ired, urg'd. 25 Si-1' creaud-numa cit incAlicA pi cal ai-1' bAgA cdprestul, lo-

ampAturd calu ta s-fugd, ma tu oara tea fiOorlu arucd nelu to-amare ai draclu urg'1. Aistu s-acumtind di cale, cd nu videA lu AircjeA.

Nis dukl, cd fiOorlu P-aruch nelu to-amare. Te-atea discd- 30 licd, II ligA di un Arbure ai s-arcA to-amare ta s-caftd nelu. Pind z-ducd a-pind fiOorlu lo calu, lo-ancAlicA §-azburl cu nis citrd lu-1' vicjurd ocril'. Si-1' creapd numa cit aflA nelu, inal ai si nh'umusl dupd flOOr. *-calu azburd multu

ma ai draclu nu ngl'imA. Tu und minutd trict piste sapte 36 munti §i piste §apte amdri ai s-apruk e di flaw. Nica putin §i vrea s-lo-agungd. Calu aduk I aistd §i-1' gri a fidorlui: Fd-te nä hndurd, cd ea 1 n-akumse si-1' creapti-numa. FiOorlu s-feate lindurd §i azburd cit putü. Si-1' creapd numa www.dacoromanica.ro

218

PER. N. PAPAHAGI

s-feate nä gae si s-h'umusi s-acata lihdura. Azboard un, az-

board alantu, s-pruk'ara sa s-agungd, cindo lihdura intra di un-oarä t-und palate. Deade si gaea s-intra dupit nis ma nu putd. Atumtea si-P creapd /Anna di gae s-feate ca om si 5 intrd tu palate. Cal es6i tine lu ntribara ?

WI escu vitinlu a vostru. Di preen di mil h'im vithil si nu nä cunuscitm. Viiiil z-vd ved palatea, ca s-lod va s-addr und ahtare. to

Odmifil'i dit palate II pistipsird si-P drsira s-treaca si s-u veadd. Si-P-creapd-numa tried udd di udd, ma nu vidd fidorlu faptu alihdurd, cd aestu citu-1 duk'l, di lihdurd s-feate un mer si. sicjii pi pulita. Si-V-creapa-numa agumse s-pina la

uddlu lu s-afla. merlu. L-cunuscd troard, te-ated la dise la 15 oamifil i di la palate te lo-aldga Mile : Nu-Al lu datl a Ilia at61 mer ?

Ca-te nu, diserd el' si una featd 11 lo dipi pulita si-1' lu deade tu mind. Ma cit lo-acata si-F-creapd-numa s-merlu s-feate mel u si z-virsd in pade tut. Draclu atumtea s-feate 20 nä c1o6e cu doisprAdati di pull' s-acdtá s-mica malu. Il mi-

call tut, mall armase un girnat. Aistu giradt s-feate un ripurar s-micä clo6a cu doispradatl'i puil'. AO fi6orlu putü si ascapa di si-P creapà numa si si scoatä ahtea ti dol'i fratl, mid.. Apoaea s turna acasd la masa si-1' dise :

ti-1 25

Dada, na deade Dumnida pradl di primansus. Mine tora vol s-mi due tu lume s fil-aflu vird nveastd pi k'efea mea. Tine z-badt pi casä una pinda alba si s-o-aldsi ado dud s-noapte. Cindo z-vedl, ca Wash ated pinda, atumtea 30 easte semnu, ca lo nu escu g'ine §-tine s4rini s-mi cafti. Il deade apoaea a ma-sal vira ndao trot pundi di flurli s-fudl cu calu diparte. Imnard-imnard s-aginnsird nd dug pin la na padure. Nuntru ira na palate mare. Intrd fi6orlu tu palate, s-priimnd nuntru si ti z-veada tu IA odd : h'il'a ami35 rálul

sided im pade si pi dintcl'ile a Pei duria nä lanthe

tu somnul d-intin. H'il'a de-amirà cit ul vidd fidorlu acdtd s-plinga cu Willa% Und lAcirma cadd pi fata ali lanale. Aista atumtea z-distiptá si ntriba feata : Ti plinde ? www.dacoromanica.ro

on !

219

Ti s-nu plingu, (Ilse feata, vine to aistä palate un tinir si-I boal tu scafd, ahit musat easte si sóiii, cd tine va-I miff. Nu te-aspare, cd nu-1 mic, ma .%, a me-alumtu cu nis. Cara s-h'ibd cama gone, atel va ti l'a tine.

Si scoald apoaea lamtia §-acatd sá s-alumtd cu fi6or1u. 5 Dori era 'OA dol i putitti, nu cddea ni un, ne alantu. Sealumtard di tah'ina pind seara, virnu nu si spuse cama gone de-alantu. Sudorle Id cura ca ploaea. Atumtea fi6or1u o-ardk'as6e lamtta m-bratd §-u h'ide tu loc pind di brin. Ma lamto ita insl si-1 h'ipse fidorlu pin di mese.

Ascapd fidorlu s-t-u l'a nica unoard s-u ndeasd pina la zvercd, apoaea scoate hoarda si-1' tare caplu. Dupa aista fidorlu l'a nd tupatd, tare nd padure ntreagd, r-adund ht.burn un piste-alantu §-la da foc. Dupd te s-aprimsird g'ine, u l'a lamlla moartä cum ira si o-arucd sti foc §-a§1 arse di 15 s-feate scrum. Feata de-amira, cindo villa, cd fiàorlu l'-u putt!. a lamAirei,

nu Ma ti s-cama facd di harao. Z-duse ningd Mtn., l'-asZarse asudorle si-1 base tu frimte. Aistâ featä de-amirA o-avea ardleitd lamila di la parinti 20 §-o-avea dusd tu padure la palatea a l'ei. Tora feata ascapa di lamne si te-atea ira multu hárioasä. Nu trial putind oard §-avdu dit mardinea pdditrirel nd vreavd mare di oamini. Mutrescu dol'i si ved cd Innea oaste pitricutd di tatd-su a 25 fehtirel. Feata cit u vigil s-acata s-plingd.

- Ti plindi, u ntriba fidorlu. Plingu, dise feata, c-aistd oaste u pitricit tatd-fru, ta s-me-ascapd di la lamile. Ma va ti veadd tine cu mine va ti vatdmä. & S-no-ni MA, II' ()Ise fi6orlu, cd l'-u pot mine a ohstil et'. 30 Acata apoaea fidorlu sa s-alumtd cu oastea si P-1' 01 6 ca

prasri pin di un. Ma Ail gunatic lo-avea curmatd multu. S-ared im pada si-s lo feata di guse si acatard dol'i zdoarrad. Dupd te-1' acdta g'ine somnul, na iu l'rine la nisi un dirvis, urit s-nu-I vedi. *-irà ncalar pi un cal artiffes.3,, Nis ira pitricitt di amirdlu de-adim cu oastea ta s-ascapd feata di larnne. Glue ma nu-r fátea calu s-te-atea avea armasä cama n-coadd di tuti. Dirvislu cindo u vidit h il'a amirAlul, cd doartne ahrt arihate cu un tinir xen, s-ndiri, s-awww.dacoromanica.ro

220

PER. N. PAPARAGI

prease multu §i-P si umpla inima di ergu. Nis s-o-avea ta s-u l'a el h'il'a amirdlui ti nveastd s-tora u videa m-bratd cu un altu. Scoase hoarda, lA täl'è caplu samindoilor s-fucli apoaea de-aclb pi calu atèl arAnoslu. Sincjile a featirei cu a 5 fi6or1ui s-amisticA s-acdtd s-arusascd loclu. Tu oara tea pi casa fi6or1ui, pincja atea alba, te-avea loggatd, 15.1 ca cdtrane MA-sa fiäorlui u yid% ldcirma §i dise't Fidorlu nu-ni easte g'ine va-ni aTM pdtitd Ova. Ai s-mi I duo dupd' nis, lu va-ni veadd oel'il'. ImnA, imnA s-aguncle

lOpina la palate. Sade ta z-discurmd nih'am aclO, cindo ea ningd nisd avde nd vreavd. Tinde ureacl'a s-ascultd. Da& nipIrtiT Fii zbura una co-alantd. A unèi l'-avea moartd nipirticusa §i-§ plindea hala la soata sa. Nu plincje, l'-dise aistA, s-nu ti jilea, ma scoald-te s-aclunA

15 nih'am earbd di ningd ate!. arbure. Co-atea earbd uncje-o nipirticusa j-va si milacjA di-un-oarA. Curundu si scoald nipirtica, adund di earba te l'-avea cjisd soata-sa, u unde h'il'i-sa i aistA anA'rè i s-feate bunt. MA-sa fi6orlui aver tute zboarle a nipillitlor i vicjti tute

20 cite featird nise. Adund earba di sum arbure si apoaea si sculd si z-duse s-afld fi6orlu. CHtâ aoa, cAftd aclO, 10-did

truplu tu nd parte, caplu to-altd a lui si a h'il'il'ei de-amirdI1' vine atumtea tu minte di earba te adund i cu nisd aniO mortil' tu minutd, canda no-aveh moartd, ma durnitd. Fieiorla 25 cit si sculd, clise :

Bre Imultu durnii ! greii somnu!

Greu hilt a net, c-aestu nu s-fu somnu, s-15. spuse tute cite s-featird. Apoaea fi6orlu lo feata si z-duse cu nisd 1-amirAlu, tatd-su a featil'ei. Amirdlu cit u viti, cd h'il'e-sa ba30 neacjA, trapse und mare harao, cA nis pistipsea cA-I moarta si l'-avea faptd tute-arddle di moarte. Feata Ii spuse tute und di und cite pati" si cum ma s-nu era fi6or1u ta z-vatdind lamna, nisd turnatd nu va s-avea.

Amirdlu atumtea l'-u deade nveastA, featird nd numtd mare,

35 apoaea inI nis di pi scamnu s-tu loclu a lut bAgA amird fi6orlu.

ParmiO fli sdiam, parmiO va spuq,

Nu ira a§l, ma vrin di v-arrq. Spue de Domca al Luzani de 25 ani din Crusova, Dec. 1895, prin d-1 N. Bataria)

www.dacoromanica.ro

FI60RLII AFLAT 131L pINLIg.

221

75. FiCorlu afikt 0 Din lu. Era, te nu §-era. Era toamnd, cindu fadri s-leaginA di furtund §i pluk'l'i sus.

k'ira. trd And §i vizescu k'inl'i di ti si mutA perlu di fried §-arrurle gurleacjA di-g l'a urbaile. Si sufla turbatlu (vimtu) 5 di (mem : vat k'ara lumea ! rari-§te cart adrä vird amartie greaud ! $i de alih'a nA mArtAtoare, ado si-1' h'ibA ! feate un Mc, un cupildu. De-arOne, di fried, lo-anvall cu poala-1 §i nacjA-nopti si scoald s-lo-arucd tu arril. Di Alia, ca. era carne di carnea Pei, sinde di sinde-1', nu-1' feate inima s-lo- 10

arucA tu arrii, ma lo-aldsd pri budd sä s-neacä di singur i s-lo-afld virnA. Citr-andare, cindu creapA dua, vird prAmAteftu te z-dutea

m-pdzare, tricrndalui, avde boate di Mc. 5feate crutea, te s-h'ibA ? $i z-duse z-veadd. Trade, dizvAlea§te, Rain Nis fu-15 ineal'e no-avea. Aestu-Al fu casmetea-nl, dIse 0 lo-aduse acasd-F. Haide,

haide niclu cri§tea dud di dud. AO nd palmä, mine doaud, s-feate cukamite fiObr. Tute li fdtea, ma carte sA nveata ii pri lucru sa. s-a§tearnA, nu-1' se a§tirnea curlu. Tatd-su vi- 20 dindalut ac§ite il' cjite nd dud : Avdi, fiObr ! Pind tora nu vrui sil-aspiin, ca. III-avearn s-nu ti cirtescu §i s-nu-g fringu inima, ma tine mint? build no-al. Tine sA nveg nu vrei, s-te a§terni pri lucru nipOI nu wefl te vrei? lucre anapude. To s-ni rale inima cu tine, nu 25 -vol. De-atea i va te-a§terni s-ti fag' fiobr cu minte, i mutrea-g s-ta. scog pinea, ca. Lair aflat h'il, nu h'il fidorlu a mol I

$i l'-aspuse apoea te curd. Macd-i ac§ite, gri fiOorlu, tl-alas sindtate ! Va mi due s-ni-aflu casmetea. 30 $-ac§i Aflatlu, c-ac§i-1' grea tug, §-lo mintea la Ooare §i l'-u

deade napoi-nclo. Ntunicá tu na padure greaua. Ne &pit nu s-avda. Ma§ vimtul §i cite vird arbure uscat te efdeä di vimtu -di oard-oard ! Aflatlu, cu gregu tu inimg, s-euld sum an arbure §i nec-adiratlu nu §-loa di frica ! MO Iu sl'idea tu 35 cufal, te sd-1' veadA ocl il' ? NA scard ! Bre ! s-u mica luplu, te s-h ibd §-aestA ? www.dacoromanica.ro

222

PER. N. PAPAHAGI

Dipune doaug. scari, mutrea§te citrd ng'os, scara tinek multu tu loc. Apoea, guzgan z-veadá te vai curd aoate, 0-lo Inima tu dinti §i dipuse ninga niscinde scari. Scara di scarg, u dipuse tutd. scara §i s-afld tu ng. palate, 5 CUM niti miisatá no-avea putb. lu turnal ocl'il', marmare, geld, templi ca la bisearca §-mu§uteti cum nu ncape mintea omlui! $-pasch, te §-pdscit ocl'il' Aflatlu §-apoea acdt, d. s-u

priimnd, z-veadd. : om no-are aoate ?

Cara-1' tricii udatl'i tuti, infra §-tu udalu din coadd. Aoa to §idea un ati cu barba pin di cjinucl'u §i cu deanile pin di grufig §-mica pine pri measd. Nis era singur. Micári avea di tute soile. Aflatlu, nimicat, nibifit, cari-§te di cindu, s-a§tirnii. neacl'imat pri measä. Au§lu, cara nu videa, avda ca vird-11"

mica micarea §i nu §tea cari easte. Atumtea gri: 15

-

Cari-ti-s h'il tine, s-fure floOr, h'il'u si-ni h'il, dor; s-fure§1 featd, h'il'e si-hi h'ii, mu§atd 1

Atumtea di§crise gura Aflatlu §i zburr: FiOer ; tatä no-am, mama. no-am, Aflat nl-u numa! Aestu at§ era un pin. Nis s-avea batuta cu vird altu din,. 20 stih'O, cari-§te ! §i tu alumtare se-aleapse fdrg. ocl'i. L'-arise multu inima pinlui, cindu vijii suflit di om ninga nis, cd. Aflatlu z-bagd di nd oard, 1-k'iptind, Yi ndreapse barba, IV tal 0 jeanile §i-1' deade gdirete, s-nu §-u mica inima, ea' poate, co-agutorlu al Dumnicja, sa-l! Vint ocl'il', z-veadd nipel. 25 pinlu no-avea lu sg.-1 bagg. .fidorlu. II' deade 40 di dei di la 40 di udati §i-1' (Ilse : Fidorlu a mel ! to h'iii orbu §i nu pot s-li ved §i s-li ndreg cite va palatea. Tine h'ii tinir §i cu luñinà, Dumni46-11 ! Tine cl'eile §i fd-ti domnu de-acji pri palate. May ti 30 unl s-avegl'i : Patrucldtlu uda s-nu-1 discrldt putb §i s-nu ti

pingd draclu s-intri, cd s-nu pati ma laea di mine. Ve, fide u pati"Dinlu cu du§manlu te ri scoase ocl'il'. Di cit fiOorlu ca flOOr: Fate tamam atea te nu prinde s-facd. Cara-1' di§cl'ise tuti udatri, cii§c1 ise §i uddlu din coadd. Te

35 -era aclote ? Ng. Wtä cu apd hrisusitd §-cu un §oput tu mese te cura mai apd de-amalamd. Varliga-di varliga erg ile marl cit nä boe di om ! Tu Oita nä guva citu ncape un om. Fidorlu, cari no-avea lucru, te s-adarg, infra sa si scaldd §i cindu ii, te -z-vecji ? Truplu-1' tut hrisusit. www.dacoromanica.ro

FI6ORLII AFLAT

I ViNLII.

223

AcIO hi 8-dudisea ca k'irutlu, avde un troput, una c-azbui-

rare, ca peane. Nis di na oará sa nh'ipse tu erg'i 81 s-ascumse, tra z-veadd, te va 8-curl Nu trial un miniit 8i na iu lin trei cline prit guva dit ditie 8-apoea 8i scot stranile 8i cameee 8i. 8-aruca tu baltd sa si s scaldä. Aflatlu pre-agalea, s-trapse de-abiwala, de-abii8ala ping la camO8T, 0 mid cite una li bagd n-sin. Si scaldara cjihili gu1i8ane, arrsirá, s-akticara, ca 8-o-avea cà virnu nu li mutrea8te. Di cit Aflatlul il' cura baffle 8i-1' si stricura ocl'ir pri nfse di dup-un porn. 10 Vine oara s-easä. Oda cam41, 8-mutrescu unä co-alanta ca uparite, camb8i no-are ! Aflatlu arIdea pri sun nari di k'efe ! Cum cafta nfse prit erg'i, 1-ved ! Acata s-lu palacarseasca, s-l'i cada, a-cim sa-1 ha, ma came8le js-1à da, cd clibile Mr/ came81 suntu tiva : ni s-azbohird pot, ni s-fuga di ninga 15 tine, te la loa8T cAme8le.

Dupa multe, Aflatlu, cara la trapse la tute cite na ba8are cartinoasa, la clise : Pinä nu va-1' dati lufiina Pinlui, cam681 tu ocri nu va 20

z-vid NT.

Si zburira. nise, te si zburira 0-1' deadird un mer. Merlu aestu s-lu mica pinlu 8i videala va-1' -iiiiià di nä cale. Aflatlu 1-13g.ga n-sin 8i scoase di la deade la doaule ma marl came8le. La tea ma nica nu vru 8-1'-u da, ca vrea sa-1' 95 h'ibti nveasta Jut Apoea z-duse 8i-1' deade a pinlui merlu. Una mu8care di mer 8i ocl'il' acatara sa-1' 15-ina. Cit lo-ascapità tut merlu 8i vidii, cum ti ved 8i. cum mi veal. Au8lu trei palmi crisca di harauà : pi, h'il'u, tine te-ni feati8i bunlu aestu, te cafg di la 30 mine ?

Aflatlu te sa-1' cafta ? L'-ardea di lume, sa se-aspunä cu dina lui. vise : De ! tata. ! s-putearii s-mi scog tu lumea lanta, altu tiva nu-g vrearn ! 35 Aclb, ac8ite era. Pri scara nu puteai s-e81 tu lume. Aesta

era fapta ma81 tra dipuneare, nu qi tr-alinare. Voinlu aduna co-anginarea puil'i tug, 8-l'i ntreaba. Tricura tug puil'i 0 vira nu 8tea s-l'i aspuna calea. Tu coadà, cara www.dacoromanica.ro

224

PER. N. PAPAHAGI

s-misurard ninga IA oara tuti pull'i, lipsed un 6u1eat Il' grird s-a la Aestu cu de-al'ria putü z-Iiina, ca. 4-era scl'op, cavAl di nis ! Aspuse, cà nis cunoaste un vultur tu mtntile AscA-

pint, lu k'are soarle. Masi vulturlu aestu. poate s-lo-alind b tu lumea lantd. Nk'isi. Aflatlu, dupa cjic6-1 6u1eai si-z duse. S-u scurtam, vulturlu aestu pdtà nd g'idere multu. greaud.

Ode an, cindu scuted puill, \Hued nd nipirtica si-1' mica puil'i.s.Vulturl'i nu era-I' aclote. Pull'i tiurd si z-dipirà trd Alla. Gbnile nu k'are oara, ma trade coarda si-1' tal'e caplu 10 a nipirticarei. Tris atumtea na-1' si vulturl'i Yu s-authescu pri gone s-lu mica, s-lu bea di 1;-iu. S-avcià cum l'i zg'ileà dit vimtu: (ha ! tine h'ii mAsturlu, te na. l'al fumeal'a pri guse ! Vrea-1 mica, cara s-nu ansared pull'i, si clica, cd nis 1-ascapa. bana.

Atumtea vulturl'i lu ntribara : Tine te n-adras1 bunlu aestu, te bun cafti di la nob ! S-mi scutèti pri lumea lantd ! clise nis. Noi na o-avehm s-nu cafti altu Ova, am carI easte masI tr-ahit, aestd nu-i tivA. Tine peana estd si ahuleh-ü na. oard 20 §i lu z-vrei, aclb va s-esi. Aestd vrea s-Aflatlu. Ahull nd oara peana sa. se-afM la pinlu si din nd oara se-afla. Apoea cara lo di tute bimile, s-ahull peana ninga noard si se-afla tu lumea esta. 13

25

Aoate nis sa. nsurd cu dim. 1111 si feate numtd vlsilk'ascd. La numta bagara si nveasta n-cor, dup-adete. NAsa. nu vrea

s-tragd corlu, cd nu s-aved cameasa. Fi6orlu nu vrea s-l'-u da, ca. stea nis, ca. mas1 cameasa u tine aclb, ma cara l'i seangricard multu, l'-u deade. so Villa cit u bAga. si. prit buharb vru s-fugd. Aflatlu u stea

estd si sided cu peana tu mina. Cit vru se-azbodird nig, fuga dupd ea si pind s-ta. freti ocl'il', na-1 ningd nisa, o-aeatd si o-adute nipbi acasa.-1' si. de-atumtea bineadd de-adun. .35

PAramie steam, parami9 aspas, Cara z-vil min6unai d-ite v-aspils, Ntribati si pri Cata-1 CAtas,

vulpea cu oslu di garinas, Te-1 mica,

*i l'i se-ascalnd. (Cules din Perivole. Epir, de la ta1 Papa-Nusl.)

www.dacoromanica.ro

DRACUL V MANA VORDITOARE ; 60ARI TU 6Ibmg.

225

76. Dracul i rnAna vorbitoare. de C. Cosmescu

0 femee avea trei fete. Odata se intorcea incarcata cu lemne din padure i oftä din adancul inimei. Dracul Ii esl in drum si-i zise : Ce ma vrei ? Nu te vreau pe tine, respunse femeea, dar am oftat, caci am trei fete si n'am cu ce 5 le marita. Da-mi una mie, c i eu sunt flacau de 'insurat. Dracul WA de sotie pe fata cea mai mare. Cum o duse acasa la dansul, II dede sd mandnce o mdnd de om,iar el pleca la vanatoare, zicandu-i, cä la sosirea lui mane sa fie mancata, asta va fi un semn de credinta si de dragoste pentru dansul. 10

Cum pleca, fata ingropa mana in iesle i cand dracul sosi. acasa, Ii spuse, cd a mancat-o. Unde esti mana ? striga dra-cul. Aci ingropata in iesle. Dracul se necäji pe nevasta lui si o sugruma. Apoi se duse i lua de nevasta pe sora mijlocie, care evil aceeasi soartd, pentru ca ingropase mana de 15. om in casa. Atunci merse de lua pe cea mai mica. Ea dede mane unei pisici s-o manance i cand dracul yea pisica era la spatele letei. Uncle esti mana ? In inima calda, respunse mana. Dracul crezu, cã cu adevarat fata mancase mane vorbitoare 20

de aceea Ii dede toate cheile din camerele palatului sau. Sora mai mica deschise camera unde erau surorile sale si le invia. Apoi catesi trele legara pe necuratul, Ii luard averile

vi se duserd la mama lor. Peste putin ele se maritard dupd feciori de imparati. 25 (Extras din Basmele Romfine ale d-lui L. Saineanu, Bucuresti 1895.

p. 345, ca variant la basmul de mai sus, si transeris in limba DacoRomâna, in rezumat.)

77. 6oari tu oinuqi. Eara ná oará trei frati. Dol'i freti lucrà uä s-noapti, si-s scoata hârili, trellu eara om timba nu lucra, nu agunseh niti vrea si z-ducd, iu frail i-1 pitritea. De-acamat te eara, trimura de-arcoari, ca vira -iriftu. Tata clue adra guvojdi cu 30 -si

Papahagi,

Ba me arománe.

www.dacoromanica.ro

15

226

PER. N. PAPARAGI

dintil'. De-arcoarea te-1' Kira, 6oar1i. tu nd tisaga di dint* li tinea, s-nu l'i ngl'atd. Fratri nu putea s-lu veadd ntr-ocri, cd a(du)tea arsini mari.. De-aestd, scoasird di-1' deadird partea te-1' cddea. §i-1' aspit-

5 Bird plátdrli. Partea timbelui fu un gumar. *-lo gumarlu, lu neillied §i cu doarli un tr-un ocru di tisagd, alantu to-alantu ocl'u di tisagd s-tisaga mplind cu óinusi. Calea-ealea agumsi la un §oput. A lul V-eara leani z-discalica z-bea apd.

Di avail scoasi cHua §-u MO tu surcd, u umpla si biti. 10 Apoea s-trapsi calea. Cum, tradea cdrliglu azvarna, s-acdta. di un pdl'itr, sk'in, te eara ! si scoasi nd oald cu flurii. A lui l'-angrich z-discalicd si astipta s-treaca vird om si-1' li da. Na Yu -iinea nisti oamilii. Aesti lu ntribard: .. Cd-te stai? 15 - Asteptu si-fif dati oala cu flurii, cd iff-u leani z-discalic, disi greata-loclui. Disili vol, disili a fii.a. Aesti li loard §i trapsird treil'i calea de-adtin cu Ooari-tu6inusi, c-aesi l'-eara numa. Ntunicarä tu nd paduri mari si

ntunicoasd, cà nu videal ntra tini. Discálicard s-apreasird 20 foc sd si neäldascd. Bdgard s-mica pini §i scoasi caOi un te-avea. Oinusi-bibil'ar i Ooari-tu-óinusi scoasi nd eumatá di ca§, te o-avea ninga de-acasá, cd di leani, l'-angried s-u mica.

Pupa te micard pIni si-§ featird crutea, clisi unlu di el' : DumniclAti s-o adavga pri leamni s-pri k'etri, s-aoati 25 §i m-Poli si tu loclu a nostru: oaea s-facã flil'a, dèlniclu las h'ibd si scl'on cara z-va, mast picurarlu s-nd bineadd, cä nd deadi cas §-micam. At61 om, cum pari, no-avea micatd altd oard cas §-lo-arisi

multu. De-ateà ura ahintu multu. Timbelu Ooari-tu-éinusi 30 §-u baga sa s-facti picurar, tra s-faca di nä oae, iiil'a, cum 1 -urd omlu atel.

Dusi s-afid domnu. Lo-afla si vru s-intrd pieurar. Domnul il' disi, cd-1 bagd, ma si stibd di prota, &à Iiini tutd dm. un 1 uncial- tra s-miea cas, und-altd. El disi cd nu se35 aspari ! Aestu, 1 undarlu, cdfta al Oinusi-bibil'ar si-1' da ea

bunlu s-mied tiva. Ooari-tu-óinusi mutd tuanili si-lf disi: Null dau niti sirmA ! Fdrmae null: daii ! H ii tini ahit goni, s-td bad.' mintea cu mini ? www.dacoromanica.ro

ZOARI TII dINUSI.

227

H Hi nd nir di cr1 ma keni, gri Coari-tu-6nu§i. Vecji k'atra estd ! (Atea era ca§). U ved, disi l'undarlu. Cum stricbr k'atra estA, ac§iti va ti striebr §-tini ; earl poti : ai stricoard §-tini k'atra. L'undarlu dusi s-ra nd k'aträ. Streasi, streasi, nu kied niti

5

nd k icuta. Bre ! (Psi nis, aestu §-fu goni, nu §-fu ca picu-

rarri ,ananti 0-1' disi si s-facd sop', ma z-va. Aestu taha frindeh coasti, s-nu died l'undarlu cari-§ti te, ma apoea s10 feati sot §i intrard dori tu paduri. Aflard nd cupane. S-acdtard, cari poati s-u fringd : Trapsi rundarlu, cit u eripA. Trapsi 6oari-tu-6inu§i, tivali o-adrd, cä

tutd era cripatd di l'undar. L'undarlu, cindu vidit §-aestd, cu frica n-sin imna. Ma nclo deadird di un ariii mari. oari-tu-6inu§i nu putea 15 s-lu treacd.

Poti, l'undare, s-mi Pal ingrI§ca ? r-disi nis! De I §thl §-Yo ? z-ved. 11 lo §i-1 tricil dinaparti

de aril ca un peatic. Carl imnard §-aldgard WO padurea, rundarlu s-adund cu alti rundari §i 20 1-aspusi, cum easti un om ma koni di tuti l'undarri, Ae§ti IP dfsird s-lo-aducd s-lu veadd §-ni§f, cum s-fati s-h'ibd ahtari

om. Vila omlu seara. L'undarl'i era-r adunatl divarligalui di foe §i fridea Aeri § olli arAk'iti. NAinti te z-btigd measä, diaird

s-l'a apd. L'undarl'i ncárcard, can nd buti, earl un utri, cari 25 te putil. 6oari-tu-6inu§i HO §Oputlu cu 6oara §i trAdea taha s-lo-adued tut. El di itia estd amind §i tutl l'undarl'i si ntribard : (To s-aminA aestu om ? Z-dusi un z-veadd. Lo-afid iu liga §Oputlu cu funea. Lu ntriba : Te fati acloti, s-ti tare Stamaria ? 30 Ts s-fac ? Leg §bputlu s-lo-adite la DOI, s-avem trd totna apd. More alasd-1, avem apd, agundi tora trd tora. AO nu lipsea§ti; leamni nä lipsea§ti s-adrAm foe astard. Fucji Ooari-tu-dinu§i de-aclO cu I undarlu §i z-diaird s-a- 35 &Ind surteali. El §i §tea, cd nu poati s-adued multi leamni 0 liga arburl'i cu funea. Lu ntribd nip-OI l'undarlu: te adard? Te s-adar, io ae§1 h iu: aditc nd oard trd totna. www.dacoromanica.ro

228

6

PER. N. PAPAHAGI

More! alasd arburri arihate, ca s-nu n-apitruseascd, di na zdrodming. Agungu leamnili, te ncdrchi lo. Ascdpd qi de-aoh cu fata curata Ooari-tu-óinu§i §i z-dusi la fucurina, Tu mica, bill §i s-adra tae. S-culcara. Ooari-tu-6inu0 nu durfa, ma tut asculth te §iipturd l'undarl'i un co-alantu. EV si zburh s-lu vatamd, orl s-nu-1 vatilma? Apoea o-aflard g'ini s-lu vhtamä, cd di nu, el va-1' vatáma. Ac§I l'i-u cruirá s-lu vatamd dila te Inni. Ooari-tu-

6ini4i li Me tu cornu tuti. Nis s-culca §-pri noapti bdgd 10 un buCum sum tAmbari tu loclu atbl §i durfa al'urea. L'undarl'i, di cum §-aved zbor h'hrsira apa §-u turnara pri tambari s-lu upareasca §i s-moara. Ma te s-moara ? ciiturlu ? pua lanta §-fried ()ern' l'undarl'i, cindu-1 viclura Nnil ! Lu ntribard cum trim). noaptea. 15

Multu g'ini ! Ma asudai multu, cd §-fu cAloari asta-noapti

Bre! minduird. 1 undarl'i, aestu nu va si §tibd di tiva.! Apoea, cari featird §-alti multi §i tut putti se-ascapd sinatbs,

lu ntribard: Cum di h'ii ahit goni tini ? 20 Lucru li§br, gri aestu. Io ma naintea mi frip§u §-apoea mi fedu sinatbs, de-ateh nu vol si §tiii di foc, di apd h'artd §i di tuti. Am nu na fricil §-noT, grill l'undarl 1 ? Z-vd. frig, la dili 6oari-tu-elnu§i. Ac§iti II' liga di citi nd suld caOi un, ama pravatbs, te niti draclu s-nu-1' poata s-l'i dizleagti, apoea apreasi un foc, te bumbunida, §i §utd-1, §uta-1', acdtara s-aurla l'undarl'i §i smutd padurea di zg'ic, ma ti-afra§1 om s-1' avdd. Ac§iti-1 fripsi di l'rii tit semnu. 30 $-earam §-io acloti §-adit§ und cognaci e di curael'i §i citi und. carti a aorlor, ma tricifi pri la nd fintind §i me-aplichi z-beail apd. AclO aproapea earh un purchr §i MO boatea s-aurla pri porti, ca vrea s-intra tu agru du I du! du! §-a ilia hi si pan) cd cjiti dur ! dur ! dur ! (1) §i di fried le-alasai 26

I

(1) Pe turce0e: stai!.stai

www.dacoromanica.ro

GLARLII *I MINTIOSLII.

229

§i aoh me-aflaT. Carl va s-le-afla, s-faca na turta (na buga6e), s-l'a na cofá cu irin si-1' da a fintinal'el, si-1 li da I

Si: Dipu ahite zboari,

5

un N'rin no-ari ? (Spus de elevuI George Cocoti, Avela, Epir.)

78. Glarlu qi mintioslu. Era, te nu s-era. Val Prà di se aspunea. S-era na oard dol frati : unIn mintibs, alantu glar. El' si ndreapsirá picurarl la un delnic. Una dud armasird to fara pine, ca u micara cita avea. 0 mintioslu 0 disc) a fratesui glar, sa z-duca s-l'a pine di la domnu. Glarlu z-duse. Dupd te lo IA tisaga cu pine, 1'-u deade citra la mandra. Tu disa di cale era na fintina cu apa limbida ca lacrima li Stamarie si arate ea gl'etlu. Era ilacja-dua, cindu agumso 15 la fintina. $icjit sa dispustuseased sun aumbra di cupadii, di ninga fintinehila, apoea mica, biti una apa arate si trapse, ca oara-avea tricuta si frate-su lo-a§tipta eu matile goale! Si scoala glarlu, §-l'a carliglu din antmirea 0-1' (lite a pihil'ei: 20 Pine, pine ! cum te adas io pin-aoa din-animirea, s-tine s-me-adittl de aoh pina la ol ! Grea pine l ca. te nu gre§ti ? l?i, va mi l'ai din-aniunirea, i nu ? .

Pinea nu grea, cum z-greasca ? Are gura pinea ? Nis nipbi cu a luI: Val' gre§ti, ca di nu : sirme va te-adar ! va ti zdrumin

25

dip.

Pinea nipbl citus ! Atumtea glarhi s-aprease 0-1' dist): Na! can nu vrei s-mi porti din-aninnirea. $i u sirma tuta pinea sirme. Apoea trapse citra la man- ao dra. Cindu s-apruk 6, frate-su lu ntriba : Ili o-ai pinea ? Nu mi ntreabá ! si §teai §-tine te darac ni-acatai cu pinea?

Ma tut a mea s-feate. lo u purtM pin la fintina, pin tu disa di cale, din-anitmirea, §i cindu-1 disii s-mi poarta §-ea, na sarda 35 nisa: zbor nu grea. Il clic sa zburasca, nisa: k'atra! Mewww.dacoromanica.ro

230

PER. N. PAPAHAGI

acdtard dratl i di urecl'i §i t-u zdruminai, t-u zdruminai sirmesirme §-o-alAsal s-u mica pull'i al DumnicjA. Bre ! tine tl-fu§i di k'irutl'i a kgrutlor ! Iu se-avoli" §-iu se-aspuse, A zburascd pinea virnd-oard ? 5

Glar h'ii tine, dim) k'irutlu. Avcli nu zbura§te pinea ? nol cum zburiin ? Te s-r-adard §-frate-su: bate-1 fi6or1u, pind nu-1 frimse uldorlu! §-apoea : acatd orbul s-coate-1' ocl'il'; a glarlui: tine

l'-aspinli calea §-el l'-u da valea! II' clise nis: 10 E! tora-adra§i, te-adra§1 ! §ecjl tine la ol §-io s-mi duc la pine. Dupa te-ascapitd deana frate-su citrA n-hoard, se alina

glarlu pri un gortu §i sciiturd, scaturd gorti, la scutura aproapea tut. Apoea dipri gortu ld crite a ()nor : 01, of ! mutriti g'ine ! gOrtile nicoapte s-li micati §i 15 ateale coapte si-ni le-alasati trd mine ! Ode ca pravcii ! mica az varna §i coapte §-nicoapte, cd noadukl limba glarlui. Aestu, dipunihdalin di pri gortu, mutrea s-afla gorti coapte, ma no-aft dici't cite-vird ascumtu pre20 aoh §-pre-aclb. Lo-acata nipbi (Janda, ale olle P-micara Or-

tile coapte, l'a un par §i cara IA u intrd, dd, dd, pina §-Aturd minle. Dare di glar, nu t-alasd oae nivatamatd. Di na cupie ntreagd, vai clip', vird -iring'iti ascdpard cu band. Na car! vreti! clitea nis. Nu Ira (cji) team s-micati ma§1 25 nicoaptile? Voi nu vrut s-ascultati s-li micat tute. Aproape aclote s-afla na guva co-apa, multu adincoasä. Glarlu te s-mintui ? Cari z4ina frate-fm §i s-li veadd one vatdmate, va mi nca6e §i va me-aurla. Nu-i ma g'ine s-le-ariic tu guva co-apa 30 i s-l'i clic a frate-flui, ca duriandalui Ai li furara ! Ac§i el, apirni, doaild cite doaild, s,li traga di 6or §i s-learucd tu guvd. Tri§ atumtea na-1 §i frate-su. Bre! ea ti tal 6 luplu §-alit' Nèstratlu di Lavdd? te fati aclo ? 35

Te s-fac? Me-alinal pri gortu sd scutur gorti §-Id (Ito a oilor s nu li mica gortile coapte §-eale no-ascultard §i te caftard, ate& §-aflard. Bre ! k'irutd prdmdtie, bre curcubetà goald, nu clip tine: -aduk'escu oile di limba omlui ? www.dacoromanica.ro

GLARLU

I M1NTIOSLU.

231

Glarlu, ea glar : te-Y cinti i e-ti discintd ? Cd-te s-no-aduk'ased ? Nol cum aduk'im ? Mintioslu suira tora, eitrd nal'urea si si zgrima, iu nu-1 mica, cd nu stea te s-faed. Vru nu vru, V-akutd s el s-le-arucd tu guvd. Aestu aruca cite nd oae, c nu putea ma multu I 6 §i glarlu cite doaud. Tora te s-fatim ? Cum s-isim di ndintea óelniclui? Te kueape va-1' ddm? Cum s-u mpiticAm luguria ? -u mica inima mdratlu, cd stea laeata, eA-1 groasa si no10 are vindicare. $tii te '? cjite glarlu, sd stain pind s-murdeascd. Mine

va me-adar bubair cu tate clOputle di oi i apoea va le-adundm ndinte olle armase i va le-a(du)tem s-li nel'idbm tu ahurea clOmnului-nd.

Aesi featird. Oblniclu, car-avdr de-analtu, din casd, cum 15 vazea clOputle, iiu dipuse m-pade s-li veadd, cd nu-1' tricà subee, ea. lipseaste vird. Apoea s-alnarA fratl'i analtu i i(Jura pri measd. BAgara s-mica pine. L'i-ntribd dèlniclu: Oile le-av'eti g'ine ? 20 Ca h'erlu s-cama g'ine. Domnul lo cofa, umplit nd scafd s-u deade a mintioslui s-u boa. Apoea Y-deade s-a glarlui nA scafd cu N"rin. Dupd psin öblniclu turna ninga na scafd s-u deade a mintioslui.

Ba! dise glarlu. lo te-arucam cite dohud din nd card. ni-dal na scan. di x'rin, s-a liii te-arca cite und,11' dai doaad.25 scafe !

Te dite, to dite? ntribA domnul pri mintioslu. A more ! scoate-P oel'il' s-a1asA-1! nu lu tii eft l'-are trd dare al Mihali.

Apoea sculard measa i 6lniclu duriii. Nisi noaptea le-30 aspeald de-aclb. Aclb iu s-frindea di fugd, da di nd moard .aspartd, apAririsitd, fdrd domnu, need altu vir. Glarlu, lucru no-avea ; intrd nauntru, l'a k'atra di moard di guse i o-adund. Cita. n-dare s-agtimsird ning-un k'iparis, analtu i multu fundutOs. Nisi di fried, se-alinard analtu 35 pri k'iparis. Glarlu cu k'atra di guse nu vru s-o-alasd. Ade) sum k'iparis viñirA niste prAmdtefti cu musuthti multe si discArcard sd z-discurma i s-prindd. Tamam cindu era pri measd, se-avdi boatea glarlui, canda N'rinea di la Dumnidd: www.dacoromanica.ro

232

PER. N. PAPAHAGI

FtitlT, cA di nu, DumnidAti va z-vA vatAmg ! $i di nä oar/ sArg1'a8te k'atra i eV' II' lo, qi-1 k'isA. Ananti fehtira naparte, di nu vidurd cum fug. Dipüsirà apoea fratri i mintioslu aleapse e-lo tute Merit& scumpe i glarlu lo ma8I una furtie di OimiiarnA. U neärd. pri rid mulA 8cl'oapà. Mu la nu imnk agofia. A ! clise nis, se-are mula di nu imnA ? U doare dorlu?. MacA-T ae81, al sA-1' lu tal'u, se-ascapà di el, tra s-imnd neie. 5-ac81, 8-armase mula cu trei doare §i nu puteh s-imnA 10 dip. El te s-facA : 11' da foc all eimfiamA. Ateh duA. DumnidAlu-1 dureh mAseaoa alit multu, eA-1 mureh di dor ; loclu nu 8-10-aflh. G'ine-ma fumlu, mutihdalui-se nsus pin la DumnidA, z-duse tu mAsehi1A-1' 8i-1' trial dorlu_ More! gri DumnidAii, earl hi-1 feate aestu bun ? 15 Glarlu aurlA nA. oarA cit putt: Io! To ti-I feRi !

$i te bun cafti di la mine? Si-ni dal nA flueard ! Cindu z-bat cu ea, O. z-batA tut.

loclu. 20

DumnidAil l'-arucA flueara.

Fudi glarlu de-aclb

1 si ndreapse purchr la un preftu

NA duA la cinth pOrtilor z-goaca. Ae8ti d-iu s-lu scoatA goclu

Gueh, ma ea porti. Goclu a lor nu-1 ariseh dip glarlu. De-atek glarlu te i tea : lo un par i lA u intrA, 8-l'i vhtdmA. Tu. 25 oara tea, ea-c5. tine -preftu1 3i-1 veade cum l'-umflh porti1'..

Bre ! kgrute, te ld fati a portilor ? Te s-lA fac ? lo lA bat flueara i ni8T no-avdu cihticlu, ma goacA, cum lA iine. More tine ti fu8i bhligA1 Nu mintue8ti: goael portil' f Cum nu goaco.? no!. cum gucam ? i cA sun portil' di 30 preftu, 8-cd nu goach preftul, s-nu goaca 8-ni81? Preftul lo-acumpArA citi parati fate; lo-acAta di-1 ligA di milli 81 di doare, II' trapse un 8cop bun-bun, 8i-1 MO to-a o

bollor. Ado l'-adutea s-mied cite nA cumatd goala di pine, pinA sA-1' iinA mintea. N-loc di minte trA virA mes di dile, le-areA petale i aseäpA lumea di nis. (Spus de Ion St. Zeana, Cidive-Badralexi, Macedonia.).

www.dacoromanica.ro

GAL'INA CU 0113LE DI MARGARITARE.

233

79. GAlina.cu ohule di mgrgAritare. Ti s-ird, ma nu §-ird. S-ird un-oard un bdrbAt §-und mul'are s-aved doi fièbri. Aistd casä ird oArfind, ma bArbatlu di caGe dud s-duted Inpdclure, adund leamne §-li vinded. Cu prazl'i te-aminta di 5 la leamne §-hdrned. fumeal'a. Un-oard cindo alagd m-padure ti leamne, veade tu un cupd6i1 und gdl'ind, mu§atd, mu§ata si dig: Dd-ni, doamne, nica dol ocl'i s-u mutrescu §i s-nu mi satur ! S-aproak'e bárbatlu di gdl'ind §i gdPina nu s-aspare. Atumtea nis s-apleacd s-u l'a acasd. Cum u mutd, vidu to sum nisd tinti oaud. Ti s-mintul nis ? Al s-alas ggina aoate s-ni oaild di caGe dud §i si-1' vindu ()Mile.

Feats cum dise. Lo oaule, patru, aldsd un tu 6uibdr §i duse na-paz are cu eale. Cit akumse ca tu mArdinea di hoard si-P ease in cale un uvrèii: ,Bund-ti oard ! G'ine vini§I., 15 Te vindi atia, pap, intribil Uvreillu ? Ea! ndao ()dud? Cit li dal ? cit. cafti ? Ahit! II' deade prazl'i Uvreillu, §-lo ()Mile acasd §-frimse un, cindo 20

ti z-veadd ? nuntru un mArgdritar cit nd nucd di manic). A ! dise uvreillu hdribs, ea cum va mi fac avilt di nä oard. Va 'leg di caGe dud si va le-acumpru odule ausluT. Z-dute Uvreillu dua lantd §i-I lo-acumprd oillu, ti lo auslu di la Wind si di caGe dud. Uvreillu I -daded cite un aslAn 25 ma multu pi oil. Au§lu putè nu s-mindul, cd-te Uvreillu IP da ahinti multi pracji, niti nu gia ti-1' vinde. S-co-atèl' pradi §-acumprd farind : ahit s-nu altd. Treate k'irt), §-akungu predsifile,

Tora, 11' cliV3 mul'area a bArbatlui, s-nu li vincji odule, 30

ma s-aduni indao ta s-avëni ti preasia G'me, dise bArbatlu. Z-duse eara m-pAdure ca di tOtina 8-1 a oillu a 01'11161'w.

Cindu s-turna acasd, l'-ease eara Uvretilu in cale §i-1' caftd oulu si-P lo-aciimpArd.

35

Nu-1 vindu, dise auslu, cd-1 tin s-lu mic ti preasiln. Uvreulu si nsirpicd : www.dacoromanica.ro

234

PER. N. PAPARAGI

Na, lale, Ving'iff aslant, g-dA411-1u!

Din cot, a bArbatlu nu-I' lu didedi Nu t-ul vindu, nu! niti ti nd lira, dise auslu; voi s-mi 6

härseseu §-mine cu fumeara. A Uvreillui TY Vine& criparea. Fudl cdtrane nvirinht. BAL.batlu 11 l'a oillu §i-1 dute a casd. Alante dile eara a§i, ping

se-adunard vird 5-6. Seara di aldsare preasini lo bArbatlu un oil §i-1 freade s-aflg nuntru nd mArgdritare. Li frincle tute, tute cu mArgAritAri. Atumtea nis dukl, cd-te Uvreillu 10 IF dideA ahrti pray.

St Al tora, vise nis, cd de-aoh §-ninte nu va Ii veadd Uvreillu cu ocl'il'. Z-duse apoaea in pd.dure §i §-u lo garina

acasd. Di ca6e dud ggina uh cite un oil, si di ca6e dud il luà bArbatlu si-1' scuteh mdrgaritarea di nuntru §-u vindeh 15 ti caisdi cite lire. Vinde azi, vinde mine, s-feate omlu avid. Nu-1' lipseh tora ni s-lucreadd, ni z-ducd m- pAdure. Tricurd asite ndoi añi i ti-l! i.ine tu minte? AI s-mi due tu hakilik'e unoard. Iñï deade Dumnidail aveare, tora lipseasoe .smutrescu sitflitlu. 20

Cl'amd apoaea mul'are-sa §i fidorri §i là dite :

Tora io va s-mi duo tu hAkilik'e, ma ping s-mi tornu voi gAl'ina s-o-avhti multu ngAthn, s-nu v-aridd virnu §i v-u l'a.

Dise aiste zboare si trapse tu hAi1ik e. Avde Uvreulu, cA bdrbatlu nu-i acasd. Nis di eindo nu-1' 25 vindeh oao au§lu, nu-1 acdth somnul di inate. Ti s-facd tora ? Na-ca va s-pot s-arid mul'area, dise el cu mintea-r, §i s-l'i raii gAl'ina ?

Si scoald si l'rine la mul'area. Acatd Uvreillu s-u bagd pi

plan mul'area. II' dite cd u va, cd moare ti nisA, cA fdrd 30 nisd. nu poa z-bineadd i alto multe cite poate z-voamd limba

uvreascd, te doarme. Mul'area irh cu mintea la loc, astirnatd §i nu vrea s-lo-ascultd. Ma Uvreillu, uvrhii : nu-1' tateh gura: 11' da di nd parte, da de-alantA, u gugileage, pind-1' sutd mintea. Minte §curtd. mul'area, se-aride si-1' si 35 prida., cd de ! Eva, tot Evd ! are piste virn-oard pri nis&?

Uvreillu tora niti nu z-duteh. acasd: Aoh mich, aoh bea, aoh s-culch. Mul area, s-nIsd bAgâ vreare mare pi nis §i iti (Ptak ateh fitea. Und seard sade Uvreillu si-1' dite : Tora va-ni fati un lucru ti va-ti caftu! Va s-tal' ti mine www.dacoromanica.ro

GAL'INA DE-AMILAMA.

235

gärina atea ti fate oao cu márgäritArl ; va s-u h'erg'i, ma mutrea g'ine s-nu l'a virnu caplu §-Inima. Uvreillu l'-aveh disä ti cap s-ti InimA, cd nis s6ia cd ate1

ti va mica caplu, va s-fatea multu cu minte s-atel ti va arnica inima, di caOe dud dimneata vrea s-apirea c-un trastu 5 di flurli la cdpitintl. Ti s-facd Eva? S-nu u tal'e? Cum s-F-o-aspargd a Uvretlul? Va s-u tea, dise, mea iu s-easd, las easr, 0-acatA, u tare s-u h'arse. U scoase dipri foc s-u MO pi to

-

measd z4ind Uvretilu s-micd caplu s-inima. Na-1' §i fi6or1'i a mul'ariPel lu l'rin di la sculie. Cum vidurd gal'ina lfartA, lo un caplu s-alantu lnima §-li micard. Intunica seara s-eale Uvreiilu Yu i'fine hdribs, hdribs, cà vrea s-micare caplu sinima gal'inAl'ei si vrea s-fiteare di-un-oard cu minte §-avitt.15 ()eta" cap, no-are! caftA inimd, no-are! Cai Ii micA, ntriba Uvrealu? Noi, dThird fidorl'i.

Uvreillu s-feate ca di fArmae, cindo vidti cd alti micard caplu §-inima gal'indl'ei. LT l'a mul'area la nd parte si-1' (lite ; 20 - Tora va-1' k'irern doVi fi6Orl.

Muma, cdtaoa, tinea ma multu la Uvrèà, ca la fióbri

si-P

dise:

Si-I' k'irem, ma vrei. (Necompleet.)

80. Gälina de-anthlama.

25

(Variant la eel de mai sus.)

8-era. ti nu-0 era, cA ma s-nu eat% nu si spunea.

*-eara unoard un om; s-aveà unit mul'ere si dot Rang. Omul adutea lemne ditru munte, ditru curie, si Ii vindea 30 di s-hArnea. DoIri fióOrl s(i)-dutea la sculie. Una zud fi6or1u cama mare ul pAIAOrs1 si-l' cdzit mult a

tatd-sui s-ul l'a tru munte. Tatd-su l'-zdsi : tnu pot s-ti lad cd va s-k'eri di sculie. G'ine ma, ti tih'e, und zuâ, cindu cdzit na sarbatoare lisoard, flied si nu avea sculie. fi6or1u 3.5 diznert ii se-angricA a tatd-sui s-ul l'a ntrd lemne, si tatd-su nu-1' o-asparse k'efea. AI, ul duse la munte, 1u 01 a lemne. www.dacoromanica.ro

236

PER. N. PAPAHAGI

Cum si juca fi6orlu, vede ac1O, pi un arbure, un cuib di puIl'il. Si cum totl Mtn' s-harisescu cindu ved pull', sdred di hrao §i-1' zasi a tata-sul: 5

Tata, ea un cuib ! S-ul 1 au, ma nu ? Tata-su-1' zase :

L'a may un oil §-alanti alasa-le s-li faca pull' §i s-li l'ai altä oara. Si a§1 ! Dui:4 ti tdre tata-su lemne, li ncarea §i trapse a ma/ de adiin cu fi6orlu. Calea aflard un uvreii. Cum stint iouvreil'i, l'i ntriba, di-se ail tiva tra vindere. Omul zate: Nu! dicit aista furti9 di lemne. Altu Ova nu aveti? Avem, gre§te Uorlu §-un oil, ma nu-1 vindem, cd easte a fief".

15 - Nu va zbor, se-amestied §-tata-su a fidorlul, ca-I a lui oiilu.

Vinde-1, fate uvreillu, cit caftti, ifi rnistr tu mina. Nu-1 vindu, 1-u toarnd omul, si-iii dal §-und sutd di lire citrate.

MI cazura tru pazare. Uvreul IT zate: Ti dail dao sute? Omul zate : Si trei sute si-iii dat nu t-ul vindu. Aistu §-o avea, cä uvreulu fate §icae. G'ine ma uvreillu dadea ca de-alih'a flurille. Omul ma vizt, el §-af15. dracul cu 25 uvreillu, ta s-ascapa di nas, il' zate : Da-mi tinti sute di lire §i l'a-1 ()Ulu. 20

El a§1 zase, se-ascapa di uvreil. Uvreillu, troard scoate tinti siitile di lire, li misura §i-1' li da. Limnarlu §-frich ocl'ilf di ti videa. Nu l'-u ncapea mintea 30 virna-oara, ea §icaea lui s-easä ca-de-alih'a. Si nh'ipse lirile di na stinga §i fuga acasa. Alantä zua fiarze earä tru munte, l'a §i alantu oil s-ul

vinde tra nica 500 di lire. Tru sone acata, cu de-aoa, deaclO, §i gal'ina ti ua aiste oaila, §i-il dute acasd fara s-u vinda,

35 Tura omul, dupa ti tfeto aviit, vru sà se-alas/ di limnar sa s-faca pramatar. La fugá, l'-zase a mul'er-sal : Mul'ere, tura mine va s-fug; na t-alas dao sute di lire, fd ti §th, §i mutreà s-fati icunumie, pinã va s-mi tornu To ; may gal ina s-nu Ova di pate tiva, cd capul t-ul tal'il §-alta nu! www.dacoromanica.ro

GIVINA DE-AMALAMA.

237

Mul'erea dddea di cap: -- G'ine, s-nu-tI imnä mintea, s-nu a gailee, ca di zborlu

2 tail nu va s-es. Garina de-amalamä va s-o am angatan. Apoea, s-basard si s-dispartira, nas trapse calea si ea rd.-mase a cast'.

5

Nu trial nih'arn di k'irb si uvreillu atm trete pir la casa mul'èril'ei, unä oard, dao on, aI cd mul'erea, scurtd di minte, §-arca mirak'a pi nasu. Ma napb1 ul cl'imd pi prinzu, pi tina,

cã s-fètira oaspiti buñi. Una. zua uvreillu u !Aga s-tal'e gal'ina de-amalama i nasa lo-asculta. 10 Pina s-ajungd prinzul, ea-1 baga tu dulape. Na-1' si fi6orl'i

vinird di la sculie si ca totf Uorri ahurh'ird s-caftd pi tru casa, ta s-aflä s-mica Ova. Cindu discrid dulapea, i s-veadd? Pail'il friptu. Arak'e cama marle capul, cama ñicul inima si. glip ! tru pIiiticã. 15 Ajunze prinzul, ea-1 uvreillu, cä si ma a§terne pi measd §i

,cindu vede cd gal'ina nu are cap si inimä, si nvirind si si .scoala s-fuga. Mul'erea-1' fate:

See, vrutul a liar, nu fuzi, tri ti fuzi ? Ndsu l'i spuse, cd ma nu este gal'ina intrega, nu maca.

20

Ti fatim, ul intreabh mul'erea ? Ma vrei tra s-g'inu alth card i s-h'im cu vrerea ti ne-avirm ping tura, sr-acall fiöorli si s-l'i tal', s-1d scoti capul §i inima.

Si asi baga sa ncdlzascd apa, s-1 -upareasca i sl i moard. 25 Cindu caftä Tobri, no-are 116bri ! Ca s-vid6t1 ti s-fètird fi6orl'i. Fidorri avzird tute, fuzird de-acasd si imna, imna, ajirm-

sira ta und hoara mare. Ado fratile coma mare il baga pi frati-su la un pramatar si nveata zinate, cä era Mc. Ul MO 30 masi tra pine, fail si-1' cafta plata. Pramatarlu, stich vies, ca nu-i sartind greatia, tra nä pine masi, ul lo. Tura ti s-zatim ? Fi6or1u, ti mica inima, ascukl tot galbine ; gel ti mica capul, di minte multh, 0-1' dipuse, s-fete amirá. IUcu1 earh atèl ti scuk a fluril; g'ini ma nds nu §tea, 35

cã scuk e flurh si masi cindu s-turna di lanta parte, videa

fluria m-pade si u lua i u dadea la domnu-su, cä nas §-o-avea cã a domnu-sui cazir. D-Iu si stiba rigs, ca este a

lui, cindu el nu avea niti gazeta ? S-apoea pistipsea, cd www.dacoromanica.ro

2b8

PER. N. PAPAHAGI

domnu-su le-arucd flurille, ta s-veadd sti-cd este pistimen, ma nu. AO Ural nih'am di k'irb. Tr-und zud domnu-su l'-zdte a mul'er-saI, cd fi6or1u aistu. 6 are angl'itdtd inima di puil'u di scuk'e flurlL M s-ul tAl'em §i s-l'-u scoatim, s-u ngl'itAm nol. Tri tih'e, doamnd-sa era mul'ere cu inima bung, §i-n calea-al Dumnicid. AO 'Asti :scrim/ Uorlu ascumti§alui §i-1' fate : H'il ! ea cum §i ea cum, domnu-tu are tru minte s-ti tal'e. 10 Min tine, mine, cindu va s-adati carnea din pdzare si-1' zi cd vrel a-full. Ma s-ti ntreabd, ti nu stal ? si-1' zap', cA frati-tu ti dimindd s-fierz] la nds. Fidorlu, cindu avde aiste zboard, s-hird §i fete cum lu nvita doamnd-sa. Calea ti-1' vine sd scuk'e. $i cum s-toarnd, na-il 15 fluria ! Oudie mare l Bre ! a§1 fu luguria, §-zdse nas tru

minte ; tura ail escu ma avut di toatd lumea. Ajumse, imnida, imnida tu nd mare pulitie. Ado era adunatA lumea cu paltonuri, cale§ti, di nu aveà cum s-treti. Di un di alantu nds and, cd nauntru tu palate s-afld Mwata20 Loclui; zina cama mu§atd di toate, §i cd tH nä videre, cafta. nä furtie di flurie. Trd zate minute nds fete furtia §i s-duse di u viza. G'ine ma nu-1 ldsard ma multu di tinti minute §i-1 agunird. NAs ese afard §i eard infra cu furtia de lire. Zina, ul vede aruptu-partal §i s-ilird d-iu l'i scoate ahatl prati. Di 25 aistd, ul 1 a nuntru §-ul tine la tind, s-tind deadiln. Dupd ti pitircurd, Mu§ata-Loclul lu mbeatA §i-I calcd pi inimd §i-1' arsare din-oard lnima di gal'ind §-u ngl'ite nasa. Dimineata 1-1'a §i-1 scoate nafoard. Cindu s-dizbeatd §i-§ g'ine-

pi minte, scuk'e ca ma naintea, nu-are flurie !

Lele 1

tura

30 0 s-facd ? §arpe lam ti-1 are mu§catd ! $-u bAgd si z-ducd, sA s-neacd ! Gine ma eard nu oafld bung. Ti va s-clicd lumea ? CA nu fu gone s-bineazd.

AclO m s-dutea, na vede trel furl. El' si ncäà, cd nu si 35 ndrizeA, cum sd mpartd trel lucre scumpe : Na k'ilime, care, ma slidea omul pi 'Asa, fuzea ca vimtul ; und cdculd, ma s-u bAgA n-cap, nu-1 videa virnd ; §i und pdteirice cu can s-dddea und m-pade, troard i§a palate, bisericd, iti vrea. www.dacoromanica.ro

GIVINA DE-AMALAMA.

239

Furri, ma-1 vizurd, il' si angricard a lul :

Na, h'il frate tine, s-nd li mpartd ? Islás ld zdse: Multu g'ine, s-vd li mpartu, te mare lucru; di cit ascun-

detI-vd dupd k'atra tea di nib s-nu vidOti, cindu va s-artic 5 §curtita.

Aisti se-ascbmsird §i. fi6or1u ti fate ? Asterne k'ilimea, pune adula n-cap, l'a pdtdrida n-mind si s-fate nivizat deaclb. S-niirird, strigard furri, ma aistu azburd. A lui l'-ardeà di arusinea ti-1' fete Mu§ata-Loclul. Tura ti to fate nds ? Ndreptu trazi la zind Mil sd ntreabd si fdra sa-1 veadd suflit di om ; sade pi mons/ cu nisd, mdcd di mdcarea l'ei, cd s-iiird Musata-Loclui, cum di mica ahitd mdcare, ahAt curundu si tut nu-s shturd. Nu stea, cd musatul-a-musatlor l'-mdcd cama multa macare. AO trica oar/ multd pind cindu0.5 nu stiu cum fete si-1' chzii cd6ula a Musatlul-a-musatlor. AO Musala-Loclul, nu k'are k'irb, l'-arak'e cd6u1a, k'ilimea, pattiri6a §i.-1 scoate afoard diznbü.

A musatlul nica ma mare arail II' vine. Spinzura capul si nu sti d. ti s-facd. AO, s-lo mintea la 6i6oare si o-adund 20 s-k'ard tru munta. Carl lu strimse foamea si nu aved cu ti si-s u fringd, na, da di un mer ncArcht cu mere. Trazi cu k'atra si surpd und poald. L'a s-mdcd. G'ine ma nu tree niti 10 minute si-1' crescu piste coarne, ca di boil. S-fiird mdratul §i zdted :

25

Nica drac nu mi feat Imnd ca ma nclo, da di altu mer ncdrcdt cu mere. L'a s-mdcd si de-aiste. Cindu ti s-ta veadd ocl'if ? CoArnile cad di singure. Atia-1' vine inimd la loc. Ti fate nds ?

Adund un co§ di mere si s-dute pi la pdlatea lu sided 30 Musata-Loclui §-acata si strigA : ..Aide mere, mere , cum si strigd. Alusata stited la fireastrd si cindu li vizii mOrile atele ro§i, limba apd-1' ldsd n-gurA. Troard s-mdcd, cd s-nu-1 arucd crud. Pitrete nd reatd si-1' cumprd und ocd. 35

Fióorlu cit 11' vindb. §-aod fac alanti. Tru patru sute di guve se-ascumse.

Nu apued s-mica musata si na ! l'-isird coArnile, cd ti si pdred, ca va s-ti mbiiird. www.dacoromanica.ro

240

PER. N. PAPAHAGI

Tura, $i ti fa$1 tine lae §-tih'ilae ! Cl'imard cama burin g'atri, cama §tiu$1T oamifti, ma virn à

nu putti s-da cale, nu putt' s-aflä g'itria. Musatul aistu $i fate ? Da alagä tru munte, adund di me5 rile, $i ma s Judea, codrnile Wed, stricoard zama lor tr-und Ole, did na precl e di strew ma bune, nd capeld naltd, si trete pi la palate si strigd : gal: g'atru, g'atru, cum nu s-aflei altu ! Lilidita, $i s-aved dorlu, cum suntu to$1 1inc;1411, $e asteaptà 10 sinAtate di sil'e, di pal'e, di noard pitre$e s-ul cl ama. Huz-

miklrile fac : aka doamnd! nu nä vindicard g'aidel avzdff si stiati, di nu 1-ascapd Ova, va s-na vIndicd aistu ? Meti, zdse Musata-loclui, $i stfi d-Iu arsare l'èpurle ? Ul crimard dicara. Agarsii si spun, cd si huzmiklrile tute 15 aved coarne, cd §-ndsile mdcard mere. AO, cum inträ fi6orlug'atur,14 dede s-bea cite dao-trel kleute di zamd §i ca ti 6udie,

codrnile cazurd di nd cale. Aiste alaga s-l'i spund si ali Musati-a-Loclui stirea aista hdrioasd.Tura g'ine la musata joule si-1 zate pi altä boats s-nu-1 cunoasa : More $i ved ? codr20 nile

atale acdtard radafini ! Tine vrei mbitare, cd prinde

s-ta li tal ii? lidsd $i s-zdcd. Mbitare ? mbitare. Aistu u mbeatd, u calcd pi inimä, l'i arsare inima di gAl'ind si u ngl'ite. Apird dimneata, cindu g ine aistd pri minte §-ascuk'e, vede, cd-1 -u lo 25 Inima! Fi6or1u musht 11' cäftd s-k ilimea si cd6u1a §-patiri6a

sti-cl va s-u vindicä. Msà seoate si-1' li da, masi sindtate a sd-si afld. Tura, 1-zA$e rids, tru mind te-am, maca vret s-ti vindic, cu Med, cd s-ti Vail niveasta.

30 NIA joacd preftul di bileae, ma g'ine s-ul 1 a di pri-cd s-armind cu coarne tH nividere. S-as1 s-loard. Si tretim tura la frdtile alantu cama mare.

Marla, dupd te imnd multu k'irO, atumse tu hoara amirdlui. Era naltu pi zalile, cindu märatul di amird arca p635 talile. Tr-atea cd aved h'il' nä turmd, aisti si' neti6d, caridi-carI s-ajungd pi scamnu. Atumtea lumea di ac16, ta s-nu 8-dfilied ea cuco$11' fratil, MA cd atel s-h ibd amira, $i va s-poatá s-treacd dimineata pi su palate. Tri cdsmete, cum s-fete, ed nal ma ninte di to$1 tircii aistu 1166r. Top 11 loard www.dacoromanica.ro

24L

GACINA DE-AMALAMA.

ui anvArligard §i strigard: s-bineazd noul arnird,

s-ld 131-

neazd.

Nds se spare, s-fririi, cum a§1 ? Atumtea-1' spitsird, cd a§1

s-ligard, cd ate! ti va s-treacd tru oard, s-ld h'ibd amird. 5 Maca-1 a§1, intrd tru scamnu §i dumned. Nu dupd multu, frati-su ca ma fticul Pi si fete dor di frate §i vru sd 1 caftd. ImnA, imnd, ajumse §i tu hoara amirdlui. Cari§te cum tirted naintea palatifel, na, in vede pi frati-su Aistu s-priimnd tru grAdind. S-toarnd cItrd un om avigriter, ti to stAted la poartd 8i1' zdte : Nu ti ntreb, a§teapta amirdlu ? Vol si-1' grescu dao zboare. Amirdlu, om bun, lo-a§tiptd dl-undoard. Nicul frate ul cunuscit pi marle, ma marle nu putu s-ul cunoascd pi Meal. 15 Nicul intreabd pi marle : Mdril'a ta, nu ava§l un frate ? Amirdlu, dupd ti s-mintul nih'dm, §-aduse aminte di frati-su

§i zdse :

A val, ma nu §tiii, sti-cd bineazd nica. Am mine t-escu frati-tu, curbane !

20

Atumtea s-loard di gu§e, s-bd§ard, pliinsird di hrao §-u fetird sdrbätoare mare §i ca frate bun, u mptirtr amirdril'a pi njurnitate cu frati-su. Apoea IA vine dor di casA Si vrurd sal veadd tatd-suTatAl, dupd ti s-turnd ditru axeane, caftd gal'ina §i mul'erea 25 zate, cd gdrina azburd. G'ine tri gdrind nu-1' fu ahdt arbil,. cIt tri fi6Ori. U ntreabd nds : Fidorri lu l'-ai ? Nasd cataila : Murird fiderri. Mach' murird, lu-s mArmIntile s-li ved ?

30

Dade nd ploae mare §-li nick zate nisd. Fidorfi, cari trApsird calea cu nivbstile, fi6or1'i §i cu tAbtirI

di oaste multd, ajtimsird ningd hoara bor. Tru mdrzinea di hoard aldsard nivbstile §i tutd oastea §-apoa si nviscurd tru 35 stralri di tiritorl i intrard n-hoard. Ajunginda la casa lor, bIturd pi poartA, ld si di§cl'ise u§a §i acatara s-caftd. ajuthr §i sad' lasa sA doarmd noaptea ado, cd-s axiniti §i nu cunoscu virnd din hoard. Ai§ti-1 ldsard. Noaptea §-adhsird Npaliagi,Basme aromdne.

www.dacoromanica.ro

16

242

PER. N. PAPAHAGI

c-nivèstiIe cu fiCorl'i ci cindu-1' ligAna Mtn' tru sArmAnità di amhlamd, IA cIntà dhdile a Mr :

Lele, lele h'il' a noctri, si cteare papul a vostru, cA tru casa luf v-aflati, cari-cte ti harao va s-fack 5 $i aci IA cIntich cama diparte. Papul ti asculth aistu cintic, plinzeh cu WHAT, ti va s-h'ibd c-aistd. Näs nu putt' s-aravdd ci intrd tru oda Mr ci ntribd Nu-Al spuniti, ti s-cramA anticul aistu, ti-1 cintichfl? Aicti cod ci-1' spun toatA isturia, cum tricurA i i tricurk ioi cd astAzI sun amirhti.

Lallu atic nu lu ncdpeA strhAile di harao. s-ul loard tra pAlate, ul bAgard in coh'e di tirca nA band, nu s-fate cama. bunA tru aucatic. Pi cAtaoa di mumA o atunsird cu cAtrane ci o-hrsird tru 15 lemne vent PArmis $iàm, pArmIs asp.* Cum putti, aI v-arAs. (Spus de Spiru, Olde, elev in cl. I. comercialfi, din Moloviste, Macedonia.)

81. Titatea-1 G'utt 20

Era, te nu c-erh Era un amirAil. Aestu amirAii aveh trel feate i treT

11660.

Dapoea dupd k'irolu te vrea B-l'i irind moartea amirAluT, alas/

zbor cu limbA di moarte a fi6orlor i là dite : Fi6or1i a mel Tuff udatri si-1' diccl'idètl, si-1' mutrItf,, t-un udd mac s-nu intratT ci s-nu-1 diccridèfi. 25 Ahtare dimindare lA feate ci lä (rise nica und : Cari-ti-do z4ind z-vA ii caftA fehtile, s-li daft Inveaste, s-nu ii tineff. AestA dimindare nica IA feats c-apoea ncl'ise ocl'il' ci trapse tu lumea lanta, d-Tu nu s-toarnA vIrnA. 30

Dupd puti'n k'irbri vine un Amurgu i caftA feata cama mare nveastk S-minduird fratin Cum s-u dAm la Amurgu, nividat orn, s-cl'amA dip ? ci

doli cama mdrI cji'sirA, s-nu u da, ma hiclu z-bAgA de-a mutrh: s-u dAm, s-u clam, s-nu-1 cAlcAm zborlu cu limbA di www.dacoromanica.ro

TITATEA-L G'IJEL

243

moarte a tatA-Aui, cl multu stiat era l'irtatlu si vah' stea nis tiva! deadird s-unA dull $i acsè u deadira al Amurgu dinApbi.

Dupa un an vine un NadA-Nopti s-cAftd s-alantA nolgicana. Eara, dori nu vrurA s-u da, cA de ! cum s-u scoatA din casA featA vrutA, sorti aoa naparte i s-u da nadl-nopti la nivklat, nicunuscut di virn-oarA. Niclu nipOl z-bAgA: Va u dam, va

u dAm, s-nu isbm di grailu cu limbti di moarte al Firtat di parinte !

10

$i u deadirA s-aestA. Tut acsa vine dup-un an An-dare tA nica featA. Dori frati

nu vrea cu virA trop s-u da, cä acsa s-loard dupu mintea niclui frate si nu vidurA surAri tr-ocri nica nä oarA. G'ine ma niclu, cara z-baga de-a mutra s-u da, s-u deadira sora 15 iiicA nveastd lo-An-dare.

$-aistOr doao surArl le-aveà data cite IA dula. Dup-un an s-mintueaste niclu frate : Nol trei surAri avtim, tute k'irate ; noaptea Ii mArtdm.

Tiva nu fu grallu a tata-nui, cd ping tora nu z-vida tiva 20 tu pade. Mas cit nA k'irhm surArle, g-Io cama multu ii loal pri guse. Il mica sArak'a multu. S-mindueaste el : Va nog z-discl'id udAlu atal te nu nä altisa. $i act, nuntru avea nä fatd di nA feata, musatä cum nu 25 s-afla and. Sala nuntru, cA atea featä se-aflA n-Titatea-1G'uri, i niclu cum u viti, II' Vied tru InimA mare dor ta Ia. Di oara tea l'-intrA n-cap s-alaga, loclu s-lu toarna, di anantl parte si s-o-aflA, cä fArA nisa, te u vrea bana ? Nk'isi ta s-nagd dupa. featA. 30 Nis fudi pi asciimtalui di frati i car! imnA un an di dile, ease t-unA pAdure greao. AcO aflA nA casA, nä palate musata

rAmine cu gura cascata, cum s-afld tu pAdure greao ahtare palate. TutA palatea era vArigatA cu muri nalti i nafoarl avea Sun soput cu apA rate. AI s-mi discurmu nah'amA, dise nis, la sOputlu aestu ei

Il s-ni-astingu seatea. $adimdalui, te àcJii m-pade, ta z-discurmA nAh'arná, N'rine

www.dacoromanica.ro

244

PER. N. PAPAHAGI

nà dula s-umpla bucrita. Aesta dull era atil'èi soil ma mare si el cit u vida, 13-u cunuscit, ma nu-1' dase Ova si-1' cafta podul z-bea aria na oara. El lo poóul, biii apa, §-arca nelu-1' tru pon. Dula lo-aduse la doamnd-sa. AcO mist ate& casa goala avett. Lo sor-sa ta z-bea apa, 11' vine nelu n-gura s-ul cunuscit la, cd-i a frate-sul ide i ntriba dula : Ti om are la soput ? CA te nu-Al spuni ? l?Ase la : to i si pare, cd easte frate-tu ñiclu, cA mult s-o-adute. Tora s-nedi si-1' gresti, z-l'rina pin-oh ! Z-duse. Vine frAtile, s-loard di guse, z-basara, plamsira, cd 5

erA di dol ani niviL

Cum, tine sora esti aoh pi ahtare rada ? Nol ta s-ascul15 tam di tata, ti deadim cum nu vrum ? Dapoea avda reputu, ca N'rineh Amurgul. Atbl erh un agru, un OirIü, te mica s-oamiiii, cum miti un pull'a tine. Cindu imnA, loclu tut s-trundueh di a lui roput. S-avdA cale di trel dile diparte, ma §-tretle dile li fateA trei ori §-ma puti'n. L'-dase sor-sa :

20

Frate riine barbatu-im, di s-nu ti mica. $i lo-ascumse t-una frida. Amurgul erh avinare. Vine n-casa, adute l'epuri, terg'i, sute,

porti §-alte din-aniunirea ta micare. ir date nds: 26 - Mul'are, te afiurzeaste carne de om? Ti si pare, barbate ! Carl cutead.5 z4rina, lu nu calca niti plait ? Mul'are, mutreA g'ine, ca Al-anurzaste carne di otn ? II' dase mul'area : 30 - Em cari t-anurzeaste, ti va-1' adhri s-fure un om ?

S-fure un di fratir ma marl, va-1 mic, una miscatura va-1 fac. Ma s-fure frAtile Mc, nu-1' fac tiva. si va-1' agat, cd ti loal niveasta. At'el lo-am frate si itido dot el s-feate sA-fii cafta, va-1' clan. 35

Pase mul'area, cA frhtile Ide easte si lu scoase dit frida. Atumtea nisi sloara, z-basara 0-1 VIA uspbt nao dale sa z-veada cu sor-sa, s-l'i treaca dorlu i mirak'a. E ! frate, Amurgu, mine am anang'e s-aflu musata din Titatea-l-G'uri. Aesta mirak'e. am si nica aria: mi pimse Dumwww.dacoromanica.ro

TITATEA-L G'ITRI.

24&

nicJài de-aflaI sora cama mare. 111-arde s-aflu §-alante doao

surari ma niti, ta 041 faga dorlu. Amurgu

(lase :

Mine va s-ta spun catA Tu s-aflA a tale surart Aoa ma nolgicana sora, tu amiraril'a al Isradri- 5 nc(I)o, un an cale, Noapte. Titatea-1 G'uri nu stir', Ia l'a pine. Mine multu loc am alagata, de-aestu loc no-am avdita. SA ntreg' frate-Au_ aeb Itt ti du7, ea' poate sA §tibA el ! Tut ac§6, agumse dup-un an, la pAlatea al :glada-Nopti $-aesta palate era nh'iptA tu na padure greao si tut acsite 10 cum adrà cu Amurgu, adrd §-ad, fi6or1u. Vine dula s-l'a apa, arca nelu §-apoea lo-acl'imd sor-sa si tut acsè lo-ascumse svine barbat-su i na-l' feate slabinta, cA fu niclu. S-era di marl'i, vrea-1 mica una miscatura. SAO 1:16orlu acb n-uspet nao dAle si apoea dase : 15

Mine de-alih'a ca ta sora villa, ma am §-un dor tru inima : Alag s-aflu Titatea-l-G'uri. IV (lase IiadA-Nopti : Aoh ma nco easte tea sor ma nica, un an cale. Barbatu-su lo-acl'amti An-dare. Atel poate s-cunoasca, ca s-fate sain, cindu 20 va u-are alagata boo multu. Aline avditA no-am di Titatea-lG'uri,

Fudl fiiclu si rime la sora nica. Feate tut ac§e, cum feate la surarle ma mArI. 25 Ii' dase al An-dare : Mi harsit c-af(I)al surAri, dici't am un dor, nA p6ndura tru k'eptu. Titatea-1 G'uri §tii tine, at avdita, p-m-1' (jAc ? An-dare l'-u turna : Multu loc am alagata, ma Yu s-aflA aestu loc, habare no-am. Masi amirAlu a puIrlor poate s-ta da virA cale, cA3O noarA to-an adunA puil'i tuti azburAtOri si-1' spun tute cite ved si cite avdn, p-iu alaga §-azboara. $i train dinirI Amurgul, Rada-Nopti s-An-dare, cara s-cur-

marg. di nis, ii! deadira cite un per din creastit, din cap, 0i-1'

dimindara, cindu s-aibA vira zore mare, s-aprindA peril 35

si el' val h'iba la nis tru minuta. Fudl fi6orlu si cara imnd, imnA multu agunise seara la ami-

rain a puirlor. Aestu lo-astiptA, aleapse cartea di la oaspiwww.dacoromanica.ro

246

PER. N. PAPARAGI

le-1' Amurgu, Nada-Nopti §i. An-dare §i lu ntriba, ti cafta ? te dor mare 1-pimse tu mardinea loclul ? Paso fi6orlu : Ti s-h'iba ? Am na rand tru lnima §i nu z-vindica, diet 0 cara s-aflu siu-I Titatea-1 G'url. No-aelbfif puIl'i s-la fati na ntribare ? -- More, däse amiralu a pullflor, se-aveal vinitd IA 4uà ma naintea vrea-1' afli tutl puIl'i. Tora, de ! cit fudira ! Am ti-I 6arkt ? ti na s-fate hala ? Mine s-mi tornu fara. 10 s-fac Ova, dupu te-alagai ahintu loc, ma g'ine s-mor ! Amiralu a pdiTlor, cindu-1 vida ahi't aleptu-gone, cum s-k'ara

ahtare tinireata §-ahtare guneata, WI ! s-r-acl'amá ninga ná oard puIl'i tuff. Ac§6 l'i cl'ima napbl §i pull'i se-aspareard, ca te val h'iba

la aestd, ca na§l nä oar/ to-an aveh ndreptu la uspèt ? Si vinira pull i napOI §i l'i ntriba amiralu a lor : P-iu alagat §-p-Iu azburat, nu vidut, nu avdrt, Iu-1' cjac Titatea-I-G'url ? 20

Un di un O. ntribara §i ddsir6, ca nu §tim. H'iti tutI aoate, ntriba amirälu ? S-misurara tutl §i vidurd cä mi§ na onie moa§e s-curma

di uspèt §-armase n-cale. Amiralu pitricit s-o-aducd. Si na-1 doi vulturi timsira arillele, s-aripidinara tu campu, Yu §-avea ramasa orfia moa§e, ti-u loard pri peane §i pind s-asciik', na 25 tl-u mu§ica. U ntribara §i däse la : Mi, cum s-nu §tia ? Acb-EI k'irii l'irtatlu oriml, barbatunu. Acb §-alasa. oasile. Easte citä Yu ascapitä soarle : Ac6-1 dac la Titatea-l-G urt

Amirälu a pull'lor apoea l'-adra na bunateata di l'i scriè ao treI gramate, ta sä s-faca puil'a, musca §i furnica. Apoea-1 pitrica oara-1' bund cu orila deadim. Cara s-feate cu grama puil'ii, era s-facd un an ping n-Titatea-1 G'ufl, u lo ti trel dale. A poea carl agumse acö, orila l'-alasa sinatate §i s-turnd. NAB g'uvasi grama §i s-feate om. 35 Atia, n-Titatea-l-G'urI, era hoar/ mare. La murlu di titate afla IA moa§e. Sta di-l! date moa§a: FidOr-aleptu, fi6Or-aleptu, te cafti aoate ? Naca vini§I

ta feata amiralui ? Multi goifl-alepti, multi h'il' di don-adman §i di amirati §-aflara. moartea di Iiicurlu aestu. www.dacoromanica.ro

TITATEA-L G'Ulti.

247

Fieiorlu dAse, cA el t-aestu lucru vine dit mardinea loclut Crima pi guneata ta, musat-gone, c atea-I cAtao di featA;

multi s-micarA caplu tg nisA. Feata tea s-aveh bAgatA tatu pi gurat, ta s-nu u mgritA ping nu va s-aflA om si-1' spunA sehmnile, cA nish aveh doao 5 seamne. Cari-ti-do nu duk'à si nu li fhteh, 11' WA caplu.

II' däse Morlu ali moase : Las h'ibg, mae, nu cArteaste. Omlu nA oarA moare, ma tinir icâ ma aUs, unA fate. Masi und va-nt ti ntreb: Loc are la tine si stall.. to Un uda am, stdi 1 Alanth dud s-la, s-k'iptind gbnile si trapse la palate. IF dgse amirAlui, cA vine tg. feata-1'.

Amirglu l'i scoase si-1' cinth cartea cu cävulea te bAgd feata. Apoea lu ntriba s-fure-cA tine. 15 Cu mini u-cu 6oare, dAse ngs, io t-aestu lucru mi mutal di vinii dit mardinea loclui. Al amirA 11' inneh cum s-k'arä ahtare gone-aleptu 0-1 date :

Mintueh-te trel dàle si ntreabg s-avdi, te patira §-alp 2 emil alepti s-apoea z--irini.

G'ine ma fi6oriu dhse, a pis di oara te nk'isl de-acasg li §tea taha tute si nu va s-asteaptA niti minitt. Te-i sg s-facA, ng oarA ma naintea. IF dgse amirAlu :

25

Maca-I acs6, z-l'rini mine, cindu va h'ibg tuti math adunati. IsTAs noaptea s-fate puil'u si z-dute la udalu a fehtil'el. S-

feate furnich s-intrg nuntru pit cgrpiturg. Feata durnh cu doho teri aprease: und la cap s-alantg la 6oare. Fi6or1u li 3 mutA ung tu loclu alintèl s-apoea s-aplich si-1' trapse unA bgsare ali feate. Feata z-distipth, cg se-aflA basatg, ma ti saflA ? Atel s-feate muscg. Intrarg diilile, mutrirA, ni om, ni k'etre. Fi6orlu 11' vidh sehmnile. Va ti si Ora tu -iis, 11' dasira, cA ni N'Tata nu s-afla 3' aoate. Acsè pat fehtile ti nu vor sA s-mAritä, cindu sun to-Edit !

Ia, mintioasA multu, nu dhse ma multe grae, cu tut-ch stià mask cg fu bAsatä de-a g'inealui. To-apiritA fidorlu-aleptu vine la palate, cum lA fu ligAtura, www.dacoromanica.ro

248

PER. N. PAPAHAGI

g'ine ma feata s-feate, cd-I zdifcd, nipututd §-amind ta dua lantd. Seara nilpol fiejorlu-aleptu trapse la featd, cum. si §tea. Ift

s-fatea cd doarme. Cindu s-aplica di u bdsd, ia-1' gri di nä 5 cale: Tine h'il masturlu te le-adari aeste dot? Tora z-vecji cum ti spincjur. Ea va s-mi spincluri, ea va ti tan, clAse abnile-aleptu.

Mine nu h'iü di atbl' te ld se-aspar ocl'ul di atunbra-Id. Ea, ninvitatd cu ahtare graiu, li ca umplii §i u turn A cuvenda di nd oard: Mine ahtare bArbat inimbs caftu, ma, ea spune-ni cuni pitrumsesi aoa ? El l'-aspuse puterea lui virtoasd. 15 Am cum nu te-afldm aseard noi, ti mutrim tut uclalu. Na me-aflat, cd mi feäil muscd. Ahtare bdrbat caftu §-mine, cjAse ndsd. Tora sd stii, ca 10

va-ti agut §-mine. To-apiritd ilase ndreptu, fora, MA fricd .fièorlu-aleptu. 20 Il' deadird un cal at s-un bucal, sa z-ducd s-lu umpld t-und

apald, si sd s-toarnd cu calu ampatur(1)at si s-nu z-vearsd. k'Icutd. Ma z-virsa nd kricutd, ir tdra capul. Ia lo-agua gonile-aleptu, ca-1' deade un nel, te ma-I bAga. to-apd, neita apa si acsse nds putti s-aducd bucalu mplin_ 25 Cindu adutea bucalu cu apd, vicjii nauntru cum fratil' a lui z-bdtea cu altu amira si pliimse si-1' k'icard trel ldcriiii tu bucal si apa s-cuturburd. U vidurd adunatl'i apa cuturburatA si clásirA. 30

Apa-I cutilrburd, s-lu spinduram. Atumtea cldse ills :

Apa s-cuturburd di lacrinle a meale, mea nu dot, ca nu loai apd d-iu lipsea. Cale plAmsisi, lu ntribard ma mArl'i? PlAmsu cä fratl'i a mei, vkjui to apd, z-bat cu alt 35 amirdil, cu A mird-Lam.

-- Ami tine h'il de-amirAti h'il'u? Mea cum v-u avilt, cd h'ilii h'il il di mastur ? Aspuse gimile aleptu apoea te curd anamisa.

U board apa, u cdfiard si o-aflard pi zborlu a lui. Nica www.dacoromanica.ro

TITATEA-L G'Ulit.

249

un gardu avea s-antrisarA si s-fateà pi vrearea la Aestu gardu era, s-alba, ca h'il'u de-amiraii trel l'undarl c-a tata-sui. Mine va-1' adirc, 'lase el.

\Twit feata, cà l'-u poate el si vrn s-easrt ma gone di nis §-acb tu adunarea ti-1' vine a l'el, l'i si suta mintea dipri 6 buna, si nu ma vrea s-lu l'a ti gone, cA gri: Stati marl, c-am §-alte zboare ta qAcA. i tu oara 10 disfate musatlu k'eptu. si lunina §-1Ambia l'-u deadira. tu ocl'i a gonilui-aleptu s-lu k'arA. Om lu cacjir rn-pade di musuteata l'ei si ia gri, si-1 tare, cataoa. 10 Nu gri, nAs. Am graiu : cadal di marea-1' musuteatA. Gri nasa eara : Carl e-atel arbure, cu disile frincid albe, disile lal? Mare lucru §-aestu ? Anlu cu dalile §-cu noptile, gri LOnile musht.

15

'luta adunarea plAseinira. palnile 0 tata-su ali feate i§e di gurat. Feata plAmse de-arati, cd nu-1' si feate a l'el, ma n-cot ! Ma tut/ astiptarea l'-era la l'undari. Lu ntribara marri : E! gone-aleptu, al tine l'undari ? BAgati nA oarti, cindu z-vA l'-aditc, (lase .fiiiorlu. Mine s-r-aditti!

20

Fkiorlu s-aduse aminte di perl'i dati di dinirt L'-aprease si ea-I' iu vinira trail i tru minutA. LA spuse halea fi6orlu. Nu ti-u mica inima, cd nu pati tiva, clasira. el'. Apoea featird nA culutumbd 0 s-featirA treil'i l'undArr: 25 Asian, Caplan 0 $aln. To-apirita. l'a s-fraga la palate si-1' greaste amiralul: Scoate-1' l'undarri, cara-ti da di mina, sa s-alumta cu a mei. 11' sargl'i amirAlu, mea earl acatarA s-aurla si sa zg'ileasca 30

a fi6orlui, tuti gbvile acatarA. Amiralu cit nu asurcji" di aurlarea lor. L'undarl'i amirdresti o-dunarA coada, ea Ova. cA-

taInsi ninga vird eine di la oil Atumtea tuti il' clasira, a vor s-faca numta, masi s-fuga l'undarl i d-lu vinira. *-acse s-feate, cum fu cama buna 0 fi6orlu §-lo musata 35 nveasta.

Bina nAs aoate ca dua Oa alba. Feata nu ma putea te si-1 fad, ahitA vreare-1' avea. NA dua ise cu avigl'itorl'i a lul sa s-priimna. buda de-amare www.dacoromanica.ro

250

PER. N. PAPAHAGI

s-1 a vimtu. Act, in s-priimna sargri un pin dit amare sA-1 bea N'riu. Ask'erea se-aspArb qi fudi, di mica loclu. Lo-aläsara

gbnile-aleptu singur-singuric sa z-bata cu pinlu. G'ine ma te s-adarA fail clInire ? Cum O. z-duca la palate, la mul'area 6 lul WA nis ? Loara un di ni§l, te §-o-adutea multu cu 'gonna aleptu §i-1 featira tu straffile ca lul §i z-dute seara estu la palate §i grea§te sa-1' di§cl'idä niveasta-1'. Ia-1' 460: Intra cum ta §tii di tOtund. Atel habare no-avea. Tine nu e§ti bArbat-itu, date niveasta, §i grea§te a tata10 sui §i-1' date : Ami, dinir-tu, Yu easte ? te patd.

Ask'erea spuse, ca-1 maca. pinlu-a-rnaril'el. Ia di minte multa ti avea, cjase a tata-sui, sa-1' da 40 de meare §i s-h'iba 15 di la nä sutä oca. unlu. Apoea lo ask'erea §i riase s-l'i spuna loclu a 1?inlui de-amare. Lo un mer §i-1 amina nsus §i i§e 1?inlu si-1 a§tipta n-gura. Lo-arisl merlu §i (Igo : Ti mer bun easte ! 11' deade feata virA tri-dati de ateale di-un oca. pinlu, cara 20 viclit ca feata are meare §-cama marl il' date. Cale nu-iti dai di mearile marl, ma-rit dal ma§1 di ateale nip ?

Ia-1' deade un mer di math §i lc)inlu lo-af(1)6 multu bun. 11 deade nica un, di bun ma bun. Feata nu. vru s-11-aruca 25 altu.

WI, ote pinlu ca-te nu-ifi arati, call 19.ne arad di gone, ca ta-1 macal, ma l'riti lo-am tu prnticA. Nu pistipsescu s-h'iba -(ritl, grea§te feata.

Pinlu j-baga doaille deadite n-gura §i-1 vumit tu palmä. 30 Atumtea-1 gri nveasta : Adu-ti aminte di grama di 1-arniralu-a puilgor. $i nisa 11-amina un mer ifica. Cindu pinlu sargl'i s-lo-acata

il' tacinl a gonilui grama cu earl s-fatea pull'u §i azbura ca lindurup di acb §i a§è ascapd cu agutorlu a mintioasil'ei 35 feata §i cara s-nu muri, vah' bineada nica §i vah' ma fu §-altu paramiO, ma mine lo-agar§ei. PAram10 Warn, pArAmle aspiia

Nu §tiu cum, ma nu v-ari4. (Spus de tat Tegu-al Zicd, Ticura, Macedonia.)

www.dacoromanica.ro

PRLMATEFTIIL SeIRDUT.

251

8 2. PrArnateftul sk irdut. Era und (ma un prämateftu qi duse s-aelimpara pramdtie. Cindu infra tu pampore, acata IA furtuna, un vimtu, na ploae greaua §-na grindine, ea ti-u feate pamporea sirme ! PramAteftul §tea di mplateà tu apA §i cu nä scihdurA tu 5 mina, da-11, da-11, i§1 tu mardinea de-amare.

Aelb era singur tu padure. Alaga nis nA dug, alaga doailä, s-aflä v1rA boat* vira cAliva, z-da di virA om, nu putit saflA. Ad() m-padure s-fatea di tute poamile, meare, gortA, auk curcubete §-alte. Cu poamile aeste Villa el. Curcubbtile io cri§teà una cit 40 di ucati §-eama. Nu trapse di foame. Una cittä el, lo na curcubeta, u cura di simintä pri la gull O u feate bute. Lo apoea eta, u calca, u zdruminA 0 feate -6n. i o-alasa t-unA mardine §i cindu vrea, bea Iiin. NapOl l'-u deade ditrA nclo, naca an/ vIrA hoara. Dupa 15 te imna-imna cu limba scoasA, cari-§te cit, ag-umse la un arra

hie. Dinaparte de-aril stätea un au§ cu perlu cair 0 aradtmat di nA k'atra. Pramateftul 11' Orü g'ine, cd dup-abitä an.-

gare deade di un suflit di om. Buna41 oara, pap !

20

Pap-au§lu nu-l' gri. Naca nu potI s-treti din coa de-arl ii, pap §i erek'? Paplu mina. caplu. Z4Tin s-ti l'au-ngri§ca, pap, tra s-ti tree? 2" Paplu napoi mina caplu. PrrimAteftul §-aduna 6oaritl'i pin di clinude 0 trial arillu Apoea 1-umfla ngri§ca §i-1 treate dincoa de-ariil. Cum tricurd, paplu neel vru s-ma dipund dipri ills, statea ea nearfusit di pramateftu. Il' (rite pramAteftul: 30 Pap, dipune-te tora! pap, dipune dipri mine ! Paplu de-a surda, s-fatea cd no-avde.

Ba! te-nI aflal draclu cu aestu ait§ di bil'è, ditea pramateftul.

-- Mel vrei s-ti tree nApOI didinde, pap ? 35 Paplu mina caplu. L-tricit didinde, tut ac§1. Paplu no-avda di dipuneare. Il treate napol din coa, tut ateale §-pale ateale. www.dacoromanica.ro

252

PER. N. PAPAHAGI

Ah! mAratlu-ni di mine, te ni-ndislI cu auslu al drac, susk'ira si s-uhta pramilteftul. Pinà cindu va-1 portu cu mine ? De-alih'a c-atel drac s-era. PrAmAteftul di criparle multe te-avea, nu-I' si duse mintea z-bea irin dit curcubeta, cd draclu 6 nu z-dizlAlea di nis MI. Dupti niscinte dile, co-auslu ngrisca, s-agirsasca cripArle si s-neacd farmatile, si dute s-tragd nA k'icti di Inn. Bia nA oarA si draclu cu dinuel'ul 111 fatea semnu

sA-1' da s-a lui. El nu dukl, ma grea : More, máratlu-AI di Mine, mare hala fii-aflal cu aestu lo drac di pap. Carl mi MO s-ni-acumpar bil'elu cu paralu? Di pre-apoea l' deade di biii si si mbitara samisdori, si pl.& mateftul si auslu si apirnirA sä se-agoaca. Cum se-aauca, paplu nu-1 tinea curAIle, ca s-mul'ara de-aroslu si z-dislak. 1 si cadh m-pade. ls

Pramateftul 41 vine tu ori atumtea si gri: Ah! antihriste ! s-io aestä vream Lo un cutitt si t-ul täl'e filli, cumatieie-cumati6e. Ba, cA me-ascapa Dumnhjaii, ca-Iii eram ligat!

Una dua alta, duse buda de-amare, s-liga nä mintila di Nun Um lungu, el s-triteari tiva oamini cu vire carave s-aduk'ascA, cA-1 k frill-.

Nu trial multu si de-alih'a se-astamatira nista oamhil cu nA cArave, 11 loarA si-1 adiisirA tu nA pulitie mare si lo-ala-

salt acle, sA si scoatd pinea. Ade, nA OA, vidii cd tritea nista oamini (-Ayala pri cal', si nu §tea cum sA =Alia NIsi ncalica cu pihtica. El s-Ciudisea, te turlie ncalica aesti oamini cu pihtica si pri cal fAra. sumare, fail sel'? Avea fapta tu hoara tea un fArtat. II' gri si-1' dise : SO A lai fartate, cum stati voi pri cal' fara sumare, MM. 25

ger ?

Am cum ? voi ncalicati al'umtrea tu loclu a vostru ? Noi acsl apucaln di pap, stra-pap.Te easte sumarlu si saoa tea? PrAmAteftul lo putinA eara, u ncAldi" si feate un sumA35 ri6ii s-und saud si-1' aspuse. Apoea feate -iringla, cdpestru,

scAri, cuscune si tute cite suntu lipsite la un sumar si la nä saga. E ! dise prAmateftul, af1A-111 un om s-ni faca, cum sun seamnile. www.dacoromanica.ro

PRAMATEFTUL SWIRDtTT.

253

Car ii feate, 1-bAgh pri cal, 11' trica Iiingla, chpestrulu,

bgà nti vilendä pri supra musath, s-l'a ocri, i nchlicA. Cum ii prit pulitie, lumea tuth s-lo duph nis, sal. veada ; ncl'isirä lumea duk efil'i, masi z-veadA 6udia esta. Ahht kgraci era tutl aclote.

5

Avde amirAlu de-aesth ui-l' greaste la palate si-1 fate dinire.

E! blna nis, cu ch6ula scoasa. No-avea anang'i di Ova, c-avea di tute. G'ine ma do aveh nä lighturh multu greauh. Mach murea un di nsurati, i mul'area, i bArbatlu, alantu lu ngrupa di 1Hil cu mortul. 0-aduse oara lae i li tease mu- io l'are-sa. Nu-1' era a lui, ca murl, ma cum s-fach tora, cà vrea lu ngroaph di -fill cu ea ? $i zburr cu fhrtatu-su s-lo-ascaph. AclO murminti no-avea. Lcarch mortil' tu-nA guvet i ng'os chdeà s-mureà di foame dill% eh Virä nu z-dutea s-1-aduch

hranh; masi te-s boa cu nIl prota cjua.

15

Si zburr pramateftul cu fartatu-su s-11-aduch micare si biu-

turà pinä s-ascaph cu vird trop de-aclote. Ii ligarA dicara de-adan cu mul'are-sa moarth, uil arucarh tu guvh. Acla earl* agumse di gios, tan funea cu cari era ligat si acata de-aprease nà teara i alaga z-veadh te-1 na- 20 untru ? S-era nä pistireauA i s-avea nh lagume, te ish marcjinea de-amare. Te fate nis ? Aprinde na luminare i u, bagh acla noaptea, ch nach treate virA chrave citrA tu loclu a hit Tu aestA oara acata nis s-adunh tute gamAncjile, tute flurifle i tute nealile, s-alante lucre scumpe tu un sac. Alanth 25 cluh s-treate nh pampore i vicji'ndalui lunina, vine z-veada te curd ? Ii atumtea pramAteftul i là cjise, ch s-nis easte dit loclu a lor si-1 board tu pampore qi-1 dasirA la mh-sa si la tatd-su si la nicuk'ira, te lo-aveh tricuth di multu tu psihu-carte si 30 1-avea data §-to-an s-tu treil'i aM i lo-aveh agirsith dip! Eram s-io aclote i aduteam flurli multe si cum triteam pri

la nd balth, broatitri cinth : oa-cil-cal... oach-ca !

$i a nia Ai si Ora, cà sunta turtil' si dIc :

35

brae, brae, brae. (1) q-aoate me-afrai!

§i le-alai:1AI

(Spus de ?)

(1) Pe tureeste : Ala* alask aalsa. www.dacoromanica.ro

254

PER. R. PAPAHAGI

83. H'ira Meturlui si hint' de-amiri

5

Ira un-oarg un amirA si ung amirgroaile. Nisi aveg mas un fi6Or tamgm ti nsurare. Ningl pglatea amirAlui sideg un oarfin multu; nis adrA meturi s-cu pratri ti scuteg s-hArneg deadtin cu feata lul, cg mul'are-sa l'-aveg moartg. N-casti no-

aveg niti un lemnu ti vgtgmare soaritri, ma feata Ira ca steao. Cindo s-la si s-k'ipting, lulling. tutA casa. Di caOe dimneatA tritea pi la casa mèturlui h'irlu de-amirA, 10

de-adApa calu la soput si tOtina ir grea a fehtirei ti pezA: Bung-ti dimineata, h'ira mèturlui s-a g'iftului ! Feata-1' Iiineã grafi, cA di gura h'irlui de-amird avolg ahtgri zboarg, ma lo-algsh si-si pizueascA s-nu-1' grea tiva, ca de ! ti s-ri greascà si ti 8-l'i dicg a until Mai de-amirg.

Ling (Jul N'Tine la casa fehtirei unä g'iftg, ti ti OM s-arucg tu mArdeao. AistA cindo u vidU feata ahi't musatA, 11' cjise: Feata mea! nu vrel s-t-artic tih'a ? nu-ti caftu altu Ova, masi s-iii dal gumitate cArveal e di pine. LTA ! clise feata, am d-iu s-o-aflu IoU pinea ? noi cu deaN'ria cu ti scoate tatg-ilu nä härnlin nol, nu z-dgm s-la alti. 20 Atumtea g'ifta s-arcA ocrir pi pulitA si veade acM nA bucatA di pine cal-sói di cindo: 15

Ea, dise g'ifta, cara z-vrel ti pinea di pi pulitd. Feata nu vru prota, cl maul pinea tea aveg ti dua tutg, ma apoaea ti s-mintul: 25 Va sed nA (juà agung, ma va si-iii ved tih'a barim. *i. as1 l'-u deade ali gifte pinea tea s-r-arucA tu mgrdeao. G'ifta mutrl feata tu paling, sum ocri, cum sail nise, mintl cu gura indao zboarg 5-apoaea dise : Feata mea, tine al ng mare tih'e ! tine va s-rai h'irlu 30 de-amira

ti gone ! Kleutd 1 nis la mine s-mintueage ? ! gri feata.

pua lantd h'irlu de-amirg adgpa calu s-ca di Otina, IP gri a feAtirei; Bung-ti dua, h'ira mèturlui s-a g'iftului ! 35 Atumtea il dise feata : Di metur, di wiftu escu, Ma mine va s-ti nk'Irclgsescu! www.dacoromanica.ro

li'IL A METURLUI §I H'IVLII-DE-AMIRA.

255

H'illu de-amirA MO mare märaze, cindo avdi" aiste zboarA : Cum, nis h'il'ii de-amirA s-l'a niveastA nA g'iftA, nA h'il'e di metur.? Z-duse a casd §i-l' li spune tute a mA-sai. Apoaea (Ilse: 5 Dado, mine va mi isusescu. G'ine, fi6orlu a neil. Dupd indao dile h'illu de-amir6 s-isusi, ca cum l'-irA arada §i soea pi unA h'il'e de-amirA. Dupl ti deAdirA seAmnile §i u 134§arA nveasta, treate eara h'irlu de-amirA pi la feata me10 turlul §i l' grea§te : Buna-ti dimineata, h'il'a mèturlui §-a g'iftului I anvith§i cA mi isusii? Nvithl, cA ti isusi§T, il' clise feata : s-eu tut eA h'il'e di metur §i di g'iftu escu,

Tot foil va-ni ti nk'ird'asescu.

15

S-aprukre oara ta s-facd numta. Aprindu dug, di numtg, If iFlu de-amird treate pi la featä §i-l' strigA : H'il'a mèturlut §-a g'iftului, avdr§1 ed mine mi nsor? Feata eara cum §i sOia: H'il'e di metur ci di g'iftu escu, Ma tut mine va s-ti nk'irdAsescu!

20

Ca glara va s-h'ibl feata istd mindui h'il'lu de-amirA. Atia mi nsor §i nisA unA u dute, ca va s-mi nleirdAseaseA. Alantä duà s-feate numta §i si neurunA cu h'iYa de-amirA. G'ine ma istd h'ire de-amirA, en doi ant ninte, avea pAtita 25 halA. -Un altu h'il'ii gone, l'-aveh (TM, el va s-u l'a, pinA §arise di li gild. mehrile cu nisä §-r-aflA cuibarlu §-apoea oaläsA cu-arucinea pi marata featA. Tora ti-l' si fAteA hala ? A ma-sal a fehtil'el l'-irA frica s-nu u duk'ascA &lib) §-u pitreate la mA-sa ca laea §-ca corba. Te-ateA nisA vru s-facA 30 nä min6unti. CA-te, taha,, IV disc+ cu mintea muma, cage

tu loclu a h'il'e-meai ti unA searA s-no-aflu altA feata niba§ata ti z-doarma cu h'illu de-amira §-apoaea serle alante z-doarmA cu feata mea ? CAftà-cAftA ta s-aflA virnA featA mucata §-oArfing, ma mu- 3,5.

§atd §-ma odrfind di h'il'a mèturlui no-aveh :alta n-hoarA. Z-dute la nig mA-sa feAtil'el de-amira 0-1' dile: www.dacoromanica.ro

256

PER. N. PAPA HAGI

Citl pradi cafti ta z-dorrii na seara cu h'irlu de-amira ? Nu siü, tlise feata, intreaba tata-fm. Seara %nue acasá mèturlu, curmat, cu caplu spinclurat, ca dua tea nu scoase niti ti pine. Feata Yi spune, ti aura. Em de! gill §-Toil, dim au§lu? s-ca nu-1 slab. Cu prazri ti va s-rai va s-poti s-t-afli virnd gone §i s-ti marlt1 §-tine, s-ta fati arada. Ahrt vrea feata. Lo izinea tata-sui §i z-duse noaptea la h'irlu de-amira. Aistu nu u duk'l, ca ira nisa ! A lui IF si 10 part', ca ira nveasta-r j-durfil cu nisa, cu nveasta. To-apirita, 5

eindo si scula tu cintarea cucotlor, 11' d I sE indao zboare

§i-1'

deade § nelu, ti-1 purta tu deadit. Feata 1110 §1 z-duse a ma. Treate eara h'irlu de-amira s-adapa calu §i pizueas6e.: 15

Burka-0 dimineata, h'ira mèturlui §-a g'iftulul ! avdres cä mi nsurai ?

Feata eara ti §i

§6ia

:

Avcjil ca ti nsura§i, ma cu mine ti enlea§1. Cum !

striga h'irlu de-amira §i canda-1 mu§ea virnu

§arpe. 20

Cum, ni-cum nu s6iil mine, mine ahi't ni siu, ea durrili cu

tine. Ma s-nu pistipsesói, du-te §i ntreab-o nveasta ta, cara sa gibd ti zboará II' disi§i aza dimneata §-cara s-albA neln ti-1' dide§i, io min6una grescu. 25

arse h'il'lu de-amira co-alágare la nveasta §i u intreaba : Nveastä, tiriT minte ti zboard itl di§ az dimneata ?

Nu 04

me-agirell. Vah' 1e-agir§1, j-clise tu minte h'irlu de-amira. Am nelu Tu lo-al ? T i nel, nu-AT did6§T virnu nel 1

Atumtea duk 1 fi6or1u de-amira, ea l'-u gucarti tehnea, §-cä cite-r dim) feata mèturlui ira cu cale. Z-dute curundu la masa ft:aural §i-r baga zore si spuna, ca-te s-nu doarma cu nveasta luT, ma s-1' aduca alta ? Ma-sa prota acata s-u minteasea gura, ma apoaea cara yid% ca min6urile nu fac pradi, 35 l'i spuse ti halä avea feata. Fi6orlu de-amira nu gri zbor, ma riarse 1m pazare i diminda dao g ejvi : una ira tuta deamalama §-curlu di tinik'be veacre; alanta ira tuta di tinik be §-ma§ eurlu de-amalama. Li l'a daole, ii dute la masa featireT §i u ntreaba : 30

www.dacoromanica.ro

LIIPLII

I FEATA VIRVIRUE.

257

Di aiste dao g'ejvi, cal t-u va mintea, ca-I cama buna ? Cama buna easte, dise mul'area, s-ira tutd de-amalamit,

und ; ma tora cum sinto asl, cama build easte atea te-are fundul de-amalamd.

Aturntea h'illu de-amird arise nih'am si-1' dise: Gejva atea tutá de-amalamd s-cu curlu di tinik'be wadi e easte h'ire-ta ; alantd di tinik'èe s-cu fundul de-amalama easte feata mèturlui, ti iti-o adusit. Mine va s-rail atea ti-I ma bund. Te-atea sd sac, el de-aoa s-ninte, cuscril'a se-

5

asparse si virnd dare-loare no-am cu tine, ni cu h'il'e-ta to Z-vd bineadd si z-vd h'iti ! Dupd aiste, fièorlu de-amird tricit pi la h'il'a mbturlui si-1 dise :

De-alih'a fu, ca tine s-mi nk'irdasesti! U lo apoaea ti nveastd si de-atumtea pind tu dua di azd 15 bineadd multu g'ine, s-nu fure morti. (Spus de Pwa al Nisca din Cruqova, Macedonia).

84. Luplu si feata Virviruse. S-era trel mul'èri O. z-duca trd leamne soatd. Doaud mu1 erl si dasird la leamne s-und nu o-astiptard, o-aldsard nApb1.

Astipiati §-mine, sd-iii leg tdruhle, gri aläsata.

20

Ma dosaille rnul'bri z-ditsird la leamne s-o-aldsara ma n6p6i. Nise sinarcard si deapoea und cu altd s-astard di si scularä

si z-ditsird acasä-ld. Anantd sIngurd si nard., ma earl duse pin tu disa di cale, cddit, cd era sartina greao. Deade, deade sä si scoald, nu putt'. Te s-adard, te sfacti atea mul'are, nu 25 stea. Tricit soarle pre-aclO si-1' gri mul'area : Soare, sufrinteale, A g-uta-iii nãfeamd, cd nu pot s-mi scol. Te-111 dal, s-t-agtit, dise soarle.

Te s-ta dau, cd h'id mul'are oarfind ? *i soarle nu vru s-P-agutl. Tricit luna apoea. Gri mul area :

30

Lund bund, agutd-Al sd-fil mi scol. Te-riI. dal, s-t-agitt?

Te s-ta der, cd no-am Ova, mul are oarfind! Papahap,

Basme aromdste.

www.dacoromanica.ro

3a 17

258

PER. N. PAPAHAGI

Mug nu-n1 dal, sindtate bung ! Si niti luna nu-1' astA, sA si seoalg.

Trial dipu putin luplu di h'er. 11' gri mul'area : 6

U1 la afende, scoa1A-n1 nafeamA, si-fil mi scol. Te-ni daY, s-ti scol, disc) luplu di h'er.

Am no-am tivg, te s-ta dab., cjise mul'area. Cari-in dal ateg di tine, g'ine1 va ti scol ; cari s-nu, va ti mincu. - Alai t-u daii, t-u daü, (Ilse mul'area. 10 U sculA luplu-di-h'er mul'area i u duse acasg. Mul'area s-erg sartina i acasA s-amintd nA featA 1i-1 bAga numa Virvirusa. An eu an Virvirusa crisch i s-feate guggmite featg, te fgOA lucre si-Y astà a mA-sal in casA, 1-arneg avlia, l'-adApk 15 grAdina si-1' adutea apg di la fluting. NA cjuA cum duse Virvirusa la fluting, o-astAl'è luplu di h'er in cale. Aestu-1' dim) : da lhFeata-Al si-Y cjitI a mg-tal multe nclingami curlu, te-ni are tAxitA, cA va tindu s-lu rad cu mina-ni, cari 20 s-nu-fil in da.

S-toarna Virvirusa luplu di h'er :

(lite a mg-sal, cum il' diminch

Mumd-ni, acsI §-acsi-Al pAti'i : me-and luplu di h'er si- II

cjise si-Y dal, te l'-ai tAxitg, cA di nu, val bagd singur ming. 25

MA-sa t-dise : AltA-oard s-lo-astAl'are n-cale, s-tg. umpli

i

s-fucji, h il'e,

cu gura s-nu-1' gresti dip. Feata nApoi s-aflA cu luplu di h'er la fluting. II' cjise aestu: Mori h'il'e, II' (cli)tesl a mg-tal cum ti nvitgi aohltari? Feata nipb1 vine aspAreatA la mg-sa li-r dise, cg lupla 30 di h'er banA nu-I' da, eg 1 i sta aridd, sd-1! da literulu tAxlt. Stii te sA-1' diti, feata mea ? Mu-mea nu -adute arninte te lucru t-are tAxitA. Macg tine poti, aflg-1 i tinde mina singur. 35

Luplu di h'er aestA vrea. Cum il' dise feata, s-o-arAk [argpii] i acasd s-o-aduse. Virvirusa plimse te plimse, ma tu coadA tdch, cA luplu o-aspArg s-u mincg. Na! l'-dise luplu, ea fArina, iptui, umtul, caslu, tute aoate suntu. Aclb to-ahure sun pravdile, cal'i, vAtle ; ma nclo www.dacoromanica.ro

LUPLU

I FEATA VIRVIRUEE.

259

zulAlele, pull i, gAl'ifile §-alante cite deade Durnnidg. Tine s-friminti, s-o-adgrI pinea bung, micarea trA micare, apoea

s-arnesti a tutlbr pravdilor, cg lo mi due avinare. Seara sh'ibd-micarea ndreaptd. si cindu v a grescu: Virviruse, Virviruse, Undo scara si-ni. me-alin , z-badl scara si s-te-ascundi, 5 cä s-te-aflarim tine dindinte, nä miscdturied va ti fac. DisfAll ureel'ile g'ine. Apoea luplu di h'er IF dise : Tora, Virviruse, bagg scara s-mi diphn.

Virvirusa, carnurle dipri nisd lti si cutrimurard di fried. 10 FeatA cu minte §-luergtoarg, s-ascumbusl si le-adrà tute HImile a chsgrei hAzire. Apoea ndreapse measa i astipta. sà s-toarnd pondul di lup di h'er. Casa lor use no-aveg. Te-aveg, maSY pAldOire, pr-iu tindeg scara di s-alina. Seara vine luplu si gri zg'ilinda di vird oarà cale diparte : 15 Virviruse, Virviruse, tinde scara sd-iii me-alin.

IJ tease Virvirusa scara si se-ascumse dupd cdpisteare. Carl mica di nfdrmdeà ping nu cama puta luplu-di-h'er, isl Virvirusa di Yu sided. ascumtd.

$i dua tutg, cite dile are siptgmina, meslu s-anlu, aestu 20 lucru fatea nisi: seara rineà luplu di h'er di nfdrmAcg si ndare le-aspilA 1-avinare.

Feata s-aveà doi frati tu xeane. Cara s-turnard acasA afel' doi fiCorY, ntribarg md-sa : 25 Oamd, nol sor no-aviim? Avid, h'il', ma sora voastrg o-are luplu-di-h'er ! $i là spuse mvirnata mumA, cum 1 -o-ardk'l luplu di h'er! Maca2i al, noi va nä tem s-u born ! Cite nu ld feate mg-sa sA-1' pug, s-nu z-ducd, cà val patg nipgtita, nu vrurg s-avdà. 30 Sidet1 buni, tu loc-nd, cd luplu di-h'er va Va mica si cum s-armin fgrd. fumeal'e ? Fi6or1'i diSira zborlu, cg va z-ducg, niti tatäl di la groapg z4rined, nu puteà s-là sup mintea. Carl aglimsird mardinea di padurea, Yu s-aflA casa luplui 35 di h'er, astdl'arà n-cale ng mae. Mae, mae, nu nà spuni, stri tine di nA featà cu numa Virviruse, te o-arAk'l luplu-di-h'er 9

Cum s-nu still.? www.dacoromanica.ro

260

PER. N. PAPAHAGI

Putbm s-u vidèm nAfeamA.

5

Do ! h'il', s-mi due s-u ntreb, cd s-nu h'ibd luplu-di-h'er di nd midi. U ntreabd maea: Virviruse, Virviruse ! luplu di h'er aclb easte ?

- Nu-1 aoate, mae.

H'il'e, fratl'i vifiird s-ti veadd. Feata tease scara si fratl'i intrard, s-loard di guse cu sora si z-bAsard, bAsard si nu s-sAturd. C-asl suntu fratl i, nisi 1.0 disicd s-munti s-amarea sd se-adund cu sora. Apoea ld. bAgA. s-mincd si citrd to-amurcjitd. l'-ascumse, cd. vrea s-toarnd lu-

plu-di-h'er. Seara s-turnd aestu si cara intrd §-mined, 11 Vise a fedtil'el: Virviruse, Virviruse ! om afiurzeaste ! 15 Ah, Doamne ! AIDA nu-ni ved altu di tine s-DumniVdh! D-lu orn aoate tu irfiie, lu ni pull'u nu pitrunde ? Luplu-di-h'er poate , Vise, cd asi-lif si pare a ilia. Anantd dud, dipu te li scArmind 1-avinare luplu-di-h'er, si

scoald fratl'i de-adhn cu Virvirusa, si-1 mutd tutd casa, cu 20

tutA avearea s-tutiputa. U bagA nAinte si filch' cit ti tin 6oarle.

Vine seara luplu, cum si sted : Virviruse, Virviruse, bagd scara si-ni me-alin. Carl Virviruse? Nisd aved fugatA diparte multu. Virviruse, Virviruse, tinde scara si Ai me-alin, cd di nu 2a va ti mincu. Greaste luplu-di-h'er und oard, dodad, OW Nu 10-avVA can. S-toarnd luplu si greaste : Mae, mae, iu easte Virvirusa ? Te s-feate, di no-avde ? Te s-h'ibA, h'il'u, cd villird frat1'i di s-u loard. 30 Ah! Virviruse ! fate luplu, s-te-acdtarim, val yelp te te-

Tueagd di h'er si pdputd di h'er val add'', s-teacat si s-ti mincu de adhn cu fratl'i a tn. BagA luplu-di-h'er s-adard tueagd si pdputd di h'er si sasteaptA !

h'umuseaste dipu nisi. Aoa, aclO s-r-acatd, aod, aclb, l'-anldri 351argu multu. Huhuti nd oard cit puth luplu-di-h'er : Virviruse ! alasd-rii can tutlputa, mad. vrei s-t-alds bana ! Va 1-u dip', ha! s-1 acatA si s-l'i mincA, cora s-nu-1' tdcined www.dacoromanica.ro

FI6ORLU §CL'OP.

26 L

ali Virviruse z-discarcA calu cu sApunea. UnA discArcare si se-adrA un arra di sApune largu-largu, cit trade amarea. Cum feate, cum adrd luplu, ca-1 trict aritilu i nip61 cu Ihnba scoasä, fudeà dipu nIT ca niorlu. Pale P-agumse. Ca lu ali Virviruse ncArcAt cu sare, nu ma puteA s-tragd. Atumtea 5 l'-tAre futile i sarea cAdA m-pade i s-feate nd mare de

sare. Deade luplu, deade, u trial cu zore mare s-aestti nipb1 ca vimtul dipu nisi.

Vrea r-agunga diznOil, ma frAtile ma ilk, cara s-turna caplu si-I vidh, cA no-aveA di cit nä antrisAturA z-bag5 to

minA, tal'e funea i arucA furtia di k'aptifii dipri calu a la

Cara se-adra un munte mplin di skifii, di Willi', deade luplu, deade, nu putit s-lu treacd i aclb r-fu sA s-alasA k'alea si s-l'i putridasca oslu

AI Virvirusa cu fratri ascapara di luplu di-h'er i Z-vi- 15 durA la muma lor C9 n-dua. di Paste, cu parati, cu oi, cu pravde s-cu tuto bimile i oama multu r-pArit g'ine cA vidA feata nipOi. armAsirA. cu glue ncas5. (Spus de Vasile Diamand din Aminciu (Metova), Epir.)

85 Ficorlu scl op.

9

Ti s-irà, ma nu s-irà. 5-ird un bArbht s-unA mul'are. Ais6i oamilti di tute partile duteA band bunA i tritea g'ine, cu bitnile tute in casA. Masi una mtiraze greao aveh : nu BOA fumeal'e. 2.3 Mul'area di caOe dimneata si ncrinh la DumnidAil si-1 palAcArseh, s nu o-alasd s-l'i k'ara ukaclu. Dumnidd o-ascultA

s-una dimineatA murarea s-aflA m-vatrA trei meare arose s-multu musate. Mul'area nu s-mindul d-iu va s-ira ateale meare, ma lo unlu si.-1 muse& putin, apoaea Ii bga amin- 30 trelli tu sfinduk e. Dupà nà stArninä discride eara sfinduk'a s-cindo ti z-veadA ? Treile meare s-aveà faptA trel find musati, masi merlu atèl muscatlu s-aveA faptd un finr ficl op. Mul area s-irà hArioasA, cä s-aflA cu fumeal'e

$i-1' cris6A

cu mare vreare si cu mare dor. Ficsiorri s-fehtirA marl s-akAmsirA tu ani ta sA nsoarg. www.dacoromanica.ro

5,

962

PER. N. PAPAHAGI

To-atel k irb, ma nclo di hoara lor ira nä lannle ti multd zilie adutea. hoargrei. Amirglu avea bggatd zbor, cd at'el ti va s-poa s-u vatämd lamfia, va-1' Pa h'il'e-sa nveasta si gumitate de-amirgril e. Multi z-dilsirg s-u vatämä, ma virnu nu 5 putt" si tuff citI dilsirg s-aläsard ohsile aclO. Avdu ;2-trol1 i frati. Cama marle (Ilse a mg-saI: Dado, me-alas.' s-mi due s-u vatam lamlia. Poate s-h'ibg tih'a mea s-1 ail h il e de amird ti nveasta. Nu h'il lu a heti, cd multi vrurg s-u vatdmg, ma nipol

loping tora virnu nu s-are turnatd I'dil. Mea a va mi due! U liga tu greaoa h il lu si vru nu vru, lo-algsd s-mg-sa. Lo una hoardä si nk isl citra la larmie.

In cale afla un om te-avea und bute mpling cu liin : Bung-t1 oarg, om bun! 15

- EaG inemi vinisl! Iu-asl ? ntribg. omlu. due z-vatdm lainfia.

Va s-u vatiAT, mea cara s-potl z-beaI aistà bute di Iiin. Al umtrea-i cama g'ine s-ti thrill, d-Iu-tI vinlsi. Fii5or1u nu z-deade nipM. Acgta ta z-bea. Bit' cit bitt s20 armase. Altu l'rin nu-1! si duteh. IP cjise Iiinarlu :

Finr, nu ti du, cd va ti mica ! Fieiorlu :

Nu r.â va mi duel Ma nclo dig un om cu nä bute de arakqe s-aistu lu ntriba 26 tut asi :

Iu calea mbar ? Mi due z-vatam lamila! Va s-u vatiiii, cara s-poti z beal aistä bute de-arakqe. S-nu u biure tine, ma g ine-I s-ti toriii d-Iu-tI yin's", cd bunlu 30 nu va s-patI ! Bit" finr1u, cit biil, agumse ping la un loc si alto' nu cama putit z-bea. Il disc) omlu :

Fin'', nu ti du, cd va ti mica! Finr mutd-o mintea, ca va s-u pap! Finr ascultd ! Tiva! Fi6or1u: Nu! cã va mi due ! .30 Imna, imnà si ma nclo afld un om c-un 6ireap cu pine mplin. *-aistu lu ntreabg, iu oara-P bung. Spuse fi6orlu cu te minte z-dute la lamfla si atumtea omlu stgtii si-1 dise : www.dacoromanica.ro

FIZIORLU §CL OP.

263

Va s-u vaIñT., ma0 cara s-potr s-miti oireaplu aistu cu pine mplin. Te s-mica fiClorlu ? Niti dao carvel i nu putà s-li facd g ine.

II dise atumtea omlu cu pinea s-o-aldxeascA mintea, sd stoarnd, cd va §-did moartea, no-ascultà fi6orlu si z-duse.

5

Lamim, cum II vicjir, scdr6ied und oard dintil i disc) cu inima disclisd :

Ini tine prindul in gurd ! 11 lo apoaea analtu. si lu ntribd : ti vrei ? ti ti vinisl ? Viñü s-ti ved ! dise fior1u.

1.0

Gine fites1, tora §e41, cd va s-addr und pita sadIic s-ti filipsescu.

Larmia Weir tu udaea lantd, si nturAiisi dintil' si s-turnd eara la flan.: Nu vecji, ed se-astimse foclu,

(Pa) aisIti, sufld nih'dm. 15

Lo fi6or1u si suflA si cum se-aplicd, lamfra und cu buz-

duganea pi dindp61 s-lo-arucuti ca birbeclu, canda-1 tal e. Apoaea-1 lo si lu ngl'ita tut di-un-oard. Aseiaptd acasd zVind fii.lorlu, §-no-are! as6aptd, no-are !

FiCiorlu nolgican

it dim a ma-sal :

20

Dado ! va mi due §-mine, ta z-vatdm lambs. Murna, ca mumd, nu vru s-lo-alasd. ta s-nu pata s-nis ca frate-su, ma fi6orlu nu vru §-nu vru s-o-aseultd, cä h'irbeA si ndile tu nis si fudl. Imninda, imninda, deade di atèl cu i.in1u, de-at61 cu ard- 25 k'ia si de atel cu pinea si tuti II' disird sä s-toarnd, ma nu putt]. z-bea -irinlu tut, ardk'ia toata si s-mica pinea toatd, ma nis cap di k'aträ: Iu murl frati-im, las mor §-mine, call: s-h ibd scriata 30 s-k er di lamile. Lamira if feate §-aisall cum §-a frati-sur: 11 bágä si sufla 0 cum se-aplica, und cu buzduganea dupd cap si n-loc loaldsã. Apoea hap-hup ! lo-arucuti pi gArgAlAn ca nd mu-catura. Asi kgrurd dol i fraci §1 md-sa, laea, 11-p1incjed inima si S-35 arupea di dorlu a lor, cd nu se spune ! Atumtea fieiorlu aVel scl oplu, it (Ilse a ma-sal: Nu plincle, scumpA dado, cd io va mi duc s-l'-adiic eara, nu plinde ! www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPARAGI

264

AI! fudi de-atla, dise md-sa. Nu puturd dol'i cama mad'

s-u vatämä, oamiiif cu truplu ntreg, tine va s-pop, gumitate di om? El' nu puturd, ma mine va s-u mic ! Trapse sel'oplu tupd-ta, tupd-ta! enrä la lamiie. 5 N-cale afld ate! cu Iiinlu §-lu ntriled aistu iu z-dute ? La lamfia mi due, s-u vatdm ! Vise sel'oplu. Bea prota aistä bute cu -(rin s-ma s-u bearif tutd, asi va s-P-u pop; ma si nu : toarnd-te ma g'ine acasa-P, d-m 10 t-ai vinita !

Se-astirnii sel'oplu m-pade si care u mutd butea : bea, bear u stricurd di nip k'icutd. no-aldsd. Du-te sindtbs, il' 'Ilse -irinarlu, di tine ni si umple ocl ul,

a va s-u vatinl! 16

Agumse fi6orlu ma nolo la tel cu araleia. Tut asl lu ntriba, Yu fiarde? Z-vatamà lamila, dise fiilorlu. Vine zborlu z-bea butea cu ardleie si ma s-u beare, as1 va s-poatä s-u vAtAmd. U muta butea si tuc! tue ! u stricura tutd, ca s-erh §-and.

20 - Du-te cu sinatate, l'-urd s-aistu, tine va s-l'i mitY caplu ali lamlie ! AT, calea, calea, agumse la tel cu pinea. Mica §-mica, ti ndao

orl, di un êirehp di pini, und nu t-alash ti karat. Bre pind s-si'rmile s-ateale le-arni tute n-coada, cara no armase pine. Du-te, fi6Or, oard-ti bung, ca tine va-P astindi cindila 25 lhmilirei, IV dise s-aistu.

Agumse scroplu la lamlia, asund la poartà si lamna di nuntru ntriba, cat easte. Om bun, gri fi6orlu. 30 Lamila l'i disclise si fi6orlu se-alind analtu. Nu-Al spuni, fi6br aleptu, ti ti t-u vinita ? Viriu oaspe ta s-ti ved, Vise fi6or1u.

Multu g'ine, agapta s-mi due s-adhr na pita, mach' vinisl ca oaspe. Pind sd nternu farina, tine flird-te tu uda. Cataoa si duse si-§ da dintir pi k'aträ, ta s-tare. *cl'oplu 35 le-aduk'l tute si-s Vise cu mintea : Ahi't s-armind di tine, earl s-mi mitt Dupd putina oard .na t-u §i lamfm. Nisä-1' dise a scl oplui, si sufla foclu, cd se astimse. www.dacoromanica.ro

FIC:ORIAT

scour.

265

Cum, dim) scroplu, aoate ohspile aprinde foclu? d-lu insl aistA ? Foclu s-lo-aprinda nicuk'ira. Lamña scárdicd ng ()all dintir, ma te z-cjicA ? S-aplicA ta s-sufld. *cl'oplu, cum se-aplicA puscl'a di lamlie la foc, zmulse buzduganea, unA l'-are tu mgdulhr s-o-arucuti ca vacti m-pade. 5 DLI nicd noarg, gri lamita! NA oarA mi feate mu-mea, Vise scroplu ; mea cara z-vrei s-te-agudescu dao oni, voame fratl'i dit pl1ticA, ti N ngl'itaal. Lannia vru nu vru, vumii i nsirg don frati cama mdri singtbsi ca di thtina. Scl'oplu dupd ti s-ascApA dol'i frati, nu 10 o-agudi nica nA oarA, ca s-o-agudeh, nisA vrea s-anl'rra. 0alAsA aclO arucutitg i s-tufng acasA cu fratl'i. Aiói, ti cara l'-ascApA frhtile atel scroplu, cu tuts aiste l'-u h'irbeh, cA se-aspuse cama gone di nisi u-cA va s-u boa h'il a amirdlui ti nveastd; te-ateh mutreh cum di cum s-lu k'ara §i 15 s-nu z-ducd cu nis acasA. Imnarg cit imnarg s-aginnsira pin la un put. $iclurg acle, z-discurmard i vrurA z-bea nihlm di apA, ma cum s-u scoatA, Ca putlu irh ahundes. Trell'i frati sideh anvirliga di 20 put si s-mindueh, cum s-facA, ta si scoatA apd. Un di nisi clise, s-nd distinclim tuti, s-ligAm un di noi s-nis

z-dipunA si scoatA api. G'ine ma cal z-dipung ? A donor cama mAri là irh fria. Cama Aiclu frate dise : Lighti-me mine, cd va mi diphn Tou. AistA asóipth si fratl'i. Ii ligarA cu brrnile, ma o-alinare 25 sAlAg'irA birnul in g'os s-lo-alAsard aclO fi6orlu. Aistu cu cit mutreh sA s-aling ma nsus, co-ahit cama multu cAdeh ng os, ping agumse la eta di dig'Os.

Tu oara cindu cAdii nis, dao feate s-alina tu eta din sus. A cama filegFei it fu AilA di nis

5T-1'

clise

30

Acatg-te di mine, cara z-vrei s-te-allin in sus ! Nu, nu! (Vs() Uorlu, cA va me-aling fratri. Atumtoa feata 1-gri dise : Ascultd g'ine ! Nica nihlm va ti-easA ninte un Ael laiü s-un Ael albu. Tine s-te-achti de-atel albul ma z-vrei s-te- 35 alIñi tu eta din sus ; cA, s-te-acatari di Aelu laiu, nica nA etA va s-ti dipinii in g'os. Apoaea fratl i fucjirl i BOorlu armase aclote singur. Cum sideh mintult im-pade, ningg nis irh un arizbbiu, ti tAseh www.dacoromanica.ro

266

PER. N. PAPARAG1

singur, §-und 6icricd ti turted di singurd. S-apruk'b ta

s-li

mutreasca cams g'ine, cindo na di 1-arizbblii in§i un 'lel albu §i di la 6icric6 un 'lel laid. Fi6orlu agdr§1 ti-1' aved spusd

feata ti s-alind in sus §-tu boo si se-acata di fielu albu, se5 acat5 di lailu §-cdclii und etd cama ng'os, indreptu pi casa unei moa§e. Z-dipuse apoaea, intrA nuntru la moa§a §i-1 dim Mae, mae, nu me-aprOk'l in casd la tine ?

Ca te nu, lalti h'illi, ma escu odrfind, §-no-am ti s-ta dail ti micare. 10 Ti deade Dumnida, dise fi6or1u. Intrd n-casá ; moa§a tu oara tea firminta pine. Il' gri a fi6orlul §i-l' dise: Ascuk'e nilfdm to-alodt, ta s-pot s-lu firmint. Cd te nu bad)", cri§tind, apa, ma-id ditl se-asciik'il ? ip D-iu s-afldm ape ? Apa u tine ligatti nd lamile §i lipseage di ca0e dud s-mica cite un om §-a§1 s-u sdlAgiased apa. *-aza l'-e a h'il'il el de-amira si z-ducd s-u mica. Cum, dise fi6orlu, va mi duc s-u vatam! Vru moa§a s-lu tina, ma nu putt'. FiCorlu il scoase zborlu 20 din gura, scos fu. Nisu ngl'imd nu §i gill; cindo zburà una, zbor ird. Duse la loclu Iu l'rined lamfia. -aclb afld feata de-amird, vinitd ti prindul ali lamile. Ea ird multu nvirinoasd, cd §-a§óipth moartea cu ocrir. S-apruk'e kOnile di featd §i-1' feate inimd. Apoaea-l' (Ilse: 25 Nu te-aspare, cd mine va te ascap di lamfie ! Nu-1 prota esta ti pitricid pi lumea lantd, ma caftd-me puti'n in cap. *i j-baga caplu pi dinucl'ul a feAtdl'ef §-lo-acata sornnul cum ul cäftd. Na atumtea iu l'rine lamna. Aza, dua bunk dise nisd; tu loc di un om, dol va s-mic. 30 Feata cit u vidii cd deade cap, acata s-plinga. Und lAcirmA curd pi fata gbnilui. Aistu z-disóiptd §i u ntriba; ti ti plinde? Ti s-nu plingu, gone scumpu, cd na iu l'rine laea §-niAiloasa lamile !

Fi6or1u di nd cale arsdr1 rnprostu, aräk'l buzduganea §i 35 nu k'are k irb ma und-l' cArtini a lAmilil'el §i u culca tu loc! Cit sups). lamila §-dpile acdtard z-vearsd, s-curd, c-al'rii va s-nich tutd hoara. Cal di cal atumtea s-umpld apd, s-o aibd

ti und ti altd, cd nu §i giA, cd di tora apa nu vrea-l' lipseascd virnu oarti. www.dacoromanica.ro

116011U!

CL op.

207

Fi6or1u apoaea u lo feata s-u duse la tatd-su. Feata 1 i spuse cum o-ascapa scroplu i amiralu s-turnd citra nis

i-1

dise :

Caftd ti s-td va Inima, va-tl dal."' di tuts, cd bunlu aistu nu s-acumprd cu pradi. Stdi, dise fi6orlu, s-mi minduescu und qua. Fi6orlu, cara isl di la palate s-lo calea citrà la moase si cum imna, avde pi un arbure niscinti pull' lu zg'ilea. S-alina

ta z-veada te-i atea ? Pi arbure ira un culbar di vulturi cu pull . Un sarpe s-avea ngdrlimata pi arbure i va-r mica 10 pull i, di-se nu vinea fi6orlu s-vatamd cu buzduganea sat.pile. Cindo ficlorlu ira ninga pri arbore, ea, Yu rin parintir a pull lor di vultur. La cubdirea lor, cit ul vidurd fidorlu ningd pull, s-h'umusira pi nis, s-lo-arupd i s-ri scoatd ocrir. Isla tu oara tea puil'i baturd arik'le i tiurara cit puturd, s- 15

nu-I facd tiva, cd nis le-ascapa bana di la sarpe. Vhlturl i s-harisirä multu si-r sill s-cafta ti-r doare inima, ca uii va-r da. S-me-alinati tu eta din sus, dise fi6or1u. Greh lucru na cafti, ma va-1 fatirn! S-afli prota 100 di 20 itale di doi ant cite 77 di ucadi una, s-altd ahitä apa. De-aclO fi6or1u z-duse ndreptu la amiralu si-1' cite :

Mine va me-alin tru lumea lanta din sus; ma s-ni dal 100 di iitate cite 77 di ucAcji una i alta ahlta. apa. 25 Altu Ova nu vrei? Mas ahintu hie lucru? Nu dise fi6or1u! Cu nd dimindare, amiralu 1 i le-aduse cu un zbor i fi6orlu ii lo c i le-aduse la aria. kis6i Ii loard 0-li ncarcard pe-arehpitle a lor, apoaea Ii di

30

:

Ancalicã §-tine pi suprá s-ai s-tradim. Ancdlica fieiorlu pe-arehpitle a Orfalor i ornile acatara sa s-rnutâ n-sus la eta lantd. Azburard, azburard si avea apru-

k atd ningd gura p-iu s-easd la eta din sus. Tas atumtea carnea loatä cu 1.11§1 z-bitisl s-foame avea mare. Cra! fea- 35

till niT un-oara, « i nä dal carne s-micam, i va ti sdlglm eara tu eta din g os. Fieiorlu no-avea d-lu, ma s-nu u patd deade. Vulturl'i lotarnam in coada, s-tal'è di la coapsa www.dacoromanica.ro

268

5

PER. N. PAPAHAGI

alinard. Cindo-1 bdgard pi loc, fhliorlu nu putea si s-mind. Lu ntribard brhile, cd-te nu imnd ? Ti s-imnu, efi-61 tAl'ai di la coapsd, ta z-vd del carne s-rnicati, c-atumtea came no-avea armasg. Vulturli, ma vidurd aI, l'-a vumurd carnea eara la loc si fi6orlu s-feate bun. Apoaea scrupicinda, set upicinda agumse acasd la nis, dupd vie{ an. Fratl'i, cindo-1 vidurd nu Ma ti minaind s-aflA s-u mpeatied: el' di multu lo-aveh tricutd tu cartea mortilor, d-iu nu s-toarnd virnu.

10 G'ine-ma §el'oplu nu ld tinti inate, cd le-agirsi tute si-1' l'irtd. Apoaea duse 1-amirdlu, spuse semnul, cà nis vdtdmä lamna §1 si nsurd cu h'il'a lui §i dupd multe alte fapte, amirdlu di-

pune di pi scamnu §i bagd PardmIO Oiam, pardmIO spw, 15

Nu Ohl cum fen, ma nu v-ari. (Spus de Lachiu Misicu 16 ani, Crusova, Macedonia.)

86. BarbA cot si Paling-om. Era, ti nu §-era.

Era nà oard, fratl'i a 'lei, to atea eta, cindu tute birnile imna pri pade, trei fièbri ca trei sort Treil'i fiOrl ca trei s3r1 aveh nä mumd, ti nu u scuteà din gurd, ahltä vreare si ahit dor l'-avea. Cum vrei J1, Dumnidâil nu-1' aldsà cu inimd hArsità, cd d-lu era pri biinile, muma lor u l'irta Dumnida nd dud §-armasird maratl'i ca puil'i Med clae. Plimsird si z-dipirard si s-o-agirsased nu putura. Nu tritea dud s-nu 2a z-ducA la murmintile a miunifel si s-nu plingd cu boate. Na dud fi6or1u cama mare vine la murminte, sOl! aprindd

t ara. Mutreaste tu tute pdrtile s-veadd virnu foc d-lu s-aprindd teara, nu veade iuva, Tu oara tea vine §-nolgicanlu la murminte. Mutreaste s-nis di nd parte de-alantd, nu veade 30foc WO. Na Yu l'rine §i inclu frate. Aestu, earl mutrl, mutri, anddri diparte-diparte und flied scinteal'e, iu lunina. Va mi due s-1 ail foc de la fucurina to z-veade, dise nis. S-lo mintea la oare si pinde oahte, arsare väl'urt dupd

vird trel dile di imnatic dipriuna, agumse la fucurina tea I 33T' s-hiba? Pri foc era nä caldare cit nà ambare i h'irbea. www.dacoromanica.ro

BARBA-COT 51 PALMI-OM.

269

41 di fiel'. DivarligaluI di el' era 41 di carcandal', di furl,

di te §tiil §-io ! Tuti era-1' cu curlu n-sus §i-1' cutea somnu, ma§1 un era di§tiptat. Niclu, c-ac§i va-1' cjitem a ficlorlui, vihe

pri tingl'ile di &Pare, mutd caldarea dipri foc, aprease teara §i-§ mutri liicurlu. Furlu atèl di§tiptatlu, vicjilidalul and virtute di om, s-muta caldarea c-una mina, l'i ngl ita zborlu n-gura §i-1' se-acata limba di frica §i di§tipta sotri tutI. Ae§ti

5

hi strigarA fi6orlu §i-1' di'sira :

Are, tine u scula§l caldarea dipri foc? -- Io, dise fiëorlu, te mare lucru aestu? Ma vretl s-u scol to §-ninga na 'para.. Apoea cu nit mina u lo §-u WO m-pade disti pirustrie §-apoea nipOI §-u WO la loc. Nu vrel si stal cu noT, il' crsira furl i ? Ca-te s-nu §ed, dise fi6orlu ; §-acasa nu-lii armase Hz15 curlu ne-adrht. Io Witt cum mi videll. Avdi ncoa, astara, va s-cAlcam amirAlu si-1' tom tuti paratl'i. N-tunica g'ine mu§at §i furl'i, un dipu un, cu Niclu de-adun anvirligard palatea. Se-aplica unlu di el', pri nis Alicia §i angirli-

minda, angirliminda si stricura prit firida 1-amiralu tu pa- So late. Dipu nis furl% un-cite un, s-alina §-infrà tu palate §i cum intra cite un, moarte §-afla di iiiclu. C-aestu cu coarda tu mina, cit calch pri scrndura §i cri§t ! caplu in pade. Dupl te-1' §curtica tuti, intrd tu udalu amiralui fliclu. Tu oara tea nd nipirtica si ndriclea s-mi§cd amirAlu. Fi6orlu 25 s-aurfil pri nisa cu coarda §i-1' lo caplu a nipi rtical'ei. A-

poea te fate nis. Acata di l'-aduna toti furl/ cap cu cap §i 6oare cu 6oare, se-arucd dipri fereastd m-pade §i Nile. Ma, una paputa, to-arcarea te feate, 1-41 din 6or §-armase nuntru tu palate. 30 To-apiritA, sculindalui amiralu, te z-veada ? Ningd nis nip-rtica tal'atd. To-alantu uda 41 di le§url di furl i Watt ! Acdta nis §i s-iiird:

Carl lo-adrd bunlu aestu, earl iii-I adra bunlu aestu ? nu putt" s-afla. Tr/ tih'e deade di pAputa. U lo §-u spinclurd 35

la poarta di palate §i WO zbor : s-treaca tuff ()anthill pri la poartd §-a cul easte paputa esta, si §-11 l'a. Aduk'i nis, ca domnu-su a papiitil'eT val.. h'ibli mhsturlu www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPAIIAGI

270

5

te-1 ascapd bana ca di pri h ir si atel te va-1' scurtica oamifil i agri dit pAdure. Tricurd tuti, ma a virndi nu-1' si uidisea. Tried s-iliclu ; eit u bAgA s-ca di totna-11 si Ord. Amirdlu lo-acl'ima si-1 dise . Tine fusi, te tAl'asI furl'i ?

In h'iu! Tine u vdtdmasi niprrtica ? Io, vise fi6orlu. Si ndriqeh s-ti mised, ma t-un suflit il boar qua. 10

S-aplied amirdlu, il MO pri frimte si-1' clise : Caftd di ite-ti doare sdflitlu, ite-ti va Inima, cd tute atale suntu ; vrer parati, vrel h'il'e mea nveasta, s-t-u dad, i vrei s-ti bag tu scamnu tu Mehl a mai ? IN, te vrel, cd tu minutd va s-o-ar! Fi6orlu ca fiddr, il traded. Inima card nsurare ma multu

15 §i (rise :

Tine-I grosPi, Doamne, ed va-ti lipseased trd lacrile de-arnirdril'e ; niti scamnul nu-I trd caplu a med nicoptu ;

a ilia da-iii feata-ti inveasta, macd vrei! Aesta vol.! -- A ta s-h'ibd, gone-gunar ! gri amiralu. 20

Apoea bagard s-facd numtd dumneascd si acrimard la numtd, cari no-acrimard ? Tutd lumea s-purta acid. Cindu z-base mina nveasta, la tuta lumea bAsb, a undi Barba-cotsi Palma-om nu vru s-l'-u base. U ntribd amirdlu: te-I atea di tine feata ? s-fate arsinea

25 estd ?

Cum di nu! qise feata ; s-me-aplOc mine pin di pade ti a z-bas mina lui ! Tuti oamini s-nis om. Barba-cot-si-Palmd-orn!

G'ine ma Barbd-cot-si Palmt-om di M. oard s-ndirl de arsinea te l'-aduse feata ntrd nd lame ntreagd, sufld n-sin nil 30 oara si na! Iti-l' vine call' a zbuirdtdr. Arapd feata, o-arca pri cal si nividirt s-feate de-acid. 0-aduse la nis acasd, tra si nveatd minte fehtile, te nu tin adetle. Amirdlu s-tuti alanti armasird ea Sulta cu uendlu. GOnile armase ea nveasta adratd s-nimartatd. Numta, te numtd era 35 tea ? Se-asparse di nd oard : D-Iu era ma naintea gocuri, eintari s-aridèri, no-avdaI tora altu di plingu, botI si nvirinAri. LA IHnea foe a tutuldr. Masi gOnile nu u k'ird mintea, ma s-turnA §-IA disci):

www.dacoromanica.ro

BARBA-COT

1 PALMX-0M.

271

-- Nu plindsetY, cd foclu aestu trd mine fu, nu fu tr-altu ; 10 va mi due s-o-aflu §i s-o-adite. $i

nedlta nä päreacre di Orth di h'er, §-lo un scop tu

mind si ekial. Imn6, imn6, featile a met, agumse t-un loc

lu astàre n-cale n6 ursd. Bund-ti oara, mae, ir dise el!

5

G'ine vidisi Willi, ma va s-ti micdm, s-nu-ti ditedi mae !

Nu ti ntreb ? §tii citrd lu l'a pine at61 eine di Barb-Cot si Palmd-om, te-ni arApit nveasta di sum zvon ? Nu Ai stiii, h'il't ; de-aeste lucre ntreabd luplu, el nis 10 poate s-aibi hdbare. Lu ntribd §-luplu, luplu-1 pitriet la vulpe : Vulpea, cjise luplu, poate s-tá da virà cale ; ea 1e-avin6 ahtgri lucre; s-nu §teari §-ea, di la vird nu va s-afli. Cum agumse la vulpe u ntribá : tr)

Bund-ft oara, vulpe ! nu 01 citrd tu la dardti se-afld Barbg-Cot si Palmd-orn, te-ti ar6pit nveasta cinile di sum -

zvon? Cum s-nu §tiU, gri vulpea!

Fa-ti buneata, macd-I acsite

du-te di ntreabà-o 2& nveasta-tY, d-Tu lo-are calu azbuirätbr Barba-Cot si Palma-om? §i

S-mi due, dise vulpea, ma ndreacje &lite GOAT cite z-vrel, ir dite B6or1u, mas lucru s-addri. S-adrd §-b6gd guna kgra-Mara si frimtd-frimtft, na-U la casa al Barba-Cot §1 Palmd-om. 25. !

Aoh §ade un Barbd-Cot si Palmd-om, ntribd nisä ? Aod, dise nveasta, ma trd oark nu-I acas6? Te-ai cu. nis?

Mi pitricit gonile a Oil s-ti ntreb, d-iu lo-are calu azLuirAtbr Barbd-Cot §i Palm4-om?

30

Nu §tifi, cumbara., ma ascundi-te pri grenda §-astark cindu va s-toarra de-avinare, va lu ntreb. S-ascumse vulpea si eitrl seard tine i Barbd-Cot §i Palmä-om. Nveasta ii lo cu bunlu, cu ariderle §i c16-1' de-aod, dd-1' de-aclo, lu discusit §i-1 feate si spunà: 3,) S-ta spun, ma pe anarga s-no-avdd virnu. Am earl va s-avdà aoh, cd niti pull% no-azbodirä. Avedm nd eapd si fita un mindu. Dupg te criset, Ii lu ded di-1 mica ; fita a daoa oarg §-aestu mindu-1' lu ded di-1 www.dacoromanica.ro

272

PER. N. PAPAHAGI

mid; fita §-a treea card eapa §i-P lu ded di-1 mica §-aestu §i cu aesta s-feate ahrt gone de-azboaira prit nibri. Vulpea le-avcjr dipri grencla tute §i fuga le-aspuse tute a gonilui. Aestu nu k'irii k'irO, ma lo nä eapa §i ma fitd, 11 5 lu deade mincjul s-lu mica ; eapa fita a daoa card §i-1! lu deade mincjul nipbl s-lu mica. Fita eapa §-a treea oarg, ma gonile nu-P lu deade s-lu mica, ca nu-acaleisi g'ine §i deated calu a 10 era ma putih gone de-al Barbd-Cot §i Palm d-om Dimineata Barba-Cot §i Palma-om 41, cum §i §tea di totna,

10 avinare. GOnile vine §i-P arape nveasta §i fuga ca vimtul. Cindu s-toarna Barba-Cot §i Palm a-oni o-afla vatra-arate ! Cafta feata ncoa, nclo, feata 11-alásá 6inu§a arate tu vatra! Intreabá calu, calu Pi spune, ca fucji, di u lo un gone. Fuga dipu ni§1 ; aoa l'-are, ado l'-are, l'-agumse. L'-arAph feata din 15 calhr §i-1 feate bucati-bucdti gonile. G'ine-ma vulpea era aclO. Adund bucátle, bucatä di bucath, le-aumse cu earba di nipiitica, §-napoi anl'Tiè. Apoea §-deade

calu di-1 mica ninga na card eapa §i-P MA un mInclu to loclu mica § niorl'i bea di gone §i de-azbuiratOr. Calu al Barba-

20 Cot §i Palma-om niti la 'Male nu 1-avea, ahrt gone era. Fuga azbohird la Barbd-Cot §i Palmd-om, §-arape nveasta ninga nä card §-aoh te am fratic. Ascapira loclu cindu fudea nis, cd diteal te-i aesta ? Ma §-Barba-Cot §i Palma-om nu se-aldsa. Fuga un, fuga alantu, avclaI maratlu di Barba-Cot 25 §i Palma-cm cum 11' fatea inima a cabal, s-nu se-alasa. Sta piffle §i-1 cjite a miiiclului a lui : -- Nu-1' cjiti a sotu-tui, cum nu l'-u ar§ine si sta s-lu ncalica un Barba-Cot §i Palma-cm ! S-furim lo tu loclu a lui 99 di bärtate vrea s-lu h'icjearim tu loc. 30

Calu a gonilui aruj1 nä card prit nari cit putt', scoase limbe-limbe di foc §i-1' gri dimindatile zboare. Atumtea calu al Barba-Cot §i Palma-cm s-mutd, s-mutd tn nibrI, sluta, s-

aru§utá nä call §i-1 h'ipse domnu-su 99 di bartate tu loc ! GOnile ascapa. ac§ite §i vine acasa §i featird numta mare 35 de-a doará, di P-armase numa tu lumea tut/ Apoea dipuse amirdlu di pi scamnu §-intra gonile §i bineaja ninga, cara s-nu murirti. (Spus de George Diamandi din Samarina, Epir.)

www.dacoromanica.ro

FIZ;ORL'I AGUNIII DI PARINI!.

273

87. FiCorri agunifi di párinli. -era, te nu §-era ; s-nu era, nu se-aspunea. Era un-oard un om multu avid. A 01 om avea optu fiãbri. Cari-§te cum o-aduse oara, cd lumea esti{ sedri-scdel easte, un se-alind §-altu dipune, akumse avutlu aestu s-no-albd di 5 sum nare. Niti 6inucle tu vatrA no-avea, ahintd urfafie greaud.

Aveare nu, n-casd un jar di rumeal'e, te zg'ilea «pine, tatA

,

era-1 val. diti, ea nis te nu vrea. Minte n-cap no-avea.

Carl' nu si scutea n-cap, §-feate zbor cu mul'are-sa, seascapd di fumeal'e. Fieiorl'i tuti era tug niti. Attil cam marle 10 s-avea, s-avea multu 14-15 de-alif §i-1' ditea Cota. Nis, cindu tatd-su, 11' duclura ascumti§alul a ma-saT, 6u11 urècl'ile §-lo di hdbare, te ld si cruea§te. De OM §-umplit kepea cu fdsure. Il' lo tatd-su §-md-sa fi6orl'i, s-P-adued nclo, taha se-adund 15 Ova surteale. Aestd era btigare pri somnu, c-alOr Id ardea s-r-alasa, s-k'ard, sd se-ascapd di ni0. Calea-calea cum z-dutea, Cota arca cite un Mill% la caOe drd§cl'aud, tra s-poatd s-afld calea tu turnatd. Aginnsird tu pädure §i pdrintil' l'-anduplicard §-1'-umplurd s-a§teaptd ado, 20 cd §-ni0 va l'rind, cd agir§ird tiva acasd 0 va u l'a §-ndpbi va N'Tind.

Ma0 Cota §tia, cd tute aeste suntu 6inu§e ntr-ocri, ma nis tAtea, cd ahi't 11' WI caplu ca &Or. Pdrintil', läitl'i, s.turnard acasd §-aldsard h'icatile a lor tu 25 padure ! Fidorl i acdtard s-plingd 0 sd zg'ileased di fried §i z-greascd :

0, lele mama! o lele tatd! Ma Cota Id dise s-tacd §i-1' MO la ocri fdrtitli §i ld a§tearse oclil' §i ld (Ilse : 30 Nu plimPti, MAIO, cl To cunoscu calea. Aiditi cu mine.

Apoea nis ndinte, fratitl'i dipu nis, fäsill't dipu Mein, agiimsird pin-acasd.

Cum se-agudi, cd tamam seara tea, pArIntile scoase vird ndoi gro§i, mprumutati la vird di eindu avea §-el', §i addrard 35 micAri multe. *idindaluT la measA, §-featird crutea §i cara mutrird divarliga §1 nu vidurd fiCOri, lderimard §i cli'sird: Papahagi,

Banne aromkne.

www.dacoromanica.ro

18

PER. N. PAPAHAGI

274 De !

te g'ine vrea s-era, s-era §-mu§atl'i a no§tri asta-

seara pri measa, s-mica iiicuzaill'i, sa-s satura, ca deade Dumniciail cu mnata!

Ia-na! manita! grirá fidorri cu nä boate di la paleire, 6 ca la .iinea frica a hicutlor s-intra neacl'imati, §i fuga nauntru mu§atri §i nimincatl'i ali mume.

$i-1' baga muma pri measd, §-la tan cumatu§e la cama nitl'i §i tope la cama marl'i, sa-s satura, s-o-adard tae prn-

tica, cà di multu nu §-avea bagata n-gura durutri ahtari 10 micari.

LI diisirá ac§ite, cu micare, cu beare, vira siptaming doauà 0 niipb1 acatara, z-da timparalu di foame. AcAtara diznbil matile s-la gurleada §i ocl'ir s-l'i:zgarleasca 0 gura ad s-mareasca. §i s-1-akungd pinà la urecri. Tute di foame. Parintil' §-featira nipOl zbor s-l'i k'ara, ca arumtrea ur15 faha nu si scoate n-cap. Ma cindu zbura ni0 ascumti§alui, Cota asculta dipu u§e. Apoea feate, te feate 0 baga na cumatà di pine n-gepe 0 calea tall. §-arch cite nä mi§cAtura. L'-alasara parintif cu mindiull Eta) 0 s-turnard acasd. 20 Cota vru nipol s-lcaduca n-hoara, ma nu putii s-o-aflä adoara calea, cä puil'i al Dumnicla aveà micata si"rmile 0 mi§-

caturle di pine arcate di nis. Call plinclea ilicuzaril'i fratiti,

di ti si cutrimbura camea§a dipri tine, di zg'iclu a lor, 0. di Alla lor, se-alna Cota pri un arbure s-mutreasca, vidèm, 25 nu se-anclarea§te hoara lor ?

Diparte multu, nclo, cit 1-acata odul, veade na limbd di foe. 0-adunä tuti citr-aclote §i agalea-galea, cu gairete, cu inima, agiimsira! Aclb era casa draclui. 30 Cindu aglimsira, dratli ninga nu se-avea turnata. Aflara ma§ Dracoatia. Dracoaña la gri: Fi6bri mu§afi, fi6br1 mu§ati, ami iu z-v-ascunda maea, s-nu va mica barbat-Au Draclu, cindu va s-toarna ?

A Dracoahil'ei il' fu lin mare di el' §i l'-ascumse tu IA 35 udae. Aestu udd se-afla ninga uddlu lu dunia Optule feate ali Dracoalle. Ntunici ndalui, na-1 §i Draclu da la poarta.

Inträ nis §i di la u§e grea§te a Dracoaniil el. Oamirli aliurzea§te aoate! www.dacoromanica.ro

FI6ORL'I AGUNITi DI PARINTi.

275

0-al cu tine mintea, bArbate ? d-iu oamini aoate tu irnie ? G'ine ma, earl vai ari'd1 ? Draclu, ca drac. Mutri tu gavile tute si pin tu coadd l'-aflA musatri, adunati guzinol'il di frica un ningA anantu, ca niste AiliisT. Nis nu l'-asparse una-s-una, cA era micht si l'-alAsA 5 tr./ cjua di mine. -u MO z-li-inA noaptea si s-l'i tal'e. Cota aduk'l, cA bunlu nu l'-asteaptA di la Draclu. Noaptea si scoalA

el si l'a cdailile a lor si li baga la fettle a draclui si mintirle di la feate, li bagA la fidbri. Neapiritti g'ine si na-I si-1' creapA-numa cu buzduganea -iTine s-lti tare caplu. Cart vida,10 cA fiejorl'i sun cu mintll' in cap, mintul, cA poate mul'are-sa 1-aldxi lbcurle, si fArA s-traga vilenda z-veadä, intrA tu udAlu anantu. Cit li vidiz featile unA ningA alantA cu cadillile, dise,

c-aesti sun fi6orl'i. Trade buzduganea §i crist I crist ! li tab pin di unA. Apoea, cara se-agunisea, §-fudi n-lume dipu drA-15 curii. Fi6orl'i fudirA cu Ane de-aclb §-alAga nicuzaill'i_eit putea, ca s-nu l'-acatA Draclu. DrAcoana, ma fudi bArbat-su, btigA sA sciiturA prin casA, §-aflA featile Orate ca niste purumbe Mi. BAgA sA z-deapirA,2o sA-§ zmulga perlu si si zg'ileascA, di s-trunduea loclu dit Oimèl'il.

Draclu, de ado iu era, avde boatea ki zg'iclu- a DrAcoanil ei §i fuga-vimtu s-toarnA, z-veadA te are di zg'ileaste ca turbatd. Na ! musuteata te-adras1 !IF spuse DrAcoana, c-acsl pate 25 om111, te sapA groapa altal. Draclu, cara vine di s-nArAeaste nA oarA, foe scutea. prit nArT, limbe-limbe. Se-alinti nis pri casA z-veadA, nu-1' and& reaste luva. II' veade, iu fucjea diparte multu largu, Cota di-

nAinte si frAtitri dipu nis. Carl vida Cota, cd vrea-I' acata, 30 lA dise a fratlor : Frati, frAtitl, intrati tu cufalu aestu. *i earl l'i acupirl cu frindA, IA cjise s-nu greased dip, bre ! pinA §-adiraticlu sA-§ lu VIDA. Apoea nis se-ascumse dupa nA bizbil'e mare. 35

Draclu, curmat de-ahitA alAgare, sidt nA6eamA pri cafalu atel, sA z-discurmA. Ma cum era vAtAmat multu, z-deade pri minA §-agirsi tu somnu. MAratri di MO arbv simina dipri gios, ma tatea muff, necA s-mina, necA adin. www.dacoromanica.ro

276

PER. N. PAPAHAGI

*iretlu Cota, ma durill Draclu, IT furA. pAphtile §-aoate lac alanti !

Prinde sA stip, cá ma-r rai pApatile a draclui, nu poate s-adarA Ova., ne s-imnA, ne s-alaga. 5

Tora Cota te-adarA cu pApatile ? Li bagl n-6or si alägà cama di drac. Fuga nis n601 la DrAcoaga si-r dite : Mae, mae, iii-cifse draclu, si-ni dal al'ristearea di sum scarA, cii are cAdutA tu milli furesti si s-nu u dare, caplu va-1

lu tare. Maca nu pistipse§ti, na-ni deade pApiAlle aminete. DrAcoaña vidindalui pApütile pistipsi, cA stea nisd, cA 10 draclu masi tu zore li da. Scoate si-r da a15-istearea, apoea fuga fiöorlu dizngg. Draclu, armhs fail di pAputA, u k'iri pusula dip. Si-1 videal cum imna scrupicinda, ca virA pal'u-gumar arAfths, ti 15 liqinM de aribute. Fidorri aestA vrea ; si sculard de-aelb si calea-calea, cu Cota

näinte, aggmsira acasa. PArintir, ca pArinti ! cindu-r vidurA, cä s-toarnA tuff anvisciiti cu strafii noaug, cu ori di guse, ca. Cota r-acluse ma 20 naintea prim pAzare, plindea di harao. Ma naintea fi6orri

nu vrurd s-la da niti bung-duA, cA te parinti full nisi, s-ralas/ tu iride, ma, cama napgi sA mbunara si s-featird nApbi avgti, cum §-era. di ma naintea! (Spus di Mia al Cealera, Avela, Epir).

88. Botilu Med boe. 25

Era, 6i-ste era !

Era un om si vrea se acumprä un bog. Omlu aist era cu mintea scurtA. El iesà m-pAzare si strigA: 30

Care-ni vinde un boil, fail boe ! Toti dAdea din anumiri si dAtea, citi lo-avda : MAratlu ti om §-era! Nica tinir si s-ri fugA mintea ?

Top il loa tA glar. CA niti di ntredir nu era, nu era di ateir cu ucAlu patru-sute Virn, ma disteptu di ills, ti-1 acumprA citi parati fate, ir date: 35

Oaspe 1 dti-ill a Ilia pradir sill vindu boillu to cafti. AhAt r-agundea mintea kgrutlui, scoate si-1' da cit caftd.

www.dacoromanica.ro

LUTEIFIRLE.

277

Tora cindo z-1"rin sa-1 l'ail botilu! Itido clua, dot ! masl Lunea, Marta, i 30012, 3328, etc., etc.; fig.= ispravA (ironic) 10510. 3360;

u pdfil musuleafa=a Opt

pozna 40637, 3912, 50114; k'icci di musuteafd = pica de frumuselie 29736.

3Insutic adj.=frurnusel ; mu-

sutiea mea =frumusica mea 3620, 18226.

20 Stdmdrie musatd =

3In§uti't adj. = infrumusetat

30 un tinir si-1 bear tu seafd, alti't mu,sat=un

Nut adj. =--- mut, pl. mufi = 890; fern. mutd; n. propriu 70-75, 200 204, 442, 451.

SfAntl. MaicA a Domnului

2516 ;

tanar, sft-1 sorbi, de frumos 2192 ; 40 (muect) di-ri loci

ocl'il' = frumos de-ti lua.

ochii (de nu te puteai uith) 6728; 5° g'ine muvit=frumos, frumusel (adv.) 5, 27; ncl'ise udaea mupcit= Inchise frumos odaia 3836; 6 palate s-fd k''eri mintea palat foarte frumos 45826. Mu§ata-Loclul, nurne propriu

un fel de Ilean a Cosin-

zeana 3, 72 75, 135-138, 386, 492

497.

406.

Nut vb. I---lnut, ridic 887, 5137,.

897 ; sd s-mutdsà se mute 35,6 ; 10 mut cap=rnA rAscol 289; 2° ,9i-l' mead tuld casa§i ii ridicA ( goleste) toatA casa 260,8; 3° mutet

loclu de-aurlari=sgudua

pamantul de strigare 1554 ; 40 mutd-o mintea=schimbd-ti gandul 26233 ; came-

tea omlui nu s-mutd=norocul omului nu se schimbA 2813,.

11n§ata-miiiitilor Frumoasawww.dacoromanica.ro

649

GLOSAR.

tred=privind, pe cand pri-

Mutafe sf. = pres de canepa cu par de capra 129. Mutare sf.=mutare, ridicare

via 256; mutred = calla 2,6; mutred-11, letcrulu

=

cauta-ti de tree ba 82,6; mutred g'ine baga bine

35,6

Muta-Munti,= nume propriu

un fel de Sfarma - Pietre

de seama 530 ; Ea, mtrea ncoa!=Ean te uita 'ncoa-

422 424, 461.

Mutra (de-acv) adv. = din

ce 3,0; Inf. Mutrire, MO& e

(mtreare) ; Part. mutrild,

rasputeri 242,4. Gre*it 1:n text: mutret 243,6. Mutra st=mutra ; pl. mutre =mutre, tipuri : mutre su-

mtritd; fu mutrit g'ine=

fu bine ingrijit 1629. Mutrita sf.=privire, cautare,

ingrijire 121 13322, 142

beildtife= tipuri suspecte 5017.

14917.

Mutus ! = Were absoluta, a

Mutreseu, Mtreseu (si brescu)

vb. IV=privesc, caut 51 ; s-nu u mutreascd virnu=

nu zice nici pas ! 1183, 406,

(cuvant din limbagiul co-

sà n'o priveasel nimeni

pildresc). 'Huta sf. = bot 18617. Muzale sm. = mozaic 42514. Muzica sf. = muzica 294.

71,4; s-nd mutrim litcrulu

=sa ne cautam de treaba

4119; mutrescu (el') nauntru=cautg ei induntru 4,2;

Mvescu vb. III=imbrac; mi mvescu = ma imbrac 460;

litcurlu=i Isi cauta de treaba 33 11929 ; s-mutri calea = Ii cauta si-p mutri

si m v easte se imbra ca 310.

Mvirinat, mvirnat adj.= 'intristat, a Mut, amärit 1873, 358. Vezi: nvirinett.

de drum 812; s-mutrird= se privird 3529; cunt muN

Na prep. 10 in, a: na dreapta =a dreapta 48626; na sur-

cla = deasurda, a face pe surdul 229,6; 2° interj. =

na, tine, hal, iata 1161 222, 25, 279, 358, 6532, etc.

Naeii [din: na+cdt=nu cumva ; cd nacei, amintd=cd

doar, doar naste 12725; nacd, nacd ld agutd cds-

metea = doer, doar le-o ajun norocul 15515, 30812, 3676, ; conj. = nu eumva : nacd-fif vicjitpt tiv d cdpirle

=nu cumvh imi vazusi caprele 263, 3516, 20 545, 25323.

Nafoard adv..afara, in afard (pretutindeni). Nat=serveste la facerea su-

perlativelor, ca intärire : ncti ma marle = cel mai

mare ; nal tu sone = la

urma urmelor 1722. Naintea prep. adv. inainte;

totdeauna in unire cu ma:

ma naintea = mai 'neinte, mai intaiu 222 ; it' cdfta

z-bea nis ma naintea = Ii cuti sa bea el mai intaiu 816, 15010, 9712, 13921; incolo,

fail ma, devine : ndinte. Naltu adj.=inalt: cama nal-

www.dacoromanica.ro

650

vs 7.11

N. PAPAHAGI

analtu.

voinic ca tine ? 71 ; noaved ndri=n'aveh nas, nu

adv..aiurea; cu pert i citrd nal' urea=cu pArul in

tale nu suntu trd h'it e deanzird=n'ai tu nas pentru

tul=cel mai Ina lt 883.Vezi:

Nal urea [din: (1)n+ al' ureal

dezordine 1107 ; puird bora

citrd nal' urea = fluerà acuma in ne§tire 231, ; cu mintea aiurea 30414, 368,8.

Name sf. = distinctiune, recornpensa 470. Nantu pron.=Alalalt 3527,3720, 10087, 465.

Nao. Vezi : noaud. NAparte adv.=dincolo, in a parte 542 , 95,2, 9926 ; Ndparte tuund vale=dincolo intr'o vale 238; 1° Ct ei, ?WI acdtard citrd ndparte chei, usi apucard In colo

40; 20 nu u scoti ndparti = nu reuse§ti, nu o scoti la capAthiu 1351, ; 30 fac

ndparti = o rup la fugA 2332, 2821, 4420, 15128, 2322, 46320.

'Nam naps [din na-Pplio =

pot] adv. conj.nu cumvA :

Napu l'-are furatd di la

nisd? = Nu cumvA ii furase dela dAnsa 16913.Vezi:

nacd, nupo.

NapOi adv. =-- Inapoi, in uni-

re cu ma: ma ndpOi.FArA ma, devine : ndpbi. Napulionesf.=Napoleon 418. Nara sf.=nas, nard 6920 ; 1° disum nare--.(desupt nas): existents. 2736; 20 p-acdtd

narea = 4i apued nasul,

s'a scArbit 3652, ; 30 umfld

ndrle = se supard, se

infuri6 3210 ;4° 'it vine

la ndri=ii veni. la nas (a se necAji) 2045; 5 are ndri . . ti g.one ca .

tine?= are nas pentru un

meritA 93,5, 13980; ndrle a

fiica de ImpArat 323 ; 60 cu

ndrle frinzte = (Cu nasul frAnt): um ilit 38537; cu ncirle spin4urate=cu buzele umflate, supgrat, cu

pArere de rdu 355,6, 8387; turi plied Cu ndrli aplicati =toti plecau cu ruOne, respin§i 15516 ; *i spinclurd

ndrli nd palind n-g' os =

se amAri grozav 1044; 70 lo-drsird pri nare--=ii menirti (il InsemnarA pe nas) 19953 ; 8 cu ndrli trapti= cu nasul tras ( frumos) 362.

Nat sn. = prune 1298, 139, 33418 ; natlu di ntiniprimul nAscut 6180 ; ,F-cu nat

pi sin=cu prune de aMptat 3143 ; pl. naturi. Nauntru adv. = induntru 2 4, 8, 1332, 53.V ezi : nantru.

NA num.= una, o (pretutindeni.) Vezi si : unci. NAearea sf =mamA vitregd : dimincld6unea n d e ar c ds a 1" porunca mamei sale vitrege 21,5, ie. Vezi: nearca. NAreamil=putinte1 25728, 258

260,. Vezi: ?tea' amd.

NAh'amii,NAh'AmAtA,NAleamtii

adv.= putin, putintel 243,

3012, 386,8; nOramci = putintel 20118. Vezi : nh'amd,

nih' amd, ndfeamd. Nainte (niinte) prep. adv. inainte ; ndinte le s-fugd =inainte de a se duce 38; ndiutea icocindt ei = inaintea icoanei 24,2 ; 1° bag

ndinte=gonesc, man Ina-

www.dacoromanica.ro

651

GLOSAR.

inte 0 butte=incepe §i la

DR. a apucat ampii 4434, 2821, 78, ; 20 El eara bagd

ndinte = nu ma pot corn-

2018; 3° nu s-trapsi napdi

into 28, 2781; Li bagel ndbutoaie, se pune pe bdut §i. din butoaie 33810 ; 2° nu es park nu md potrivesc10123;

Tu avinari vird nu l'istdteci ndinti=La vdnat nimeni nu-1 intreced 13622 ; 3'

nu-l' si duted llterulutrd ndinte, f-sindtate . nu-i merged treaba ( = n'aved noroc) §i sändtate bung

6516 ; 4° Cu Dumni4eliind-

inter-Cu Dumnezeu ina-

inte, cu ajutorulluiDumnezeu 6521 ; 5° de-aoci f-ndinte

=pe viitor 2222; 6° is-ndinte

luplu dindpOi = El daca incepe sä alunge pe ..lup

= nu se dddit in Ilturi 115,5.

NArdesen (mi-v) vb. IV=ne-

cdjesc, md necajesc, ma supar 32118, 3228, 342, 361.

Vezi: ndireseu. necajit, supdNiirait adj. rat 978, 14825, 376. Nits. Vezi : nis.

Ndseinda. Vezi : niseintu. Nfioeama. Vezi : nih'anid.

Mir sm. = nor (la VlahoClisura). Vezi : nibr.

arilii s-nipOi furtund:=A fi

Neaai vb. 1=cert ; si nect6e

20622 ; 7° Cu ma (=mai), de-

vine nainte: ma-naintea

nea6e=s6 nu-i certe 576 ; Nu eel nectOcifi = Nu yd.

Ndireseu (mi-) vb. IV.-mà

15688. Vezi: nainte, ninte.

certati 58,5, 8381 ; si nede'd

= se certau (ei) 103 , 252 ; nu si nciMarci=nu se cer-

intre ci oc an $i nicovald

necdjesc, ma supAr 13528 ; s-ndiri=se necdji 788, 710, 108, 3912 ; s-ndirird=se suparard 2280 §i : niireseu : s-niirird=se necAjird 2392.

Niiirit adj. = ne c ä j it 7282, 16924.

Niiirire sf. = necäjire, sup& rare 2138, 173. Niiji sf. pl ----nazuri ; mofturi

107,7 ; Mal naji = fáced nazuri 3692. Sing. naje.

Niiltime sf. = indltime 16720.

= se ceartd 10; s-nu li

tara

49,0.

Nealar, Nefilar [=Ind-calare] adv. = Ware, 14688, 147,

304, etc.

Nealie vb. 1 = Incalec 252 ;

0 nalicard eati--i§i In-

cAlecard caii 11334, inecilicard 8724 ; Inf. lied-Hoare

incälecare.

Ncalta vb. I=10 a se incaltà la picioare ; frall'i si need-

lard = fratii se inealtarti

Nap6I, NipOl adv. = inapoi (pretutindeni) ; cv =iard§i

preael'e di tdrith'="10 in-

4425, 48, 18514 ; nipOi=iard§i 382, 4 2, etc.; nipa= la urmá 1122, 1315 ; cu ma

nealtd portil' = sd-§i pot-

(=mai) devine napbr,: ma napa=rnai la urmä 10817, 1441, 1741; 1° l'-u deadi

ncipOi in sus = a apucat razna (spre munti), cfr.

48, 8084, 1136 ; vi nedlla nd

alp o pereche de opinci 2712 ; 2' potcovesc; ed 0 coveasca porcii 5384, 4588,

3° Irwl : nu putit s-lu ncayd=nu putu sä-I 34939 ;

insele(-sa-J potcoveacsa) 164_4; nealfd ?-pttrielu --._=

www.dacoromanica.ro

652

PER. N. PAPARAGI

potcovesc (ei) si pe purece, adica : insala si pe dracul, de destepti ce aunt

Ncahläscu vb. IV=Incalzesc

Incaltare, potcovire, inselare. Neap vb. II = incap ; 1° aod nu ncdpect groFi=ael nu

faiu; nedned mdratlu =

9681, 1008 ; Inf. nedltare=

incapeau bani: ad nu

mergea cu bani 97,2 ; 2° amari teasel, cit mintea

nu ri-u ncapi = mare intinsa, cat mintea nu ti-o

Incape (=cat nu poti sa-ti Inchipui) 4821, 439 ; 30 nu l'-u ncdped mintea =nu-i venia sä creaza, nu-si putea inchipul 23629 ; 4° casa

(strdnilt) nu u ncdped di haraud era in culmea bu-

curiei, nu mai putea de

bucurie mare 347, 11684 ;

Inf. necipeare. incapere. Ncarca vb. I incarc ; kind

z-bagd sd si ncarcci=pana sä se incarce 46,8 ; tra sd

neared iriptu=sä incarce

cereale 10086 ; are nedrcatd a incarcat 797, 8824, 257, 337 ;

10 s-putearim s-l'-u

?warm furtia cu tramba = de-as putea 0-1 paca-

lase cu povara prin schimb 79,5 ; 2° s-fd ncarfi stiflitlu =-- A40 manjesti sufletul,

sa-ti incarci cu pacat sufletul 13414 ;

tra s-nu Ai

nearcu stillitlu sä nu pacatuesc 186,9 ; 30 neared dit lumea estel= (incarca din lumea aceasta), trage de moarte 4881.

Nca6are sf.=certare, cearta, pl.ncdceri certe12629, 170.

Ncaditura sf. = cearta, galceava.

Ncalar. Vezi : ncaldr.

10288, 1624; Inf. nedhpire,

ncdt4are= incalzire.

Nciinesca vb. IV = gem, gagemea sarmanul 2334. Vezi:

ancinescu.

Neircare sf.= Incarcare, incarcatura. Ncarcat adj.=incarcat; nedr-

cdfi di groei . plini de bani 344, 5437.

Narcatura sf. ---- incarcaturd. Narfusescu vb. IV=tintuesc,

a bate in tinte, in cuie ; ncdrfusi niscinte penure

=Mai Maya cuie 30439 ;

narfusit = tintuit, Mut

in cuie 25128. Ncar§11'etj, nclir§il'ii vb. I = incretesc, incarliontez, in-

rovoez ; cu barba ncdrfil'atd = cu barba incalcita, incarliontata 14724 ; Inf. nc4i1'are = incartire, Incarliontare, Incalcire. Nclo adv. = Incolo, departe (pretutindeni) ; ma nclo

mai Incolo 2723, 8533 ; La Farseroti : nco 2455.

Nald vb. III=Inchid; Part. nctipa = inchisei ; ncl'ise = inchise 1385, 2734, etc. ;

fe-are ncrisd tatd-su=ce

a inchis tatal sail

591, ;

me-aved nctisd = ma inchisese 60 ; 2° naided tamdm 21-l'i aiii= Implinia tocmai 21 de ani 200, ; Nu

nel'isi g'ini ()ail' lailu

di amird=N'a apucat sa moara, abia a murit bietul imparat 420 ; sd net idd ocrit =ca sä moara 11288 ;

3° avOti... di cdsile teaved naisd=renumiti ... prin casele ce In chi s e-

www.dacoromanica.ro

653

GLOSAR.

sera (=prdpàdiserd) 86,6 ;

edl' urle tute si. nensird=se intrerupse circu411

latiunea pretutindeni

Inf. nel'ideare cit trd nel'ideare gura-r numai ca sd-i inchidd gura, a-I face sd nu vorbeascd 8633 ;

nel'idire = inchi-

nund 64; lu-nerund=11 cunund 191,o, 3653.

Nerunare sf. = cununare; cdsätorie 5113, 16020, 20423, 321.

Nerupul'e4 ncurpulq vb. I = prapadesc (prin omor, dar pe ascuns, färd sd se

dere; Part. nel' is, nel'isd= inchis, inchisd 78 ; nu vrea s-nzoard cu inima ncrisd

afle); lu nerupul' 6=11 omorI, 11 präpadi 460. Inf. nerupul'are, ncurpul' are =ornortre pe tdinuite. Am

inirna amarita 3008; Cu-

pul acid==Dar nu ti-e fried,

31235 ;

= nu vrea sd moard cu

nu pu fried s-nu ti neur-

cu ochii in-

sa nu care cumvà sti to

Ncl'in (mi cv) vb. I-10 ma inchin, ma rog : sd nerind la Dumnidd = se inching (=se roaga) la Dum-

Neucute4 vb. I=a se incocosh, a se aprinde ca un

ocl'il'

chisi 1635.

nezeu 582, 14921, 165, 26156;

Ad() tiu sd naind = Pe când se rugau 11912, 18831; 2° aediard sd si nel'ina incepurd sd se inchine: sä le fie somn, sâ motdie

30915; 3° a face act de su-

punere (fiind vorba despre hoti, când se predau autoritätilor).

Ncl'inare sf. =Inchinar e, rugare 31526; supunere. Nerindótuie sf. = Inchind... multe ciune ; si-l' nerindala (364 spui... multe complimente 25818.

Ncoa adv.incoace 3,, 1095;

di ncoa de-amare = din

coace de mare, pe cest tärm al märii 708.

Nerun vb. I = cunun ; vrei

s-ti nerufa eu altei=vrei

sd te cununi ( = sa te cdsgtoresti) cu alta 6 ; acid u sd si nerunei =

In momentul de a se cu-

omoare.

cocos, a se fudull, a ridicà capul in sus cu mândrie ; si neueutd = prinse curaj, devenl Indraznet 905. Ncuolneq, ncuóinescu vb. I, IV ---, intepenesc de frig; ineuôinirci=i nt ep e nir 6 1713 ;

Inf. neuâinire IV,

neuóinare I = intepenire;

neuanit §i neueindt=intepenit de frig.

Nculed adv. (= incoace ; In-

colo ; deaod neuled = de

acl incolo, pe viitor 343,6. Neu* Ancafiii si Augaiiii vb.

I = a aprinde foc, a in-

jghieba foc din surcele, etc.,

prin ajutorul cdruia sá se

aprinzd lemnele celelalte ; nu lo-aneuile = nu-1 bagä

in seam a. Inf. newhare, aneuriare, angurlare Injghiebare de foc. Neurtil'At adj. = Incrucisat 17228.

Neurfin (mi-..)) vb. I = ma cunun, md casatoresc 7221.

Vezi : nerun.

www.dacoromanica.ro

654

PER. N. PAPAHAGI

Ncusurkt adj. = incoco§at 172, 28120.

Ncusured (micv) vb. I =mä incoco§ez. (Dela : cusbr= cosor).

N6oandr3 ndomir (mic..) vb. I a se amärf, a se otrAvl;

si neumirard sau : si néimirard=se amdrird peste

mdsurd 415,0. Inf. neumirare, ne'imirare = amd.-

ere ; mâncare cu necaz. Ndimirk §i ndumirkt adj.= am:left, intristat peste fire

s-o-aved ndisitd cu nis= o nemerise rdu cu dânsul

304,, 252. Inf. ndisire,

ndiseare = nemerire ran

[Dela: ndesl. Ndizmii, mai des : ndezmd= nemerire rdu, brodire rea:

ndezmd gredo ni-acdtdi eu soacrei-mea = am bro-

dit-o rdu, am nemerit-o rdu

cu so acr

e a. [dela:

ndes(i)md]. Ndoaild, Ntloao., Ndao=cateva. 23,,

3211, 431 165,4;

MR) vb. I=Inhat 3465.

ndao ()dud = cdtevd oud 233 ; inddo 233. Ndoapiir vb. I §i IV = sprijin, razdm ; ndupeiri't =

nild = voce dogit 6, ce

Ndoi=cativd (pretutindeni); trel ndo'i afli = in cdtiva.

69,, 503.

Vezi : aneftp. Ndao. Vezi: ndoafiel. Nddeinescu vb. IV=Ofdesc, hodorogesc ; boate nddei-

par'cd iese din mormânt 32312.

Ndes vb. I = indes, inghesuiu. Sd si ndeasei = sa se indese, sd se infiga 36,5;

sprijinit 17227.

ani 208 ; s-carna ndoi

pardri=§i mai putini bani 845, 48812.

Ndornic adj. = svânturatec, turbat : alag ei nisei ea nclOrnieci=aleargl de se

u ndeasei pind la zvercd =0 indeasd pand la ceafd 2191, ; multd micare ndeasd = indoapd multd mâncare; mananca mult. Ndlsare sf. = Indesare ; inghesuire; thfigere ; indo-

NdrWe4 vb. I §i ndr4tescu

cdcula ndisald = cu cd-

= bdtafie, bdtal'e) 17085; Inf. N drd stare I , ndrdstire IV. Mai des se zice : bag

pare. Ndiskt adj.=.1° lndesat : eu ciula indesatä 435 ; 2° des:

ndisdfi ca dinfil' di lc' cip

tine = de§i, ca dintii de

pieptene 421, 154, 31524, 395,4

Ndisescu vb. IV = nemeresc

svântä (aleargd turba t) 150,4.

vb. IV=a da la vdltoare spre intdrire ; ndrdstit= intdrit (p r i n valtoare = dristeald, nu prin piud

tu drdsteald sau lac tu dau la vdldrdsteald toare. Ndreapta (a r.,) adv. = la dreapta 434,.

rdu ; ca omlu fe ndisea-

Ndreg vb. III = 1° dreg, 0r dn d ues c : ndrepsird

ná soacrd arafid = am

ndreapse partite a trup-

ste = ea omul, care nemere§te räu. 19586 ; Ai ndisil nemerit 0 soacra rea 30212;

oranduird, aranjard 397,0;

lui = ordndul partile tru-

www.dacoromanica.ro

65'6

GLOSAR.

pului 1320; lu ndreg = II dreg, 11 aranj ez 5635 ; 23 gAtesc, prepar, pregdtesc : s-l' i ndreaga measa ----sd-i prepare masa 179 ;

bagd di ndrea0 tra numtd = incepe si prepard pentru nuntd 34,,, 8310; mi ndricledm=ma gdtiam

m d pregAtiam 10324, 75,

72. ; si ndreapse=se gati 5618; ndrea0-te = pregdfeste-te 46,8, 18681 271; civet

ndreaptd=pregAtise 210,0 etc.; 3° a se t o cm 1 : si

Ndultcsea vb. IV = indulcese 196, 358, ; s e-a y e a

ndulfitiise indulcise 164. Nduplie vb. I Induplec, 175. IS duplleare sf. induplecare, convingere.

Ndaparare sf. = sprijinire, razemare. Vezi: ndoapar. Nqinuel 64 vb. I = ingenuchez ; Apoea nOnuct 6 = Apoi ingenuchè 2430. Inf. 1V4inuct are =--.Ingenu-

cheare.

Ne adv.

nici;ne und,ne doa-

ndre4i = ai gasit Mat,

ud = nici una, nici cloud, fdrä a sta mult pe ganduri 858; ne lo, n e-a l cl s a = fdrd multd gandire 131. Vezi : ni, necd, nig. Ne-aeätitt adj.neprins ; cal' ne-accitaticai nedeprinsi, cai din erghelie 51,8. Neael'huht adj. = neinvitat,

12629. Inf. ndri4eare §i

Ne-agumtrt st = nesosire :

ndredpsird picurdri la un 6elnic

se tocmird ca

pástori la un celnic 2290; 4° a se intelege, a se impäcd : If' itlu nu si ndrided -.=-_Chitul nu se invoid 82,8;

1-alldsi fia. br, cu earl s-ti cu care O. te intelegi 847,

nechemat 5113, 222,8.

ndrecNire.

ne-aumtd g'ine = neso-

nu puteci z-greuscd ndrep-

=necoaptti la minte

13615, 21620, 47,7, etc., 20 adj.

Nealkat adj..n eumbl a t

Ndrepta adv. = 10 drept :

tunu puteà vorbl drept

a) bratlu ndreplit=bratul drept 88 ; mina ndreaptd = mâna dreaptd 128, etc; b) = &it, cu mumei-sa i ndreptu = este gátit, impodobit cu mamd-sa 31421;

s-h'ibei ndreptu = sh fie

OM, sd fie gata 4078 ; s-

h'ibd micarea ndreaptd = sd fie mâncarea gâtitä,

gata 2594, 10220; ndrepti

si adrdti = gatiti 15539 ; 30 s. = dreptate ; aved ndreptu = aved dreptate 4328, 3148.

Ndreptate sf. = dreptate, adevär 19039, 328.

sit bine 5213 ; nea§umtd (=neajunsa) 4515.

121,8; no-aldsa hoard nea-

ldgatd = nu lasd sat ne-

umblat, unde sti nu fi urnblat 29932.

Neapiritii, sf. = In nefapt de zi 4435; CV g'ine = in nefapt bine de zi 275,.

Neaprs adj =n e a prin s; neapr easel = neaprinsd 140.

Neapuat aclj.=neprins, neapucat ; neap' catlu al naibii !

365; neapucata = a

naibii, (=neapucata)! 283 (blestem).

Nea,tirnat adj. = neasezat ; c..,a = neasezatd 34628.

www.dacoromanica.ro

656

PER. N. PAPAHAGI

Neared sf.= mamd vitregd; nearcd-sa = mama sa vitregd 56-57, 191-498. Nearnit adj.---n em Atur at

286.

Neav4i't adj.=neauzit; neav4Itil neauzitA 1958 295. Neaveare sf.=neavere, sArdcie 9024, 45410.

Neavut adj. = sArac, nebo-

gat 91.

Neaud, Nedo sf.=nea, zApadA 15, 21,8, 171, 439; da

neao ! -= ninge !

1708.

Nee vb. I = innec ; vrea s-

neaed und cdrave = era

otrAvi. 13011 ; sa nfdrmd-

card = se amdrird mult 108,8.

Inf. nfdrmdcare =

otrAvire, amdrire.

NfArmAcht adj.---amdrit 333,,

nfarmdcatu-nó umir dt= amdrit peste mdsurd 69, ; otrAvit.

Nfirindebs adj.= veninos

192,, ; jalnic; scriata nfdrmdcoasd = ursita jalnicd, dureroasd 12634.

NfriensM vb. I= sp eriu, spdimant; si nfricup6 = i-a fost fried 2141. 23. Inf.

nfricufare.

sd se innece o corabie 2027;

NgAlbineseu vb. IV = ingAl-

138,8; ifyi," si nied = mi se

venia galben 362,4, 47136;

.s-nied = se innecau (ei) innecd 728; s-nicard= se inn ecard. 3188, 3580. Inf.

nicare = innecare. Nee sn. = innecare; s-ti l'a neclu = lua-te-ar prApd-

benese ; ingdlbened = de-

ngdlbini, ca feara = ingalb e n1 ca ceard ( se Mai galben ca ceara 21312);

dul ! (blestem).

Inf. ngdlbinire. Ngiirlint (micv) vb. I --.. ma acatdr, fr. je grimpe ;

161,8, 481.

acAtarase 267,0, 432. Inf. ngdrlimare ---- acdtarare. Ngiitan (ingdtdn) =-. in grije,

Need conj. = nici (pretutindeni). Vezi : ne, ni, niti. Mguril st=ceatd. 119,2, 120,

Noise adv..fie ! 963 370.

Nel sn. = in el 378,

5218,

62-64, 176, etc., etc.; 1° prit

nel u Oiled --= prin inel

s-aved ngdrlimata = se in pazd 197, 21525, 234222'

s-lo-aibd ngdtdn sA-I aibd in grije 169,0. Vezi : angdtdn. .

treced. (glontele), a died. :

Ngl'eg vb. I incheg; u ngl'i-

godira 43828.

Ngret vb. I inghet; ngrata ingheatd 170, 171; ngtifq =inghetd 13934 ; ngl'ildra

era tintas de frunte 136; 20 aldxird nedlile=se lo-

Nerae, pL nerate= fel de arbust (!) 339, 310, 345. Nerg. Vezi: Aergu. Nestrat, nurne propriu ; aN'ru-

Nestrallu di La v dd= SfAntut Nestrat din satul Lava 23033 (ironic). Nfarmae vb. I . otrAvesc; mi nfcirmeicea=mA otrdvii 9725; si nfdrmdcd=se

gard

o inchegard 28734_:

di fried

inghetard de

fried 32123. Ngl'imil sf.

glumd. 21733,

266.

Ngl'It vb. I inghit 342 ; u o inshiti. 6028, ngl'itd 1788 ; Inf. ngl'itare inghitire. Ngl'Itare sf. = inghetare.

www.dacoromanica.ro

657

GLOSAR.

Ngl'itht adj. inghetat 171,4; ngl'ildfi di fried inghe-

Ii ci pentru mancares de dimineatd 28939; 8684

tati de fried 4824, 9516.

2 gustare, a gusta. ceva. Ngustn vb. I 10 gust, mdnano (dimineata, dupd ra-

399,4; Inf. ngr dpsir e,

Nguvuk1e4 vb. I a intrA tApusele (guvjud61) in pi-

Ngras vb. I Ingres 46835; ngrasare ingrdsare. Ngrapseseu vb. IV scriu ngrdpseare scriere. Ngrióca (din: in+cired) adv.

in cared 49225. Vezi: ngrisca.

sdrit de soare) ; 2 gust. cior; fig. si nguvujdd

Ngrine sf.

so formaliza ; Inf nguvujdare fig. formaliz are. stralucitor NOM& adj.

28312.

Ng'ilióescu. Vezi: nN'rilicescu. jos ; 2nutrescu Ngios adv. nsus, mutrescu ng os se

mdrhiald, cicdleald, galcevire 1701 415, 277,0, 500; Id intrd ngrifia le intrd discordia 308,

in cared 25124

Ngr4ea

Vezi: ngrióca. Ngrop vb. I=Ingrop, immormfintez

5336,

54, ; s - 1 u

ngroapd sd-1 ingroape 2938; n g r up dt = immorm Antat 24,7, 8629, Inf. ngru-

pare

ingropare, immormAntare; 10 T-u bdgasi s-mi ngrok' cu glIle Ti-ai propus sd md immormAntezi cu zile 20624 ; 2 lu

wgrupd loclu (de-arsine) =nu mai putea de rusine 979, 20118 ;

go airi:

s-ti

ngroapd loclu vor be, sa-ti crape obrazul de rusine ; vorbe mari, ocArA-

toare 4314.

in gr o si ngroase sic dlu se in-

Ngros vb. I

groa se gluma 825; si ngru-

sè luguria

se ingrosA

treaba 51023 ; ngrusd se IngrosA, deveniA mai gros a 4599 ; Inf. ngrusare

se ingroO, ingrosare.

.Ngustare sf.

1 g us t are

(=mâncarea de dimineata) 11389;

s-1 a ngustarea

sA gusts (dimineata) Papahagi, Basme aroindne.

174,9.

_

uita in sus, se uitd in jos ei 434 ; eitrd ng'os in jos 502; ma ng'os mai in jos; un cama nyos unul mai putin 221 ; ii scoate und cama ng'os le gaseste una mai putin 3125.

Naumeatic i ngumitik m vb. injumatatesc ; unçjuI initicdo inj um rap 10484. j u m At a t e, pe Nkumitate

jumatate 310,5. injumdtdNkumiticare sf. tire, fig. mAncarea 1364.

Nh'amd. Vezi: ndh'amd, nih'amd.

Nh ig vb. III nh'icle

Fi nh'i4ed

infig ; 1'-u i-o infige 6925;

isi in fi ge A se in12,9 ; si nh'iVed figea. 131 1829 ; nh'ipsu infipsei ; si nh ipse

se infipse 69,2, 10832; u nh'psird o infipsera 532;

erd nh'iptd (palatea)

erh infipt (palatul) 245, ; se-aved nh' ipld se intipsese 1097; Inf. nh Wire §i nh'i(leare infigere. Nh hnn adv. de vale, in jos 477,8.

www.dacoromanica.ro

42

658

PER. N. PAPAHAGI

Nh utnusescu (mic..)) vb. I

dau ndvald., ma reped in spre 21744, 218. [Format dela: h'ima]. Ni adv. nici (pretutindeni);

ni und, ni altei

nici

una, nici alta, adicd. : Mil

multd vorbd, färA a sta mult pe ganduri 6036 ; ni

lo, ni lad

Mil multd

gandire, dintr'o data 1297.

Vezi: ne, necd,niti. nesd utat ; c..) ci nesarutata, cinstitd 255,2, 3654; adratd p-nib4atcl gatitd (de mirea-

Nibii§ht a d j.

BA) §i nesarutatA 44139. Nil:did adj. care n'a bdut, insetat 22212, 45515; treaz.

cum nu aia mine cum, necum nu §tiu eu 25620spurcat, ne-

Nicurat adj.

curat 18056.

neincetat Nicurmat adj. 368, ; fard preget. nedat, nerdsdrit; Nidata

nidatd soarli

in ainte de rdsdritul soarelui 124255 403,e.

nedescdNidiscalicat adj. lecat; nidiscdliccit g'ine

pe c an d nu descdlecase

Inca bine 2907. Nidi§cris adj..nedeschis 3033. nedrep tate Nidriptate sf.

18,

51, 9734, 3957.

Niduritire, nidurriare sf.

nedormire, nead or mir e

Inca (pretutinNicd adv. deni). Vezi : ningd. NicAlcare sf. necAlcare; trd

Nilat adj..nespdlat 286 ; nilciii,neaspildli=(nelauati,

necAlcat;

Nintal'ii. Vezi: numeg. Nimartata adj.= nemdritata,

nicdlcarea p i ' n il' e I, a domnu-sui pentru credinta cdtre stapan 191.

Niedlcat adj.

ma0' aoci armase loc niccitccit numai ad rdmase

40010.

nespdlati) : nespalati, murdari 59,5. Nilit§ sn. = inelu§ 410.

71, 72, 8512 : featei cv--fat6.

loc necercetat 875 ; pcidurea era niceitcatei pa-

virgina, fecioard 291,5. Nimittat adj.=nemivat 1272. Niminduit adj. = nesocotit, (negandit) 2041. Nimicare sf. = nem 'Arica re

colae, este numele lupu-

Nimicat adj. = nemancat, pe nemancate, fdrd sd fi man-

durea era neumblatd 19356. Nicola, D. propriu : Nicolae; masturu- Nicola ( me§ter-Nicolae) Jupan Ni-

lui in basme 2711, 104, 105.

Nicoptu adj. necopt 230,5, 27017 ; cu mintea nicoaptd cu mintea necoaptd 77,5. Nieuk'ir sm. stdpan, carmuitorul casei ; fern. nicuk'irel stapana c a e i, cArmuitoarea casei, so ie; 19035, 25384, 265, 346, etc.

Nieukgratii sf. 195,0. NI-cum

gospoddrie

necum ; cum, ni-

40010.

cat 45512, 22212.

Nina Vezi : ningd 2749. Nincaltat adj. = neincAltat 46021.

Ninerunat, (nincuruncit) adj...

necununat, necasdtorit

34, 2051.

Ninga prep. = langa (pretutindeni).

Ningil adv. = Inca (pretutideni) ; ninga nal oard=

www.dacoromanica.ro

659

GLOSAR.

Inca odatd 73, etc.; asteaptd

cd ning-avem = mai asteaptd, cd mai este Inca 1122 Se maiintrebuinteazd:

norii); fudi a nibrihta =

(fugi de-it norii), fugi de

rupse pdmantul, fugl ca vantul 374,5.

nicd si nincd. Ningrupat adj.=neingropat,

Nipirtie (mi rJ) vb. I = md

erg'i di cv = ierburi de alungat somnul, de insom-

'lit ca o viperd ; nipirticata=cea rea ca o viperd

neimmormantat 1232. Ninsumnare = sf. insomnie ; nie 36525.

Ninsumnat adj.=fdrd somn, nedormit 362i, 292 312152 373.

Ninsurat adj.=-neinsur a t. 3331.

Nintea adv. prep. = inainte (pretutindeni); di adi ninte

de azi incolo, pe viitor 16819 ;

de-aod s-ninte=pe

viitor 1734. Vezi : ndinte.

Nintra prep. = pe langd, in

fac ca o nAparcd, devin ca

o viperd de räu ; Inf. nipirticare ; nipirticdt = in28339.

Nipi rtied si nipi'rtied sf. ndparcd, viperd, sarpe veninos 625, 6319, 674, etc. ;

c-apoea niparticd kw va ti micd! = cdci apoi nd-

pared neagrd (= rea) te va mAnch! 34926, 3022.

Nipirtieuse, nipirticuse sf.=

nAparcd mica, viperd mica 1279, 220.

dansul, in fata lui 3467 ;

Nipdtit adj.=nepätit. Nipatita st nepatire ; vai

sterpe 31714.

ce n'a OW nimeni 25939. Nipôt sn..nepot 102, 13427 ; fem. nipoatd nepoatd

40814.

Niprueupsit adj. = nepricop-

fatA ; nintrd nis=pe langd

$i-1 .tiniz pri nintrd stearpe = si-1 tinist pe langd (oile)

Nintribata (pri cv) = pe neintrebate, fdrd intrebare Ninudat adj.

neinod at;

h'ir c\.) = ata neinodatA,

M.A. nod 44324.

Ninvitat adj.=neinvdtat, nedeprins 24810.

Ninviseitt adj.= neimbrAcat 443,0.

Niftilbs adj. = nemilos, care n'are mita 266. Nioaspe sm..inimic, dusman 395, 400. NiOr (whir Vlaho-Clisura), Wit?. sm. = nor 80, 11937,

120, etc; cal' azburdtbri, fe mica niorli --- cai sburdtori, cari mancau norii, cai foarte iuti 8724.

Niarihta (a cv) adv. = (de-a

paid nipdlitd = vor Oct 172.

sit; cv d featdnepricop-

sitã fatd 20112. Niputeare sf. = boald 44411; neputere, neputintd ; erd

cu niputeare= era cu neputintd 14225.

Niputilt adj.=bolnav, lmbolndvit 11428, 2481; cd4it niputitt ea dipri g rendez se imbolnAvi de moarte 2222 ;

nipututd= bolnava,imbol-

nAvita 2132 ; niputuri=bolnavi 43720; neputincios.

Nirdvdarest=nerdbdare476. Nisfital adj. nesAturat, nesatul, flamand. Nisaturat a d j.n es aturat 162. Niseintu, niseantu si niseindu

www.dacoromanica.ro

660

PER. N. PAPAHAGI

adv. cAtvd ; niscdnte oi"---cAtevA oi 1526; niscInfipdr-

mateffi, cAtivd negustori 6017, 7639, 30627 ; ird nisci-n-

dd oard=dupd putin timp, dupd CAM. timp 47,3, 4937 ;

di nisci'ntili prio'd -= din

unele vietAti 476. NiscOs adj. = nescos; niscOs grailu = nescos ( neisprdvit) cuvAntul 3928, 6726.

NiscuturAt adj. = nescuturat 286.

Nistipsit adj.

ne vinov a t

38411.

Nisumuat adj. fdrd somn, neadormit 482. Vezi: ninsumnett. Nisane st=1° minune; tra c%)

= spre minune 502 ; aod-i nisane de-apd = aci-i nevoie mare do apd 34219 ; 2° distinctiune, decoratie ;

lo nisanea fost decorat ; 3° tintd 461.

Nisaulcii n. propriu_Tintas, care ocheste bine 46139,463.

Nisipt adj.--nesezut ; nica

n44utd g'ine m-pade =

Inca nesezut bine jos 767. Nistiitt adj.= neintelept, necuminte ; nisaiutd=ne§tiutoare, toantd 290. NiOcamA adv. --putintel. 34234.

Vezi : na'amd, nih'am d. Nitraptil = de nesuferit; nitrdplile=cele de nesuferit 29933.

a se posomori ; s-niurA. k'i-

rolu = se innord timpul

inInf, .Niurare norare. Nivataimkt adj. neomorit; nu f-aldsd oaenivdtdmatd nu-ti lasd oaie neomo17329 ;

ritA 23022.

Nivduk'aiiii sf. propriu E vdochia 484--487. NiveastA, nveasta si (inveastA) sf. nevastd, so tie, m ireas d

(pretutindeni); G. D. a

nvedstill ei i ali nveaste 68 ; a nvedstilor ( nivedstilor) 22,5 ; nveastd nao

204, nveastd noaud 2702

si niveastd nao mireasd 12931 ; s 1 i dari inveaste

sd le mdritatii 242 ; u to nveastd o lud de sotie, se cdsdtori cu ea 6,7; s-ni."-u

dal' nveastd sa mi-o dai

in cdskorie, sd mi-o dai

de nevastd 4599 ; armase...

nveastd adratd s-nibasatd rdmase cu rusinea 3654 ;

prifaptd ca vird nveastd di sum zvon devenitd

foarte smeritd 18618. Niviclat adj. nevAzut 4228 ; 1° nividia s-feate=disparil, se Wit nevdzut 284,8,19332, 3332 ; 2° nividute, neavdite dispdrurd cu s-fecitird totul 19933 ; 3° nividld, nicunuscid nevAzut, necu-

noscut, adicd : necunoscut cu desdvarsire 243.

Nitunita adj.= netuns 21026. Nip adv.=nici 229, 2729, 601, etc., etc. Vezi : ni, need. Niür sin..nor ; adj. azuriu;

Nivinitil sf. = nevenire ; in functie verbald : nevenit,

rea bate a azuriu, a al-

de mireasd ; nivisastile=

boea bate a niftr= coloa-

abià venit 12536%

Nivistescu adj. = de nevastd,

(hainele) de mireasa 48522. Nivistica si nvistica sf. neNiure0 vb. I ase innord ; fig. vastd micd 12728, 16112, 301. www.dacoromanica.ro bAstriu. Niuril sf. coloare albastrd.

661

GLOSAR.

Nivisture sf.=nevdstuicd. Nivreare sf.= nevrere, neiubire ; cuvreare, cu nivreare = de voie, de nevoie 1527. lslipi'rtica.

Vezi: niprrtied.

NipM. Vezi : ndpa. Nis, rids pron. = dânsul ; pl. ni$1=dansii si nisit 397141 fern. nisd; la Bitolia, Molo-

viste, se zice : nisa, G. D. a nisdrei ; pl. nise; (la Bitolia, Moloviste) : ni' sile 240,5, G. D. a ni'sitor (pretutindeni) ; di-1' curd asu-

dorli, ca nis fe nu vrea=

de-i curgeau strasnic sud orile, (asa precum nu doria) 27 4722 ; di nis itie = din pricina lui 1312 ; si-sik'ard

mintea pri nisi=s6 inebu-

nesti dupd ele 347. Niscintu. Vezi : nisf:dntu. Niste pron.=1° ceva. ; Duki,

cd niste va s-curd aoci=

Pricepir, cd eel e vorba de ceva 197,8 ; niste curd andmisa = se petrece cevd la mijloc 344,5 ; niste ftea stid ceva. 34921 ; 2° niste :

nisti Neri = niste bdeti 6935, 158, 434, etc.

Njumitate=pe jurndtate 241. (Moloviste, Gopesi) Vezi: n4umitate. Nk'adic vb I = Irnpiedic; sd nIc'ddicd = se impiedica. 14712 ; ti nkidicdfte impiedicai 10015 ; ei si nki-

dzed calui se impiedicd

calul 12920 ; sd nkidicard se impiedicard 17827 ; Inf nIc'idicare = Impiedicare, poticnire. Nk'erdu (cu cv) cu noroc, sä ai parte 36435. Nk'kliefiturd sf.

turd.

Irnpiedicd-

Nk'irdasescu (si nk'iracisescu) am parte ; s-u vb. IV

nk'irdcisesti sä ai parte de ea 1297 ; s-u nk irddseascci sä ail:A parte de ea 12612; mine va s-ti nk'ir-

dasescu eu o sd am parte

de tine 254, 255; ase s'd nkirddsifi bana asd sd

aveti parte de viata 19633 ; [Etimologia din ngr. KipSoc castig]. pornesc lileisesell vb. IV 221, 85, 3332, 376, 47 ; Inf. nk'isire, nIc'iseare. Nunirmurisescu vb. IV a im-

märmuri; feata nmdrmurisi fata immdrmurl 6014. noapto (pretuNoapte sf. tindeni) ; pl. nopri nopti 2425, 36 ; 1° (lud s-noapt zi i noapte 2334; 2° na4ei:

nopfi

pe la miezul noptir

8027, 2625, 7422 ; 3° noaptea

¢ud u fated

fáced din

noapte zi 29929 ; 4° di cu noapte peste noapte 80,8;

si scoald di cu noapte

se scoald fiind Inca noapte;

si scoald eara cu noaptea

so scoald iardsi cu noaptea in cap 2872. odatã 73, ; di Nom% adv. (din)"..) dintrod eta 240, 49,, etc. Noasträ. Vezi : nostru. noud 19 ; tu Noaila num. n-cap

nociut mesi la noud luni 12729 ;

c' qdi non dzeci sprd_ringii

19, 1296 ;

c

doudzeci i noutt 2033;

noduli liinbi cele noud limbi 50, 51 ; 2° nao noud 244; nao-Mt noudzeci 2136 ; naol' cei noud 28634; nocialu al noudlea 10622.

www.dacoromanica.ro

PER. N. PAPARAGI

662

Noatih adj. Vezi ; nog. Nbeupi sf. tarndcop 30427. Nod sn. nod 10217 ; 1° nod Pi se-acdtd a mdratlui di

laid i se prinse nod sdrmanului de tatd, adicd : se

amdri strasnic 294, ; 2° f-col

un nod la inimd au un nod ( un dor) la inimd 4380; 3° ascdpild nodlu inghiti hapul 3993.

Nod vb. I

innod ; Ci si

nudd i se innodd, i se stranse inimioara de dor, de jale ; Inf. nudare innodare.

Noi pr. pers. noi ; D. a nodiid ( anao si a nocio), nd (ni), ne-, n-; Ac. not, nd (ne), ne (pretutindeni). Noimit sf.

noim 6, semn, sern-

nificatie 37 - -24, 25*

N61kica

ubdr

la mij toe; nOl4ica di

in mijlocul eurtii

443,3; nol4ic adj.=mijlociu; nOlgica =mijlocie 31920. mijlociu, de Nolkiedn adj. mijloc 263,0, 373 ; cv a mijloeia 12622, 243. Nom sn. lege ; nomlu nu u

ddded

nu permited le-

gea 39832. Nor, Nora sf. nord 161, 286, 282 284 ; nor-sa nora-sa 30021 ; case a nor-sai zise

nurorei sale 72 ; pl. nurdri 345, 1662, 301, 303.

Nostim adj. nostim, gustos

73, 401.

Nostru (a ok)), nostu, (la Far-

seroti) pron. pos.= al nostru ; G. D. a nustrdi ; pl.

a nostri, a noci (la Farseroti) ai nostri ; G. Dat.

tutindeni). La Bitolia, Gopesi, Moloviste, se declind :

G. D. a nOstrului, f e rn. a nodstrdl' ei ; pl. a nOstrilor, a nodstrilor.

Not vb. IInnot ; stea s-noatd sta sd innoate 640, 20233;

Inf. nutare

inn otar e.

Vezi : anOt Not stn. vântul care sufld

din spre Sud, vânt caldieel, austrul 170-172. Noti adj. nou 100, pl. na noi ; fem. noaud, nodo, nao, pl. noaudo i nate fustda naaud rochii noua 53, 11524 ; cama ndlile

cele mai noi 141,0 ; nonnoü

nou-nout 17712 ; di

notiiargsi, din nou 4831.

Nsartin, NsArtined. vb. I

insdreinez, a da sarcind euiva ; a insärcind., lash in pozitie 39824, 45337.

Nsiirtinare sf.

insdrcinare

39925

i n s crum vb. I afum, Orlesc ; nscrumdcarea am afumat

Nscriiiuiè

mâncarea ; Inf. nscrumare afumare (despre mAncari). Nsirin vb. I inseninez : nsi-

rind

mea ;

s'a inseninat vreInf. nsirinare in-

seninare.

Nsor vb. I insor ; mi nsor md insor ; sd si nsoard sd se insoare 3420, 26136 ;

va s-mi nsor md voiu inse surd 71 ; si nsurd insurd 217, 533. La Fdrseroti se aude : sor ; si soard

se insoard 483 ; ea vet in Joe de : nvet, etc. Nsurare sf. insurare, insurdtoare 137 ; trd '-x) de

a nustrOr; fem. a noastrd; G. D. a nustrèi ; pl. a noasire ; G. D. a nustrOr (preinsurat 1010, 129,7, 254,. www.dacoromanica.ro

GLOSAR.

Nsarat adj. cdsAtorit, insu-

663

oarbd prima soarte färA

rat 253. .Nsurin sinsurinq (mi cv) vb. I stau la scare ; cum si

noroc 147. Ntra prep. 10 intru, la, pentru; ntrd leamni=la lemne,

soare, se incAlzia la soare

langd, in fata ; s-tra4P pind ntrd mut' are se ta-

nsurind

pe cdnd sta la

5436, 12114, 18421 ; mi nsu-

rin stau la soare ; Inf. nsurinare a sta expus la

soare. Nsus adv. sus, in sus (pretutindoni) ; ma nsus mai

sus, mai m ult 86,, 1244. Vezi : sus.

a se face ca un sarpe ; uvreau si npirpicci Evreul se"

Nsarpic (mi r-)) vb. I

Mai (ran) ca un

ar pe

Inf. npirpicare a deveni sarpe, rdu ca un 23337;

sarpe.

Noo vb. I

inseuez, pun

saua 41327 ; fig. insel ; lu

npiud 11 inseld ; Inf. npi-

oars a pune saua ; a in-

sela. Nsirpicitt adj. fdcut ca un sarpe ; s-turnd acasd la

npirpicata p-nipirticata

se intoarse acasd la cea rea ca un sarpe i ca o viperd 28339.

NsIrpitN, nsarpit vb. I

a

se face ca un sarpe de

rdu ; Aestd sd npirpild aceasta se Mit (rea) ca un

sarpe 1900. Ntirsesca (mi c%)) vb. IV

md sfiesc, mi-e rusine ; si ntirsed se sfia 32714. Ntiñii intaiu: clurñà tu somnul di ntind dormia a-

danc (= in somnul din-

tdiu. and se credo cä su-

fletul omului iese din corp si umbld pe unde-i place) 3100, 6130, 6827 ; raffia tilt's

sà care lemne 467, 5313 ; 20

rale pang langd muiere in NO 6924; ntrci 210 usii 9420 ; ntrei oaspi fatä

de oaspete 16133 ; ntrd amirdlu in NO Imparatului 13122, 2087, 490, etc.; ntre-apd la apd 43522.

Ntreb vb. I Intreb (pretutindeni) ; nu ti ntreb intrebu-te 36, 793,, 82., ; Ntt

vd ntreb, se-afid c cip it i fcird limbi 'ism/ ? Intrebu-vd, se aflä undeva capete fArd limbi? 5124; Intreab d un, intr eabd a lantu

intreband pe unul, pe

altul 6113; ntribi'ndalui intreband. Ntreg adj. Intreg ; nd etti ntreagd un veac intreg

118, 15., 35, 53,0, 33013; nii di ntreciit nu era nici

de cei Intregi (la minte)

nu era 27621.

Ntr c vb. I hrdnesc cu mamd pe prunci, hrdnesc din

gurä; lu ntricci

11 brd-

n a din gurd 459. [Etimologia vine din: matric vb. I, prescurtat : mini;

ntriej.

Intrebare, pl. ntribdri 40, 41 ; ntribari va litcurlu aestu mai Incape vorbd ? mai trebue in rebare 1590, ; ntribarea no-asparVe intrebarea nu stria 1517.

Ntribare sf.

Ntuncaric vb. I inserez, a se

intuneca ; s-nu niunearic

www.dacoromanica.ro

PER. N PAPAHAGI

664

tu pciduri=s1 nu inserez,

sd nu m'apuce seara in padure 2738; ace*/ sd ntuned-

ricd =incepii sd se Intunece, sd se insereze 18621;

s-nu ntunedrica=sa nu se intunece 4613 ; Cituntunicd

g'ine-g'zne = Indatä ce se inset* ce se facti intune-

rec de-a binele 6117, 8621/ 235,3, 332,7 ; ntunicard tu

na hoard=ii apnea seara intr'un sat 808 ; citu niuniccl=indata ce se inserà

hoti la Padea Mare; Inf.

Ntircl' are = impresurare, incunjurare. Merlin vb. IIIcern ; n(irnitt = cernut ; nfirnitt h'iit cu sita di meitase=(sunt cernut cu sita de mdtase), adied : sunt afurisit de des-

tept, sunt dat dr acu lui;

a fi trecut prin ciur si prin dermon 45817.

Nu adv.=nu (pretutindeni) ;

nu + a devine : no-a, dar niciodatd n' : no-aved 214 ;

15339 ; aved ntunicatd

no-ascultd, etc.; In fritre-

rase 6912, 39533 ; Ntunicare

=inserare.

ori : nu ti ntreb, te-i; Cu feata estd, di doarmi ac-

intunecime 16120, 1977, 395,

fata aceasta, de doarme

318,

= se intunecase, se inse-

Ntunearic sm. --= tntunerec, 396.

Ntunicatii sf..inserare ; pind

seara tu cv = pand seara intr'amurg 304,3.

Ntun1e4s a dj.

intunecos 8730/

88 1722 196. Nturflsesca vb. IVtocesc, ascut ; Fi ntuHisi din.tit =----i§i ascutl dintii 26313.

Ntap vb. I = 1° in te p; L'i

nfdpd truplu . li ntepd

trupul 33329, 34238, 456 ; 2° a tat, bag in trigi : §.-/u nteipa

= si-1 atata. 562 ; A cella sd

Napa incepti sä bage intrigi 49022 ; Inf. nfdpare= Intepare.

Ntapatôs adj ----ghimpos, care inteapd 39317. Ntapatura sf.=--10 intepAturd ;

2° i n tri g A, atatare 4098, 47011.

Nterel u vb. I==cercuese, pun

in cerc, fr. cereler les ton-

neaux ; impresor: Aslc'erea nfircl 6 furl i la Padea Mare Armata impresurd pe

Mei are senz afirmativ une

0.0 ? = Intrebu-te, ce-i cn as6 ? 3634, 7938; nu freak

niscintd oard=abid trece catva timp 7617.

Nue, pl. nut/. sm.

nue 335.

Nucii sf.---nuca. pl. ?tug 1827, 23321, 2832, 366

Numa ri sn.=vitä micA ; cite numal' e ai?---=eate capete de vite mici ai ? p-lo apoea numarlu=4i lud a poi vita 299,5 ; nimcil'ii 48423 (Far-

serotii). Numa sf.=nume 14,0, 53 etc.; 10 cu numa=anume 11, 2,2, 188 13120 ; 2° na, da j-di sinclulc'a cu nunia iacd

dd si de lada in chestie, despre care e vorba 4215; 3° si-l' creapd-numa (adpd-i-ar numele) = dracul 18037 ; 4° Draclu, pri nunict

fea mareaDracul, ca sd-i

zicern pe numele sau adevdrat 460, ; 50 cu num a-1 Dumni4ciii cu numele lui Dumnezeu : cu ajutorul lui

Dumnezeu 11539) 345,

www.dacoromanica.ro

665

GLOSAR.

41339; 6° mar/ si-l' h'ibd

nunza= fie-i numele sldvit

19429; 7° sd-l' s-avdd nunza = sd-i meargd fairn a 14820;

8° Alatd numd lo = AO de renurnit se Met 136,1;

Nupt0 vb. IInnoptoz, ma apucd noaptea ; nuptd =

Innopt6, s'a fdcut noapte 333.

Nvillescu vb. IV = Invelosc,

9° A(61 illoard, (-gel aupa-

acoper 305. Nviirllga adv. prep. de jur imprejur ; din prejur 1687?

bdtrânete, acela sd 10

NviirligN, nviirlig vb. I impresor ; lu nvdrliget=i1 in-

tic, apt s-lci poartd nurna = Acela inirnioard, acela poartenumele (=sd le per-

petueze num el e)

278211

12612, 20519; 100 /d lo nunza

=10 Insemnd adresa 16630;

110 prinumd s-nu-ia OA= sa nu-mi zici pe nume (jurdmânt) 449, 82.

Numtgescu vb. IV = 10 pui nume, numese : 'II numd-

tird = 1 numird 11620; 2° menesc: nci clind l-numciti

s-moard cu tuti =o z'and ii menl sd moard cu totli

372, 2956; suntu numdfite= sunt menite 28434; Inf. Num eitire=1° numire ; 2° me-

fire. Numir vb. I=numdr ; nitmird=numärd 39714; Inf. numirare = numärare. Numir sm =umdr; ardtaz-da nitnzirli=incepit sa se codeascd 20616.Vezi : anumir,

umir ; sn. numár.

443.

fdsura., 11 impresura. 14430.

Nveastil. Vezi: niveastd.

Nver (micv) vb. I = md intristez : si nvird = se intristá 7320; nu ti nveard= nu to intrista 478. Nvescu vb. III=Imbrac ; rnim.= ----indimbrac293; lunveas6e

=11 Imbracd 72, ; nveasti 15613 ; acatd di nvescu = se apucd de imbrued 140, ;

s-vd nveastiti = sd vti imbracati 328, ; sd nviscit = se imbraca 169,9; nviscurd =imbrdcard 44323; s-aved

nviscutd = se Imbrdcase

45,9 ; Inf. nvisteare, ;weds-

tire = Imbracare

Nvet [vet la Färseroti] vb. I = 10 invdt, sMtuesc : la nvitd cum sd zburascd = 11 inv6ta, 11 sfatul cum sl

vorbeascd 177, 323 (pretut.);

Numtil sf.=nuntd 6, 34, 40,9, 60, etc, etc.; pl. numli 8830; i: lumtd 33927. Nun sm.nas 10133,102; nune = nasu e 187, ; p-fu cu cd-

2° aflu : nveatd le curd=

simplu, a f ost prost 8339. Nuntra adv. induntru 1720, 38, 41, 177. Vezi : nauntru. Nupo, nupu=nu cumva 3973. 314. [Etimologia vine : din adv. nud-po = pot.] Vezi : nacci, napu.

to obicinuesti 35 ; s-ti vect(ci

measa di la nuna = a fost

afld cum BO afacerea 16277;

nvild,cd feata eastela k il lu de-anzird = af15, cd fa ta

este la fiul de imp á r at 6114; 3° ti nveg=te inveti,

= sd to invete, sä to sfdtueascd 47820.

Nvet, pl. nveturi sn. invdt, sfat, o b iceiu, deprindere 122, 19 16739.

NI irgascu vb. I V=Inverzese

www.dacoromanica.ro

666

PER. N. PAPAHAGI

31625; sd nvirlascd = sä

Nvitare sf.invatare, sfAtuire,

4ire=inverzire. Nvipirat adj. ca o viperd, veninos, rdu cum n'a mai

Nvitdt adj.=Invdtat, sfdtuit,

inverzeased 302 ; Inf. nvir-

deprindere, aflare (pretutindeni.)

deprins 4525, 924, 178, etc.

fdcut firea 28323. amdrit 4444 Nvirnat adj. (pretutindeni) Vezi : nvi-

Nvltiltura st=invätaturd 19,,

intristá 70 ; nu mi f s-mi nvirinnu md face sd ma

Iffik). vb. I = inviez; va si

ndnu te amari, nu te in-

Mrikesca, in"ri1i6escu, Balla vb. IV stralucesc, Meese

rindt. Nvirin sn.= amdraciune, suparare. mahnire 16932. Nvirlit vb. I amardsc, intristez, supdr: Amirdroaña si nvirind =1 mpdräteasa se in tristez 14224; nu ti nviri-

trista. 690, 19810 ; Nu-Ai ti

nvirineacki=Nu te amari

441

Nvirinaresf..intristare,mahfire, amdrire, s up dr are 198 ; pl. nvirinari 27030. Nvirhidt adj =intristat, amd-

rit 693, 3937. De asemenea :

35727.

Nvirtescu vb. IV = invartesc §i inf4ur; nvirtite cu sefilu a sk'epilor=infAsurate cu seul praporilor 1531. NI:Tiara sf. = inviere 33210. Wrie adv.= repede, de grabd 15838. 2328.

niiaçla = va Invià 22010 ; rt\t'e= a inviat 397,3.

2793; nl'riloa = strdlucia

410 ; niliód 11424, 13218 ;

= lucii, strälucii. NA"ril6ire sf. = str luci r e 20638.

Viliat sm. = luciu, lustru, poleiu.

nvirndt. livirinbs adj. = trist, mahnit,

Nirisare sf. = visare. NI"Tiskj vb. I= visez ; nu Ai

Nvisefilt adj. =1mb r dcat:

niciodatd 3730; flifi si niisà = nici nu visa 587, 17719 ; cum ni(i nXrisatd no-aved =cum nici nu visase 2225,

amdrit 26622.

nviscultdimbracata 43735. Vezi : nvzseUt.

Nviscia adj. imbrAcat (pretutindeni.)

Nac sm. prune, pruncu§or

38839, 38995. [Etimol. din

=

mic; cuvantul face parte din limbagiul copiAle

laresc.]

NILO adv.=miazd; c 4ud =

nirisdm pute = nu visam

28437

cdtrd fia4d noapti = spre

miezul noptii 147,8; fiaVd-

nop(i=a) la m ezul noptii

5.8, 74.2, 11933, 221, 243, etc.

= b) Miezila 243

246,

I