Pavilionul de Vara

ROBERTA MICHELS

Pavilionul de var` Traducerea [i adaptarea \n limba român` de CORNELIA BI}OIANU

ALCRIS Romance

Capitolul 1 Furtuna aproape se potolise. Ploaia nu mai c`dea peste gr`dina \nmuiat` de potopul nesfâr[it. Jgheabul de la verand` \ncetase s` arunce un [uvoi tumultuos [i abia se mai scurgea un firicel sub]ire de ap`. Soarele se z`rea printr-o sp`rtur` \ntre norii negri. De cealalt` parte a gr`dinii un copac mare se aplecase sub greutatea aversei, ca [i cum ezita s`-[i desf`[oare frunzele r`sucite [i s` le expun` ultimelor raze portocalii ale soarelui. O lumin` de culoarea chihlimbarului provenea de la un bungalou. O siluet` zvelt` se profila \n pragul acestuia. Nemi[cat` lâng` storul ridicat, tân`ra nu l`sa s` se vad` pe fa]a ei oval` \ncadrat` de un p`r negru ca t`ciunele, nici o team` \n fa]a ultimelor manifest`ri ale furtunii. |ncetul cu \ncetul, lumina l`mpilor c`p`t` vigoare. T`cerea reveni, umplut` repede de micile zgomote ale nop]ii tropicale [i ale vizitatorilor ei tainici.

6

ROBERTA MICHELS

La asfin]it, soarele disp`ru \n sfâr[it \n spatele unei bariere enorme de nori. Kate suspin` \ncet [i \ndep`rt` cu un gest u[or o insect` a[ezat` pe bra]ul ei. Brad Sheridan \[i l`s` brusc paharul [i se ridic`. – A[adar, nimic nu te emo]ioneaz`, Kate? Ea surâse slab. – Dac` te referi la timp, nu! – Nu vorbeam \n mod special despre furtun`, spuse el. Se apropiase [i ea se \nfior` tainic când \[i puse mâinile pe umerii ei. – Nu, \mi \nchipui! Degetele lui Brad se jucau cu bretelele rochiei ei de m`tase. O trase spre el. B`rbia lui atingea acum u[or p`rul ei negru. – E[ti ciudat de indiferent`, Kate. Care este secretul t`u? Ea se for]` s` r`mân` rece [i nemi[cat`. – Nu este vorba de un secret declar` ea, pe un ton lini[tit. Exist` diverse modalit`]i de a te feri de anumite… „boli“. – Dar nu \n ceea ce te prive[te. |ncep s` cred c` a ta este congenital`. – Ai nevoie s` te conving? – |n m`sura \n care e[ti femeie, da. Nu reu[esc s` cred c` e[ti a[a, Kate! – Asta ]i se pare atât de necesar? – Nu. Dar este mai degrab` straniu. Ea \[i ridic` sprâncenele, dar r`mase t`cut`. Pe jum`tate ne\ncrez`toare, pe jum`tate deta[at`, era atent` la zgomotele din exterior, \n a[teptarea tat`lui s`u. Cu aceea[i voce lini[tit`, Brad declar`:

PAVILIONUL DE VAR~

7

– Ai sosit aici acum dou` s`pt`mâni. Mai exact, cu trei zile \naintea mea. Asta \nseamn` c` suntem cam la egalitate. |n câteva zile, am cunoscut toat` lumea la club [i am descoperit c` societatea european` din Mahore seam`n` din toate punctele de vedere cu oricare alta din orice col] de pe glob. Acelea[i preocup`ri \i anim`. – Cât de plictisitori trebuie s` ne g`se[ti! \i arunc` ea pe un ton degajat. Dar asta ar trebui s`-]i permit` s`-]i completezi cu u[urin]` dosarele! – Ce [tii despre dosarele mele? |ntrebarea era pus` cu o dezinvoltur` \n[el`toare [i ascundea tonul u[or mai aspru decât pân` acum. Ea ridic` din umeri. – Nimic. – Ai un aer atât de dramatic! Totul se petrece ca [i cum m-ai lua drept un agent al C.I.A. sau ceva asem`n`tor! Ea nu acord` nici o aten]ie ironiei spuselor lui, ca [i cum n-o remarcase. – Dar… munca dumitale nu se desf`[oar` dup` principii asem`n`toare? – Bine\n]eles c` nu! {i \nceteaz` s` te mai \ndep`rtezi de subiect. Ea \[i \ntoarse prompt capul. – Oh! Credeam c` interogatoriul s-a terminat [i c`… – Nicidecum. Cu abilitatea experien]ei, profit` de ezitarea momentan` a tinerei [i o oblig` s` se \ntoarc`.

8

ROBERTA MICHELS

|n fa]a ei se afla acum for]a arogant` [i dintr-o dat` foarte nelini[titoare a lui Brad Sheridan. Kate \[i strânse buzele. Ea \[i f`cea pu]ine iluzii: s` \ncerce s` fug` \nsemna s` ajung` \ntr-o situa]ie ridicol`, iar unica m`su]` din stânga ei constituia cu siguran]` un obstacol deloc serios [i risca s-o r`stoarne, deoarece nu era deloc solid`. Se \ncord`. Dac` dorea s`-i fac` avansuri, ea le va suporta, dar \n acest caz el va trebui s` aprecieze cum sunt raporturile cu un aisberg! |[i ridic` ochii spre fa]a lui frumoas` [i \ntreb` cu r`ceala: – {i asta face parte din metodele dumitale de lucru? Ea \i v`zu gura tremurând involuntar. – Nicidecum. Nu sunt de serviciu. {i când m` aflu \n compania unei tinere singure \n plin` comuniune cu furtuna, g`sesc foarte tentant s` consider asta drept o invita]ie. – Este o presupunere detestabil`! – E[ti foarte zgârcit` cu invita]iile, Kate! Capul lui brun se aplec` pe nea[teptate spre ea. Cu o hot`râre lini[tit`, puse st`pânire pe buzele ei. Acest s`rut, aceast` mângâiere erau un calcul, nu o demonstra]ie sau o provocare. Doar poate vor deschide pu]in u[a sensibilit`]ii ei feminine… Kate \ncerc` s` se \mpotriveasc` sl`biciunii ei tr`d`toare. Sub rezerva ei, [tia c` n-avea nimic dintr-un sloi de ghea]` [i trebuia s` recunoasc` cinstit c` Brad Sheridan era departe de a-i lipsi magnetismul masculin. Totu[i, ea prefera s` stabileasc` singur` regula jocului.

PAVILIONUL DE VAR~

9

Dându-se \napoi, \ntâlni privirea lui greu de p`truns [i spuse: – Bine\n]eles, nu po]i ghici de ce, domnule Bradley Sheridan? El \[i ridic` sprâncenele [i cl`tin` din cap. – |]i acord beneficiul \ndoielii… poate c` e[ti doar timid`, domni[oar` Katrina Merrivale! O prinse de b`rbie, apoi \i mângâie cu blânde]e pielea alb` a gâtului. – M` \ntreb dac` e[ti \ntr-adev`r atât de diferit`, la urma urmei! ad`ug` el \ncet. Acest gest plin de senzualitate o sensibiliz` mai mult decât s`rutul. O cuprinse un acces brusc de mânie. – Nu sunt timid`, dar nu apreciez acest gen de divertisment! Cât despre insinu`rile dumitale, dac` \n]elegi prin asta c` fac parte dintre acele femei care se arunc` \n ghearele desfrâului la cinci minute dup` ce sosesc la tropice, ei bine, da, ai dreptate! Sunt complet diferit`! Se degaj` prompt [i se \nf`[ur` cu e[arfa ei de culoarea smaraldului, cu un gest incon[tient de ap`rare. – S` \nchizi u[a \n spatele dumitale, spuse ea. – O clip`, te rog. Vorbea pe un ton indiferent. – Doar n-o s` m` dai afar` f`r` s`-mi permi]i s`-mi termin paharul? Ea nu r`spunse. F`r` s`-l priveasc`, \l auzi f`când câ]iva pa[i. Un cub de ghea]` zorn`i \ntr-un pahar, apoi urm` un zgomot de sifon [i Brad reveni spre ea, cu paharul \ntins ca o sfidare. Ea se \ntoarse.

10

ROBERTA MICHELS

– Dac` este whisky, nu vreau. – Nu este. |]i cunosc gusturile. Involuntar, \ntinse mâna [i apoi sorbi din b`utura cu l`mâie, proasp`t` [i bine dozat`, a[a cum \i pl`cea… dar dac` cel pu]in ar vrea s` plece! Era enervant s`-i suporte puterea \n asemenea m`sur` [i pe deasupra s` fie capabil` s`-[i p`streze o aparen]` de calm. Nu era prima oar` când recuno[tea avantajele meseriei sale de manechin. O practica de trei ani [i-i d`duse o siguran]` [i o u[urin]` atât de considerabile \n anumite ocazii. B`u o alt` \nghi]itur` [i lu` o ]igar` dintr-o cutie de sticl` de culoare verde. Bricheta lui Brad se aprinse exact \n acela[i moment cu a ei [i Kate \[i st`pâni un gest de iritare. – N-ar trebui s` fumezi, s` [tii, spuse el. – De ce? – Un obicei prost se demodeaz` rapid. – Mi-am petrecut ultimii trei ani din via]a mea \nv`]ând tocmai s` fiu la mod`, replic` ea cu r`ceal`. Acum, sunt \n vacan]`. Ai obiec]ii? – Nu asupra faptului c` e[ti \n vacan]`. |n schimb, afl` c` nu-mi plac deloc s`ruturile cu miros de tutun! Furioas`, Kate \[i strivi ]igara \ntr-o scrumier` de cristal. – Nu sunt una din femeile dumitale! strig` ea. M` tem c` vei avea o perioad` ghinionist`… \n care vei a[tepta foarte, foarte mult timp! Tata trebuie s` \ntârzie din cauza furtunii. Va cina f`r` \ndoial` cu Marlow. |n cazul acesta, nu v`d utilitatea prezen]ei dumitale aici.

PAVILIONUL DE VAR~

11

– Nu sunt gr`bit! El nu p`rea nici deranjat de izbucnirea ei, nici mul]umit s-o vad` c`-[i ie[ise \n sfâr[it din s`rite. Se \ndrept` lini[tit spre u[a care d`dea pe verand` [i cobor\ storurile cu grij`. Kate se l`sase s` cad` \ntr-un fotoliu cu gra]ia care o caracteriza. Brad reveni spre centrul camerei [i \[i lu` paharul. – O s` mi te al`turi pentru weekend? o \ntreb` el. – |nc` nu m-am hot`rât. – Te temi c` suntem ni[te neciopli]i? – Ar fi ultimul din motivele mele pentru a refuza aceast` plimbare! |[i lu` brusc paharul. Acum regreta c` nu are o b`utur` mai tare. Poate [i-ar fi reg`sit mai u[or calmul. Dar de ce oare fiecare din \ntâlnirile ei cu Brad Sheridan se termina \ntotdeauna \n acela[i fel? De ce sim]ea aceast` nevoie inexplicabil` s` se \nconjoare cu un zid de ap`rare imaginar? De ce presim]ise la cinci minute de la prima lor \ntâlnire c` va fi \ntotdeauna a[a? Se cufund` \n amintirea zilei când sosise. |n ciuda \ngrijor`rii pentru mama sa, obligat` s` se \ntoarc` \n Anglia pentru a se supune acolo unei interven]ii chirurgicale, \ntoarcerea ei \n Orient, dup` o absen]` atât de lung`, o \ncânta. |[i descoperise, spre marea ei surpriz`, o nostalgie pentru peisajele copil`riei. Fiecare schimbare intervenit` dup` ultima ei vizit` \i displ`cea. Cinci ani. Era prea mult, se gândise cu un anumit sentiment de vinov`]ie. Totu[i, lucrase din greu \n timpul

12

ROBERTA MICHELS

acestor ani \n care trecuse de la adolescen]` la maturitate. |n ciuda bun`voin]ei m`tu[ii Rena, \n casa c`reia se stabilise \n]elegea: ace[ti cinci ani sl`biser` leg`turile dintre p`rin]ii ei [i ea. Pe nesim]ite, existen]ele lor se \ndep`rtaser`. Nu-[i imaginase fervoarea depus` de mama ei pentru a-i preg`ti \ntoarcerea. Kate luase cu fermitate hot`rârea s` se \ntoarc` acas` pentru o perioad` de trei luni. Trebuise, pentru asta, s` renun]e la dou` contracte interesante, dar f`cuse bine. Da, era minunat s` fie din nou \n c`minul ei, chiar dac` socotea drept ne\ntemeiate fr`mânt`rile mamei care plecase cu sentimentul c`-[i abandoneaz` so]ul. {i exista [i Brad Sheridan. |n prima sear` când tat`l ei, o dusese la clubul din Mahore, pentru a-[i ar`ta „adorabila fiic`“ [i unde-l cunoscuse pe Brad, dorise s` simpatizeze cu el. Cu o anumit` candoare, \l considerase susceptibil s` fie genul ei de b`rbat… Dar nu-l cunoscuse la Londra [i asta schimba totul. Un element o re]inea: el se ocupa de afacerile tat`lui ei. |n plus, Brad era un celibatar notoriu. {i el profita de aceast` situa]ie! Kate se gândi la Elaine [i la tân`ra v`duv`, Fay Slessor. N-avea nici un chef s` ia parte la o competi]ie! Slav` Domnului, nu-[i pierdea deloc cump`tul când era vorba de b`rba]i. Brad Sheridan n-o dorea mai mult decât pe oricare alta. El apar]inea acelui gen de b`rba]i dornic s` le fac` pe femei s`-[i uite bunele lor hot`râri. Dar Kate nu se va mai l`sa niciodat` antrenat` pe aceast` cale. |n]elesese lec]ia, \n urm` cu doi ani, când Ken Lester intrase \n via]a [i \n inima ei. Era ca Brad Sheridan, \nzestrat cu un farmec arogant [i o abilitate

PAVILIONUL DE VAR~

13

pu]in comun` de a captiva inima unei tinere f`r` s` ofere ceva \n schimb… Nu, dac` Elaine sau Fay erau gata de a pl`ti cu persoana lor pentru a umple momentele lui de plictiseal`, n-aveau decât. Dar ea nu le va imita. Atunci, de ce n-o l`sa \n pace? |[i ridic` brusc ochii. El o studia cu o \ndr`zneal` tulbur`toare. – Ce este, Kate? – Nimic… ce ar putea fi? – Te \ntreb… – {i eu \]i r`spund. Ce vrei \n plus? Trebuie s`-mi \ncredin]ez oare toate grijile noului de]in`tor al rubricii curierul inimilor din Mahore? – Iat` un r`spuns pueril [i nedrept [i dumneata o [tii. Am o treab` de f`cut aici, ca toat` lumea. Se \ntâmpl` ceva anormal \n sectorul Sunei Batang a firmei Latex din Mahore. Am venit pentru a descoperi punctul slab [i ca s` pun la punct aceast` chestiune. Este cât se poate de simplu. – Dar… ce leg`tur` am eu cu povestea aceasta, imaginar` sau nu? spuse ea pe un ton mu[c`tor. – |n principiu, nimic, r`spunse el. Dar m-am \ntrebat dac` nu te temi s` te eliberezi de aripa p`rinteasc`. {tii, acum e[ti o persoan` matur`, Kate! |l privi lung, iritat`. – Este prea ridicol pentru a merita un r`spuns. – Adev`rat? |n cazul acesta, cealalt` ipotez` a mea este cea bun`. Pentru o clip`, \n]eleseul frazei lui \i sc`p`. Apoi, [ocat`, \[i \ntoarse deodat` capul spre el.

14

ROBERTA MICHELS

– Este o presupunere la fel de ridicol`, exclam` ea. Nu sunt paznicul tat`lui meu! {i nici el nu este paznicul meu! |[i puse paharul jos. O cuprinse din nou aceea[i nelini[te, agravat` de ostilitate [i de o team` ciudat` \n fa]a perspicacit`]ii intui]iilor lui. – Ascult`, spuse ea cu o voce glacial`. Mama a plecat s`pt`mâna trecut` \n Anglia pentru a se supune acolo unei interven]ii delicate. Este prima dat` dup` dou`zeci [i trei de ani când se despart. De asemenea, este prima mea vacan]` dup` cinci ani pe care o petrec cu tat`l meu. Avem multe subiecte de conversa]ie [i ne bucur`m mult s` fim \mpreun`. Ce poate fi mai firesc, date fiind \mprejur`rile? Dar poate c` asta ]i-a sc`pat…. – Dimpotriv`, am fost primul care mi-am dat seama. Gura lui Brad era ferm` [i privirea lui direct`. – M` \ntreb \n ce m`sur` te prive[te situa]ia asta! exclam` ea, dintr-o dat` suspicioas`. – M` intereseaz` tot ce are leg`tur` cu persoanele din compania mea. – Dar eu nu lucrez pentru compania dumitale… nici pentru dumneata! – Nu, dar tat`l dumitale da! {i Walt Marlow de asemenea. Kate \[i mu[c` buzele. Ce leg`tur` avea Walt cu toate astea? Ajuns` la cap`tul r`bd`rii, se ridic` [i \[i \nfrunt` deschis interlocutorul. – Ce \nseamn` de fapt tot acest interogatoriu? |n afara faptului c` \]i permi]i un amestec via]a mea particular`! Dac`

PAVILIONUL DE VAR~

15

are atâta importan]` pentru dumneata pân` \ntr-atât \ncât nu-l mai po]i a[tepta pe tata ca s` vorbe[ti despre asta, de ce nu te duci la Walt Marlow? El \[i arcui sprâncenele. – Este o idee bun`. O voi face… dac` m` \nso]e[ti. – Nu. Refuz. El cl`tin` \ncet din cap. – Bine\n]eles… nu-]i place deloc Marlow, cred. – Asta m` prive[te… Ea \[i \ntoarse ochii. Putea s`-i scape oare ceva lui Brad Sheridan? Acesta f`cu astfel \ncât s`-i vad` din nou fa]a. – E[ti con[tient` de puterea privilegiilor dumitale feminine, nu-i a[a, Kate? – Dac` este \ntr-adev`r un privilegiu feminin s` refuzi o invita]ie inoportun`… – A mea, ca [i aceea a lui Marlow… Ea scutur` din cap [i brusc, abandon` lupta. – Te rog, Brad… sunt obosit`… Asta trebuie s` fie reac]ia, cred, la acest climat cu care nu m-am obi[nuit \nc`, de[i nu-mi este str`in. Dar seara asta, sunt extenuat`. Aveam inten]ia s` m` culc devreme, iat` de ce nu sunt prea sociabil`. Nu este nimic personal, te asigur. El cl`tin` din cap [i r`mase un moment t`cut, cercetându-i tr`s`turile palide. Apoi, imperceptibil, expresia [i vocea lui se \mblânzir`. – Kate… El f`cu o mi[care spre ea.

16

ROBERTA MICHELS

– Spune-mi doar un lucru. Tat`l dumitale are necazuri? – Nu! Dar \[i d`du seama c` ezitase o secund` \nainte de a r`spunde. – Nimic nu-l nec`je[te, \n afar` de s`n`tatea mamei, bine\n]eles. Dore[te mai presus de toate s-o vad` revenit` cât mai repede posibil [i vindecat`. La ce alt` grij` ai putea face aluzie? – Speram s` ob]in acest r`spuns de la dumneata! – Imagina]ia mea nu atinge profunzimi vertiginoase ca a dumitale! Ridic` umerii [i lu` o ]igar`. De data asta, el nu se mai deranj` s` i-o aprind`. Se \ntoarse spre el [i se for]` s` zâmbeasc`. – De aceea, vrei s` m` scuzi? Dac` dore[ti s` mai r`mâi pu]in, simte-te ca acas`, te rog. Tata nu va mai \ntârzia mult. El scutur` din cap. – Nu, dar oricum \]i mul]umesc. |[i lu` dosarul abandonat pe un col] de mas`. – Voi trece poate pu]in mai târziu pentru a vedea dac` tat`l dumitale s-a \ntors, dac` nu, spune-i c` am trecut pe aici. – Probabil voi fi culcat`, dar \i voi spune mâine diminea]`. Brad oft`. – De acord. Asta poate s` a[tepte pân` mâine, \ntr-adev`r. Bun` seara! Ea \l privi \ndep`rtându-se [i ajungând la ma[ina lui. Farurile luminar` brusc oleandrii [i tufi[urile de pe marginea drumului. Brad \i f`cu un semn cu mâna \nainte s` dispar` \n vâjâitul motorului.

PAVILIONUL DE VAR~

17

Kate l`s` storul s` cad` [i reveni \ncet \n camera de zi. Avea nevoie s` bea ceva tare. Totu[i, se st`pâni. |[i jurase s` nu cedeze tenta]iei atât de facile, \n acest climat, de a aluneca \n alcoolism. Se sim]ea \nc` iritat`. Totul \n camer` \i amintea de Brad Sheridan. Fu cât pe ce s`-[i [tearg` rujul de pe buze, [i cu el amintirea \nc` vie a s`rutului lui. Dar ce era un s`rut \n zilele noastre? Totu[i, dac` ar fi fost pu]in mai cochet` cu Brad, poate c` ar fi aflat mai multe despre motivul prezen]ei lui la Mahore. Se \ncrunt`. Controlul financiar anun]ase sec]ia Sunei Batang despre sosirea iminent` a lui Brad Sheridan. Aceasta \i f`cuse s` pufneasc` \n râs pe câ]iva tineri angaja]i ai firmei de cauciuc [i-i f`cuse s` vorbeasc` pe al]i câ]iva cu o anumit` acreal`. Numai cei mai vechi, cei care-[i aminteau vremuri trecute, ca tat`l lui Kate, Walt Marlow [i b`trânul Ah Weng, [tiau c` Brad Sheridan avea un scop foarte precis. Ei [tiau c` Brad lucrase toat` via]a pe o planta]ie de cauciuc. Se n`scuse [i crescuse pe planta]ia tat`lui s`u, din Malaya, sectorul continental al Malaysiei. Dup` cinci ani de studii \n str`in`tate, se \ntorsese s` intre la firma Latex din Mahore. La treizeci [i doi de ani, Brad avea experien]a unui om care lucrase din greu, dar r`m`sese destul de tân`r ca s` [tie s` se adapteze noilor condi]ii, la fel de bine pe plan politic, cât [i \n planul tehnologiei din domeniul cauciucului. {i cât se schimbaser` toate astea! Era straniu: Brad [i Kate crescuser` amândoi \n acela[i mediu [i asta ar fi trebuit s`-i apropie. Regreta oare sfâr[itul brutal al b`trânei planta]ii cu aliniamentele ei de arbori mici [i

18

ROBERTA MICHELS

cenu[ii din coaja c`rora curgeau panglici lungi, elastice? Totul era atât de diferit, de acum \nainte. Alt`dat`, planta]ia din Sunei Batang, planta]ia „noastr`“, apar]inea lui Matt Marlow, tat`l lui Walt. Tat`l lui Kate era administrator. Tân`ra petrecuse nou` ani foarte ferici]i \n casa mic` \n stil olandez, situat` destul de aproape de bungaloul ocupat de „Unchiul Matt“ [i a doua lui so]ie, o tân`r` femeie din Mahore. Kate oft`. |ncerca s` retr`iasc` trecutul [i s` revad` imaginile vechi cu ochi de adult. {i-o amintea foarte clar pe Leila Denton, \n ciuda scurtului s`u sejur. Nimeni nu \n]elesese cum se n`ruise aceast` c`s`torie. Se spunea c` Leila era prea tân`r` pentru un so] de dou` ori mai \n vârst` decât ea [i incapabil` s` tr`iasc` atât de departe de lumea civilizat`, \ntr-un col] de jungl`. Unii b`nuiser` c` nu se putuse \n]elege cu un fiu vitreg de treisprezece ani, al]ii c` s-ar fi c`s`torit cu Matt numai pentru a sc`pa de un tat` dominator… misterul r`mânea \ntreg. Totu[i, faptele erau acestea: \n ziua urm`toare celei de-a paisprezecea anivers`ri a lui Walt, plecase cu toate lucrurile ei personale [i cu to]i banii pe care putuse s` pun` mâna. Petrecuse dou` zile \n singurul hotel din Mahore din acel timp [i limbile se dezlegaser`. A treia zi, Leila fugise beat` moart` cu ma[ina [i murise pu]in dup` aceea pe drum. Aceast` tragedie f`cuse din Matt un b`rbat lini[tit [i trist. Kate avea numai [ase ani pe vremea aceea [i \n amintirea ei, Leila r`m`sese o figur` frumoas` solitar`. |ntr-o zi, \[i promisese c`-i va aduce un flacon de parfum din Singapore. Dar n-o mai rev`zuse niciodat`…

PAVILIONUL DE VAR~

19

Totul \n aceast` poveste fusese trunchiat sau deformat [i imaginea tinerei femei pline de via]` din vremea aceea se pierduse. Dar Kate [i-l amintea foarte bine pe Walt Marlow. El reprezenta singurul nor din copil`ria ei fericit`. Ceva la acest adolescent provoca o anumit` aversiune feti]ei. Cincisprezece ani mai târziu, re\ntâlnirea cu Walt, devenit b`rbat, deja deformat de o maturitate prematur`, nu-i schimbase p`rerea. |[i \ncrunt` sprâncenele. Walt avea [aptesprezece ani când plecase la bunici \n Anglia pentru a-[i termina studiile. El trebuie s` aib` acum treizeci [i doi de ani, aceea[i vârst` cu cea a lui Brad Sheridan, dar p`rea deja mai b`trân. Acum, risipise demult banii l`sa]i de Unchiul Matt [i nu putuse s` vând` destul de repede firma Latex din Mahore, dup` moartea lui Matt \n urm` cu cinci ani. Kate cl`tin` din cap. De ce-i p`sa oare tat`lui ei de Walt? Erau atât de diferi]i, chiar vârsta deschizând o pr`pastie \ntre ei! Matt fusese cel mai bun prieten al tat`lui ei, dar el nu era obligat s`-[i prelungeasc` afec]iunea asupra fiului! Trebuia s` aib` destule dificult`]i cu el la birou! Brusc, tân`ra se ridic` [i se \ndrept` spre telefon. Trebuia s` se mi[te, s` fac` cerva pentru a sc`pa de acest sentiment de nelini[te… |n clipa urm`toare, scoase o exclama]ie de ciud`. Linia era \ntrerupt`. Ar fi trebuit s` prevad` c` a[a se va \ntâmpla dup` aceast` furtun`! |nc` nervoas`, se instal` \n spatele micului birou [i reciti scrisoarea mamei, sosit` chiar \n ziua aceea.

20

ROBERTA MICHELS

De ce oare aceasta \[i tr`da o asemenea nelini[te \n leg`tur` cu c`l`toria \n Anglia? N-avea nici o leg`tur` cu opera]ia \n sine, Kate era sigur`. Nu era vorba nici de faptul c` trebuia s`-[i lase câtva timp singuri so]ul [i fiica. Kate avea trei luni de vacan]` [i putea foarte bine s` se ocupe de cas` [i domnul Maerrivale nu era omul care s`-[i piard` cump`tul pentru atât de pu]in! Dar Kate nu uitase expresia mamei sale \n noaptea dinaintea plec`rii. O tensiune interioar` se ghicea sub aparenta ei veselie [i aceast` nelini[te se intuia chiar printre rândurile scrisorii pe care Kate o avea sub ochi. Totul era bine, scria ea [i-[i reg`sise cu bucurie to]i vechii prieteni [i familia, dar tânjea dup` ai ei, dorea s` aib` cât mai repede posibil ve[ti de la fiica ei [i s` [tie dac` totul mergea bine. {i totu[i, nu era \n Anglia decât de treizeci [i [ase de ore! F`cea de asemenea aluzie la sosirea acelui b`rbat la Mahore… nu le f`cea oare prea multe necazuri? De ce venise? se \ntreba ea. Cu un gest impulsiv, Kate lu` un stilou [i \ntinse mâna spre un teanc de hârtie de scris. Bine\n]eles, totul mergea bine! De ce venise Brad Sheridan s` provoace tulburare? F`cea doar parte din noua organizare a industriei. Totul se petrecea altfel \n zilele noastre. Una era s` conduci o mic` planta]ie, [i altceva s`-]i asumi r`spunderea pentru un personal dublu sau triplu [i s` folose[ti noile metode. Sectorul cuprindea alte patru planta]ii [i Brad Sheridan avea dreptul s` fac` cercet`ri, s` scormoneasc` peste tot dac` asta dorea, s` fac` sugestii [i s` pun` totul \n mi[care pentru a-[i justifica prezen]a.

PAVILIONUL DE VAR~

21

Kate scrise o lung` scrisoare mamei ei. |ncerca s-o lini[teasc` \n modul cel mai afectuos posibil. Dup` aceea, se hot`r\ s` mearg` la culcare. Se f`cuse târziu. Dac` tat`l ei se hot`râse s` joace c`r]i cu Walt Marlow pân` diminea]`, era treaba lui. Ie[ea de la du[ \mbr`cat` doar \ntr-un dezabie, când auzi zgomot de pa[i pe verand`. Erau \nce]i [i târ[i]i. Intr` imediat \n alert`. Brusc, regret` c` l-a l`sat pe Benny, omul de serviciu, s` se duc` s`-[i lini[teasc` iubita pe durata furtunii… Zgomotul pa[ilor \ncet`, apoi re\ncepu. Neputând s` mai reziste, Kate se repezi spre u[` [i ridic` brusc storul. – Tat`! Era acolo, mare [i pu]in adus de spate [i o privea cu un aer aproape vinovat. Ea f`cu un pas spre el. – Tat`, de ce te furi[ezi a[a… ca un ho] \n noapte? Era cât pe ce s` m` \narmez cu un v`trai… dac` aveam unul! Ea avu un râs nesigur. Dar privirea \i tr`da perplexitatea. – |mi pare r`u, Kate, spuse el \naintând spre ea. Nu vroiam s` te deranjez. – F`ceam du[. Din cauza asta n-am auzit ma[ina, f`r` \ndoial`. Haide, vino! Am s`-]i fac pu]in` cafea. – Grozav, zise el. El \[i scoase haina. Kate \l vedea doar din profil, dar expresia lui de vinov`]ie nu disp`ruse \n \ntregime. Pentru o frac]iune de secund`, un gând nebun trecu prin mintea ei: [i dac` Walt \l târâse \n viciul jocului? Dar, [ocat` de lipsa de \ncredere fa]` de tat`l ei, alung` ideea nedorit`. |n realitate,

22

ROBERTA MICHELS

era vorba cu siguran]` de contrariu: nu-l rugase unchiul Matt pe vechiul lui prieten s` vegheze asupra fiului s`u cu deprinderi depravate? John Merrivale o privi \n sfâr[it. – Seara asta n-a trecut prea greu pentru tine? Mi-am f`cut griji. Se l`s` s` cad` \ntr-un fotoliu [i \[i trecu o mân` obosit` peste fa]`. – Am petrecut foarte bine… dar am \ncercat s` te sun. Linia este \ntrerupt`. M-am gândit c` trebuie s` fii… Oh! Tat`! Abia acum remarc` ro[ea]a lui [i apatia expresiei lui, [i nu se putu st`pâni s` nu-l mustre cu blânde]e: – S-ar p`rea c` brandyul lui Walt ]i s-a urcat la cap! Haide, tat`! El avu un surâs trist. – Nu, scumpo, prive[te! |[i \ntinse amândou` mâinile \n fa]a lui. Nu tremurau deloc. – Am avut probleme cu carburatorul. Iat` de ce mi-e cald [i sunt obosit. – M` duc s` m` ocup de cafea. Ea zâmbi [i-i atinse dr`g`stos obrazul. Când reveni cu un platou \n mân`, era tot a[ezat, cu un aer absent. Cafeaua era tare [i fierbinte. Sorbind cu mici \nghi]ituri din a ei, Kate \[i privea pe ascuns tat`l. Cum de nu observase pân` acum cât \mb`trânise? Totu[i, cincizeci [i trei de ani nu erau o vârst` foarte \naintat` \n zilele noastre! Brusc, se aplec` spre el.

PAVILIONUL DE VAR~

23

– Tat`, ai necazuri? |ntrebarea era pus` cu afec]iune. R`spunse mai \ntâi printr-o privire iscoditoare. Apoi, dup` o pauz`, \ncepu s` râd` [i scutur` din cap. – Eu, s`-mi fac griji? Dar de ce m` \ntrebi asta, Kate? – Pentru c` am nevoie s` [tiu. |n afar` de boala mamei, exist` [i altceva? – Bine\n]eles c` nu! Redevenea el \nsu[i. – Dac` except`m munca prea mult` [i costul vie]ii, desigur! – Oh! Nu m` gândeam la asta… vorbeam din instinct… |mi p`reai pu]in… mi-ai spune, nu-i a[a? Ea ezit`. – Poate c` este influen]a lui Brad Sheridan. A fost aici, seara asta. – Ah, da? Vocea lui John Merrivale era indiferent`, pu]in prea mult, se gândi Kate. – |[i face [i el griji pentru mine? Ea \[i mu[c` buzele. Dac` nu se ar`ta dispus s` coopereze, nu va ob]ine nimic. Ridic` din umeri [i f`cu un nou efort. – Nu mi-a spus-o, dar dup` p`rerea mea, p`rea cam fr`mântat. Oh! Tat`, noi n-am avut niciodat` secrete de familie. Atunci, s` nu \ncepem acum. Grijile sunt f`cute pentru a fi \mp`rt`[ite. De acord? – De acord. El \i \ntâlni privirea [i-i atinse bra]ul.

24

ROBERTA MICHELS

– Nu exist` secrete. Dar te implor, nu-mi mai vorbi despre serviciu pân` luni, feti]o! Oricare ar fi fr`mânt`rile prietenului nostru Brad, le va p`stra pentru el pân` atunci. Inten]ion`m s` ne distr`m la sfâr[it de s`pt`mân`. – Adev`rat? – Toat` lumea merge la noul Club… ]i-am spus, \]i aminte[ti? Am promis s` merg acolo cu tine. Cum ea nu r`spunse, el ad`ug` repede: – Aveai alte planuri? – Nu, dar… – Atunci, de ce aceast` lips` de entuziasm? }i-a pl`cut \ntotdeauna aceast` lagun` [i mai ales mica plaj` a doctorului Lim. De fapt, m-a surprins c` nu te-ai dus direct acolo când ai revenit aici! – Plaja minunatelor reveniri… Ochii lui Kate se tulburar` de torentul de amintiri uitate. Numele \ncânt`toare ale numeroaselor plaje din Malaysia constituie unul din farmecele acestei ]`ri misterioase. Unele sunt foarte romantice, asemenea celei mai celebre, Plaja Iubirii Pasionate, pe coasta oriental`. Altele, mai spre nord, evocând o dulce nostalgie, fac s` vibreze coarda amintirii. Pentru Kate, aceast` mic` plaj` avea un loc special \n inima ei. Era asociat` cu un soi de fericire pierdut` pentru totdeauna: aceea a copil`riei. Cu hot`râre, \[i alung` din minte aceste amintiri. – Am \ncetat s` fac pelerinaje sentimentale. Ele aduc numai decep]ii.

PAVILIONUL DE VAR~

25

– Este la fel de frumoas`, Kate. Noul club este \n sud [i frumuse]ea natural` a lagunei a fost p`strat`. – Nu este vorba de asta… Ea suspin`. – Totul este altfel acum. – A[a se \ntâmpl` \ntotdeauna când devii adult, remarc` el lini[tit. Dar po]i totu[i s` \ncerci o anumit` pl`cere. – Nu \n ceea ce prive[te mica plaj`. Ea puse ce[tile pe platou. – |mi pl`cea pentru aspectul ei s`lbatic [i p`gân, pentru frumuse]ea ei. Când alergam pe ea, eram singurul copil pe lume. |]i aminte[ti de furtuna aceea? Când ne-am refugiat \n c`su]a decorat` cu cochilii de scoici? Mai este \nc` acolo? {i vila alb`? Tat`l cl`tin` din cap. – Acum a devenit prea mare. Doctorul Lime vine rareori dup` moartea so]iei sale. – Avea obiceiul s`-mi citeze numele tuturor cochiliilor lipite pe pere]ii micului s`u pavilion de var`… unde vroiam s` locuiesc. |ncepu s`-[i depene amintirile, cu o voce vis`toare. – De aceea, m-ar [oca s` vad locul acela transformat \n teren pentru jocuri de adul]i lene[i. Nu, tat`, nu vreau s` merg la club. Nici cu Walt, nici cu Brad… Ochii tat`lui s`u se \ntunecar`. – Am impresia c` e timpul s` te fac s` \n]elegi cât de mult te-ai schimbat \n ace[ti ultimi ani.

26

ROBERTA MICHELS

– Nu cred, spuse ea cu o expresie sumbr`. – Oh! Ba da… Este vorba de Ken, nu-i a[a. Ai f`cut gre[eala s` te la[i descurajat` de o decep]ie sentimental`. Nu-]i place deloc Walt, [tiu, dar nu este singurul b`rbat, aici… Atunci, de ce refuzi sistematic toate invita]iile? Ea avu o u[oar` mi[care de iritare. – Dar nu acesta este cazul! {i de ce n-a[ putea refuza o invita]ie dac` nu m` tenteaz`? – Nu este vorba de asta. |]i cer numai s` nu te \nchizi \n turnul t`u de filde[ pentru c` un b`rbat te-a decep]ionat. – Credeam c` \n dou` s`pt`mâni ai \n]eles cum stau lucrurile, spuse ea, mirat` de juste]ea analizei sale. Dar l-am uitat deja pe Ken… – Nu sunt atât de sigur… Un fapt r`mâne: la[i impresia c` te-ai \n`sprit mult. Asta ne-a frapat, pe mine [i pe mama ta. – Oh! Tat`, exclam` Kate, nu m-am putut schimba pân` \ntr-atât! |ncerc doar s` m` ap`r de aceast` lume atât de ne\ndur`toare pentru femei \n zilele noastre! De altfel, vorbeam de tine, \]i amintesc! – {i despre weekend, ad`ug` el, mângâindu-i obrazul. Cine [tie? Poate vei descoperi raza ta de soare? |n sinea ei, Kate se \ndoia. Nelini[tea ei era mereu prezent`. Era limpede, tat`l ei nu vroia s` i se dest`inuie…

Capitolul 2 – A[adar, \n cele din urm` te-ai r`zgândit? Brad Sheridan se l`s` s` cad` pe nisip al`turi de Kate [i o m`sur` cu o privire estimativ`. Se a[tepta vizibil la un alt r`spuns decât ridicarea u[oar` a sprâncenelor pe care i-o adres`. Walt Marlow \ncepu s` râd`. – Privilegiu feminin, prietene, spuse el. Femeile au \ntotdeauna nevoie s` fie rugate, este sarea vie]ii lor! – Sarea este folosit` numai la buc`t`rie, mi se pare, catadicsi Fay Slessor. – Aminte[te-mi s`-]i dau câteva lec]ii de buc`t`rie! i-o \ntoarse Walt, r`spl`tit cu un nou hohot de râs de tân`ra femeie. Kate \nchise ochii [i se pref`cu indiferent`. |ncepea deja s` regrete c` \[i schimbase p`rerea. Ar fi trebuit s` r`mân` la p`rerea ei despre pelerinajele sentimentale. Laguna era la fel de frumoas`. |n privin]a aceasta, memoria n-o \n[ela. Soarele \[i rev`rsa torentele sale de foc asupra apei

28

ROBERTA MICHELS

verzui. |n spatele fâ[iei fine de nisip alb al plajei cre[tea o vegeta]ie exuberant`. O briz` u[oar` mângâia valurile mici [i tempera umiditatea mediului. Fiecare avea \n mân` un pahar mare cu b`utur` rece. Kate oft`. |n ciuda previziunilor sale, trebuia s` admit` c` micile c`su]e construite de club deasupra plajei nu stricau cu nimic frumuse]ea peisajului. Dar nu-[i putea \n`bu[i un sentiment de ranchiun` \n fa]a transform`rilor intervenite pe locul de joac` al copil`riei ei. Noua clinic` abia \i permitea s` z`reasc` un col] din vila doctorului Lim [i minuscula siluet` a c`su]ei cu cochilii de scoici. P`rea atât de izolat` acum, sub palmieri, ca [i cum a[tepta \ntoarcerea unei fiin]e, o dulce \ntoarcere, dar cu siguran]` nu societatea avid` de pl`ceri a clubului din Mahore! |ntoarse capul. Trebuia s` se arate rezonabil`! N-avea dreptul s` simt` o asemenea iritare. Acest loc nu-i mai era rezervat cu prioritate. Gânditoare, \[i studie \nso]itorii. De ce \ncerca oare o atât de mare aversiune s` se amestece cu ei? Cea mai atr`g`toare era Fay Slessor. Frumoas`, lipsit` totu[i de atrac]ie cu aerele sale de ingenu` subliniate de p`rul blond [i de tr`s`turile ei fragile. V`duv` la dou`zeci [i opt de ani, Fay era foarte adesea superficial` [i neinteresant`, dar avea meritul onestit`]ii. Nu f`cea nici un secret din repulsia ei pentru statutul de v`duv` nici din gustul excesiv pentru b`rba]i [i podoabe. Dar era simpatic` [i prietenoas`, calit`]i de care Elaine Winton era lipsit`.

PAVILIONUL DE VAR~

29

Elaine era o brunet` frumoas` care manifesta o antipatie evident` pentru persoanele de sexul ei. Era p`cat, se gândea Kate, s-o vezi etalând atâta farmec fa]` de ceilal]i b`rba]i [i atât de pu]in fa]` de propriul ei so]. Se spuneau multe la club pe seama lor. Dar era greu s` nu le crezi dup` o or` petrecut` \n compania lui Rex [i Elainei Winton. |n acest moment chiar, ie[eau din apa scânteietoare, [i Elaine \ncepea deja s`-i caute ceart` so]ului ei! Totu[i, Rex era pl`cut de toat` lumea. Era cel mai lini[tit membru al clubului, cu firea cea mai pl`cut`, cel mai sincer. Poate c` tocmai asta o irita pe Elaine, se gândea Kate. Dac` Rex ar renun]a brusc la calit`]ile lui [i ar da o b`taie bun` la spate so]iei lui, asta ar reu[i oare s-o schimbe? – Oh! Iar`[i! bomb`ni Fay Slessor lâng` ea. Bietul Rex! Dac` a[ fi \n locul lui, a[ trimite-o pe nevasta lui la dracu. |i face via]a insuportabil` pentru c` refuz` s-o lase s` plece o lun` cu prietenii ei de vaz`. Pu]in \i pas` c` Rex are concediu peste dou` s`pt`mâni, numai ea s` plece la Melbourne. {i de ce râde]i, voi de-acolo? Se adresa lui Brad Sheridan. Pe deasupra lui Kate lungit` pe plaj`, el privea fa]a indignat` a lui Fay. – Este atât de extraordinar s` auzi o femeie luând ap`rarea unui biet b`rbat oropsit! Fay ignor` sarcasmul [i o privi pe tân`ra femeie \n costum ro[u de baie care ie[ea din ap` \ntr-un val de spum`. Elaine se \ndrept` spre cabina sa [i Fay scoase o exclama]ie \n`bu[it`.

30

ROBERTA MICHELS

– Elaine! strig` ea. Po]i s`-mi \mprumu]i lo]iunea ta? Am terminat-o pe a mea. – Se \n]elege, r`spunse Elaine Winton cu o voce indiferent`. Kate se \ntinse pe nisipul alb cu un sentiment de nelini[te. Devenea brusc con[tient` de vecin`tatea corpului puternic al lui Brad lungit nu departe de ea, [i de privirea dezagreabil` a lui Walt. Tân`ra se for]` s`-i ignore pe amândoi. Fay nu va \ntârzia s` revin` cu lo]iunea scump` a Elainei [i s` cear` unuia dintre ei s-o \ntind` pe frumo[ii ei umeri… Dar de ce oare se sim]ea a[a de iritat`? Se ridic` [i ochii lui Brad se deschiser`. – {i dumneata? Kate se \ncord`, b`nuitoare. – {i eu, ce? – {i dumneata ne p`r`se[ti? – Nimeni nu va suferi din cauza asta, cred. Se ridic`, ignorând mâna \ntins` a lui Walt [i se \ndrept` spre marginea apei. Apoi, f`r` s`-[i \ncetineasc` mersul, intr` \n lagun` [i disp`ru spre ape mai adânci. Kate era o excelent` \not`toare. Nu se temea c` va fi urm`rit` de Walt. Era mult prea lene[! |n plus, era prea fricos pentru a risca s` ajung` \ntr-o zon` unde uneori putea s` apar` un rechin. Tân`ra se apropie mai \ncet de locul unde bancurile de nisip \ngustau intrarea \n lagun`. Privi \n jurul ei. Dincolo de o stânc` de la nivelul apei, o barier` de coral ad`postea o adânc` [i splendid` gr`din` acvatic`. Dar mai exista oare coridorul ei submarin prin care se putea ajunge acolo?

PAVILIONUL DE VAR~

31

Se dusese adeseori \n acest paradis secret cu tat`l ei, \n copil`ria sa. |[i mai amintea [i acum costumul de baie verdesmarald pe care el i-l cump`rase la a noua ei aniversare… Majoratul ei se estomp` sub valul acestor amintiri ale trecutului [i se scutur`, str`b`tut` de o delicioas` senza]ie de libertate. Din locul unde se afla, de-abia putea z`ri clubul. Laguna str`lucea ca un smarald oval montat \ntre nisipul argintiu [i leg`narea blând` a palmierilor. Gra]ioas` [i zvelt`, Kate \ncepu s` mearg` de-a lungul barierei de coral, con[tient` c` \nc`lca una din regulile fundamentale enun]ate odinioar` de tat`l ei. Dar coralul era destul de tocit ca s` nu taie pielea moale a picioarelor ei. Ajunse la bazin f`r` vreo piedic` [i zâmbi. Nimic nu se schimbase. Totul era exact ca \n amintirea ei: marele bazin \n form` de arc, micii pe[ti curcubeu, nori de alge oscilante, jocuri de umbre [i lumini pe nisipul de pe fund… Privirea ei \ntârzie pe arcada feeric` t`iat` \n coral, apoi plonj`. Nu era nimic \nfrico[`tor \n aceast` lume de frumuse]e [i de t`cere. Din când \n când, revenea la suprafa]`, respira adânc, apoi plonja din nou spre fund cu acel sentiment amenin]`tor de a fi eliberat` de orice element str`in. Deodat`, o umbr` mare neagr` despic` apa la câ]iva metri de ea. |i veni imediat \n minte gândul de care se temea: un rechin! |n panica ei, uit` de \nv`]`mintele tat`lui ei. Rechinii nu puteau p`trunde \n bazin. Cu o lovitur` puternic`, urc` spre suprafa]`, apoi \not` cu toat` viteza spre marginea pe care se c`]`r` cu stâng`cie.

32

ROBERTA MICHELS

Se \ntinse pe suprafa]a dur` ca s`-[i recapete respira]ia. Multe lucruri se putuser` schimba \n absen]a ei. Cine [tie dac` sp`rtura nu fusese l`rgit` de furtun`? C`ut` cu privirea umbra \ngrozitoare. Imagina]ia \i jucase oare o fest`? F`r` \ndoial`, deoarece apa era limpede precum cristalul… Exact \n clipa aceea, umbra reap`ru [i ea se d`du \napoi, apoi scoase o exclama]ie. Capul lui Brad Sheridan ie[ind din ap` nu mic[or` nicidecum tremurul absurd al corpului ei. – Dumneata erai! exclam` ea. – Drept ce m-ai luat? \ntreb` el ie[ind din ap`. |n ciuda furiei [i a spaimei, Kate \[i reg`si calmul [i se for]` s`-[i controleze respira]ia gâfâit`. – Ai ie[it foarte repede, observ` Brad. – Adev`rat? f`cu ea f`r` s`-l priveasc`. – F`r` nici o \ndoial`! Poate c` am f`cut bine c` n-am cedat tenta]iei care m-a \ncercat \n ap`, acum o clip`… Ea \ntoarse capul spre el, cu ochii mari. Gura lui Brad se arcui mali]ios. – Vroiam doar s` râd pu]in: picioarele dumitale lungi m` tentau s` le capturez…. Sub privirea lui insistent`, Kate \[i sim]i obrajii \mbujorându-se. – Dar n-am cedat acestui impuls nedemn de un b`rbat bine crescut, continu` el. Te-ai fi putut speria gândindu-te la un vagabond suspect al adâncurilor. – N`t`r`u! |n ciuda eforturilor, vocea \i tremurase. El continua s-o priveasc` insistent.

PAVILIONUL DE VAR~

33

– B`nuiesc c` ]i-a fost foarte team`, spuse el. Mult mai mult decât vrei s` recuno[ti. Din fericire, eu nu sunt Walt! – Po]i s` ]i-l imaginezi pe Walt aventurându-se atât de departe? zise ea cu un dispre] rece. Se aplec` s` examineze o cochilie [i sim]i brusc pe [ira spin`rii atingerea degetelor lui. – Oh! exclam` ea, revoltat`. El se \ndep`rt`, dar râdea. – Nu spune nimic, f`cu el. Voi merge chiar pân` acolo \ncât s`-mi cer scuze… dar trebuie s` merite osteneala totu[i… – Despre ce vorbe[ti? – S` te v`d pierzându-]i sângele rece, m`car o dat`! Ea \i arunc` o privire dispre]uitoare. – Asta ]i-ar aduce o asemenea satisfac]ie? – Nu tocmai. Dar m-ar ajuta s` m` conving de un lucru. O privea insistent, cu insolen]`. Dar ea nu se putu st`pâni s` nu-i r`spund`: – M`rturisesc c` nu \n]eleg de ce anume sim]i nevoia s` te convingi. El ridic` din umeri. – Nici noi, b`rba]ii, nu suntem complet lipsi]i de curiozitate, Kate. – Eu n-am secrete, \i arunc` ea. – |n ochii mei, da, spuse el cu r`ceal`. Mi-ar pl`cea s` descop`r dac` e[ti o femeie cald` [i vie, o femeie care \ncearc` emo]ii \n locul acestei fiin]e polare dezv`luit` de ochiul camerelor de luat vederi. – Nu crezi c` e[ti u[or ridicol? \ntreb` ea, ironic. Nu te credeam atât de inventiv.

34

ROBERTA MICHELS

– Ai \nc` foarte multe tr`s`turi de descoperit la mine. Poate vei fi surprins`. – M-ar l`sa rece. Se r`suci pe c`lcâie [i \ncepu s` fac` drumul \napoi. Apoi arunc` o privire peste um`r ca s` arunce o ultim` replic` sarcastic`. – Dac` dumneata… – Nu te mi[ca! O strânse cu atâta for]` \ncât r`mase paralizat` de durere. – Nu pune piciorul jos. Ordinul era f`r` replic` [i ea se supuse f`r` s` discute. Degetele lui Brad se \nfigeau \n carnea ei [i o imobilizau. Apoi spuse \ncet: – D`-te \ncet \napoi [i prive[te jos. Speriat`, scutur` din cap [i r`mase \ncremenit` lâng` el \nainte de a \ndr`zni s`-[i plece ochii. Pe locul unde fusese pe punctul s` pun` piciorul, z`ri o scobitur` plin` cu ap` \n care ar fi c`lcat dac` Brad n-ar fi re]inut-o. La o privire mai atent`, \n]elese motivul interven]iei lui. – Era un pe[te piatr`! Unul dintre pericolele cele mai de temut din apele tropicale. El plutea la suprafa]`, lini[tit, cu ]epii ascun[i sub mici excrescen]e dar capul se confunda perfect cu apa astfel \ncât pe[tele era vizibil, dar mortal. Dac` ar fi c`lcat pe el…. Ea scoase un ]ip`t \n`bu[it [i \ncepu s` tremure. – A trecut… l-am v`zut la timp! Vocea lui Brad tr`da o incontestabil` indulgen]`, ca [i cum se adresa unui copil.

PAVILIONUL DE VAR~

35

– |ntoarce-te pe aici… O trase spre el. Ea nu se gândi s` protesteze. R`mase astfel un timp, cu capul pe um`rul lui Brad. |n cele din urm`, rupse t`cerea: – Dac` nu l-ai fi v`zut… a[ fi putut… s` fiu… – Dar l-am v`zut. Prin urmare, n-ai fi putut…. zise el. E mai bine s` ui]i. – Nu l-a[ fi v`zut niciodat`, relu` ea, \nc` nerevenit` din spaima ei. Am auzit vorbindu-se despre el [i tata m-a \nv`]at s` nu merg niciodat` cu picioarele goale pe coral…. Dar uitasem. Vocea ei se frânse. Ar fi trebuit s`-i mul]umeasc`, fire[te, dar nu [tia cum s` se exprime. Dac` el \ncepea s` râd`, umilirea ei ar fi total`. {i totu[i, \i salvase via]a. Ea \[i plec` ochii. – Nu [tiu cum s`-]i mul]umesc…. dumneata… – Dulcea mea Kate, ]i-am spus: e mai bine s` ui]i. Te-ai speriat teribil, dar…. [i eu! – Dumneata? Mâinile lui Brad alunecar` de-a lungul spatelui ei. – Da, eu! {i eu sunt foarte sensibil! Am nevoie s` uit, cred. El \[i cufund` privirea \n ochii ei \nc` tulbura]i de spaim`. Apoi o \mbr`]i[` violent [i se aplec` asupra gurii ei. Instinctiv ea \nchise ochii. Acest s`rut i se p`ru la fel de firesc ca [i faptul de a respira, dup` aceast` \ncercare. Pentru un timp, uit` de team` [i de antipatia ei pentru Brad Sinclair. |ncerca numai o bucurie imens`, sentimentul nou de a se sim]i vie \n bra]ele lui, de a frem`ta lâng` acest corp puternic. Timpul, spa]iul, lumea, disp`rur`.

36

ROBERTA MICHELS

– Oh… Kate! Gura lui Brad devenea din ce \n ce mai exigent`, o str`b`tu un frison, dar nu [tia dac` era corpul lui care tremura sau al ei. Ea deschise ochii [i soarele o orbi. |[i puse mâinile care-i tremurau pe umerii lui Brad [i \ncerc` f`r` vigoare s` se \ndep`rteze de el. – Noi… am face mai bine s` ne \ntoarcem. – Trebuie \ntr-adev`r? murmur` el. F`r` s` r`spund`, ea se desprinse [i plonj` \n ap`. Apoi \ncepu s` \noate \n mare vitez`. Era cu r`suflarea t`iat` când ajunse pe plaj`. Micul grup t`cut \i a[tepta. Kate se gândi s` plece imediat, dar Fay \i bara deja trecerea. Kate se for]` s` zâmbeasc`. – Ce ]i s-a \ntâmplat? \ntreb` Fay. – Ce s-ar fi putut \ntâmpla dup` p`rerea dumitale? i-o \ntoarse Kate pe un ton t`ios. – Nu [tiu, dar te-am v`zut plecând, urmat` de Brad [i ne \ntrebam… Kate arunc` o ochire \n spatele ei. Rex Winton \i veni \n ajutor. – Este exact. Am avut impresia c` unul din voi avea necazuri, dar f`r` s` [tim care… – Da, interveni Elaine cu acreal`, ne \ntrebam care din voi doi avea nevoie de ajutor… Kate sim]i c` ro[e[te sub privirea ei scrut`toare. – A fost cât pe ce s` calc pe un pe[te-piatr`, spuse ea succint. Urm` o t`cere, apoi se auzir` exclama]ii din toate p`r]ile. – N-ar fi trebuit s` \no]i atât de departe, draga mea, zise Walt luând-o de bra]. Vino s` iei un pahar ca s` prinzi puteri.

PAVILIONUL DE VAR~

37

– M` simt foarte bine, spuse ea. Dar v` rog s` nu spune]i nimic tat`lui meu, v` rog! Apoi, Kate \i urm` pe Brad [i Walt spre club. Tat`l ei era pe punctul de a servi ceva pe verand` cu familia Maddison, un cuplu de vârst` mijlocie, [i tân`ra se instal` al`turi de ei. – |no]i foarte bine, scumpa mea copil`, \i spuse Lena Maddison cu un surâs. – Ai redescoperit bazinul? o \ntreb` tat`l ei, vizibil mândru de compliment. Ea cl`tin` din cap [i se surprinse supraveghind u[a \n spatele c`reia disp`ruse Brad. |[i mu[c` buzele. Va uita oare atât de repede ne\ncrederea sa, convingerea c` aceste riduri adânci de pe fa]a tat`lui ei erau provocate de \ntoarcerea lui Brad Sheridan? {i totu[i, se abandonase s`rutului lui [i inima \i b`tuse mai repede. Dar cum ar fi putut interzice corpului ei aceast` sl`biciune dup` o asemenea spaim`? Acest sentiment de vinov`]ie [i de tulburare persist` \n ea \n tot weekendul. Nu se sup`r` v`zând sosind ziua de luni [i r`mânând singur` \n bungalou. Tat`l ei plecase prin Mahore. P`rea mai bucuros [i \nainte de a se sui \n ma[in` o s`rutase afectuos. Dar \n ciuda jovialit`]ii sale, acum era sigur` c` nelini[tile lui nu se datorau s`n`t`]ii so]iei sale. Kate suspin` privind cum se \ndep`rteaz`, apoi decise s`-[i schimbe gândurile [i s` se duc` s`-l caute pe Benny la buc`t`rie ca s` discute urm`toarele meniuri. Dar nu-[i d`du seama c`, \n avântul planurilor sale gastronomice, zâmbetul de pe fa]a \ncântat` a lui Benny disp`rea \ncetul cu \ncetul. – Vom organiza un dineu, exclam` ea dup` un timp. Avem doar câteva invita]ii de f`cut.

38

ROBERTA MICHELS

Benny cl`tin` din cap f`r` s` spun` un cuvânt [i o l`s` s` mearg` s` controleze con]inutul dulapurilor [i al pivni]ei cu b`uturi. – Nu \n]eleg, spuse ea revenind. Nu mai este aproape nimic! Probabil c` mama nu s-a sim]it prea bine \n ultimul timp dac` [i-a neglijat problemele de aprovizionare. Benny scutur` din cap. – Tat`l dumneavoastr` a spus s` nu cheltuim prea mult, zise el. – Nu \n]eleg, f`cu ea, uimit`. F`r` s` r`spund`, el deschise un sertar [i scoase un caiet de socoteli. Ea \l deschise [i g`si confirmarea celor spuse de Benny. Proviziile necesare menajului sc`deau din s`pt`mân` \n s`pt`mân`. Kate \nchise caietul cu o mi[care brusc`. – Voi vorbi despre asta cu tata, Benny. Nu cred c`-[i d` seama prea bine. Seara, când John Merrivale o v`zu cu caietul de socoteli \n mân`, \ncepu s` râd`. – Nu te a[teptai totu[i, s` m` vezi transformat \n st`pânul casei, spuse el. Oricum, mama ta [i cu mine tr`im foarte simplu \n ultimul timp. Ne era suficient. – Dar… po]i organiza un dineu? – De ce nu? Mahore nu este atât de bogat \n distrac]ii. Când vrei s-o faci? – |n weekendul urm`tor. Duminic`. – Amân-o pe s`pt`mâna viitoare, vrei? Walt va lipsi \n acest weekend [i va fi nemul]umit s` nu poat` veni. Fa]a lui Kate se \ntunec` [i ea se \ntoarse f`r` un cuvânt. De ce se \ntorceau \ntotdeauna la Walt?

Capitolul 3 S`pt`mâna urm`toare se scurse \n cea mai mare lini[te. Kate aproape nu-i \ntâlnise pe Brad Sheridan sau pe Walt. De acum \nainte era familiarizat` cu activit`]ile cotidiene [i rutina monoton` a micii comunit`]i europene din Mahore. Invita]iile urmau unele dup` altele [i toate sem`nau \ntre ele: tenis, bridge, partide de golf [i mai cu seam` insuportabilele bârfe mondene. Sâmb`ta urm`toare, tân`ra o privea dansând pe Fay Slessor cu unul dintre admiratorii ei trec`tori, sub tirul inepuizabil al comentariilor Elainei Winton. Walt, care asista la discu]ie, exclam`: – Uf! Cât venin! De ce nu sunte]i cinstite fetelor? Fay este grozav de atr`g`toare! M-a[ l`sa [i eu sedus \ntr-o zi! – Ei bine, d`-i drumul! f`cu Elaine, cu buzele strânse. Ce te re]ine?

40

ROBERTA MICHELS

– O veche pasiune \nc` nestins`, suspin` el elocvent, \nl`n]uind umerii lui Kate. Asta dateaz` din copil`ria mea cea mai fraged`. Kate era vecina mea, [tia]i? Elaine \[i ridic` sprâncenele. – Aceast` emo]ionant` apropiere mi se pare pu]in cam tardiv`, spuse ea. Se \ntoarse s`-[i ia paharul [i Kate profit` pentru a se desprinde din strânsoarea lui Walt. Exact \n clipa aceea, \[i \ncruci[` privirea cu aceea a lui Brad. A fost ca [i cum i se \nfigea un pumnal \n inim`. |n clipa aceea, deveni deplin con[tient` de mediocritatea acestei serate. Era consternat`. Dar Brad \[i l`sa jos paharul [i se \nclina \n fa]a ei. |[i deschise bra]ele [i o conduse spre ringul de dans. T`cut` [i ea, se l`s` condus` \n cercul mi[c`tor al dansatorilor. Noaptea era ap`s`toare [i pe fe]ele muzican]ilor str`lucea transpira]ia. Climatizarea nu p`rea pus` foarte bine la punct, dar Kate nu se sinchisea deloc. O ciudat` \nfrigurare \i cuprindea toat` fiin]a ame]it` de un sentiment de plenitudine. – |ncepeam s` cred c` m` evi]i, remarc` \n sfâr[it Brad cu o voce t`ioas`. – S` te evit? Dar de ce a[ face-o? – De unde s` [tiu? El ridic` u[or din umeri. – Nu te-am v`zut de la ultimul weekend. Ea \[i reprim` un suspin slab. Se \ntrebase dac` avusese acea discu]ie atât de dorit` cu tat`l ei. Deodat`, sim]i dorin]a

PAVILIONUL DE VAR~

41

nebun` s`-i pun` \ntreb`ri, s` se dest`inuie pentru a se elibera de temerile [i \ndoielile ei. Dar bariera inevitabil` a t`cerii se ridic` \ndat` ce se gândi la asta. |[i \n`bu[i dorin]a [i-i vorbi despre ocupa]iile sale din timpul s`pt`mânii. – Tat`l dumitale se duce adesea acolo? \ntreb` Brad când ea aminti de absen]a acestuia, re]inut vineri la Walt. Tân`ra se \ncrunt`. – Nu cred. Fac doar câteva partide de pescuit. De ce? El f`cu din nou o mi[care subtil` din umeri [i r`spunse printr-o \ntrebare. – Unde se g`se[te exact bârlogul lui Marlow? Ea \[i ridic` ochii spre el, surprins`. – Drept s` spun, nu [tiu. N-am fost niciodat` acolo. A cump`rat casa doar de doi ani, cred. – Este mai sus, pe coast`? Ea \ncuviin]` din cap. – Undeva spre Mas Telok. |n afara [oselei, mi se pare. Pu]in \ncordat`, a[tept` noi \ntreb`ri. Dar ele nu venir`. |n loc de asta, Brad o conduse \ncet spre marginea ringului de dans, apoi spre u[a care d`dea pe teras`. Muzica sc`zu \n intensitate \n momentul când mirosurile nop]ii ajunser` la ei. Gr`dinile erau luminate de lampioane de hârtie [i nori de musculi]e se \nvârteau f`r` \ncetare \n jurul lor. Brad se opri pe o alee cu pomi[ori, pu]in mai departe. Inima lui Kate \ncepu s` bat` mai tare. |[i ridic` ochii spre Brad. Pu]in decep]ionat`, \[i spuse c` era preferabil s` pun` cap`t chiar acum speran]ei c` incidentul de s`pt`mâna trecut`

42

ROBERTA MICHELS

ar fi putut \nfiripa ceva \n sufletul lui Brad. Ar fi mult mai bine [i pentru ea, pentru lini[tea ei. Se \ndep`rt` pu]in, pref`cându-se c` admir` o floare. Brad \i privi degetele lungi atingând u[or petalele albe [i murmur`: – O singur` noapte de \nflorire…. – Poftim? – Vorbeam despre floarea lunii… – Oh, da… Kate privi cu admira]ie aceast` splendid` m`rturie a fecundit`]ii nop]ii tropicale. Un fior u[or o f`cu s` tremure [i mâna \nso]itorului ei se a[ez` pe bra]ul ei. – }i-e frig? – Aici? râse ea. Nu e[ti serios? El ridic` din umeri. – Ce faci mâine? \ntreb` el urmând-o de-a lungul aleii sub copacii ilumina]i. – Nu [tiu. Poate voi lua vaporul. – Cu tat`l dumitale? – Dac` dore[te… – Vrei s`-]i petreci ziua cu mine? Ea se \ntoarse. – Toat` ziua? El \ncuviin]` cu un semn din cap. – Sunt liber. Putem face ce vrem. Brusc, se sim]i cople[it` de bucurie. – De acord, spuse ea surâzând. Ideea asta m` entuziasmeaz`. Ea \i v`zu din]ii str`lucind.

PAVILIONUL DE VAR~

43

– Foarte bine. Ne \ntâlnim imediat dup` micul dejun? – Depinde la ce or` \l iei! exclam` ea. – S` spunem, ora opt… str`duie[te-te s` fii gata. – Ora opt? Cel mai bun moment al dimine]ii va fi trecut deja, atunci! El \[i trecu un bra] \n jurul taliei ei [i o conduse spre luminile terasei. – Am face bine s` ne \ntoarcem, acum… |n seara aceea, \ncerc` cea mai vie satisfac]ie, când la ie[irea din club, \l auzi pe Walt invitându-se la ea \n ziua urm`toare. Nu f`cu nici o aluzie la planurile pe care le avea \n fa]a tat`lui ei \nainte de a ajunge la bungalou. Dar fu pu]in surprins` de expresia lui tulburat` \n momentul când \i comunic` ce planuri avea. – Ar fi trebuit s`-mi spui, oft` el. A[ fi amânat vizita lui Walt pentru mai târziu. – Nu este prea târziu! La urma urmei, s-a invitat singur. Va g`si altceva de f`cut. John Merrivale cl`tin` din cap. – Nu, \mi men]in invita]ia. Dar ar fi trebuit s`-mi spui la timp, Kate! – Dar de ce? Nu doream nicidecum s` pun tot clubul la curent cu programul meu. |i cuno[ti prea bine! El cl`tin` din cap [i r`mase t`cut. Dar, \ntr-o str`fulgerare a intui]iei, \n]elese c` era furios [i totodat` speriat. El se \ntoarse. – Kate, nu ai rela]ii amoroase cu Brad Sheridan, nu-i a[a? – Eu? Cu Brad? Dumnezeule din Cer, nu! Mi-a cerut doar s` merg la plimbare cu el, asta-i tot. Dar dac` acesta ar fi cazul, m-ar privi numai pe mine…

44

ROBERTA MICHELS

– O [tiu. John Merrivale \[i trecu o mân` prin p`rul c`runt. – Nu ]i-a pl`cut niciodat` prea mult acest Sheridan, mi se pare. Kate reflect`. Un instinct tainic \i spunea s`-[i aleag` cuvintele cu grij`. – Poate ]i-am l`sat aceast` impresie, dar este inexact`. De fapt… n-aveam \ncredere \n el [i n-am nici acum… deoarece te simt agitat, [i \ntr-un anumit fel, Brad nu este str`in de asta, nu-i a[a? Dar dac` pretinzi contrariul \mi voi recunoa[te gre[eala. Ceva, ca un spasm de durere trecu peste figura tat`lui ei. Speriat` brusc, \l \ntreb`: – Tat`… el… nu este c`s`torit, sau ceva de genul acesta? – Cum? El p`rea surprins, ca [i cum era ultima ipotez` la care se a[teptase. Scoase un mic râs for]at. – Nu, nu cred. Este prea abil ca s` se lase prins \n curs`… Nu, Kate, nu-i vorba de asta… eram pu]in mirat, asta-i tot. Kate studie cu grij` ochii nelini[ti]i ai tat`lui ei. – Dac` asta te sup`r` \ntr-adev`r, tat`, atunci voi r`mâne cu tine [i-l vom primi pe Walt. Ea se lupta curajos cu decep]ia la aceast` perspectiv` [i a[tept` r`spunsul tat`lui ei. Deodat`, p`rea foarte obosit. – Nu, nu vreau s` te aud vorbind despre asta. Uit` asta, Kate. Profit` de ziua ta, distreaz`-te, spuse el f`r` mare convingere. C`sc` [i se \ntinse.

PAVILIONUL DE VAR~

45

– Nu [tiu dac` tu e[ti obosit`, dar eu m` duc la culcare! – A[teapt` pu]in… e[ti sigur c` nu te superi? – Oh! Kate! Scuz`-m`, dar \nc` nu sunt obi[nuit s` am o fat` mare, capabil` s` ia singur` hot`râri. Ai devenit atât de independent`, \n ace[ti ani! Uneori abia pot s` cred! – S` [tii tat`, nu m-am schimbat cu adev`rat. El cl`tin` din cap. – Vezi tu, draga mea, cu cât \mb`trâne[ti, cu atât se pare c` via]a trece mai repede. {i totu[i, continui s` vezi lucrurile [i oamenii \n acela[i fel. Uneori m` a[tept \nc` s-o reg`sesc pe vechea Katy, exuberant`, cu o rug`minte \n fundul ochilor [i o permisiune de cerut pentru un fleac… Las`-mi timp s` m` obi[nuiesc cu ideea c` acea copil` a devenit adult`, st`pân` pe via]a ei. – Oh! Tat`, nu m-am schimbat atât de mult! – |[i trecu bra]ele \n jurul gâtului lui. – N-ai devenit oare un b`trân urs solitar? – Nu tocmai. Walt [i cu mine ne vom duce s` ne \nec`m amarul la Nick. {i nu voi spune o vorb` \n leg`tur` cu tine. Când m` gândesc la asta, n-am nici o dorin]` s` te v`d r`pit` de Brad sau de Walt. A[adar, fiica mea, p`ze[te-]i bine inima. M` \n]elegi? – Voi \ncerca. Lini[tit`, \l s`rut` [i-i ur` noapte bun`. Apoi \[i f`cu toate preg`tirile pentru a doua zi diminea]`. |[i alese ]inuta fluierând. |n noaptea asta a dormit foarte bine [i se trezi \naintea zorilor. Lu` rapid micul dejun apoi se duse s` fac` un du[ [i

46

ROBERTA MICHELS

s` se \mbrace. |[i punea o pic`tur` de parfum \n spatele urechii când Benny \i aduse mesajul. N-avea nevoie s`-l deschid` pentru a-i ghici con]inutul. „Re]inut \n alt` parte. Iart`-m` pân` când voi putea s`-]i prezint personal scuzele mele. B.S.“ Nici o explica]ie. Arunc` biletul la co[. *** Nu-i fusese deloc u[or s` se arate prietenoas` [i amabil` cu Walt. Dar pentru a-i face pl`cere tat`lui s`u, Kate f`cu un efort. Walt sosi spre ora unsprezece. Luar` un aperitiv, prânzir` devreme, apoi se instalar` confortabil pentru a petrece cât mai bine orele prea c`lduroase ale amiezii. Dup` un timp, Kate se scuz` [i se duse s`-[i fac` un du[ [i s` se schimbe. |mbr`c` inten]ionat cel mai vechi costum al ei din bumbac [i \[i l`s` p`rul liber, dup` ce se demachiase. Era un mijloc bun pentru a anihila acea speran]` viclean` ascuns` \n adâncul fiin]ei de a-l vedea ap`rând pe Brad! Cu o mic` grimas` pentru sentimentalismul ei naiv, tân`ra reap`ru pe verand`. Cei doi b`rba]i adormiser` la umbr`. Walt avea gura deschis` [i p`rul de culoarea nisipului \i c`dea pe frunte. C`ma[a lui p`tat` de transpira]ie l`sa s` se ghiceasc` pernele urâte de gr`sime de la nivelul stomacului. Aceast` viziune provoc` o expresie de dezgust pe fa]a lui Kate. F`r` a face zgomot, se \ntoarse \n cas` [i se duse s` se \ntind` pe patul ei ca s`-[i fac` siesta.

PAVILIONUL DE VAR~

47

La patru [i jum`tate, Benny o trezi cu platoul de ceai. Walt plecase, spre marea ei u[urare, iar tat`l ei era singur \n salon. Din nefericire, el acceptase invita]ia la cin` a lui Walt pentru amândoi, chiar \n seara aceea, la club. – Eu nu voi merge, replic` tân`ra. John Merrivale cercet` expresia moroc`noas` a fiicei lui. – De ce? Preferi s` stai \mbufnat` \n col]ul t`u pentru o promisiune nerespectat`! Te credeam mai orgolioas`, Kate. Ea \[i ridic` ochii [i l`s` deoparte cartea. – Nu v`d ce leg`tur` are orgoliul meu cu o invita]ie nedorit`! Tat`l ei oft`. – Vorbe[ti despre aceast` cin` ca despre o corvoad`. – Chiar asta este pentru mine. Nu l-am v`zut destul pe Walt Marlow ast`zi? Umerii lui John Merrivale se pr`bu[ir`. – Dac` ai putea face lucrurile mai u[oare, Kate! Este deja destul de greu f`r`… – F`r` ce, tat`? Nu \n]eleg. Ea \[i abandon` cartea. Brusc, tensiunea crescu \n camer`. – Tat`, unchiul Matt era cel mai drag prieten al t`u, o [tiu, relu` ea, dar nu am deloc inten]ia s`-i permit fiului s`u s` devin` prietenul meu. Este foarte simplu. – Exagerezi! John Merrivale \[i lu` pachetul de ]ig`ri [i aprinse una cu o mân` care tremura pu]in. – Peste câteva s`pt`mâni, tu ne vei p`r`si. |]i cer doar s`-]i ascunzi antipatia pentru Walt \n timpul acestei scurte

48

ROBERTA MICHELS

perioade. |mi p`reai mai capabil` s` \n]elegi via]a dintr-o comunitate atât de mic`! Aici, nu po]i fugi de raporturile cu colegii de serviciu. Dup` plecarea ta, voi continua s`-i v`d \n fiecare zi. Trebuie s` p`strez cu ei leg`turi amicale. T`cu, apoi se \ntoarse, ridicând din umeri. – Dar tu po]i face cum crezi c`-i mai bine. Trebuie s` ne g`se[ti foarte provinciali dup` via]a ta str`lucitoare din Londra. – Nu-i deloc a[a! exclam` Kate. Dar uneori \mi dai impresia c` ]i-e team` de Walt Marlow! – Cum? El se r`suci pe c`lcâie cu atâta brusche]e \ncât r`mase stupefiat`. – Kate? Nu spune prostii! Haide, de ce mi-ar fi team` de Walt? – Eu te \ntreb! Ea \l fix` intens, sigur` c` descoper` \n privirea lui o indiscutabil` nelini[te, dac` nu team`. Sim]i din nou c` \nghea]`. – De ce te ]ii mereu de coada lui Walt? De ce \l protejezi tot timpul? – Nu este adev`rat, Kate. Dar s` [tii c` nu e[ti singura care a avut o decep]ie \n dragoste. – Faci oare aluzie la Walt, din \ntâmplare? \l ironiz` ea. Inima mea sângereaz` la acest gând! – {i totu[i, este adev`rat, afirm` John Merrivale. Tân`ra l-a p`r`sit pentru un inginer petrolist. |n zilele noastre, petrolul are mai mult` valoare decât cauciucul…

PAVILIONUL DE VAR~

49

– |n orice caz, nu conta pe mine s`-l consolez, spuse Kate pe un ton categoric. – Oh! nu, oft` tat`l ei. Bine, a[ face bine s` m` duc s` m` rad… Mersul lui era al unui \nfrânt [i inima tinerei fu r`scolit` de mil`. Impulsiv se ridic` [i se repezi spre el. – |mi pare r`u… este foarte meschin din partea mea. {i nu mai repet c` te g`sesc palid. {tii cât te iubesc, scumpul meu tat`. – O [tiu… dar po]i s`-]i alegi proprii t`i prieteni, Kate. Nu vreau s` te v`d suferind. – Dar nu suf`r! Discutam doar, f`r` s` vreau s` ne facem r`u! – Nu vorbeam despre asta, ci despre ziua asta pierdut` pentru tine… – Oh! Despre asta-i vorba? Nu-i nimic! – Poate c` nu, \ntr-adev`r. Dar e[ti decep]ionat`, nu-i a[a? – Care tân`r` n-ar fi? spuse ea cu un aer trist. Mi-am petrecut destul timp s` m` fac frumoas`. Nu-]i face sânge r`u, o voi lua de la \nceput disear`. De acord? – Iat` o feti]` curajoas`! O \mbr`]i[` la rândul lui. U[urarea pe care o citi atunci \n ochii lui nu era imaginar`. Fidel` promisiunii sale, acord` o grij` special` toaletei sale \nainte de a se \ndrepta spre club. Dar \n tot acest timp, mii de \ntreb`ri o chinuir`. Principala se referea la tat`l s`u. Avea necazuri, era din ce \n ce mai evident. Dar care? De ce se folosea de ea pentru a p`stra cele mai bune rela]ii cu Walt

50

ROBERTA MICHELS

Marlow? Apoi, era Brad… Toat` ziua \ncercase s-o ascund`, dar tat`l ei nu se \n[elase: era decep]ionat` de aceast` \ntâlnire ratat`. Brad ar fi putut s`-i dea câteva cuvinte drept explica]ie. Seara era minunat`. Era una din acele nop]i tropicale imortalizate \n filme. Mahore era plin de via]` dup` apusul soarelui. Pretutindeni se aprindeau felinarele. Din cafenele r`zb`teau zvon de muzic`, efluvii de mirodenii [i pe str`zi se plimbau chinezi, indieni, tamili [i malaiezi… De cealalt` parte a drumului curgea râul [i luminile sampanelor legate la malurile lui se reflectau \n ap`. Toat` tinere]ea ei, Kate visase s` se plimbe cu mul]imea \n parcul de distrac]ii, dar nu i se permisese niciodat`. {i acum \nc`, regreta c` nu putea s` \mp`rt`[easc` aceast` aventur` cu un partener ca Brad, de exemplu. El ar fi \n]eles aceast` dorin]`. Ar fi fost partenerul ideal pentru o incursiune \n deliciile vie]ii orientale… Walt \ncuiase portiera ma[inii [i-i lu` bra]ul s-o conduc` spre club, situat \n partea opus` parcului de distrac]ii. |n ciuda proastei sale dispozi]ii de diminea]`, Kate \[i revenise pu]in [i manifestase o oarecare amabilitate fa]` de Walt \n timpul drumului. Nu identificase imediat cuplul care ie[ea din club \n momentul când ea [i Walt se angajau pe scara de onoare. Dar Walt \i strânse bra]ul [i se aplec` spre urechea ei. – Ei! Ei! Cine este oare? murmur` el cu o voce plin` de sub\n]elesuri. Orice zâmbet se [terse de pe buzele lui Kate. Cuplul era format din Brad Sheridan [i Elaine Winton.

PAVILIONUL DE VAR~

51

Ochii tinerei femei str`luceau [i râsul ei r`suna tare. Era ag`]at` de bra]ul \nso]itorului ei. Acesta \i \nl`n]uia talia. – Scumpule, s` mergem \n alt` parte, \i spunea ea lui Brad. Apoi \i z`ri pe nou-veni]i [i expresia [ocat` a lui Kate trebuie s-o fi frapat. Pentru o clip`, zâmbetul ei se stinse, apoi izbucni \ntr-un râs triumf`tor. – Asta nu te sup`r`, nu-i a[a? \i spuse ea tinerei. }i-l iau cu \mprumut pe Brad numai pe durata lipsei lui Rex. Privirea ei f`cu turul fe]elor din jur. – Rex m` p`r`se[te mereu. Nu-i jignitor? Kate \l fix` pe Brad ca [i cum \i era greu s`-[i cread` ochilor. El \i \ntâlni privirea, dar expresia lui era indescifrabil`. {ov`i. – Haide, vino, scumpule! relu` Elaine. Vezi bine: nimeni nu ne aprob`, aici! Kate v`zu f`lcile lui Brad strângându-se. Se lupt` cu grea]a [i se for]` s` zâmbeasc`. – De ce m-ar sup`ra, Elaine? Petrecere frumoas`, la amândoi! |[i \ntoarse fa]a [i intr` pe u[`, cu capul sus. |n jurul ei, se auzeau murmure. Brad [i Elaine Winton… a[adar, instinctul n-o \n[elase! Brad Sheridan era din categoria donjuanilor. Orice era bun pentru el: tinere, femei m`ritate sau nu. La cin`, nici m`car nu sim]i gustul alimentelor. Dup` aceea, dans` cu Walt, Tom, Loyd [i b`u trei pahare de gin, pân` \n momentul când tat`l ei o \ntreb`: – Te sim]i bine, Katy? – Eu? Bine\n]eles! M` simt perfect!

52

ROBERTA MICHELS

Dar dup` trei dansuri [i al patrulea gin, \[i d`du seama c` nu-i mai era foarte bine. Avea o migren` teribil` [i totul se \nvârtea \n jurul ei. Se duse s`-l caute pe tat`l ei. |l g`si adâncit \ntr-o pasionant` partid` de c`r]i. El manifest` un regret evident c` trebuie s-o abandoneze. Walt \i s`ri \n ajutor. O conduse el pe Kate cu cea mai mare pl`cere. |n ciuda pu]inului ei entuziasm, tân`ra accept`. Walt se ar`t` deosebit de atent. O ajut` s` se instaleze \n ma[in` [i retrase caseta stereo. Cu mâinile ap`sate pe tâmple, Kate se \nfund` \n scaunul ei. |i trebui un timp pân` s` observe c` Walt o luase pe alt drum. Mergea pe drumul de pe ]`rmul m`rii, \n stânga ora[ului. Kate se redres` [i privi \n jurul ei. – Te doare capul, explic` Walt. Pu]in` briz` marin` [i \ntuneric \]i vor face bine. De ce nu \nchizi ochii? Aceast` solicitudine nu era \n firea lui. Totu[i, \[i alung` nelini[tea [i-i urm` sfatul. Drumul urca f`r` \ncetare, mergând de-a lungul unei planta]ii, apoi traversar` un pod \ngust suspendat deasupra deltei Taikiang. O lun` enorm` arunca umbre stranii [i brusc, Kate se sim]i realmente prost. Era oare posibil? Walt n-o ducea totu[i la Mas Telok? |[i \ntoarse capul spre el [i \n acela[i moment ma[ina \ncetini. Urm` o serie de hopuri [i hurduc`turi, apoi o ultim` zguduitur` [i Walt trase frâna de mân`. – Unde putem s` fim? \ntreb` Kate pe un ton aparent degajat. Nu-mi spune c` nu mai avem benzin`!

PAVILIONUL DE VAR~

53

– Sunt un om prev`z`tor. Nu [tii \ntr-adev`r unde suntem? – Nu. Ar trebui? – Da. Walt stinse farurile [i se \ntoarse spre ea. |n clarul de lun`, tr`s`turile lui grosolane aveau ceva amenin]`tor. Kate se strânse \n [alul ei. – Trebuie s` fie târziu… am face bine s` ne \ntoarcem. – Abia am sosit. S` mergem s` vedem marea. Kate se st`pâni s` protesteze. Era preferabil s` se ralieze dispozi]iei lui Walt. P`r`si \ncet ma[ina [i travers` poiana. La cap`t, terenul cobora pân` la ]`rm, departe, foarte departe dedesubt. {i deodat`, Kate \[i aminti. Un fior de ghea]` o str`b`tu. Se g`seau la capul P'bhamg Batee. Scoase o exclama]ie \n`bu[it` [i se \ntoarse s` fug`, dar mâna lui Walt \i ap`sa bra]ul. – M` \ntreb dac` este \nc` acolo, spuse el cu o voce inexpresiv`. – Eu… eu nu \n]eleg ce vrei s` spui, bâigui ea. – Ba da! {tii foarte bine. O str`b`tu din nou un tremur. De ce \[i pusese Walt \n cap s` revin` aici? Ce impuls morbid \l \mpingea s` opreasc` pe culmea falezei din \naltul c`reia se pr`bu[ise, cu ani \n urm`, ma[ina Leilei Denton? – |mi pare r`u, Walt, murmur` \n cele din urm` Kate. Dar crede-m`: ce bine ]i-ar putea face asta. El p`str` o t`cere alarmant`. Când fu incapabil` s` suporte mai mult, tân`ra se \ntoarse spre Walt.

54

ROBERTA MICHELS

– Te rog, s` ne \ntoarcem, acum. Este foarte târziu! Atunci, el exclam` cu s`lb`ticie: – |ntotdeauna este a[a cu tine, Kate! Nu vrei niciodat` s` [tii nimic! Ea se trase \napoi. – Nu \n]eleg… ce vrei s` spui? El o prinse de umeri. – Vreau s` spun c` de când ai venit m-ai evitat sistematic. Oh! Da. S-a \ntâmplat ca acum cinci ani, când te-ai \ntors de la acel colegiu din Anglia, când te-am invitat la cin`. S-a \ntâmplat acela[i lucru ani de zile. Chiar copil, m` evitai ca pe un ciumat! Atacul lui Walt o reduse la t`cere. Era mult prea aproape de adev`r. Oh! Dumnezeule, se gândi ea \ngrozit`: ce s` spun`? – Nu po]i s`-mi por]i pic` pentru reac]ii copil`re[ti, spuse ea descump`nit`. Sunt aproape zece ani \ntre noi, Walt! O feti]` nu putea s` aib` nimic \n comun cu un adolescent! Ridic` din umeri cu un aer resemnat. – N-am avut niciodat` inten]ia s`…. s` te jignesc inten]ionat! – Adev`rat? f`cu el cu o voce r`gu[it`. Dar po]i totu[i s` acorzi favorurile tale unui str`in, unuia care stric` pl`cerea tuturor la cinci minute de la sosire! – Nu este adev`rat. |ntunericul ascundea din fericire ro[ea]a obrajilor ei. Nu exista nici o \ndoial` \n privin]a persoanei la care f`cea aluzie.

PAVILIONUL DE VAR~

55

– {i chiar dac` ar fi a[a, asta m` prive[te doar pe mine, am impresia! Walt \i ignor` r`spunsul [i degetele lui se \nfipser` \n carnea moale a bra]ului ei. – N-aveai migren`, ast` sear`. Era un pretext. Pur [i simplu n-ai putut suporta s`-l vezi \n compania altei femei! Dup` p`rerea ta cum te-ai sim]i s` fii respins` mereu \n felul acesta? {i s` prime[ti motive glaciale pentru fiecare invita]ie dat`? S` fii privit` ca [i cum n-ai exista. Iat` cum m-ai tratat! – Nu [tiam! strig` ea \nnebunit`, \ncercând s` se desprind` de el. Cum a[ fi putut ghici? – C` te doream? spuse el printre din]i. Te-am dorit \ntotdeauna. Dar tu nu voiai s` vezi…. Brusc, o trase spre el [i \[i ap`s` gura pe buzele lui Kate. Contactul fierbinte cu buzele senzuale ale lui Walt o \ncremeni o clip`. Apoi, primul [oc trecut, repulsia \i transmise o for]` nou`. Se zb`tu violent [i, \n lupt`, pumnul ei se ab`tu spre ochiul lui Walt: – Pisic` s`lbatic`! mârâi el. Tu… – Tu ai vrut-o! Cu o r`sucire brusc`, se eliber`. – Cum ai \ndr`znit? M-ai adus aici inten]ionat. Te-ai a[teptat \ntr-adev`r s` m` vezi c`zând \n bra]ele tale? – Nu face pe inocenta! Mai ales tu, Kate! Gura lui se strânse cu un rictus hidos. – Ai putea s-o regre]i… Kate f`cu un pas \napoi.

56

ROBERTA MICHELS

– Este o amenin]are? spuse ea cu o voce gâfâit`. – Este un avertisment. Nu era posibil! Trebuie s` fi b`ut! Kate arunc` o privire \nnebunit` \n jurul ei. Teama pusese st`pânire pe ea. Erau la kilometri distan]` de ora[. Dac` o p`r`sea acolo, va trebui s` fac` tot drumul de \ntoarcere pe jos. |ntinse o mân` rug`toare. – Walt! Ascult`-m`… nu [tiu exact ce-mi repro[ezi, dar te rog… nu putem discuta \n alt` parte? Ne \ntoarcem, lu`m un pahar \mpreun` [i… |[i mu[c` buzele sub privirea lui r`zbun`toare. – Tata trebuie s` fie acas`, acum. Se va nelini[ti. – Tat`l t`u! Aceast` exclama]ie plin` de dispre] color` obrajii tinerei. Walt râse ironic. – Mi se \ntâmpl` adesea s` m` gândesc cât noroc ai avut s` ai de-a face cu un b`ie]el atât de discret… – Ce vrei s` spui? – |ntotdeauna te prefaci c` nu [tii nimic? Oh! Kate, \nceteaz` s` m` iei drept prost. – Nu te-am luat niciodat` drept un prost! Kate se \ntoarse [i \[i ascunse fa]a \n mâini. Brusc, \n]elegea: nu era nici beat, nici nebun [i o adusese aici pentru un motiv foarte precis. |n]elese de asemenea, \ntr-o str`fulgerare instinctiv`, c` furia lui Walt avea o leg`tur` oarecare cu nelini[tea actual` a tat`lui ei. |[i l`s` bra]ele s`-i cad` \ncet de-a lungul corpului. – Ar fi preferabil s`-mi explici, nu crezi? spuse ea. Ce vrei s` spui?

PAVILIONUL DE VAR~

57

– Numai c` tat`l t`u este r`spunz`tor de moartea mamei mele vitrege. O t`cere mortal` o cople[i. {ocul o \ncremeni locului pe Kate. Cuvintele lui se izbeau \n capul ei. Tat`l ei. Leila Denton. {i de ce oamenii \i spuneau \ntotdeauna Leila Denton \n loc de doamna Marlow? Urechile lui Kate \ncepur` s` zbârnâie [i acest zgomot surd se confunda cu vuietul m`rii. Se r`suci \n loc. – }i-ai pierdut min]ile! – Este tot comentariul t`u? Acesta este adev`rul! El o oblig` s`-l priveasc`. – Este adev`rul [i nimic nu va putea schimba asta. Era tat`l t`u! Kate se revolt`. – Nu te cred! Este imposibil! Cum? De ce? Dac` a fost \ntradev`r ceva pe vremea aceea, de ce nimeni nu este la curent? De ce n-a avut loc o anchet`, de ce… Vocea i se frânse. – Cum po]i s` spui un lucru atât de \ngrozitor? ad`ug` ea. – Pentru c` am \n]eles totul. – Tu? Ai \n]eles totul? Dar cum, cum? – Mama mea vitreg` era nebun` dup` el. S-a c`s`torit cu tat`l meu numai pentru a sc`pa de familia sa. Apoi l-a \ntâlnit pe tat`l t`u… oh! Credeam c` nimeni nu era la curent! Dar eu, [tiam… Lui Kate \i sc`p` un hohot convulsiv. Walt nu-i l`s` timp s` protesteze. – Ei aveau obiceiul s` se \ntâlneasc` \n Mahore, \n cartierul „colonial“ [i pe plaja lagunei. I-am mai z`rit o dat` \n sectorul

58

ROBERTA MICHELS

Kalung. Ea pretextase o vizit` la familia Maddison, dar \n realitate se dusese s`-l \ntâlneasc` pe tat`l t`u acolo, unde el avea de lucru. {tiu pentru c` am urm`rit-o. |n ziua aceea au decis s` fug` \mpreun`. Ne\ncrez`toare, Kate scutur` din cap. Toate astea i se p`reau atât de \ngrozitoare… s` cread` c` iubitul ei tat`… scoase un murmur gâtuit [i Walt \ncuviin]` cu un aer satisf`cut: – Acum te cred: nu [tiai! zise el, batjocoritor. Dar \n fond, nu este atât de surprinz`tor. Cine te-ar fi putut pune la curent? Desigur c` nu tat`l meu! El b`nuia leg`tura mamei mele vitrege, dar n-ar fi \ndr`znit niciodat` s` se gândeasc` la cel mai bun prieten al lui. Cât despre tat`l t`u, s-a ferit s` spun` ceva unei fiice care-l idolatriza! Iat` b`rbatul care mi se d`dea mereu drept exemplu! El rânji. – {i chiar atunci, n-a avut curajul s-o urmeze. I-a fost team`. Leila l-a a[teptat dou` zile. Avea biletele lor \n geanta ei, totul era preg`tit. El n-a venit. Oricum, ar fi fost prea târziu: ea nu putea s` se \ntoarc` acas`. A vrut s` termine o dat` pentru totdeauna. Era singura sc`pare pentru ea… Buzele decolorate ale lui Kate l`sar` s`-i scape un geam`t. |i reveneau \n memorie frânturi din mici bârfe… exista un alt b`rbat \n via]a Leilei… dar n-a mers… \n disperarea ei, [i-a pus cap`t zilelor… – Da, relu` Walt. Tat`l t`u este r`spunz`tor. Este ca [i cum ar fi ]inut volanul ma[inii.

PAVILIONUL DE VAR~

59

– Oh! nu, se lament` slab Kate. Nu pot s` cred. Nu… nu tat`l meu! Walt cl`tin` din cap. – Am dovezi… Mesaje… le-am g`sit eu \nsumi dup` aceea printre lucrurile mamei mele vitrege. Tata era prea r`v`[it pentru a c`uta… Kate fixa valurile luminate de lun`. Ceva \n sinea ei \i spunea c` aceste cuvinte ale lui Walt erau reprezentarea adev`rului. {i-l imagina foarte bine, ocupat s` scotoceasc` prin po[eta Leilei, cu urechea mereu la pând` \n spatele u[ilor, cu mâna pe jalnicele obiecte, dovezile… Lacrimile \i umezeau ochii. Mama ei ghicise oare vreodat`? Un val de ur` o cople[ea. Cum \ndr`znea Walt s` fac` s` renasc` acel trecut oribil? {i ea, cum putea r`mâne acolo [i s`-l asculte? – De ce \mi spui toate astea? \ntreb` ea. De ce, dup` atâ]ia ani? Nu sunt convins`, totu[i! – A[ putea s` te conving, dac` s-ar dovedi necesar… Kate se gândi la tat`l ei. – Dar s-ar schimba ceva dac` te-a[ crede? – Este foarte simplu ca nimic s` nu se schimbe. Walt se \ntoarse [i o antren` cu brutalitate spre ma[in`. Ea \l urm` poticnindu-se. Apoi se opri [i \[i umezi buzele. – De ce Walt? Vreau s` [tiu. Ce vrei de la mine? El deschise portiera. – Mi se pare c` sesizez o subtil` schimbare de ton la aceast` tân`r` femeie, spuse el cu un rictus ne\ndur`tor. – Ar fi trebuit s` b`nuiesc! exclam` ea furioas`. Este un [antaj! El avu un râs dezagreabil.

60

ROBERTA MICHELS

– Nimic atât de dramatic! Draga mea Kate, nu sunt atât de prost \ncât s` cred \ntr-o \n]elegere atât de rapid` \ntre noi! – Cum pot s`-mi imaginez altceva? Dar te previn: nu m` voi preta nici unui [antaj. El ridic` din umeri. – M` tem c` n-ai de ales. Dar dac` e[ti de[teapt`, vei ]ine minte asta… Kate se \ncord`. Ajungeau \n fine la obiect. – Ei bine, spuse ea, care este pre]ul t`u? – Pot fi un prieten bun… sau un du[man r`u. Dac` pui vreun pre] pe fericirea tat`lui t`u, aminte[te-]i asta pe viitor. {i mai este ceva… Cu unghiile \nfipte \n palme, Kate a[tept`. Un zâmbet deform` gura lui Walt. – |ndep`rteaz`-te de Brad Sheridan sau ai putea s`-l regre]i…

Capitolul 4 |n noaptea aceea, Kate nu dormi prea mult. |n \ntuneric, se tot r`suci de pe o parte pe alta \n patul ei, \nc` sub [ocul groaznicei revela]ii. Instinctul \i striga s` alerge la tat`l ei [i s`-l oblige s`-i spun` adev`rul, dar \i lipsea for]a. |n ciuda c`ldurii ap`s`toare, \i era frig sub singura cuvertur`. Walt vorbise despre dovezi. Ce dovezi? |nfiorându-se, \[i amintea expresia \nsp`imântat` a tat`lui ei, aerul nelini[tit al mamei \nainte de plecare [i propria ei intui]ie, acest sentiment confuz c` totul nu era ca de obicei… Walt \l [antaja oare pe tat`l ei de ani de zile? Cât \l ura! Chiar dac` era vorba de un simplu [antaj moral, \i \mpov`ra de acum \nainte via]a [i nu se va lini[ti pân` când va l`muri totul. Când se f`cu ziu`, era tras` la fa]` [i avea cearc`ne sub ochi. Tat`l ei \i remarc` \nf`]i[area [i lipsa poftei de mâncare [i o \ntreb` ce nu era \n ordine. Ea vru s`-i r`spund`: „Nimic nu este \n ordine!“ dar se mul]umi s` spun` cu un zâmbet for]at:

62

ROBERTA MICHELS

– Fiica ta a f`cut pu]in prea mult abuz de gin, ieri sear`! |i este ru[ine de ea \ns`[i, \n aceast` diminea]`. – Dac` este vorba doar de asta! f`cu el u[urat. De ce nu te mai duci pu]in \n pat? – Da, poate… A[tept` s` plece [i \[i turn` o a doua cea[c` de cafea. Ce trebuia oare s` fac`? S`-l h`r]uiasc` pe tat`l ei pân` va afla adev`rul? Trebuia neap`rat s`-l opreasc` pe Walt din ac]iunea lui criminal`. Dar cum s`-i ascund` toate astea mamei sale? |[i ap`s` fruntea fierbinte cu mâna. O mul]ime de am`nunte \i reveneau \n minte: zgârcenia tat`lui ei din ultimul timp, dorin]a lui foarte vie s-o vad` p`strând rela]ii bune cu Walt…. Kate se ridic`. Trebuia s` l`mureasc`, s` afle adev`rul. Cel mai bun mijloc nu era cel mai elegant, dar se hot`r\ s` scotoceasc` prin lucrurile tat`lui s`u. |nainte de toate, deschise scrinul l`cuit apar]inând mamei sale [i verific` dac` toate bijuteriile erau acolo. Nu era nici o \ndoial`: erau toate acolo, \n afar` de dou`, luate de doamna Merrivale pentru sejurul ei \n Anglia. Se \ndrept` dup` aceea spre birou [i deschise sertarul din stânga. Con]inea carnete vechi de cecuri cu excep]ia celor din anul \n curs. Lu` imediat dou` din ele [i \ncepu s` verifice metodic taloanele, detestându-se \n acela[i timp c` se deda acestui spionaj. Când termin`, scoase un suspin de u[urare. Crezuse oare realmente c` va g`si o dovad` de v`rs`mânt pe numele lui Walt Marlow?

PAVILIONUL DE VAR~

63

A[adar, nu era o chestiune de bani… Dar atunci, despre ce era vorba? Brusc sim]i nevoia s` aib` un prieten, o persoan` capabil` s-o asculte [i s-o sf`tuiasc`, o persoan` de \ncredere… Tres`ri brusc, deoarece imaginea lui Brad Sheridan \i ap`ru \n minte. De ce se gândise instinctiv la el? Primele \ntreb`ri \n leg`tur` cu tat`l ei fuseser` sugerate de Brad, [i Marlow o pusese \n gard` \mpotriva lui. De ce? |n clipa aceea, \ntoarcerea lui Benny \i \ntrerupse cursul gândurilor. Se duse la buc`t`rie cu un fel de sentiment de recuno[tin]` [i alc`tui meniul cu el. Tocmai se hot`râse s` coboare \n ora[ când sosi Fay. Kate preg`ti cafeaua [i se a[ez` s-o asculte. Fay avea \ntotdeauna o mul]ime de anecdote, dar ast`zi tremura de exaltare. – A]i aflat noutatea, o \ntreb` ea ridicând spre Kate ochii str`lucitori. Kate sim]i un nod \n gât. – Elaine? – |l va p`r`si pe Rex, cred. |n aceast` diminea]` s-a instalat la hotel cu trei valize. Nimeni nu l-a v`zut pe Rex \n timpul weekendului. Dar dac` m` gândesc, era]i la club ieri sear`. Nu s-a \ntâmplat nimic? Kate \i \ntâlni privirea [i sim]i o dorin]` subit` s` strige. Propria voce i se p`ru ireal` [i dogit` când r`spunse: – Nimic. Am avut o migren` [i am plecat devreme. Fay nu-[i ascunse dezam`girea. Kate n-avea decât o dorin]`: s-o vad` plecat` cât mai repede posibil! Ura bârfele [i mai ales azi. Nu se sim]ea capabil` nici m`car s`-l plâng` pe

64

ROBERTA MICHELS

bietul Rex. Oricum, Elaine era prea egocentric` pentru a face un b`rbat fericit. Brad Sheridan o \nso]ea ieri sear`… era ultimul b`rbat pe care l-ar fi crezut capabil s`-[i piard` capul pentru o femeie ca Elaine! – |n fine, nu-i nimic, continu` Fay. Am venit s` v` v`d pentru un alt motiv… Se aplec` spre Kate. – Sper c` diminea]a asta sunte]i \ntr-o dispozi]ie favorabil`, deoarece vreau s` v` cer o favoare. – Oh! f`cu Kate. Despre ce este vorba? – Ei bine… este vorba despre doamna Van Hahn. Tocmai are una din admirabilele ei idei… Kate cl`tin` din cap. O cuno[tea pu]in pe doamna Van Hahn, so]ia directorului tehnic. Aceasta era \ntotdeauna plin` de energie [i \n acela[i timp de imagina]ie dup` p`rerea tuturor, dar unii din Mahore se felicitau c` n-o v`d petrecând mai mult de o treime din an \n ]ar`. Dup` explica]iile lui Fay, de data asta era vorba s` pun` pe picioare o nou` oper` de caritate. Pentru asta, era nevoie de bani, [i pentru a g`si fondurile, Lorna Van Hahn inten]iona s` organizeze o prezentare de mod`. Aceast` ini]iativ` va avea cu siguran]` un mare succes pe lâng` so]iile func]ionarilor europeni ai firmei, aflate prea departe de circuitele obi[nuite ale croitoriei de lux. Kate cl`tin` din cap. – Când trebuie s` aib` loc? \ntreb` ea. – A \nchiriat restaurantul hotelului pentru ziua de dou`zeci [i unu, adic` de azi \n trei s`pt`mâni, r`spunse Fay. Kate protest`. Trebuia mai mult timp pentru a g`si manechine, modele…

PAVILIONUL DE VAR~

65

– Aici interveni]i dumneavoastr`, explic` Fay. Da, [tiu c` sunte]i \n vacan]`, dar doamna Van Hahn nu vrea s` aud` vorbindu-se despre asta. |n fine… a[a ar vrea, deoarece nu este un tiran. Dar experien]a dumneavoastr` ar putea s`-i fie atât de pre]ioas` pentru alegerea rochiilor [i \n plus… dac` a]i vrea s` defila]i cu celelalte manechine! Kate ezit` un moment. Apoi, dispozi]ia ei se schimb`. De ce nu, la urma urmei? Asta ar ajuta-o s`-[i uite pentru un timp nelini[tile…. – De acord, spuse ea. Accept. – Minunat! Sunt atât de fericit`! Fay se ridic` [i-[i lu` geanta. – Mul]umesc pentru cafea… vre]i s` m` scuza]i? Am \ntâlnire cu un b`rbat pentru masa de prânz. Kate zâmbi privind-o \ndep`rtându-se. Dar când r`mase singur`, gândurile triste o asaltar` din nou. Regreta c` nu-i ceruse lui Fay s-o duc` \n ora[. Ziua se \ntindea \naintea ei, goal`, dezolant`, solitar`… Brusc, se hot`r\. Ast`zi nu trebuia s` r`mân` \nchis` \n cas`! F`r` s` mai stea s` reflecteze, se duse s`-l anun]e pe Benny c` lua [alupa pentru a merge la lagun`. – Voi reveni cam pe la ora [ase, ad`ug` ea. Spune-i tatei s` nu se nelini[teasc`. |[i preg`ti un co[ de picnic, \[i lu` costumul de baie [i un prosop, apoi se \ndrept` spre hangarul unde o a[tepta vechea [alup` a familiei Merrivale. Verific` nivelul carburatorului, \nainte de a pune motorul \n func]iune. Marea era calm`, dar o briz` u[oar` atenua puterea soarelui.

66

ROBERTA MICHELS

Era pentru prima dat` singur` pe aceast` ambarca]ie. Dar nu-i era team`. Cuno[tea toate reperele din lungul coastei, toate balizele. Ajuns` \n fa]a celor trei stânci care marcau intrarea \n lagun`, \ncetini, atent` la curen]i, apoi p`trunse \n apele verzi [i translucide. Plaja clubului era pustie. Pe ]`rmul cel mai \ndep`rtat, \n fa]a vilei albe, câ]iva copii se jucau. Kate \[i leg` [alupa la debarcaderul din fa]a clubului. |n clipa urm`toare, s`rise \n apa c`ldu]` [i \nota f`când alternativ pluta pentru a se elibera de obsesiile ei. Totu[i, \n ciuda efectului binef`c`tor al m`rii, nu putea evita s` reflecteze. Era convins` de un lucru, de acum \nainte: Walt nu-l h`r]uia pe tat`l s`u pentru bani. Atunci, ce urm`rea? Reveni \n cele din urm` pe nisip, se [terse [i se mas` cu ulei solar \nainte de a mânca. Apoi, cu capul pe bra]ele \ncruci[ate, \ntins` pe burt`, adormi. Un val mic \i atinse brusc piciorul [i o umbr` c`zu pe ea. Se auzi o voce: – Peste un minut, vei fi ud`! Kate se \ntinse, apoi se ridic` pe jum`tate, cu o mân` strea[in` la ochi. |ntâlni privirea impasibil` a lui Brad Sheridan. – Dumneata? Dar când ai… Apoi se temu c`-[i tr`deaz` emo]ia, deoarece inima \ncepu s`-i bat` dezordonat, [i spuse cu r`ceal`: – Nu te-am auzit apropiindu-te! – Nu m` mir`, deoarece dormeai profund. – Adev`rat?

PAVILIONUL DE VAR~

67

|ncepu s`-[i aranjeze p`rul, cu un calm afectat. El r`mânea acolo, privind-o cu o arogan]` incon[tient`. – Ai venit singur`? \ntreb` el \n cele din urm`. Ea \ncuviin]` scurt, apoi se a[ez` \n capul oaselor, cu genunchii \ntre mâini. |i oferea lui un profil indiferent, dar sim]ea concentrat` asupra ei, aten]ia vie a lui Brad. – Spune-mi dac` te deranjez, spuse el, sarcastic. – Plaja apar]ine tuturor! Urm` o alt` t`cere. Brad nu se mi[c`, dar o tensiune subit` se stabili \ntre ei, ca un zid gros intangibil. – Kate? Ea nu reac]ion` imediat la insisten]a lui. – Da? murmur` ea \n sfâr[it, cam cu regret. – De acord! Acum [tiu: m` ur`[ti de moarte! – |n cazul acesta [tii mai multe decât mine! Cu o lovitur` de c`lcâi, el f`cu s` zboare un pumn de nisip alb. – Ascult`, Kate, dac` ar fi vorba despre altcineva decât dumneata, n-a[ catadicsi s` dau explica]ii. – Eu nu le cer. – Ei bine, le vei avea, totu[i! izbucni el. {i dumneata ai interesul s` m` ascul]i… – }i-am spus: nu le vreau. – Mi-ar pl`cea s` bat adorabilul dumitale posterior cu propriile mele mâini. – |n al]i termeni, vei \mbina loviturile cu insulta! Kate \ncepu s`-[i adune lucrurile, apoi se ridic` [i se \ndrept` spre debarcader. O mân` de fier \i opri elanul. Brad \i lu` co[ule]ul de picnic, \l arunc` pe nisip [i spuse:

68

ROBERTA MICHELS

– Stai jos! Furioas`, \[i ridic` ochii spre el pentru a-l sfida. Dar \n ochii lui cenu[ii str`lucea mânia. Gura [i fiecare din tr`s`turile lui erau \n`sprite de o voin]` inflexibil`. Tân`ra \i arunc`: – Abia m-am ridicat! – Ei bine, te vei a[eza din nou! {i m` vei asculta! |ncet, implacabil, se \ncovoie sub presiunea mâinii lui [i c`zu \n genunchi. – Cunosc motivul furiei dumitale, spuse el atunci. Ai r`mas cu o impresie gre[it`, ieri sear`. |mi por]i pic` pentru c` te-am abandonat, sau cel pu]in asta este ceea ce crezi! Ea nu r`spunse. – Cei buni de gur` trebuie s` se fi bucurat din toat` inima, noaptea asta, relu` el. Elaine Winton era bolnav`. – Adev`rat? f`cu Kate cu o voce lipsit` de expresie. Privirea ei se opri asupra mâinilor bronzate care-i ]ineau \nc` \ncheieturile. Cu regret, el le d`du drumul [i ea \ncepu s` le fric]ioneze. – Avea nevoie de cineva al`turi de ea, relu` Brad. Era \ntr-o stare de nedescris. Ar fi putut face orice. Kate inspir` adânc. – Ascult`: nu am nici un chef s` aud ceva despre Elaine Winton. Iubitele dumitale nu m` intereseaz` absolut deloc. – Elaine nu este iubita mea. Este so]ia lui Rex Winton [i am inten]ia s` fac \n a[a fel \ncât s` r`mân`. – Merit` \ntr-adev`r osteneala? \i arunc` Kate. Elaine nu pare s` arate dorin]a de a se comporta ca o femeie la locul ei. S-a instalat \n aceast` diminea]` la hotel, cu trei valize.

PAVILIONUL DE VAR~

69

– Dumnezeule! Voi femeile, nu pierde]i timpul, a[a-i? Kate \i ignor` inten]ia injurioas`. – Dup` cum vezi nu mai este un secret, spuse ea. Dac` \mi dai voie, de vreme ce totul este l`murit, m` duc s` m` mai scald \nc` pu]in. Te sf`tuiesc s` te \ntorci de unde ai venit… trebuie c` e[ti a[teptat. F`cu un singur pas. Brad \i prinse bra]ul [i o oblig` s`-i fac` fa]`. – Nu este deloc loial din partea dumitale, Kate. Elaine b`use prea mult ieri sear`, [i era pe punctul s` fac` o criz` de nervi. Am fost obligat s` o conduc acas` la ea. – Bine\n]eles! |n]eleg… nu te critic, Brad. Acum vrei s` m` la[i? – Pe bun` dreptate, se \nc`p`]ân` el. Nu \n]elegi nimic. – Este atât de important pentru dumneata? – Elaine este \ns`rcinat`. – Cum? Kate \ncremeni pentru o clip`, se gândi nefericit`: „Oh! nu, nu Brad, nu Brad“. El continua deja: – De la asta a pornit totul. Ea nu vrea s` aib` un copil. |i face via]a un infern lui Rex de dou` s`pt`mâni. Au sfâr[it prin a avea o scen` teribil` [i Elaine a p`r`sit domiciliul lor. Rex a avut o reac]ie de \n]eles. Se s`turase pân` peste cap de crizele ei! {i-a turnat pahar un de whisky [i [i-a spus: „S` a[tept lini[tit aici. Se va \ntoarce“. Apoi, cum ea tot nu era acolo, a reflectat [i [i-a amintit c` plecase \n c`ma[` de noapte [i \n capot. I s-a

70

ROBERTA MICHELS

f`cut team` [i mi-a telefonat. A mai telefonat [i familiei Maddison. Zece minute mai târziu, o g`seam \n mica pagod` din gr`dina familiei Maddison. Se \ntrerupse s`-[i trag` sufletul. – Când s-a \ntâmplat asta? \ntreb` Kate. – Sâmb`t` seara, foarte târziu. Sau mai curând ieri diminea]` la primele ore… Elaine era \n stare de [oc. Lena a schimbat-o, apoi a chemat doctorul. Acesta i-a administrat un sedativ [i Rex a r`mas la c`p`tâiul ei, \ntr-un fotoliu. Numai c` a adormit profund [i când s-a trezit, Elaine nu mai era acolo. |i l`sase un bilet pentru a-l informa despre hot`rârea ei de a-l p`r`si. Pe de alt` parte, a fost anun]at \n acel moment de un mare necaz la planta]ie. Am vrut s` iau asta asupra mea, \n timp ce el pleca \n c`utarea Elainei… Fa]a lui Kate se lumin` \n sfâr[it. – Dar cum a putut oare s` plece? exclam` ea… Nu exist` avion spre Singapore \nainte de mar]i. – Am verificat minu]ios toate orarele aeriene, spuse Brad cu o mic` grimas`. Exista o singur` posibilitate pentru ea, s` se duc` la Kuala Lumpur. Rex era bolnav la ideea de a o [ti singur` pe drum pentru a prinde acest avion. – Luase ma[ina? El cl`tin` din cap. – {tii doar cât de prost conduce… {i apoi, Rex [i-a amintit de un cuplu australian cu care Elaine se \mprietenise la Bahru Pekan. A presupus c` inten]iona s` se duc` s`-i \ntâlneasc`. Din p`cate, n-am reu[it s`-i prindem la telefon. Rex nu mai putea sta locului. De aceea, i-am \mprumutat ma[ina mea [i a plecat. Dup` prânz, m-a chemat la telefon. Familia Harmon nu

PAVILIONUL DE VAR~

71

era la ei acas` la Bahru Pekan [i la aeroportul din Kuala Lumpur nici o rezervare nu fusese f`cut` pe numele Elainei Winton. Se preg`tea s` se \ntoarc`, dar voia s` fie cineva la el acas`, \n cazul \n care Elaine \[i f`cea apari]ia. Iat` de ce n-am putut s` vin s` te caut ieri. Kate nu r`spunse. Ca [i cum citea \n ea, Brad se aplec` spre tân`r`. – Nu [tiam absolut nimic despre programul Elainei sau despre locul unde se refugiase. Dar când am rev`zut-o ieri sear`, nu era \n stare s` mi-o spun`. Am avut un [oc când, intrând \n club, am v`zut-o beat` moart` [i am auzit-o cum anun]a pe toat` lumea c` Rex tocmai a p`r`sit-o. Am \ncercat s`-i bag min]ile \n cap [i am convins-o s` se \ntoarc` acas`. Acesta a fost momentul când ne-am \ntâlnit… Kate cl`tin` din cap. – N-ai avut de ales… [i Rex? – A revenit… \nduio[`tor, \n bucuria lui de a o g`si teaf`r` [i nev`t`mat`. |[i dore[te cu disperare s` aib` acest copil [i s`-[i salveze c`snicia. I-am sugerat s-o lase pe Elaine s` se \ntoarc` pentru câtva timp la familia ei, ca s` se familiarizeze cu ideea maternit`]ii. El nu era foarte entuziasmat… |n ceea ce o prive[te, Elaine este atât de dezechilibrat`… sarcina ei [i acest climat nes`n`tos, toate astea pot fi la originea unei tragedii! El ezit`. – Noi avem [i a[a destule necazuri la Mahore. Sinceritatea lui era indiscutabil`. Kate \[i \ntoarse privirea. |i era ru[ine acum de graba ei de a-l b`nui pe Brad, dar era prea orgolioas` ca s` recunoasc`. |ncet, \[i \ntoarse capul. |i zâmbi [i spuse cu o voce pu]in r`gu[it`:

72

ROBERTA MICHELS

– Ei bine, iat` un mic capitol \ncheiat fericit, datorit` dumitale! – Nu \n \ntregime… m-am \ntors la club, ieri sear`, ca s` te g`sesc [i s`-]i explic. Nu mai erai acolo. Plecase[i cu acest… acest personaj molâu [i \ndoielnic… de ce nu m-ai a[teptat? – Dar de ce s-o fac? Doar n-o s` m` retrag \ntr-un col] sperând s`-]i schimbi p`rerea! – Nu e[ti rezonabil`! – Ba da. – Nu! El se enerv` brusc. – Cum s-a \ntâmplat c` instinctul nu ]i-a [optit c` se petrecea ceva anormal? |]i trimisesem un bilet, [i dumneata… nu mi-ai acordat nici o privire ieri sear`, \n fa]a clubului! |i sc`p` un oftat exasperat [i o privi ca [i cum sim]ea o mare nevoie s-o scuture. – Asta este toat` ap`rarea dumitale? – La ce te a[teptai? – Când m` gândesc la dumneata cu acest… – Oh! }i se \ntâmpl` s` gânde[ti? – Kate! Era o not` de avertisment \n vocea lui dar tân`ra alese s` nu-i acorde aten]ie. – Da, dar se pare c` ui]i ceva, exclam` ea. E[ti singurul care faci atâta caz din toate astea. Singurul care ai \nceput. Eu nu-]i cerusem nimic, nici o explica]ie…

PAVILIONUL DE VAR~

73

– Nu, dar le ai! {i asta, pe deasupra! O prinse s`lbatic de umeri f`r` s`-i lase timp s` se \mpotriveasc` [i o s`rut` cu violen]`. Trupul zvelt al lui Kate fu strivit de cel al lui Brad, puternic, ferm, \n timp ce-i mângâia ceafa. Când \i p`r`si buzele, ea \i murmur` numele cu o voce gâtuit`, \ntr-o ultim` dorin]` de a protesta, dar el \[i opri strânsoarea. – De ce te r`zboie[ti mereu cu mine, Kate? se plânse el. O \ntinse pe nisip [i-i privi fa]a palid`, tras`. – |ncep s` cred c` e[ti o fiin]` uman`, la urma urmei. Erai geloas`, ieri sear`! – Geloas`? Pe dumneata? Buzele tinerei \ncepur` s` tremure din cauza umilin]ei. – E[ti nebun! Dumneata… – Noaptea trecut` am v`zut fisurându-se zidul ap`r`rii dumitale, când ne-ai z`rit, pe Elaine [i pe mine. O ]inea cu putere pe nisip [i o obliga s`-l asculte. – Dac` te-am c`utat ast`zi pretutindeni, era din cauza asta. Voiam s`-]i explic totul… n-am putut s-o fac ieri, cu to]i acei oameni de fa]`. {i apoi, nu [tiam care va fi reac]ia Elainei! Oh! Kate, \nceteaz` s` m` chinuie[ti, s` te chinuie[ti [i pe tine. Ochii lui \ntuneca]i scrutar` \ndelung fa]a tinerei [i brusc, din toat` inima, Kate \[i dori s` abandoneze lupta \mpotriva lui. Evenimentele din ultimele dou`zeci [i patru de ore o epuizaser` nervos [i fizic. |n tulburarea [i desperarea ei, avea \n sfâr[it \n fa]a ei un soi de stânc` de care se putea ag`]a. |ntredeschise buzele, \n c`utarea unui r`spuns, dar el scutur` din cap.

74

ROBERTA MICHELS

– N-o spune, Kate! Capul s`u acoperi frumuse]ea luminoas` a cerului. O privi intens, ca [i cum voia s` citeasc` pe tr`s`turile ei un r`spuns la o \ntrebarea neformulat`, apoi se aplec` \ncet spre gura ei. |ntr-o ultim` \ncercare de a se opune vr`jii, \ntoarse pu]in capul [i \[i ascunse fa]a la um`rul lui lat. – Asta-i tot ce-mi oferi? Dar nu era nici un cinism \n \ntrebarea lui. Doar o nuan]` \ntre tandre]e [i resemnare. Ea r`spunse \ntr-un murmur: – Nu mi-ai cerut nimic, Brad… Ea \l auzi oftând [i vocea lui c`p`t` o not` de umor involuntar: – Dulce Kate, nu e[ti o scorpie… dar nu vei abandona niciodat`? Mâinile lui se r`t`cir` \n p`rul ei m`t`sos, alunecar` pe lobul urechii \ntr-o mângâiere extrem de periculoas`. |ncetul cu \ncetul, Kate sim]i cum furia o p`r`se[te. Lenta emo]ie care urca \n ea \i sl`bea treptat \mpotrivirea. {i pe nea[teptate, un vârtej \i \nv`lui [i cerul se pr`bu[i peste ei. Nici unul nu observase norii de furtun` veni]i din strâmtoare, nici nu auzise vântul care frem`ta din ce \n ce mai puternic printre copaci. |n acela[i timp cu tunetul, gura lui Brad o strivi pe aceea a lui Kate. O perdea de ploaie m`tur` laguna. Nisipul biciuia bra]ele [i picioarele goale ale tinerei. Un instinct primitiv o \mpingea s` fug` de ploaie, dar corpul lui Brad o strivea pe sol.

PAVILIONUL DE VAR~

75

– Prea târziu… se va termina \n zece minute. Vocea lui avea ceva triumf`tor. Apoi gura lui \i c`uta obrajii, sprâncenele, tâmplele [i scoase un suspin \nainte de a pune din nou st`pânire pe buzele ei. |n acest potop de nisip [i de ap`, Kate se sim]i cuprins` de o stranie [i extraordinar` exaltare. Se abandon` focului arz`tor al tulbur`rii ei [i se ag`]` de Brad, a c`rui c`ma[` ud` dezv`luia fiecare mu[chi puternic. Furtuna f`cea ravagii deasupra celor dou` corpuri \nl`n]uite. Kate uit` totul \n aceast` \nfrigurare \n care r`sunau b`t`ile tumultuoase ale inimii ei. Pân` \n clipa când mâinile lui Brad \ncepur` s` fac` s` alunece bretelele costumului ei de baie… – Nu! Se \ndep`rt` de el dintr-o s`ritur`. Tremura din toate \ncheieturile. Cu stâng`cie \[i \ndrept` costumul [i \[i netezi p`rul ud. Brad r`mase t`cut. Treptat, lumea \[i relu` aspectul normal. Atunci, el bomb`ni: – Ar fi trebuit s` m` a[tept la asta, presupun… Kate scoase un oftat adânc. – |mi pare r`u c` te decep]ionez… – Este un cuvânt prea slab pentru a caracteriza sentimentele mele. – {i fire[te m` crezi incapabil` s` am a[a ceva? exclam` ea. – Este o posibilitate, \ntr-adev`r. – Ar fi trebuit s` te gânde[ti mai devreme! \i arunc` ea.

76

ROBERTA MICHELS

|l auzi mi[cându-se [i se temu s`-l vad` apropiindu-se din nou de ea. Se crampon` de prosopul ud [i plin de nisip [i-l v`zu pe Brad \ntinzând mâna spre ea. Instantaneu, se trase \napoi. – Kate, s` nu ne cert`m, spuse el. – Ne cert`m? f`cu ea, surprins`. – Da. Am venit aici ca s` vorbim. Kate se \nf`[ur` \n prosop. – Discursurile tale sunt foarte elocvente, spuse ea. – S` spunem, continu` el lini[tit c` nu sunt primul b`rbat care dore[te o fat` foarte frumoas`. Cât despre tine, nu vei fi prima femeie care-[i schimb` p`rerea \n ultimul moment! Timp de o clip`, ea \l privi, ca [i cum nu \n]elegea. El f`cu un pas \n fa]`, luând f`r` \ndoial` t`cerea ei drept o \ncuviin]are [i-i atinse bra]ul. – S` plec`m de aici. Am nevoie de un du[, chiar dac` nu este cazul t`u. Vino, am o cheie de la club. Vom g`si acolo prosoape uscate… F`r` s` spun` un cuvânt, \l urm` [i-l privi deschizând u[a, apoi luând dou` prosoape din dulapul lui personal [i \ntinzându-i unul. Pu]in mai târziu, ea avu impresia c` revine la via]` sub du[ul cald care o elibera de tot nisipul lipit de pielea ei. |n momentul când \[i aminti c` n-avea haine de schimb, Brad o strig` [i-i oferi un halat de baie b`rb`tesc, maro cu bej. Ea \l primi cu recuno[tin]` [i putu \n sfâr[it ie[i din cabin`. |l reg`si pe Brad la bar, unde el \i \ntinse un pahar plin cu o b`utur` \nt`ritoare.

PAVILIONUL DE VAR~

77

– Mul]umesc, murmur` ea. Aveam nevoie. – Nu e[ti singura, replic` el sec. Ea \[i sim]i fa]a \mbujorându-se, dar el n-o privea. Brad se schimbase [i purta un pantalon din pânz` [i o c`ma[` galben`. Trebuie s` se fi sim]it observat, deoarece \[i ridic` ochii. – M` deplasez rareori cu un costum complet, spuse el. Un adev`rat mic cerceta[: \ntotdeauna preg`tit. – Preg`tit pentru orice! \ndr`zni ea. – Asta cost` uneori… Non[alant, \i lu` paharul din mân`, \l umplu din nou [i i-l \napoie. – Kate, de cât timp tat`l t`u [i Walt Marlow sunt asocia]i atât de apropia]i? \ntreb` el pe nea[teptate. |ntrebarea o lu` pe nepreg`tite. – Nu este vorba chiar de o asociere, bâigui ea. Sunt colegi de munc` de mul]i ani. – S` nu ne cert`m pentru cuvinte. E acela[i lucru, spuse el. – {i atunci? De ce aceast` \ntrebare? – A[ vrea s` [tiu dac` Marlow are o influen]` asupra tat`lui t`u sau dac`-l are cu ceva la mân`. – Cum? f`cu ea ochii mari, restabilind echilibrul paharului pe care fusese cât pe ce s`-l r`stoarne. Ce \ntrebare stranie! – G`se[ti? – Da. |n plus, n-ai nici un drept s` o pui! – Dimpotriv`. Am toate drepturile! Kate sim]i un fior rece trecându-i pe [ira spin`rii. Era adev`rat, \[i aminti ea, Brad Sheridan avea unele drepturi. Venise la Mahore \n misiune, ca s` fac` o anchet` despre care nu suflase un cuvânt nim`nui.

78

ROBERTA MICHELS

– Poate c` este adev`rat, spuse ea pe un ton evaziv, dar n-ai nici un drept s` m` interoghezi. |]i amintesc a doua oar` c` nu fac parte din firm`. |]i sugerez s` te duci s`-l \ntrebi fie pe tat`l meu, fie pe Walt Marlow… Se ridic` brusc [i \[i puse paharul pe mas`. – Trebuie s` m` \ntorc acas`, acum. Este târziu! – |nc` nu, Kate! O ajunse din urm` [i-i bar` calea, mare [i ne\nduplecat dintr-o dat`. – Ascult`-m`, relu` el t`ios, [i \nceteaz` s` m` prive[ti ca [i cum a[ fi inamicul public num`rul unu! {tiu foarte exact ceea ce este putred \n Mahore! {tiu prin ce ocoli[uri. {i [tiu de cine! Dar am nevoie de dovezi. – De ce mi-o spui mie? – Pentru c` [tiu un lucru: fericirea tat`lui t`u conteaz` mult pentru tine. {i de asemenea pentru c` sunt convins c` nu e[ti complet ne[tiutoare despre ce se \ntâmpl`. Pretutindeni unde merg m` lovesc de un zid de t`cere! Aparent, totul merge aici ca pe roate, dar toate rapoartele noastre arat` contrariul. {tii c` \n ultimii cinci ani, randamentul la Mahore a sc`zut cu 15-20% fa]` de alte \ntreprinderi din Malaysia [i din Indii? Brad se \ntrerupse [i-[i puse bra]ele pe umerii tinerei. – Crede-m`, pu]in m` intereseaz` despre cine este vorba sau de importan]a persoanei \n chestiune, dar voi g`si vinovatul! Dac` ai b`nuieli sau [tii ceva, trebuie s`-mi spui!

PAVILIONUL DE VAR~

79

Ea se f`cu mic` sub asprimea privirii lui. |n acela[i timp, teama se insinua \n ea. Brusc, totul avea un sens, fiecarea element \[i g`sea locul s`u. Nu-i era doar team`, chiar se sim]ea r`u. Scutur` din cap. – Nu, nu [tiu nimic! A[ prefera s` [tiu, pentru tat`l meu. Dar \n acest caz, ai fi ultima persoan` c`ruia i-a[ vorbi despre asta. |i respinse violent mâinile. Ochii ei str`luceau de furie. – Iat` de ce m-ai urm`rit azi, nu-i a[a? Iat` de ce erai atât de gr`bit s` m` ]ii \n bra]ele tale! Este atât de u[or s` smulgi confiden]e unei femei \n acele momente! Ei bine, \]i pierzi timpul. N-ai reu[it [i sunt fericit`. |l \mpinse [i se n`pusti afar`, apoi alerg` cu toat` viteza spre debarcader. Dezleg` \n grab` leg`turile [i puse motorul \n func]iune, f`r` s` se sinchiseasc` de apa de ploaie de pe fundul [alupei. Furtuna sl`bea. Spre vest, soarele ap`rea \n spatele norilor colora]i \n ro[u [i auriu. Dar el nu \nc`lzea inima lui Kate. Dup` dezv`luirile lui Brad, \i r`mânea o foarte slab` consolare. Slav` Domnului, se gândea ea, se oprise la timp pe panta ridicolului! Nu vei afla niciodat`, zise ea tare printre lacrimi de furie. Paradisul este pavat cu iluzii.

Capitolul 5 La \ntoarcerea acas`, g`si dou` mesaje. Unul era de la doamna Van Hahn. |i comunica num`rul ei de telefon [i-i cerea lui Kate s-o sune seara. Cel`lalt era de la Walt. Va \ntârzia câteva minute, dar se va aranja oricum s` se elibereze [i s` vin` s-o caute la ora opt. Kate mototoli biletul. |[i dorea s` fie câteva zile, sau mai bine, câteva s`pt`mâni mai târziu. Apoi o sun` pe doamna Van Hahn. Aceasta scoase o exclama]ie de \ncântare când \[i spuse numele. Era foarte dornic` s-o \ntâlneasc` pe tân`r` cât mai curând, [i \ntâlnirea fu fixat` pentru diminea]a urm`toare. Kate \nchise telefonul. Interlocutoarea sa \i transmisese pu]in din entuziasmul ei. Da, va fi pl`cut s` organizeze aceast` prezentare de mod`, ceea ce o va ajuta s`-[i ocupe timpul. Era deja plin` de idei. Se \ndrept` spre camera ei, \narmat` cu un blocnotes [i un creion.

PAVILIONUL DE VAR~

81

Când tat`l ei reveni, observ` c` avea un aer \ncordat [i obosit. Dar se interes` de planul ei [i când Kate se duse s`-[i fac` un du[ [i s` se \mbrace, avea un moral mai bun. Walt a sosit cu câteva minute \nainte de ora opt, lini[tit [i mul]umit de el \n smochingul s`u alb. Kate \l privi cu o senza]ie de dezgust. Putea \ntr-adev`r s-o cread` capabil` de a avea rela]ii agreabile cu el? Cea mai mic` din aten]iile lui o f`cea mai curând s` urle. Fiecare din gesturile lui era de altfel menit s`-i mângâie bra]ul gol, s-o ating`, s`-[i apropie fa]a de a ei… – A[ vrea s` mergem \n alt` parte, de data asta, anun]` el. M-am s`turat s` v`d mereu acelea[i figuri! |n aceast` privin]`, era de acord cu el. Nu dorea deloc s`-l \ntâlneasc` pe Brad la club. – Dac` am merge la Ah Chan? \ntreb` el. – Mi-ar face pl`cere, spuse ea politicos. N-am fost niciodat` acolo. – Atunci, a[a r`mâne, scumpo! f`cu el cu un aer satisf`cut b`tând-o pe genunchi. Era \ntr-o dispozi]ie \ncânt`toare. O conduse sub luminile colorate [i sub clopo]eii cristalini ai Pagodei Verzi, ultimul local la mod` din Mahore. Mâncarea era bun` [i foarte variat`, iar lista de vinuri destul de bogat`. Walt comand` cu larghe]e [i, pentru prima dat`, Kate se \ntreb` cum reu[ea s` tr`iasc` atât de indestulat. Avea o buc`t`reas`, doi vale]i [i poseda un teren de vân`toare la Mas Telok. Ma[ina trebuie s`-l fi costat foarte scump, [i nota de plat` pentru b`uturi trebuia s` fie fantastic`. La sfâr[itul mesei, \i descoperi o alt` sl`biciune.

82

ROBERTA MICHELS

Deasupra restaurantului exista o sal` de jocuri. Din ce \n ce mai jovial [i mai ro[u la fa]`, Walt nu voia s` aud` nimic: – Haide, vino! Am s` te \nv`] s` joci fantan. Este un joc de c`r]i. Kate a protest`. Nu avea mijloacele s-o fac`. Era \n vacan]` [i nu lucra. – |]i voi \mprumuta eu bani, vino! Nu strica seara. – Nu este inten]ia mea, spuse ea, dar… Brusc vocea ei se frânse [i \[i \n`bu[i o exclama]ie. – Ce mai e? Walt \ncepea s`-[i piard` r`bdarea. Apoi, v`zând privirea \nso]itoarei lui fixând un punct peste um`rul lui, se \ntoarse. Brad Sheridan se \ndrepta spre masa situat` \n separeul de lâng` ei. Fay era cu el, radioas`. Ea \i z`ri pe Walt [i pe Kate [i \naint`. – Hello, voi doi! Ce mic`-i lumea! – Nu-i a[a? surâse Walt \nl`n]uind umerii lui Kate cu un gest posesiv. Aceasta se ridicase. – Doar nu pleca]i! exclam` Fay. – Nu… tocmai voiam s-o conving pe Kate s` urce pentru o mic` partid`, zâmbi Walt. – Oh! este periculos s` joci! spuse tân`r` femeie cu o grimas`. |n timpul acestui schimb de cuvinte, Kate r`m`sese t`cut`, con[tient` de privirea implacabil` [i \nghe]at` a lui Brad fixat` asupra ei. El nu se clintise, ca [i cum n-o cuno[tea. {i brusc,

PAVILIONUL DE VAR~

83

corpul lui Kate o tr`d`. Genunchii ei tremurar` la amintirea episodului fierbinte de dup`-amiaz`, pe plaj`. F`cu un enorm efort asupra ei \ns`[i. – Nu, Fay, spuse ea. Nu mergem s` juc`m. De fapt, plec`m. Noapte bun`. F`r` m`car s`-l a[tepte pe Walt, se repezi spre ie[ire. El o ajunse la u[` gâfâind u[or. – Haide, scumpo, spuse el. Nu exagera! – Ce vrei s` spui? – {tii bine, r`spunse el rânjind. Sheridan nu se a[tepta cu siguran]` la acest gen de primire! – Pu]in \mi pas`! exclam` ea. Obosit` dintr-o dat`, se strecur` \n ma[in`. Era mult timp de când nu mai plânsese, dar \n acest moment era gata s` cedeze acestei sl`biciuni. Cu un nod \n gât, cu ochii a]inti]i asupra drumului, se \nchise \n orgoliul ei pentru a-[i \nvinge emo]ia. Suport` f`r` s` protesteze s`rut`rile lui Walt. Erau recompensa pentru cin`… |nc` tremura când reg`si siguran]a bungaloului s`u. Dar cât timp va mai putea s`-l ]in` la distan]` pe Walt? *** |ntâlnirea ei cu doamna Van Hahn, ziua urm`toare, fu ca o \ntoarcere binecuvântat` la normalitate. Era o femeie zvelt` [i \nc` frumoas` \n jur de cincizeci [i cinci de ani. Ochii ei alba[tri sclipeau de inteligen]`.

84

ROBERTA MICHELS

Se instalar` amândou` \n fa]a unei cafele [i ajunser` imediat la miezul problemei. Doamna Van Hahn fusese surprins` de mul]imea detaliilor men]ionate \n notele preliminare ale lui Kate. O ascult` pe tân`r` f`când o prim` estimare a costului prezent`rii de mod`. – Draga mea prieten`, exclam` ea, \mi imaginam \n mod cu totul stupid c` era suficient s` telefonezi unei agen]ii de manechine, apoi s` \nchiriezi un salon convenabil [i s` contactezi diver[i croitori! Kate \[i reprim` un zâmbet. – Ar fi posibil, spuse ea, dar aceast` ]ar` ofer` pu]ine posibilit`]i [i proiectul dumneavoastr` este mai ambi]ios, cred. Ideal ar fi o colec]ie original`, bine\n]eles. Dar asta depinde de cheltuieli… [i de leg`turile dumneavoastr`. – Contam pu]in pe dumneavoastr` \n aceast` privin]`. Kate cl`tin` din cap. – Cunosc oameni, fire[te, dar la Paris, la Londra… [i dumneavoastr` trebuie s` [ti]i c` marii creatori de mod` au propriile lor saloane. Dup` p`rerea mea, singura solu]ie ar fi s` intr`m \n leg`tur` cu achizitorul unui mare magazin din Singapore. Ve]i avea posibilitatea unei alegeri mai mari… – Singapore… |mi place aceast` idee. |mi imaginez foarte bine o defilare de modele europene, apoi asiatice [i un fel de buchet final interna]ional. |mi place de asemenea mult ideea dumneavoastr` privind interludiul cu dansatoare din Insula Bali. Dup` cum [ti]i, prezentarea noastr` va trebui s` aib` loc \n acela[i timp cu Conferin]a Ecologic` [i asta ar trebui s` ne aduc` lume…

PAVILIONUL DE VAR~

85

Mai vorbi un timp pe aceast` tem`, apoi o \ntreb` pe vizitatoarea ei dac` era liber` s` mearg` miercuri cu ea la Singapore. Nu putea s` monteze spectacolul f`r` sfatul ei pre]ios. Kate [ov`i. Doamna Van Hahn interpret` gre[it [ov`iala ei [i ad`ug`: – Fire[te, toate cheltuielile m` privesc pe mine. – Nu m` gândeam la asta… eu… – Ah, uitasem! Mama dumneavoastr` a fost operat` [i trebuie s` a[tepta]i ve[ti? Kate \ncuviin]`. M`tu[a ei putea s`-i telefoneze \n orice moment, acum. – Mama dumneavoastr` este la Moorfield? Kate \ncuviin]` cu un semn din cap [i doamna Van Hahn \nscrise un cuvânt pe o foaie de hârtie apoi zâmbi. – Totul va fi bine, spuse ea ridicându-se. Sunt sigur`. Acum vom prânzi. Vom mai vorbi despre c`l`toria noastr` la Singapore. Ve]i putea s` v` hot`râ]i mai târziu. Dar Kate se hot`râse deja. Dou` zile departe de toate preocup`rile ei personale \i vor face foarte bine. Doamna Van Hahn fu \ncântat` de promptitudinea sa [i \n timpul prânzului puser` la punct toate detaliile. A doua zi diminea]`, doamna Van Hahn \i telefon` lui Kate. Biletele de avion fuseser` deja rezervate. Urmau s` ia avionul la ora cinci de pe aeroportul din Mahore. Kate nu anun]` pe nimeni de planurile ei, cu excep]ia tat`lui s`u care se ar`t` bucuros. Miercuri, dup` ce a luat-o pe doamna Van Hahn de la hotelul ei, Kate se \mbarc` \mpreun` cu ea [i la ora opt aterizau la Singapore.

86

ROBERTA MICHELS

|nso]itoarea sa rezervase un apartament la hotelul Raffle, unul din cele mai cunoscute ale ora[ului. Cele dou` femei se schimbar`, apoi cinar` vorbind despre programul lor de a doua zi. – Vom merge mai \ntâi s`-i facem o vizit` doamnei Lun, declar` doamna Van Hahn. Prietena mea Rosalie Kelly mi-a spus multe lucruri bune despre ea, cum [ti]i deja. Sper c` nu vom fi decep]ionate! Dar doamna Kee Lun n-a fost o decep]ie. Diminea]`, luar` un taxi [i ajunser` la magazinul chinezoaicei, printr-o re]ea complicat` de str`du]e forfotind de lume pestri]`. Micu]a chinezoaic` le primi cu gravitate [i ascult` cu aten]ie dorin]ele doamnei Van Hahn. |n acest timp, Kate examin` atelierul [i hainele \n curs de elaborare. Confec]ionarea era perfect` [i ]es`turile de toat` frumuse]ea. Dar Kate avea \n minte o colec]ie \n \ntregime original` [i trebuia s` descopere modele ie[ite din comun. O or` mai târziu, lua ceaiul cu cele dou` femei \n micul apartament al doamnei Lun aflat deasupra atelierului. Pe balcon, o tân`r` fat` era \ntins` pe un [ezlong. Kate fu impresionat` de frumuse]ea delicat` a tr`s`turilor sale palide, parc` sculptate \n filde[. – Fiica mea Kim, spuse doamna Lun. Din p`cate, nu se poate ridica ca s` ni se al`ture. A avut un accident acum cinci ani. Dar deseneaz` modele pentru mine. Poate ar putea s` v` ajute [i ea?

PAVILIONUL DE VAR~

87

Cele dou` europene o cercetar` cu o mil` ascuns` pe tân`ra condamnat` la nemi[care. Dar Kim recunoscuse figura lui Kate [i fa]a ei se lumin`. R`scoli \ntr-un teanc de reviste [i-i ar`t` o pagin` \n care Kate poza \ntr-un superb mantou de bizon. – Kate! Dumneavoastr` sunte]i? \ntreb` ea. Pot s` v` desenez oare o rochie? Mama ei f`cu un pas \nainte. – Nu, spuse ea, pentru doamna de acolo! I-o ar`t` pe doamna Van Hahn ai c`rei ochi se luminar` de o lic`rire de amuzament \n fa]a decep]iei manifestate de tân`r`. Dar \n clipa urm`toare, aceasta \ncepu s` lucreze. Kate privi cu uimire \ndemânarea extraordinar` a degetelor sub]iri, [i mai ales precizia, [i gustul desenului. – Este minunat, declar` ea. Cine te-a \nv`]at s` desenezi? – Nimeni. Kim zâmbi. Ea \[i amintea ziua când inactivitatea i se p`rea brusc de nesuportat. |ncercase atunci s` reproduc` modele alese din revistele de mod`. Dup` ce st`pânise tehnica desenului, s-a gândit s` realizeze o colec]ie personal`. Dintr-o suflare, realiz` un carton mare plin de schi]e. Totul era frumos, elegant [i \mbina tot ce putea oferi mai bun Orientul [i Occidentul. N-a fost nevoie de mai mult ca s-o conving` pe Kate. Doamna Van Hahn p`ru la fel de uimit` ca mama tinerei. Cum? Kim va desena \ntreaga colec]ie? Kate \ncuviin]`. {tia c` tocmai f`cuse o descoperire [i se va vorbi mult timp despre Kim Lun \n lumea modei… dac`

88

ROBERTA MICHELS

doamna Van Hahn voia s`-[i uneasc` eforturile cu acelea ale lui Kate pentru a o \ndruma pe tân`ra chinezoaic` \n aceast` lume rafinat`. *** Kate [i doamna Van Hahn petrecur` o s`pt`mân` \ntreag` la Singapore. La sfâr[it, tân`ra se sim]ea epuizat`. Ea nu era singura. Lorna Van Hahn se agitase mult, iar tân`ra Kim depusese un efort uimitor. Fuseser` angajate trei manechine. Metri [i metri de stofe scumpe intraser` deja \n mâinile doamnei Lun [i ale lucr`toarelor sale. |n ciuda pu]inului ei entuziasm pentru a defila ea \ns`[i, Kate fusese incapabil` s` reziste rug`min]ilor lui Kim. Ea va participa a[adar la secven]a final` a defil`rii. |[i f`cea unele griji cu privire la costul final al opera]iei, dar Lorna Van Hahn \i lini[tise temerile. Ea era de asemenea sigur` c` va vinde avantajos toate invita]iile. Prietenii ei boga]i vor veni din toate col]urile lumii la un eveniment atât de original. |n seara aceea, când \[i terminau turul de orizont cotidian, o expresie de vinov`]ie ap`ru pe tr`s`turile Lornei Van Hahn. – Abia acum \mi dau seama de un lucru, spuse ea \nso]itoarei sale. V-am acaparat pentru aceast` defilare [i pentru preg`tirea ei, [i nici m`car n-a]i vizitat \nc` Singapore. Cum a[ putea \ndrepta aceast` omisiune? – Oh! nu, exclam` Kate, pu]in surprins`. Am fost foarte mul]umit` s` lucrez cu dumneavoastr` [i nu doream nimic altceva…

PAVILIONUL DE VAR~

89

Nu numai c` era adev`rat, dar asta \i permisese s` uite de grijile ei. Acum, Mahore o a[tepta [i acolo, nimic nu se schimbase, nimic nu se rezolvase… |[i ridic` ochii [i cuvintele pe care voia s` le pronun]e i se oprir` pe buze. Un b`rbat tocmai intra pe câmpul ei vizual. |nalt [i brun, cu umeri largi, purta un smoching crem, [i profilul lui slab [i palid avea ceva dureros de familiar… Kate clipi uimit` [i inima ei aproape se opri \n loc. Nu era posibil! Nu putea s` fie Brad Sheridan! B`rbatul salut` o cuno[tin]` de la o mas` vecin` [i se aplec` s`-i vorbeasc`. Kate reu[i s`-i vad` fa]a. Nu era Brad… |[i \ntoarse privirea [i se ridiculiz` \n sinea ei. Cât de proast` putea s` fie! La Singapore, probabil c` existau sute de b`rba]i cu aceea[i \nf`]i[are. Cu calmul reg`sit, \[i \ndrept` toat` aten]ia c`tre \nso]itoarea sa. Dar aceast` tres`rire nea[teptat` persista \nc` \n ea. S-a sim]it ciudat de \mp`r]it`. O parte din ea \ns`[i se temea s` se \ntoarc` la Mahore \n ziua urm`toare. Cealalt` abia mai putea s` a[tepte…

Capitolul 6 |ntoars` acas`, o a[teptau o scrisoare [i o telegram`. Scrisoarea era de la m`tu[a Rena. Opera]ia mamei fusese un succes deplin. Chirurgul se ar`ta mul]umit de progresele bolnavei sale. Doamna Merrivale va mai r`mâne o s`pt`mân` la m`tu[a Rena, apoi va pleca spre Mahore, spre sfâr[itul lunii. Kate se repezi \n bra]ele tat`lui s`u. – Oh! Tat`! Este minunat, nu-i a[a? – Da. John Merrivale \ncuviin]ase cu o voce moale [i Kate \l privi surprins`. Oare nu dorea \ntoarcerea so]iei sale? |i puse \ntrebarea f`r` ocol. – Ba da, bine\n]eles, r`spunse tat`l s`u. Dar mi-e team` de cel mai mic efort pentru ea. |n plus, \ntoarcerea ei coincide cu s`pt`mâna colec]iei tale. Kate nu se gândise la asta. Ochii ei str`lucir`.

PAVILIONUL DE VAR~

91

– Dar asta este minunat, dimpotriv`! Va asista [i-i va pl`cea foarte mult, sunt sigur`. Vom face o mic` petrecere \n ziua urm`toare, nu-i a[a? Tat`l ei cl`tin` din cap, dar p`rea preocupat. – M` \ntrebam, Kate, relu` el, dac` n-ar trebui s` m` duc s-o a[tept la Singapore [i s` r`mân acolo o noapte cu ea \nainte de a reveni aici. Asta o va odihni. C`l`toria este atât de lung`, din Anglia! Tu ce spui? – Ar fi o a doua lun` de miere! exclam` ea. Dar s` nu uita]i amândoi s` reveni]i pentru s`rb`toarea noastr`! Tat`l ei cl`tin` din nou din cap. Dar p`rea departe de a fi fericit, cum ar fi trebuit s` fie. Cu o mic` strângere de inim`, Kate observ` \n acel moment cât \mb`trânise \n ultimul timp. Sl`bise, se \ncovoiase [i-i ap`ruser` riduri de fiecare parte a gurii. Tân`ra era pe punctul de a-l ruga s` i se dest`inuie când el relu`: – Ai face mai bine s` cite[ti telegrama aceea… poate trebuie un r`spuns. – Când a sosit? – Azi diminea]`. Vei pleca oare, Kate? – Nu [tiu. Ea \[i \ncrunt` sprâncenele. Telegrama venea din Londra. Era de la Bart Benson, directorul unei foarte mari agen]ii de care Kate era foarte solicitat`. O informa de contractul pe care-l \ncheiase cu Universal Chemical. Firma, printre cele mai importante, f`cuse apel la reputa]ia lui Bart. Dar pentru a o servi mai bine, aceasta avea nevoie de cele mai bune elemente ale lui [i de Kate \n mod deosebit.

92

ROBERTA MICHELS

Kate [tia c` trebuie s` r`spund` cât mai repede posibil. Dar \[i punea \nc` \ntreb`ri. Totu[i, la sfâr[itul lunii, mama ei se va fi \ntors [i treaba ei cu doamna Van Hahn terminat`. |n principiu, nimic n-o va mai re]ine la Mahore [i va putea s`-[i reia cursul normal al activit`]ilor sale. Atunci, de ce aceast` ezitare, acest regret fugitiv, aceast` crispare? Oricum, trebuia s`-[i câ[tige existen]a… Oft` [i termin` redactarea r`spunsului destinat lui Bart: „Obligat` s` r`mân aici pân` pe treizeci. Voi scrie. Felicit`ri“. Ie[i din oficiul po[tal \n aceea[i stare de incertitudine. Când afl` de plecarea lui Brad Sheridan pentru mai multe zile, tân`ra sim]i un amestec curios de u[urare [i dezam`gire. Dar se cufund` cu hot`râre \n preg`tirea prezent`rii de mod`. Se dovedea necesar` o nou` c`l`torie la Singapore. Lorna Van Hahn hot`râse s-o aduc` pe Kim la Mahore cu dou` zile \nainte de prezentare. Mama ei p`ru surprins`, dar nu Kate. |ntr-adev`r, tân`ra avusese timp s` se conving` de bun`tatea so]iei directorului tehnic. Cum am putea s-o l`s`m pe principala creatoare a prezent`rii noastre \n afara preg`tirilor? declarase Lorna. Calda prietenie dintre Kate [i Lorna Van Hahn nu r`m`sese neobservat` \n Mahore. Walt Marlow \i f`cuse lui Kate remarce dezagreabile cu privire la acest subiect. – Nu-]i face nici un bine, Kate, spuse el. Lorna te va l`sa balt` atunci când nu va mai avea nevoie de tine. – Ce importan]` are? replic` tân`ra. Peste câteva s`pt`mâni, nu voi mai fi aici. Dar pân` atunci, aceast` colec]ie m` distreaz` mult.

PAVILIONUL DE VAR~

93

|l m`sur` cu privirea. St`tea nep`s`tor \ntr-un fotoliu [i nu se jena s` bea din whiskyul tat`lui ei. |[i re]inu un gest de iritare [i-i ar`t` blocnotesul ei. – Te rog s` m` scuzi… trebuie s` verific toate astea. Walt se redres` [i \n momentul când trecea pe lâng` el, \i prinse \ncheietura mâinii. – Da… cu o condi]ie! – Care? F`cu ea \ncercând s`-[i ascund` dezgustul la strânsoarea cald` a degetelor lui. – Mi-ar pl`cea s` fiu primul care s` admir aceste tinere frumuse]i care vor invada ora[ul nostru. – Nu [tiu dac` va fi posibil. Nu vor sosi decât cu dou` zile \nainte de prezentare [i vor avea foarte mult de lucru. John Merrivale râse. – Toat` popula]ia b`rb`teasc` din Mahore se va repezi s` le vad`. – Cel pu]in, r`spunse Kate, eliberându-se, eu voi fi uitat` pu]in. Era foarte exact fondul gândului ei [i asta \l privea mai ales pe Walt. Suprasolicitat` de probleme [i cel mai adesea \n compania Lornei Van Hahn, \l vedea mult mai pu]in [i se felicita pentru asta. Chiar dac` Walt morm`ia \n particular, oficial nu putea s`-[i manifeste proasta dispozi]ie \n fa]a so]iei marelui patron. O nou` scrisoare sosise de la doamna Merrivale, confirmând \ntoarcerea ei iminent`. |n ziua aceea, Kate ajunsese la hotel cu un sentiment de mare satisfac]ie. Dulgherii trebuia s` pun` pe picioare pista [i

94

ROBERTA MICHELS

estrada pe care vor defila manechinele, [i totul trebuia s` fie perfect. P`r`si soarele puternic de afar` pentru lumina impresic` din holul hotelului [i se ciocni de un b`rbat care ie[ea. – Hello, Kate! |[i st`pâni o exclama]ie [i f`cu un pas \napoi. Brad Sheridan \i oferi un zâmbet sardonic [i-i murmur` pe un ton ironic: – Te faci \n continuare c` m` dete[ti, Kate? – N-am timp de joac`… sunt prea ocupat` [uier` ea. Las`-m` s` trec, te rog, domnule Sheridan! Acest ton rece \l f`cu s`-[i ridice sprâncenele. Era pe punctul de a-i r`spunde când Lorna Van Hahn \[i f`cu apari]ia. – Ah! Iat`-v` Kate! Exact la timp! Ea \i surâse b`rbatului \nalt [i t`cut. – Avem dou` noi ajutoare. Domnul Sheridan se temea c` ve]i avea dificult`]i s` explica]i muncitorilor exact ce dori]i \n leg`tur` cu estrada. |n plus, au plecat s` lucreze \n unul din antrepozitele companiei. Va fi mai u[or pentru ei acolo, vor avea mai mult loc. – Oh! spuse Kate. Cât de amabil din partea domnului Sheridan! – Dac` am \n]eles bine, declar` acesta din urm`, dori]i s` termina]i totul ast`zi? Mergem acolo? Kate fu obligat` s`-l urmeze. Afar`, \n dogoarea umed` se opri lâng` ma[ina lui [i spuse printre din]i:

PAVILIONUL DE VAR~

95

– Sunt pe deplin capabil` s` m` descurc cu muncitorii. {i [tiu foarte exact ceea ce doresc. – Adev`rat? Nu sunt de acord cu tine, \i arunc` el punând motorul \n func]iune. – Ah! {i de ce? – {tii ce vrei, dar refuzi s` recuno[ti, declar` el cu un calm agasant. – Vorbim despre afaceri, r`spunse Kate potrivindu-[i ochelarii de soare. Nu v`d la ce se aplic` remarca ta…. El ridic` u[or din umeri. Dup` un timp, Kate relu`: – Lorna vorbea de dou` ajutoare. Te v`d singur. – Rex Winton se va ocupa de instala]ia electric`, r`spunse el. Vei avea nevoie, cred, de o lumin` special`. Gura lui Kate se strânse. – M-am \n]eles deja cu direc]ia hotelului \n aceast` privin]`. Brad \ncepu s` râd`. – Cuno[tin]ele personalului lor \n materie de electricitate sunt de pe vremea reginei Victoria! |[i continuar` drumul schimbând amabilit`]i de acela[i gen. Dar Kate trebuise s` admit` la sosirea sa c` hangarul unde lucrau muncitorii era mai potrivit pentru lucrul lor decât locul minuscul pus la dispozi]ie de hotel. Totu[i, nu putuse s` se ab]in` s` nu arunce câteva cuvinte destul de caustice \n leg`tur` cu modul \n care planurile ei fuseser` interpretate. Cu cel mai mare calm, Brad \i demonstr` c` gre[ea. Trebui de altfel s` admit` c` abia dac` [tia s` deosebeasc` un ciocan de o [urubelni]`.

96

ROBERTA MICHELS

– Foarte bine, spuse ea \n cele din urm`. Face]i cum crede]i c` este mai bine. Atâta timp cât nimic nu va scâr]âi sau nu se va pr`bu[i… – Asta nu se va \ntâmpla niciodat` atâta timp cât m` ocup eu, replic` el cu r`ceal`. De fapt, vei face f`r` \ndoial` o repeti]ie general` \n ajun? Kate \i evit` privirea. – Bine\n]eles. – Ce p`cat s` se organizeze aceast` reuniune \n timpul musonului! exclam` el. Asta v` oblig` s` v` izola]i \n interiorul hotelului. Altfel am fi putut face asta la club. Terasa [i gr`dinile s-ar fi potrivit de minune… Sper pentru tine c` nu va ploua cel pu]in dou` ore, noaptea aceea! Kate era de aceea[i p`rere, dar nu spuse nici un cuvânt. Brad \i \ntoarse spatele [i \ncepu s` dea instruc]iuni dulgherilor s`i. |n câteva minute, hangarul se umplu de vacarmul ciocanelor. Trebuia s` recunoasc`: când Brad intra \n ac]iune, mergea pân` la cap`t [i nu-[i pierdea timpul. Plictisit`, Kate se duse s` se ca]ere pe o lad` [i-l urm`ri conducând desf`[urarea opera]iunilor. C`ldura era intens` [i, dup` un timp, Brad se debaras` de c`ma[`. Transpira]ia f`cea s`-i luceasc` torsul s`u bronzat. Deodat`, Kate se surprinse fixând jocul mu[chilor pe acel spate splendid [i pe acei umeri puternici… Se for]` s`-[i \ntoarc` privirea [i \[i l`s` capul \n jos, pentru a c`uta o batist`, \n po[eta ei. O umbr` c`zu asupra ei [i \[i ridic` ochii. Brad o privea cu un aer enigmatic [i, tulburat`, se sim]i str`b`tut` de un fior.

PAVILIONUL DE VAR~

97

– Vrei s` bei ceva? \ntreb` el. Cantina nu este foarte departe… la câ]iva pa[i de birouri, acolo. – Oh! |mi ceri s` m` duc s`-]i aduc ceva de b`ut? – Cam la a[a ceva m` gândeam… Cu mâinile \n [olduri, o domina cu \n`l]imea lui [i doi mici dr`cu[ori familiari jucau veseli \n ochii lui: – O bere pentru mine [i un ceai pentru muncitori. {i nu \ntârzia prea mult! Kate se sili s`-[i p`streze o expresie impasibil` [i se duse s` se achite de misiunea ei. Dar nu putu evita aversa brusc` pe drumul de \ntoarcere [i se \ntoarse ud` \n hangar. Cei trei malaiezieni \[i b`ur` ceaiul zâmbind. Brad deschise capacul cutiei sale de bere rece [i lu` o \nghi]itur` cu o satisfac]ie evident`. – Po]i s` pleci, acum, spuse el atunci. Str`duie[te-te s` te \ntorci la ora patru. – Eu? Aici? – Tu. Aici. Pe curând. |[i l`s` cutia jos [i se \ntoarse la lucrul s`u, ca [i când ea nu mai exista. Kate nu [tia dac` trebuia s` râd` ne\ncrez`toare sau s` urle de furie! Niciodat` nu fusese tratat` astfel de un b`rbat! Aceast` nou` latur` a personalit`]ii lui Brad Sheridan o stupefia. Fusese confruntat` cu arogan]a, magnestismul, farmecul [i for]a lui, dar, pentru prima dat`, se lovea de indiferen]a [i de insolen]a personajului. Se \ntoarse acas` foarte prost dispus`. De[i du[ul [i faptul c` se schimbase \i ameliorar` starea fizic`, se sim]ea \n continuare \ngrozitor de jignit` \n amorul propriu…

98

ROBERTA MICHELS

Cum ora de \ntoarcere la hangar se apropia, Kate se \ncuraj` cât putu mai bine. P`rul ei bine piept`nat dansa \n jurul fe]ei ei rotunde lipsit` de fond de ten. Dar \[i petrecuse cincisprezece minute s`-[i aplice fard pe pleoape [i rimel pe gene, apoi pu]in ruj pe buze. |ntr-o frumoas` rochie de in alb cu decolteul p`trat, cu sandale asortate, o geant` de rafie [i o umbrel` de soare \n mân`, era superb`! Mul]i ochi urm`reau silueta ei gra]ioas` de-a lungul arterei principale din Mahore. Ajunse \n sfâr[it la hangar [i se opri, cu urechea la pând`, \nainte de a intra. Dup` un moment de adaptare la semi\ntunericul locului, z`ri doi dulgheri malaiezieni a[eza]i pe o lad` mare \n form` de semilun` pus` \n centrul hangarului. De la estrad` pornea un fel de pist` lung` care ajungea aproape de locul unde se g`sea ea. Brad Sheridan, cu bra]ele \ncruci[ate, ap`ru brusc \n fa]a ei. O m`sur` lung din cap pân` \n picioare. Apoi spuse cu un ton t`r`g`nat: – Trebuia s` [tii. – La ce faci aluzie? – Nu este evident? F`cu doi pa[i non[alan]i spre ea. – Trebuie s`-]i dau dreptate, dulce Kate: te \mbraci \ntotdeauna \n a[a fel \ncât s` te adaptezi situa]iei. – Contrariul ar fi uimitor din partea mea, replic` ea. – Nu, nu este [i p`rerea mea. E[ti \ntotdeauna extrem de decorativ`, \n orice situa]ie.

PAVILIONUL DE VAR~

99

– Este vorba de un compliment, presupun? Cu capul ridicat, se \ndrept` spre opera celor patru b`rba]i. – A]i fost foarte rapizi! – Dar nu este \n \ntregime gata. |ncearc` asta! El plas` o lad` veche la picioarele estradei [i o oblig` s-o foloseasc` drept treapt`. – Acum, spuse el, mergi! |ncet, hot`rât`, parcurse toat` lungimea pistei, f`cu o \ntoarcere [i o str`b`tu \n sens invers. Apoi \[i plec` ochii spre el. – Este perfect, cu excep]ia unui loc. Aga]` pu]in, aici. – Arat`-mi. Brad o urm`, \ncerc` lemnul cu mâna [i cobor\ sub estrad`. – Am s` aranjez totul, spuse el \n sfâr[it. Cum s-o vopsim? – |n alb… mat, de preferin]`, te rog. El cl`tin` din cap. – Va fi gata joi. – Mul]umesc. F`r` s-o previn`, o prinse de talie [i o ridic` pentru a o pune pe sol. Prea surprins` ca s` se opun`, se trezi \n cercul bra]elor lui. Acest moment i se p`ru o eternitate. – Mul]umesc, spuse ea cu o voce stânjenit`. Eu… \]i sunt foarte recunosc`toare. – Nu e[ti, [tii bine! Jenat` de geant` [i de umbrela ei, \i r`mânea doar o mân` ca s` \ncerce s` se elibereze.

100

ROBERTA MICHELS

– Dac` acesta este sentimentul t`u, spuse ea, n-am ce discuta. Dar mi-ar pl`cea s` pot mul]umi oamenilor t`i. Ei vor fi mai pu]in b`nuitori, sunt sigur`, privind autenticitatea gratitudinii mele. Ea v`zu cum gura lui se strânge u[or. Dar \i d`du drumul [i se \ndep`rt`. Kate se gr`bi s` mul]umeasc` muncitorilor [i plec`. Dar a sim]it \nc` mult timp presiunea mâinilor lui Brad pe talia ei. *** Patru zile mai târziu, Kate \l conduse pe tat`l ei la aeroport, apoi se preg`ti pentru num`r`toarea invers` a prezent`rii. Doamna Kee Lun [i fiica sa Kim care sosiser` \n ajun, manechinele din diverse ]`ri veniser` [i ele [i se efectuau ultimele retu[uri febrile. Colec]ia dep`[ea toate speran]ele lui Kate. Cele patru modele pe care trebuia s` le prezinte ea \ns`[i \i pl`ceau \n mod deosebit [i mai ales o rochie lung`, despicat` pân` la jum`tatea coapsei, dintr-un material diafan albastru ca safirul, tivit cu argintiu. Repeti]ia se desf`[ur` aproape bine, \n afar` de inevitabilele plângeri ale manechinelor \n leg`tur` cu cutare sau cutare detaliu sau cu o dezastruoas` erup]ie de co[uri pe fa]a uneia dintre domni[oare, alergic` la fructele exotice! |n mijlocul unui concert de lament`ri, Gail, una dintre occidentale, exclam`:

PAVILIONUL DE VAR~

101

– Cine este b`rbatul acela splendid? Lorna Van Hahn arunc` o privire peste um`r. Kate \i urm`ri privirea [i sim]i o \n]ep`tur` \n inim`. Brad se sprijinea non[alant de unul din stâlpii de la intrare. – Este domnul Sheridan al nostru, r`spunse Lorna. Este foarte seduc`tor, \n felul lui cam primitiv, dar \n]eleg foarte bine de ce produce o asemenea impresie asupra femeilor! Gail izbucni \n râs. – |n zilele noastre, exclam` ea, ne exprim`m mai direct! Ea \[i cobor\ vocea [i-i murmur` lui Kate: – Este curios! Mi se f`cea pielea de g`in`, adineauri, cu acest aer condi]ionat, dar acum m` \nc`lzesc foarte repede! Kate \i r`spunse printr-un zâmbet for]at. Brad se \ndrept` spre batalionul de fete frumoase. Ochii lui \i c`utar` pe cei ai lui Kate cu aceea[i insolen]` ca \n urm` cu câteva zile. Dar acum o sfidau. – O s`-mi ceri s` plec, presupun? spuse el. – Oh! Nu! exclam` Gail aruncându-i o privire elocvent`, \ngreunat` de o fluturare rapid` de gene false. V` rog, nu pleca]i! – Vezi? Sunt binevenit aici, cel pu]in pentru o persoan`! – Nu v` face]i prea multe idei, tinere frumos, \i arunc` suav Lucy, un alt manechin. Dup` o or` sau dou` \n compania persoanelor de acela[i sex, Gail simte nevoia de pu]in` schimbare [i asta-i tot. – Nu este cazul nostru al tuturor? \ntreb` Fay Slessor care tocmai sosea.

102

ROBERTA MICHELS

Kate se s`turase. Cu o voce ferm`, d`du câteva ordine [i dispers` cercul magic format \n câteva secunde \n jurul lui Brad. Recep]ia \ncepu. La un semnal al lui Kate, o tân`r` balinez` \naint` pe estrad` superb decorat` cu ramuri verzi [i flori. Brad r`mase al`turi de Kate. El urm`ri atent desf`[urarea opera]iunilor. – Tu când vei defila? \ntreb` el. – Numai \n ultima parte, spuse ea. {i mâine. – N-ai nevoie de repeti]ie, cred. Tonul lui era evident de tachinare [i expresia lui Kate se \ntunec`. – Nu. Nu sunt capabil` s` fac dou` meserii \n acela[i timp, dup` cum ai putut constata… Repeti]ia a continuat \nc` mult timp [i Kate uitase de Brad. Apoi \l z`ri aplecat asupra scaunului pe rotile al lui Kim. Profilul lui dur se \mblânzise [i exista tandre]e \n surâsul lui. Kate le \ntoarse spatele. Brad Sheridan nu va avea niciodat` aceast` expresie pentru ea. *** Casa ei i se p`ru goal` [i pu]in primitoare când reveni pe la ora zece, udat` de o avers` puternic` \n momentul când cobora din ma[in`. F`cu un du[, se schimb` [i preg`ti o cafea. Dar un fel de depresie o \ncerca \ncetul cu \ncetul. Totu[i, n-avea nici un

PAVILIONUL DE VAR~

103

motiv s` fie trist`: colec]ia va fi un succes, era sigur`, iar mama ei va sosi la timp ca s-o vad`. Apoi se duse la culcare, cu inima grea. Stingea luminile din vestibul când soneria telefonului r`sun` \n casa t`cut`. Primul gând al lui Kate se \ndrept` la mama ei. Ceva nu era \n ordine [i tat`l ei \i telefona din Singapore… Scoase un oftat de u[urare recunoscând vocea lui Walt Marlow. Dar aceast` u[urare fu de scurt` durat`. Abia \i l`s` timp s` se asigure c` era vorba de el, [i primele lui cuvinte, stupefiante, o f`cur` s` se \nfioare. – Dar unde e[ti, Walt? strig` ea. – La Bahru Pekan. Eu…. Ascult`, Kate! Trebuie s`-mi recuperez servieta cu documente. Este urgent. Trebuie s` mi-o aduci… da, [tiu, este târziu, dar am \ncercat s` te g`sesc toat` ziua. Am sunat la hotel, dar n-am putut s` te g`sesc. De ce n-ai venit la telefon? – Dar nimeni nu m-a anun]at! Am r`mas totu[i la hotel toat` ziua. – Oh! Nu mai are importan]`! Acum, ascult`: am l`sat servieta cu documente \n partea de jos a dulapului t`u cu \mbr`c`minte. Este… Kate \[i trecu o mân` tremurând` peste frunte. Oare despre ce putea vorbi Walt, pentru numele lui Dumnezeu? – Am l`sat-o acolo \n noaptea dinaintea plec`rii tat`lui t`u. Trebuie s` fie \nc` acolo, dac` nimeni nu s-a atins de ea… Vocea lui avea o not` de nelini[te. Kate r`spunse iritat`:

104

ROBERTA MICHELS

– Trebuie s` fie, dac` ai pus-o \ntr-adev`r acolo. Dar nu \n]eleg. De ce… – Nu este nevoie s` \n]elegi. Mul]ume[te-te s` mi-o aduci… po]i fi aici cam \n dou` ore. Voi fi la Green Farruda… |i d`du câteva indica]ii topografice, apoi ad`ug`: – Când vei sosi, \ntreab` de domnul Lynn. |mi trebuie aceast` serviet` cu documente \nainte de mâine diminea]`. S-a \n]eles? – Da, dar… – Kate, este preferabil pentru tine s` faci \ntocmai… Urm` un declic [i leg`tura se \ntrerupse. Fa]a lui Kate p`lise. Oare Walt \nnebunise? |n]elesese bine? S` plece la Bahru Pekan… un drum de cel pu]in dou` ore \n plin` noapte, pe un drum care traversa jungla… Nu fusese niciodat` la Bahru Pekan. Acest or`[el se dezvoltase \n câ]iva ani o dat` cu zona industrial`. {i bine\n]eles, Kate nu auzise niciodat` vorbindu-se despre Green Farruda! Se \ndep`rt` de telefon. Ultima fraz` a lui Walt \i r`suna \nc` \n urechi ca o amenin]are. Privi \n jurul ei. Mica \nc`pere era lini[tit`. Totul p`rea \n ordine. Apoi se \ndrept` spre u[a dulapului [i o deschise. |n interiorul lui, se \ngr`m`deau talme[-balme[ toate vechile ei comori, hârtii, reviste, ma[ina de cusut a mamei sale. Trebuia s` fie un vis: nu putea s` fie aici o serviet` cu documente! {i totu[i… da! Cu o mân` tremur`toare, o ridic` [i se duse la lumin` ca s-o examineze. A[adar, era adev`rat? Toate temerile ei se concretizau dintr-o dat`.

PAVILIONUL DE VAR~

105

Urma s` se \ntâmple ceva… [i tat`l ei trebuia s` fie compromis. Acesta era motivul dezn`dejdii lui, acea expresie \nsp`imântat`, istovit`… Walt \l [antaja [i dovada trebuia s` fie acolo. |ncerc` s` deschid` servieta cu documente, dar aceasta refuza s`-[i dezv`luie secretele. De altfel, nu era surprins`. Un lucru era sigur: trebuia s` con]in` pa[aportul lui Walt [i hârtiile lui cele mai compromi]`toare. Walt fura de la firma Latex din Mahore, [i \ntr-un fel sau altul, Brad trebuie s` fi descoperit adev`rul. Kate alerg` s` se \mbrace din nou [i porni \n noapte. Luase o hart`, o lantern` de buzunar [i ceva bani. Putea s` aib` nevoie. Apoi \nchise casa cu cheia [i se \ndrept` spre ma[in`. Cinci minute mai târziu, \[i mu[ca buzele de neputin]` [i furie. Ma[ina refuza cu \nc`p`]ânare s` porneasc`. |nainte de a face o criz` de nervi, se duse s` se asigure de nivelul benzinei, apoi \[i lu` lanterna [i se preg`tea s` urce din nou \n ma[in`. Dar o umbr` se ridic` \n fa]a ei. Scoase un strig`t gâtuit. – Ai un loc [i pentru mine, Kate? spuse o voce lini[tit`.

Capitolul 7 – Tu? Brad Sheridan era sprijinit de caroserie [i scruta fa]a ei palid`. – Se pare c` ai unele necazuri. Pot s` te ajut? – Ce faci aici? Revenindu-[i din surpriz`, \l m`sura furioas`. – |]i place s` sperii oamenii? Eu… – |mi pare r`u. Din]ii lui albi str`lucir`. Nu exista nici o urm` de regret \n surâsul s`u. – Faci un asemenea zgomot, de zece minute! O s` treze[ti to]i vecinii. Ce nu este \n ordine? – Nimic, [uier` ea. Numai c` tocmai am pus benzin` \n ma[in`. – Trebuie s` fie o \ntâlnire penibil`… [i atât de târzie! – Eu… trebuie s` m` \ntorc s` caut pe cineva, improviz` ea. La hotel…

PAVILIONUL DE VAR~

107

– Foarte bine. Am s` te conduc acolo. Ador s` vin \n ajutorul tinerelor femei aflate \n dificultate! – Nu sunt \n dificultate [i n-a[ vrea s` te \mpiedic s` dormi. – Oh! Nu-i nimic, spuse el. El deschise portiera [i spre marea groaz` a tinerei, se a[ez` \n spatele volanului. Lu` leg`tura de chei [i f`cu contactul. Kate \l v`zu tr`gând starterul. Contrar a[tept`rii tinerei, motorul porni. Strânse din din]i. De ce oare aceast` ma[in` blestemat` nu demarase la prima solicitare adineauri. Ar fi fost deja departe… – |]i mul]umesc, spuse ea, dar a[ prefera s` conduc eu. Ea se for]a s`-[i p`streze calmul. – Bine\n]eles, exclam` el. Nu sunt b`rbatul care s` dispre]uiesc femeile la volan, exceptând situa]iile când \mi dau un motiv bun s-o fac! Schimbar` imediat locurile. Dar Brad murmur` o \njur`tur`, apoi duse mâna \n spatele lui [i ridic` servieta cu documente. Kate crezu c` inima ei va \nceta s` bat`… Cu o expresie indescifrabil`, Brad examin` servieta la lumina slab` a plafonierei, apoi o a[ez` \ntre picioarele lui. Cuprins` de panic`, Kate l`s` s`-i recad` mâna ridicat` u[or \ntr-un gest de ap`rare \n momentul când el descoperise obiectul. Ce s` fac`? se \ntreb` ea. |n tot cazul, n-avea de ales: trebuia s` se duc` la \ntâlnire. Dar Brad Sheridan era ultimul… [i cel mai primejdios dintre \nso]itorii de antrenat \n aceast` aventur`! |i arunc` o privire [i fu cât pe ce s` urle. El avea o expresie curajoas`… o cut` \n col]ul gurii… ca [i cum râdea de ea \n sinea lui. {i ca [i cum [tia!

108

ROBERTA MICHELS

Un frison o str`b`tu din cap pân` \n picioare, apoi \[i reveni. Nu trebuia s`-[i arate teama. Pentru moment, s` nu spun` nimic [i s` se \ndrepte spre ora[. Apoi va \ncerca s` se debaraseze de personajul incomod… Coti pe [oseaua care ducea la Mahore. Spre marea ei surprindere, era \nc` destul` circula]ie. Ajunse \n centrul ora[ului [i \ncetini. Hotelul nu era foarte departe, acum. |ncepu s` vorbeasc`. Trebuia s` \ncerce s`-l \mpiedice s`-[i dea seama c` va trece f`r` s` opreasc`. Erau deja aproape. Piciorul lui Kate ap`s` pedala de accelera]ie. {oseaua p`ru s` sar` \n \ntâmpinarea lor [i traversar` zona reziden]ial` ale c`rei case erau ultimele din ora[. Kate \[i ]inea respira]ia. Se a[tepta la o exclama]ie, la un ordin de a opri sau s` \ncetineasc`. Dar nimic nu veni. Brad nu se mi[c`, dar Kate sim]ea c` o privea. Era pe deplin con[tient de gestul ei, era sigur`. Atunci, de ce nu spunea nimic? – Via]a poate avea [i p`r]i bune s` [tii, afirm` el pe un ton neglijent. Kate, conduci prea repede! – }i-e team`? – Nu \n mod special… dar dac` mi se \ntâmpl`, \]i vei da seama. – Nu ]i-am cerut s` vii… – Memoria mea este f`r` cusur. KATE! Fii atent`! Micul ac nu \nceta s` urce pe cadranul vitezometrului. Panica urca \n ea cu aceea[i rapiditate. Dorea s`-[i aud` \nso]itorul spunând câteva cuvinte, deoarece de un timp, el nu mai vorbea. Kate \[i \ndrept` aten]ia asupra drumului. Nu

PAVILIONUL DE VAR~

109

mai [tia foarte bine unde era [i timpul trecea. Arunc` o privire asupra ceasului. Era trecut de miezul nop]ii. Nu trebuia s` fie foarte departe, acum. Dar va avea oare destul` benzin`? – Ai ratat cotitura spre Mas Telok, [tii? zise brusc Brad. Ea tres`ri violent. – A fost \n urm` cam cu cinci kilometri, ad`ug` el. Kate \[i rec`p`tase sângele rece. – Nu merg la Mas Telok. – E[ti sigur`? – Absolut. – Dar \ntâlnirea aceea important`? – Nu este la Mas Telok… Nu mai erau pe [osea, ci pe un drum din ce \n ce mai \ngust. Terenul cobora treptat. Kate se temea s` nu ajung` \ntr-o mla[tin`. Cel pu]in dac` luna ar ie[i din nori! Avea sentimentul c` este prins` \n curs` \ntr-un tunel f`r` sfâr[it. Totul era umed. Lungi dâre mânjeau parbrizul [i foarte des o lian` atingea ma[ina ca o mân` neglijent`. {i deodat`, tân`ra sim]i ma[ina zdruncinat` de un [oc surd. |n lumina verde-alb`struie, z`ri trunchiul unui copac c`zut de-a curmezi[ul drumului. Frân` brutal. Sub ma[in` se auzi un scrâ[net sinistru [i Brad strig`: – Aten]ie! Avertismentul venea prea târziu. Ma[ina derap` [i, \ntr-o mi[care \ncetinit` ca \ntr-un co[mar, se r`sturn` pe o parte \n momentul când Brad ap`sa cu toat` greutatea asupra ei, c`utând mânerul portierei.

110

ROBERTA MICHELS

– Ie[i, strig` el, repede. O \mpinse cu toat` for]a \n sus. Aerul cald [i umed al nop]ii p`trunse \n habitaclu. – Suntem \ntr-o mla[tin`! Drumul este pr`bu[it! Ie[i, Kate! Teama o f`cu s` ias` din starea de buim`ceal` [i se supuse, luptându-se cu portiera. C`zu cu capul \nainte \n mla[tin` [i f`cu o strâmb`tur`. Apoi se \ntoarse. – Geanta mea! {i servieta cu documente! strig` ea cu o voce frenetic`. {i lanterna de buzunar! Brad era deja afar`. Se strecur` din nou \n ma[in` [i-i arunc` obiectele unul câte unul. Apoi o prinse de bra] [i o trase dup` el la lumina lanternei spre locul de unde veniser`. Drumul era o adev`rat` mla[tin`. R`d`cini enorme ie[eau din el [i era acoperit complet de ap` [i noroi amestecate. Cu ajutorul lui Brad, Kate reu[i \n sfâr[it s` ajung` pe teren ferm. |ndreptar` lanterna spre ma[ina r`sturnat`. Era deja pe jum`tate \ngropat` \n ierburi [i noroi. Kate o privi. Obrajii ei palizi p`reau de cret`. Consternarea f`cu s`-i dispar` [ocul accidentului. – Ce vom face? Nu…. putem r`mâne aici! Trebuie s` mergem dup` ajutor! – Unde? Ea fix` fa]a lui \n penumbr` [i buzele \ncepur` s`-i tremure. – Dar ma[ina se scufund`! Va disp`rea complet dac` nu facem nimic. – Ce sugerezi? S` telefon`m la Turing Club? Sarcasmul lui rece o f`cu s` dea \napoi. – Puneam doar o \ntrebare! Dar \n]eleg, sunt pe cale s`-]i descop`r tr`s`turi de caracter pe care le-ai ascuns cu atâta grij`.

PAVILIONUL DE VAR~

111

– Fii atent`, atunci: ri[ti s` faci alte descoperiri, noaptea asta! Se \ntoarse cu am`r`ciune [i goli apa din pantofii ei. Unele eviden]e nepl`cute \ncepeau s` i se impun` [i mai ales cea mai important`: se r`t`ciser`! Un sentiment de desperare puse st`pânire pe ea. Totul i se p`rea dintr-o dat` ireal. Nu era posibil, nu putea s` se g`seasc` \n mijlocul junglei \n plin` noapte, la kilometri de orice loc civilizat! Kate oft` jalnic. Instinctul \i [optea c` Brad avea dreptate, ca \ntotdeauna. Ar fi trebuit s` se \ntoarc` mai \nainte. Cel pu]in dac`… Ca [i cum \i ghicea cursul gândurilor, Brad o scutur` cu ner`bdare. – Haide, nu-i nimic. Vino! S` ie[im din locul acesta \nainte de a ne l`sa pielea aici. F`r` mult` ceremonie, o \mpinse \n noapte. Kate nu protest`. Nu \ntrevedea nici o solu]ie. Dar dac` ar g`si, \mpreun` cu el, intersec]ia ratat`, ar putea ajunge poate la Bahru Pekan. Cum va reu[i \ns` s` se debaraseze de stânjenitorul ei \nso]itor, nu \ndr`znea nici m`car s` se gândeasc` la asta. Oricum, problema nici m`car nu se mai punea la cap`tul câtorva sute de metri ai unui mar[ epuizant, \n mijlocul norilor veseli de ]ân]ari \nfometa]i. O insect` \i \n]ep` fa]a [i ea f`cu un gest instinctiv s-o alunge. Uitând o clip` de locul unde se afla, se \mpiedic` de o r`d`cin` [i fu cât pe ce s` se \ntind` cât era de lung`. Numai bra]ul \nso]itorului s`u o re]inu, [i ea se ag`]` de el cu energia desper`rii.

112

ROBERTA MICHELS

– E[ti bine? f`cu el. – Da, cred. Apoi, \n momentul când \[i punea piciorul pe p`mânt, scoase un ]ip`t \n`bu[it. El o sus]inu, \n timp ce ea \[i mi[ca glezna [i o testa cu precau]ie. Apoi el exclam` cu o voce nelini[tit`. – Ai mil`! Doar n-o s`-mi spui c` ai f`cut o entors`? – Nu… nu cred. |[i mu[c` buzele [i se for]` s` avanseze [chiop`tând. – Va fi mai bine peste un minut… – Va fi mai bine s` te sprijini de mine. A[teapt`, am s` iau astea. El \ntinse mâna spre geanta ei [i servieta cu documente. |n mod instinctiv, ea se crampon` de ele. Timp de o clip`, el \i cercet` expresia \nc`p`]ânat`, apoi un zâmbet mali]ios ap`ru pe buzele lui. – |nc`p`]ânat` ca de obicei, nu-i a[a, Kate? Nu te vei schimba niciodat`. Vino. Sper numai ca el s` merite… Ea f`cu ochii mari. – Poftim? – M-ai auzit. Dar mi-e team` c` este prea târziu. – Eu… eu nu \n]eleg unde vrei s` ajungi. – Ba da, dar nu voi mai spune un cuvânt despre asta, \i arunc` el pe un ton brutal. Acum, s` mergem, Kate! Ea se supuse ma[inal [i [chiop`t` al`turi de el. Creierul ei obosit \ncerca s` \n]eleag` sensul cuvintelor lui Brad. Din nou, o b`nuial` teribil` \i trecu prin minte: [i dac` [tia totul? Asta ar explica motivul pentru care ]inuse atât s-o \nso]easc`,

PAVILIONUL DE VAR~

113

de ce semnalase c` ratase intersec]ia spre Mas Telok. Era sigur c` se ducea s`-l \ntâlneasc` pe Walt. Dar dac` aceast` ultim` supozi]ie era corect`, el nu [tia cu siguran]` c` acesta lipsea din vechiul lui ad`post… Durerea gleznei era numai un am`nunt al nenorocirii lui Kate. Tr`ia un adev`rat co[mar. Cuvintele se \nvârteau f`r` \ncetare \n mintea ei surescitat`. Servieta cu documente, Walt, tat`l ei, servieta cu documente… Apoi \ncepu din nou s` plou`. Cumplita ploaie tropical` c`dea ca o perdea argintie, \nso]it` de tunete [i fulgere. |n câteva secunde, Kate era ud` [i ultimile r`m`[i]e ale rezisten]ei sale p`rur` s-o p`r`seasc` \n acela[i timp. Calmul [i educa]ia lui Kate Merrivale, care poza \n fa]a aparatelor de fotografiat ca un obiect delicat de por]elan, p`rur` c` se fac ]`nd`ri. Lacrimi \ncepur` s`-i curg` de-a lungul obrajilor, totu[i \[i continu` drumul, deoarece nu voia s`-i arate \nso]itorului toat` amploarea \nfrângerii ei. Dar scoase un suspin abia auzit. Brad se opri. Printre genele ude, \l privi cu ne\ncredere cum \[i scotea haina. – }ine, spuse el, ridicând-o deasupra capetelor lor. Asta ne va ap`ra pu]in… – La ce bun? f`cu ea. Sunt a[a de ud`! Nu va fi nici o diferen]`! – N-am inten]ia s`-mi r`cesc gura degeaba ca s` te conving. Dar ai remarcat? Urc`m. Kate era prea epuizat` pentru a-[i fi dat seama. Cu toate acestea era adev`rat, [i asta \nsemna c` urmau direc]ia bun`.

114

ROBERTA MICHELS

– Vom g`si curând un ad`post, relu` Brad. Am observat adineauri turnul unei pagode. – Ah! murmur` ea, n-am fost atent` la asta. – Nu puteai, deoarece conduceai. Vino, Kate, nu este departe. Ea \[i \nghi]i cu greu nodul din gât. Dac` mai spunea \nc` o dat` „Vino, Kate“, noaptea asta… dar sim]i bra]ul lui strângându-i talia. Era o senza]ie puternic` [i lini[titoare [i fu cât pe ce s` \nceap` s` plâng`, incontrolabil. Propriul ei bra] se \ncol`ci \n jurul lui [i, lipi]i unul de altul, se târâr` prin noroi. Junghiuri violente str`b`teau glezna lui Kate. For]ele o p`r`seau. Brusc, Brad se opri [i scrut` cu privirea \ntunericul. – Mi se pare c` este acolo. Fasciculul luminos al lanternei se plimb` de la dreapta la stânga [i Kate z`ri o poian` de cealalt` parte a unor tufe de m`r`cini. Brad o p`r`si câteva clipe apoi o strig` s` vin` lâng` el. La câ]iva pa[i, tân`ra v`zu ridicându-se forma obscur` a unui templu cu acoperi[ul arcuit. Divinit`]ile invizibile p`reau s` vegheze \n penumbr` [i Kate se \nfior`. Brad o prinse de bra]. – Fii atent`, treptele acestea se clatin`. Ea \ncerc` s` nu se gândeasc` la [erpi, la p`ianjeni [i la liliecii ascun[i \n acest ad`post. Ajunser` la o teras`. Aceasta se deschidea spre un fel de anex` chiar \n fa]a u[ii templului. Brad se opri [i examin` locul. – Odihne[te-te aici, spuse el ar`tându-i un ungher. |[i \mp`turi haina [i i-o puse \n spate \n chip de pern`. Kate \[i scoase pantoful [i \[i ridic` partea de jos a pantalonului. Glezna p`rea umflat`, dar nu foarte mult.

PAVILIONUL DE VAR~

115

– Nu este prea grav, spuse ea cu o voce nesigur`. – A[teapt` aici, r`spunse el. Disp`ru imediat \n \ntuneric. Ea ar fi vrut s`-l urmeze [i s` nu r`mân` singur`, dar [tia c` el n-o va abandona. Dup` câteva minute, reveni cu o batist` ud` [i \ngenunche \n fa]a ei. |i f`cu un bandaj strâns \n jurul gleznei. Apoi \i \ntinse servieta cu documente. – Stai pe ea. Este uscat` [i te va ap`ra cel pu]in de umezeal`. |i ciuda tonului ironic, ea se supuse. – Te sim]i mai bine? \ntreb` el. – Da, mul]umesc. Dar nu putem r`mâne aici prea mult timp. – Ba da… cel pu]in pân` \n zori! – Este imposibil! Eu trebuie… – Da? \ntreb` el cu promptitudine. – Am… o misiune de \ndeplinit. – Cum ar fi aceea s` predai aceast` serviet` lui Walt Marlow, de exemplu? El o auzi cum \[i re]ine r`suflarea. – De ce crezi c` mai e nevoie s` te prefaci? spuse el cu calm. Marlow nu va reveni. {i noi [tim de ce. – Nu m` prefac. N-ai nici o dovad` c` aceasta \i apar]ine! – Kate… O intona]ie glacial` se sim]ea \n vocea lui. – Am o idee destul de exact` despre natura con]inutului ei. Dac` a[ fi \n locul t`u, n-a[ protesta cu atâta vehemen]`. A[ putea face uz de drepturile mele!

116

ROBERTA MICHELS

– Nu vei face nimic! Se crampon` cu amândou` mâinile de servieta pe care continua s` stea. – Acest obiect \mi apar]ine. – Pentru moment, da. Dar dup` p`rerea ta, crezi c` po]i s` m` \mpiedici s-o iau? – Nu \ncerca! – Nici n-am nevoie. Acum p`rea c` se amuz`. – Nu mai are importan]`… Un frison de consternare o str`b`tu. – Ce vrei s` spui? \ntreb` ea cu glas tremurat. – Este prea târziu ca s`-i mai pese de ea. Cuvintele lui erau enigmatice. Nu mai \n]elegea nimic. – Atunci de ce… de ce m-ai urm`rit? De ce m-ai \nso]it \n ma[in`? – Din motive cu totul personale. Kate \[i umezi buzele. – Eu… nu \n]eleg, murmur` ea. – Nu? Ai a[teptat foarte mult timp \nainte de a \ncerca, \n orice caz. Se ridic` [i urc` treptele. Silueta lui \nalt` se profil` o clip` pe cerul limpede acum, apoi disp`ru. Scurta avers` tropical` \ncetase. Lui Kate \i era team` [i frig. Ner`bd`toare, lu` servieta [i \ncerc` \nc` o dat` s-o deschid`. Dar mica \ncuietoare cromat` r`mânea cu \nc`p`]ânare \nchis`. Atunci, tân`ra \[i aminti de pila de unghii. C`ut` \n geant` [i scoase pila, apoi o introduse \n minuscula deschiz`tur`. |n sfâr[it, servieta consim]i s` se deschid`.

PAVILIONUL DE VAR~

117

– Dac` erai atât de devorat` de curiozitate cu privire la ceea ce \]i apar]ine, a[ fi putut s`-]i fac acest serviciu! Se \ntorsese pe t`cute [i st`tea pe treptele de deasupra ei, sumbru [i ironic. Ea scutur` din cap. – A[a cum ai spus, este prea târziu. Ar trebui s` plec`m acum. Nu mai plou` [i luna este sus. – M` tem c` n-ai noroc, Kate. Se a[ez` al`turi de ea. – Numai dac` vrei s` ne b`l`cim prin noroi f`r` ajutorul lanternei continu` el…. dar a[ putea pleca \n c`utarea casei celei mai apropiate. A[ g`si un mijloc de transport [i m-a[ \ntoarce dup` tine. – |ntr-un car tras de boi? Ea scutur` din cap. Cum ar putea g`si o ma[in`? {i apoi, se temea s` vad` cum se face ziu`… o zi lipsit` de griji. Ce vis frumos. Dar asta era alt` poveste! Totul va fi mai r`u, de acum \nainte. Tat`l ei va reveni, va afla de fuga lui Walt [i mama ei va avea de \nfruntat la coborârea din avion o mul]ime de necazuri. – Kate… Ea tres`ri brusc. – Nu este atât de teribil, s` [tii! Ce [tia el? |nchise ochii. Ar fi vrut s` nu-i mai aud` vocea. – La ce or` trebuie s` soseasc` p`rin]ii t`i, mâine? – Cu primul avion. – Cu pu]in noroc, am putea ajunge acolo la timp. Ea scutur` din cap cu am`r`ciune. – Se presupune c` voi fi acolo s`-i a[tept. Te gânde[ti la ma[in`?

118

ROBERTA MICHELS

– O vom lua pe a mea. Apoi ne vom str`dui s-o recuper`m pe a ta. Dar trebuie s`-i fi rupt un ax la contactul cu o r`d`cin`. Ea nu r`spunse. Nu se \ndoia de sinceritatea lui Brad. Dar asta era [i mai r`u pentru ea. Brad folosise toate mijloacele, inclusiv cele mai \nvechite [i mai demne de dispre] pentru a câ[tiga [i reu[ise. Era \nvins` [i ridiculizat`. F`r` un avertisment, se aplec` [i-i atinse bandajul improvizat. – Este aproape uscat, acum, spuse el. – Da. – M` duc s`-l ud din nou. – Nu, f`cu ea cu o voce \n`bu[it`. Nu te deranja… – De ce nu? Mâna lui atinse pielea goal` a piciorului ei [i ea tres`ri violent. – Nu m` atinge! – De ce nu? repet` el. – Nu vreau, asta-i tot! El o privi atent. – Ce p`cat! ]i-ar fi f`cut foarte bine, Kate! E[ti dulce, cald`, feminin`. B`rbatul care ar nega asta, ar fi fie un mincinos, fie un specimen nedemn s` apar]in` speciei masculine. – Poate… \mi pare r`u c` nu pot s`-]i \ntorc complimentul. – Din r`zbunare sau din team`? – Nici una, nici alta. – |]i reg`se[ti energia, Kate!

PAVILIONUL DE VAR~

119

– {i dup` cum presupun, \]i atribui tot meritul? El oft`. – Dac` ai putea cel pu]in s`-mi acorzi \ncredere, pentru a schimba situa]ia. – D`-mi un motiv bun s-o fac. – S-a f`cut: s` c`ut`m adev`rul! |]i lipse[te \ncrederea \n tine \ns`]i, din \ntâmplare? Ea \i arunc` o privire sarcastic`. – Eu judec cu capul, nu cu inima. Interpreteaz` asta cum vrei, spuse ea pe un ton iritat. Tr`im \nc` \ntr-o lume liber`! – Adev`rat? Atunci de ce fiecare din \ntâlnirile noastre se transform` \n confruntare? De ce sunt oare condamnat f`r` drept de apel? Privirea lui era plin` de dezam`gire când ea \i r`spunse: – Ar fi timpul s` recuno[ti [i tu câteva adev`ruri despre tine \nsu]i, Brad! Aceast` confruntare, prin for]a \mprejur`rilor, nu mi se datoreaz` mie. – Dar raporturile noastre n-ar fi trebuit niciodat` s` urmeze aceast` cale! Brusc, se aplec` spre ea [i o \mbr`]i[`. – Oh! Kate, nu depui niciodat` armele? N-ai niciodat` \ncredere \ntr-un b`rbat? Ea se \ncord` instantaneu. Tot sistemul ei de ap`rare intrase \n alert`, deoarece inima ei sensibil` de femeie se \nfior` la \mbr`]i[area lui. |l \mpinse cu violen]` [i s`ri \n picioare. – Nu, n-am nevoie s` am \ncredere ca s` m` destind. Mai \ntâi am nevoie de a sim]i respect. Dar asta poate n-are nici o semnifica]ie pentru tine?

120

ROBERTA MICHELS

El nu r`spunse. Cum t`cerea se prelungea, ea ad`ug`: – Asta r`spunde \ntreb`rii tale? – |n multe privin]e, da, spuse el \n sfâr[it cu o voce foarte lini[tit`. Dar nu acesta este r`spunsul pe care-l caut, Kate. Ea \[i \ncruci[` strâns mâinile. – |mi dau seama. Ai o singur` idee \n minte, \n acest moment, \n leg`tur` cu mine. M` dore[ti. Este adev`rat, nu-i a[a? Ea se \ntoarse spre el, [i vocea i se ridic` pu]in. – |n lips` de altceva, te-ar ajuta s`-]i petreci noaptea! Ei bine! Spune-mi ceva! }i-ar face atâta pl`cere o dragoste lipsit` de orice reciprocitate? Un contact fugitiv, f`r` \ncredere [i f`r` respect reciproc? strig` ea. Urm` o t`cere enervant`. Brad r`m`sese \ncremenit locului. Dar furia lui era aproape tangibil`. Undeva, \n jungl`, un animal url`. Kate sim]i c`-i \nghea]` sângele \n vine. |l auzi pe Brad [uierând printre din]i [i \n]elese. Tocmai d`duse o lupt` cu el \nsu[i [i câ[tigase. Se ridic` \n picioare, o privi o clip`, apoi scoase un oftat adânc [i se \ntoarse. – Foarte bine, Kate. Ai câ[tigat!

Capitolul 8 Când se stinse zgomotul pa[ilor lui Brad, Kate sim]i c` o cuprinde panica. Era singur`. Brad plecase s` caute o urm` de civiliza]ie de-a lungul drumului interminabil… Era aproape ora trei diminea]a. Se a[ez` cât putu de bine ca s` a[tepte zorile. Trebuie s` fi a]ipit, c`zând apoi \ntr-un somn agitat din care a fost trezit` brusc de o voce care o chema. |n acela[i timp, o mân` o scutura. – E timpul s` plec`m. Este ora [ase! Se redres` \n]epenit`, deoarece tot corpul o durea. Apoi \[i scoase haina [i i-o \ntinse. – Exist` ap` mai jos, spuse el. Po]i s` te speli. Dar s` nu bei din ea. Cobor\ treptele [i travers` curtea. Merse de-a lungul unui zid \nalt apoi se opri uluit`, \n fa]a priveli[tii care i se oferea.

122

ROBERTA MICHELS

Era un fel de c`ldare mare \nverzit`, cu trepte din piatr`, etajate deasupra unui bazin. |n fa]` erau scobite ni[e \n care se g`seau divinit`]i din piatr` sculptat`. Treptele erau acoperite de licheni [i plante ag`]`toare, datorate umidit`]ii. Abia se f`cea ziu` [i o cea]` u[oar` plutea pe suprafa]a iazului pe care \nflorea lotu[i ro[ii. Dincolo de el, \n gr`dinile templului, era o \ncâlceal` de liane [i de frunzi[ \n care str`luceau hibisu[i purpurii [i abunden]a tufelor de tamarini de culoarea lavandei. Aceast` frumuse]e de nedescris o \ncânta. Kate se apropie de ap` [i, regretând c` nu poate plonja \n ea, \[i f`cu o toalet` sumar`. Era suficient` la urma urmei s-o fac` mai prezentabil`. |n timpul absen]ei ei, Brad descoperise câteva fructe cu gust picant. Le t`ie \n dou` cu briceagul lui [i i le \ntinse cu brusche]e. – |]i va potoli pu]in setea. |mi pare r`u, dar nu exist` nimic de mâncat. – Nu mi-e foame, mul]umesc. – Mie da! Mânc` [i el un fruct, apoi o conduse de-a lungul drumului. Dup` o jum`tate de or` de mers, ajunser` \ntr-un sat mic situat pe malul unei lagune. Câ]iva copii alergar` \n \ntâmpinarea lor. Apoi to]i locuitorii. Brad [tiuse s` preg`teasc` prima parte a itinerarului lor, deoarece au fost condu[i imediat la marginea plajei, unde-i a[tepta o ambarca]iune. Nu departe de aceasta exista o veche agen]ie comercial` unde vor g`si un mijloc de transport mai adecvat.

PAVILIONUL DE VAR~

123

Era vorba doar de o camionet` veche. Dup` discu]ii indispensabile, Brad urc` \n fa]` cu proprietarul [i Kate se instal` \n spate, \n compania câtorva pui [i a unei perechi de purcei. Când \n zare ap`ru Mahore, se sim]ea frânt` de oboseal`. Privi primele case ale ora[ului, ca [i când nu le v`zuse de ani de zile! Era aproape ora unsprezece când Brad o l`s` la cap`tul drumului care ducea la bungaloul familiei Merrivale. Kate deschise u[a din spate [i intr` \n buc`t`rie, sub ochii uimi]i ai lui Benny. Uitase c` \nf`]i[area ei l`sa de dorit, dar \l lini[ti imediat. – Sunt bine, Benny. Nu este nimic. |mi pare r`u c` te-am speriat… – Piciorul dumneavoastr`, domni[oar` Katy! spuse el cu privirea pironit` pe glezna ei bandajat` rudimentar. Dar unde… – |]i voi explica mai târziu. Ai primit mesaje? – Nu, nici unul. Ce dori]i s` mânca]i la prânz, domni[oar` Katy? Nu mai este mult timp pân`… Dar Kate p`r`sise deja \nc`perea. Dispunea exact de patruzeci de minute pân` la aterizarea avionului cu p`rin]ii ei! {i trebuia cu orice pe] s`-l contacteze pe Walt… C`ut` cu \nfrigurare Green Farruda \n cartea de telefon. Era probabil prea târziu, dar mai bine s` \ncerce. O umbr` travers` aleea afar` [i urca treptele verandei. Dar ea n-o v`zu. |n sfâr[it ob]inu leg`tura.

124

ROBERTA MICHELS

Nu, domnul Lynn plecase. Foarte devreme \n aceast` diminea]`. N-a spus unde [i n-a l`sat nici un mesaj… Kate \nchise \ncet telefonul. – }i-am spus c` este prea târziu! Se \ntoarse repede. Brad Sheridan era \n u[`. Auzise totul. Cu o privire rece, \i privi fa]a palid` apoi \naint` spre ea. – Po]i fi gata \ntr-un sfert de or`? Avionul va sosi \ntr-o jum`tate de or`. – Da, r`spunse ea cu o voce f`r` timbru. – Perfect. M` duc s` m`nânc un sandvi[… El se \ntoarse, dar reveni imediat. – Oh! f`cu el pe un ton nep`s`tor. M` tem c` sunt obligat s` iau asta, Kate! Era prea obosit` pentru a putea reac]iona la timp. El luase deja servieta cu documente [i ajunsese la u[`: – Nu! strig` Kate. El se opri, cu o figur` inexpresiv`. – Nu-]i pas` a[adar de nimic [i de nimeni? exclam` ea. – |mi pas` de multe lucruri, dimpotriv`, replic` el cu o voce neutr`. Vrei o list`? – Nu… vreau aceast` serviet`. – Ca s-o distrugi? – Dac` este necesar, da. El cl`tin` \ncet din cap. – M` tem c` nu-]i pot permite, Kate. – Chiar dac` ]i-a[ spune c` servieta con]ine documente care risc` s` fie nefaste pentru tat`l meu?

PAVILIONUL DE VAR~

125

– |mi pare r`u, dar este un risc de asumat. Dac` n-o iau eu, atunci o va lua poli]ia. – Poli]ia? Ea \[i duse mâinile la gât. – Oh! Nu… – Unele lucruri au mers prea departe, Kate. – {i tu vei participa la onoruri? El avu un gest de neputin]`. – Gre[elile nu pot fi ascunse astfel, Kate! – Este felul t`u de a privi lucrurile? – Este singurul. |mi pare r`u. |l fix` cu o privire ne\ncrez`toare. Cum se preg`tea s` ias` pe u[`, ea f`cu un pas spre el: – Nu! Te rog… El \ncremeni locului. Pentru o clip`, fu pe punctul s` alerge spre el, s`-l implore. Apoi ascult` de ra]iune. Respir` adânc. – Foarte bine, ia-o. Dar dac` vei distruge fericirea p`rin]ilor mei din cauza asta, te voi ur\ cât voi tr`i. – Po]i s` te \n[eli, Kate, r`spunse el lini[tit. A[ putea s` le cru] viitorul. – Niciodat`! Singurul lucru important de salvat pentru tine este orgoliul t`u inuman. Inflexibilul t`u sim] al datoriei. Din cauza lui, vei distruge via]a a dou` persoane: a celor pe care le iubesc cel mai mult pe lume. Nu te voi ierta niciodat`. Se ag`]` de marginea mesei. Fa]a lui Brad p`lise [i p`ru c` se \ntristeaz`.

126

ROBERTA MICHELS

– Te \n[eli, Kate, dar nu exist` nici un motiv s` discut`m acum despre asta. El \i arunc` o ultim` privire. Pentru ea a fost ca [i cum o \njunghia. Apoi ie[i. U[a verandei se trânti \n spatele lui [i tocmai \n clipa aceea telefonul \ncepu s` sune. Kate f`cu cu greutate câ]iva pa[i \mpletici]i, apoi sim]i cum se \nvârte[te camera \n jurul ei. |ntinse mâna s` se sprijine de perete, \ntr-un ultim gest con[tient ca s` r`spund` la apelul imperios al telefonului. Peretele alunec` sub degetele ei… Pentru prima dat` \n via]a ei, Kate le[in`. *** Cât timp trecuse oare? Câteva minute? Mai multe ore? Sesiz` un zgomot de voci [i se sim]i ridicat`. Apoi un val de aer rece ajunse la ea [i lumina p`ru c` revine. Gemu slab, \[i aminti de telefon [i exclam` cu o voce gâtuit`: – S-a oprit. – Haide, \ncet! Corpul ei fu depus pe perne [i deveni con[tient`. Recunoscuse vocea [i contactul mâinilor puternice. Deschise ochii plini de aversiune spre fa]a lui Brad Sheridan. |n spatele lui era Benny, cu un pahar \n mân` [i cu un aer r`t`cit. Brad lu` paharul. – Bea asta, Kate. Era rece, dulce [i foarte bun.

PAVILIONUL DE VAR~

127

– Ce este? \ntreb` ea. – Ap`, zah`r [i brandy. Ai le[inat, \]i aminte[ti? – Da… Se ridic` \ntr-un cot. – Acum, m` simt bine. Nu mi s-a mai \ntâmplat niciodat`! – M`car o dat` \n via]a ta ai putea face ce ]i se cere? spuse el cu iritare. A sunat doamna Van Hahn. Este \n drum s` vin` aici… sst! |nceteaz` s` te fr`mân]i. P`rin]ii t`i vor fi adu[i de la aeroport. Totul este aranjat. Dac` vrei \ntr-adev`r s` participi la prezentarea de mod`, ast` sear`, ai face bine s` m`nânci pu]in [i s` dormi dup`-amiaz`! – Imposibil! Am prea multe de f`cut! Dar \ntrerupe ventilatorul, te rog. Brad se aplec` spre ea [i o ridic` din nou. Obrazul lui aspru \l atinse pe al ei. O duse \n camera ei [i o a[ez` pe pat. O privi un moment f`r` s` spun` nimic [i un fior de team` o str`b`tu. – Poate c` doamna Van Hahn ar putea s`-]i bage pu]in min]ile \n cap, spuse el \n cele din urm`. |[i d`du seama de teama ei. Atunci, un surâs ap`ru pe buzele lui. – Nu te teme, spuse el printre din]i. Mesajul a fost bine primit. Ar fi trebuit s` \n]eleg chiar de la \nceput. |n clipa urm`toare, plecase. T`cerea se l`s` din nou \n camer`. Kate \[i \nfund` capul \n pern` [i se lupta cu dorin]a puternic` de a plânge. O certitudine de ghea]` i se impunea: \n]elesese [i ea mesajul. Brad nu va mai reveni.

128

ROBERTA MICHELS

Se ridic` din pat cu greutate [i se duse s` se priveasc` \n oglind`. Când \[i v`zu fa]a palid` [i ochii \ncerc`na]i se \ngrozi. Se dezbr`c` \n grab` [i \[i puse un capot. Trebuia s` m`nânce, s` fac` o baie, apoi se va sim]i mai bine… |n momentul când ajunse la u[`, b`tea cineva. Era Lorna Van Hahn, plin` de \ngrijorare. – Draga mea! exclam` ea, unde ai fost? Te-am sunat toat` diminea]a. Ai avut un accident de ma[in`, se pare? M-am \ntâlnit cu Brad Sheridan… p`rea foarte tulburat. Ce s-a \ntâmplat? Apoi \[i puse mâinile pe umerii tinerei r`mas` t`cut`. – |mi pare r`u… n-ar fi trebuit s`-]i pun toate aceste \ntreb`ri. – Nu face nimic, r`spunse Kate pe un ton obosit. Este adev`rat, noi am avut un accident…. Dar l`sa]i-m` câteva minute [i totul va fi bine. |n momentul acela, Benny sosi cu un platou bine asortat [i cu ceai. Kate b`u cu gratitudine lichidul fierbinte [i dulce. Pu]in mai târziu, f`cu un du[ rapid [i \mbr`c` haine curate. |n timp ce-[i f`cu toaleta, doamna Lorna Van Hahn luase conducerea opera]iunilor [i transformase sufrageria ca prin farmec. Totul era preg`tit pentru \ntoarcerea st`pânei casei. Kate \i mul]umi Lornei cu c`ldur` [i o \ntreb` dac` r`mâne s` \mpart` masa de s`rb`toare cu p`rin]ii ei [i cu ea. Dar prietena ei nu putea s` accepte: avea \nc` prea multe detalii de pus la punct la hotel. Abia se pierduse \n dep`rtase zgomotul ma[inii ei, când o alt` ma[in` oprea \n fa]a casei. Kate alerg` spre verand` [i se

PAVILIONUL DE VAR~

129

repezi \n bra]ele mamei ei. |n timpul acestor momente de bucurie, uit` de tat`l ei [i de ve[tile proaste pe care trebuia s` i le comunice. John Merrivale nu p`ru s` observe aerul stânjenit al fiicei sale când ajunser` la cafea. – Nimic nou, Kate, \n timpul absen]ei mele? \ntreb` el pe un ton pu]in prea degajat. Ea \[i ]inu respira]ia, apoi: – Am \mpotmolit ma[ina. – Cum? Tu… – {tiu… sunt teribil de nec`jit`, dar… Doamna Merrivale p`lise. – Scumpo, când s-a \ntâmplat asta? Ea \[i puse o mân` lini[titoare pe bra]ul so]ului ei. – Nu te nelini[ti pentru ma[in`, Kate! Puteai s` mori. Cum s-a \ntâmplat? Kate le explic` f`r` s` le spun` adev`ratul motiv al expedi]iei sale. Dar John Merrivale nu era naiv [i \ncepu s`-i pun` o mul]ime de \ntreb`ri. Kate \i adres` o privire imploratoare. Mama ei era teribil de intuitiv` [i [tia aproape \ntotdeauna dac` fiica ei spunea adev`rul sau nu. Totu[i, ea fu aceea care-i veni \n ajutor [i-l f`cu s` tac` pe so]ul ei. – Când m` gândesc, \i spuse fiicei sale, c` ai mai avut curajul s`-]i petreci toat` diminea]a \n buc`t`rie ca s` preg`te[ti aceast` mas` bun`, dup` o noapte probabil f`r` somn! Haide, du-te s` te odihne[ti, acum. Vreau s` te v`d \n cea mai bun` form` disear`!

130

ROBERTA MICHELS

Kate fu \mpins` cu blânde]e dar ferm spre camera ei. Mama \i puse comprese umede pe ochi [i o pern` sub picioare. Apoi trase storurile vene]iene [i disp`ru. Kate r`mase singur` [i nemi[cat`. Asculta forfota mamei prin cas`, zgomote de hârtie mototolit`. Erau mici cadouri pentru toat` lumea, provenind din Londra… Compresele de pe pleoapele tinerei se \nc`lzir` sub afluxul de lacrimi fierbin]i pe care nu le-a mai putut st`pâni. Dac` m`car nu s-ar sim]i atât de descurajat`. Dac` m`car ar [ti! Ce f`cea Brad Sheridan? Unde era Walt Marlow? Figura lui Brad \i tot ap`rea \n fa]a ochilor, \i auzea vocea [i retr`ia momentele teribile când se rupseser` leg`turile fragile ale speran]ei [i ale am`girii. Cum putuse oare s` r`mân` insensibil la rug`min]ile ei? Asta \i sfâ[ia inima. Azvârli compresele [i \[i \nfund` fa]a \n pern`. Trebuia s` fie sincer` [i s` recunoasc` \n sfâr[it motivul mâhnirii ei. Era \ndr`gostit` de Brad Sheridan. *** Restul zilei trecu \ntr-un fel de irealitate confuz`. La ora patru [i jum`tate, mama ei aduse ceai [i-i aminti de sear`, ca [i cum nici un nor nu se ridica la orizont. Tat`l ei plecase, nu se [tia exact unde [i nu va reveni decât \n momentul când Kate va pleca la hotel. Strâns` cu u[a, Kate \[i redobândi tot sângele rece. Verific` ultimele am`nunte, o lini[ti pe biata Lucy a c`rei erup]ie nu trecuse \n \ntregime, arbitr` o ne\n]elegere dintre dou` colege

PAVILIONUL DE VAR~

131

[i se duse s` se ocupe de fotografi, unii dintre ei fiind trimi[i de mari agen]ii interna]ionale. Dar culmea satisfac]iei fu sosirea unei celebre comentatoare de mod`, Narda Larraine. Cele dou` tinere femei se cuno[teau deja [i \ntâlnirea se petrecu excelent. Narda nu p`ru câtu[i de pu]in decep]ionat` de colec]ie, judecând dup` cantitatea impresionant` a \nsemn`rilor sale. Dac` \i pl`ceau desenele lui Kim, drumul spre lumea modei se va deschide \n fa]a ei. |n aceast` sal` ticsit` de lume, atmosfera era aproape irespirabil`, \n pofida aerului condi]ionat. Kate se duse s` se schimbe pentru ultima oar` [i reveni \mbr`cat` \n cea mai frumoas` rochie lung`, albastru cu argintiu. Un murmur aprobator salut` intrarea ei. |ncepu s` \nainteze de-a lungul estradei, se opri, se \ntoarse, pentru a putea fi admirate toate detaliile toaletei sale. Deodat`, chiar \n fa]a ei, \ntre coloanele de la intrare, z`ri un b`rbat. Lat \n umeri, sprijinit de marmura alb`, ]inea o ]igar` \n mân`. Brad Sheridan \[i \nclin` capul [i-i f`cu un semn imperceptibil cu mâna. Vocea lui ajunse la ea \ntr-un murmur abia auzit: – Iat`-te din nou \n mediul t`u, dulce Kate! Numai st`pânirea de sine \nv`]at` prin exercitarea profesiei o \mpiedic` pe Kate s` se poticneasc`. Ea fix` un punct situat deasupra capului lui Brad, se \ntoarse [i reveni pe estrad`. Când privi din nou \n direc]ia u[ii, el disp`ruse. Dar abia dac` auzi aplauzele care salutau ie[irea ei [i triumful colec]iei. Pu]in mai târziu, circula prin sal` [i primea felicit`ri de la prietenii ei, de la nenum`ra]i oameni cunoscu]i [i

132

ROBERTA MICHELS

necunoscu]i. Un mic surâs se fixase o dat` pentru totdeauna pe buzele ei… Când totul se termin`, se duse s` se ocupe de aranjarea rochiilor cu doamna Kee Lun [i Lorna. Kim, devenit` una din reginele festivit`]ii, \i \ntinse rochia albastru cu argintiu, \mpreun` cu orhidee. – Este pentru dumneata, Kate, \i spuse ea. Ai meritat-o. Sper c` \ntr-o zi voi putea face mai mult pentru dumneata… Lorna \[i prinse o orhidee pe rochia de jerseu alb [i doamna Lun o s`rut`. Toate trei radiau de fericire [i totu[i Kate avea un nod \n gât. Porni \n c`utarea p`rin]ilor \n mul]imea invita]ilor. Dar tat`l ei o g`si primul [i-i puse o mân` pe um`r. Kate se \ntoarse [i p`li. – Cine? Tu… – Kate! Pentru numele lui Dumnezeu, de ce nu mi-ai spus nimic? – Despre ce vorbe[ti? murmur` ea. Ce s-a \ntâmplat? – Despre Walt. A fost arestat ast`zi la Penang. Arestat? Deja? Kate sim]i c` i se clatin` p`mântul de sub picioare. – Dar de ce nu mi-ai spus nimic? insist` tat`l ei. Toat` lumea pare s` fie la curent cu fuga lui, acum dou` zile! Nu [tiai? – Ba da… Kate se ag`]` de bra]ul lui. – Nu putem vorbi aici. Voiam s`-]i spun… evenimentele din noaptea asta sunt \n leg`tur` cu el… dar n-am avut timp… |l \mpinse spre o anticamer` din fericire goal`. |nchise u[a [i respir` adânc.

PAVILIONUL DE VAR~

133

– Exista o serviet` cu documente… Walt mi-a telefonat ieri sear`. Mi-a cerut s` i-o duc… la Bahru. Ma[ina n-a vrut s` porneasc`, apoi a sosit Brad [i nu l-am putut \mpiedica s` m` \nso]easc`… Oh! Tat`! Nu l-am putut opri s` ia acea serviet`! Ce vom face? – Ce imbecil! exclam` John Merrivale m`surând camera \n lung [i-n lat. Trebuia s` se \ntâmple, eram sigur! – Tat`! exclam` ea. Nu-mi pas` ce i se poate \ntâmpla lui Walt Marlow. Poate s` putrezeasc` \n \nchisoare pân` la judecata de apoi, dar tu? Mamei i se va frânge inima! El p`ru c` nu \n]elege semnifica]ia cuvintelor ei. |l prinse de bra]. – Pentru Dumnezeu tat`, spune-mi adev`rul! |n ce m`sur` e[ti amestecat \n aceast` afacere? Este vorba de o fraud` fa]` de companie, o [tiu. Brad Sheridan a f`cut cercet`ri \n aceast` privin]`, de aceea e[ti nelini[tit? John Merrivale tres`ri [i pe fa]a lui se reflect` o furie violent`. – Nu, draga mea. Walt nu m` poate implica \n aceast` poveste, nici \n oricare alta. Dar el n-avea nici un drept s` te amestece \n asta. – Nu puteam face nimic. M-a obligat prin [antaj. La fel ca [i pe tine. El nu r`spunse. P`rea tulburat. Kate scoase un suspin desperat. – {tiu, tat`. Nu voiam s` cred. Dar toate aceste ultime evenimente m-au pus pe gânduri. Cum a[ putea s` plec \n Anglia f`r` s` fi l`murit toate astea?

134

ROBERTA MICHELS

Ea a[tept`, \ncordat`. Frumoasa ei fa]` oval` era o masc` alb`. |n cele din urm`, tat`l s`u se l`s` s` cad` pe un scaun. – Am \nceput s` b`nuiesc, de mult timp, anumite fapte dubioase. N-am spus nimic, deoarece speram s` m` \n[el. Dar toate cercet`rile mele discrete m` conduceau invariabil la Walt. Era atât de b`t`tor la ochi, Kate… cheltuielile lui, extravagan]ele lui, femeile lui, ma[inile lui! Am sfâr[it prin a m` convinge de eviden]`: el fura compania. Atunci l-am convocat [i i-am demonstrat vinov`]ia. Voiam s`-i dau [ansa de a ie[i din \ncurc`tur`. Eram gata s`-l ajut s`-[i pl`teasc` datoriile. John Merrivale se \ntrerupse. Privirea lui deveni mai \ndep`rtat`. – Atunci mi-a vorbit despre Leila [i m-a amenin]at c`-i spune totul lui Joan, dac` voi continua s` m` ocup de treburile lui. Nu aveam dovezi [i el [tia. Nu puteam face nimic. Asta se petrecea exact \nainte de sosirea lui Brad Sheridan. Bine\n]eles, lui eram obligat s`-i dezv`lui b`nuielile mele. Numai c`, la urma urmei, era treaba lui s` fac` aceast` anchet`, nu a mea! Trebuia s` m` gândesc la Joan \nainte de toate… – {i asta-i tot? E[ti sigur? – Haide, Kate, l-ai b`nui pe propriul t`u tat` c` este un ho] ordinar? Nu m-am atins niciodat` de un ban care nu era al meu! Kate r`mase t`cut`. Cel pu]in, acest pericol se \ndep`rta. Nu exista nimic compromi]`tor pentru tat`l ei \n serviet`. Dar exista un alt pericol… Atinse um`rul lui John Merrivale.

PAVILIONUL DE VAR~

135

– Tat`, este adev`rat \n privin]a Leilei Denton? El \i lu` mâna. – |ntr-un fel, da, Kate. Dar n-are nici o leg`tur` cu versiunea lui Walt. – Poveste[te-mi, murmur` ea. Cunosc suficient via]a de acum \nainte [i sunt sigur` de un lucru, \n orice caz: n-ai vrut niciodat` s-o faci s` sufere pe mama. – Nu, \ntr-adev`r, r`spunse el cu un aer obosit. Credeam c` toat` povestea aceea era \nmormântat`. A trecut atâta timp! Leila era o femeie foarte nefericit`. Avusese o copil`rie dificil` [i s-a c`s`torit cu primul b`rbat \ntâlnit. ~sta era Matt. N-am fost niciodat` \ndr`gostit de ea, Kate. Am iubit \ntotdeauna o singur` femeie: pe mama ta. Dar mi-era mil` de Leila. |n pofida dragostei lui Matt pentru ea, el n-o \n]elegea. Nu [i-a revenit niciodat` cu adev`rat dup` moartea primei lui so]ii. {i fire[te, dorea un copil… o fat`. |]i aminte[ti de preferin]a lui pentru tine? Kate cl`tin` din cap. – Dar Leila, continu` John Merrivale, era \ngrozit` de aceast` perspectiv`. Se temea de o sarcin` dificil`, de absen]a unui medic pe aceast` planta]ie atât de \ndep`rtat`. Refuza categoric s`-[i ia acest risc. De aceea Walt a detestat-o imediat [i ea, dinspre partea ei nu [tia cum s` se fac` apreciat` de acest b`rbat ursuz. |n fiecare weekend, aveau loc scene nesfâr[ite. Apoi, dintr-o dat`, Walt \ncepuse s-o adore. Asta o irita pe Leila [i \ntr-o zi mi s-a dest`inuit. O sf`tuiam cum puteam mai bine [i vorbeam despre fanteziile [i himerele adolescen]ei. Abia mult mai târziu, prea târziu, mi-am dat seama de \nclina]iile Leilei pentru mine. Se opri. Ochii lui se \nce]o[ar` de triste]e.

136

ROBERTA MICHELS

– Via]a devenise un co[mar. Trebuia s` m` port ca [i când totul era normal. Ziua, mama ta [i cu mine eram la familia Marlow, iar seara veneau ei la noi. Mahore era un or`[el foarte mic, pe vremea aceea. Toat` lumea cuno[tea pe toat` lumea. Pretutindeni unde mergeam, m` loveam de Leila. Pân` \ntr-o zi când mi-a m`rturisit dragostea ei… |ncercam cât mai blând posibil s-o fac s` \n]eleag` inutilitatea sentimentelor ei [i a speran]elor ei \n privin]a mea. I-am vorbit despre Joan, despre tine, [i de asemenea despre Matt, cel mai bun prieten al meu. John Merrivale scoase un oftat dureros. C`utând pu]in` \n]elegere, privirea lui o solicit` pe aceea a fiicei sale. – Dar cum, f`r` s` fii total lipsit de compasiune, s` faci \n mod deliberat s` sufere o femeie disperat`? Trebuia s-o consolez. |ntr-o zi, am luat-o \n bra]e deoarece plângea [i Walt trebuie s` ne fi v`zut. Ce-o fi trecut oare prin capul lui? Eram numai pe cale s-o fac s` asculte de ra]iune, s-o conving s` se \ntoarc` acas` la ea [i s` \ncerce s` fie o so]ie bun` pentru Matt. Am evitat-o tot restul s`pt`mânii. Apoi Matt a trebuit s` plece la Singapore. De data asta, Leila nu-l \nso]ise. Matt de-abia plecase c` unul din b`ie]ii lui a venit s`-mi aduc` un mesaj de la Leila… Se \ntrerupse din nou. Ochii lui p`reau c` urm`resc stafii. – Nu voi putea uita niciodat` ziua aceea! B`iatul a[tepta \n timp ce eu citeam mesajul. Leila \mi scria despre inten]ia ei de a-l p`r`si pe Matt. Nu mai putea, spunea ea, s` mai r`mân` cu el… din cauza sentimentelor ei pentru mine. M` a[tepta la hotel, ad`uga ea. {i \ncheia cu aceste cuvinte: „Te implor, dragostea mea, nu pot tr`i f`r` tine“.

PAVILIONUL DE VAR~

137

R`mase un timp t`cut. Kate a[tepta [i inima ei suferea pentru el. – M-am comportat, relu` el cu greutate, cum \mi impuneau \mprejur`rile. Trebuia s` r`spund acelei rug`min]i. M-am mul]umit s` scriu pe spatele scrisorii ei cuvintele urm`toare: „Trebuia s` cuno[ti r`spunsul meu, Leila. Uit` aceast` idee nebun`“. Apoi am informat-o pe Joan de inten]ia mea de a pleca \n sectorul de nord al planta]iei. Asta \nsemna o absen]` de dou` nop]i [i o c`l`torie cu vaporul. Speram ca la \ntoarcerea mea, Matt se va fi \ntors \ntr-un c`min normal, f`r` s` b`nuiasc` escapada Leilei. Din nenorocire, se \ntâmplase ce era mai r`u… |[i prinse fa]a \n mâini. – Dup` aceea, n-am \ncetat s`-mi fac repro[uri. Dar cum a[ fi putut b`nui? Ce-a[ fi putut face? – Nu [tiu, murmur` Kate. Nu [tiu. – De atunci, spuse el, tr`iesc cu acest sentiment de vinov`]ie. Iat` cu ce m` are la mân` Walt… M` amenin]` c` va frânge inima mamei tale. – Nu, dragul meu, se auzi o voce blând` din pragul camerei. John Merrivale \[i ridic` brusc capul [i Kate se r`suci pe c`lcâie. Mama ei se afla \n cadrul u[ii. Ea \naint` spre so]ul ei [i se a[ez` lâng` el. – De ce nu mi-ai spus niciodat` nimic? \ntreb` ea. – Cu riscul s` distrug fericirea noastr`? exclam` el cu vehemen]`. Nu, nu puteam s`-mi iau acest risc. Nu puteam suporta ideea s` te fac nefericit`.

138

ROBERTA MICHELS

– Dar eram la curent! Ea \i lu` mâna. – Am [tiut \ntotdeauna. Biata Leila nu [tia s`-[i ascund` sentimentele. O so]ie \[i d` repede seama de genul acesta de lucruri… dac` \[i iube[te mult so]ul. – {i nu m-ai b`nuit niciodat`? Ea scutur` din cap. – Am fost adesea tentat`, John. Dar erai a[a de orbit, la \nceput! Era evident! Dup` aceea, am regretat c` n-am abordat niciodat` acest subiect cu tine. Poate am fi putut evita aceast` tragedie. Dar n-am spus nimic. Te iubeam [i cuno[team reciprocitatea sentimentelor tale fa]` de mine. {i mai presus de orice, aveam \ncredere \n tine. John Merrivale rosti câteva fraze incoerente [i \[i lu` so]ia \n bra]e. Kate \i privi cu un nod \n gât! |n]elese brusc adev`ratul sens al dragostei: era bazat pe \ncredere. – S` ne \ntoarcem acas`, spuse John Merrivale degajându-se din \mbr`]i[area so]iei lui. Kate se duse s`-[i ia pelerina. Era limpede. Walt Marlow nu va putea reprezenta niciodat` o amenin]are pentru p`rin]ii ei! Dar când le ur` noapte bun`, un sentiment de gol \i cople[i brusc inima. Trebuia s` continue s` tr`iasc` astfel.

Capitolul 9 Kate petrecuse ultima s`pt`mân` de concediu \n casa p`rin]ilor ei. |n ultima sear`, d`du un mic dineu f`r` preten]ii. Erau doar Fay, familia Maddison [i Rex Winton. Elaine era la p`rin]ii ei, unde a[tepta na[terea copilului. |n ciuda vorbelor vesele, aceast` voio[ie nu era spontan` [i a[a fusese toat` s`pt`mâna. – Este oare din cauza prezen]ei mele? \ntrebase Rex exprimând stânjeneala tuturor. – Nu, suntem cu to]ii pu]in deprima]i, r`spunse Fay cu un oftat. {i va fi mai r`u dup` plecarea lui Kate… numai dac` nu va avea loc o transfuzie de sânge proasp`t \n mica noastr` comunitate; altfel ne vom sim]i singuri. Era exact, se gândise Kate. Lorna lua avionul a doua zi cu ea, Tom Maddison trebuia s` ias` la pensie peste dou` luni [i Brad plecase a doua zi dup` prezentarea de mod`.

140

ROBERTA MICHELS

Nu aflaser` decât câteva am`nunte despre arestarea lui Walt [i motivele ei. Dar bârfele se r`spândeau repede \n ora[. Kate trebuise s` depun` m`rturie \n fa]a Companiei. Dar prietenia ei cu Lorna Van Hahn \i u[urase lucrurile. Ma[ina tat`lui ei fusese scoas` din mla[tin` cu ajutorul lui Brad, \i spusese John Merrivale \nainte de a afla de plecarea acestuia. Brad nu venise s`-i spun` la revedere… Dar de ce ar fi f`cut-o? se mustr` Kate. Era ilogic [i totodat` o prostie. Nu-l f`cuse s` \n]eleag` cu claritate care erau sentimentele ei, \ntr-o bun` zi? El nu se l`sase \n[elat: „Mesajul a fost bine primit“, spusese el. Invita]ii plecar` cu ultimele glume obi[nuite. Rex Winton \i propuse lui Fay s-o \nso]easc`. – Cu condi]ia s` nu-i spui nimic Elainei! ad`ug` el. Toat` lumea râse. – |]i promit c` nu voi \ncerca s` te seduc, afirm` Fay. De altfel, m-am plictisit de Brad. – Oh! exclam` Tom Maddison cu o clipire \n ochi. Se poate [ti dac` este ceva la mijloc? – Nicidecum! M-a condus adesea la club, dar era strict platonic! Nici o [ans`! Lorna surâse spre Kate. – |nc` una! Acest tân`r a provocat multe ravagii \n timpul [ederii lui! – O s` facem o peti]ie s` cerem \ntoarcerea lui, declar` Rex pe un ton ironic. – S-ar putea s` se \ntâmple, r`spunse Fay. Cel pu]in a[a m-a l`sat s` \n]eleg.

PAVILIONUL DE VAR~

141

Ce spusese oare Fay? Kate vru imediat s-o \ntrebe pe tân`ra femeie. Dar Lena Maddison puse \ntrebarea \n locul ei. – Da, confirm` Fay. Ar putea s` se stabileasc` permanent aici. Are inten]ia s` cumpere o cas` \n apropierea lagunei. {ti]i, cea a doctorului Lim! – Da, spuse tat`l lui Kate. O cunoa[tem. Kate \[i ascunse tulburarea sub un zâmbet pu]in for]at. Un vârtej de emo]ii pusese st`pânire pe ea. Brad… \n mica vil` alb`, aproape de plaja aceea mic`… Durerea n-o p`r`sise când \[i lu` r`mas-bun de la p`rin]ii ei a doua zi la aeroport. Mama ei era gata s` plâng`. Kate o strânse cu putere \n bra]e ca s`-[i ascund` triste]ea. Lorna Van Hahn se \ndep`rtase cu tact pentru a le permite s`-[i spun` la revedere. La rândul s`u, strânsese mâna celor doi Merrivale [i o antren` pe Kate spre avion. La câteva minute dup` aceea, decolaser`. Mahore disp`ru curând, ascuns de vegeta]ia bogat` a junglei. Kate se aplecase mult timp peste geamul gros al hubloului ca s` z`reasc` ultimele limite ale universului s`u, apoi se rezem` de sp`tarul fotoliului ei. Dup` cât timp va reveni oare aici? F`cur` o escal` de câteva ore la Singapore [i profitar` pentru a face o scurt` vizit` doamnei Kee Lun [i fiicei sale. Kim nu-[i pierduse timpul dup` prezentarea de mod`. Strânsese o serie de desene pe care Kate hot`r\ s` le duc` la Londra pentru a le prezen]a cuno[tin]elor sale. Tân`ra adunase de asemenea fotografiile de la prezentarea de mod` ap`rute \n presa local`. Una din fotografii o reprezenta pe Lorna [i pe Kate \n decorul familiar al hotelului,

142

ROBERTA MICHELS

alta reprezenta grupul de organizatoare ale manifest`rii \mpreun` cu manechinele. |n spatele scaunului pe rotile al lui Kim, Kate a recunoscut, cu strângere de inim`, profilul [i umerii largi ai lui Brad Sheridan, \ntr-o discu]ie cu Fay Slessor. – Am comandat noi tiraje, declar` Kim. V-ar face pl`cere s` vi le trimit? Kate cl`tin` din cap. Gura ei surâdea, dar ochii erau tri[ti. Asta era tot ce-i va r`mâne… Cu toat` am`r`ciunea n`scut` din noua cunoa[tere a ei \ns`[i, se descoperea chiar geloas` pe Fay. Numai pentru c` se g`sise lâng` Brad când fusese f`cut` fotografia. Se \ntreba dac` i se dest`inuise cum n-o f`cuse niciodat`. Ce pu]ine lucruri [tia despre el! {i cât de slab` era! Desperat`, \ncerca s`-[i spun` c` era vorba de un scurt episod f`r` importan]`. Brad era un b`rbat seduc`tor c`ruia pu]ine femei i-ar fi putut rezista. Ea nu era nici prima, nici ultima. O dat` revenit` la Londra, \n cercul prietenilor [i a rela]iilor sale profesionale, \l va uita… Se ag`]` de aceast` idee tot timpul drumului de la Singapore la Bahrein [i de la Bahrein la Londra. Când cobor\ din avion, reg`si cenu[iul rece al unei dimine]i de noiembrie. Apartamentul ei nu i se p`ru deloc primitor. |[i f`cu de lucru cu golirea valizelor pentru a se lupta cu deprimarea, apoi se ocup` de aprovizionare, deoarece frigiderul [i dulapurile erau goale. Str`zile [i magazinele \mbr`caser` deja podoabele de Cr`ciun. Moralul lui Kate nu avu de câ[tigat din atâta lucru. Niciodat` nu \ntâmpinase cu mai pu]in entuziasm s`rb`toarea Cr`ciunului!

PAVILIONUL DE VAR~

143

Dar aceste prime s`pt`mâni au fost cele mai rele. Se strecur` din nou \n pielea ei de manechin [i de model, \n atmosfera de lux [i de str`lucire artificial` cu care era obi[nuit`. Cr`ciunul a sosit [i o dat` cu el un num`r de c`r]i po[tale cu timbre exotice [i o scrisoare de la Lorna Van Hahn. Dou` rânduri \i atraser` aten]ia: „Apropo, Brad a venit s` petreac` un lung weekend cu noi. A cump`rat acea cas` [i luna viitoare i se va \ncredin]a conducerea noului departament tehnologic….“ Kate se sim]i din nou cople[it` de am`r`ciune [i de regrete. |[i petrecuse Anul Nou cu p`rin]ii \n Sussex [i primi \n mod ironic un fel de declara]ie. Un oarecare Jeremy, bogat, fermec`tor [i destul de seduc`tor \i propunea o c`s`torie de prob` de [ase luni. – Este cea mai bun` modalitate de a constata dac` suntem f`cu]i unul pentru altul, \i spuse el luând-o \n bra]e. Dac` rezultatul este pozitiv, la sfâr[itul celor [ase luni vom legaliza leg`tura noastr`. Kate se desprinse din \mbr`]i[area lui. – Nu, Jeremy. Nu cred \n c`s`toriile de prob`. – Dar credeam… |l privi cu r`ceal`. – Aveai ideile obi[nuite despre manechinele care schimb` b`rba]ii ca pe rochii, nu-i a[a? Ei bine, te \n[eli. Este o munc` extenuant` [i dac` este \ncununat` de succes, asta se datoreaz` eforturile noastre.

144

ROBERTA MICHELS

– Kate! M` surprinzi… – M` surprind pe min` \ns`mi, r`spunse ea. Dar dac` te gânde[ti uneori la mine, Jeremy, descrie-m` ca pe o persoan` de mod` veche, care crede \nc` \n dragoste [i \n c`s`torie. – Oh! Kate, este incredibil! – Totu[i, este adev`rat. Brusc, o prinse de umeri [i o privi cu aten]ie. – Kate, \ncerci s` m` duci cu vorba? Exist` un b`rbat \n via]a dumitale? – Nu! Nimeni! exclam` ea. – Sunt convins de contrariul, afirm` el, cu privirea a]intit` pe fa]a ei \ntoars`. Asta se vede… |n timpul zilelor urm`toare, Kate se sim]ea p`r`sit` [i nec`jit`. Din fericire, \i r`mânea ultima solu]ie salvatoare: s` lucreze [i iar s` lucreze, [i de preferin]` \n str`in`tate. Se duse s`-i cear` lui Bart s`-i satisfac` dorin]ele. – Ce se \ntâmpl`? o \ntreb` el zâmbind. Jeremy este prea ner`bd`tor? – Nu, oft` ea. Eu sunt cauza. – Hm! F`cu el. Este foarte serios, atunci! Avea o expresie atot[tiutoare. Kate \n]elegea: era inutil s` se ascund` de el, deoarece [tia totul! El \[i frec` gânditor nasul. – S` vedem, unde te-a[ putea trimite? Nu \n Orient, presupun? Kate se \nro[i. – N-are importan]` unde. Pot face orice. Z`ri bro[ura unei agen]ii de voiaj pe birou.

PAVILIONUL DE VAR~

145

– Ceva ca asta, de exemplu! – Of! Katy! Katy! f`cu el, cu un aer fals [ocat. Tu nu e[ti genul acela! Am petrecut luni [i luni de zile s` f`uresc personajul t`u de frumuse]e misterioas` [i rafinat` [i tu ai vrea s` pozezi \n costum de baie pe o plaj`? Spune-mi cine este? |l voi omor\ pentru c` mi-a f`cut asta! – Nu-i nevoie, r`spunse Kate. {i ce se aude de la Universal Chemical? Bart se r`sturn` pe sp`tarul fotoliului s`u. – Exist` \nc` dificult`]i. Vor scoate un nou material textil minune, ne[ifonabil, care nu se p`teaz`, dar au probleme cu culoarea. El se ridic` \n picioare. – Deocamdat`, s` nu mai vorbim despre asta. Dar vino s` bei ceva. Vom vorbi despre viitorul t`u. Se ]inu de cuvânt. |n urm`toarele dou` luni, Kate f`cu turul capitalelor europene. |n februarie era \n Maroc, apoi f`cu o scurt` escal` la Paris [i \n martie era \n Jamaica. Fotografiile pentru care trebuia s` pozeze erau comandate de principalul rival al lui Universal Chemical. Trebuia s` lucreze cu Hillary Peters, unul dintre fotografii ei prefera]i [i cu Simon Devine. Nu lucrase \nc` niciodat` cu acesta din urm`, dar dup` dou` zile de ne\n]elegeri, se s`turase deja. Simon era un manechin masculin dintre cei mai buni, dar era arogant, vanitos [i dominat de un spirit critic foarte sup`r`tor pentru anturajul lui.

146

ROBERTA MICHELS

|n ziua aceea, bomb`nea deoarece mica plaj` aleas` pentru pozat era prea celebr` \n lumea fotografiei publicitare. Voia ceva original! Hillary \i explic` lini[tit punctul lui personal de vedere, apoi se preg`ti s` lucreze, \n timp ce Lindy, machiora, \ntindea o oglind` lui Kate pentru ultimele retu[uri. Când fu gata, urm` \nc` un sfert de or` de discu]ii [i de \nfrunt`ri cu Simon, apoi Hillary \ncepu s`-i fotografieze din toate unghiurile. – |nal]` capul, Kate… las`-l mai jos… \ndoaie pu]in genunchiul… \nchide ochii…. Prive[te-l pe Simon… Simon, apleac` p`l`ria pu]in mai mult pe fa]a lui Kate… – Cu pl`cere, murmur` Simon cu mali]iozitate. – Bun, acum, arunc-o \n aer! Râzi, Kate! Hillary se agita \n toate sensurile \n jurul lor. – Acum, Simon, apleac`-te asupra ei. Fii serioas`, Kate! Prive[te-l cu ardoare… Haide, drag`, \ncearc` s` pari c` nu-l vrei decât pe el! – Este incapabil` de a[a ceva, se auzi o voce. Hillary privi uluit \n jurul lui. – Ce naiba… morm`i el. Kate era cât pe ce s` le[ine. Trebuie s` fi visat. Aceast` voce profund`, ironic`… nu era posibil! – Cine naiba sunte]i? izbucni Hillary \n momentul când un b`rbat \nalt se \ndrepta spre ei. – Brad! murmur` Kate. Un surâs \ncântat lumin` fa]a lui Hillary.

PAVILIONUL DE VAR~

147

– Oh! Perfect! Fermec`tor, Katy! R`mâi a[a! Asta este! Minunat! Brad \naint` pe nisipul sidefiu [i, ignorând exclama]ia furioas` a lui Simon, ajunse la Kate. O \mbr`]i[` [i o ]inu un moment lâng` el \nainte de a o l`sa s` se desprind`. Ochii s`i enigmatici \i cercetar` pe cei ai tinerei femei. – Sunt singurul b`rbat care te poate face s` iei aerul acesta, spuse el. Kate se sprijini de el. Fa]a ei se iluminase [i nu mai p`rea deplin con[tient` de ce era \n jurul ei. Deodat`, lumea devenea pentru ea un nor pe care plutea fericit`. – Ei bine, asta-i bun`! remarc` Simon nemul]umit. Nimeni nu-i acord` aten]ie. Hillary era dintr-o dat` foarte absorbit de aparatele lui [i Lindy nu pierdea nimic din spectacol. Brad \[i aplec` u[or capul [i o s`rut` \ncet pe Kate, hot`rât. Pentru Kate, era deruta complet` a min]ii [i a corpului ei. Hillary râse pe \nfundate [i se rug` s` aib` destul` pelicul`. Lindy oft`. – Te vor omor\ cei de la „M`tase de vis“, exclam` Simon la adresa fotografului. Este plin de femei b`trâne acolo; ele sunt foarte scor]oase [i vor fi complet [ocate! – Nu este pentru „M`tase de vis“ r`spunse Hillary pe un ton absent. – Dar… oh! Bun, foarte bine! Dac` nimeni nu se mai sinchise[te de nimic… Simon se \ndep`rt` ridicând din umeri.

148

ROBERTA MICHELS

|n sfâr[it, Kate redeveni con[tient` de lumea \nconjur`toare. Cu regret, se desprinse din \mbr`]i[area lui Brad. – Mama ta \]i transmite toat` dragostea ei, \i declar` acesta. Ai observat? }i-ai uitat acolo cerceii de jad. – Da… nu, credeam c` i-am pierdut. Dar ce surpriz`… – Este pu]in cam târziu s-o spui, dulce Kate, f`cu el cu vechea lui ironie \n fundul ochilor. Pentru a fi complet sincer, am avut parte de o primire de care eram destul de departe s` m` a[tept! Kate râse \ncet. – Cea a lui Simon n-avea nimic foarte agreabil! Vino s` faci cuno[tin]` cu Hillary. Cei doi b`rba]i \[i strânser` mâinile. – Veni]i s` bem ceva, zise Hillary. Se \ndreptar` spre ma[ina echipei. Kate ajunsese \ntr-un fel de buim`ceal`. |n timpul scurtului drum de \ntoarcere spre hotel, avu bizara senza]ie c` iese din ea \ns`[i [i se urm`re[te vorbind [i mi[cându-se lâng` un necunoscut \n pantaloni albi [i c`ma[` verde. {i de la un minut la altul, vechea barier` de circumspec]ie se ridica \ntre ei mai solid` ca oricând! – Unde ai descins? \ntreb` ea politicos dup` ce se a[ezar` la o mas` pe terasa hotelului. – Aici. – Aici? Brad \[i scoase ochelarii de soare. – Acest hotel este deschis tuturor, draga mea Kate. Hillary izbucni \n râs [i-[i goli paharul dintr-o \nghi]itur`.

PAVILIONUL DE VAR~

149

– Lua]i altul, propuse Brad. Hillary scutur` din cap. – Am poft` s` merg s` m` scald. Vii, Simon? Z`resc acea mic` frumuse]e bronzat`, lâng` piscin`. A[teapt` cu ner`bdare s`-]i admire pectoralii… Simon c`sc` [i se ridic`. – Datoria m` cheam`… po]i s` m` ier]i dac` te p`r`sesc, iubito? \i spuse el lui Kate. Ea \i adres` un surâs artificial. – Publicul t`u are nevoie de tine. Pe disear`! Brad \l privi pe Simon plecând \ntr-o t`cere expresiv`. – Ei bine? \ntreb` el \ntorcându-se c`tre Kate. – Ei bine, ce? – Ce-ar fi s` c`ut`m un loc mai izolat? Kate se ridic` [i-[i netezi fusta cu o mân` nesigur`. Brad o prinse de cot [i o conduse spre gr`dina care m`rginea plaja. Ea se pref`cu absorbit` \n contemplarea unor tufe de poinsetia cu frunze de un ro[u-purpuriu. – Cineva mi-a oferit unul la un Cr`ciun, suspin` ea. Toate frunzele au c`zut. – Nu te-am urm`rit pân` aici ca s` vorbim despre poinsetia, spuse Brad cu o voce t`ioas`. – M-ai urm`rit? Cum de erai la curent cu prezen]a mea aici? – Am emo]ionat-o pe mama ta prin intermediul costisitor al telegramelor. Te-ai mi[cat mult \n aceste ultime s`pt`mâni, draga mea, declar` cu un aer atot[tiutor: Paris, Roma, Bonn, Amsterdam, Tanger, Rabat…

150

ROBERTA MICHELS

– Ai uitat Copenhaga. – Kate! Ea scoase o exclama]ie [i continu` rapid: – |mi pare r`u, dar n-am primit niciodat` vreo telegram`. – Bine\n]eles! Am rugat-o pe mama ta s-o contacteze pe m`tu[a ta [i am pl`tit anticipat r`spunsul cu privire la deplas`rile tale. – Cum? Dar când ai v`zut-o pe mama? {i cum ai aflat de cerceii mei? – Am petrecut ultimul weekend cu p`rin]ii t`i, \nainte de a veni aici, spuse el flegmatic. – Cum? – Da! De fapt, am fost primit ca un membru al familiei. Am dormit chiar \n patul t`u! – |n… ai dormit \n camera mea? – Doar n-ai fi vrut s` dorm pe verand`? Kate nu-[i mai putea g`si cuvintele. – M-am gândit la tine toat` noaptea! Ei \i era când frig, când cald, de furie. – Nimeni nu m-a pus la curent? Dar cine te crezi? Sper c` ai avut co[maruri! – Nu! Haide, Kate, n-ai nimic dintr-un personaj de co[mar. Dar trebuie s` admit: visurile mele nu erau \n \ntregime satisf`c`toare. – |ntr-un cuvânt, te-ai sim]it ca acas`! – P`rin]ii t`i m-au primit foarte bine. – Nu ca mine, f`r` \ndoial`! – Exact! Brad ridic` mâna spre o ramur`.

PAVILIONUL DE VAR~

151

– Ce inten]ionezi s` faci? \ntreb` ea. – Asta! El f`cu o barier` din bra]ele lui. – M-am s`turat pân` peste cap de ostilitatea ta. – |n cazul acesta, de ce ai venit? Nimeni nu te-a obligat… – Am venit pentru c` doresc s` ob]in un r`spuns. Nu te voi l`sa s` pleci pân` nu mi-l dai. Ea cercet` \mprejurimile cu o privire speriat`. Mâinile lui Brad se strânser` pe umerii ei. – N-am considerat niciodat` un „nu“, drept un r`spuns veritabil, Kate, spuse el pe acela[i ton [i n-am nici o inten]ie s`-mi schimb p`rerea acum. – Ce r`spuns a[ putea s`-]i dau? \ntreb` ea, cu ochii ridica]i spre tr`s`turile lui ne\ndur`toare. Ce am de câ[tigat din asta? – Po]i s` r`spunzi da, Kate [i s` câ[tigi satisfac]ia de a face s` cad` o dat` pentru totdeauna aceast` barier` infernal` \n spatele c`reia te retragi când m` apropii de tine. Vreau s` [tiu de ce, Kate? – M` doare! Strânsoarea lui nu sl`bi. – O s` te doar` [i mai r`u, dac` nu \ncetezi s` m` chinuie[ti cu eschiv`rile tale, scrâ[ni el. – E[ti nebun! Las`-m` s` plec! – Nu \nainte de a avea un r`spuns clar. De ce te \nc`p`]ânezi s`-]i negi sentimentele, cum sunt [i ale mele? – Nu este adev`rat. – N-o s` m` convingi de contrariul. M` dore[ti la fel de mult cum te doresc [i eu. Aproape o scutura, acum.

152

ROBERTA MICHELS

– Recunoa[te! – Niciodat`! Oh! Nu po]i s` m` la[i \n pace? O strânse cu putere \n bra]e [i puse st`pânire pe gura ei. Furia [i frustrarea f`cur` din acest s`rut un gest imperios care o r`ni pe Kate. Kate era prizoniera acestor bra]e de o]el [i corpul ei \ndura c`ldura celui al lui Brad, ca [i cum voia s` fac` s` topeasc` \n ea orice urm` de rezisten]`. Apoi \[i \nfund` fa]a la pieptul ei cu un geam`t. Mâinile lui o mângâiau cu \nfl`c`rare. – Cum a[ putea ajunge pân` la tine? Buzele lui alergau cu desperare peste p`rul ei ca m`tasea. – De ce fiecare pas spre tine, fiecare \ncercare de a te atinge se termin` cu un e[ec? De ce m` ur`[ti [i \n acela[i timp r`spunzi avansurilor mele? O dep`rt` de el [i ochii lui o cercetar` cu insisten]`. – Despre ce este vorba, Kate? Acum ar trebui s` [tii! Buzele lui Kate se mi[car`, dar nu ie[i nici un sunet, cu excep]ia unui mic geam`t. Nu mai avea puterea s` lupte, nu mai avea cuvinte s` ocoleasc` \ntreb`rile ne\ndur`toare la care nu mai putea r`spunde decât prin adev`r. Deodat`, corpul o tr`d` [i lacrimile \i invadar` ochii. Se \nfior`, se \ntoarse pentru a \ncerca s` le ascund`, [i-l auzi pe Brad mumurând ne\ncrez`tor. – Oh! Nu… Kate…nu! O prinse \n bra]e [i \ncepu s-o legene, apoi o oblig` s`-[i ridice b`rbia spre el. – Sper c` nu este din cauza mea… ]i-am f`cut atât r`u? El \ntinse mâna [i-i atinse obrazul ud de lacrimi. Cu o blânde]e de nedescris, \i atinse u[or cu buzele pleoapele l`sate \nainte de a-i strânge capul la piept.

PAVILIONUL DE VAR~

153

– Oh! Kate, murmur` el, ce pot face oare s`-]i câ[tig dragostea [i respectul? Aceast` tandre]e nea[teptat` \nvinse ultima rezisten]` a lui Kate. Era prea mult pentru ea! |ntr-un gest convulsiv de \nfrângere, ced`, se pred` \n sfâr[it extazului [i agoniei dorin]ei ei arz`toare. – Nu [tiai? suspin` ea cu o voce frânt`. Câ[tigase[i de la \nceput. Oh! De ce, de ce te-ai \ntors? El p`str` un moment de t`cere, cât o eternitate, apoi [opti: – Pentru c` nu puteam tr`i f`r` tine, draga mea. „Draga mea!“ Cuvintele o str`b`tur` [i se \ntreb` dac` auzise bine. |[i ridic` spre el ochii \nce]o[a]i de lacrimi. – Brad, vrei s`…. spui…. – |ntocmai, Kate, aproape m-ai \nnebunit \n aceste ultime trei luni. Dar eu nu mai puteam a[tepta… Trebuia s` te v`d! Ea scutur` din cap, ne\ndr`znind \nc` s` cread`. – Adev`rat? Tu… tu m` iube[ti? – Dac` te iubesc? Dumnezeule! Cât te iubesc! Nu vei [ti niciodat` cât de mult, secretoas` mic`! Cerul p`ru c` se aprinde [i Kate \l privi pe Brad cu ochi str`lucitori. Râdea [i plângea \n acela[i timp. – Oh! Brad! Dac` cel pu]in m-ai fi l`sat s` ghicesc, s`-mi la[i o speran]`…. – Oh! Dumnezeule din Cer! suspin` el. El puse cap`t oric`rei discu]ii printr-un lung s`rut plin de foc. Dup` mai multe minute, Brad propuse:

154

ROBERTA MICHELS

– Dac` am face o plimbare? |]i reamintesc: ai s`-mi dai câteva explica]ii. – Nu sunt singura, replic` ea. El ridic` o ramur` ca s-o lase s` treac`. – |]i datorez adev`rul, spuse cu o voce sc`zut`. Interesul t`u pentru mine, mi se p`rea c` provine din dou` motive diferite: primul era s` ob]in informa]ii cu privire la Walt Marlow [i… – {i? Sub \mbr`]i[area lui, ridic` foarte u[or din umeri. – |mi imaginam c` sunt pentru tine obiectul unei simple aventuri trec`toare. – O aventur`? Oh! Kate… dar te vreau pentru tot restul vie]ii mele! Numai c` nu mi-ai dat niciodat` ocazia s` m` apropii de tine. Nu fizic, vreau s` vorbesc despre acea apropiere pe care o aduce \ncrederea. Te ghiceam nelini[tit`, foarte nelini[tit`, \]i era team`, dar nu \ndr`zneam s`-]i fac dezv`luiri \nainte de a [ti cât de apropiat` erai de Marlow. M` intrigai, m`rturisesc. Mai \ntâi, te-am crezut indiferent` [i chiar ostil` fa]` de el. Apoi, te-ai schimbat. Cu cât trecea timpul, cu atât \ntrevedeam mai multe groz`vii. Familiile voastre poate v` destinaser` unul altuia, din motive financiare [i altele. – Oh! Nu, [opti Kate. – Poate ]i se pare o nebunie, acum, dar pe vremea aceea erai atât de \ndep`rtat`, atât de rece. Chiar \n ziua aceea, \n lagun`, unde am \ncercat… \n sfâr[it, \mi ie[isem din min]i [i te \nvinuiam. Kate r`mase t`cut`. Amintirea acelor momente r`m`sese gravat` \n memoria ei. El continu` cu o voce \nceat`:

PAVILIONUL DE VAR~

155

– Când m` gândesc, trebuie s` fi trecut \n ochii t`i drept un b`rbat care punea mereu \ntreb`ri. Dar \l b`nuiam deja pe Marlow, [i pu]in dup` aceea, m-ai l`sat s` cred c` exist` o \n]elegere \ntre voi. Numai din cauza unei observa]ii a Lenei Maddison am \nceput s` \ntrev`d adev`rul. – Cum? Ce-a spus? \ntreb` Kate. – Ei bine, era la club, \ntr-o sear`… Tom vorbea despre zilele de odinioar` din Malaysia cu o anumit` nostalgie. Apoi, Lena a spus: „M` \ntreb dac` a existat vreodat` ceva adev`rat \n aceast` poveste \n leg`tur` cu Leila [i John? Kate se \ncord` [i se \ntoarse. – Numele de Leila nu-mi spunea nimic, dar am observat o privire de avertisment a lui Tom c`tre so]ia lui, urm` Brad. Dar Lena avea \ncredere \n discre]ia mea [i mi-a povestit accidentul Leilei [i zvonurile care circulaser` \n vremea aceea. Atunci, Tom Maddison a f`cut aluzie la Walt Marlow. Dup` p`rerea lui, Marlow fusese cel care r`spândise acele zvonuri. – Nu, suspin` Kate, exista o parte de adev`r \n acele bârfe. |n câteva cuvinte, \i relat` p`]aniile tat`lui ei cu Leila [i felul \n care Walt [tiuse s` profite pentru a-l teroriza. – B`nuisem, \ncuviin]` Brad. |nc` de la \nceput \l b`nuiam pe Marlow c`-l are cu ceva la mân` pe tat`l t`u [i se serve[te de asta pentru ca s` te amestece \n afacerile lui dubioase. Dar \mi era imposibil s` te \ntreb, eu care te iubeam, dac` era]i victime, tat`l t`u [i cu tine, ale unui [antaj \n leg`tur` cu moartea unei alte femei. M` urai destul [i a[a!

156

ROBERTA MICHELS

– Nu te uram, m`rturisi ea. Mi-era team` de tine. Nu [tiam totul, dar m` temeam s` nu-i faci r`u tat`lui meu. Bra]ul \nso]itorului ei o strânse pu]in mai tare. Mergeau \ncet, \nl`n]ui]i. – Mai am ceva s`-]i spun, recunoscu Brad oprindu-se sub un pâlc de palmieri. La Singapore, am f`cut o anchet` \n leg`tur` cu Leila Denton. Un misionar b`trân pe care \l cunoscusem mi-a vorbit de ea. Este adev`rat, avusese o copil`rie [i o tinere]e foarte nefericite. Dar la [aisprezece ani, a fost cât pe ce s` distrug` c`s`toria unui tân`r plantator. Revenit` la Singapore, a avut una sau dou` alte leg`turi, apoi l-a cunoscut pe tat`l lui Walt. Toat` via]a ei suspinase dup` fericire. Era pu]in dezechilibrat` [i faptul de a ajunge \n casa unui b`rbat a c`rui prim` c`s`torie fusese foarte fericit` n-a aranjat lucrurile. A fost o tragedie teribil`, dar tat`l t`u, nu poate fi blamat pentru asta. Kate cl`tin` din cap. Privirea i se pierduse \n orizontul care b`tea \n albastru. – Ai nout`]i despre Walt? – Walt? Vocea lui Brad se \n`sprise. – Nu-l regre]i, sper? – Eu… puneam o simpl` \ntrebare! – Nu-]i va mai face necazuri, cred, r`spunse el t`ios. |n noaptea când te-am \nso]it, [tiam unde te duceai. Nu doream nicidecum s` pun mâna pe servieta aceea blestemat`, aveam deja destule dovezi \mpotriva lui, dar ]ineam s` te protejez.

PAVILIONUL DE VAR~

157

– Atunci, ai [tiut tot timpul? Tata \]i \mp`rt`[ise b`nuielile lui? – Da. – Sunt fericit`, spuse ea cu un sentiment de mul]umire. Urm` o t`cere [i ea a[tept`, cu inima b`tând, alte cuvinte… Brad se aplec` spre ea. Se pref`cu interesat` de zborul unui fluture. – Am nout`]i despre Kim, spuse el. Lorna Van Hahn inten]ioneaz` s-o duc` \n Statele Unite pentru a fi \ngrijit`. Probabil va putea s` mearg` din nou dup` o opera]ie adecvat`. Nu erau tocmai cuvintele pe care le a[tepta. Totu[i, Kate se al`tur` preocup`rii lui Brad. – Kim mi-a scris [i mie. Tocmai a semnat un contract cu o mare cas` de mod`. Iat-o lansat`, acum! Sunt foarte fericit` pentru ea. Are mult talent. Fluturele reveni [i atinse u[or p`rul tinerei. – Kate, relu` Brad, n-ar fi timpul s` ne gândim la viitorul nostru, \n loc s` vorbim despre trecut [i despre alte persoane? – Poate… Sim]i pe [oldul ei c`ldura mâinii lui. Nu \nceta s` se mire de puterea lui Brad de a-i trezi feminitatea cu un simplu gest. – {tii bine, insist` el. N-am inten]ia s` a[tept foarte mult timp. Câte contracte mai ai de \ndeplinit? Ea se gândi rapid. – Mai multe, m` tem. Trebuie s` le onorez, dragule. – Sunt convins, dar cât de mult ]ii la cariera ta, Kate? Nu sunt un om de mod` veche care s` sus]in` domina]ia

158

ROBERTA MICHELS

b`rba]ilor asupra femeilor! M` fere[te Dumnezeu s` m` opun independen]ei de spirit de care dai dovad` sau personalit`]ii tale. Dar nu sunt b`rbatul care s`-mi las so]ia s` fac` \nconjurul lumii cu o echip` de b`ie]i de via]`, iar eu s`-mi petrec timpul \ntrebându-m` de ce ei reu[esc acolo unde eu am dat gre[! – Dar ai dat gre[? Kate se ridic` \n vârful picioarelor [i \[i trecu bra]ele sub]iri \n jurul gâtului s`u. Toat` rezerva ei disp`ruse acum, [i o lic`rire mali]ioas` str`luci \n ochii ei. – Nu [tii c` e[ti singurul b`rbat care a câ[tigat? – Ar fi preferabil pentru tine, afirm` el pe un ton fals amenin]`tor supunându-se invita]iei pl`cutei ei \mbr`]i[`ri. Când vei fi liber` de orice angajament? – La \nceputul lui mai, cred, poate pu]in mai curând. Va trebui s`-l v`d pe Bart, \nainte. Kate \[i mu[c` buzele. Bart nu va fi deloc \ncântat de aceste nout`]i! – Cât timp \mi po]i acorda \n urm`toarele dou` s`pt`mâni? murmur` el lâng` urechea ei. – Atât cât vei dori… dac` m` urmezi la Londra, spuse ea cu o voce ispititoare. – Londra! morm`i el. Nu m-au pl`tit cu aur pentru truda misiunii \ncredin]ate. Oh… ar merita totu[i osteneala! Ascult`, Kate! Se redres` [i privirea lui redeveni serioas`. – |mi \ncep noile \ns`rcin`ri \n dou` s`pt`mâni, la departamentul de tehnologie din Mahore. {i am cump`rat o cas`…

PAVILIONUL DE VAR~

159

– {tiu. El \[i ridic` sprâncenele. – Informa]ia circul` rapid, \n zilele noastre. Dar este o cas` cu totul special`… tu e[ti o tân`r` prea celebr` pentru a tr`i acolo. |n plus, mi-e team` c` nu va fi loc [i pentru mine. |l privi \ndelung \n adâncul ochilor. Apoi exclam`: – }i-a spus! – Era un secret? \ntreb` el cu blânde]e. – Nu, nu tocmai. Era vorba numai de un vis vechi al unei feti]e prostu]e. – Nu cred… Ochii lui luaser` o expresie foarte tandr`. – Asta se nume[te uneori predestinare, dragostea mea! Deodat`, \i prinse \ncheieturile [i o trase pe nisipul argintiu. – |ntoarce-te curând, Kate. |ntoarce-te curând la mine! La mica noastr` plaj`, la casa cu cochilii unde se vor juca, sper, copiii no[tri…. Am atâta nevoie de tine! – Oh! Dragul meu… Cu toate \ndoielile alungate, sigur` de viitorul dragostei lor, se cuib`ri \n bra]ele lui. |nainte de a se topi \n s`rutul lor, ea suspin`: – Pe curând… pe plaja minunatelor reveniri.

Sfâr[it