Partea a IV-A Princpii Si Metode in Terapia ABA

• AUTISM Motto: “autismul este prezent in aceasta lume, dar este o exceptie Am facut un pas spre aceasta lume dar nu am reusit sa ma schimb Joc rolul propriilor mele perceptii si cateodata unele imi ies atat de bine Dar despre partea pe care o ocup in lume nu pot spune nimic Lucrurile pe care le fac nu sunt decat ecoul frustrarilor pe care le urasc Oricum, timpul si spatiul nu le-as inlocui Stiu ca ma aflu intr-un loc special pentru o oarecare cariera de o zi” Wendy Lawson

Principii si metode in terapia ABA -Promtul -Modelarea -Inlantuirea -Generalizarea

PROMTUL - SUGESTIA Promtul este ajutorul pe care il oferim unui copil pentru a-l invata cum sa realizeze o sarcina.

CAND

•

FOLOSIM

Cand o sarcina este complet noua pentru un copil, raspunsul poate fi promtat de mai multe ori, acest lucru fiind cunoscut drept INCERCARI DE GRUP CUM

•

PROMTURILE?

FOLOSIM

PROMTURILE?

In general un promt trebuie sa fie oferit intr-un interval de timp cat mai apropiat de SD (instructiunea) sau in acelasi timp cu acesta;

• Clasificare
Promtul fizic  Demonstratia – modelarea Intarirea (folosirea intaririi ca promt) Pozitionarea Corelarea cu cunostintele anterioare Pozitionarea Instructajul verbal Inflexiunile vocale Inflexiunile vocale


Promtul fizic • Reprezinta un ghidaj fizic prin care noi ii aratam copilului cum se realizeaza o anumita actiune (lucru); • Acesta poate fi realizat atunci cand asezam mana noastra peste mana copilului, ajutandu-l sa indeplineasca o anumita sarcina, cum ar fi “batutul intr-o toba”.


Demonstratia – modelarea • Acest promt implica imitarea – prin urmare, copilul are nevoie sa cunoasca deja mecanismele imitarii, pentru ca noi sa putem folosi acest tip de prompt;

• Demonstratia presupune ca tutorele sa demonstreze sarcina, modelarea implicand o alta persoana care sa modeleze sarcina pentru copil.


Intarirea (folosirea intaririi ca promt) • Cresterea perioadei cand oferim promtul, obtinerea unui raspuns corect si oferirea imediata a unui a alt SD – inseamna ca copilul a avut o experienta recenta a unui raspuns corect care a fost intarit, ceea ce il determina sa ofere din nou un raspuns corect. • Pozitionarea • Itemul - tinta este asezat mai aproape de copil.


Corelarea cu cunostintele anterioare • Folosirea unor cunostinte pe care copilul deja le are pentru a-l ajuta sa ofere un raspuns corect; • De exemplu: “atinge rosu” – copilul atinge rosu si este intarit, apoi, imediat dupa aceasta, este intrebat: “ce este aceasta?” (tinta) – “rosu” (intarire). • Instructajul verbal: • Presupune oferirea unor instructiuni verbale – de ex. : “ aseaza-l pe cel verde pe raft!”


Inflexiunile vocale • Sublinierea celui mai important cuvant din cadrul unui SD poate indica copilului care parte este necesar sa o asculte; • De ex. – “indica ceasca MARE!”
Alte tipuri de promturi • Exista alte tipuri de promturi cum ar fi: “indicarea cu degetul”, “gesticularea”, “indicarea cu privirea”.

REGULI

PENTRU

PROMTARE

• Folositi cel mai adecvat promt pentru copil si strategiei de predare

Exemplu: daca un copil poate sa imite, atunci este mai bine sa folositi un promt de imitatie decat un promt fizic, deoarece copilul va realiza sarcina mai mult singur.

• Realizati o ierarhie a promturilor Aceasta inseamna ca trebuie sa decideti ce promt sa folositi la inceput, cand copilul nu stie sa realizeze sarcina de loc, apoi promtul va fi sters gradual.

•

Exemplu: Exemplu cand invatati un copil “batutul din palme”: la inceput promtul poate fi in intregime fizic;

• Apoi pe masura ce copilul capata autonomie, promtarea se va realiza pentru o singura mana;

• Mai tarziu promtul va consta doar in atingerea mainilor copilului, inainte ca el sa fie sters in totalitate.

• Stergeti promt-urile cat de repede posibil Acest lucru va evita dependenta copilului de promturi si ii va da posibilitatea acestuia sa indeplineasca sarcina independent; Exemplul de mai sus despre ierarhizarea promtului demonstreaza cum un promt poate fi sters (batutul din palme).

STRATEGII DE ELIMINARE A PROMTURILOR

•

Strategiile de eliminare treptata a promt-urilor includ modificarea stimulilor de-a lungul mai multor dimensiuni


Spatiale - cand pozitionarea stimulilorajutatori se deplaseaza pana cand ies in afara ariei de lucru




Temporale - cand stimulul-ajutator este intarziat din ce in ce mai mult, pana cand elevul poate anticipa singur raspunsul corect




Morfologice - cand forma stimulilor este modificata, micsorata sau devine abea vizibila;




Topografice - cand miscarile sau gesturile profesorului se diminueaza intr-atat pana cand dispar definitiv
Auditive

- atunci cand un stimul verbal, vocal sau auditiv-nonverbal este modificat sub raportul intensitatii, volumului, etc

• Totdeauna promtati dupa doua raspunsuri incorecte

Daca sarcina este asimilata, copilul ar trebui sa primeasca un “NU” dupa un raspuns incorect, iar dupa doi “NU” consecutivi copilul este promtat cu un raspuns corect; Exemplu: un copil cunoaste instructiunea “RIDICA-TE IN PICIOARE”. SD este dat iar copilul face cu mana - “NU” , SD se repeta, copilul isi atinge nasul - “NU” , SD se repeta si promtam in acelasi timp “BINE”;

Vezi tabelul - exemple de sesiuni de eliminare treptata a promturilor Vezi tabelul – exemplu de strategii de slabire a promturilor

SHAPING (MODELAREA)

Modelarea este o metoda folosita pentru a preda noi comportamente pe care copilul nu poate sa le invete dacat daca ii sunt aratate. “In modelare comportamentul tinta se se invata prin intarirea pasilor mici, mai mult decat intarirea raspunsului final” (Kazdin, 1994)

Exemplu: program de imitatie verbala Tinta: Ahhhhh SD: Spune Ahhhh Modelarea: SD: Spune Ahhhh R: Uh (intarire puternica deoarece a raspuns verbal) R: Uhahhhuhh (iar intarire puternica – R mai aproape de raspunsul tinta – ahh in mijloc)

SD: spune Ahhhhh R: Uh (Intarire slaba – terapeutul stie ca copilul poate sa dea un raspuns aproape de cel tinta) SD: spune Ahhhhh R: Uhahhuh (intarire puternica – raspunsul este cel mai apropiat de cel tinta) Se continua intarirea pana cand copilul ajunge sa raspunda corect.

Strategia modelarii :

Raspunsurile care sunt similare cu scopul final sunt intarite si prin urmare vor creste; Aproximarile succesive ale raspunsului final fiind intarite aceasta presupune ca raspunsul final poate fi eventual atins; Acele raspunsuri care nu sunt similare cu raspunsul final nu sunt intarite si prin urmare sunt indepartate.

INLANTUIREA Inlantuirea este deasemenea o metoda folosita pentru a preda noi comportamente care nu apar niciodata si prin urmare nu pot fi intarite. Comportamentele care sunt predate intr-un lant nu pot fi promtate ca intreg deoarece raspunsul cerut este foarte lung si complex . Inlantuirea inseamna ca sarcina este divizata in parti individuale care pot fi predate copilului prin promptare, cate una deoadata.

Procedura identificarii pasilor intr-un lant poarta numele de analiza sarcinii: Exemplu de analiza a sarcinii: Comportamentul: Spalarea mainilor 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Ridicarea manecilor Deschiderea robinetului Asezarea mainilor sub apa Luarea sapunului in maini Frecatul mainilor impreuna Limpezitul mainilor Inchiderea robinetului Uscatul mainilor

PROCEDURA: 1. Initial o parte a sarcinii analizate va fi tinta si prin urmare aceasta va fi promtata si ulterior acest promt se va sterge. De exemplu tutorele poate sa faca promt pentru copil in ridicatul manecilor prin folosirea unui promt fizic complet la inceput. Apoi acesta este sters si cand copilul achizitioneaza aceasta sarcina tutorele va incepe stergerea promtului pentru deschiderea robinetului.

2. Fiecare parte a lantului este intarita initial apoi intarirea va fi oferita la sfarsitul intregului lant. lant Acesta se realizeaza deoarece fiecare parte a lantului are nevoie sa fie predata si prin urmare sa fie intarita

3.

De obicei cand predam un comportament ca un lant o parte a acelui lant va fi tinta;

4.

Restul lantului va fi promtat si reintarit dar doar o parte a lantului va beneficia de stergerea promtului;

5.

Eventual cand copilul este capabil sa realizeze toate partile lantului independent intarirea este gradual stearsa pana cand este oferita doar la sfarsitul lantului.

Tipuri de lanturi Inlantuirea inainte:

• Predarea

incepe prin lucrul asupra primului pas al lantului initial, apoi asupra celui de al doilea si asa mai departe. Exemplu: • in analiza sarcinii de spalare a mainilor prezentata mai sus, ridicarea manecilor ar trebui sa fie lucrata prima data, in timp ce restul pasilor vor fi promtati in intregime; cand ridicarea manecilor este invatata, nu mai necesita promt, iar tinta sa fie deschiderea robinetului (urmatorul comportament care trebuie invatat).

Inalntuirea inapoi:

•

Predarea incepe prin lucrul asupra pasului final a lantului initial si apoi asupra penultimului pas si asa mai departe.

•

Exemplu : construirea unor linii de cale ferata si impingerea unui tren pe ele.

• Analiza sarcinii: 1. Asezati prima si a doua piesa a caii ferate impreuna 2. Asezati a treia piesa in continuarea lor 3. Asezati a patra piesa langa celelalte; 4. Asezati trenul pe calea ferata 5. Impingeti trenul pe ea

Pentru a realiza lantul inapoi, calea ferata va fi realizata in intregime la inceput si copilul va lucra doar asupra impingerii trenului pe ea. Cand acest lucru a fost invatat copilul va lucra asupra asezarii trenului pe calea ferata si apoi impingerea lui.

Lantul inapoi este cea mai comuna forma de lant utilizata deoarece permite ca sarcina sa fie completata de copil independent de fiecare data cand este realizata si prin urmare nu este necesar ca copilul sa fie promptat pentru intregul proces de fiecare data.

Unele sarcini nu sunt potrivite pentru a fi predate utilizand lantul inapoi, o astfel de sarcina fiind spalarea mainilor.

•Avantajele

lantului:

Predarea este consecventa pentru toti terapeutii; Copilul are succes in realizarea sarcinii deoarece aceasta este predata in pasi mici; Comportamentele complexe pot fi predate sistematic.

•Dezavantajele lantului: Poate dura o lunga perioada de timp sa predai un comportament folosind lantul, totusi partile individuale pot fi masterate repede.

N.B.: diferenta dintre conturarea si inlantuire este ca in conturare raspunsurile care au fost anterior intarite nu mai sunt cerute mai tarziu, in timp ce in inlantuire, toate raspunsurile intarite sunt mentinute ca parte a comportamentului final.

GENERALIZAREA Odata ce abilitatile au fost predate copilului intr-o situatie structurata de terapie, urmand unui Sd specific, este necesar ca aceste abilitati sa fie generalizate. Acesata inseamna ca copilul ar trebui sa fie capabil sa demonstreze un comportamnet invatat in alte conditii decat acelea in care acest comportamnet ia fost predat. Aceste conditii pot fi acelea in care limbajul ( SDul) este diferit, mediul schimbat, materialele utilizate diferite.

Aceasta este o parte esentiala a ivatarii deoarece copilul trebuie sa fie capabil sa folosesca intr-un mod functional abilitatile pe care le-a invatat. Cateva din domeniile in care copiii au nevoie sa generalizeze abilitatile invatate sunt: 1. Stimulii: Copilul ar trebui sa fie capabil sa demonsterze intelegerea unui concept in prezenta oricarui stimul relevant care ii este prezentat . 2. Mediul: La inceput acest lucru poate insemna faptul ca trebuie sa demonstreze abilitatea in locuri diferite din aceeasi incapere in care a fost predata abilitatea, apoi treptat abilitatea este transferata in inacaperi diferite din aceeasi casa si in final intr-un alt mediu cum ar fi scoala.

3. Oamenii: abilitatile ar trebui sa fie generalizate astfel incat copilul sa-si demonstreze abilitatile cu orice persoana care interactioneaza cu el. 4. SD-ul: Copilul trebuie sa fie invatat sa inteleaga diferitele moduri in care poate fi oferita o anumita instructiune. 5. Distanta: copilul trebuie sa devina capabil de a recepta informatia primita de la celelalte persoane, indiferent de pozitia acestora si de locul in care se situeaza ei in incapere. 6. Intarirea: copilul trebuie sa devina apt de a demonstra abilitatile insusite fara a mai avea nevoie ca aceste comportamente sa fie intarite la un nivel inalt.

Fiecare arie de generalizare trebuie sa fie combinata pentru a ne asigura ca copilul a invatat sa realizeze abilitatea in diferite medii cu diferite SD-uri si stimuli, toate in acelasi timp. Generalizarea este o parte esentiala a sesiunilor cand predam copiilor. Un program de generalizare trebuie sa se realizeze la fiecare 6 incercari, astfel incat aproximativ 6 programe de generalizare se realizeaza la fiecare 3 – 4 ore de sesiune.

• PREDAREA INCIDENTALA OBIECTIVE • Ce inseamna predarea incidentala? Natura si tehnicile predarii incidentale Formele de invatare ale predarii incidentale Organizarea predarii incidentale

CE INSEAMNA PREDAREA INCIDENTALA?

• Determinarea elevului sa exerseze in mod accidental o noua abilitate; • Sa creeze un context in care reluarea activitatii intrerupte sa devina un intaritor pentru manifestarea noii abilitati
Exemplu: daca copilul vrea sa primeasca din nou jucaria (stimul intaritor) sau sa se uite incontinuare televizor(eveniment intaritor), atunci el trebuie indeplineasca sarcina ceruta de profesor: exersarea abilitatii: sa spuna numele jucariei, etc.

• STRUCTURA PREDARII INCIDENTALE

• Activitate primara – reprezinta intaritor si trebuie aleasa cu un inalt grad de motivare • Activitatea incidentala(secundara) – rezultatul obtinut din activitatea primara prin intarirea comportamentului cerut.

• NATURA SI TEHNICILE PREDARII INCIDENTALE

• De ce folosim tehnica predarii incidentale? Scop: - de a face pentru elev ca fiecare moment din zi sa fie unul educativ

Cum se realizeaza? - administrarea sedintelor disincte sa interfereze cu scurte pauze destinate jocului(jocul sa fie cat mai educativ) - predarea intr-un mediu cat mai natural(faciliteaza generalizarea si caracterul spontan al abilitatilor invatate)

• NATURA SI TEHNICILE PREDARII INCIDENTALE

• Cum se realizeaza? - Identificarea intaritorilor Strategia: - prin observarea actiunilor initiate de copil (transformarea lor in prompturi) - Exemplu:daca copilul se uita la televizor, profesorul se aseaza in fata lui pana cand elevul spune “da-te te rog”

• NATURA SI TEHNICILE PREDARII INCIDENTALE

- Alegerea tipului de predare adecvata fiecarui copil ; - -Predarea non- directiva Exemplu: un elev care este slab motivat si neatent poate in cadrul aplicatiilor foarte structurate sa I se potriveasca mai bine un program nondirectiv, desfasurat intr-un mediu unde el poate alege majoritatea activitatilor in care se implica

- Predarea directiva Exemplu: un copil care participa la sedintele distincte poate sa faca alegerile spontane si sa raspunda instructajului oferit de profesor.

• FORMELE DE INVATARE ALE PREDARII INCIDENTALE

• Invatarea in mediul natural • Mediul natural : locul unde poate avea loc aplicatia in concordanta cu scopul predarii • Exemplu: daca elevului inainte de a se spala pe dinti I se pune intrebare”ce este aceasta?”aratand spre periuta de dinti si observam ca acesta se opreste si incearca sa raspunda corect inseamna ca “spalatul pe dinti” este o activitate care-I face placere. • Concluzie: faptul ca se poate angaja intr-o sarcina sa raspunda la intrebare inseamna ca “spalatul pe dinti”poate fi un intaritor in predare.

• Exemple • Exemple

Comentarea exemplelor • Elevii au fost implicati in sarcini initiale – una motivanta pentru , dar care putea fi manipulata astfel incat sa ofere intarire pentru a doua sarcina cea secundara – incidentala • Unele din activitati intervin in mod absolut natural altele erau ocazionate de terapeut •

• Continuarea primei activitati reprezinta interesul elevului motiv pentru care se implica in activitatea incidentala • Concluzie: o sarcina simpla poate fi manevrata incat sa conduca la performante din ce in ce mai complexe fara a perturba activitatea primara

• Daca activitatea primara este intrerupta pentru o perioada indelungata de timp, distanta dintre activitatea incidentala(secundara) si intaritor(primara) creste probabilitatea ca performanta urmarita in cadrul activitatii secundare scade. • Daca sarcinile incidentale si noile comportamente sunt adaugate intr-o maniera lejera, atunci ele sunt usor de manipulat.

• ORGANIZAREA PREDARII INCIDENTALE

Predarea incidentala este tehnica care nu se aplica de la inceputul trainingului de predare • Se organizeaza in paralel cu alte activitati foarte bine structurate si organizate • Conditiile de administrare sunt variabile • Se analizeaza: - abilitatile – tinta, abilitatile elevului si obiectivele finale • - comportamente primare si comportamente incidentale pentru fiecare activitate sau aplicatie • Organizarea predarii incidentale si a sarcinilor incdentale il ajuta pe profesor sa-si concentreze atentia asupra obiectivelor.

• ORGANIZAREA PREDARII INCIDENTALE

• •

• •

RETINETI:- intervine la un anumit moment si constituie o intrerupere a unei activitati(joc, plimbare, luarea mesei); - in fiecare aplicatie se urmareste un set de abilitati care il ajuta atat pe copil cat si pe profesor sa atinga obiectivele curriculei. Principiul Premack Asocierea unui comportament cu o probabilitate mare cu un comportament cu o probabilitate mai mica “” iti faci exercitiile la mate ca apoi sa mergi afara….” Disciplinarea pozitiva

•

STRATEGII DE CORECTARE A ERORILOR

• 1. Actiunea incorecta este intrerupta cu calm dar cat mai rapid posibil • 2. Elevul trebuie sa reia “pozitia de inceput” iar materialele trebuie indepartate • 3. Nu oferiti intaritori si asteptati 3 secunde fara contact vizual. • 4. Reasezati stimulii in pozitia initiala • 5. Repetati sesiunea. Repetati instructajul si oferiti ajutor complet(prompt-urile) pentru a obtine performanta din prima sesiune. • 6. Repetati sesiunea permitand sa faca o alegere fara a oferi prompt-ul. • 7. corectati din nou, daca este necesat. Daca a treia sesiune la rand tot mai contine erori, reorientati-va atentia la conditiile de aplicare a prompt-urilor.

• PREGATIREA DE GRUP SI INCLUZIUNEA

• Pregatirea de grup incepe in perioada prescolara continua in perioada invatamantului primar • Se desfasoara in mai multe:  activitati ciclice Arta si meser Povesti Intalniri de dimineata Demonstratii stiintifice Jocuri Lectii de educatie fizica

• CUM REALIZAM? • Prin exersarea atentiei si centrarea ei • Prin insusirea unui numar de abilitati de baza intr-un mediu individualizat si structurat • Prin participarea elevilor in grupuri mici de 1-3 la activitati de grup practicand interactiunea cu ceilalti • Prin dobandirea abilitatilor de ascultare la profesor

•

Obiective generale pentru participarea la pregatirea de grup

Cresterea intelegerii elevului in limbajul complex natural implicat in realizarea frazelor si a secventei de preagatire. – Cresterea abilitatilor elevului de a urma pregatirea directa in grup. – Cresterea abilitatilor elevului dea raspunde la intrebari directe in grup. – Cresterea abilitatilor elevului de a urma reguli de baza in grup(ridicarea mainii,nu intrerupem,privesti la vorbitor). – Cresterea abilitatilor elevului de a urma instructiuni in pregatirea la distanta. – Cresterea abilitatilor elevului de a interactiona cu membrii grupului in legatura cu anumite subiecte(cererea si oferirea de informatii,adresarea studentilor pe nume). – Achizitionarea de informatii in legatura cu subiectul pregatirii in grup

• INTEGRAREA IN GRADINITA • Abilitatile cerute in predarea programelor in gradinita trebuiesc insusite de copil separat
Ritmul
Miscarea dupa cantec
Modelarea
Desenatul si folosirea instrumentelor pentru pictura
Intarirea altor abilitati daca este nevoie la inceput cu ajutor

• MISCAREA DE LA O SESIUNE DISCRETA LA UNA DE GRUP • SESIUNEA DISCRETA In sesiunea discreta elevul este obisnuit sa raspunda frecvent la materialele prezentate. Sugestiile sunt permanent adaptate nevoilor elevului iar intaritorii sunt pe gustul lui. • GRUPUL Elevii trebuie sa observe profesorul sau vorbitorul la o distanta de 3 m si sa foloseasca materiale care se gasesc la distanta egala. Sa raspunda limbajului complex Sa fie motivati prin premiere intermitenta sau alte surse secundare de intarire.

• FORMATE DE PREDARE IN GRUPURI AVANSATE • DEMONSTRATII/EXPLORARI
Cand elevii observa intai actiunile profesorului(de obicei acompaniate de materiale).
Asculta informatiile prezentate despre materiale sau activitate.
Se angajeaza in activitati tinta bayate pe aceasta prezentare
Exemple: arte si meserii

ACTIVITATI MIXTE
Activitatile contin formate din toate tipurile de activitati centrate pe o tema
la nivel de radinita activitatile pot 15 minute: sa incerce sa asculte, sa urmareasca instructiunile de grup, sa raspunda la intrebarile cine, cand, cum, unde, cand.
Sa asculte la alti membrii ai grupului si sa obtina informatii
Sa imite profesarul si colegii
Sa participe la raspunsuri in cor
Sa ridice mana
Sa-si astepte randul

• FORMATE DE PREDARE IN GRUPURI AVANSATE • DEMONSTRATII/EXPLORARI
Cand elevii observa intai actiunile profesorului(de obicei acompaniate de materiale).
Asculta informatiile prezentate despre materiale sau activitate.
Se angajeaza in activitati tinta bayate pe aceasta prezentare
Exemple: arte si meserii