Parkinson

Şcoala Postliceală Sanitară “Grigore Ghica Vodă”Iaşi

Proiect

Examenul de absolvire a şcolii postliceale sanitară Calificarea profesională: asistent medical generalist

Îngrijirea bolnavului cu Boala Parkinson

Îndrumător,

Candidat,

Promoţia 2015

Îngrijirea bolnavului cu Boala Parkinson

Cuprins I

Argument

II

Îngrijirea bolnavului cu Parkinson Obiectiv 1: Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie ale sistemului nervos central Obiectiv 2 : Boala Parkinson: a Definiţie b Clasificare c Etiologie d Simptomatologie e Diagnostic f

Evoluţie şi prognostic

g Tratament h Complicaţii Obiectiv 3: Rolul autonom şi delegat al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu boala parkinson a Fişa tehnică nr. 1 b Fişa tehnică nr. 2 c Fişa tehnică nr. 3 d Fişa tehnică nr 4

Obiectiv 4: Procesul de îngrijire al unui pacient cu parkinson Prezentarea cazurilor clinice Obiectiv 5: Educaţia pentru sănătate la un pacient cu boala parkinson III

Bibliografie

IV

Anexe

I

Argument

Este o afecţiune extrapiramidală de cauză necunoscută, caracterizată prin tremurături, rigiditate ,bradikinezie (mişcări lente), faţa îşi pierde mobilitatea şi expresivitatea devine rigidă, mersul are mişcări încete şi paşi mici (mers stepat). Bolnavii de Parkinson nu trebuie consideraţi o povară ci trebuie ajutaţi şi înteleşi deoarece handicapul lor este involuntar, tremurătura și hipertonia reprezentand simptomatologia de temut a acestei afecţiuni.

Obiectivele prezentului proiect sunt: 1 Noțiuni generale de anatomie și fiziologie ale sistemului nervos. 2 Prezentarea generală a bolii Parkinson. 3 Rolul autonom al asistentei medicale în îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson. 4 Rolul delegat al asistentei medicale în îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson. 5 Procesul de îngrijire al unui pacient cu boala Parkinson 6 Educația sanitară la un pacient cu boala Parkinson Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază următoarele competenţe profesionale:

1 Analizează semnele şi simptomele specifice pacienţilor cu boala parkinson. 2 Identifică problemele de dependenţă şi stabileşte diagnostice de îngrijire

3 4 5 6 7 8 9

la pacienţii cu ocluzie intestinală Elaborează planul de îngrijire Pregăteşte pacientul pentru tehnici şi investigaţii Asigură echipamentele şi materialele necesare Pregăteşte materialele şi medicamentele în vedere administrării Aplică intervenţiile proprii şi delegate Evaluază rezultatele îngrijirilor Planifică acţiuni de educaţie pentru sănătate

10 Evaluează rezultatele acţiunilor de educaţie pentru sănătate. Aplicarea procesului de îngrijire la pacienţii cu boala parkinson s-a finalizat prin analiza unui caz cu boala Parkinson – caz pentru care s-a elaborat un interviu. Pe baza interviului realizat s-au evidenţiat probleme de dependenţă specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale – conform principiului V. Henderson. În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu boala Parkinson respectând obiectivele generale ale proiectului. Pe plan au fost evidenţiate problemele de dependenţă, obiectivele de îngrijire, intervenţiile autonome şi delegate aplicate, precum şi evaluarea intervenţiilor aplicate.

Îngrijirea bolnavului cu Parkinson

Obiectiv 1: Noţiuni generale de anatomie și fiziologie ale sistemului nervos central

Sistemul nervos, împreună cu cel endocrin, reglează majoritatea funcţiilor din organism. Sistemul nervos este alcătuit din ţesut nervos, având la bază, funcţia reflexă, asigură legătura organismului cu mediul, realizând unitatea organism-mediu, iar pe de alta parte coordonează activitatea tuturor organelor şi aparatelor corpului, asigurând unitatea funcţională a organismului. Sistemul nervos este diferenţiat în organe receptoare, care culeg stimuli din mediul intern și extern: - exteroceptorii: în care intră şi organele de simţ, ce culeg stimuli: 1 Tactili; 2 Termici; 3 Dureroşi; 4 Vizuali; 5 Auditivi, olfactivi, gustative, 6 din mediul extern - proprioceptorii: culeg stimuli de la nivelul aparatului locomotor, legat de starea de tensiune a muşchilor, de poziţia segmentelor corpului etc. -interoceptori: care culeg informaţii de la nivelul organelor interne. Acesti stimuli sunt transmişi prin: fibre sensitive și prin căile de conducere ale sensibilităţii (tactile,termice etc.), până la centrii superiori de integrare şi în ultimă instanţă la scoarţa cerebrală. Aceasta îi supune la analiză și sinteză,

elaborând comenzi pe care le transmite organelor efectoare (muşchi, organe interne, glande etc.) Pe considerente morfologice și funcţionale, sistemul nervos poate fi împărţit în:  sistemul

nervos

central

sau

cerebrospinal

(SNC),

cuprinzând

encefalul și măduva spinării;  sistemul nervos periferic(SNP) –conţine prelungirile neuronilor care constituie nervii pe traiectul cărora se pot găsi şi ganglioni (corpii neuronali). Sub raport histologic, sistemul nervos este alcătuit în principal din neuroni. Neuronul este unitatea anatomo-funcţională a sistemului nervos fiind format din: corpul celular și prelungirile sale. Acestea sunt: 

Axonul, prelungire de obicei unică şi lungă prin care influnxul nervos pleacă de la celula;



Dendritele, prelungiri scurte, prin care influxul vine la celulă.

Fibra nervoasă este continuarea axonului şi este constituită dintr-un fascicul de neurofibrile, numit cilindrax, învelit sau nu de o teacă de mielină. Prin intermediul fibrelor nervoase se realizează legătura dintre doi neuroni, legătura care se numeste sinapsă. Energia care circulă de–a lungul fibrei nervoase se numeste influx nervos. După sensul impusului nervos se deosebesc: 1 neuron aferent - care conduce impulsul de la periferie către centru (calea senzitivă);

2 neuron eferent - care conduce impusul de la centru spre periferie (calea motoare). Corpii neuronali formează substanţa cenuşie a sistemului nervos, iar prelungirile acestora substanţa albă. Encefalul este format din:

-două emisfere cerebrale; -formaţiunile de la baza creierului (trunchiul cerebral şi cerebelul).

Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai dezvoltata a sistemului nervos, învelite în cele trei foite meningiene (duramater, piamater şi arahnoidă). Fiecare dintre ele cuprinde câte patru lobi: - frontal; - parietal; - temporal; - occipital; Coordonând functionarea sistemului nervos, scoarţa cerebrală controlează întreaga activitate a organismului. Ea deţine în primul rând funcţia de reprezentare și selecţionare, de elaborare a ideilor, gândirea (raţionamentul), denumită de Pavlov activitate nervoasă superioară. Spre deosebire de reflexele necondiţionate, care sunt înnăscute, reflexele condiţionate sunt dobândite, apar pe parcursul existentei individului, determinate de diferite condiţii ale mediului extern. La nivelul scoartei se realizează integritatea superioară, cu alte cuvinte adaptarea organismului la schimbările mediului extern, înregistrate cu precizie precum şi legătura dintre diferitele părti ale organismului.

Obiectiv 2: Boala Parkinson a.Definiţie Boală multisistemică, neurodegenerativă afectând activitățile de execuție motorie afectând activitățile de execuție motorie cognitive și vegetative cognitive și vegetative. În prezent este a doua boală degenerativă după Alzheimer și a doua cauză de handicap funcțional după AVC. b. Clasificare 1 Boala Parkinson primară - cu debut tardiv (>40 ani, sporadic) - cu debut precoce ( inf.......

III.

Semne meningealeceafă moale…

IV.

Nervii cranieni...... 1. nervul olfactiv (acuitată olfactivă, halucinaţii olfactive)..

normal 2. nervul optic (acuitate vizuală, câmp vizual, fundul de ochi) AS/CV - normale……………………………………… 3. nervul oculomotor (per. III, IV, VI) poziţia globilor oculari, mobilitatea globilor oculari, strabism, diplopie, pupile, reflexe pupilare, ptoza palpebrală... . .. oculomotricitate normală intrinsecă şi extrinsecă ... 4. nervul trigemen: a) componenta senzitivă (tulburări subiective, examenul sensibilităţii tegumentelor feţei şi mucoaselor, puncte Walleix, reflex cornean)normale.. ( + ) b) componenta motorie (relieful, mişcările muşchilor masticatori, reflexul maseterian) .   5. nervul facial (simetria facială, fante pantebrale, mimică voluntară, examenul gustului în

cele 2/3

anterioare ale limbii)( + ).  6. nervul acustico-vestibular a) componenta cohleană (tulburări subiective, acuitate auditivă, consucerea osoasă şi aeriană) AA egală b) componenta vestibulară (vertij, nistagmus, Romberg, proba braţelor întinse şi indicaţiei, probe instrumentale)( + )(  ).  7. nervul glosofaringian (examenul gustului în 1/3 posterioară a limbii, deglutiţia pentru solide) normal 8. nervul vag şi spinal:

a) componenta comună vago-spinală (poziţia şi mişcările valului palatin, reflexul velo-palatin şi faringian, fonaţia)RVP, RF /normal..  b) componenta externă spinală (relieful şi mişcările SCM – trapez, torticolis).  9. nervul hipoglos (poziţie, mişcări şi troficitate limbă).. limbă de aspect normal pe linia mediană..  V.

MOTILITATE 1. Ortostaţiune şi mersulposibil cu paşi mici.. 2. Mişcări active segmentare, forţa musculară segmentară, probe pareză(  )bilateral. 3. Tonus muscular (hipotonie elastică, plastică, proba lui Noica)...

hipotonie polielastică Noica ( + ) pe dreapta 4. Coordonarea mişcărilor (ataxie cerebeloasă şi spinală)... fără ataxii.. VI.

REFLECTIVITATE 1. Reflexe normale: a) osteotendinoase (stilo-radial, cubito-pronator, bicipital,tricipital, patelar şi achilian)..

ROT moi inferioare pe dreapta b) cutanate (abdominale, plantare).  c) reflexe de postură (r.gambierului anterior)  2 .Reflexe patologice (Babinski, Oppenheim, Rossolimo, Hoffman, Marinescu-Radovici, clonus rotulian plantar).. nu se observă RCP – flexie bilaterală Marinescu Radovic ( + ) pe dr.. 

VII.

SENSIBILITATEA 1. Subiectiva (hiperestezie, hiperpatie, parestezi)

 2. Obiectiva elementară: a) superficială. normal b) profundă.  3. Obiectiva sintetică (stereognozie, topognozie, somatognozie, nozognozie, dermolexie discriminativă)normal  VIII.

SFINCTERELE ŞI FUNCŢIA GONADICĂ...

micţiuni spontane bilaterale..  IX.

TROFICITATE, VASOMOTRICITATE (atrofi musculare ± fasciculaţii, fanere, tegumente, paloare,

eritem, edem) normal  X.

LIMBAJULnormal.…

 XI.

PRAXIA 1. Simbolică (gesturi inductive şi automate)

 2. De utilizare (evocarea formulei chinetice)normal  XII.

PSIHIC (ideaţie, orientare, afectivitate, voinţa, cunoaştere, intelect, comportament).

orientat temporo-spaţial.

Tratament medicamentos

Pacientul se află sub tratamentul de: -rupan 3tb./zi -hepaton 3tb./zi -pentoxifilin 3tb./zi -aspirină 1tb./zi -triferment 3tb./zi -diazepam 1tb./zi -nakom 1tb./zi -selegină 2tb./zi. Sub acest tratament pacientul a avut o evoluţie favorabilă. Aprecierea nursing a problemelor de dependenţă 1.Nevoia de a evita pericolele – modificarea stării de bine legată de durere manifestată prin agitaţie. 2.Nevoia de a bea şi de a mânca – alimentaţie inadecvată datorită tremurăturii la nivelul membrelor. 3.Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură – limitarea mişcărilor datorită durerilor la mobilizare. 4.Nevoia de a dormi şi a se odihni – perturbarea modului de somn legat de durere şi tremur de repaus al membrelor drepte. Aprecierea nursing a problemelor de independenţă

1. Nevoia de a respira – bolnavul are o respiraţie normală, 17 respiraţii/min.,fără raluri, cu torace normal, frecvenţa , ritmul şi amplitudinea respiraţiei fiind normale. 2.Nevoia de a elimina – bolnavul elimină normal, diureza pe 24h aproximativ 1400 ml, urina este hipercrom, micţiunile sunt normale, rinichi normali. 3.Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca – bolnavul se îmbracă şi se dezbracă singur fără ajutor din partea personalului medical. 4.Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale – bolnavul are o temperatură normală, echilibrată termic, tegumentele sunt calde, roz. 5.Nevoia de a menţine tegumentele curate şi integre – pacientul prezintă tegumente normal colorate, îngrijite fără leziuni prezente, cu o toaletă în stare bună (baie, duş). 6.Nevoia de a comunica cu semenii – bolnavul este o persoană comunicativă, sociabilă, comunică cu personalul medical arătându-şi interes faţă de boala sa. 7.Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori – bolnavul este o persoană credincioasă, de origine ortodoxă, participând la serviciul religios. 8.Nevoia de a se recreea – bolnavul cu toate că este pensionar pe caz de boală, timpul liber şi-l petrece în mod plăcut, citind, sciind, ascultând muzică. 9.Nevoia de a fi ocupat şi de a se realiza – bolnavul este ocupat, îşi asumă atribuţiile de familie şi faţă de societate. 10.Nevoia de a învăţa să-şi păstreze sănătatea – bolnavul este conştient de starea sa de sănătate,fiind cooperant cu personalul medical, preocupându-se de starea de sănătate şi îngrijind-o.

Plan de îngrijire a unui pacient cu Boala Parkinson

DATA

5.04

PROBLEMA

OBIECTIVE DE

INTERVENŢII

EVALUARE

DE ÎNGRIJIRE

ÎNGRIJIRE

APLICATE

ÎNGRIJITOR

-durere

-pacientul să nu

-administraţia

-obiectiv în curs de

-tremurul.

prezinte dureri

medicaţiei indicate de

evaluare.

la nivelul

medic.

articulaţiei

-Rupan 3 tb/zi

coxo-bilaterale

-Nakom 2 tb/zi

şi sacrobili

-Seleg-nă 2tb/zi

tatea .

6.04

-risc potenţial de

Reluarea

- se serveste pac. cu

- inapetență

deshidratare

apetitului

alimente la o

ameliorată

-inapetenta

temperature moderata, la ore regulate și prezentate atragator - se alimenteaza pac. parenteral instituind perfuzii cu sol izotone G 5% so SF 0.9%

- astenie

7.04

- scădere în

- ameliorarea

- psihoterapie

- pacientul este liniștit

asteniei

- asigurarea unui

din punct de vedere

- normalizarea

climat cald, confortabil - pacientul se

psihic - pacientul se menține

greutate

greutății

cântăreste zilnic

în greutate

- se administreza un complex de vitamine - se pregătește pacientul pentru recoltarea următoarelor produse de laborator: - HLG - leucocite ↑ - VSH ↑ - hemoculturi + - fibrinogen ↑ - se pregateste pacintul pentru urmatoarele explorari paraclinice: - ecografie cardiaca Disconfort din

Combaterea

Se schimbă lenjeria de

-pacientul doarme

cauza transpirației

diaforezei

câte ori este nevoie

liniștit

abundente

- se șterg tegumentele

generalizate

de transpirație - se asigră îmbrăcămintea ușoară

8.04

Tremor

Limitarea

și comodă Se administreaza

Pacientul

mișcărilor

- Levodopa 250mg/zi

rigiditate musculară și

necontrolate

- Carbidopa 25mg/zi

tremorul ameliorat

Trihexifenidril 10mg/zi Datorită medicamentelor

are

antiparkinsoniene care produc ca efect advers HTA, se vor administra și antihipertensive -Losartan 25mg/zi -Furosemid 1f/zi -psihoterapie Depresie

Liniștirea

Se

pacientului

extraverl,

administreaza Pacientul prezintă o ceai

de stare de liniște

valeriană

Caz 3 Prezentarea

Doamna T.S. în vârstă de 63 ani, domiciliată în

cazului

Bucureşti, pensionară, căsătorită, 3 copii, se internează La data de 2.03.2015

cu diagnosticul de:  Parkinson Motivele

Pacienta s-a internat cu:

internării

tremur accentual la ambele membre

Profilul

Doamna T.S. este o persoană sociabilă, se poate

pacientei şi

comunica cu dânsa despre problemele personale, este

percepţia

căsătorită de 40 de ani, are o alimentaţie echilibrată, nu-i

stării de

place activitatea fizică, locuieşte într-un apartament cu 3

sănătate

camere, în condiţii bune.

Antecedente

- hedero-colaterale: neagă

medicale

-personale: - fiziologice: a avut menarhă la 14 ani, menopauza la 47 ani, ciclu regulat, 3 naşteri normale. - patologice: nesemnificative Greutate 65 kg, talie 160 cm Stare de conştienţă - este cooperantă, conştientă Stare de nutriţie - normoponderală Tegumente mucoase - normale Ţesut celular subcutanat - normal fără edeme Sistem ostearticular - durere la nivelul şoldului drept cu imposibilitatea sprijinului pe acest picior. Aparat respirator: - normal - 16 respiraţii/min. Aparat cardio-vascular: - normal - TA: 130/70 mmHg - AV:80/min - ritm cardiac – regulat

Sistem nervos: - răspunsul la stimuli este prezent - OTS prezent - ROT simetrice Sistemul urinar - diureza pe 24 ore aproximativ 1100 ml - urina este hipercomă - micţiunile sunt normale - rinichii normali Aparat digestiv: abdomen mobil cu mişcările respiratorii, suplu, nedureros la palpare.Tranzit prezent. ANALIZE EFECTUATE Hemoglobina

- Hb – 11,5 mg% - HTC – 33,9 mg% - leucocite 6.000/mm³

VSH

- 125 mm/h

Examene biochimice sanguine: - glicemie: 110 mg% - uree: 14,3 mg% - creatinină: 0,8 mg% - colesterol total: 237 mg% - TGO: 154 UI - TGP: 484 UI - bilirubină totală: 0,6 mg%

INVESTIGAŢII PARACLINICE - Radiografie şold stâng - EKG TRATAMENTUL MEDICAMENTOS administrat pe perioada internării 1. Algocalmin 2. Soluţie Ringer, pev. 3. Ketonal diluat în 1-2 ml de ser fiziologic, i.v. 4. Dulcolax 2 dg. Numai în perioada de constipaţie, peros 5. Diazepam 1 tb. seara, peros. Aprecierea

Analizând datele anamnestice şi observaţiile personale,

Nursing

se apreciează din punct de vedere nursing că pacienta R.U. prezintă: -respiraţie normală: 16 resp/min -TA 130/70 mmHg -pulsul este amplu, regulat, AV=80/min -tegumentele – calde, transpirate -nutrţia – este bună -somnul – este modificat, bolnava prezintă o stare de oboseală marcată, nelinişte, nu reuşeşte să adoarmă noaptea din cauza durerilor. -eliminarea intestinală – este normală -eliminarea urinară – este normală, diureza/24h este de aproximativ 1500 ml. -reacţii cutanate – tegumentele datorită transpira-

ţiilor abundente au tendinţă la deshidratare, necesită igienă riguroasă, tamponări de mai multe ori pe zi cu soluţie de muşeţel, pudră de talc. Pacienta a suportat bine spitalizarea, nu au fost incidente, a cooperat cu echipa de îngrijire; evoluţia bolii pe perioda spitalizării este satisfăcătoare, simptomatologia prezentă la internare s-a ameliorat. Din datele culese reiese că pacienta prezintă probleme de dependenţă la următoarele nevoi: 1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE prin modificarea stării de bine legată de durere manifestată prin agitaţie. 2. NEVOIA DE A ELIMINA prin alterarea eliminării intestinale prin constipaţie şi meteorism abdominal. 3. NEVOIA DE A FI CURAT ŞI ÎNGRIJIT prin riscul alterării integrităţii tegumentelor datorate imposibilităţii acordării îngrijirilor de igienă corporală. 4. NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI prin perturbarea modului de somn, legat de starea de criză. 5. NEVOIA DE A COMUNICA prin tendinţa de auto-izolare.

Plan de îngrijire a unui pacient cu Boala Parkinson

DATA

PROBLEMA

OBIECTIVE DE

INTERVENŢII

EVALUARE

DE ÎNGRIJIRE

ÎNGRIJIRE

APLICATE

ÎNGRIJITOR

-durere

-pacientul să nu

-administraţia

-obiectiv în curs de

-tremurul.

prezinte dureri

medicaţiei indicate de

la nivelul

medic.

articulaţiei

-Rupan 3 tb/zi

coxo-bilaterale

-Nakom 2 tb/zi

şi sacrobili

-Seleg-nă 2tb/zi

evaluare.

tatea .

-risc potenţial de

Reluarea

- se serveste pac. cu

- inapetență

deshidratare

apetitului

alimente la o

ameliorată

-inapetenta

temperature moderata, la ore regulate și prezentate atragator - se alimenteaza pac. parenteral instituind perfuzii cu sol izotone G 5% so SF 0.9%

- astenie

- ameliorarea

- psihoterapie

- pacientul este liniștit

asteniei

- asigurarea unui

din punct de vedere

- scădere în

- normalizarea

climat cald, confortabil - pacientul se

psihic - pacientul se menține

greutate

greutății

cântăreste zilnic

în greutate

- se administreza un complex de vitamine

- se pregătește pacientul pentru recoltarea următoarelor produse de laborator: -asigur confortul bolnavului prin aerisirea

-obiectiv realizat.

camerei,linişte permanentă -îi ofer bolnavului un pahar cu lapte seara. --diazepam 1tb/zi

-dureri la

-creearea unui

-pacientul doarme

mişcările

confort psihic şi

liniștit

membrelor

fizic.

-treziri frecvente. Tremor

Limitarea

Se administreaza

Pacientul

mișcărilor

- Levodopa 250mg/zi

rigiditate musculară și

necontrolate

- Carbidopa 25mg/zi

tremorul ameliorat

Trihexifenidril 10mg/zi Datorită medicamentelor antiparkinsoniene care produc ca efect advers HTA, se vor administra și antihipertensive -Losartan 25mg/zi

are

-Furosemid 1f/zi -psihoterapie Depresie

Liniștirea

Se

pacientului

extraverl,

administreaza Pacientul prezintă o ceai

de stare de liniște

valeriană

Obiectiv 5: Educaţia pentru sănătate la un pacient cu boala parkinson

Exista o serie de masuri ce pot fi luate și la domiciliul persoanei afectate de Parkinson pentru a face ca aceasta să faca fata mult mai usor simptomelor. Trebuie sfatuit pacientul să-șă foloseasca energia pentru activitatile strict necesare și să-șă amenajeze locuinta astfel incat să-i fie foarte usor să se deplaseze și lucrurile necesare să-i fie la indemana. Toate acestea îl vor ajuta să fie o persoana independenta.

Exercitiile fizice regulate, o dieta echilibrata sunt foarte importante în cadrul tratamentului. Exercitiile pot ajuta la mentinerea tonusului, a coordonarii și a rezistentei, dar și în mentinerea greutatii și în reducerea posibilitatii de aparitie a constipatiei. în ceea ce priveste alimentatia persoanelor cu Parkinson este foarte important ca acestea să ceara toate informatiile privind alimentatia medicului curant, deoarece consumul de proteine poate interfera cu absortia medicamentelor și poate modifica eficacitatea lor. Este indicat ca pacientii să-șă pastreze o stare cat mai buna de sanatate. O dieta echilibrata, odihna, precum și suportul emotional și practic din partea familiei, pot fi de mare ajutor. Recunoasterea și tratarea depresiei reprezinta o parte importanta a terapiei la domiciliu. Depresia este frecventa la cei cu Parkinson și poate aparea inainte ca boala să fie diagnosticata. O persoana aflata intr-o faza avansata a bolii este limitata în ceea ce priveste libertatea de miscare și efectuarea activitatilor zilnice. Simptomele se pot modifica de la o zi la alta și efectele adverse ale medicamentelor folosite în cadrul tratamentului pot limita eficienta acestuia. Medicul curant va trebui să modifice tratamentul în functie de modificarile ce apar în simptomatologia bolii. Un logoped poate recomanda exercitii de respiratie și de vorbire ce pot să ajute pacientii, care au vorbirea monotona, imprecisa, soptita, specifica celor afectati de Parkinson, mai ales în stadiile finale. Trebuie să existe o modificare și în ceea ce priveste alimentatia, referitor la ce și cum mananca. De exemplu, acestia se pot hrani stand în picioare și mancand cate putin, iar alimentele să fie cat mai usor de mestecat. Toate acestea pot să scuteasca pacientul de eventualele probleme legate de alimentatie. Tinand barbia ridicata, inghitind des și evitand dulciurile se poate reduce salivatia.

Blocarea musculara poate fi rezolvata prin efectuarea unor miscari intentionate. Deplasarea catre un punct fix pe pamant, facand un prim pas precis, lung, în stil de mars poate ajuta la depasirea episoadelor de rigiditate musculara.

Recomandari pentru pacienti Program de exercitii fizice zilnice Activitatea fizica regulate creste tonusul și flexibilitatea muschilor. Mersul pe jos este una dintre cele mai bune metode de exercitiu fizic, care în asociere cu tratamentul medicamentos, are efecte benefice asupra mobilitatii generale. Mersul și intoarcerea Pentru a se mentine echilibrul în timpul mersului, picioarele trebuie tinute departate, iar pasi trebuie să fie mari, insotiti de balansul bratelor. Cu fiecare pas, trebuie să considerati

ca treceti peste o serie de linii

imaginare.Pentru a se intoarce se face o miscare în arc de cerc. Tonifierea musculaturii spatelui In pozitia sezanda sau în ortostatism, se tineti spatele drept și bratele în fata, cu mainile și coatele apropiate. Se îndepărtează bratele cat mai mult posibil unul de altul, cu impingerea umerilor inapoi și apropierea omoplatilor, dupa care se revine la pozitia initiala cu mainile apropiate. Se repetă miscarea de 10 ori. Exercitii de mers în pozitia sezanda

Stand asezat pe un scaun, se ridică incet fiecare genunchi pe rand ca și cum ati merge, se repetă miscarea de 10 ori. Ridicarea de pozitie sezanda și asezarea. Sa alege scaune solide, dotate cu brate de sprijin. Aplecat inainte, se alunecă usor spre marginea scaunului, apoi pacientul se va ridica cu ajutorul bratelor. Pentru așezare, se va apleca inainte și se va a șeza pe scaun în timp ce va fi sprijinit cu ajutorul brațelor cu ajutorul bratelor. Ridicarea din pat Pacientul trebuie să se întoarcă pe o parte și să îndrepte genunchii. Pacientul va coborâ picioarele din pat și folosind bratele se a va ridica. Rasucirea corpului În timp ce stă pe un scaun, cu mainile sprijinite pe umeri, pacientul va rasuci trunchiul dintr-o parte în alta cat de mult posibil. Se repetă mișcarea de 10 ori. Se recomanda alimente cu continut bogat în fibre (legume, paine integrala, cereale) și un aport bogat de lichide pentru a preveni constipatia. Tacamurile speciale pot fi utile în timpul mesei. Desi boala Parkinson este o afectiune cronica, tratamentul medicamentos aplicat corect și suportul familiei și prietenilor pot ajuta la ameliorarea simptomatologiei și mentinerea unei calitati acceptabile a vietii pacientului.

Bibliografie

1. Cornel Borundel – : Medicină internă pentru cadre medii” , Editura All, Bucureşti, 2006; 2. Radu Cârmaciu ; Cezar Niculescu – „ Anatomia şi fiziologia omului”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983; 3. I. . Dorobanţu – ‚ Educaţie pentru sănătate” , Editura Medicală, Bucureşti, 1985; 4. Carol Mozeş – „ tegnica îngrijirii bolnavului”, Editura Medicală, Bucureşti, 1997; 5. Gheorghe Ion Pandele – „Semiologie medicală”, vol. I, Editura Junimea, Iaşi, 1994;

6. Lucreţia . Titircă – „Tehnici de evaluare şi îngrijire acordate boolnavilor de asoistenţii medicali”, Editura Viata Medicală Românească, Bucureşti, 2001; 7. I. C Voiculescu– „Anatomia şi fiziologia omului”, Editura medicală, Bucureşti, 1987;

IV.Anexe

Tomografie (evoluție bolă)

Tomograf