Pamela Morsi-Dorinta implinita

Dorinţa împlinita

26 Don inului

M.

Cleavis

Februarie,

1888

Rhy Vader,

Tennessee

Domnule Rhy, Vd scriu această scrisoare ca urmare a viului t/tivivs pe care mi l-aţi trezit. Abia foarte recent, U\ Joia în care a trecui am aflat de la bunul HUNI prieten Benjamin M. Westbrock, cu care am llwl coleg la Yale şi care acum lucrează cu doc­ torul l'hylhe, la Washington, veştile uluitoare priUtiul realizările dumneavoastră în domeniul pis­ truii urii. Cred că aceste eforturi se pot dovedi O adevărată mană cerească pentru cercetările pe (Xuc le întreprind aici. Mi-a venit greu să admit că o regiune munftyf.'trt ş i stearpă, cum am auzit că este Tenilr.s.NCf, ar putea fi binecuvântată cu o asemer i r n bogă(ie ca cele trei specii de salmonide. In nuni sigur, pârâul dumneavoastră, alimentat de Itvorul din numii, reprezintă extremitatea sudică cr din toată inima că nu mo. vefi considera f)i+*a mdm'/.nel dacă v-aş cere să-mi acceptaţi [tt'/.Ku pentru a putea urmări pe viu munca pe «Ci/c o desfăşuraţi. Voi scrie chiar astăzi şi doc­ torului Westbrook pentru a-i sugera să facă acvlaşi lucru. (Ui consideraţie, Theodatus G' Simmons Springfield, Massachusetts

Capitolul I

Tennessee, 1888 I a r n a se m a i făcea încă simţită în f r i g u l pă­ t r u n z ă t o r a l dimineţii şi-n ceaţa c e n u ş i e p e ca­ r e s o a r e l e n u reuşise încă să o î m p r ă ş t i e . în c i u d a v r e m i i m o h o r â t e , E s m e C r a b b p o r n i s e la d r u m în j o s u l m u n t e l u i , s t r â n g â n d u - ş i h a i n a r o a s ă d e atâta p u r t a t în j u r u l t r u p u l u i . Gân­ d u r i l e e i e r a u însă în c u t o t u l altă p a r t e . P r i v i r e a ei se î n d r e p t a c o n c e n t r a t ă p r i n t r e c o p a c i i desfrunziţi, s p r e v a l e a de d e d e s u b t , u n ­ d e se a f l a ţinta d r u m u l u i său, V a d e r . O b s c u r a încrucişare de d r u m u r i de pe pârâul N o l i c h u c k y e r a s i n g u r a aşezare, ce p u t e a s e m ă n a cât d e cât c u u n oraş, p e c a r e E s m e o c u n o s c u s e v r e o d a t ă . P a t r u c a s e , o biserică, g r a j d u l c u c a i d e î n c h i r i a t , o mică şcoală u n d e E s m e reuşise să ajungă d o a r d e câteva o r i se a f l a u s u b o c h i i săi. L a fel şi clădirea s p r e c a r e d e f a p t se în­ drepta.

Dorinţa împlinita O faţadă m u l t înălţată o făcea să p a r ă o m a r t c u e t a j , d a r d i n p u n c t u l u n d e se a f l a e a ac v e d e a c l a r că n u e x i s t a d e c â t u n s i n g u r nivel c o n s t r u i t după u n p l a n m u l t a l u n g i t . Deşi *c a l i a încă p r e a d e p a r t e p e n t r u a v e d e a , ştia cA pe firma agăţată l a i n t r a r e se p u t e a c i t i : „M. C l e a v i s R h y J r . , M a g a z i n Universal". Crtnd ajunse la poalele m u n t e l u i , facu u n u n i r i p o p a s p e n t r u a-şi a r a n j a ţinuta. îşi ridică I I I M I J I C U u n g e s t s c u r t şi t r a s e d e c i o r a p i i n e g r i d r lAnă, p l i n i d e cârpituri, c a r e a c u m îi atâr­ n a u peste g e n u n c h i . D u p ă ce-i întinse întâi d e - a l u n g u l c o a p s e i îi rulă câţiva c e n t i m e t r i . A p u c ă a p o i m a r g i n e a şi o răsuci p â n ă c â n d m a t e r i a l u l nr m u l a strâns pe picior, pătrunzându-i d u r e ­ ros i n c a r n e . P a r t e a răsucită o îndesă s u b i n m U l n e a d e s u s a c i o r a p u l u i . E r a şi a s t a o m i l u ţ l e ; n u l a fel d e b u n ă c a o j a r t i e r ă , d a r K N I U C a v e a g r i j i m a i i m p o r t a n t e c a r e să o p r e ­ ocupe*. O d a t ă c i o r a p i i potriviţi c u m se" c u v i n e şi f u s ­ ta s c u t u r a t ă de p r a f u l d r u m u l u i , E s m e îşi r i ­ d i c a m â n d r ă bărbia. P u r t a h a i n e l e b u n e d e d u ­ minică şi îşi făcu c u r a j s p u n â n d u - ş i că d a c ă * r va d e s c u r c a l a fel d e b i n e p r e c u m e r a î m ­ brăcată, t o t u l v a fi în regulă. C u paşi m a r i , hotărâţi, luă direcţia m a g a z i n u l u i . I n l r - u n f e l , s u r o r i l e e i o î m p i n s e s e r ă să facă HMln. G e m e n e l e a v e a u a c u m ş a p t e s p r e z e c e a n i tfl d u p ă părerea l u i E s m e e r a u c e l e m a i d r a ­ g u l e fete d i n î m p r e j u r i m i . L u m e a le c o n s i d e r a I d e n t i c e , n i c i c h i a r tatăl l o r n u le p u t e a d e o s e b i ,

&

.

v

Pomela Morsi _

;

d a r ei îi v e n e a g r e u să înţeleagă t o a t e a s t e a . I n ceea ce o p r i v e a e r a u l a fel d e d i f e r i t e , de d e o s e b i t e u n a de a l t a , c a o r i c e a l t e d o u ă fiinţe o m e n e ş t i şi, m a r t o r îi e r a D u m n e z e u , a v e a u aceleaşi d e f e c t e ! D e l a o v r e m e , l i se aprinseseră a m â n d u r o r a călcâiele şi o f t a u d u p ă A r m o n ' H i g h t o w e r , u n p i e r d e - v a r ă c u m n u m a i e x i s t a s e a l t u l în T e n n e s s e e , c u excepţia, p o a t e , a p r o p r i u l u i l o r t a ­ tă. M a i c ă - s a f u s e s e e x a c t l a fel, c u o c h i i u m b l â n d u - i d u p ă u n c h i p fercheş şi nişte u m e r i laţi. E i , b i n e , p u s e s e m â n a pe ceea ce-şi d o ­ r i s e , c a a p o i să m u n c e a s c ă o viaţă î n t r e a g ă pe brânci şi să m o a r ă d e e x t e n u a r e . E s m e hotă râse că s u r o r i l e ei n u v o r a v e a aceeaşi soartă. D e a s t a se şi a f l a a c o l o . - 'Neaţa, d o m n u l e Ţ y r e e , d o m n u l e D e n n y , s p u s e E s m e păşind p e v e r a n d a m a g a z i n u l u i . C e i d o i bărbaţi stăteau pe o b a n c ă lungă, aşezată a c o l o , m e s t e c â n d t u t u n şi stând de v o r ­ bă. - T u c i n ' m a i eşti? întrebă T y r e e p r i v i n d - o c h i o r â ş în t i m p ce fălcile c o n t i n u a u să m o r f o ­ l e a s c ă cocoloşul de t u t u n . - E s m e C r a b b , r ă s p u n s e ea " s i m p l u . - Ce-a zis? - A z i s ; E s m e C r a b b , îi strigă în u r e c h e D e n n y . E u n a d i n fetele a l e a a l e l u i Y o , le ştii tu. - D i n a l e a f r u m o a s e l e ? întrebă T y r e e a r u n cându-i o nouă p r i v i r e .

Dorinţă împlinita Nţ, v e n i r ă s p u n s u l fără c e a m a i mică e/llare. K s m e c a r e t o c m a i e r a pe p u n c t u l d e a i n t r a nr .slinţi roşind. A s e m e n e a c o m p a r a ţ i i e r a u d e m u l t c e v a obişnuit, d a r în dimineaţa aceea şi-ar II d o r i t să aibă şi ea m ă c a r p u ţ i n d i n c e e a ce D u m n e z e u d ă r u i s e c u atâta m ă r i n i m i e s u r o r i l o r H, Clopoţelul d e d e a s u p r a uşii r ă s u n ă p u t e r n i c i n llnlşlea m a g a z i n u l u i când E s m e p ă ş i î n ă u ­ n t r u . Kt stătea în s p a t e l e t e j g h e l e i d i n p a r t e a • I r n o r d a încăperii, c u r e g i s t r e şi hârtii î m ­ prăştiate în faţă. îşi ridică b r u s c c a p u l şi p o ­ l i t i c o s îşi î n d r e p t ă p r i v i r e a s p r e ea. Bună d i m i n e a ţ a , d o m n i ş o a r ă . A r u n c a ţ i - v ă n p r i v i r e în j u r . A n u n ţ a ţ i - m ă d a c ă e c e v a ( W e vrt Interesează. Atenţia i se î n t o a r s e i m e d i a t l a hârtiile l u i \\\ K s m e î n c e p u să se p l i m b e p r i n m a g a z i n c u u n a e r cât se p u t e a de d e g a j a t . D o u ă t e j g h e l e i n j u s t e se întindeau pe toată l u n g i m e a , d e a m ­ b e l e părţi. Pe pereţi, în s p a t e l e l o r , se a f l a u uil'lui'l c u t u t u n , borcane, articole de bucătărie.' conserve. A p r o a p e de i n t r a r e e r a u d u l a p u r i p l i ­ ne c u lesă 1 u r i şi h a i n e d e g a t a şi s e r t a r e c u lot f e l u l d e loţiuni, b r e t e l e , a c e d e p e s c u i t . D e a s u p r a e i , a t â r n â n d d e cârlige f i x a t e p e că­ p r i o r i , e r a u a ş e z a t e h a m u r i , coşuri, c i u b e r e , c a ­ i a f e , în colţul d i n f u n d se z ă r e a u nişte z ă b r e l e \»l o masă c u d i f e r i t e r e c i p i e n t e c u c e r n e l u r i şi ş t a m p i l e d e l e m n purtând î n s e m n e l e O f i c i u l u i l'oslal al S U A d i n Vader, Tennessee.

Pomela Morsi D e o b i c e i , E s m e c o n s i d e r a f i e c a r e v e n i r e la m a g a z i n u n fel de a v e n t u r ă , d a r m i s i u n e a p e c a r e şi-o a s u m a s e în z i u a a c e e a o o p r e a d e l a o r i c e g e s t uşuratic. P r i v i î n a p o i s p r e bărbatul a f l a t în s p a t e l e t e j ­ g h e l e i . E r a înalt şi p ă r e a d e s t u l d e s l ă b ă n o g . S e v e d e a c l a r că nu-şi p e t r e c e a viaţa l a c o a r ­ n e l e p l u g u l u i s a u l a c o a d a v a c i i . U m e r i i îi ap ă r e a u , totuşi, b i n e conturaţi aşa c u m e r a î m ­ b r ă c a t în c ă m a ş a l u i albă şi b i n e scrobită c u b r e t e l e c e n u ş i i întinse c h i a r pe m i j l o c u l s p a t e ­ l u i . Braţele l u i l u n g i , s p r i j i n i t e a c u m î n c o a t e pe t e j g h e a , n u e r a u p r e a m u s c u l o a s e , d a r pă­ r e a u d e s t u l d e p u t e r n i c e c a s a facă faţă u n e i încăierări, g â n d i E s m e . Părul îi e r a î n c h i s la c u l o a r e , d a r n u n e g r u , c u o c ă r a r e e x a c t pe m i j l o c . D o u ă b u c l e b i n e p o m ă d a t e îi c ă d e a u pe f r u n t e d e o p a r t e şi d e a l t a , în m o d s i m e t r i c . C â n d se a p r o p i e , văzu că d e g e t e l e c a r e ţineau t o c u l e r a u l u n g i , d e l i c a t e , şi se t e r m i n a u c u c e l e m a i c u r a t e u n g h i i pe c a r e le v ă z u s e v r e o ­ d a t ă în viaţă. - A s t a - i , îl a u z i şoptind d o a r p e n t r u e l în t i m p ce m o d i f i c a u n n u m ă r d i n l u n g a coloană l a c a r e l u c r a . Z â m b e a c o r e c t â n d g r e ş e a l a şi z â m b e t u l l u i f a c u să v i b r e z e c e v a în ea.

Dorinţa împlinita Cleavis Rhy! A i înnebunit? R a s u l s u r o r i l o r e i l a a u z u l p r o p u n e r i i îi m a i i f t s u n a încă în u r e c h i . Discuţia d e a s e a r ă î n ­ cepuse* aşa c u m î n c e p u s e r ă t o a t e în u l t i m e l e câteva s ă p t ă m â n i , c u n u m e l e l u i A r m o n H i g h Inwrr. O m u l ăsta, n u - i b u n d e n i m i c , le s p u s e s e K s i n c g e m e n e l o r neînduplecată. N u - i d e l o c băr­ b a t u l pe c a r e să-1 v r e a u p e n t r u v r e u n a d i n t r e voi. *• A r m o n H i g h t o w e r este c e l m a i a r ă t o s bărh n l d e p r i n munţii ăştia, protestă A d e l a i d e . O r i c e afurisită d e fată de p r i n părţile a s t e a a l e a r g ă d u p ă e i . D e ce n - a m face-o şi n o i ? î n lirbâ Agrippa. K s m e îşi p u s e mâinile în şold şi s c o a s e u n n l l a t răsunător. I V n t r u că d u p ă atâţia a n i petrecuţi alături d e Pa, a r t r e b u i să ştiţi c ă nişte v o r b e d u l c i hil o fală arătoasă n u ţin d e f o a m e . ( V i e două n u m a i scoaseră u n cuvânt. T o t ­ d e a u n a s p r e sfârşitul i e r n i i p r o v i z i i l e fuseseră p r s p o n c i şi ştiau că f o a m e a n u e r a o g l u m ă . Ş l c u m E s m e erji fără u r m ă de îndoială c r e ­ i e r u l f a m i l i e i şi c e a c a r e câştiga o pâine, t o t ce a v e a de s p u s în privinţa a s t a m e r i t a a s c u l ­ tat. Kl b i n e , şi c a m l a ce fel de bărbat t e - a i s a n d i i ? O întrebară l a u n i s o n cele două. s u r o r i . K s m e îşi î n c r u n t ă s p r â n c e n e l e g â n d i n d u - s e p e n t r u o clipă. C a să fiu sinceră, trăgeam c e v a s p e r a n ţ e

Pămelo Morsi s ă fie M i l t N e w s o m e înainte să se f i hatărâl s-o i a p e M a u d T u r h e l l . F ă r ă c a E s m e să fi băgat d e s e a m ă , cele d o u ă g e m e n e se priviră l u n g , n e v e n i n d u - l e sa c r e a d ă . îş**-ridicară a p o i p r i v i r i l e m u l ţ u m i n d l u i D u m n e z e u p e n t r u n o r o c u l de a l i s c ă p a t d e el. 7 F e r m a l u i M l l t este cea m a l b i n e lucrat;:, d e p e a i c i , m i - a r fi- s u r â s să fie e l . Dădu d i n cap c u amărăciune. - Pe lângă, a s t a t r e b u i e să fie c i n e v a * c u c a s ă m a r e . N - a m d e g â n d să trăiesc o viaţa • în v i z u i n a ' a s i a . E s m e p r i v i c u înţeles d e j u r î m p r e j u r l a ceece c u g r e u p u t e a fi numită o casă d e o m . - Pe lângă mireasă va t r e b u i să fie s u f i c i e n t loc p e n t r u noi loji. Gânditoare'. începu să străbată î n c ă p e r e a de l a u r i c a p ă t l a a l t u l . A r iî f o s t şi m a i b i n e d a c ă c e l a l e s a r fi a v u t şi c e v a b a n i puşi d e c p a r t e p e n t r u zile n e g r e . I n ceea c e - i priv««r,. l i p ­ s u r i l e păreau să se ţină s c a i d e e i . S e o p r i c u p r i v i r e a pierdută u n d e v a d e p a r t e , c â n t ă r i n d în g â n d fiecare flăcău d e p r i n î n v , p r e j u r i m i , c a a p o i să-1 taie ele pe listă. Cele d o u ă s u r o r i î n s e m n a u p e n t r u ea c e v a c u totjui d e o s e b i t , d a r • b u n ă s t a r e a f a m i l i e i p u t e a fi aşi- 4 f u r a t ă d o a r dacă u n a d i n ele se c ă s ă t o r e a , . b i ne . 1

B r u s c , privirea-fe*se lumină: - Bineînţeles! T r e b u i a să mă fi g â n d i t l a a s ­ ta dinainte! - C i n e ? întrebară gemenele deodată. ^ J

Dorinţa împlinita Ăla c a r e ţine m a g a z i n u l , C l e a v i s R h y ! C l e a v i s R h y ? izbucniră a m â n d o u ă . A i î n n e ­ buni!? K s t e e x a c t , ce n e t r e b u i e , declară E s m e . N i H u l e i aşa în vârstă c a M i l t N e w s o m e şi jţftudUI-vă n u m a i l a c a s a a i a ! T r e b u i e să iîe o Itiflmadă d e c a m e r e . Şi Pa o să se s i m t ă m u l t i m i l b i n e c â n d n - o să m a i s t ă m a i c i , în m u n t e . D a r Pa n - a r e n i m i c , se s i m t e f o a r t e b i n e , opune Adelaide. D o a r n u n e c e r i c u a d e v ă r a t să n e m ă r i I f l m MJU- a s e m e n e a i n d i v i d ? c o n t i n u ă A g r i p p a . De ce n u ? le întrebă E s m e . N u i la fel c a n o i , E s m e , se vaită A d e l a i d e . N i c i m ă c a r n u v o r b e ş t e c a n o i . N i c i n-aş şti ce

MIV-I

spun.

N i c i n u t r e b u i e să-i spuneţi c e v a , t r e b u i e d n m să arătaţi b i n e . O r i c u m , a s t a - i t o t ce v r e a u n bărbat. Cele d o u ă g e m e n e n i c i n u v o i a u să a u d ă . .Xy. o r i c u m , h a b a r n - a i c a m ce v r e a u n h A i h a l . ii s p u s e d i r e c t u n a d i n t r e ele. N - a i l a ­ i u l pe n i c i u n u l să se a p r o p i e m ă c a r l a o bă­ lţile d e puşcă de t i n e . I V n l r u că n i c i u n u l c a r e să m e r i t e cât d e iYH I I a încercai vreodată, s p u s e E s m e g r ă b i n ru socotelilor. Descoperise de u n d e v e n e a (iHercnţa de t r e i cenţi c a r e îl c h i n u i s e î n t r e g a d i m i n e a ţ ă şi a c u m t r e b u i a totuşi să facă c o r e c ­ t u r i l e n e c e s a r e . C h i a r în t i m p ce-şi v e d e a d e l i ea b ă . o c h i i c o n t i n u a u să-i fugă d e l a r â n d u i l l e de c i f r e s p r e f e m e i a c a r e stătea lângă s o b ă h i r n l z l i i r i u - s e şi ronţăind biscuiţi. K s m c încerca să se h o t ă r a s c ă ce să facă în r m i l l i m a r c . M a i luă o înghiţitură d i n b i s c u i t e l e pe c a r e şi-1 . u n s e s e c u m a g i u n , d a r t o t u l p ă r e a l i p s i t d e o r i c e g u s t . C u t i a d e tablă o î m b i a p a r \ a sa se aşeze, d a r c o n t i n u a să s t e a în p i c i o a l e l a n g a sobă. T o a t e s c a u n e l e e r a u î n d r e p t a t e n p r e p a r t e a d i n faţă a m a g a z i n u l u i şi n u a r m a l 11 s u p o r t a t să s t e a faţă în .faţă c u C l e a v i s Uhy. A d e v ă r u l e r a că n o a p t e a trecută s t ă t u s e î n l l u s â m p a t , d a r fără să d o a r m ă ; d e c i z i a p e r a r e o l u a s e o frământa d i n g r e u şi î n c e r c a 'tfi se c o n v i n g ă că e r a c e a m a i b u n ă soluţie, l a u r m a u r i n e i v e n i s e până a i c i să se s a c r i f i c e , *ia şl s a c r i f i c e f e r i c i r e a . E r a g a t a - g a t a să se că­ nit «n c a s c ă c u c i n e v a pe c a r e n u - 1 i u b e a d o a r

Pamela Morsi d e d r a g u l a l o r săi. IMu-i t r e c u s e niciodată p r i n c a p că e l s - a r p u t e a să n u fie i n t e r e s a t . A c u m î n c e p u s e să se teamă că l u c r u r i l e s t ă t e a u c h i a r "aşa. M a i a l e s d a c ă îl p r i v e a c e v a m a i b i n e . N u e r a atât d e în vârstă, la u r m a urmei,şi arăta c h i a r bine. N u c h i a r ca A r m o n Hightower, bi­ n e î n ţ e l e s , d a r n i c i d e lepădat. Şi z â m b e t u l ă l a . . . E s m e se t r e z i oftând. E r a a l n a i b i i d e n e d r e p t d i n p a r t e a u n u i bărbat să fie şi fercheş şi c u s t a r e ! M a i m u ş c ă o dată d i n b i s c u i t e şi d ă d u d i n c a p . D a c ă u n a d i n g e m e n e a r fi arătat măcar c e l m a i v a g i n t e r e s p e n t r u e l , a c u m s - a r 11 s c ă l d a t d e j a în b a n i ! A ş a , fară m i n t e c u m e r a u , g e m e n e l e C r a b i ) l u a u o c h i i o r i c u i b ă r b a t p e lângă c a r e t r e c e a u , tânăr s a u bătrân, şi f i e c a r e a r fi d a t o r i c e n u ­ m a i p e n t r u o n o a r e a d e a fi v ă z u t l a braţul L i ­ n e i a s e m e n e a frumuseţi. E s m e e r a c u t o t u l a l t f e l . Şi aşa f u s e s e t o t ­ d e a u n a . D i n m o m e n t u l în c a r e f u s e s e d e s t u l d e m a r e c a să înţeleagă a n u m i t e l u c r u r i , r e a ­ l i z a s e că g e m e n e l e n u înţelegeau diferenţa d i n ­ t r e „ v i n o - n c o a c e " şi „ d u - t e - n c o l o " . P e n t r u ea e r a c l a r că D u m n e z e u o a d u s e s e p e l u m e c a să aibă grijă d e s u r o r i l e ei atât d e f r u m o a s e , d a r c u t o t u l fără m i n t e . N u te p u t e a i b a z a pe ele n i c i m ă c a r să s c a p e c u viaţă d i n t r - o p l o a i e de vară, c h i a r dacă p e n t r u a s t a a r fi t r e b u i t d o a r să-şi ţină g u r a închisă. E s m e îşi înţelesese r o l u l i m e d i a t , îl îndeplinise

Dorinţa împlinita M I s e r i o z i t a t e şi c u m u l t ă d r a g o s t e p e n t r u s u ­ l u r i l e el m a i m a r i . A b i a d a c ă - ş i p u t e a a m i n t i i evu de m a m a l o r . C â t d e s p r e tată, el e r a p u r 'jl s i m p l u , Pa. C e l e d o u ă g e m e n e e r a u l u c r u l «el m a l I m p o r t a n t d i n viaţa e i şi d o a r a r a r e o r i le l u v l d l a s e o b r a z u l d e piersică şi p i e p t u l ge­ neros. y i m o m e n t u l de fată făcea p a r t e d i n a c e l e i u t e o c a z i i . C e l puţin u n p i e p t p l i n a r fi p u t u t II u tentaţie p e n t r u C l e a v i s R h y . E r a l i m p e d e i n n o r o c u l n u era de p a r t e a ei. ICI b i n e , c e l puţin m i n t e a - i e r a b r i c i ! îşi s p u «ie p e n t r u a se încuraja. D a r e r a s u f i c i e n t să III n f e m e l e d e ş t e a p t ă c a să-1 i m p r e s i o n e z i p e i l e u v l s K h y ? Ştia că bătuse d r u m u l p â n ă l a K n o w l l l c ca să facă şcoală. î n t r - u n oraş aşa de m a r e p r o b a b i l că întâlnise o g r ă m a d ă d e o i t i u c i i l cărora să le m e a r g ă m i n t e a ; şi p r i n t r e el ne p o a t e să fi f o s t şi câteva f e m e i . C a n d i i m u r i s e tatăl t r e b u i s e să a b a n d o n e z e 91-nula şl s ă se întoarcă, să v a d ă d e m a g a z i n . D u r la biserică a u z i s e d e l a P e a r U B e a c h u m că 1e119l.se să-şi t e r m i n e s t u d i i l e trimiţând nişte s c r i ­ n u r i , Şl a s t a n u e r a c e v a de dispreţuit. U l t i m a bârfă a l u i P e a r l B e a c h u m * s p u n e a • fl I a r d a târcoale fetei p a s t o r u l u i , S o p h r o n a l e w k s b u r y . T o t d e a u n a se p u r t a s e f r u m o s c u ea ,il c u g e m e n e l e , d a r E s m e n u " f u s e s e în s t a r e >u\ o înţeleagă niciodată. M a l tot t i m p u l c i t e a B i b l i a şi a p r o a p e t o t ce • p u n e a e r a l u a t d e a c o l o . în c e e a ce o p r i v e a , i i u a r H a v u t încredere într-o p e r s o a n ă c a r e

J

Pamela Morsi n u a v e a n i m i c d e s p u s p u r şi s i m p l u , c a toată l u m e a . Se î n t r e b ă d a c ă în f e l u l ăsta l - a r f i p u ­ t u t i m p r e s i o n a p e C l e a v i s R h y . E s m e încercă să-şi a d u c ă a m i n t e cele câteva v e r s u r i d i n B i ­ b l i e p e c a r e le ştiuse; d e f a p t e r a în s t a r e să recite t o t c a p i t o l u l al treisprezecelea d i n Epis­ t o l a î n t â i a către C o r i n t i e n i . C e l puţin c r e d e a c ă e s t e în s t a r e c â n d î n c e p u să le r o s t e a s c ă î n c e t , d o a r p e n t r u ea.

„ D e - a ş grăi iii limbile ocunenilor Şi ale îngerilor, iar dragoste na am Făcutu-m-am aramă sunătoare..." H e i , i a s t a i ! Se o p r i b r u s c . D r a g o s t e : G e n u l ăsta d e d r a g o s t e n u - i p r e a plăcea. Se făcuse atâta c a z d e ea î n c â t i se a p l e c a s e . Ş i p e n t r u n i m i c în l u m e n u a r f i v r u t să-i r e a m i n t e a s c ă l u i C l e a v i s R h y d e c e i 4 2 , 7 3 de d o l a r i d e c a r e îl i e r t a s e pe P a c u o c a z i a C r ă c i u n u l u i . C e - a r f i să î n c e r c e c e v a d i n P i l d e l e l u i S o l o m o n ? Poate c u asta l-ar da gata. *>

„ C i n e poate găsi Preţul ei întrece

o femeie virtuoasă? mărgeanul."

L a n a i b a c u t o t r a h a t u l ăsta, iarăşi b a n i şi b a n i . N-o să m e a r g ă niciodată. O r i c â t s - a r fi r u g a t e r a sigură că n u v a d e v e n i o f r u m u s e ţ e c a s u r o r i l e e i şi n u e r a n i c i S o p h r o n a T e w k s ­ b u r y . E r a şi v a r ă m â n e pe v e c i d o a r E s m e C r a b b şi p e n t r u ce ştia ea să facă, c a d e ex­ e m p l u să cureţe u n i e p u r e cât a i c l i p i şi să

-®

Dorinţa împlinită U'rtnească c u el p a t r u p e r s o a n e o s ă p t ă m â n ă ntreagă, u n u i d i v i d s p i l c u i t c a e l n i c i n - a r fl u a t - o în searnă. La u r m a u r m e i ce p u t e a face o f e m e i e o b i ş Wltă c a să p u n ă m â n a pe u n b ă r b a t ? E r a o Hfffcbare p e c a r e n u şi-o m a i p u s e s e niciodată, jll d e o d a t ă , d e r ă s p u n s u l ăsta p ă r e a să-i atârie î n t r e a g a viaţă. •Adâncită în ale e i a v u senzaţia s â c â i t o a r e că i l o r a p i i îi a l u n e c a u iarăşi j n j o s u l p u l p e l o r . C u i n - o f t a t p l i c t i s i t îşi p r o p t i p i c i o r u l p e m a r g i n e a •ciul m a i a p r o p i a t s c a u n şi-şi ridică f u s t a a>roape p â n ă s u s . Se a p l e c a s e şi-şi r i d i c a u n u l l i n c i o r a p i i lăsaţi c â n d simţi că î n g h e a ţ ă . A >roape î m p o t r i v a voinţei e i , d a r fără să se p o a ft s t ă p â n i , se î n t o a r s e şi se uită s p r e e l . Q g & y i s R h y stătea ţeapăn şi fără să scoată i n s u n e t , l a d o a r câţiva m e t r i , n e p u t â n d u - ş i Iezii p i p r i v i r i l e d e pe p i c i o a r e l e e i . Dorinţa t u l b u r e c a r e i se c i t e a în o c h i o s p e ­ l e şi p r i m u l i m p u l s f u să-şi tragă f u s t a î n j o s \\ s-o i a l a fugă. C e v a însă o o p r i . în t i m p ce îl p r i v e a fixând-o, simţi c u m o ftldură ciudată o c u p r i n d e . Respiraţia îi d e v e n i igltată şi b u z e l e î se î n t r e d e s c h i s e r ă uşor. Reişl să-şi m u t e p r i v i r e a s p r e p i c i o r u l g o l şi d e o kâhă d o r i c a el să. v a d ă t o t u l . A n i d e zile îşi p u s e s e t o t f e l u l d e întrebări n legătură c u l u c r u r i l e c a r e se p e t r e c între u n i f t r b a t şi o f e m e i e , d a r 'niciodată n u p r i c e p u s e cva c u adevărat.-Că e r a ceva de neevitat, ca A a i c o p i i , bineînţeles, înţelesese. D a r altfel i

:

(7r>

j

J

Pamela Morsi se p ă r e a u n l u c r u a l n a i b i i d e stânjenitor sl făcut p a r c ă p e n t r u proşti. A c u m , p e n t r u p r i m a dată, în a c e a d i m i n e a ( ; i d e j o i , în m i j l o c u l u n u i m a g a z i n , s i m ţ i s e pla c e r e a şi neliniştea dorinţei. T r ă g â n d c u c o a d a o c h i u l u i s p r e el înţelese că n u î n c e t a s e să o privească n i c i o clipă. II o b s e r v ă c u o satisfacţie r ă u t ă c i o a s ă mişcările a m p l e a l e p i e p t u l u i d e parcă a e r u l d i n c a m e r a a r fi d e v e n i t b r u s c d e n e s u p o r t a t . Mâinile Iul p u t e r n i c e rămăseseră p r o p t i t e . pe tejghea aju tându-1 să-şi m e n ţ i n ă . e c h i l i b r u l . T o c u l îi răma sese î n t r e d e g e t e , d a r u i t a s e d e el c u t o t u l . E s m e îşi î n t o a r s e atenţia a s u p r a c i o r a p u l u i şi c u mişcări s t u d i a t e , f o a r t e încet, î n t i n s e ma t e r i a l u l n e g r u d e lână d e - a l u n g u l p u l p e i . Sc h o t ă r î să r i d i c e c a d i n î n t â m p l a r e , f u s t a puţin m a i s u s o f e r i n d p r i v i r i l o r v o l a n u l pantalonaşilor a l b i d i n b u m b a c p e c a r e îi p u r t a p e d e d e s u b l . Rulă a p o i c i o r a p u l c u m făcea d e o b i c e i , des c o p e r i n d p i e l e a albă şi m ă t ă s o a s ă a p i c i o r u l u i . Răsuci m a t e r i a l u l şi îl î n d e s ă c u m â n ă s i g u r a la l o c u l l u i . îşi p o t r i v i la l o c f u s t a c u g e s t u r i d e o d e m n i t a t e exagerată înainte d e a-şi da p i c i o r u l j o s de pe s c a u n . S e î n t o a r s e s p r e C l e a v i s R h y . Se a p r o p i e de t e j g h e a l e g ă n â n d u - ş i leneş şoldurile. Niciodată în v i a ţ a atât d e scurtă şi d e o c u p a t ă , E s m e r a l d a C r a b b n u a v u s e s e o c a z i a să s i m t ă o ase­ m e n e a p u t e r e , o î n c r e d e r e în s i n e atât d e ma­ r e . S t â n d în faţa l u i p u t u şă-i v a d ă t r e m u r a t u l u ş o r a l mâinilor, b r o b o a n e l e d e s u d o a r e d e 'pe

®

Dorinţa împlinita lulA, Dorinţa. A s t a e r a . Dorinţa. O a r m ă n e a vh'plnlă. C u o prefăcută inocenţă în o c h i îşi p u s e o H I A I I A în şold şi îi s p u s e : Dacă aţi v ă z u t c e v a c a r e să vă placă, s p u ni*ll i n i . \a\ a u z u l c u v i n t e l o r p e c a r e el însuşi le r e ­ petase d e atâtea o r i , r o s t i t e a c u m sec d e E s m e , iţi v e n i în f i r e . îşi î n d r e p t ă r e p e d e u m e r i i . A p m a p e î n e c â n d u - s e datorită uscăciunii d i n gât, 'ilAivjenit d e o senzaţie c h i n u i t o a r e , d a r e x p l i nhllă, într-o a n u m e p a r t e a c o r p u l u i , î n c e r c ă tfl se s c u z e . M i s s C r a b b , e u . . . E u n - a m . . . îmi p a r e r ă u A,.. E u . . . Z A i n b e t u l e i d e v e n i triumfător. V ă r o g , d o m n u l e R h y , puteţi s ă - m i s p u n e ţ i i;«me. KAră a l t e c u v i n t e se î n t o a r s e şi p o r n i s p r e igA d â n d p r o v o c a t o r d i n şolduri. în ceea ce o Mlvea. t o t u l e r a c a şi a r a n j a t . V a d e v e n i d o a m tii C l e a v i s R h y încă î n a i n t e să a p u c e f r u n z e l e A se î n g ă l b e n e a s c ă .

Pomela Morsi

Capitolul II

Y o h a n C r a b b e r a c e l m a i l e n e ş o m clii V a d e r T e n n e s s e e . A s t a fără n i c i o u r m ă d e n i doială. U n i i c r e d e a u că a r p u t e a f i c e l m a i le n e ş o m d i n l u m e , d a r a s t a n u o p u t u s e înc;i dovedi n i m e n i . D a c ă a r fi {ost beţiv şi leneş, a s t a m a i trea că m e a r g ă . D a r c a o m c u f r i c a l u i D u m n e z e u C r a b b n u p u s e s e în via^a l u i g u r a p e alcool E r a leneş d o a r de d r a g u l lenevelii. Se s p u n e a că a t u n c i c â n d se n ă s c u s e şi ma m a l u i c a r e v o r b e a o limbă d e p r i n a l t e păr( c e r u s e c u u l t i m a s u f l a r e să-1 n u m e a s c ă Y o h a n a r fi î n c e r c a t d e f a p t să s p u n ă : - F i u l e , p r e s i m t că toată viaţa t a n - o s ă rl d i c i u n s i n g u r d e g e t c a să f a c i v r e o t r e a b ă . Când Yo a l u a t - o pe P r o v i d e n c e Porţia 1

1 J o c de c u v i n t e i n t r a d u c t i b i l în l i m b a română: S o n , I c a n a l r e a d y see t h a t y o u a i n ' t nevo g o i n g to t u r n Yo han' to n o good p u r p o s e " .

Dorinţa împlinita I m u n i t a t e a fusese c u p r i n s ă de o u n d ă d e s p e I nţă. M i s s P r O v i d e n c e e r a o f e m e i e c a r e m u n | a d i n g r e u cât e r a z i u a de lungă şi se g â n | seră că s - a r p u t e a să aibă o influentă b u n ă u p r a l u i C r a b b . D i n nefericire, cea m a i m a r e irte d i n e l a n u l p e c a r e căsătoria i-1 i n s u f l a s e s e s e î n d r e p t a t în c u t o t u l altă p a r t e . G e m e >le fuseseră n ă s c u t e l a . n i c i u n a n d u p ă n u n , i a r E s m e unsprezece l u n i după aceea. D i n câte ştia E s m e , Y o nu-şi m a i d ă d u s e : i u n fel d e osteneală d e a t u n c i î n c o l o . D a c ă i p u n e a i l a socoteală cântatul l a vioară. Şi mulţumea p r o n i e i p e n t r u asta. Dacă n - a r e x i s t a t această înclinare s p r e m u z i c ă , viaţa Y o h a n C r a b b a r f i f o s t lipsită d e orice r o s t l o c d e a f i f o s t doar fără r o s t . P a se p r i c e p e a să cânte, g â n d i E s m e a s c u l i d u - 1 , v e n i n d înapoi s p r e casă. C u f i e c a r e s p e c a r e îl făcea s u n e t e l e d e v e n e a u m a i p u 6 r n i c e şi m a i c l a r e . Ce plăcut şi r o m a n ţ i o s Ta, îşi s p u s e , c u i n i m a încă f r e m ă t â n d l a al l i n t i r e a o c h i l o r albaştri şi înfierbântaţi pe c a r e îleav n u - i m a i p u t e a d e z l i p i de p e ea. - N ă ' s e a r a , Pa, îi strigă d e c u m păşi în Uininişul d i n faţa c a s e i , deşi casă e r a p r e a i H i l t s p u s d a c ă te r e f e r e a i l a v ă g ă u n a în c a r e ocuia familia Crabb. E s m e îşi m a i a m i n t e a când v e n i s e r ă să se itabilească a i c e a , s u s în m u n t e , în a n u l c â n d An m u r i s e . L u c r a s e r ă în p a r t e pe p ă m â n t u l l u i l l u s M a y f i e l d , d a r fără M a , c a r e să v a d ă d e onte, recolta a p r o a p e p u t r e z i s e pe câmp. f

L

t

Pamela Morsi M a y f i e l d sfârşise p r i n a o a d u n a e l s i n g u r 9I îi s p u s e s e l u i P a să p ă r ă s e a s c ă p ă m â n t u l MI c a s a î n c a r e v o i a să a d u c ă p e c i n e v a într-adc văr d o r n i c de muncă! , U r c a s e r ă c u toţii în m u n t e , E s m e alături ăslrăvilor I i dădea o m a r e satisfacţie, d a r a v e a \\ m o m e n t e l e ei n e p l ă c u t e . C â n d a j u n s e în d r e p t u l i a z u r i l o r î n c e p u să mprăştie h r a n a c u grijă, m ă s u r a t . C a a d e p t n f o c a t a l m e t o d e i ştiinţifice, C l e a v e c o n s i d e r a fi e r a u n l u c r u esenţial dacă îşi d o r e a o c e r •elare corectă şi b i n e f u n d a m e n t a t ă . A j u n s e lângă i a z u l c u p u i e t şi s c o a s e d i n 'Orlig capătul frânghiei ce f o r m a u n o c h i m a r e I c a s u p r a a p e i , s u s ţ i n u t d i n l o c în l o c d e nişte m i i d e l e m n . A g ă ţ ă a t e n t p l a s a c u c a r n e şi m i l u r ă frânghia făcând h r a n a să a l u n e c e p â n ă I I n o d u l d i n m i j l o c . A p o i coborî capătul agătânlu-1 iarăşi în cârlig. Zvâcniturile r e g u l a t e ce se rtceau simţite d e - a l u n g u l c o r z i i îl a n u n ţ a u că e s t i n u l deja începuse. C l e a v e f u s e s e î n t o t d e a u n a f a s c i n a t de peşti, •e c â n d m a i p u r t a încă p a n t a l o n i scurţi, l a ifârşitul fiecărei zile d e şcoală, f u g e a c a d i n >uşcă şi se g r ă b e a să-şi t e r m i n e lecţiile p e n t r u i se d u c e l a p e s c u i t . U n i i a r fi p u t u t c o n s i d e r a că a v u s e s e o c o p i Arle m a i m u l t decât fericită: mâncare cât d o r i s e , m i n e călduroase, u n p a t c u r a t şi m a i m u l t decât >rlce răgazul d e a face ceea ce-şi d o r i s e d i n t o t m i l e t u l . D a r tânărul Cleavis R h y nu-şi p e t r e c u s e icest t i m p p r e f i o s visând c u o c h i i deschişi l a fel le fel de p r o s t i i copilăreşti s a u măsurându-şi Miterile c u colegii d e şcoală în j o c u r i l e acelea i l u r i t e , c i p r i v i n d tăcut r i t m u r i l e n a t u r i i .

®

Pamelo Morsi C h i a r şi a c u m , făcând o scurtă p a u z ă l a am i a z a , l a o r a m e s e i , în t i m p ce m a m a s a v e d e a d e m a g a z i n , îşi u r m a acelaşi l e n e ş d a r a t e n t ritual. î n t i n z â n d u - s e p e iarbă, l a m a r g i n e a a p e i , c u u n p i c i o r a ş e z a t c o n f o r t a b i l p e s t e celălalt, se s p r i j i n e a î n t r - u n c o t să v a d ă s p e c t a c o l u l p e c a ­ le d e a î n c e p e . P u i e t u l , n u m a i m a r e d e c â t u n d e g e t , se învârtea a g i t a t în j u r u l p l a s e i a d e m e ­ n i t o a r e . E r a u păstrăvi t i n e r i , s i n g u r i şi t r e b u i n d să i a viaţa în p i e p t . înfometaţi, totuşi temători. L u m e a e r a u n loc p l i n de c a p c a n e p e n t r u ei; se a p r o p i a u de h r a n ă c u m a r e grijă. învârtindu-se, t o t învârtindu-se, p u i e t u l cer­ c e t a t e r e n u l c â t e v a c l i p e . în cele d i n u r m ă , u n suflet m a i curajos n u m a i putea rezista tenta­ ţiei şi î n d r ă z n e a să se s t r e c o a r e p â n ă lângă plasă şi să f u r e o înghiţitură. C u p r a d a prinsă s t r â n s între dinţi, se retră­ gea fulgerător, s t â r n i n d p r i n t r e s e m e n i u n m o ­ m e n t d e panică. R a p i d , se r e g r u p a u l a f e l d e n e r ă b d ă t o r i în j u r u l a c e l u i o b i e c t , a t r ă g ă t o r şi p l i n d e p e r i c o l e în acelaşi t i m p , p â n ă c â n d u n a l t p ă s t r ă v se r e p e z e a d i n n o u s u b i m b o l d u l foamei. C l e a v e p r i v e a satisfăcut. î n v ă ţ a u p u i i ăştia a i l u i . Pe z i ce t r e c e a îşi î n v i n g e a u t e a m a t o t m a i r e p e d e . Păstrăvii adulţi ştiau d e j a că în i a z n u - i p â n d e a n i c i u n fel d e p e r i c o l . P u i e t u l v a înţelege şi el a s t a cândva, d a r a t u n c i se v a a f l a d e j a în b a z i n e l e d e î n g r ă ş a r e . C e i m i c i e r a u întotdeauna temători în faţa plasei c u hrană.

Dorinţa împlinita decise Cleave. E r a m o d u l de apărare pe care n a t u r a îl d ă d e a c e l o r m a i s l a b i p e n t r u a r e u ş i să s u p r a v i e ţ u i a s c ă . î n t i m p ce p r i v e a , c e i c a r e v e n e a u s ă se înfrupte d i n p r a d a c o p i o a s ă e r a u t o t m a i n u ­ meroşi. D a n s u l a m e ţ i t o r 'al m i c i l o r c r e a t u r i îl f a s c i n a . Şi aşa f u s e s e d i n t o t d e a u n a . A i c i p u t e a să g â n d e a s c ă , să-şi l a s e i m a g i n a ţ i a să z b o a r e , să-şi o r d o n e z e i d e i l e . N i m i c n u - i d e r a n j a liniş­ tea. A s t a p â n ă c â n d zări r e f l e c t â n d u - s e î n og l i n d a apei silueta u n e i femei. T r e s ă r i n d , se î n t o a r s e . E s m e C r a b b stătea în s p a t e l e l u i , î m b r ă c a t ă în aceeaşi r o c h i e c u r a t ă d a r p o n o s i t ă în c a r e o v ă z u s e şi c u o z i î n a ­ inte. - C e cauţi a i c i , o întrebă s u r p r i n s . N i m e n i n u - 1 m a i d e r a n j a s e v r e o d a t ă în a c e l l o c . E s m e se lăsă să cadă alături d e el şi-şi î n ­ c r u c i ş a fară reţinere p i c i o a r e l e a ş a c u m o fă­ c e a u i n d i e n i i . D ă d u uşor d i n u m e r i c u i n d i f e ­ renţă s t u d i a t ă . - V o i a m să d a u d e t i n e , d o a r atât. C l e a v e n u p r e a ştia c u m s-o i a . D e c â n d c u toată p o v e s t e a a i a petrecută în a j u n , l a m a g a ­ z i n , n u p u t u s e să şi-o scoată d i n m i n t e , îl o b ­ sedase. I m a g i n e a ei, ridicându-şi r o c h i a şi p o t r i v i n du-şi c i o r a p i i , îl ş o c a s e d e - a b i n e l e a . N u m a i c u m a r i e f o r t u r i reuşise să se c o n v i n g ă că v i n a f u s e s e a l u i . N u p u t u s e să-şi d e z l i p e a s c ă p r i ­ v i r i l e d e pe c o a p s e l e ei d e z g o l i t e ş i c o n t i n u a s e să caşte o c h i i . C u m d e p u t u s e s ă fie atât d e l i p s i t d e discreţie nu-şi p u t e a i m a g i n a . E a e r a

Pamela Morsi d o a r o fată crescută în sălbăticia m u n t e l u i şi fără o m a m ă c a r e să o înveţe. O a s e m e n e a p u r t a r e p u t e a f i , n u c h i a r scuzabilă, d a r m ă c a r d e înţeles. în t i m p ce e l a r f i t r e b u i t să l i a v u t b u n u l simţ să se u i t e în altă p a r t e . E r a s i g u r că u n g e n t l e m a n adevărat aşa s - a r fi c o m p o r t a t . E s m e u r m ă r e a curioasă c u m peştii n u m a i m a r i d e u n d e g e t c i u g u l e a u d i n h r a n ă c u lă­ comie. - Şi t u ? Ce f a c i p e - a i c i ? îl î n t r e b ă . - Muncesc. - M u n c e ş t i ? îl î n g â n ă ea şi o s c l i p i r e a m u ­ z a t ă i se a p r i n s e în p r i v i r i în t i m p ce u r m ă r e a poziţia l u i confortabilă şi î m p r e j u r i m i l e ce te î m b i a u l a v i s a r e . N - a r f i rău să-i s p u n şi l u i Pa d e a s t a . P a r e e x a c t m u n c a ce i s - a r p o t r i v i ! L u â n d o e x p r e s i e agasată, C l e a v e se ridică. Ştia că ceilalţi n u d ă d e a u d o i b a n i pe t o t ce făcea e l a c o l o . C h i a r şi r e v e r e n d u l T e w k s b u r y şi s c u m p a l u i fiică nu-şi p u t e a u a s c u n d e p l i c ­ t i s e a l a c â n d î n c e p e a să d i s c u t e d e s p r e asta. D a r e r a o m u n c ă , şi î n c ă u n a i m p o r t a n t ă . Comparaţia c u u n p u t u r o s care n u era b u n d e n i m i c , c a Y o h a n C r a b b , îl s c o t e a d i n sărite. - U n i i îşi p u n l a l u c r u s p i n a r e a , alţii m i n ­ tea. După c u m văd, p e n t r u t i n e contează n u ­ mai primii. Uitând d e b u n a l u i creştere, îi î n t o a r s e p u r şi s i m p l u s p a t e l e şi se depărta d e femeia c a r e - i s t r i c a s e d u p ă - a m i a z a . A v e a d e făcut o g r ă m a d ă d e l u c r u r i şi n - a v e a d e gând să-şi piardă t i m p u l c u o p e r s o a n ă fără m i n t e .

50

Dorinţa împlinita T o n u l l u i b a t j o c o r i t o r o făcu s ă se z b â r ­ lească, d a r îşi m u ş c ă b u z e l e şi se grăbi să-1 u r m e z e . „Al n a i b i i d e m â n d r u " , s p u s e şoptit c a şl c u m şi-ar f i p u s în g â n d să ţină s e a m a d e l i s t a altă dată. A v e a d e g â n d să-1 facă să-i m ă n â n c e d i n p a l m ă şi n i c i d e c u m să-1 î n t o a r c ă pe dos.

! | I |

C l e a v e a p u c ă e n e r v a t găleata p e c a r e o lă­ sase p e m a r g i n e a u n u i a d i n i a z u r i l e m a i m a r i ţi m a i a d â n c i , a f l a t e în j o s u l c u r e n t u l u i . E s m e a l e r g a p e n t r u a-1 a j u n g e d i n u r m ă şi când se află în sfârşit în d r e p t u l l u i îşi ridică faţa z â m b i n d . A v e a e x a c t î n ă l ţ i m e a potrivită, îşi ttpuse. N i c i p r e a m u l t c a să pară o prăjină, d a r d e s t u l c a să fie d e a s u p r a celorlalţi. O m u l p l i n i s e şi m o d u l în c a r e p e s c u i s e găleata. M u ş ­ t i l i - i e r a u s u f i c i e n t de p u t e r n i c i . Se lăsă purtată d e a c e s t g â n d u r i î m b i e t o a r e c a r e c u m v a îi aţâţau i n t e r e s u l , când nările îi fură i z b i t e d e u n m i r o s d e z g u s t ă t o r . Se uită c e r c e t ă t o r în găleata c u p r i c i n a . - U a u ! C e - i a s t a ? îl î n t r e b ă s t r â m b â n d d i n nas. - A s t a m ă n â n c ă păstrăvii, i se r ă s p u n s e . - C ă n - o fi c h i a r r a h a t de v i e z u r e ? C l e a v e r ă m a s e o clipă î n c r e m e n i t de l i m b a j u l el fără p e r d e a , d a r îşi r e v e n i r e p e d e . - C a r n e , răspunse c a l m . - C a r n e ? e x c l a m ă ea ridicând d i n s p r â n c e n e n e d u m e r i t ă . D a , a n a i b i i să f i u d a c ă n u - i aşa, d a r c r e d că-i moartă d e - o lună, c e l p u ţ i n ! - Păstrăvii n - a u m i r o s , îi explică e l p u ţ i n

1

(5>

Pomelo Morsi stârnit. Peştii, în m o d obişnuit n i c i n u m ă n â n - | că p o r c . ' j - D u m n e z e u i e - a făcut b i n e p e t o a t e . N u m a ' j g â n d e ş t e - t e c u m a r fi. D e câte o r i s - a r s c ă l d a u n p o r c l a râu, peştii şi-ar înfige colţii în b i e t u l a n i m a l . A r fi f o s t ciopârţit t o t ' n a i n t e să-1 tăiem not. C l e a v e abia-şi p u t u înghiţi râsul care-1 p u f ­ nea imaginându-şi u n porc guiţând s u b a t a c u l f e r o c e a l păstrăvilor. A v e a u m o r f a t a a s t a , r e ­ c u n o s c u fără să v r e a . Şi c u m . u m o r u l e r a o f o r m ă elevată d e inteligenţă, se î n t r e b a c u r i o s cât d e d e ş t e a p t ă p u t e a fi f a t a l u i C r a b b . L u m e a s p u n e a că e r a m u l t m a i isteaţă d e c â t g e m e n e l e d a r , atât d e puţin cât le c u n o ş t e a , e r a d i s p u s să c r e a d ă că n i m ă n u i n u i - a r fi f o s t p r e a g r e u . î n t o r c â n d u - s e c u răbdare, îşi c o n t i n u ă e x p l i ­ caţia: - M i - a r fi f o a r t e g r e u să g ă s e s c d e s t u l ă p l e ­ v u ş c ă p e n t r u păstrăvi. A ş a c a î n c e r c să m ă r e s c j p r o d u c ţ i a dându-fe c a r n e tăiată m ă r u n t . N u a u . simţit diferenţa şi n u a u preferinţe. D a r s i s t e ­ m u l l o r d i g e s t i v p a r e să s u p o r t e m a i b i n e p o r ­ c u l a t u n c i c â n d c a r n e a este parţial descom­ pusă. E s m e îşi încreţi f r u n t e a făcând u n e f o r t să î n ţ e l e a g ă cele a u z i t e . - V r e i să s p u i c â n d s-a î m p u ţ i t ? - D a , c a m aşa c e v a , o a p r o b ă m a s c â n d u - ş i zâmbetul. C l e a v e se o p r i s e pe m a l u l i a z u l u i şi s p e c t a ­ c o l u l c a r e i se desfăşura în faţa o c h i l o r o lăsă

®

J

Dorinţa împlinita pe E s m e c u g u r a căscată. D o a r u m b r a p e c a r e t r u p u l l u i o a r u n c a p e suprafaţa a p e i f u s e s e de a j u n s să a d u n e păstrăvii d e p r i n a s c u n z ă torile l o r . - I a u i t e ! s p u s e a b i a şoptit, î n c r e m e n i t ă d e uluială. - V i n l a mâncare, o lămuri Cleave b i n e d i s ­ pus. Se aşeză p e v i n e , c h i a r pe b u z a malului, şl-şi afundă o m â n ă în a m e s t e c u l d e z g u s t ă t o r d i n găleată. Luă o p o r p e z d r a v ă n ă p e c a r e ^ o coborî î n c e t în apă, n u p r e a a d â n c . E s m e p r i ­ vea a m e ţ i t ă c u m păstrăvii d e o m ă r i m e a p r e ­ ciabilă se r e p e z e a u a s u p r a h r a n e i . - îţi m ă n â n c ă d i n p a l m ă ! reuşi să î n g a i m e Cu u i m i r e d a r şi n e s p u s ă a d m i r a ţ i e , de p a r c ă a r fi s ă v â r ş i t u n m i r a c o l . C l e a v e se simţea e x t r e m de m ă g u l i t d e f a s ­ cinaţia p e c a r e o stârnise, d a r c o r e c t i t u d i n e a il o b l i g a să-i e x p l i c e t o t u l pe ^îndelete. - N u e s t e v o r b a d e m i n e . S u n t peştii m e i şl-l h r ă n e s c e x a c t l a aceeaşi oră d i n acelaşi loc d e d o i a n i d e zile. - Şi a c u m t e ştiu d e j a , n u ? O c h i i e i deveniră interesaţi şi a p r o b a t o r i . - S u n t d o a r nişte peşti, protestă e l î n c e r ­ c â n d să p ă s t r e z e m ă s u r a . V i n p u r şi s i m p l u la m â n c a r e . - O r i c u m , e' de-adevăratelea, n u ? P r i v i a t e n ­ tă l a ceea ce se î n t â m p l a s u b a p ă . L e - a i p u s n u m e ? C i f m îi z i c i ăluia c e n u ş i u c u a l u n i ţ ă neagră pe faţă?

- ®

[

Pamela Morsi

}

- N u l e - a m p u s n i c i u n fel d e n u m e , îi r ă s ­ punse. - A i p u t e a să-i z i c i P e a r l y , d u p ă c o a n a B e a c h u m . A r e şi ea o aluniţă l a fel c a ăsta. Cleave c h i c o t i s c u r t . - A i d r e p t a t e . S e a m ă n ă j^uţin c u d o a m n a Beachum. E s m e oftă c u z g o m o t . - S u n t atât d e m â n d r ă de d u m n e a t a , s p u s e . N - a m c r e z u t p â n ă a c u m că p o a t e e x i s t a v r e u n s u f l e t c a r e să v o r b e a s c ă c u peştii. Să-i c h e m e şi e i să vină. îşi u m p l u d i n n o u căuşul p a l m e i c u a m e s ­ t e c u l s c â r b o s şi rău m i r o s i t o r şi-1 î n t i n s e a n i ­ m a l e l o r înfometate. - C â n d zăresc o u m b r ă d e a s u p r a a p e i , p e n ­ t r u ei a s t a î n s e a m n ă că l e - a s o s i t m â n c a r e a şi ştiu că n u există n i c i u n p e r i c o l să se ap r o p i e şi s-o a p u c e . - Este n e m a i p o m e n i t . Peştii te c u n o s c şi se-ncred în t i n e . - N u , nu-ţi i m a g i n a că peştii s u n t c a nişte câini d e v â n ă t o a r e , p e n t r u că n u s u n t . - Bineînţeles că n u , s p u s e aprobându-1 c o n ­ v i n s ă . U n s t ă p â n îşi î m b l â n z e ş t e întâi c â i n e l e şi d u p ă a i a î n c e p e să-1 înveţe de t o t f e l u l . T u a i făcut peştii să vină l a t i n e fără să-i î m b l â n ­ zeşti s a u să-i înveţi m a i întâi. A u r ă m a s d o a r nişte peşti. E ' c a şi c u m a i v o r b i c u nişte săl­ băticiuni. C e l e a u z i t e îl făcură p e C l e a v e s% râdă c u poftă. C e v a tresări î n ă u n t r u l ei v ă z â n d u - i faţa

destinsă într-un z â m b e t l a r g . Părul c a s t a n i u , răvăşit de vânt, dădea a l b a s t r u l u i d e s c h i s a l o c h i l o r o p r o f u n z i m e nebănuită. - N u v o r b e s c c u peştii, domnişoară, declară p e u n t o n m u l t p r e a . g r a v p e n t r u a fi fost şi serios. E s m e a r f i p u f n i t fără îndoială în râs d a c ă I n i m a n u i - a r fi bătut atât de n e b u n e ş t e , g a t a aă-i iasă d i n p i e p t . C u m de n u v ă z u s e i e r i cât de b i n e a r ă t a ? Şi atât de deştept! Şi b l â n d , incât n i c i peştii n u se t e m e a u d e e l . - D u m n e a t a le d a i d e m â n c a r e şi n i m e n i a l t c i n e v a , îi r ă s p u n s e c u j u m ă t a t e de v o c e . C u r i o z i t a t e a îl î m b o l d i b r u s c şi se î n d r e p t ă s p r e ea. - V i n o - n c o a c e şi fă-o în l o c u l m e u . - pu? - D a , d a . E i văd d o a r o u m b r ă . N u r e c u n o s c şl m â n a c a r e - i h r ă n e ş t e . - N u ştiu, s p u s e E s m e c o d i n d u - s e . D i n a n u m i t e m o t i v e ţinea c u t o t d i n a d i n s u l c a e a s-o facă. Şi intuiţia îi s p u n e a că p e n t r u a s t a t r e b u i a să-i z g â n d ă r e a s c ă p u ţ i n o r g o l i u l . I A r u n c â n d o p r i v i r e plină de înţeles s p r e g ă l e a t a c u h r a n ă i se adresă: - T r e b u i e să a i c e v a tărie ca să b a g i m â n a m scârboşenia asta. T o n u l îi e r a m a i m u l t decât p r o v o c a t o r . E s m e d ă d u uitării t o t ce s p u s e s e d e s p r e c a r ­ n e a aflată în putrefacţie. - Nişte lături p u t u r o a s e c a a s t e a s u n t u n fleac, se lăudă. A m u m b l a t e u c u balegă dospită o g r ă m a d ă şi n i c i n u se c o m p a r ă .

®

{

Pomela Morsi

}

B u n a creştere îl făcu p e C l e a v e să treacă p e s t e explicaţiile e i l i p s i t e d e delicateţe. - A ş p u t e a să m ă şi bălăcesc în c h e s t i a a s t a d a c ă l e - a r face b i n e l a peşti,- a d ă u g ă . - N u c r e d că e s t e n e v o i e , m i s s E s m e , îi tăie el e l a n u l . F a p t u l că el îi p r o n u n ţ a s e n u m e l e o u m p l e a d e m u l ţ u m i r e . A c u m e r a n e r ă b d ă t o a r e să d e a d e m â n c a r e peştilor. V o i a să-i a r a t e c ă e r a g a t a să facă t o t ce i - a r f i c e r u t . - V i n o şi s t a i a i c i în faţa m e a . T r e b u i e să-i f a c e m să c r e a d ă că eşti o p a r t e d i n m i n e . Ezită n u m a i o clipă, a p o i se grăbi să se ap r o p i e d e e l . S t â n d t o t p e v i n e , C l e a v e îşi d e ­ p ă r t a c e v a m a i m u l t p i c i o a r e l e p e n t r u a - i face l o c să se aşeze între e l şi m a r g i n e a a p e i . - Acoperă-mi u m b r a . Dacă n i m i c n u se s c h i m ­ bă, peştii n u a u d e ce să se t e a m ă . îi simţi m â n a pe u m ă r î n d r u m â n d - o c u m i ş ­ cări d e l i c a t e p â n ă c â n d a j u n s e în poziţia p o ­ trivită, e x a c t în faţa s i l u e t e i l u i g h e m u i t e p e iarbă. A ş a c u m s t ă t e a u apropiaţi, c ă l d u r a l u i o î n v ă l u i a ; u n g e n u n c h i se a f l a în d r e p t u l ob r a z u l u i a c u m îmbujorat. P i e p t u l l u i a p r o a p e că i se lipea" d e s p a t e ; p r i v i u m b r a aruncată peste l u c i u l a p e i . C o n t u ­ r u l ei e r a i n v i z i b i l . F u s e s e c u t o t u l a c o p e r i t d e a l l u i . G â n d u l îi stârni u n freamăt t u l b u r e u n ­ d e v a m a i j o s d e s t o m a c . în ceea c e - i p r i v e a p e păstrăvi, E s m e C r a b b e r a a c u m d o a r o p a r t e d i n C l e a v i s R h y . Şi a s t a îi p r o v o c a u n fel d e beţie a simţurilor.

Dorinţa împlinita - Ia a c u m o mână c u carne, o îndemnă. A u mâncat d e s t u l , d a r o să le m a i d ă m c e v a p e d e a s u p r a ; u n f e l d e p r e m i u p e n t r u că t e - a u acceptat. încurajată d e z â m b e t u l l u i c a l d , E s m e îşi II fundă m â n a în găleată î n c e r c â n d să n u se nlrâmbe p r e a m u l t d e silă.' A p l e c â n d u - s e în f a ­ lă, a p r o a p e că-1 a t i n s e . - Bagă m â n a d o a r puţin s u b a p ă şi desfă-o cam pe jumătate. E s m e îi u r m ă c u v i n t e l e c u e x a c t i t a t e . î n c e p u nli t r e m u r e uşor, c â n d m â n a i se c o b o r î în a p a rece c a g h e a ţ a . îşi î n c o r d a t r u p u l c ă u t â n d să nc s t ă p â n e a s c ă şi să-şi î n ă b u ş e t e a m a c i u d a t ă c a r e o c u p r i n s e s e . Nu-şi p u t u î n s ă o p r i z v â c ­ n e t u l b r u s c d i n umăr când p r i m u l păstrăv m a ­ r o n i u se a p r o p i e şi l a c o m înşfacă c u dinţii p r i ­ m a bucată. - Uşor, o avertiză C l e a v e p u n â n d u - ş i c u d e ­ zinvoltură mâinile p e u m e r i i ei. N-o să-ţi m ă n â n ­ ce d e g e t e l e , îi 'şopti a p r o a p e d e u r e c h e . T r e b u i e nft a l î n c r e d e r e în e i aşa c u m a u şi e i în t i n e . C ă l d u r a liniştitoare a mâinilor l u i o făcu să ne d e s t i n d ă . Peştii se î n g r ă m ă d e a u u n i i în alţii Hccare d o r n i c să-şi a p u c e p a r t e a m a i r e p e d e . A r i p i o a r e l e l o r îi gâdilau p l ă c u t d e g e t e l e . H a i , P e a r l y , î n c e r c ă ea să a d e m e n e a s c ă p e ş lele c u aluniţă. M â n a m e a n u - i aşa m a r e c a ii l u i C l e a v i s , d a r m â n c a r e a - i l a fel d e b u n ă . C l e a v e p u f n e a înfundat şi răsuflarea l u i îi Ifleea p i e l e a să se înfioare. - O h , este m i n u n a t , şopti ea c u i n i m a

Pamela Morsi b ă t â n d u - i m u l t p r e a r e p e d e c a să f i f o s t d o a r d i n c a u z a b u c u r i e i copilăreşti de a hrăni peş­ tii. C l e a v e o a p r o b ă şi totuşi g â n d u r i l e , simţurile n u - i s t ă t e a u l a peşti. L a tresăritul neaşteptat a l f e t e i , p a l m e l e sale îi căutaseră i n s t i n c t i v u m e r i i p e n t r u a o p o t o l i şi a - i d a î n c r e d e r e . A c u m s i m ţ e a n e v o i a să o m â n g â i e . S u b a t i n g e r e a mâinilor sale, u m e r i i ei f e r m i şi b i n e conturaţi e m a n a u totuşi o n e s p u s ă fe­ m i n i t a t e . A p a r e n t n e p ă s ă t o r lăsă d e g e t e u l m a r e să-i a l u n e c e s p r e b a z a gâtului. C ă l d u r a dorinţei îl î n v ă l u i c h i n u i t o a r e . „Potoleşte-te!" îşi i m p u s e f u r i o s . „ F e m e i a a s t a a v r u t d o a r să h r ă n e a s c ă peştii n u şi să o a t i n g i în f e l u l ăsta!" - Uită-te l a ăla m a r e ! o a u z i ş o p t i n d d e - a d r e p t u l fermecată. C l e a v e se aplecă în faţă u r m ă r i n d u - i p r i v i ­ r e a . P i e p t u l îi a t i n g e a uşor s t o f a uzată a h a i ­ n e i , i a r faţa îi e r a aşa d e a p r o a p e d e gâtul e i . î n c â t a r fi p u t u t n u m ă r a cârlionţii b l o n z i c a r e îi ieşiseră d i n c o a d a g r o a s a . Inspiră p r o f u n d p e n t r u a se c a l m a , d a r m i r o s u l e i p l ă c u t îl i n v a d a . M i r o s d e s ă p u n de casă şi d e f e m e i e ; u n a m e s t e c p e c a r e niciodată î n a i n t e n u - 1 m a i savurase. î n t r - u n m o d c u t o t u l n a t u r a l , mâinile îi a l u ­ necară p â n ă pe t a l i e , n u m a i c a să lîe s i g u r că n-o să-şi" piardă e c h i l i b r u l , îşi j u r ă . N u p u t e a r i s c a să o v a d ă c ă z â n d . Că a p a n u i - a r fi aj u n s n i c i m ă c a r până la brâu şi că stătea b i n e

Dorinţa împlinita proptită p e p r o p r i i l e - i p i c i o a r e , a s t a a v e a p r e a putină i m p o r t a n t ă . Mijlocul n u - i era tras p r i n inel c u m cerea m o d a , s t r â n s în n e l i p s i t u l c o r s e t c a r e în acelaşi l l m p îl o f e r e a p r i v i r i l o r şi-1 p r o t e j a d e a t i n g e r e a h A r b a p l o r . E r a p r e z e n t a u n u i t r u p c a l d şi v i u . He p u t e a g h i c i a c o l o , s u b p a l m a s a , a b i a a s ­ c u n s d e haină, r o c h i e şi c ă m a ş a d e d e d e s u b t . Degetele îi f r e m ă t a u d e dorinţa d e a le d a d e o pitYte. Ştia că a r fi t r e b u i t să-şi i a m â i n i l e d e pe ea, d a r se simţea aşa de - b i n e . T r e m i n â n d u - ş i t r e a b a , E s m e îşi s c o a s e m â n a d i n a p a r e c e . S e n z a ţ i a d e c ă l d u r ă şi i n t i m i t a t e pe c a r e d e g e t e l e l u i i-o p r o v o c a u îi alertă t o a t e simţurile. îşi î n t o a r s e c a p u l şi tresări v ă z â n d u - i Inţa atât d e a p r o a p e . C u m d e p u t e a u nişte o c h i d e u n a l b a s t r u atât d e d e s c h i s să p a r ă n l A t d e arzători şi î n t u n e c a ţ i . E r a dorinţa. O d o r e a , l a fel c u m o d o r i s e în acele c l i p e de n e u i t a t p e t r e c u t e în m a g a z i n . D a r a t u n c i se simţise puternică, s t ă p â n ă p e i l l u a ţ i e . A c u m c â n d se a f l a a p r o a p e în braţele I u l , s i m ţ i n d u - i mâinile a t i n g â n d - o totuşi atât de delicat, când g u r a , buzele l u i e r a u lângă itle e i , îşi p i e r d u s e siguranţa de s i n e . E r a c a vrăjită. F ă c â n d u - ş i c u r a j î n c e p u să v o r b e a s c ă , (•laşul îi e r a s l a b şi t r e m u r ă t o r . - S ă le m a i d a u ? - Nu. R ă s p u n s u l v e n i s e s c u r t , d a r în s u f l e t u l e i 'înnetul v o c i i se c o n t i n u a c a u n e c o u . îi întâlni p r i v i r e a , d a r n u i-o p u t u r e t i n e . P e n t r u a n u

®

Pamela Morsi ştiu câta oară, el îi f i x a c e r c e t ă t o r b u z e l e fă­ c â n d - o să le simtă fierbinţi şi u s c a t e . F ă r ă săşi d e a s e a m a şi le u m e z i c u l i m b a . O c h i i l u i se m ă r i r ă v i z i b i l şi o a p u c ă d e m i j ­ loc m a i strâns. - E s m e . . . reuşi să a r t i c u l e z e c u g r e u . E a î n c e p u să t r e m u r e d e - a b i n e l e a . C e v a în a p r o p i e r e a l u i . . . , dorinţa şi t e a m a se l u p t a u în ea. O s-o s ă r u t e ? C â n d o s-o s ă r u t e ? Ce să facă a t u n c i c â n d o s-o s ă r u t e ? A r t r e b u i să s t r i g e ? D a r d o r e a nebuneşte sărutul l u i . N u m a i f u în s t a r e să s u p o r t e n e s i g u r a n ţ a aşteptării. Se repezi a s u p r a l u i Cleavis R h y . îmbrăţişându-1 s t r â n s d e d u p ă gât, îşi a p ă s ă a p r o a p e c u violenţă b u z e l e c a l d e şi u m e d e p e s t e a l e l u i . G e s t u l ei b r u s c îl f a c u p e Cleave să-şi piardă e c h i l i b r u l şi să cadă p e s p a t e . E s m e se t r e z i întinsă p e s t e el şi mişcările u n d u i t o a r e a l e c o r ­ p u l u i îi d e v e n i s e r ă c u f i e c a r e clipă t o t m a i i n ­ s i s t e n t e . D e g e t e l e îi a p u c a r ă s t r â n s părul c a s ­ t a n i u . B u z e l e p ă r e a u să fie l i p i t e pentru t o t d e a u n a d e ale l u i . îl a u z i e x c l a m â n d înăbuşit, d i n f u n d u l gâ­ t u l u i şi îi simţi p u t e r e a c â n d , hotărât d a r fără b r u s c h e ţ e , încercă s-o d e a j o s de p e e l . N u se a ş t e p t a s e să fie atât d e plăcut să-i s i m t ă t r u p u l l u n g şi b i n e făcut s u b a l e i , m i ­ r o s u l a s p r u , bărbătesc a l p i e l i i . Pulsaţia s t r a n i e d i n p â n t e c i se răspândi în t o t c o r p u l şi a r ­ d o a r e a c a r e o c u p r i n s e înlătură o r i c e u r m ă de reţinere.

®

Dorinţa împlinita I n s t i n c t i v , E s m e îşi încolăci p i c i o a r e l e l u n g i 7! n e r v o a s e i n j u r u l l u i , a c a p a r â n d u - 1 p ă t i m a •jfl. C â n d r e u ş i să o - r o s t o g o l e a s c ă p e " j o s , hlrAnsoârea e i îl t r a s e d e a s u p r a . C l e a v e î n c e t ă l u p t a p e n t r u o clipă, ş o c a t , • A n d o simţi f r e c â n d u - ş i f o r m e l e m o i şi f e m i ­ nine într-un m o d n e p e r m i s de i n t i m . A d u nAndu-şi p u t e r i l e reuşi s-£> î m p i n g ă j o s d e p e r l , R o s t o g o l i n d u - s e se ridică în p i c i o a r e . S t ă len c u s p i n a r e a î n c o v o i a t ă , p ă r â n d g a t a d e luptă. E s m e r ă m a s e aşezată pe iarbă, c u o e x p r e ­ sie b u i m a c ă p e faţă. F u s t a îi e r a ridicată p â n ă a m e x p u n â n d u - i în î n t r e g i m e p r i v i r i l o r p i c i o a • ele l u n g i şi f r u m o s m o d e l a t e . U n u l d i n c i o n i p l l n e g r i îi a t â r n a n e g l i j e n t p e s t e g h e a t ă , i elălalt a b i a ţiţiându-se în d r e p t u l g e n u n • hlului. De atâta p u r t a t şi spălat, i z m e n u ş e l e s i m p l e • le b u m b a c se tociseră d e v e n i n d a p r o a p e t r a n s ­ parente. Şocat, C l e a v e se întoarse, s c u t i n d u - s e p e e l • Iar şi p e ea de p e n i b i l u l situaţiei. încă u l u i t d e g e s t u l e i , se l u p t a să-şi r e c a ­ pete s t ă p â n i r e a d e s i n e . A d i n e a o r i d ă d e a u d e u i A n c a r e l a peşti şi în c l i p a u r m ă t o a r e . . . N i c i n u î n d r ă z n e a să se g â n d e a s c ă . . . C u m de-a p u t u t . . . E r a de n e c r e z u t . U n g e n l l e m a n n u se tăvălea p r i n iarbă c u o f e m e i e in m o d u l ăsta. Şi o f e m e i e n u se azvârlea aşa in braţele u n u i bărbat p e c a r e a b i a dacă-1 c u ­ noştea. Ce u r m ă r e a f a t a a s t a ?

'

t o a t e f i r e l e d e păr dispărură s u b o m a s c ă albii Satisfăcut de r e z u l t a t , C l e a v e d e s c h i s e bn c i u l şi îl frecă c u g e s t u r i a m p l e de c u r e a u a d

Dorinţa împlinita •Inie m a r o n i e a t â r n a t ă lângă oglindă. îi î n c e r c ă i|H>l lăişul c u b u r i c u l d e g e t u l u i şi hotărî că u i . s u f i c i e n t d e ascuţit. Se înclină iarăşi s p r e u d ă şi t r ă g â n d u - ş i p i e l e a o b r a z u l u i s p r e u r r h e işi t r e c u l a m a p e s t e o b r a z u l s ă p u n i t . M l n l e a - i e r a absentă. S a u c e l puţin n u e r a •irocupată de ceva a n u m e . Z i u a pe c a r e o a•«« I M faţă e r a c a o r i c a r e a l t a : g o s p o d ă r i a , m a (Hftlnul, peştii. U n d e v a în d e p ă r t a r e c â n t a u n neoş. g l a s u l l u i a d ă u g â n d u - s e z a r v e i făcute d e •i1*Ai llc sălbatice ce se r o t e a u în c ă u t a r e d e mină deasupra iazurilor. a

( J u c o a d a o c h i u l u i zări c e v a m i ş c â n d u - s e

pe

ihtrn.

S ă Piu a l n a i b i i ! i z b u c n i e x a s p e r a t . M u ş c ă iM'n b r i c i u l u i îl făcu să tresară d e d u r e r e . Se întoarse. în l u m i n a c e n u ş i e a z o r i l o r d i n e i m e s s e e , E s m e C r a b b stătea a ş e z a t ă s u b u n i l r n m o r fixând f e r e a s t r a l u i C l e a v e . P r i m u l i m p u l s f u s e s e să stingă l a m p a . F ă r ă ndolnlă că p u t e a să v a d ă c l a r ce se p e t r e c e a n c a m e r ă şi e l e r a fără c ă m a ş ă , c u b r e t e l e l e i i n i n a n d u - i n e g l i j e n t . îşi reţinuse î n s ă m â n i a . Mc A a v ă z u t c e v a ce n - a r fi t r e b u i t , p u t e a ui fyl ţină n a i b i i p r i v i r i l e acasă. I u u l t i m e l e z i l e îşi d ă d u s e s e a m a că E s m e i n b b era o adevărată d u r e r e de c a p ; o belea W care c u g r e u p u t e a i scăpa. Uelunndu-şi poziţia în faţa o g l i n z i i îşi c o n t i ­ n u i d e b i n e , d e rău bărbieritul. îi p u t e a simţi M Ivirea concentrată a s u p r a l u i . A i u r e a l a a s t a t r e b u i e să î n c e t e z e , b o m b ă n i

®

{

Pamela Morsi

J-

c u v o c e t a r e clătind b r i c i u l d e s p u m ă în apa din lighean. I e r i îi a p ă r u s e p u r şi s i m p l u în c a l e p e când se î n t o r c e a d e l a : . , d i n t r - u n l o c u n d e a i vrea să f i i s i n g u r ! - F r u m o a s ă d i m i n e a ţ ă , i se a d r e s a s e c u chel d e v o r b ă , d e parcă a r fi f o s t a b s o l u t n o r m a i să-1 aştepte a c o l o pe cărare, l a răsăritul soa­ relui!. D e f a p t e i i se părea n o r m a l să facă a b s o l u l o r i c e îi t r e c e a p r i n c a p , fără să-i p e s e cât ne­ g r u l s u b u n g h i e d a c ă se c u v e n e a s a u n u . T o a t e a s t e a î n c e p u s e r ă a d o u a z i d u p ă ne­ f e r i c i t a întâlnire d e lângă j a z . S p e r a s e că o să-şl b a g e minţile în c a p şi c-o să-i iîe r u ş i n e daca a p u c a să se g â n d e a s c ă l a cele î n t â m p l a t e . Dar c h i a r în d i m i n e a ţ a u r m ă t o a r e se t r e z i s e c u ea în m a g a z i n fără n i c i u n fel d e j e n ă . - A m v e n i t p e n t r u nişte c o n s e r v e d e p i e r s i c i , îi s p u s e s e şi d â n d p r o v o c a t o r d i n şolduri, c u m o b i ş n u i a în u l t i m u l t i m p , se î n d r e p t a s e spre p a r t e a d i n s p a t e a m a g a z i n u l u i . Se f ă c u s e ca n u v e d e c â n d îşi u n s e s e c h i a r în faţa l u i u n b i s c u i t c u g e m . C â n d se a ş e z a s e lângă soba p r e f e r a s e s-o i g n o r e şi să-şi m u t e p r i v i r i l e în altă p a r t e . N-o să s t e a m u l t , îşi s p u s e s e cu c o n v i n g e r e . D a r se î n ş e l a s e . N u se m i ş c a s e de a c o l o toată z i u a . Se i n s t a l a s e în s c a u n u l l u i , ronţăise m â n c a r e a l u i , se întreţinuse c u clienţii l u i şi, f o a r t e a d e s e a , c â n d r ă m â n e a u s i n g u r i îşi r i d i c a p o a l e l e r o c h i e i c a să-şi potrivească c i o r a p i i ăia p l i n i de cârpituri. Deşi f u s e s e m a l

Dorinţa împlinita illfccret c a p r i m a dată, d e câteva o r i t o t r e u ş i s e «*|d z ă r e a s c ă -binişor g l e z n e l e şi g a m b e l e f r u iflbs m o d e l a t e . $ E r a d i n c o l o de p u t e r e a l u i de înţelegere. D a r | a r f i f o s t v o r b a n u m a i de z i u a respectivă, |)||>babil că i - a r f i stârnit d o a r râsul. D a r seară d â seară stătea a c o l o pe d e a l şi îl u r m ă r e a c u U6fcaţ c u m îngrijea peştii. îl u r m ă r e a d e l a d i s ­ t a n ţ ă o r i u n d e s - a r fi d u s . Şi a c u m îl s p i o n a in p r o p r i a - i casă! Spălându-şi u l t i m e l e u r m e de săpun, Gleave ne d e c i s e că t r e b u i a să l ă m u r e a s c ă p r o b l e m a Iflră întârziere. Şi, în n u m e l e l u i D u m n e z e u , ce lot v o i a de l a ei? \Nu v r e i să n e l u ă m " . ""Cuvintele a s t e a a j u n ­ a r ă să-1 o b s e d e z e . E r a - d o a r o n e b u n i e d e m o Uient, încercă să-şi facă c u r a j . în m o d s i g u r , lata n u eră atât d e oarbă î n c â t să nu-şi f i d a t i c a m a cât de nepotrivită e r a p e n t r u a - i d e v e n i lOţle. îşi şterse faţa c u u n p r o s o p c u r a t şi îşi s t u ­ die trăsăturile în oglindă. P o a t e că l a u r m a u r ­ m e i f a t a c h i a r îşi î n c h i p u i a că s - a î n d r ă g o s t i t de e l . T r e c â n d u - ş i p i e p t ă n u l p r i n părul u m e d şi încâlcit se întreba c u m îl v e d e a ea. P ă r e a să llc f o a r t e tânără şi p â n ă c u câteva zile în u r m ă nici n u m a i călcase p r i n m a g a z i n . P o a t e că e r a p r i m u l b ă r b a t c a r e - i atrăsese atenţia. S e n t i m e n t e l e f e m e i l o r e r a u c i u d a t e şi d e n e (îxplicat. A u z i s e t o t f e l u l de poveşti d e s p r e t i ­ n e r e c a r e îşi investiseră afecţiunea î n poeţi s a u

{

Pamelo Morsi

a c t o r i , bărbaţi d e l a c a r e n u se p u t e a u aştepf.i l a u n r ă s p u n s a s e m ă n ă t o r . P o a t e că i n t e r e s u l b r u s c p e c a r e i-1 stârnise e r a d o a r o n e b u n i e d e g e n u l ăsta. O r i c e - a r f i fost, e r a a l n a i b i i de stânjenitor. E s m e stătea p e m a r g i n e a d r u m u l u i c a r e du» c e a s p r e c a s a m a r e şi albă. V â n t u l c a r e sufty d i n s p r e n o r d îi t r e c e a p r i n s t o f a rărită a h a i n e i f ă c â n d - o să t r e m u r e uşor. I a r n a n u trecuse c h i a r d e t o t . D a r n u - i păsa. P r i v i n d l u n g spre c a s a c e - i aparţinea l u i C l e a v i s R h y se simţea î n c ă l z i t ă p e d i n ă u n t r u l a g â n d u l că v a f i şi a ei. A r t r e b u i să fie albastră, îşi s p u s e , cercetând clădirea i m p u n ă t o a r e c u d o u ă n i v e l e , a ş e z a t î n t r - o mică v a l e d i n t r e m u n ţ i . în V a d e r n u zăJ r e a i p r e a m u l t c e r u l , aşa că a l b a s t r u l a r f i fost c e l m a i p o t r i v i t ; a r f i t r a n s f o r m a t t o t u l într-uiţ mic paradis. P u t e a d e j a să-şi i m a g i n e z e priveliştea casei! albastră şi c u puţin a l b , pe i c i p e c o l o , aşa c u m se v e d e a u n o r i i pe c e r u l d e vară. îl putea v e d e a p e Pa aşezat într-un s c a u n p e v e r a n d a largă. O să c â n t e l a vioară o m e l o d i e d u i o a s j şi liniştitoare. G e m e n e l e v o r s t a b i n e î n ţ e l e s , în b a l a n s o a r , în r o c h i i d e b a t i s t a l b . O să arate aşa d e b i n e încât n i c i u n b ă r b a t n u o să lc r e z i s t e . Şi ea... P e n t r u ea n u p r e a g ă s i s e un l o c p o t r i v i t în t o t a c e l d e c o r . V a f i a c o l o unde se v a a f l a C l e a v e . Se s p r i j i n i visătoare de t r u n c h i u l v i g u r o s al s i c o m o r u l u i şi-şi m i j i o c h i i încercând să zăreascil l

Dorinţa împlinita ninl c l a r s i l u e t a l u i C l e a v e aflată în d r e p t u l fei M t r e i . B ă n u i a că se s p a l ă şi d a c ă n u o făcuse • l^|a, în c u r â n d o s-o o b s e r v e . In u l t i m a s ă p t ă m â n ă aflase o g r ă m a d ă d e l u • r u r l despre Cleavis R h y . L u c r u r i pe care, era 'tlgtiră,. o tânără nevastă t r e b u i a să le ştie dacă v o i a să fie d e folos. în p r i m u l rând d e s c o p e r i s e i'A m u n c e a d i n g r e u . Se s c u l a în flecare z i înal i l l c d e răsăritul s o a r e l u i şi făcea s i n g u r f o c u l n i bucătărie. V e d e a d e t r e b u r i l e gospodăriei ş i M I J u r d e şase d e s c h i d e a m a g a z i n u l . C u excepţia u n e i p a u z e d e o oră, o oră şi ceva, când se d u c e a l a i a z u r i , p â n ă l a şase s e a r a se o c u p a c u i i r n n j a t u l mărfii, s e r v i t u l clienţilor şi s o c o t e l i l e d i n r e g i s t r u . în a l d o i l e a rând băgase d e s e a m ă irt e r a c a m s i n g u r . După ce l u a c i n a c u m a i • A - » a , se retrăgea în s a l o n u l d i n s p a t e şi c i t e a jiAnă a p r o a p e de m i e z u l nopţii. Se a s i g u r a s e d e mia urmărindu-1 c u o seară în urmă, până c â n d f i se dusese la culcare. - Să mă bată D u m n e z e u , , dacă î n ţ e l e g c e - m i ia! u m b l i h a i h u i până l a o r a a s t a ! r i d i c a s e t a i i ' A - s u v o c e a l a ea c â n d se î n t o r s e s e a c a s ă p e I i i m i e z u l nopţii. ~ A m f o s t în v a l e , Pa, r ă s p u n s e s e c ă s c â n d de o b o s e a l ă . Ţ i - a m s p u s să nu-ţi f a c i g r i j i şi i A o v r e m e o să m ă învârt p e a c o l o . - M i - a i s p u s că te d u c i să-ţi găseşti u n bărl i n l , i-o î n t o a r s e taică-su f u r i o s . D a r ce s o i d e • MII o f i ăsta c a r e m i te ţine j u m a ' d e n o a p t e pe c o c l a u r i şi nu-şi arată m u t r a p ' a c i să te «rară?

®

—

-

—

Pomela Morsi E s m e îşi frecă o c h i i şi căscă iarăşi. - N u m - a ţinut e l p e c o c l a u r i , îl corectă Aşa a m v r u t eu. Y o h a n îi a r u n c ă o p r i v i r e b ă n u i t o a r e . - Şi p e n t r u ce, D o a m n e i a r t ă - m ă ? N u ere/ c ă taică-tău a r t r e b u i să ştie? - D o a r c a să v ă d ce face, Pa, r ă s p u n s e can plictisită. M - a m ţinut p r i n preajmă şi m - a m u i t a t ce face. - D a ' l a ce-ţi t r e b u i ' ţie? - A ş a o să-1 c u n o s c , s p u s e s i m p l u , a p o i a d ă u g ă : şi el o să se o b i ş n u i a s c ă să m ă vad;i p r i m p r e j u r . T r e b u i e să-i v i n ă i d e e a să se în s o a r e c u m i n e . Şi a s t a n - o să se î n t â m p l e dacă n - o s ă f i u p e a c o l o să mă b a g e d e s e a m ă . T a i c ă - s u clătină d i n c a p d â n d u - s e bătut. - C a s-o s p u n p e - a dreaptă, p e v r e m e a me; se făcea c u r t e în a l t f e l . A c u ' t o a t e ' s p e d o s . S t â n d în faţa c a s e i l u i C l e a v e în d i m i n e a i ; a c e e a , ştia c u s i g u r a n ţ ă că n i m i c n u se s c h i m b a s e . D a r c e v a m a i b u n n u - i t r e c u s e p r i n cap Uşa se d e s c h i s e şi C l e a v e apăru în p r a g C r a v a t a îi e r a î n n o d a t ă c u grijă, h a i n a bine croită, curată şi fără n i c i o cută; e r a i m a g i n e ; tipică a o m u l u i d e a f a c e r i , l a fel d e uşor de r e c u n o s c u t în V a d e r c a şi 'în K n o x v i l l e sau Richmond. Era- t o c m a i pe p u n c t u l d e a p o r n i pe u r m e h l u i c â n d o c h i i i se măriră îngrijoraţi. Se în d r e p t a d i r e c t s p r e ea. D i n d u p ă - a m i a z a petrecută lângă i a z păstra s e d i n a d i n s o a n u m i t ă d i s t a n ţ ă . îşi făcuse

— — &

•

Dorinţa împlinita «oco l e a l a că a p u n e m â n a p e u n soţ s e m ă n a binişor c u p r i n s u l p u i l o r p e n t r u p r â n z u l d e d u ­ minică. D a c ă se mişca p r e a r e p e d e îi s p e r i a şi *c împrăştiau în fugă. Şi sărutul n e v i n o v a t , a m e l l l o r . c a r e o făcuse să se s i m t ă în a l n o u ă l e a c r r fusese o m i ş c a r e pripită. N u m a i p u t e a să ţl-l i a î n a p o i şi, c a să fie sinceră, c h i a r d a c ă itr 11 f o s t p o s i b i l , n - a r fi v r u t să o facă. A c e l e cAteva c l i p e , în c a r e fusese învăluită d e c ă l d u r a I u l . în c a r e îl simţise c u f i e c a r e fibră a t r u p u l u i el, i l a p ă r e a u în v i s n o a p t e d e n o a p t e . D a r e l n u părea s-o d o r e a s c ă p r i n preajmă. A ş a că *e ţinuse s u f i c i e n t d e d e p a r t e c a să-1 facă să-şi c o b o a r e g a r d a , d a r d e s t u l d e a p r o a p e c a să nu-1 iasă d i n m i n t e . A c u m v e n e a d e - a d r e p t u l s p r e e a , c u o faţă nerrt şi p o s o m o r â t ă , d e p a r c ă a r f i f o s t u n Imaior care tocmai descoperise u n chef deo­ cheat. - A ş v r e a să s c h i m b câteva v o r b e c u d u m ­ n e a t a , s p u s e c â n d a j u n s e lăngă ea. - Ţ i - a m s p u s că poţi să-mi z i c i E s m e , îi r ă s ­ p u n s e lărgindu-şi c u bună ştiinţă z â m b e t u l în * e m n de b u n venit. C l e a v e ridică n e m u l ţ u m i t d i n s p r â n c e a n ă , d a r preferă să n - o contrazică. - V i n o a t u n c i , E s m e , o invită. Poţi să m ă HiHOţeşti p â n ă l a m a g a z i n . A p u c â n d - o în direcţia b i n e c u n o s c u t ă a c u m , KNine se străduia să ţină p a s u l . Se plimba ca el/ C u v i n t e l e îi făceau s â n g e l e să... c â n t e . îşi încetinise v i z i b i l paşii p o t r i v i n d u - i d u p ă a i e i ,

®

—

Pamelo Morsi d a r p r i v i r e a îi r ă m ă s e s e aţintită d r e p t înainte. E s m e n u - i p u t e a vedea expresia preocupată. E r a înalt şi s o l i d în c o m p a r a ţ i e c u ea. Şi m i r o s e a atât d e plăcut. N u - i t r e c u s e niciodată p r i n c a p că u n bărbat p u t e a m i r o s i aşa. în o r i c e c a z , n u Pa. N u m a i ieşise niciodată c u u n b ă r b a t , dar în ceea ce-1 p r i v e a îşi d o r i s e s-o facă. I - a r li p l ă c u t s-o i a d e braţ c u m făceau p e r e c h i l e care e r a u î n v o r b ă s a u t i n e r i i căsătoriţi c â n d ieşean d e l a biserică. D a r e l n u s c h i ţ a s e n i c i c e l m a ! v a g g e s t , i a r ea n u a v e a destulă îndrăzneala să se a g a t e d e e l . C â n d C l e a v e îşi c o b o r î p r i v i r e a s p r e ea, E s m e r a d i a d e f e r i c i r e şi a d m i r a ţ i e . A v e a un c h i p atrăgător, d r ă g u ţ c h i a r , d a r n i m e n i n-ar fi p u t u t s p u n e că e r a o f r u m u s e ţ e . T o t u ş i n u l l i p s e a a c e l v i n o - n c o a c e c a r e face o f e m e i e să fie dorită. Şi dacă j u d e c a i după s c â n t e i e r e a pli­ nă d e viaţă a o c h i l o r ei v i o r i i , p r o b a b i l că nici m i n t e a n u - i lipsea. - P o t să ştiu şi e u c e - n s e a m n ă toată p o v e s t e a a s t a ? o î n t r e b ă p e u n t o n e x a g e r a t do calm. - Ce poveste? îi a r u n c ă o uitătură lungă în c a r e se putea c i t i i r i t a r e a ce începea să-1 c u p r i n d ă . Inocenţa c u c a r e ea-1 p r i v e a îl făcu să-şi l a s e o c h i i în p ă m â n t . T r a s e a e r I n p i e p t şr îşi redobândi controlul. - M i s s C r a b b , îmi d a u s e a m a că eşti m u l i p r e a tânără c a să înţelegi c o n s e c i n ţ e l e c o m p o r

—

©

Dorinţa împlinita I m n e n t u l u i d u m i t a l e . M ă r e f e r le ce-o să zică lumea. E s m e îl p r i v e a c u î n c â n t a r e şi z â m b e t u l îi, l u m i n a toată faţa. - C â n d întorci aşa d e f r u m o s v o r b e l e , s u n ă d e parcă-ar fi o p o e z i e s a u c e v a d e f e l u ' ăsta. C l e a v e r ă m a s e î n c r e m e n i t , n e ş t i i n d ce s ă m a l c r e a d ă . C ă z u t pe g â n d u r i îşi f r ă m â n t a b u ­ zele fără să-şi d e a s e a m a . - îmi c e r s c u z e , s p u s e s i m p l u . - Scuze? exclamă Esme nedumerită. D a ' p e n t r u ce? C l e a v e îşi d r e s e g l a s u l şi-şi ridică puţin b a r ­ ba p e n t r u a d a m a i multă g r e u t a t e c e l o r ce v o i a să le s p u n ă . - S c o p u l u n e i discuţii, m i s s E s m e , e s t e d e rt te face î n ţ e l e s şi n u d e a - i i m p r e s i o n a p e ceilalţi c u o e x p r i m a r e plină d e înflorituri. Fără să v r e a , E s m e c h i c o t i a m u z a t ă . - O h , a c u m a m p r i c e p u t , îl asigură. D a ' - m i p l a c e i a ' n e b u n i e să a s c u l t nişte v o r b e aşa m a i sclifosite. - S c l i f o s i t e ? i z b u c n i d e p a r c ă a r fi a u z i t o înjurătură. - E i , n - a m v r u t să z i c c h i a r s c l i f o s i t e , î n ­ cercă E s m e să d r e a g ă greşeala. - Părerea t a este că e u v o r b e s c s c l i f o s i t ? c o n llnuă Cleave d e - a d r e p t u l s u f o c a t d e i n d i g n a r e . - N - a m s p u s că t u eşti s c l i f o s i t . - E i b i n e , a p r e c i e z f o a r t e m u l t a s t a . P o t să le a s i g u r că mă v o i gândi t o t d e a u n a c u p l ă c e r e Iu a c e a s t ă r e m a r c ă măgulitoare.

:

®

V

Pamela Morsi

)

A j u n s e s e r ă în faţa m a g a z i n u l u i şi E s m e se o p r i . C l e a v e se î n d r e p t a c u paşi a p ă s a ţ i s p r e u ş ă şi d u p ă o scurtă e z i t a r e se î n t o a r s e s p r e ea. - D ă - m i v o i e să ţi-o s p u n p e şleau, m i s s C r a b b . Şi s p e r că ce-o să-tî s p u n n - o să fie p r e a „sclifosit" p e n t r u d u m n e a t a . O c h i i l u i albaş­ t r i a r u n c a u flăcări. N - a i decât să d a i târcoale şi să t r a g i c u o c h i u l pe l a alţii, d a r să nu-t/i m a i v ă d p r i n preajmă p i c i o a r e l e a l e a deşirate. D e s c h i s e c u o izbitură uşa m a g a z i n u l u i , i n ­ tră şi o trânti c u violentă f ă c â n d p u i i c a r e c i u g u l e a u liniştiţi p e s t e d r u m să se î m p r ă ş t i e p l i n i de spaimă. E s m e r ă m a s e n e m i ş c a t ă u i t â n d u - s e l u n g în u r m a l u i , c u s p r â n c e n e l e î n c r u n t a t e d e îngri­ j o r a r e . A s t a f u s e s e t o t u l ? încet, î n c e t u n z â m ­ b e t p l i n d e m u l ţ u m i r e îşi făcu l o c . U n g â n d r ă u t ă c i o s o făcea să se simtă iarăşi încreză­ t o a r e şi şopti satisfăcută d o a r p e n t r u ea „Or fi p i c i o a r e l e m e l e deşirate, d a r t o t l a ele-ţi u m ­ blă g â n d u l " .

D e a s u p r a intrării celei m a i i m p u n ă t o a r e clă­ d i r i d i n V a d e r , se p u t e a u v e d e a g r a v a t e c u fie­ r u l roşu într-o placă d e l e m n d e p i n următoa­ rele c u v i n t e : „Prima Biserică Baptistă a

Dorinţa împlinita U b e r u l u i A r b i t r u d i n Vader, Tennessee". îndrept A n d u - s e s p r e biserică alături d e tatăl s ă u , c u Cele d o u ă g e m e n e p ă ş i n d l e n e ş u n d e v a m a i în Urmă, E s m e n u p u t u să-şi reţină z â m b e t u l în fhţa u n e i formulări atât d e p r e t e n ţ i o a s e . N u e r a n u m a i prima Biserică Baptistă a L i b e r u l u i A r ­ b i t r u d i n Vader, Tennessee, ci de fapt era s i n ­ g u r a biserică c a r e e x i s t a p r i n p a r t e a l o c u l u i . . A c o l o v e n i s e în f i e c a r e d u m i n i c ă î n c ă d i n p r i m a lună d e viaţă. Şi c a în atâtea a l t e d u ­ m i n i c i , şi a t u n c i f a m i l i a C r a b b întârziase. S a u p o a t e le plăcea d o a r să le fie r e m a r c a t ă a p a ­ riţia. D e o b i c e i l u i E s m e puţin îi păsa că n u i j u n g e a u l a t i m p . E r a c h i a r m u l ţ u m i t ă să s c a ­ pe d e n e l i p s i t e l e bârfe d e d i n a i n t e a s l u j b e i . N-o I n t e r e s a ce p u r t a c u t a r e s a u c u t a r e s a u c i n e c u i îi face o c h i d u l c i . D a r în d i m i n e a ţ a aceea a r fi d o r i t să fie a c o l o d e v r e m e . A r fi d o r i t să-1 poată urmări d i n p r i v i r i pe C l e a v e şi să-şi facă o i d e e d e s p r e c u m se desfăşurau dimineţile l u i d e d u m i n i c ă . - S u n t e m o f a m i l i e şi-o să m e r g e m a c o l o c u loţii, i-o tăiase sec taică-su c â n d îl r u g a s e s-o lase să p l e c e singură înainte. N u v o i a să-1 s t â r n e s c ă pe Pa. Şi aşa s t r â m ­ ba d i n n a s c â n d v e n e a v o r b a d e hoinărelile ei ţi a r f i f o s t o p r o s t i e să-i d e a m o t i v e să se a m e s t e c e în t r e b u r i l e e i . Pe m ă s u r ă ce se a p r o p i a u d e uşa b i s e r i c i i , s u n e t u l m e l o d i o s a l i m n u r i l o r înălţate d e c e i d i n ă u n t r u le a j u n g e a la u r e c h i t o t m a i c l a r . Pa d e s c h i s e u ş a şi t r e c u p r i m u l pragul

Pamela Morsi (

d e s c h i z â n d u - l e d r u m u l . Z g o m o t u l uşii f a c u j u m ă t a t e d e a d u n a r e să întoarcă c a p u l . Cealaltă j u m ă t a t e îi u r m ă e x e m p l u l c â n d Pa, c u înfo­ c a r e a u n u i a d e v ă r a t i u b i t o r a l m u z i c i i , îşi ală­ tură v o c e a s a puternică, baritonală c o r u l u i de credincioşi.

„ P e drumul

spre

tărâmul de slavă paşii mă poartă, Pe drumul spre tărâmul de slavă paşii mă poartă Dumnezeu mie aproape şi calea e dreaptă, Pentru că spre tărâmul de slavă paşii m d poartă" E s m e îşi simţi o b r a j i i a r z â n d s u b p r i v i r e a c e r c e t ă t o a r e a c e l o r m a i b i n e d e şaizeci d e oa­ m e n i strânşi în m i c a biserică. L u â n d u - s e după t a i c ă - s u c a r e a c u m p ă ş e a în r i t m u l m u z i c i i , E s m e îşi găsi u n l o c în s t r a n a d i n s p a t e . F a ­ m i l i a ei îşi a l e g e a t o t d e a u n a u n l o c în s p a t e . I m e d i a t ce se aşeză îşi aţinti p r i v i r i l e s p r e p a r t e a d i n faţă a b i s e r i c i i u n d e , în s p a t e l e a m ­ v o n u l u i , se a f l a f r a t e l e O s w a l d , u n o m u l e ţ c h e l şi roşu l a faţă. Braţele i se m i ş c a u n e o b o s i t e , cerând parcă adunării m a i multă dăruire. E s m e n - a v e a c i n e ştie ce v o c e d a r se d e s c u r c a în f e l u l e i . îşi mişca tăcut b u z e l e î n g â n â n d c u v i n t e l e r o s t i t e de ceilalţi d â n d senzaţia că p a r ­ ticipă alături d e e i , în t i m p ce a s c u l t a v o c i l e g r a v e ale s u r o r i l o r şi pe c e a v i b r a n t ă a tatălui ei.

•

&

J B i s e r i c a e r a o clădire pătrată, c u o singură încăpere. O . estradă e r a ridicată în p a r t e a d i n faţă, î n t i n z â n d u - s e d i n t r - u n p e r e t e într-altul. Pe p a r t e a stângă, l i p i t d e ea, se a f l a p l a n u l . Pereţii încăperii e r a u ridicaţi d i n b â r n e d e p i n , n u p r e a m u l t f a s o n a t e , în t i m p ce m o b i l i e r u l , deşi d i n acelaşi l e m n , a v e a o înfăţişare m u l t m a i elegantă. D i n c a u z a g e a m u r i l o r g a l b e n e l u ­ m i n a s o a r e l u i şi t o t i n t e r i o r u l c ă p ă t a u o i n c r e ­ dibilă n u a n ţ ă a u r i e . Cât fuseseră m i c i , g e m e ­ nele o n u m e a u „biserica g a l b e n ă " . C â n d u l t i m e l e a c o r d u r i a l e c â n t e c u l u i se «Unseră, f r a t e l e O s w a l d se r e t r a s e p e s c a u n u l d i n s t â n g a e s t r a d e i în t i m p c e r e v e r e n d u l T e w k s b u r y , care până a t u n c i aşteptase u n d e v a itl d r e a p t a , îi luă l o c u l l a a m v o n . - S ă n e r u g ă m ! tună v o c e a l u i d e a s u p r a c a ­ p e t e l o r credincioşilor de parcă s - a r f i a d r e s a t unor surzi. E s m e îşi plecă u ş o r c a p u l c u m se c u v e n e a ş l p e n t r u câteva c l i p e se rugă în linişte. A p o i rldlcându-1 n u m a i puţin, p r i v i p e furiş d e - a c u r m e z i ş u l încăperii. * C l e a v i s e r a a ş e z a t c a d e o b i c e i în a d o u a Strană - d i n p a r t e a stângă, l â n g ă maică-sa. C h i a r d i n s p a t e , d e u n d e se a f l a , p u t e a să-şi dea s e a m a d e fineţea m a t e r i a l u l u i d i r i c a r e f u »ese c r o i t c o s t u m u l l u i de duminică. Părul n e l i r u îi e r a p i e p t ă n a t c u grijă şi d a t s p r e s p a t e . Alături, o p u t e a v e d e a pe m a i c ă - s a î m b r ă c a t ă e l e g a n t într-o r o c h i e d e m ă t a s e neagră, c u o pălărie c o c h e t ă a l e cărei p a n g l i c i e r a u b i n e

N

Pamela Morsi s t r â n s e s u b bărbie. D o a m n a R h y se î m b r ă c a t o t d e a u n a m a i b i n e c a o r i c e altă f e m e i e d i n o r a ş . Şi n i c i c h i a r p a s t o r u l n u a v e a u n c o s t u m d e g a t a atât d e b i n e tăiat c a a l l u i C l e a v . Fără să-şi d e a s e a m a , p r i v i r i l e îi a l u n e c a r ă c e v a m a i în faţă, o p r i n d u - s e a s u p r a t i n e r e i ca re stătea ţeapănă pe b a n c h e t a d i n faţa p i a n u l u i . S o p h r o n a T e w k s b u i y îşi d ă d u s e j o s pă­ lăriuţa albă şi o p u s e s e .alături. Părul de u n roşu i n t e n s îi e r a s t r â n s c u p r i c e p e r e într-un coc. C u l o a r e a a s t a m o r c o v i e îţi face faţa să p a ­ ră gălbejită şi plină de p i s t r u i . îşi a m i n t i E s m e ce a u z i s e c â n d v a , deşi t e n u l ca de porţelan a i fetei trezise admiraţia t u t u r o r bărbaţilor. O c â n t ă r i a t e n t d i n c a p până-n p i c i o a r e şi e r a g a t a să pună m â n a în foc că p i e p t u l şi şol­ d u r i l e îi e r a u d e d o u ă o r i m a i v o l u m i n o a s e d e ­ cât m i j l o c u l ! „ N u m a i v a c i l e a u a s e m e n e a ţâţe", gândi E s m e răutăcioasă. „Şi p u n p r i n s o a r e că d i n a ­ d i n s şi-a înfoiat r o c h i a a i a pe f u n d ! " B r o c a r d u l vişiniu al r o c h i e i n u e r a n i c i pe d e p a r t e atât d e d r a p a t în s p a t e . ' C a l i t a t e a m a ­ t e r i a l u l u i şi p r i c e p e r e a S o p h r o n e i reuşiseră î n s ă să-i p u n ă p e d e p l i n în v a l o a r e formele pline. E s m e îşi coborî p r i v i r i l e şi s t u d i e s e r j u l ce­ nuşiu şi u z a t c a r e - i a c o p e r e a t r u p u l . T r e c u o m â n ă pe d e a s u p r a m a t e r i a l u l u i î n c e r c â n d u - i rezistenţa. N u m a i e r a c i n e ştie ce d e c a p u l l u i . Şi f a p t u l , că nu-şi d ă d u s e j o s r o c h i a d e s ă r b ă t o a r e d i n z i u a în c a r e se h o t ă r â s e să-1

Dorinţa împlinita c u r t e z e p e C l e a v i s , n u făcea d e l o c c a l u c r u r i l e *A s t e a m a i b i n e . N u făcuse niciodată p r e a m u l t c a z d e c u m e r a î m b r ă c a t ă şi d e câte o r i se i v e a v r e o b u ­ rată d e p â n z ă s a u o haină d e c a r e a l t e l e se p u t e a u l i p s i , i se părea n o r m a l să le i a g e m e ­ nele. C e l e d o u ă frumuseţi a l e f a m i l i e i se dă­ d e a u în v â n t d u p ă o r i c e n i m i c d e f e l u l ăsta şi c e e a ce se p o t r i v e a u n e i a îi v e n e a l a f e l d e b i n e şi c e l e i l a l t e . Şi chibzuită c u m e r a , E s m e tfflfcea d e o b i c e i că a s t a n u e r a r ă u d e l o c . D a c ă p u t e a u î m p ă r ţ i t o t u l î n s e m n a o grijă m a i p u ţ i n p e n t r u ea şi se simţea cât se p o a t e de_ m u l ­ ţumită. Le a r u n c ă o p r i v i r e ; u n a p u r t a o r o c h i e roz c u p i c o u r i , c e a d e - a d o u a e r a î m b r ă c a t ă în a l b a s t r u . P e n t r u p r i m a dată r e g r e t a s e că n u p A s t r a s e c e v a d r ă g u ţ şi p e n t r u ea. Se a u z i u n „ a m i n " r ă s u n ă t o r şi c a p e t e l e se ridicară. P r i v i r i l e - i plecară în c ă u t a r e a l u i C l e a v Iftră a le p u t e a o p r i . C â n d o c h i i l i se î n t â l n i r ă ll v ă z u l u â n d o e x p r e s i e îngrozită şi m u t â n d u ţl i m e d i a t p r i v i r i l e s p r e a m v o n . F r a t e l e O s w a l d t o c m a i se p r e g ă t e a să î n c e a pfl u n n o u i m n , d a r E s m e c o n t i n u a să-1 fixeze c u a r d o a r e c a şi c u m n i m e n i a l t c i n e v a n - a r f i e x i s t a t în j u r u l e i . C l e a v n u schiţă n i c i c e l m a i m i c g e s t în d i ­ recţia e i , d a r ştia p e r f e c t ce se î n t â m p l ă , d e (ista e r a sigură. Roşeaţa c a r e a c u m îi c u p r i n ­ dea şi gâtul n u p u t e a a v e a altă explicaţie. Şi lîsme trăgea s p e r a n ţ e că m i n t e a - i u m b l a l a p i c i o a r e l e e i deşirate.

|

Pamela Morsi

y

R e v e r e n d u l T e w k s b u r y se î n d r e p t a d i n n o u s p r e a m v o n *în t i m p ce f r a t e l e O s w a l d şi m i s s S o p h r o n a l u a u l o c în s t r a n e alături d e f a m i l i i l e l o r . V o c e a l u i răsunătoare i z b u c n i atât de b r u s c î n c â t făcu asistenţa să tresară. - D a v i d a f o s t îndrăgit d e D u m n e z e u ! - A m i n , se auziră câteva v o c i a p r o b a t o a r e . - D a v i d a fost u n bărbat ce-a mângâiat i n i m a l u i D u m n e z e u , ne s p u n e B i b l i a . N-ar tre­ b u i să n e d ă m silinţa să f i m c u toţii p e p l a c u l Lui? Când m a i mulţi „ a m i n " se făcură auziţi încurajându-1 p e p a s t o r să c o n t i n u e , g â n d u r i l e l u i E s m e se m u t a r ă în altă p a r t e . Se u i t a l u n g la u m e r i i laţi a i l u i C l e a v . îl a u z e a v a g p e p a s t o r r e a m i n t i n d u - l e c u m d j n s i m p l u p ă s t o r D a v i d se r i d i c a s e a j u n g â n d r e g e . Ştia p r e a b i n e p o v e s t e a şi-şi z i s e că D u m n e z e u o s-o i e r t e d a c ă n u o m a i a s c u l t a încă o dată. Până a t u n c i p l a n u r i l e n u - i m e r s e s e r ă p r e a rău. C l e a v se g â n d e a a d e s e a l a ea. C h i a r şi în biserică îi a r u n c a s e o p r i v i r e . U r m ă t o r u l p a s pe c a r e - 1 a v e a d e făcut e r a să-i d e v i n ă f o l o s i ­ t o a r e ; atât d e f o l o s i t o a r e î n c â t să n u se m a i poată l i p s i d e ea. M u n c e a p r e a m u l t . U n n e ­ g u s t o r c a el a v e a n e v o i e de o m â n ă d e a j u t o r l a m a g a z i n şi e r a d e aşteptat c a v i i t o a r e a ne­ v a s t ă să se o c u p e d e a s t e a . în cele câteva zile cât p ă r u s e că leneveşte a c o l o , în M a g a z i n u l U n i v e r s a l , îl u r m ă r i s e atentă şi b ă g a s e t o t u l la c a p . Şi a v e a de g â n d să-i d o v e d e a s c ă , î n c ă de a d o u a z i că p r i n d e a r e p e d e şi e r a plină de

Dorinţa împlinita dorinţa d e a - i f i u n s p r i j i n d e n ă d e j d e . A b i a c â n d p a s t o r u l î n c e p u să citească d i n p s a l m i p r i v i r i l e l u i E s m e se d e s p r i n s e r ă d e p e p r o f i l u l d u i atrăgător şi se î n d r e p t a r ă s p r e a m ­ von.

„Căci trebuie să dăm prinosul nostru celui ce plânge; celui sărac sau celui fără de-qjutor." E s m e simţi m a i m u l t d e c â t v ă z u p r i v i r i l e furişe ce se î n d r e p t a u s p r e ea. - E l îi v a a j u t a p e c e i săraci şi în n e v o i , lată ce n e s p u n e D a v i d , se adresă în c o n t i ­ n u a r e r e v e r e n d u l T e w k s b u i y mulţimii. Şi a s t a este e x a c t ce s - a u d e c i s să facă şi d o a m n e l e din Comitetul nostru. U n m u r m u r d e admiraţie s t r ă b ă t u a d u n a r e a ţi c o m p l i m e n t u l n e r o s t i t făcu câteva membre de f r u n t e a l e C o m i t e t u l u i să-şi p l e c e c u m o ­ d e s t i e c a p u l . E s m e o văzu pe P e a r l y B e a c h u m Străbătând c u l o a r u l d i n t r e bănci şi s t r â n g â n d , i n s e m n de sinceră a p r e c i e r e , m â n a S o p h r o n e i . - O h , n u , se rugă a b i a şoptit d a r c u d i s p e ­ rare E s m e . N u aici! N u a c u m ! O h , D u m n e z e u ­ le, n u a z i ! P a s t o r u l zâmbea a c u m p l i n de încântare. - Y o h a n , a i p u t e a să v i i c u feţele a i c i , în faţă, îi invită făcându-le s e m n c u m â n a . Pa se ridică în p i c i o a r e , v i z i b i l s u r p r i n s , d a r m u l ţ u m i t . G e m e n e l e se fâstâciseră şi î n c e p u r ă să c h i c o t e a s c ă v ă z â n d u - s e în atenţia t u t u r o r . E s m e simţi că i se face rău.

[

Pamela Morsi

- Haideţi odată, f e t e l o r , s p u s e J o , s u f i c i e n t d e t a r e să a u d ă toţi c e i aflaţi în biserică. S - a r z i c e că r e v e r e n d u l a găsit o c a l e să m u t e Cră­ c i u n u l în p r i m ă v a r ă . A d u n a r e a râse înfundat plină d e b u n ă v o i n ţ ă . U r m â n d u - ş i f a m i l i a s p r e p a r t e a d i n faţă a b i ­ s e r i c i i , E s m e păşea c a p r i n v i s . U n v i s urât. C â n d ajunseră lângă p a s t o r , făcu u n e f o r t să se î n t o a r c ă s p r e m u l ţ i m e , d a r o c h i i îi r ă m a s e r ă fixaţi u n d e v a p e p e r e t e l e d i n s t â n g a a l î n c ă p e ­ rii. , - A m i n , răsună d i n g u r i l e t u t u r o r . E r a c l a r că d o v a d a a c e s t e i generozităţi, l a c a r e se s i m ­ ţeau părtaşi, îi făcea să crească în p r o p r i i l o r ochi. P l i n de voie bună Yo scutură zdravăn mâna p a s t o r u l u i , a p o i s t r ă b ă t â n d d i n c â ţ i v a paşi d i s ­ tanţa ce-1 d e s p ă r ţ e a d e p r i m u l rând d e b ă n c i o î n ş f a c ă şi pe c e a a d i a c o n u l u i . - D u m n e z e u m i - e m a r t o r , se adresă m u l ţ i m i i p e u n t o n g l u m e ţ , d a c ă - a ş fi b ă n u i t c-o să m i s e - n t â m p l e aşa c e v a mi-aş fi p u s pe m i n e c e v a m a i acătării. H a z u l bătrânului stârni u n râs c o l e c t i v . Se potoliră însă i m e d i a t o â n d r e v e r e n ­ d u l T e w k s b u r y îşi d r e s e v o c e a s u g e r â n d u - l e că i m p o r t a n ţ a m o m e n t u l u i c e r e a s e r i o z i t a t e . Deşi liniştea d e v e n i s e deplină c o n t i n u a să a ş t e p t e de p a r c ă ceea ce u r m a să se î n t â m p l e e r a o ad e v ă r a t ă m i n u n e . S e c u n d e l e se s c u r g e a u c u o încetineală apăsătoare. E s m e a r u n c ă o scurtă p r i v i r e s p r e g e m e n e . S t ă t e a u u n a lângă a l t a f o i n d u - s e şi c h i c o t i n d

Dorinţă împlinită CU mâinile d u s e l a g u r ă . C e v a m a i încolo t a i Cft-su c o n t i n u a să z â m b e a s c ă c u g u r a până l a u r e c h i d e p a r c ă a r Pi fost p r o s t u l s a t u l u i . în c i u d a şirului nesfârşit d e emoţii c a r e - i c h i n u i a u m i n t e a şi-i făceau i n i m a să-i bată n e ­ buneşte, îşi ridică m â n d r ă bărbia. C u u n c a l m Ifcvorât d i n d i s p e r a r e îşi aţinti p r i v i r i l e g o l i t e d e orice e x p r e s i e d r e p t în faţă, p r i m i n d p r o v o c a ­ rea. „ S u n t l a fel d e bună şi de d e ş t e a p t ă c a o r i eure d i n t r e e i ! " îşi s p u s e î n c u r a j â n d u - s e . N i ­ m e n i n u mă p o a t e face de râs în afară d e mine. A p l e c â n d u - s e în s p a t e l e p i a n u l u i , p a s t o r u l apucă u n c o ş uriaş şi-1 arătă mulţimii. - Priviţi, fraţi şi s u r o r i , câte a m reuşit să nlrângem! s p u s e c u satisfacţie. I n t i m p ce se forţa să ţină coşul b u r d u ş i t eAt m a i s u s , b r o b o a n e d e s u d o a r e îi a c o p e r i r ă f r u n t e a . C h i a r d e a s u p r a se p u t e a v e d e a t r o u A n d o bucată e n o r m ă de ş u n c ă a f u m a t ă ce rAspândea u n m i r o s a r o m i t o r . - P r i v e ş t e , f r a t e Y o , câte a u pregătit p e n t r u VOI a c e s t e m i l o s t i v e d o a m n e , c o n t i n u ă . O d u ­ z i n ă d e b o r c a n e c u cele m a i b u n e f r u c t e şi l e g u m e p e c a r e l e - a u p u t u t găsi l a b ă c ă n i e . C u l e s e d o u ă b o r c a n e şi le arătă a d u n ă r i i c a ­ re a p l a u d ă c u e n t u z i a s m . - Şi iată şi-un s a c c u zece k i l e d e făină, n A p u n , şi D u m n e z e u ştie că u n i i d i n v o i n - a r 11 rău să-1 folosească d i n c â n d în c â n d , a d ă u g ă e u u n z â m b e t şi-1 înghionti u ş o r p e Y o .

Pomela Morsi

f

-l

- Se p a r e că s u n t şi nişte bucăţi d e m a t e r i a l t o c m a i b u n e p e n t r u v o i , f e t e l o r , s p u s e întor c â n d u - s e s p r e g e m e n e l e c a r e îşi a s c u n d e a u a c u m feţele înroşite de î n c â n t a r e , c o n t i n u â n d sa c h i c o t e a s c ă înfundat. - S u n t şi v r e o două şunci şi o bucată de s î ă n i n ă c a r e să vă scoată în p r i m ă v a r ă . - A m i n , s p u s e Yo p l i n de recunoştinţă, m u l ­ ţ u m i n d adunării, în m o m e n t u l în c a r e p a s t o r u l îi î n m â n a coşul. - F r a t e Y o , începu a c e s t a d i n u r m ă , D a v i d s p u n e că D u m n e z e u întinde o m â n ă t u t u r o r c e l o r c e - a u căzut şi-i ridică pe toţi c e - a u tre­ b u i t să se p l e c e . Y o h a n z â m b i l a r g p a s t o r u l u i a p o i întregii adunări. - Şi c r e d , continuă, că n u există n i m e n i în c o m u n i t a t e a noastră, în b i s e r i c a noastră, care să se fi p l e c a t l a fel d e m u l t c u m a i făcut-o t u şi fetele t a l e . U n m u r m u r de a p r o b a r e străbătu întreaga încăpere. - D o a m n e l e şi-au z i s , f r a t e Y o , că p o a t e n u aveţi d e s t u l e d e - a l e g u r i i l a v r e m e a a s t a d i n iarnă. Şi c u m D a v i d n e s p u n e că D u m n e z e u d ă r u i e ş t e în c l i p e l e d e n e v o i e , i a ş u n c a şi toate celelalte. S u n t ale voastre. „ A m i n u r i " r ă s u n ă t o a r e şi c h i a r u n „aleluia'' se făcură a u z i t e când, în s p a t e l e t u t u r o r , - f a ­ m i l i a C r a b b - p r i m e a c u umilinţă m i l a c o m u n i

taţii. Esme

se

lupta

să-şi

ţină

ochii

a ţ i n t i t pe

Dorinţa împlinita deasupra capetelor celor d i n j u r , p r i v i n d u n d e ­ va a i u r e a , fără n i c i o e x p r e s i e . T o t u ş i , fără- să se poată împotrivi, a t e n p a i *e î n d r e p t ă m a g n e t i c s p r e rândul a l d o i l e a d e bănci d i n p a r t e a stângă a b i s e r i c i i . P r i v i r i l e a l ­ bastre ale l u i Cleavis e r a u îndreptate d i r e c t * p r e ea. C e e a c e ^ u t u d e s c i f r a p e faţa l u i e r a n u m a i o p r o f u n d ă înţelegere.

85

Capitolul V

- D u p ă m i n e , p r i m ă v a r a a v e n i t d e - a birfe l e a , î n c e p u r e v e r e n d u l T e w k s b u r y conversaţia. - D a , c o p a c i i a u î n c e p u t să î n m u g u r e a s c ă , c ă z u C l e a v d e a c o r d . S p e r să n u a v e m p a r t o d e u n g e r întârziat. F e m e i l e îl a p r o b a r ă i m e d i a t tăcute. S o a r e l e d u p ă - a m i e z i i încălzea v e r a n d a largii d e l e m n ce d ă d e a u n a e r e l e g a n t c a s e i . Bine hrăniţi, b i n e î m b r ă c a ţ i , cei c i n c i îşi p e t r e c e a u z i u a de o d i h n ă aşezaţi c o n f o r t a b i l , conversând fără g r a b ă . R e v e r e n d u l T e w k s b u r y e r a u n b ă r b a t mărunl şi r o t o f e i , care-ţi dădea senzaţia că se d e z v o l tase m a i m u l t în lăţime decât -în î n ă l ţ i m e . Pă­ r u l r a r e r a u n a m e s t e c de m o r c o v i u şi a r g i n t i u strălucitor. A v e a o faţă de o b i c e i z â m b i t o a r e sl d o i o c h i v e r z i şi p ă t r u n z ă t o r i ce p u t e a u II blânzi c a o zi d e primăvară s a u te p u t e a u i n g h e ţ a pe l o c când a m e n i n ţ a c u p e d e a p s a lai D u m n e z e u şi c u flăcările i a d u l u i .

Dorinţa împlinita - Predica dumneavoastră de azi a fost o adcvărată plăcere, p a s t o r e , s p u s e E u l a R h y legăi l A n d u - s e m u l ţ u m i t ă în s c a u n u l d e răchită. - î n t r - a d e v ă r , d e m u l t n - a f o s t atât d e c o n ­ vingătoare, o a p r o b ă d o a m n a T e w k s b u r y . A p r o a p e l a fel d e înaltă c a şi soţul e i , îşi p A s t r a î n c ă u n a e r t i n e r e s c . Faţa r o t u n d ă îi r r a plată c a o f a r f u r i e , n a s u l a p ă r â n d u - i d o a r ea o m i c ă p r o t u b e r a n t ă . N u e r a d e l o c o f e m e i e frumoasă, d a r ţinuta îi e r a d e m n ă şi sigură d e n l n e . A ş a m i c u ţ ă c u m e r a , n u se s f i a să d e a a d e s e a d e î n ţ e l e s că l a e i în casă c â n t a g ă i n a . - C â n d r e v e r e n d u l T e w k s b u r y s e - a p r i n d e îţi face d e - a d r e p t u l i n i m a să ţi se înfioare, d e ­ clară c u emfază E u l a R h y . M a i m u l t d i n reflex, Cleav o a p r o b a d i n c a p , d a r se abţinu să facă v r e u n c o m e n t a r i u . A ş e z a t pe b a l a n s o a r u l d e l e m n , îşi î n t i n s e a l e n e p i c i ­ oarele în faţă. O d u p ă - a m i a z ă d e d u m i n i c ă p e ­ trecută fără g r i j i alături d e a l e a s a i n i m i i îl fă­ cea să se simtă s e n i n şi visător. D i n c â n d în e A n d , îşi p e r m i t e a să a r u n c e câte o p r i v i r e în direcţia S o p h r o n e i . V ă z â n d - o aranjată atât d e atrăgător în h a i n e l e ei de s ă r b ă t o a r e , nu-şi p u ­ tea i m a g i n a o a l e g e r e mâi potrivită p e n t r u v i i ­ t o a r e a tânără doamnă R h y . E r a perfectă: tânără, frumoasă, plină d e i MOcenţă, u n d a r nepreţuit p e c a r e şi l - a r f i d o r i t o r i c e bărbat. U n d a r nepreţuit c a r e îi e r a destinat. O s u r p r i n s e p r i v i n d u - 1 sfioasă pe s u b g e n e ^1 îi r ă s p u n s e c u u n z â m b e t c a l d , c a r e grăia

- ®

Pamela Morsi d e l a s i n e . îi p r i n s e m â n a mică şi albă .şi i-( s t r â n s e în s e m n d e încurajare. R o ş i n d , f a t a s< uită c u o c h i m a r i şi speriaţi s p r e tatăl s ă u . R e v e r e n d u l T e w k s b u r y , c u t o t u l a b s o r b i t îi explicaţii l u n g i şi î n t o r t o c h e a t e c u p r i v i r e 1; m o d u l în care-şi alesese v e r s e t e l e b i b l i c e p e n t r u slujbă, n u o b s e r v a s e n i m i c . C e i d o i t i n e r i răsuflară uşuraţi. D e d r a g u e i , C l e a v e îşi î n c r u c i ş a r e s e m n a t m â i n i l e pi b u r t ă şi-şi m u t ă atenţia a s u p r a c o n v e r s a ţ i e i . - O r i c u m , f a m i l i a C r a b b a f o s t î n c â n t a t ă d< i d e e a c u coşul, îl asigură d o a m n a R h y p e re v e r e n d , şi c a să f i u sinceră a u f o s t m u l t m a n o r o c o ş i d e c â t merită. - Y o C r a b b a f o s t t o t d e a u n a u n b u n ere dincios al bisericii noastre, interveni doamn; T e w k s b u r y . Deşi n u s u n t e u c e a c a r e să a p r o b e l e n e a , t o t d e a u n a m - a m g â n d i t l a el c a l a ( p o v a r ă în p l u s pe c a r e c o m u n i t a t e a noastră a n obligaţia să şi-o a s u m e . Ceilalţi d o i o a p r o b a r ă c u s e r i o z i t a t e . - Y o şi f a m i l i a l u i s u n t c r u c e a p e c a r e tre b u i e s-o d u c e m c u toţii, se a u z i v o c e a p a s t o r u l u i . Nu-şi p o t d u c e s i n g u r i de grijă şi, D u m n e z e u ştie, că n - o r s-o facă nişte străini. - „Bogatul a r e p r i e t e n i făr' d e . n u m ă r ; săra c u i şi d e v e c i n e despărţit", i n t e r v e n i voce; cântată a S o p h r o n e i . D o a m n a R h y şi cei d o i părinţi z â m b i r ă ci m â n d r i e s p r e tânăra aşezată în b a l a n s o a r . - Câtă d r e p t a t e a i , d r a g a m e a , s p u s e p a s torul.

- Şi cât n o r o c , a d ă u g ă C l e a v e . - N o r o c ? îl p r i v i î n t r e b ă t o a r e d o a m n a T e w k s !>ury. Ce vreţi să s p u n e ţ i , d o m n u l e R h y ? C l e a v e simţise c u m se î n c o r d e a z ă c â n d c e i ­ lalţi a b o r d a s e r ă s u b i e c t u l . î n m i n t e îi m a i s t a ­ t u i a încă i m a g i n e a l u i E s m e c u b ă r b i a r i d i c a (A... sfidătoare... d a , sfidându-i p e toţi n u m a i *A î n c e r c e s-o privească d e s u s . - M ă g â n d e a m d o a r l a m i s s E s m e , reluă Cleave c u o uşoară n o n ş a l a n ţ ă studiată. Il văz*j p e p a s t o r ridicând s u r p r i n s d i n sprân«cană. - 1^-am putut,să n u r e m a r c , explică aruncând u p r i v i r e câtre S o p h r o n a , că acel c a d o u a fost aproape o lovitură p e n t r u mândria l u i m i s s E s m e . - Mândră! exclamă E u l a R h y . Nici u n m e m ­ b r u a l f a m i l i e i C r a b b n - a a v u t vreodată u n s t r o p • le m â n d r i e , declară ea p r i v i n d s p r e d o a m n a I V w k s b u r y c a r e o aprobă clătinând c a p u l . D a rA ea s - a r c o n s i d e r a p r e a s u s p e n t r u d a r u l n o s t r u c a r i t a b i l , de ce n - a s p u s - o , i - a m fi d a t altcuiva, care l-ar fi b i n e m e r i t a t . - A ş a e, încuviinţă p a s t o r u l . Mândria, şi sărAcla n u fac casă b u n ă . A m a u z i t că f a t a îşi Ihce s i n g u r ă n e c a z u r i . - L a fel c a cele d o u ă g e m e n e d e n i m i c , îi ronflrmă d o a m n a T e w k s b u r y . - N e c a z u r i ? în ce fel d e n e c a z u r i a r p u t e a en să i n t r e ? î n t r e b ă C l e a v , c a r e e r a c u a d e v ă u i l îngrijorat. D o a m n a T e w k s b u r y scoase u n s u n e t d i s p r e ­ ţuitor şi se uită c u g r a v i t a t e s p r e E u l a R h y .

—

—

®

Pamela Morsi P a s t o r u l , î n c u r c a t , roşi şi u n m i n u t se aş t e r n u tăcerea. - S o p h r o n a , s c u m p o , s p u s e în sfârşit d o a n i n a T e w k s b u r y , d e ce n u i n t r i în casă l a d o a n i n a R h y să-fi a r a n j e z i c o a f u r a l a oglindă. Pi c u v â n t că vântul t e - a răvăşit d e t o t ! A c e s t e u l t i m e c u v i n t e f u r ă a d ă u g a t e di d o a m n a T e w k s b u r y , râzând v e s e l . S u n a a ş a di fără r o s t , î n c â t toată l u m e a se simţi j e n a t ă . S o p h r o n a , ascultătoare, s-a s c u l a t d i n balansoa* şi s - a s c u z a t într-un m o d c e r e m o n i o s . Cleav s u p ă r a t , u r m ă r i c u m pleacă, s i m ţ i n d c e l e trei p e r e c h i d e o c h i c a r e îl fixau c u s e v e r i t a t e . - C l e a v , d o m n a T e w k s b u r y m i - a s p u s du nişte c l e v e t e l i , începu m a m a s a . - C l e v e t e l i ? C l e a v e se frecă în s c a u n şi-ş| î n c r u c i ş a braţele pe p i e p t . i - Se s p u n e că m i s s E s m e C r a b b a f o s t va z u t ă c u t i n e în f i e c a r e z i , s ă p t ă m â n a t r e c u t a C l e a v e o p r i v i u l u i t . I se o p r i s e r ă s u f l ă m şi se î n e c ă . D i n t r e toţi t r e i , p a s t o r u l p ă r e a s;î aibă c e a m a i m a r e înţelegere p e n t r u e l . Pentru a s t a C l e a v e i se adresă l u i . - M i s s E s m e se p o a t e să fi f o s t v ă z u t ă lăngb m i n e , a c c e n t u a e l . D a r n u a f o s t văzulJ împreună cu mine. P a s t o r u l clătină d i n c a p , lăsându-1 să se ex plice. - E s t e o r e a l i t a t e că a p e t r e c u t m u l t timp în p r e a j m a d u m i t a l e ? C l e a v e d ă d u d i n u m e r i p r e f ă c â n d u - s e nepa sător.

Dorinţa împlinita - N - a m n i c i p p u t e r e a s u p r a voinţei l u i m i s s ICame d e a-şi p e t r e c e t i m p u l c u m d o r e ş t e . P a s t o r u l îşi frecă bărbia. E u l a R h y oftă p u t e r n i c , e x a s p e r a t ă . - P e n t r u D u m n e z e u , d e ce se ţine d u p ă t i ­ ne? 1-a î n t r e b a t m a m a s a , r e n u n ţ â n d l a o d i s ­ cuţie m a i politicoasă şi m a i v o a l a t ă . - Pe ea şi p e s u r o r i l e e i le i n t e r e s e a z ă n u ­ mai p a n t a l o n i i , s p u s e d o a m n a T e w k s b u r y c u fermitate. - E i , M a b e l , n u e d r e p t , o corectă p a s t o r u l pe soţia s a . N u m i se p a r e că g e m e n e l e v o r **A atragă atenţia băieţilor, d a r e i s u n t atraşi de ele c a m u ş t e l e d e m i e r e . - N u e adevărat, declară ea. M i s s E s m e n i ­ ciodată n - a a v u t u n f l i r t , i a r a c u m a , d e o d a t ă i\ d e v e n i t u m b r a d o m n u l u i R h y . - Bârfe, răspunse C l e a v tranşant. N u m e iltft s ă p i e r d e ţ i n i c i o clipă c u a s e m e n e a l u ­ m i ri. P a s t o r u l a încuviinţat d i n c a p . - D a c ă a r f i fost v o r b a de bătrâna P e a r l y l l e a c h u m , căreia îi u m b l ă l i m b a în gură, m i - a r 11 I n t r a t pe o u r e c h e şi m i - a r fi ieşit pe a l t a . Această scumpă d o a m n ă în vârstă n u a r e a l t c e ­ va m a i b u n d e făcut decât să-şi b a g e n a s u l unde n u - i fierbe oala. D o a m n e l e încuviinţară d i n c a p . - N u m a i că a m a u z i t a s t a de l a m a i m u l t e p e r s o a n e şi c a r e n u umblă c u v o r b e d e o b i c e i , continuă e l . Şi să vă mărturisesc a d e v ă r u l , d e dimineaţă a m văzut c u o c h i i m e i . A p r o a p e

®

Pamela Morsi j u m ă t a t e d i n predică, p r i v i r e a ei m a i că îfi stră p u n g e a spatele. C l e a v se î n e c ă uşor, î n c e r c â n d să îşi dreagă vocea. E u l a îl î n t r e b ă . - în f o n d , ce u r m ă r e ş t e ? - N u s u n t s i g u r , m a m ă , îi r ă s p u n s e Cleav. P a r e . . . P a r e să fie interesată d e viaţa m e a . M a g a z i n u l , peştii... - Peştii? strigă d o a m n a R h y c u o v o c e a p r o a p e s u g r u m a t ă . N u - i n i c i u n d u b i u că în l i p s a t a î n c e a r c ă să p e s c u i a s c ă d i n eleşteu! F ă l c i l e l u i C l e a v se î n c l e ş t a r ă d e s u p ă r a r e P r i m u l l u i g â n d f u să îi i a a p ă r a r e a . E s m e e r a c u a d e v ă r a t i n t e r e s a t ă d e p e ş t i şi puţin p r o b a b i l c a e a să î n c e r c e să p e s c u i a s c ă , m a l m u l t d e c â t a r f i v r u t o r i c a r e d i n c e i d e pe verandă. Ce p u t e a să le s p u n ă ? Că tânăra îşi e x p r i m a s e d e s c h i s dorinţa d e a se căsători c u elV P o a t e că a c u m o s ă p t ă m â n ă l e - a r fi s p u s - o şl s - a r fi a m u z a t c o p i o s d e fetişcana a s t a d e la m u n t e , d a r a c u m n u , m a i a l e s d u p ă cele pe t r e c u t e în t i m p u l z i l e i . C â n d o v ă z u s e l a bise rică, atât d e curajoasă şi d e m â n d r ă , simţise o a d e v ă r a t ă a d m i r a ţ i e p e n t r u ea. î n ţ e l e s e s e ce e r a în s u f l e t u l e i . O simţise c u a d e v ă r a t . Şl p e n t r u n i m i c în l u m e n u a r fi înjosit-o. Poale că m â n d r i a na se potrivea c u sărăcia, d a r u p r i n d e a f o a r t e b i n e p e E s m e C r a b b . Păstnî p e n t r u e l a c e s t e gânduri şi încercă altă e x p l i cajâe.

®

Dorinţa împlinita - C r e d că m i s s E s m e mă v e d e c a p e o c u ­ r i o z i t a t e , u n fel d e a m u z a m e n t . Pe m o m e n t , p a s t o r u l r ă m a s e u l u i t l a a c e a s t ă t t f l r m a p e . P e n t r u că el v e d e a ce e s t e m a i rău in o a m e n i , i m e d i a t se g â n d i l a c e v a rău. - Ce fel d e amuzament tinere? V o c e a p a s t o r u l u i e r a aspră p e n t r u p r i m a oară. C l e a v r ă m a s e pe poziţie. D e f a p t , a c u m se simţea p e u n t e r e n s i g u r . S p u s e s e a d e v ă r u l , clar n u t o t . - C r e d că o a m u z ă politeţea m e a , m o d u l d e exprimare. P r i v i r e a p a s t o r u l u i f u sceptică. - M i - a ^ s p u s că-i p l a c e c u m v o r b e s c „sclifo­ sit". U r m ă u n m o m e n t de tăcere. A p o i p a s t o r u l T e w k s b u r y i z b u c n i în h o h o t e d e râs. S c l i f o s i t ? î n t r e b ă el a r u n c â n d u - ş i c a p u l p e spate d e râs. C h i a r ţi-a s p u s în fafă s c l i f o s i t ? - E a n - a s p u s că s u n t s c l i f o s i t , a c c e n t u a e l hotărât. S - a r e f e r i t l a f e l u l m e u d e a v o r b i . P o c n i n d u - s e p e s t e şold p a s t o r u l e x c l a m ă : - Sclifosit. " A b i a m a i p u t e a să m a i v o r b e a s c ă . Faţa bă­ l a n u l u i se înroşise d e atâta râs şi o c h i i îi d i s ­ păruseră s u b c u t e . C o n t i n u a să râdă şi să râC l e a v p r i v e a h o h o t u l l u i c u o plictiseală efescândă. - N u e n i m i c n e l a l o c u l l u i în e x p r i m a r e a d o m n u l u i Rhy, spuse d o a m n a Tewksbury, ob­ servând e x p r e s i a î n c u r c a t ă a l u i C l e a v în faţa h a z u l u i făcut d e soţul e i .

®

Pamela Morsi - B i n e î n ţ e l e s că n u , f u de a c o r d E u l a Rhy. A î n v ă ţ a t să v o r b e a s c ă în s t i l u l ăsta p e câne! f r e c v e n t a şcoala d i n K n o x v i l l e . E s t e e x a c t felul de a v o r b i al u n u i adevărat g e n t l e m a n . Di f a p t . el n u e s c l i f o s i t , d a r aşa s u n ă . S l a b a tentativă de apărare a m a m e i sau îl e x a s p e r a şi m a i m u l t p e C l e a v . C u m v a se o f e r i s e s i n g u r c a ţintă a g l u m e i şi p e n t r u n i m i c în l u m e n u r e a l i z a c u m d e s e î n t â m plase. E i b i n e , de f a p t ştia c u m se î n t â m p l a s e . E^a v o r b a d e E s m e C r a b b , c u ea se î n t â m p l a s e ce v a . F e m e i a a c e a s t a e r a în s t a r e să-i d e a alergic u n u i bărbat. îl u r m ă r i s e c a o proastă reputaţie t i m p d e o s ă p t ă m â n ă , se a r u n c a s e a s u p r a Iul c a o d o m n i ş o a r ă bătrână l a b u c h e t u l m i r e s e i , a m e s t e c â n d u - s e în m u n c a l u i şi expunându-l bârfei d i n oraş. I a r a c u m când ea n u se vedea pe nicăieri, se t r e z e a în s t u p i d a situaţie d e ;i o a p ă r a şi pe ea. - S u n t î n c â n t a t că vă a m u z aşa m u l t , p a s t o r e , i - a s p u s C l e a v c u o i r i t a r e c a r e i se s i m ­ ţea în v o c e . P a s t o r u l T e w k s b u r y a r 11 c o n t i n u a t să racla aşa toată viaţa, dacă soţia s a n u i - a r fi dai u n c o t în c o a s t e . în f o n d , f a m i l i a - R h y e r a ce;i m a i bogată d i n V a d e r , j a r d o a m n a T e w k s b u r v s p e r a în căsătoria f i i c e i s a l e c u C l e a v . - S c u z a ţ i - m ă , se o p r i p a s t o r u l d u p ă ce a r u n c ă o p r i v i r e de mieluşel soţiei s a l e . încerci fără p r e a m u l t s u c c e s să-şi şteargă râsetul de p e faţă.

Dorinţa împlinita - E i , ascultă, C l e a v , î n c e p u p a s t o r u l T e w k s hury, f o r ţ â n d u - s e să pară c u a d e v ă r a t u n o m i! b i s e r i c i i . S u n t s i g u r că p e n t r u m a m a t a a r li r e c o n f o r t a n t dacă i - a i s p u n e că e s t e n u m a i • » simplă bârfă d e s o c i e t a t e . S p u n e - n e c i n s t i t • A n u s - a î n t â m p l a t n i m i c între t i n e şi a c e a s t ă iută C r a b b c a r e îţi p r o d u c e milă. C l e a v d e s c h i s e g u r a să s p u n ă c h i a r aşa, d a r Iu a s a l t a t d e a m i n t i r i . P i c i o r u l l u n g şi s u b ţ i r e il l u i E s m e , p i e l e a ei aşa fină c a r e f u s e s e e x ­ pusă atât d e i n d e c e n t l a l u m i n a z i l e i , în m a ­ g a z i n u l l u i . D u l c e l e şi c u r a t u l ei m i r o s p e c â n d UAtfea în faţa l u i l â n g ă eleşteu. A t i n g e r e a sălIMitică şi nesătulă a b u z e l o r e i d e a l e l u i . Şi i m p u l s u l f i e r b i n t e , i n s i s t e n t a l c o r p u l u i ei l i p i t itAt d e s t r â n s d e a l l u i . S t â n d tăcut, c u g u r a căscată, o î m b u j o r a r e ii c u p r i n s e faţa şi c e a f a .

Costiţa sfârâia în t i g a i a p e s t e c a r e E s m e t u r «iA f a s o l e a rece pregătită. - N u ştiu de ce t r e b u i e să m â n c ă m f a s o l e >l costiţă, c â n d a v e m d o u ă şunci c a r e a ş t e a p t ă , plânse A d e l a i d a . - P e n t r u că e u s u n t c e a c a r e gătesc, r ă s ­ p u n s e E s m e c u u n t o n sec. C â n d a i să găteşti h i , n - a i d e c â t să m ă n â n c i ce-ţi p l a c e . (

Pamela Morsi - E s m e n u catadicseşte să s t r i c e ş u n c a pi m i n e , s c u m p e t e l o r , le s p u s e A r m o n H i g h t o w e r î n t i n z â n d u - s e să-i prindă m â n a A d e l a i d e i , c; s-o tragă s p r e e l . E s m e îl s p i o n a î n s ă în t i m i ce-o î m b r ă ţ i ş a aşa i n t i m pe s o r a s a . T â n ă r u l şi f r u m o s u l s e d u c ă t o r s t a p e mas;i d i n b u c ă t ă r i a f a m i l i e i C r a b b , c u u n braţ pe t r e c u t în j u r u l A d e l a i d e i şi c u celălalt în j u r u l A g r i p p e i . Le s t r â n g e a şi le a d u c e a p e a m â n d o u ă alături, facându-le să se c u i b ă r e a s c ă c h i c o tind. - V e d e ţ i , f r u m o a s e l o r , s o r a v o a s t r ă n u m,i î n g h i t e , le s p u s e g e m e n e l o r , a r u n c â n d sprr E s m e o p r i v i r e j o v i a l ă . Să m o r d a c ă fetişcana a s t a n u m i - a r p u n e l a c o p t în plăcintă sticlii pişată! F e t e l e chicotiră uşor. A g r i p p a îşi p u s e f r u m o ş u l ei c a p pe u m ă r u l l u i A r m o n . - E s m e n u te ştie c u m te ştim n o i , îi şuşoll ea în u r e c h e . - Şi n i c i n u e în s t a r e să... îi şopti A r m o i j l a u r e c h e , d a r s u f i c i e n t d e t a r e c a să aud;) E s m e . E-adevărat. E s m e , îi s p u s e c u zâţnbetnl l u i c u c a r e le d a g a t a pe t o a t e fetele, suni b ă r b a t deopotrivă p e n t r u t o a t e . D o a r n u s u n teţi g e l o a s e în f a m i l i e . E s m e strânse l i n g u r a în m â n ă , tentată s a l ardă u n a în c a p u l în c a r e ea s o c o t e a , că lipseşte c e v a c r e i e r . - Ştiu că n - a i să p r i c e p i , d a r să ştii. că nu a r d d e n e r ă b d a r e să fac p a r t e d i n colecţia la. A r m o n râse a m u z a t , uşor n e î n c r e z ă t o r .

®

—

—

{

Dorinţa împlinita

)

- M a i b i n e ţine-ţi mâinile, d o m n u l e , c o n t i ­ nuă ea. D a c ă intră t a t a , te trezeşti î n s u r a t în a i n t e să te dezmeticeşti. C e l e d o u ă g e m e n e c h i c o t i r ă şi, d a c ă a s t a m a i e r a c u putinţă, se î n g h e s u i r ă şi m a i m u l t la p i e p t u l b ă r b a t u l u i m u l t v i s a t . A r m o n păli u şor. îşi r e t r a s e braţul s t â n g d e p e şoldul p l i n ttl A d e l a i d e i şi-1 p u s e p e m i j l o c u l e i m a i p u ţ i n periculos. Y o s t a afară şi s u n e t u l d u l c e a l v i o r i i s a l e străbătea p ă d u r i l e şi c o b o r a m u n t e l e l a v a l e . ICra o m e l o d i e v i o a i e , plină d e b u c u r i e , săl­ tăreaţă. T a t ă l e i e r a încă s u b i m p r e s i a c o ş u l u i eu d a r u r i p r i m i t l a biserică. - Vezi, Esme, fata mea. D o m n u l ne-a d a t . - N u Domnul tată, şi v o c e a e i e r a aspră, plină d e r e p r o ş . E v o r b a d e m i l a v e c i n i l o r noştri. ^ Tatăl dădu d i n c a p . - Ştiu că nu-ţi c a d e b i n e , f a t a m e a , d a r n u r v o r b a că e i n e p u n c e v a p e m a s ă , e v o r b a eft a u p r i l e j u l în f e l u l ăsta să facă f a p t e b u n e . S p ă r g â n d u n o u în fasole, E s m e oftă e x a s ­ perată. N u a v e a r o s t să-i m a i v o r b e a s c ă tatălui el, L u i n u - i e r a ruşine, p e n t r u că e l n u a v e a n i m i c c o m u n c u f e l u l ei d e a simţi. P o a t e că ora m a i b i n e aşa. P r i v i n d u - l e p e g e m e n e l e c a r e se g i u g i u l e a u vesele c u A r m o n H i g h t o w e r , al u n s e l a c o n c l u z i a că n i c i pe ele n u p r e a le d e r a n j a coşul. C u acelaşi f r i s o n , ea-şi a m i n t i c u m s t ă t e a n t u n c i în faţa l o r , în r o c h i a ei ponosită, şi c u m

Pamelo Morsi se s i m ţ i s e a t u n c i , d e parcă a r f i f o s t dezbră cată. C l e a v . . . O v ă z u s e . î n ţ e l e s e s e j e n a e i . S e în t r e b a d a c ă l u i îi e r a milă d e e a . O l a c r i m a a l u n e c ă în o a l a în c a r e f i e r b e a f a s o l e a . O iz b u c n i r e d e r â s o t r e z i b r u s c şi s e uită In s u r o r i l e e i . A d e l a i d a s t a c u l c a t ă p e s p a t e , pe bancă, h o h o t i n d , i a r A r m o n , aplecat deasupra ei o g â d i l a p e c o a s t e . A g r i p p a îi î n c o l ă c i s e p i e p t u l , s t r â n g â n d u - 1 , s u b p r e t e x t că îşi apăra sora.

v

C e e a ce îi a t r a s e atenţia l u i E s m e f u p r i v i r e a c u adevărat arzătoare d i n o c h i i l u i A r m o n H i g l r t o w e r . N u a v e a n i m i c j u c ă u ş c i e r a a p r i n s ă de p a s i u n e . A p u c â n d o găleată c u apă, s t a a m e n i n ţ ă t o a r e în faţa l o r . - P o t o l i ţ i - v ă i m e d i a t ! S a u m ă j u r c ă va r ă c o r e s c e u îndată! V â n z o l e a l a se p o t o l i p e l o c . C u m i ş c ă r i cal m e , a t e n t e , d e parcă n u a r f i v r u t să o s t a n j e n e a s c ă pe E s m e , c e i t r e i se deslipiră u n i i de alţii d i n p ă c ă t o a s a l o r încleştare. E s m e , c u o bufnitură, p u s e l a l o c găleata. - A d e l a i d a , A g r i p p a , v o i d o u ă staţi în partea a s t a a m e s e i şi comportaţi-vă c a nişte d o a m n e , C e l e d o u ă , l i n i ş t i t e , f ă r ă să c r â c n e a s c ă , î n d e p l i n i r ă o r d i n e l e s u r o r i i l o r . - E s m e , grăbita, r e v e n i l a f a s o l e a e i , m e s t e c â n d d e z o r , să nu se ardă, î n t i m p ce îşi c o n t i n u a t i r a d a . Ţ i n â n d l i n g u r a de fasole a m e n i n ţ ă t o a r e c a

- ®

Dorinţa împlinita «lf d e d u m i n i c ă , E s m e îşi c o n c e n t r a atenţia at|^>ra r e v e r e n d u l u i T e w k s b u r y . {Jleav o f i x a p e e a . .» D r a g i i m e i , î n c e p u p a s t o r u l . Vocea îi e r a răguşită şi strangulată d e emoţie, ijypă ce tuşi d e câteva o r i , îşi reluă d i s c u r s u l . f; D r a g i i m e i . N e - a m a d u n a t a i c i , în c a s a iijflînului, p e n t r u a - i u n i p e bărbatul a c e s t a 4 femeia a c e a s t a în sfânta căsătorie. E s t e d e 4 «dai... jpleav n u m a i a s c u l t a . P r i v i r i l e şi g â n d u r i l e î n d r e p t a u s p r e E s m e , c a r e stătea d r e a p t ă 4g|o, . l a n i c i u n m e t r u d e e l . N u şi-o a l e s e s e jj^Jşi s p u s e . D a r p r o b a b i l că n - o să fie aşa Jf$rău. îşi a m i n t i săruturile ei fierbinţi, t r u p u l S t r â n s l i p i t d e a l l u i , şi... D u m n e z e u l e d i n *f#iri, p i c i o a r e l e a l e a l u n g i care-1 î n n e b u n e a u . |t d i n c â t e p u t u s e să vadă, e r a d e ş t e a p t ă şi n y n c i t o a r e . N u e r a n i c i p e d e p a r t e * o partidă, ^ era capabilă să vadă d e g o s p o d ă r i e şi d a c ă *f|, î m b r ă c a t ă m a i d e d o a m n e - a j u t ă n u arăta 4U» D e asta o să aibă el grijă să se o c u p e . m C i n e o dă în căsătorie p e această f e m e i e ? •ffcuzi v o c e a r e v e r e n d u l u i T e w k s b u r y tunând Mţpra mulţimii de parcă n - a r fi ştiut că c e l 4 'trebuie să r ă s p u n d ă se afla c h i a r în faţa n E u ! r ă s p u n s e Y o strigând la fel de t a r e . făcând u n pas înapoi, p u s e m â n a l u i E s m e H Cea a l u i C l e a v . P e n t r u o clipă cei d o i se tiviră u n u l pe a l t u l roşind, a p o i se î n t o a r s e r ă ttllt pastor.

275

Dar Yohan n u terminase. Spre uimirea i t u r o r îşi d u s e v i o a r a p e u m ă r şi s u n e t e l e l d e tandreţe, r e c u n o s c u e l . P r e a t a n d r u penii a însoţi o căsătorie lipsită de d r a g o s t e . D a r pu te că p e n t r u E s m e n u e r a aşa. O femeie A b a t u l r e s p e c t i v . P o a t e că e r a m a i m u l t d n i u n c a p r i c i u copilăresc... Se p u t e a să fie cu i d e v ă r a t î n d r ă g o s t i t ă d e e l . Şi a s t a îl încani m a i m u l t d e c â t a r fi t r e b u i t . S-o aibă p e E s m e C r a b b , c u zâmbetul c a l d şi p i c i o a r e l e ei i n c r e d i b i l e , făcând oili p e n t r u a - i f i p e p l a c . N-o să aibă n i c i o pit b l e m ă c u ea. E r a uşor să a i d e - a face cu femeie care i u b e a c u disperare.. - M a n f r e d C l e a v i s R h y , o iei pe f e m e i a am s t a , E s m e r a l d a J o l e e n C r a b b , să-ţi fie soţie du| lege? d u r i s-o cinsteşti, s-o aperi* şi să t e buni d e ea până c â n d m o a r t e a vă v a despărţi? C l e a v înghiţi în grabă şi a p o i s p u s e c u roi vingere:

Dorinţa împlinita - Da. , - Şi t u , E s m e r a l d a J o l e e n C r a b b , îi i e i p e bărbatul a c e s t a să-ţi fie soţ? J u r i să-1 iubeşti || să i te s u p u i şi să-1 cinsteşti p â n ă c â n d (Boartea vă v a d e s p ă r ţ i ? \ E s m e se î n t o a r s e s p r e C l e a v . în o c h i i e i se fctea c i t i t e a m a , d a r şi hotărârea. M u t â n d u - ş i fcăşi privirea spre reverendul T e w k s b u r y rosti Ulm şi răspicat. ; - Da. 4 C l e a v s c o a s e i n e l u l . Z ă c u s e în m a g a z i n m a i ie d e d o i a n i . U n c o m i s v o i a j o r b u n d e g u r ă făcuse să d e a p e el m a i m u l t d e c â t m e r i t a i n u reuşise niciodată să-1 m a i v â n d ă . Deşi îi • n e a g r e u să creadă că i se v a p o t r i v i l u i h m e c â n d i-1 băgă pe d e g e t u l mâinii stângi Ş B perfect. • - P r i n p u t e r e a dată m i e d e această biserică ft de s t a t u l T e n n e s s e e , vă d e c l a r s o j şi soţie. /Trecându-şi mâinile d u p ă m i j l o c u l e i , C l e a v 9* t r a s e s p r e e l , se aplecă şi-i a c o p e r i b u z e l e OH a l e s a l e . ' - Ceea ce D u m n e z e u a u n i t , n i m e n i să n u des£rtă.

r

4

^ J

®

Capitolul XI

în t i m p ce se î n d r e p t a u s p r e i e ş i r e p e n i ui o c u p ă c u p u n c h , toată l u m e a se înghesui s ă - i f e l i c i t e şi să l e u r e z e c a s ă d e p i a t r a , C l e a v le a n g a j a s e p e S a r a h M a y f l e l d şi p e no ră-sa să se o c u p e de trataţie: p u n c h ru l ă m â i e şi o prăjitură c u c r e m ă a l b ă d e c o r a i ; ! c u g l a z u r ă d e z a h ă r a r s . îi s p u s e s e să n u ^ z g â r c e a s c ă l a n i m i c şi m a s a ieşise c u adeva r a t r e u ş i t ă , a p r e c i a t ă p e n t r u g e n e r o z i t a t e a v\ d e toţi c e i s t r â n ş i să s ă r b ă t o r e a s c ă . O f i foal E s m e C r a b b o fată s i m p l ă d e l a ţară, d a r o să-şi amintească de n u n t a ei p e n t r u mull t i m p de-aici încolo. E s m e a b i a d a c ă a p u c a s e să b a g e d e s e a n i . i ce se p e t r e c e a în j u r c â n d se t r e z i luată ţii c a într-un fel de a g o n i e , î n c e r c â n d fără bces să m e a r g ă m a i . d e p a r t e în ea. Opreliştea l o r i e i ei n u se p o t r i v e a d e l o c c u invitaţia pe. L

Pamela Morsi c a r e c ă l d u r a u m e d ă a t r u p u l u i d e s u b el i n adresa. C l e a v se t r a s e u ş o r înapoi şi se forţă d i n t o a t e p u t e r i l e să se a d u n e . - S c u m p a m e a , reuşi să a r t i c u l e z e c u o n e linişte plină d e tandreţe, n u v r e a u să-ţi lat v r e u n rău, d a r . . . R e u ş i n d să-şi s t ă p â n e a s c ă respiraţia h a o t i c i , p r i v i în o c h i i l u i albaştri şi ştiu că-1 i u b e a cu a d e v ă r a t . T o t d e a u n a g e n t l e m a n . M u ş c h i i feţei il e r a u crispaţi, d o v e d i n d u - i e f o r t u l p e care-1 l a c e a să-şi c o n t r o l e z e i n s t i n c t e l e . îşi ţinea în l i a n d o r i n ţ a n u m a i p e n t r u că n u v o i a să-i f a c ) v r e u n r ă u . E r a d a t să doară, o r i c i n e ştia a s i a D a r bărbatul pe care-1 s t r â n g e a în braţe, bai b a t u l pe care-1 i u b e a , v o i a s-o cruţe d e a s i a p e cât îi stătea în p u t e r i . î n c o l ă c i n d u - ş i p i c i o a r e l e subţiri, şi l u n g i ni j u r u l c o a p s e l o r l u i , îşi a r c u i s p a t e l e trăgândn I s p r e ea, p r i m i n d u - 1 c u t o t u l în e a . Strigătele l o r , a l ei d e d u r e r e , a l l u i de u ş u r a r e , r ă s u n a r ă în acelaşi t i m p .

O rază a s o a r e l u i ce c o b o r a s p r e asfinţii a r s t r e c u r a s e p r i n o b l o n , întinzându-se ca o d n n gă l u m i n o a s ă d e - a l u n g u l p o d e l e i . Liniştea d i n î n c ă p e r e a c c e n t u a s u n e t e l e pe c a r e cele d o u a

Dorinţa împlinita t r u p u r i g o a l e , întinse între t e j g h e a şi r a f t u r i l e Cu c o n s e r v e , le s c o t e a u î n c e r c â n d să-şi r e c a ­ pete s u f l u l . E s m e îşi t r e c u p a l m a p e s t e s p a t e l e l u i î n t i n s ţi încordat simţind t r e m u r u l muşchilor b i n e c o n ­ turaţi şi transpiraţia c a r e - i a c o p e r e a p i e l e a . - T e - a d u r u t , r u p s e C l e a v tăcerea c e l dintâi. E r a m a i m u l t o afirmaţie d e c â t o î n t r e b a r e . - N u , s u n t b i n e , minţi E s m e . O d u r u s e . M a i m u l t decât se a ş t e p t a s e . D a r a c u m n u o m a i d u r e a , n u c h i a r . Uşoara s e n ­ zaţie că c e v a o apasă, că c e v a se r u p s e s e înăuntrul e i , pălea în c o m p a r a ţ i e c u e l i b e r a r e a pe c a r e o trăia. E l i b e r a r e e r a e x a c t c u v â n t u l Cel m a i p o t r i v i t . îl simţea în ea, o p a r t e d i n ea, a c o p e r i n d - o şi î n t r e g i n d - o . Se simţea în s i ­ guranţă, în sfârşit acasă. Strânse d i n pleoape p e n t r u a o p r i l a c r i m i l e c a r e - i c u r g e a u . E l a r fl c r e z u t că p l â n g e d e d u r e r e şi a s t a a r fl f o s t s u b d e m n i t a t e a e i . D a r b u c u r i a , b u c u r i a a s t a atât d e copleşitoare, e r a c e v a p e n t r u c a r e m e r i t a să laşi l a c r i m i l e să c u r g ă în v o i e . C l e a v ridică puţin c a p u l şi-i v ă z u o b r a j i i u mezi. - N u p l â n g e , sulleţel, îi şopti. H i l l b a b y a m e a n u t r e b u i e să plângă. î n c e r c ă să se d e a l a o p a r t e de pe ea, d a r E s m e n u - 1 lăsă. T r e c â n d u - i braţele pe d u p ă gât şi p r i n z â n d u - i m i j l o c u l c u p i c i o a r e l e , îl l i p i d e ea a p r o a p e imobilizându-1. - S u n t prea g r e u , spuse Cleav.

£

:

C273\

Pamela Morsi - T e r o g n u p l e c a încă, îi m u r m u r ă ea. - N u p l e c nicăieri, o linişti. - V r e a u să s p u n , începu ea n e s i g u r ă , n< t i i n d ce c u v i n t e să folosească, v r e a u să s p n u că a f o s t atât de g r e u să a j u n g i î n ă u n t r u l m c i N u v r e a u să ieşi aşa d e r e p e d e . C l e a v o p r i v i o clipă m i r a t a p o i fa [ a 1 : < l u m i n ă d e z â m b e t şi râse uşor, m u l ţ u m i t u»ce g â n d e a ea. Ţ i n â n d - o l a fel d e s t r â n s c u m o făcea şi ea, se lăsă să se r o s t o g o l e a s c ă pr o p a r t e . C u mişcări u n d u i t o a r e îşi l i p i coapS( ic m a i s t r â n s de ea îndeplinindu-i d o r i n ţ a . - O să încerc să s t a u toată după-amia/a aşa, dacă v r e i t u , H i l l b a b y , îi s p u s e z â m b i n d în d o i p e r i . M i - o d o r e s c l a fel d e m u l t c a şl t i n e , d a r c r e d că t r u p u l c a r e - m i e s t e m u l t m a l s l a b d e c â t voinţa o să mă trădeze. E s m e îl p r i v i î n t r e b ă t o a r e , a p o i îşi t r e c u a p r e c i a t i v p a l m e l e fierbinţi d e - a l u n g u l b i c o p şilor l u i , s t r â n g â n d u - i uşor p e n t r u a le încerca puterea. - N u este n i m i c s l a b în t r u p u l tău, C l e a v i s R h y , r ă s p u n s e măgulitor. C l e a v râse uşor, a m u z a t . - N u braţele s u n t p r o b l e m a . C u m E s m e c o n t i n u a să-1 privească c u r i o a s a . C l e a v se simţi stânjenit. D e - a l u n g u l e x p e r i e n ţei l u i c u f e m e i l e n u a v u s e s e d e - a face c u nişlr p e r s o a n e n e v i n o v a t e . B i n e î n ţ e l e s că e r a u l u c r u r i pe c a r e E s m e n u le ştia, n - a v e a c u m s a le ştie, p â n ă c â n d soţul ei n u i le v a s p u m e Soţul ei e r a e l . Şi într-un a n u m e fel, e r a m a i

|-

I

Dorinţa împlinita

J

u i t d e c â t d o r i t o r să-şi a s u m e s a r c i n a educării Şl în a n u m i t e privinţe. § - Părţile..., î n c e p u el ezitând, ei b i n e . . . , părle..., adică bărbăţia m e a n u e s t e t o t d e a u n a ire, o p r e v e n i . E s m e făcu o c h i i m a r i . v - M i e aşa m i s - a părut. ". C l e a v râse z g o m o t o s . j - N u m a i când m i te afli p r i n preajmă, E s m e C r a b b , o asigură, I - E s m e R h y , îl corectă ea, f o i n d u - s e uşor. ţpcercând să-şi potolească freamătul c i u d a t ce I h c e p e a să-1 simtă a p r o a p e d e l o c u l u n d e t r u ­ c u r i l e l o r se c o n t o p e a u . - C h i a r aşa, repetă e l , E s m e R h y . , S i m ţ i o p l ă c e r e n e o b i ş n u i t ă să-i p r o n u n ţ e n u m e l e . D e o d a t ă a v u siguranţa că făcuse c e l p a i d e ş t e p t l u c r u d i n viaţa l u i l u â n d - o d e n e ­ fastă. După c u m E s m e ghicise, g e n t l e m a n u l fiare e r a n u făcuse să dispară şi bărbatul p a j l o n a t d i n el. P e n t r u o c o m p a n i e plăcută l a cină s a u o discuţie s a v a n t ă e r a s u f i c i e n t să a i p r i e t e n i . N u a n e v o i e să te şi c u l c i c u p e r s o a n a r e s p e c ­ tă. Pe E s m e n a t u r a o d ă r u i s e c u u n t r u p I s p i t i t o r şi s e n z u a l , c a r e ştia să ofere p l ă c e r e U n u i bărbat. N u e r a u calităţi d e t r e c u t c u v e ­ derea c â n d a v e a i d e p e t r e c u t o viaţă î n t r e a g ă împreună. / C l e a v lăsă m â n a să-i a l u n e c e p e u n u l d i n : i o a r e l e l u n g i şi subţiri care-1 ţineau s t r â n s , e l u i p e n t r u o v i a ţ ă î n t r e a g ă ! L a f e l şi

F f

S

8

Pamela Morsi d r a g o s t e a ! O s ă r u t ă d e l i c a t pe t â m p l ă şi-1 >.;.,n b i . S ă l b ă t i c i u n e a a s t a de fată, c u p i c i o a r e .u« te a m e ţ e a u , e r a î n d r ă g o s t i t ă d e e l . Se ţinu-., s c a i d e el a p r o a p e sufocându-1 şi în cele lin u r m ă p u s e s e m â n a p e b ă r b a t u l pe c a r e iI d o r i s e . E r a s i g u r că v i i t o r u l le v a d a a m a r a Iu r o r a m o t i v e să fie r e c u n o s c ă t o r i că reuşise. - D e ce te t o t foieşti? o întrebă. - S i m t c e v a c i u d a t a c o l o , r e c u n o s c u ea. Zâmbetul l u i dispăru. - Te doare. î n c e r c ă iarăşi să se d e s p r i n d ă d e e a . - N u , îl asigură E s m e şi-şi s t r â n s e bral.rle în j u r u l l u i . N u e s t e d u r e r e . E s t e o sen/a[W ciudată. - C i u d a t ă în ce fel? - C a o furnicătură, s a u c a m aşa c e v a . în t i m p ce ea îl p r i v e a , îngrijorarea d i n ochi i s? t o p i şi î n ţ e l e g â n d d e s p r e ce e s t e V O H M , faţa i se d e s t i n s e şi z â m b i m u l ţ u m i t . - Furnicătură? o întrebă l u n g i n d s u n e t e l e n i u n t o n i n s i n u a n t . A i c u m v a p u r e c i , doamn.i Rhy? - Pureci! E s m e se simţi j i g n i t ă . A m i n t i n d u - ş i c u m , n i o n o a p t e în u r m ă , s o a c r ă - s a s u g e r a s e că-i u m p l e c a s a d e a n i m a l e n e d o r i t e , reacţiona m a i vl o l e n t decât era nevoie. - N - a m aşa c e v a . . . F u r i o a s ă i se zbătea în braţe, î n c e r c â n d sa I p o c n e a s c ă p e n t r u a - i şterge z â m b e t u l provoca t o r d e pe faţă.

®

[

Dorinţa împlinita

J-

j - E i , e u c r e d că s u n t p u r e c i , c o n t i n u ă C l e a v (piedicându-i mişcările a g r e s i v e . E r a atât d e pornită încât intenţia l u i clară a o î m p u n g e îi s c ă p ă c y t o t u l . - N u - i n e v o i e să t e simţi r u ş i n a t ă de a s t a , îlbaby, îi spuse". O g r ă m a d ă d e f e m e i d e p r i n rţile a s t e a a u p u r e c i . î n c e r c ă să-1 m u ş t e , d a r el îşi t r a s e c a p u l l a -

Na

am

pureci!

răbufni

ea d i n t o a t e

puţe­

pi

- E u c r e d că a i , insistă C l e a v r e u ş i n d să o lă în frâu. D a r nu-ţi face g r i j i , o să mă o c u p , de asta. - Eşti... eşti... E s m e n u p u t e a găsi u n c u v â n t d e s t u l d e iturător. C o n t i n u ă să s p u m e g e d e i n d i g n a r e >şă se zbată în t i m p ce C l e a v îşi s t r e c u r ă o &nă între e i . îi m â n g â i e p a r t e a d e s u s a t r u j l u i c u mişcări p r e l u n g i şi î n c ă r c a t e d e d o -

iţă. ji- C â t e o d a t ă se î n t â m p l ă u n e i f e m e i să aibă j r e c i , îi s p u s e făcând-o să se înfioare s u b [ n g e r e a mâinii l u i fierbinţi. Şi a r e nişte f u r bături de c a r e n u m a i u n bărbat p o a t e s-o p p e . a d ă u g ă . A c u m , dacă e s t e v o r b a d e o pneie c u v i i n c i o a s ă c a t i n e , bărbatul ăsta v a j b u i s ă fie n u m a i şi n u m a i c e l c u c a r e s - a Rritat. T r a s e uluită a e r în p i e p t î n ţ e l e g â n d u - i i n t e n e şi o r i c e g â n d d e r ă z b u n a r e o părăsi. Se )i t o a t ă c â n d m â n a b l â n d ă d a r f e r m ă îi

.

—T277^\—

'

s

Pamelo Morsi m â n g â i e a b d o m e n u l c o b o r â n d c u r i o a s ă şi rivirile să-i a l u n e c e c e r c e t ă t o a r e p e s t e t r u j e i . Priveliştea îi făcu p u p i l e l e să i se d i l a t e plăcere. A m p u t e a să î n c e r c ă m să f a c e m u n e x p e f n t ştiinţific, s p u s e . Să v e d e m d a c ă a t i n g e ,este a b s o l u t necesară p e n t r u a c r e a i n t i Ite între d o i soţi. f

Pamela Morsi F ă r ă să-i aştepte a p r o b a r e a , p r i v i r e a l u i il m â n g â i a f e b r i l şi a p r i n s t r u p u l . B u z e l e i se ni t r e d e s c h i s e r ă u r m ă r i n d u - i l i n i a o b r a z u l u i , g.-iinl z v e l t . î n c e t o c h i i îi c o b o r â r ă p e sânii o b r a / n h l , p e m i j l o c u l s u b ţ i r e , p e r o t u n j i m e a şolduriloi 7I s a v u r a a m i n t i r e a p i c i o a r e l o r l u n g i şi subţiri. ,1 c u m a s c u n s e s u b fustă. E s m e simţi c u m t r u p u l i se înfioară s u b pil v i r i l e l u i . R i d i c â n d u - ş i bărbia, ţ i n â n d u - ş i spa tele d r e p t , î n c e p u să facă şi ea acelaşi l u c i u E r a atât d e f r u m o s , d e p u t e r n i c , îi t r a n s m l i n i atâta c ă l d u r ă . E r a m i n u n a t . A v e a u n s u f l e t im b i l , p l i n d e s i n c e r i t a t e şi îi păsa d e flecare In c r u d i n j u r . A b i a se p u t e a abţine să n u - i sai în braţe. D o a r p r o v o c a r e a p e c a r e o citea 111 ochii l u i o oprea. Sfârcurile î m p u n g e a u m a t e r i a l u l r o c h i e i , n u e r a s i n g u r a pe c a r e j o c u l p r i v i r i l o r o iu bura. E l i b e r â n d u - s e d e o r i c e reţinere. îl urmări \4 C l e a v î n g h i ţ i n d , c u p r i n s d e n e r v o z i t a t e . Se ulij)j c o n c e n t r a t ă l a trăsăturile feţei, l a u m e r i i lai şi p r o t e c t o r i , l a braţele n e r v o a s e c a r e o siran s e s e r ă c u atâta p u t e r e l a p i e p t , l a mâinile mai b ă r b ă t e ş t i , c u d e g e t e l u n g i c a r e ştiau să mau g â i e c u atâta tandreţe. Simţi o b u c u r i e lai 111 trică î n c ă l z i n d - o , ştiind că-i a p a r ţ i n e a u . îşi ln*4 p r i v i r i l e să se p l i m b e p e s t e p i e p t u l l u i băi Iu) t e s c a p o i în j o s p e s t e a b d o m e n şi le o p r i |*#| c o a p s e . P a n t a l o n i i d e v e n i s e r ă d e j a c a m straniii şi priveliştea o făcu să z â m b e a s c ă . - A r m a i fl ceva de s p u s d e s p r e experimcniuH

296

Dorinţa împlinita

J

—

1. C â n d d o i peşti se p r i v e s c u n u l p e a l t u l s u n t îmbrăcaţi. h c e t , încet u n z â m b e t se î n t i n s e pe f a t a l u i av, în t i m p ce î n c e p e a să-şi desfacă n a s t u r i i la c ă m a ş ă .

) i m i n e a ţ a d e d u m i n i c ă se arăta s e n i n ă şi năvăratică. F a m i l i a R h y , c e i d o i t i n e r i c a s a ­ ţi î m p r e u n ă c u m a m a l u i C l e a v , se p r e g ă ,1 să p l e c e l a biserică. Dsme f r e d o n a b i n e d i s p u s ă , în t i m p ce-şi lea r o c h i a nouă pe c a r e şi-o făcuse. R o z u l c a t îi v e n e a de m i n u n e s c o ţ â n d u - i î n e v i iţă o b r a j i i îmbujoraţi. Y e c u s e a b i a o s ă p t ă m â n ă d e c â n d se m a ­ se şi se simţea în a l n o u l e a cer. Aducându-şi Inte d e g r i j i l e şi g â n d u r i l e n e g r e c a r e n u - i l e a u p a c e c u o d u m i n i c ă în u r m ă , râse u ; E r a a d e v ă r a t că el n u o i u b e a . D a r îşi se r o l u l în s e r i o s şi o t r a t a c u r e s p e c t . E r a d r u şi p l i n d e atenţie p e n t r u ea. E r a d e s t u l *-o căsnicie. Uinse materialul delicat al rochiei aproape v e n e r a ţ i e şi oftă copleşită d e f e r i c i r e . E r a [ d e b u n c u ea. t închipuie-ţi c u m s - a r p u r t a c u o f e m e i e c a r e s-o iubească, şopti d o a r p e n t r u ea şi

Pamela Morsi

j

s t r â m b ă d i n n a s v ă z â n d u - ş i i m a g i n e a refle i i i în oglindă c e v a m a i încolo. N - a v e a de g â n d s ă - o f t e z e în z a d a r p c - i i m ceea ce n u p u t e a d o b â n d i . O viaţă întreaga du l i p s u r i o î n v ă ţ a s e să se b u c u r e d e c e e a erj. s m e d e s c h i s e g u r a şocată d e cele a u z i t e . B i n e s p u s , m a m ă , se* grăbi C l e a v să i n Ină. A m f o s t c a m l a s ă - m ă - s ă - t e - l a s şi n u In o c u p a t d e t o a l e t e l e e i . p î n t o a r s e şi-i z â m b i c u b l â n d e ţ e l u i ie. C e - a r fl să m e r g e m î m p r e u n ă în d u p ă - a fca a s t a l a m a g a z i n şi să n e uităm p r i n t r e e r i a l e . S u n t s i g u r c-o să găseşti câteva c a r e l placă. i N u c r e d că... se c o d i E s m e . . . v r e a u să n . . . n u eşti o b l i g a t să-mi d a i h a i n e n o i . e v e d e a d e l a o poştă că se s i m ţ e a s t i n -

Pamela Morsi g h e r i l ă d e discuţie, d a r C l e a v refuză să Li s u b i e c t u l să-i s c a p e . - P r o s t i i . N u e u îţi d a u . Eşti soţia m e a . I ce e s t e a l m e u e s t e şi a l tău. D u p ă legea I D u m n e z e u şi a o a m e n i l o r . S o c o t i n d că a v e a d e j a p r e a m u l t , E s m e < simţi a p ă s a t ă d e i d e e a de a d e v e n i o pov.n în v i a ţ a l u i . - D a r n - a m n e v o i e d e n i m i c , insistă. Sui o b i ş n u i t ă să p o r t h a i n e v e c h i . N u m ă clei al jează. - E i b i n e , pe m i n e m ă deranjează, i-o l i a t i E u l a R h y necruţătoare. C l e a v îi a r u n c ă o p r i v i r e a c u z a t o a r e . - T r e b u i e să a i h a i n e n o i , i se adresă blaii l u i E s m e . V r e i c a o a m e n i i d i n V a d e r să s p u i că n u a m c u ce să ţi le c u m p ă r ? - S i g u r că n u v r e a u . D a r toţi ştiu... - T o a t ă l u m e a ştie că eşti n e v a s t a m e a m a i ştie că n e v a s t a u n u i g e n t l e m a n se î m i n a i t o t d e a u n a cât d e b m e îi p e r m i t e l u i punr,a E r a c a t e g o r i c şi E s m e înţelese că n u i n m â n e a a l t c e v a d e făcut decât să a c c e p t e . Di c u v i n t e l e l u i o urmăreau întunecându-i bucui d i m i n e ţ i i . Nevasta anal gentleman. Maică-sa I s p u s e s e pe ş l e a u încă d i n n o a p t e a nunţii. C u a r f i p u t u t o fată s i m p l ă şi s ă r a c a c a K a n C r a b b să n u se facă d e r â s într-o situaţie i asta? Ajunseră l a t i m p l a biserică. C u r t e n i t o r , ( I n le însoţi p e .cele d o u ă f e m e i p r i n mulţnne I c â n d u - l e l o c . D i n c â n d în c â n d se oprea >

*

—(^y—

Dorinţa împlinita

y

I m b e u n cuvânt c u u n u l s a u a l t u l . E r a i d r u d e femeia frumoasă care-i stătea alături răcată elegant în mătase. Simţi p p u t e r e şi o l i n i r e pe care n u le m a i simţise d i n copilărie, n c i u d a d e f e c t e l o r şi slăbiciunilor pe c a r e i v e a , s a u m a i c u r â n d datorită l o r , E s m e îl răgise. Pe e l , u n o m n ă s c u t d e p a r t e d e c i ­ taţie, care-şi î m p ă r ţ e a viaţa între creşterea t i l o r şi negoţul c u a m ă n u n t u l î n t r - u n orăşel p r o v i n c i e . E i îi a j u n g e a atât şi n u v e d e a ) n e v o i e să se s c h i m b e , p c l i p e l e a c e l e a p l i n e d e p a c e , în a ş t e p t a r e a Ibei d e d u m i n i c ă , C l e a v i s R h y e r a pe d e p l i n * Cit. nsoţindu-şi soţul p e n t r u p r i m a dată în râna l d o i l e a d e bănci d i n s t â n g a b i s e r i c i i , ne a v e a m a i puţine m o t i v e d e b u c u r i e . T o a Drivirile c e l o r d i n j u r e r a u c o n c e n t r a t e a s u lor. n m o d o b i ş n u i t şi-ar fi d a t s e a m a că e r a t o t u l f i r e s c c a d o i t i n e r i c ă s ă t o r i ţ i s ă a*ă a t e n ţ i a c â n d i e ş e a u p e n t r u p r i m a d a t ă l u m e , d a r a p ă s a t ă d e g â n d u l că e r a s o ţ i a i i „ g e n t l e m a n " i se p ă r e a că toată l u m e a udecă. J o p h r o n a T e w k s b u r y se îndrepta c u n o n ş a \a studiată s p r e p a r t e a d i n faţă a b i s e r i c i i . u n z â m b e t p l i n d e î n c r e d e r e p e faţă, se o p i e de l o c u r i l e u n d e e r a u aşezaţi. • B u n ă d i m i n e a ţ a , s p u s e c u v o c e a ei p l ă c u t ă î n t i n s e o mână l u i C l e a v . Dl îi s t r â n s e m â n a ridicându-se în p i c i o a r e .

Pamelo Morsi - B u n ă d i m i n e a ţ a , m i s s S o p h r o n a . Arătaţi li de încântător ca t o t d e a u n a . E s m e n u ştia dacă se c u v e n e a s a u n u n se r i d i c e . T e m â n d u - s e să n u se facă d e n r . 11 faţa t u t u r o r , ezită o clipă a p o i se ridică s i . m i alături d e e l .

fel

- Arăţi m i n u n a t ! exclamă c u sincerii.il< S o p h r o n a . A m ştiut e u că r o z u l ţi se p o t r i v e a i ! c u m n u se p o a t e m a i b i n e . - M u l . . . M u l ţ u m e s c , reuşi E s m e să înga'uni» S o p h r o n a se aplecă s p r e ea î m b r ă ţ i ş â n d ţ o sărută pe o b r a z u l îmbujorat. - Ş t i u că t r e b u i e să a i o g r ă m a d ă d e trehur p â n ă te i n s t a l e z i în n o u a t a casă, d a r daca i| r ă m â n e c e v a t i m p t r e c i p e l a m i n e într uni d i n după-arriieze, să stăm l a o l i m o n a d a . - O să t r e c , îşi d ă d u E s m e d r u m u l uţin, d a c ă este v o r b a d e târfa a i a b ă t r â n ă d i n ])ollins C r o s s i n g s u n t m a i m u l t c a s i g u r că se opseşte. - C r e z i că aş p u t e a fi prietenă c u a s e m e n e a e m e i e ? i z b u c n i furioasă E s m e . - N u , doamnă, răspunse apăsat A r m o n . r

Pomela Morsi D a r n - a m p o m e n i e u de părul roşu şi a s i a e s t e s i n g u r a roşcată p e c a r e o c u n o s c . - S u n t sigură că m a i ştii şi a l t a ! - Nţţ, negă A r m o n c u î n c ă p ă ţ â n a r e . N u - n a v i n e în m i n t e n i c i u n a . E s m e scrâşni d i n dinţi l a capătul răbdării - B i n e , şuieră p r i n t r e fălcile încleştate. Hi m a i d a u u n p o n t . Dacă n i c i a c u m n u pricepi, o l a s baltă. A r m o n ridică d i n u m e r i . - Este fata u n u i pastor. O p r i v i o clipă a m u ţ i t c ă s c â n d o c h i i m a r i ca la o m i n u n e . - T e w k s b u r y Pieptoasa? îngăimă n e v e n i n d u l să c r e a d ă . E s m e strâmbă d i n n a s a u z i n d porecla v u l gară. P r i v i n d s p r e d e a l u l u n d e f e m e i l e îşi v e d e a u d e spălatul p i c i o a r e l o r , A r m o n părea c a trăznft. - N u p o t să c r e d aşa c e v a , m i s s E s m e , s p u vse o u s i n c e r i t a t e neprefăcută. N u s - a - n v r e d n i c i ! v r e o d a t ă să-mi a r u n c e n i c i m ă c a r o p r i v i r e . . . cât d e a s c u n s ă . - N u m a i s c o t u n cuvânt, s p u s e E s m e c u o satisfacţie vădită. C â n d e s t e v o r b a d e i n i m a u n e i femei n u v r e a u s-o f a c să se frângă a m e s t e c â n d u - m ă într-un fel s a u a l t u l . A r m o n dădea d i n c a p u l u i t arătând de parca a r fi v ă z u t u n s t r i g o i . - MivSS, ăă..., v r e a u să s p u n d o a m n ă R h y . N - a m să s u f l u o vorbă d i n ce m i - a i s p u s . D a r îţi m u l ţ u m e s c că a i făcut-o.

Dorinţa împlinita U n z â m b e t p i e r d u t îi l u m i n ă faţa. - C e ţi-e şi c u d o a m n e l e a s t e a . N u - s c a fe­ le n o a s t r e . S ă mă t a i e c i n e v a b u c ă ţ i şi t o t a ş p u t e a să g h i c e s c , u i t e , n i c i m ă c a r atâtica n ce le t r e c e p r i n c a p . M u l ţ i m e a se împrăştia şi E s m e î n ţ e l e s e că a m o m e n t u l să se despartă d e A r m o n . D a c ă n u e r a în s t a r e să b ă n u i a s c ă c e p u a p u n e l a c a l e o „ d o a m n ă " p r o b a b i l că şi L d e v e n i s e aşa c e v a , îşi s p u s e . î n o r i c e c a z , ică i - a r f i c i t i t g â n d u r i l e n - a r m a i f i z â m b i t âtt. î n c e p u să î n g â n e o m e l o d i e veselă în t i m p -şi c ă u t a bărbatul. Dacă S o p h r o n a îi t r ă s e s e i C l e a v o p a l m ă d o a r p e n t r u că o s ă r u t a s e , o b a b i l că l u i A r m o n o să-i m u t e fălcile. Ideea o u n g e a pe suflet.

R e v e r e n d u l W i l b u r B o a t w r i g h t era u n bărbat u n d şi c h e l i o s . O m u s t a ţ ă c u t o t u l albă, în rmă d e furculiţă îi î m p o d o b e a faţa s t a c o j i e , ar c e e a c e - i l i p s e a c a statură, e v a n g h e l i s t u l t r e d o u ă vârste reuşea să c o m p e n s e z e d e m i i n e p r i n v o c e a l u i tunătoare.

Pamela Morsi C l e a v şi E s m e îşi găsiseră l o c u r i u n d e v a m a l t r e i l e a rând. Y o h a n îi p ă r ă s i s e a l ă t u r â n d u .« b ă r b a ţ i l o r c a r e f o r m a s e r ă în g r a b ă g r u p u l ccli ce d ă d e a u r ă s p u n s u l p a s t o r u l u i d â n d d r u m ui u n o r „amin"-uri răsunătoare. E x i s t a u d o a r v r e o c â t e v a z e c i d e bănci .1 c u toată l u m e a s t r â n s ă a c o l o d e p e o r a / . i d e c â t e v a m i l e u r m a s ă fie o î n g h e s u i a l ă p r c i n s t e . E s m e fusese îmbrâncită de câteva m i d e c r e d i n c i o ş i i c a r e se î n g h e s u i a u c ă u t â n d u şi u n l o c şi a c u m e r a d e - a d r e p t u l lipită d e b a i bat-su. - Te deranjează? o întrebă Cleav alu n e c â n d u - ş i o m â n ă d u p ă m i j l o c u l ei p e n t r u a I face ceva m a i m u l t loc. - D e l o c , şopti E s m e c â n d a m â n d o i auziră m s p a t e nişte râsete î n f u n d a t e . G e m e n e l e s t ă t e a u d e o p a r t e şi de a l t a a l u i A r m o n şi el le ţinea pe a m â n d o u ă s t r a n a de mijloc. - T u n u t r e b u i e să m a i c e r i v o i e , i se a d r c a H i g h t o w e r l u i C l e a v . A c u m a i l u a t - o şi poţi c a păta t o t ce-ţi doreşti. G e m e n e l e o f t a r ă p l i n e d e a d o r a ţ i e şi as t r â n s e r ă î n c ă şi m a i a p r o a p e d e e l . E r a m a i m u l t d e c â t E s m e p u t e a î n g h i ţ i şi -încercă *.a s e s m u l g ă d i n î m b ă ţ i ş a r e a d e l i c a t ă a Iul Cleav. - N u - i d a atenţie, H i l l b a b y , îl a u z i şoptin du-i. N u m e l e d e a l i n t pe c a r e el îl r o s t e a c u atâta căldură îi îmbujora faţa facând-o să strălucească

'—•

Dorinţa împlinita C l e a v îi z â m b i f ă c â n d s ă d i s p a r ă î n c o r d a EL d i n t r e e i . E s m e s e t r e z i rezemându-se p i e p t u l l u i m a i m u l t decât a r fi fost n e ie. C u m n u se a f l a n i c i u n p i a n p r i n preajmă, p h r o n a n u e r a d e v ă z u t . N u se c â n t a d u p ă : i u n fel d e c a r t e , d a r în m o m e n t u l în c a r e Ltele O s w a l d d ă d u s e m n a l u l simţi c u m a r m o 3i g l a s u r i l o r c a r e se înălţau l a u n i s o n o î n luie. C l e a v , ţ i n â n d u - ş i î n c ă braţul în j u r u l e i , nţi p e n t r u p r i m a dată d e atâta t i m p c u m iştea îi p ă t r u n d e în s u f l e t . F r a t e l e W i l b u r , p r e d i c a t o r u l , îşi luă l o c u l în aţele a m v o n u l u i i m p r o v i z a t şi î n c e p u să c i iscă r e p e d e d i n B i b l i e , a p o i c o b o r â n d d e alo îşi plimbă c o n c e n t r a t p r i v i r i l e p e d e a s u p r a x Iţi m i i . - Sunteţi c u toţii f e r m i e r i ! le strigă. A t u n c i n d aruncaţi s ă m â n ţ a în brazdă vă aşteptaţi rodească! R e u ş i s e să p r i n d ă atenţia m u l ţ i m i i care-1 Ivea a c u m în t ă c e r e . . - D e ce? întrebă c e v a m a i p o t o l i t . D e ce vă teptaţi să d e a r o d ? F ă c u s e m n s p r e u n bătrân aşezat în p r i m u l a d , d a r d ă d u s i n g u r răspunsul, ridicând i a ­ şi v o c e a . - V ă aşteptaţi să d e a r o d , p e n t r u că D o m n u l i p r o m i s că aşa v a f i . L i n i ş t e a care-1 p ă t r u n s e s e se e v a p o r ă b r u s c C l e a v îşi d o r i să-şi fi a l e s u n l o c c e v a m a i

Pamela Morsi în s p a t e . C r e z u s e t o t d e a u n a d e s p r e el î n s i n i că e r a u n o m c u f r i c a l u i D u m n e z e u , d a r I n v o a r e a n e c r u ţ ă t o a r e a p r e d i c a t o r i l o r îi p ă r e a p e c a r e D o m n u l a făcut-o". A p o i c u o j u m ă t a t e de g u r a a d ă u g ă .

{

Dorinţa împlinita

- A s t a d a c ă n u o să p l o u ă . - Aşa este, răspunse p o l i t i c o s Cleav reu n o s c â n d în s e c r e t că în u l t i m u l t i m p i se rezise g u s t u l p e n t r u v r e m e a ploioasă. S e v e d e a d e l a o poştă că m i s s S o p h r o n a e s i m ţ e a p r o s t şi n u p u t u d e c â t să-i pară rău • e n t r u ea. E r a de p r e s u p u s că p e n t r u m u l t [ m p d e a t u n c i încolo v o r c o n t i n u a să trăiască m â n d o i în V a d e r şî e r a m a i b i n e d i n t o a t e m n c t e l e d e v e d e r e să u i t e ce fusese între ei a u c e l p u ţ i n să privească t o t u l c a p e - o e x p e ienţă lipsită d e u r m ă r i . - V ă interesează c e v a a n u m e ? E r a m a i m u l t c a s i g u r că v a p r i m i u n r ă s >uns n e g a t i v când clopoţelul a n u n ţ ă u n n o u lient. E x p r e s i a S o p h r o n e i d e v e n i b r u s c neliniştită, a iroape speriată. îşi freca mâinile agitată şi-şi i u t a p r i v i r i l e când în p o d e a , când în t a v a n , ând s p r e Cleav, neştiind u n d e să şi le oprească. - D a , aş v r e a să c u m p ă r a s t a ! declară plină le h o t ă r â r e , d e p ă r e a că a r f i l u a t o d e c i z i e a p i t a l ă , şi-şi î n d r e p t ă i m e d i a t p r i v i r i l e s p r e a f t u l d i n spatele ei. C l e a v îi urmări p r i v i r i l e . N e v e n i n d u - i să c r e a ­ tă se uită înapoi l a ea. - Vreţi să c u m p ă r a ţ i o s c â n d u r ă d e r u f e ? O b r a j i i S o p h r o n e i e r a u roşii c a f o c u l şi C l e a v i v u senzaţia că atenţia îi e r a c o n c e n t r a t ă u n leva d i n c o l o d e e l . Se întoarse şi-1 v ă z u d o a r >e A r m o n H i g h t o w e r , frunzărind a b s o r b i t c u t o u l u n z i a r v e c h i de o săptămână care zăcea %

Pamelo Morsi p e u n r a f t d e l a capătul celălalt a l încăperii P ă r e a că n i c i n u - i p a s ă d e ei d o i . - D a , v r e a u o s c â n d u r ă de r u f e , r ă s p u n d ­ e a făcându-1 să revină. C e a v e c h e a p r o a p e c i s-a d u s . E r a d i n ce în ce m a i zăpăcit. - N u înţeleg c u m s-a p u t u î n t â m p l a . D o a m n a T e w k s b u r y a b i a dacă a c u m p ă r a i - o a c u m o l u n ă . D e o b i c e i ţin o viaţă. D ă d u d i n c a p î n c e r c â n d să î n ţ e l e a g ă şi a dăugă. - S p u n e ţ i - i m a m e i d u m n e a v o a s t r ă să o a d u c ă a i c i şi o să i-o s c h i m b . U n râset s c u r t care răsună d i n s p a t e l e l u i o făcu p e S o p h r o n a să se aprindă şi m a i m u l i l a faţă. A r m o n e r a în c o n t i n u a r e a f u n d a t i u c i t i t u l z i a r u l u i şi d ă d u s e p r o b a b i l d e c e v a a muzant.

S ă p t ă m â n a f u s e s e u n a o c u p a t ă şi plină d r a g i t a ţ i e . M a g a z i n u l f u s e s e atât d e a g i o p i e r a t î n c â t C l e a v se v ă z u s e n e v o i t să l e c h e m e p r E s m e şi pe maică-sa să-1 a j u t e . N e r v i i d o a m n e i R h y e r a u într-o s t a r e m u l ! m a i b u n ă , d a r în loc să-i a j u t e c e v a m a i m u l i l a m a g a z i n a p r o a p e că d i s p ă r u s e c u tojaul. S p i c u i m i r e a lor o apucase u n interes brusc pentru

{

Dorinţa împlinita

_J

ădinărit, p l a n t â n d f l o r i p e s t e t o t î m p r e j u r u l isei. î n t r - u n a d i n d u p ă - a m i e z e o g ă s i s e p e - a >lo, î m b r ă c a t ă î n t r o r o c h i e v e c h e şi s p ă l ă c i t ă i s t a m b ă şi p u r t â n d p e c a p o pălărie d e p a i i r e - a v e a c a m aceeaşi v â r s t ă c u e l . - Lasă, m a m ă , î n c e r c a s e s-o c o n v i n g ă , n u e b u i e s ă - p c h i n u i z i l e l e şi să te târăşti aşa, p a t r u labe p r i n mizerie. R i d i c a s e o c h i i s p r e el p u ţ i n uimită. - D i n t o t d e a u n a m i - a p l ă c u t să v ă d d e g r ă nă. Ştiu c - a r t r e b u i să-mi văd de b r o d a t c u s u t c a o doamnă, d a r a d e v ă r u l ' e s t e că ciodată n - a m fost p r e a pricepută l a aşa ce:

L.

Oftând, c o n t i n u a s e : - A m avut totdeauna u n dar anume pentru a n t e , d a r dacă a s t a te face să te simţi p r o s t s-o l a s baltă. - S ă mă s i m t p r o s t ? r ă s p u n s e s e el i n t e r z i s . - Ştiu că v r e i să f i u o d o a m n ă şi t o t tă­ u n u l . Să ştii că m i - a m d a t silinţa, d a ' t o a t e scuţiile a s t e a î n t o r t o c h e a t e şi u n t r a i în p u f )t să te d e a g a t a . D o a m n a R h y îşi şterse s u d o a r e a d e p e f r u n c u d o s u l mânecii. - M - a m străduit să-1 a j u t pe taică-tu pe cât i - a s t a t în p u t e r i . D u p ă ce-a m u r i t , a m î n i r c a t să fac acelaşi l u c r u c u t i n e fără să te c d e râs. A m r e n u n ţ a t l a f e l u l în c a r e trăi:m până a t u n c i şi a m î n c e r c a t să f i u c u m •ar fi p l ă c u t ţie. Ştiam că a v e a i n e v o i e d e >ta.

Pamela Morsi îi î n t i n s e s e m â n a î n m ă n u ş a t ă , plină d e pa m â n t şi e l o a j u t a s e i m e d i a t să se r i d i c e . - A c u m n u m a i a i n e v o i e de m i n e . A i cuţia a l u n e c ă s p r e creşterea peştilor şi n e t, l e g â n d u - l e u n a d e a l t a . - D a c ă - a m găsi o c a l e să p ă s t r ă m g h e a ţ a ă să se topească a m p u t e a d u c e o c ă r u ţ ă p ă s t r ă v p r o a s p ă t l a o r a ş şi a m s c o a t e u n n f r u m o s , spuse Cleav preocupat. C o c o ţ a t ă p e o m i c ă scară proptită d e r a f t u r i , m e p r i v i în j o s s p r e b ă r b a t ă - s u . - Şi d a c ă - a m a v e a a r i p i a m p u t e a să şi z b u i i , i - o î n t o a r s e , p r e f ă c â n d u - s e c-o a j u n s e s e disperarea. C l e a v n u se d ă d e a bătut. - A m p u t e a lega peştii în nişte s a c i d e plasă i - a m p u t e a r e m o r c a în j o s u l râului c-o b a r , p r o p u s e şi-şi m i j i o c h i i gânditor spunându-şi n - a r fl i m p o s i b i l . E s m e s c u t u r ă d i n c a p tăindu-i e l a n u l . - Ş i ce n - o s ă m ă n â n c e a l i g a t o r i i o s ă i n â n c e ăia d e l a oraş. - N u există n i c i p i c i o r d e aşa c e v a în l i c h u c k y R i v e r , se p o r n i C l e a v .

Pamela Morsi - Să mulţumim c e r u l u i , exclamă E s m e , ,» baltă sărurile p e c a r e le i n s p e c t a şi ieşi val vârtej d i n m a g a z i n în s e m n d e p r o t e s t p e n i m o asemenea comportare. R ă m a ş i s i n g u r i - î n t r - u n m o d neaşteptat, < «i d o i se priviră vinovaţi u n u l p e a l t u l , c a ap