P R e I S T o R I A in Spatiul Romanesc

 

PREISTORIA

 

IN SPAŢIUL ROMÂNESC -

ISTORIA  este ştiinţa care studiază evolutia societăţii omeneşti în toate formele ei de manifestare, de la

apariţia omului până astăzi. 

- PREISTORIA reprezintă perioada cuprinsă între momentul în care omul făureşte în mod conştient  primele unelte şi apariţia surselor scrise.

  principalele principalele informaţii: informaţii: ne parvin în în urma cercetărilor arheo arheologice. logice.  .  se împarte în două mari epoci: epoca pietrei si epoca metalelor. .    sfârşitul său pe teritoriu teritoriull României se produ produce ce în prima vârstă a epocii fierului şi coincide cu apariţia daco-geţilor daco-geţilor.. a) epoca pietrei  se caracterizează, în primul rând, prin faptul că majoritatea obiectelor descoperit   descoperitee  în aşezările omeneşti din această perioada sunt din piatră, alături de cele din os şi din lut ars;  se împarte în mai multe epoci:  de la  palaios = vechi, litos = piatră 1. P   ALEOLITIC  ALEOLITIC    epoca veche a pietrei (1 mil. – 12-10.000 î.Hr)    



 

piatra era prelucrată prin cioplire. 2 . MEZOLITIC   MEZOLITIC   sau Epipaleolitic (după paleolitic)  ( cca.12-10.000  î.Hr – 7.500 î.Hr  î.Hr)  se caracterizează prin dimensiuni mai reduse ale uneltelor din  piatră.      epoca nouă a pietrei. 3 NEOLITIC   NEOLITIC    piatra ( sec.VI – 2.700 î.Hr)  piatra era prelucrată prin prin şlefuire  perioada    perioada târzie  : eneolitic--omul învaţă să prelucreze arama. --  NEOLITICUL  NEOLITICUL   este greu de stabilit  măsura în care neoliticul  pe  pe teritoriul teritoriul României îşi începe dezv dezvoltarea oltarea pe un fond   mezoliticlocal. 

  venirea dinspre S.Peninsulei Balcanice şi pătrunderea treptată spre N. şi N.E. a unui neolitic constituit, pare să fi anulat tendinţele de neolitizare a mezoliticului.   contactele dintre reprezentanţii celor două culturi par să fie uneori violente, aşa cum indică masacrele surprinse în defileul Dunării.  au provocat dispariţia subită (acolo)  a populaţiilor  populaţiilor mezolitice.   trecerea la noua epocă  a fost favorizată şi de transformări esenţiale de ordin climacteric ce au avut loc la începutul Holocenului Holocenului..  pe baza analizelor efectuate: s-a stabilit că era o climă temperată în acea    perioadă, asemănătoare celei de azi. -- IN NEOLITIC   se produc schimbări fundamentale în structura comunităţilor umane: omul devine din vânător şi culegător  producător de hrană, prin practicarea agriculturii,domes agriculturii,domesticirea ticirea şi creşterea animalelor.  aceasta implică sedentarizarea grupurilor umane si apariţia unor aşezări stabile durabile   situate pe terasele râurilor.   a)  NEOLITICUL  NEOLITICUL TIMPURIU  ( mil.VI – prima parte a mil.V  î.Hr.)

 

  2 

e reprezentat mai întâi de cel mai vechi orizont cultural nord-danu nord-danubian bian: GURA BACIULUI - CÂRCEA  (jud.Dolj)  (lângă Cluj)      -  populaţia care a vehiculat vehiculat cultura GURA BACIULUI -  CÂRCEA  e de origină meridională (thessali (thessaliană ană ori macedoneană).   - cultura GURA BACIULUI  -  CÂRCEA   predomină unelte din piatră şlefuită  predomină încă microlite de obsidian.    -



          



tot acestei culturi  îi nivelurile aparţine osuperioare ceramicăe monocromă, ori pictatăori cuCÂRCEA a lb pe roşu. alb superioar de la GURA BACIULUI aparţin deja culturii STARČEVO - CRIŞ  (veche cultura neolitică)  este larg răspândită pe teritoriul României.  absentă în Dobrogea şi în S.E. Munteniei.  se va dezmembra o dată cu finalul culturii STARČEVO  - CRIŞ  . - alte populaţii  venite din S.Peninsulei Balcanice ori Anatolia creează cultura VINČA  – TURDAŞ. 

 răspândită în zonele centra-



le şi sudice ale Transilvaniei, în Banat şi Oltenia vestică. în aşezări:  apar rar obiecte de cupru  



numeroase figurine antropomorfe. antropomorfe.

TĂRTĂRIA  (judeţ Alba)  s-au găsit idoli cicladici din alabastru, dar şi trei   - tablete într-o groapă de cult decu la semne de lut acoperite incizate (analogii în Mesopotamia). Mesopotamia).  

b) NEOLITICUL MIJLOCIU   (ocupă restul mil.V—începutul mil.V—începutul mil.IV î.Hr)   - îi aparţin:  cultura DUDEŞTI  (în Câmopia Română şi S. Dunării)

 



   

-

 cultura ceramicii liniare “cu note muzicale” ( Moldova, E.şi centrul Transilvaniei şi la S.de Carpaţi). cultura TISA  ( V. şi N.V. României ) cultura HAMANGIA  (Dobrogea). în bazinul Someşului şi în Câmpia Transilvanieis-a format în această perioadă complexul cultural cu ceramică pictată CHEILE TURZII.

   din cultura DUDEŞTI 



  cultura–    VĂDASTRA  , iar sub cul s-a Oltenias-aşi născut V.Muntenia: influenţa în va pătrunde turiidezvoltat ceramiceînliniare în Muntenia cultura BOIAN. Transilvania, S. Moldovei, Basarabia.  -  trecerea de la cultura BOIAN   la cultura GUMELNIŢA s-a făcut pe nesimţite.    cu ea se intră în perioada eneolitică.   c )  ENEOLITICUL. sau (chalcolitic) (restul mil.IV – începutul mil.III î.Hr)      o  - se inregistrează  o evoluţie mai dinamică, progrese ale metalurgiei cuprului. splendidă ceramică pictată.  -  cultura GUMELNIŢA   ei îi sunt specifice aşezările de tip tell şi ceramica neagră, cu decor incizat ori în relief. -

cultura ARIUŞD -  CUCUTENI  numită astfel după cele două aşezări eponime de aici.    este una dintre cele mai strălucite culture eneoliticedin Europa.     răspândită în Moldova, Muntenia Muntenia de N.E., Transilvani Transilvaniaa de S S.E., .E., Basarabia.

 



 

remarcabile sunt vasele pictate bi- sau tricom şi plastice de lut     3    antropomorfă antropomo rfă şi zoomorfă. - cultura PETREŞTI    s-a dezvoltat în centrul şi S.Transilvani S.Transilvaniei. ei.  este remarcabilă prin calitatea ceramicii pictate.   - în Oltenia   apare cultura SĂLCUŢA.  - finalul eneoliticului  în regiunea Dunării de Jos e reprezentată de cultura CERNAVODĂ I.  - cele două mari arii  din care au pornit periodic migraţii de populaţii, ori doar impulsuri neolitice spre teritoriul României, sunt:

 sudul  vestul

(inclusiv Asia Anterioară). (regiunile central-europ central-europene ene  de aici vin comunităţi cu ceramică liniară). - un alt impuls  vine din S.E.Mediteranei şi Anatolia.    dă naştere metalurgiei locale a cuprului şi aurului.  

- NEOLITICUL

 

 

se caracterizează mai ales prin şlefuirea obiectelor din piatră. apare perforatul, se adaugă unelte din silex, obsidian, corn. se produce o diferenţiere funcţională a uneltelor.    apar obiectele din cupru: din neoliticul timpuriu (din cupru nativ), apoi va fi obţinut prin reducere de minereu. din lut: vase, greutăţi, podoabe, statuete. se obţin primele piese de aur.  altă trăsătură a sa: marea răspândire a ceramicii. - nu întotdeauna ceramica: este un indiciu al  NEOLITICULUI . - în Orient, Grecia au trăit comunităţi umane, care, deşi nu cunoşteau ceramica, prin alte trăsături ale lor  ( agricultură, plante, animale domesticite, şlefuire a vaselor de piatră) aparţin NEO 

LITICULUI ACERAMIC .

confirmat la noi pe Nistru  la Soroca. - progresul în în privinţa hab habitatului itatului  este spectacular.  de la peşteră la aşezări cu semibordeie şi chiar cu zeci de locuinţe de   suprafaţă, adevărate sate.

 



Ex.-  PARŢA (Jud.Timiş)  casele erau rectangulare, din bârne şi lipitură de lut, unele mai mari de 80 m.p.    



în centrul aşezării era o “piaţă” cu un sanctuar.

- în aria culturii CUCUTENI   locuinţele au podea din trunchiuri de lemn lutuite.

toate populaţiile  creatoare ale neo şi eneoliticului pe teritoriul teritoriul României au practicat înhu înhumaţia maţia (apare . în paleoliticul mijlociu). cadavrul este depus fie în po3 necrolole cu peste 400 morminte ziţie ghemuită, fie întinsă. -  descoperirea sub locuinţe  a unor morminte de copii, ori a unor cranii izolate pictate sau nu cu ocru roşu, ilustrează ritualuri diversificate de înmormântare. - spiritualitatea neolitică   îmbină organic domeniul artei cu acela al credinţelor magico-religioase.   neolitice  mai ales VINČA-TURDAŞ, HAMANGIA, PRECUCUTENI, CUCUTENI, GUMELNIŢA - tuturor  culturilor  le sunt proprii numeroase statuete şi vase antropomorfe. -

 





majoritatea reprezintă femei, uneori însărcinate elemente ce dovedesc apartenenţa acestor piese la cultul fertilităţii :  Zeiţa Zeiţa Mamă mai ales din lut ars, mai rar sculptate în os, piatră, marmură sau din aur.

 

printre statuetele zoomorfe  frecvenţa cornutelor simbolizează cultul forţei virile, subsidiar celui al fecundităţii     4   uneori Marea Zeiţă şi acolitul masculine apar împreună, în statuetele bicefale ale culturii VINČA – TURDAŞ. . multe statuete şi vase antropomorfe antropomorfe sunt veritabile opera de artă : Ex. Gânditorul şi perechea sa feminină două statuete decoperite în cimitirul de la Cernavodă (Jud. C-ţa)  aparţin culturii  HAMANGIA   vasul antropomorf de cult descoperit la VIDRA (Jud. Giurgiu)apar  ţine culturii GUMELNIŢA   acest vas este cunoscut sub numele de “Zeiţa de la VIDRA ”. - în mai multe aşezări  s-au descoperit adevărate sanctuare, care aparţin “satului” respectiv, ori poate unei comunităţi mai largi. Ex.    CĂSCIOARELE  (Jud. Ilfov)  sanctuarul  era patrulater  Avea pereţii acoperiţi cu motive spiralice şi geometrice pictate bicrom.  PARŢA (Jud.Timiş) s-au descoperit două sanctuare: cu un monumental altar de lut ars şi o dublă statuie: Zeiţa Mamă şi acolitul masculin. - în afara sanctuarelor  s-au găsit şi gropi rituale,în care se depuneau vase şi resturi de cadavre incomplete sugerând eventualitatea unor sacrificii umane. l-au făcut pe istoricul G.V.CHILDE să considere eneoliticul drept prima “revoluţie” din istoria omenirii.

- aceste progrese remarcabile 

  d) EPOCA BRONZULUI  [cca. 2500 (2000) --1200 (1150) î.Hr] - spre mijlocul mil. III  î.Hr  se pot plasa începuturile epocii bronzului. - de acum înainte  dezvoltarea societăţii în spaţiul carpato-dunărean  poate fi corelată mai bine cu evoluţia civilizaţiei din aria egeică  şi cu evenimentele etno-istorice de maximă insemnătate (procesul de indo-europenizare şi apariţia tracilor). - dintre culturile născute în prima jumătate a mil.III  î.Hr.  cea mai vastă arie de difuzare aparţine culturii   COŢOFENI.  apar morminte de incineraţie, iar într-o perioadă mai târzie apar  tumuli (movile de pământ, de formă semisferică, ce acoperă unul sau mai multe morminte). faza de tranziţie sau de început a epocii bronzului  se înscriu culturile: HODIŞTEA(între Carpaţi şi Prut)   FETEŞTI--CERNAVODĂ II, CERNAVODĂ III (în Dobrogea şi Muntenia); cultura “amforelor sferice ”(jumă tatea N.a Moldovei Moldovei), ), cultura KOSTOLAC  sau VUČE DOL (în V. şi S.V.României). - acestor culturi le este caracteristică înhumaţia, în necropole tumulare sau plane. - după 2500  î.Hr.  apar semnele culturilor ce vor reprezenta epoca propriu-zis  propriu-zisăă a bronzului.   e)  BRONZUL TIMPURIU   - a doua jum. a sec.III  î.Hr . în zona de S.E.a Transilvaniei se formează cultura SCHNECKENBERG ;      în spaţiul intracarpatic  grupul cultural ZIGODIN  , grupul tumular V.-Transilvănean, grupul COPĂCENI, şi grupul cultural ŞOIMUŞ ;   -  acum  mormintele de incineraţie devin mai numeroase;    topoarele de tip BANIABIC  Şi pandativele spiralice spiralice în formă de   ochelari sunt reprezentative pentru metalurgia cuprului; - în

 

în Basarabia  apare o variantă a culturii înmormântării  cu ocru;  este rezultatul amestecului de populaţii migratoare de stepă cu rămăşiţele populaţiilor purtăto purtătoare are ale culturii CUCUTENI – TRIPOLIE;   5  în Oltenia şi jumătatea vestică a Munteniei  cultura GLINA  cu peste 130 de aşezări descoperite până în present; tot în această perioadă apare şi cultura MONTEORU  ( aşezarea eponimă este SĂRATA-MONTEORU, Jud. Bu zău) 

   

răspândită în regiunile subcarpatice de S.şi E.,Moldova centrală;    maxima întindere: în bronzul mijlociu,iar  în perioada de final a bronzului, participă la crearea culturii NOUA ;  pe dealul “Cetăţuia” de la Monteoru  s-a descoperit o interesantă instalaţie de cult (vase rituale cu ofrande, copite de cal);   ritul dominant de înmormântare: inhumaţia (schelete chircite sub ringuri de pietre);   cultura MUREŞ  (sau PERIAM--PECIC PERIAM--PECICA A )  răspândită pe cursul inferior al Mureşului, până la confluenţa cu Tisa); .

e)  BRONZUL DE MIJLOC    -  principala cultură   OTOMANI (răspândit (răspândităă în N.V.României,cu prelungir prelungirii pe Someş şi Mureşul mijlociu)

(aşezarea eponimă e ponimă Otomani—Jud.Bihor) Otomani—Jud.Bihor);; aşezări de tip”tell”, iar în zonele mlăştinoase de tip “ insulă”; ceramică remarcabilă  vase decorate cu caneluri, motive spiralice.   WIETENBERG aşezarea eponimă”Dealul Turcului”fost Wietenberg,lângă Wietenberg,lângă Sighişoara; aria de răspândire mult mai mare, ocupând practic toată Transilvani Transilvania; a;    câteva aşezări: erau fortificate cu val şi şanţ, mai rar cu zid din pietre; 

ceramica: are forme variate şi bogat ornamentate  caracteristice sunt motivele spiralice şi meandrice; - Basarabia   cultura “ceramicii cu brâie în relief”. 

 - Oltenia şi Muntenia  cultura vin de dincolo de Nipru VERBICIOARA, TEIşi  . au asimilat populaţiile culturii”mormintelor cu ocru”.   f) BRONZUL TÂRZIU  . - unele culturi   se manifestă pe arii limitate:   CRUCENI ( V. Banatului).   SUCIU  de  SUS  ( N.V. României).   - cultura  NOUA   numele unei suburbii a Braşovului; are o mare extindere în Transilvania, Moldova, jumătatea N a Basarabiei, N.E.Munteniei; caracteristic: aşezări cu locuinţe mari, cu vetre şi cuptoare; în cimitire : predomină inhumaţia inhumaţia în gropi comune; - la mijlocul sec. XII  î.Hr .  se consideră că epoca bronzului pe teritoriul României se încheie. - Eoca Bonzului  în ciuda unor transformări profunde (produse prin migraţii şi cuceriri), a insemnat o  perioadă de stabilitate stabilitate şi de echilibru echilibru economic între agri agricultură cultură şi creşterea anim animalelor. alelor. - comunităţile Epocii Bronzului  au suferit influenţe dinspre steple N.pontice şi dinspre Europa Centrală.   influenţe importante   importante asupra vieţii materiale şi spirituale provin din spaţiul egeo—anatolian.

 

 

 din această lume sudică vin obiecte care vor fi imitate de meşteşu-

gari locali: săbii lungi de bronz (de tip micenian); decorul spiralo-meandric (frecvent întâlnit pe vasele de lut, pe diverse obiecte de metal şi din os)  - se consideră că în a doua jum.a mil. III  î.Hr .  se produc mutaţii insemnate în domeniul metalurgiei;    la început se constată o reducere a producţiei, producţiei, cauzată proba  6 bil de reducerea resurselor minerale, mişcări de populaţii; acum apar primele obiecte din bronz  . -  mil. II  î.Hr.    metalurgia bronzului progresează foarte mult;    Transilvania (bogată în minerale)  devine în această perioadă unul dintre marile centre europene ale metalurgiei bronzului; puţine piese de bronz sau aur au fost descoperite izolat, în aşezări sau necropole.  marea majoritate se constituie în depozite . - numărul depozitelor  creşte foarte mult spre sfârşitul Epocii Bronzului şi începutul mil.I î.Hr.  depunerea în pământ poate fi explicată ca ascundere în caz de nesiguranţă, dar,cum cred tot mai mulţi cercetători, poate să aibă caracter de cult (este vorba de ofrande- mai ales când aceste depozite au fost descoperite în crăpăturile unor stânci, lângă izvoare sau chiar în albia râurilor). -  sec.XII  î.Hr.  datează uriaşe depozite, care cuprind sute sau mii de obiecte din bronz (arme, unelte, podoabe). Ex. UIOARA de SUS; AIUD; ŞPĂLNACA – Jud. Alba. - numeroase arme  din depozite: sugerează caracterul războinic al epocii în general şi al unor triburi în special; unele: scot în evidenţă diferenţierea socială: topoare din bronz bogat ornamentate, topoare din aur–laŢUFLĂU (Jud. Covasna); topoare din argint,spada din aur şi 12  pum nale din aur –la PERŞINARI (Jud. Dâmboviţa) acestea precum şi sceptrele din piatră ori metal sunt însemne ale puterii şefilor  militari din fruntea triburilor. triburilor. - apariţia incineraţiei  în faza timpurie a Epocii Bronzului.  va produce modificări în viaţa spiritu spirituală. ală.   

vechile concepte clitoniene (ilustrate de cultul fertilitiăţii şi al a l fecundităţii), fac loc conceptelor uraniene ( cultul soarelui –pare să devină predominant: abundă motivele decorative solare pe ceramică sau metal: cercuri, cercuri cu raze, roţi, spirale). sanctuarul de la SĂLACEA   în aria culturii OTOMANI; (Jud.Bihor)) (Jud.Bihor sanctuarul este de tip megaron, de peste 40 m.p., cu două încăperi  pereţii exteriori: exteriori: erau acoperiţi cu frize di dinn lut decorate cu spirale spirale în relief. scoate în evidenţă nivelul înalt atins de civilizaţia epocii.  -  plastica animalieră  măruntă, este puţin răspândită  în cultura  GÂRLA MARE . - plastica antropomor antropomorfă fă  este bogată tot în aria culturii  GÂRLA MARE ;    figuri feminine de lut descoperite în morminte.    îmbrăcate în rochii în formă de clopot (prima este de inspiraţie egeeană) - se consideră  că triburile creatoare ale culturilor Epocii Bronzului pe teritoriul României (cel puţin spre sfârşitul perioadei), aparţin grupului indo-european al tracilor. -  tracii  sud-dunăreni  apar în istorie odată cu epopeile homeriene.  î.Hr.).  nord-dunăreni  apar mai târziu (sec. VI î.Hr.   -  despărţirea tracilor  în daco-geţi nord-danubieni.  şi în tracii sud-danubieni.   se va întâmpla abia în Epoca Fierului.   - pentru sfârşitul Epocii Bronzului şi începuturile Hallstattul   cercetările arheologice nu ne dau suficien-

 

te informaţii.  -  după unii cercetători  în zona carpato-dunărean carpato-dunăreanăă : 1. grupul tracic nord-danubian   nord-danubian ar fi reprezentat de culturile cu ceramică decorată cu caneluri. 2. grupul tracic meridional – reprezentat de ceramica imprimată.