Ouspensky a Patra Cale

CUPRINS

CAPITOLUL 1 Ce cliprillde sistemu/ - Srudiu! psi/wloglei - Upsa de Intregire a oll/H/lli -

StudilillilJl1ii $i studiul o/JIu{ui - Principiu/ scaiei - Posihila evollf!ie - Studiul de sille '- Mlf/tele "ell "-I'i - Divi::iullea lune!iilar - Palm stari de cOllstlen!il Obserl'area, de sine - Amintirea de sine - DOlla /tille/if slIperioare FUllctionarea incorectii a IIIGsinii - Imagillafia - Aiineilll/o. - Abscnta voiil{eiLipsa COil troll/lui - Exprimarea elllo/iilar nepliiclIfe - EII/offile lIegatil'c -

Schimbarea alillldillilor - Observarea fUllctiilor - Idelllificarea - COllsiderarea _ SOIllIlIl/ - j/lchisoarea \'Ij evadarea - $apte categorii de oallleni Mecanicitatea - Legen {ui Tr~f - Legea Illi $apte - Iluziile - Noi !HI putem "lace" - Bille Sf riiu - lvforalitate :;f cOII$tiill!ii - Doar pulflli se pot dezvoila ~ illjlllcn/ele A. B \'Ij C - Celllrul magnetic - Tri'iim illlr-1I1I loc neprieillic dill Ullivers - Ra::.a de Crea(ie - Ordine ale legUOI· ...... ...................... 1. n

............

CAPITOLUL 2 Omul este 0 fiill!i'i incolI/plela - EI Iriiie$te sub nil'e/ul lui legitim Revalori::.area vechilor valon' - "Util" !if "dill/llator" - lluziile - Ol/wl este adonl/it -, Swdiul de sine praclic - Studiul obstacole!or - Psih%gia mil1cilmii _ Qmul esle a ma.yil1i'i - Crearea lilli/I "ell" permanent - A/egoria ullei case ill dcordille - Rolurile - Amorti:::oarele - Amilltirea de sille - De ce sistemlll Iltl poafe fi papillar - illchisoarea - Forl11ularea scapului - A Ji liber - Piicatu{ ~ Ciiin{a - A ajllta olllcllirea - Atrac!ia !ji repu/sia - Obserl'area de sille Diviziullea a tot ce apar{ine ol1111lui ill $apte calegorii - Czllloa~'tcre # fiill!(l Rela!ia dintre acestea - Putem avea lIlai mll/ta cl/llOa!jtere - Necesitatea de a schimba fiinta - !/J!elegerea - Flil/c/iile dtlllluitoare - Exprimarea emo!ii/or negative - Vorbirea nenecesara - D{ferell{a dilltre acesl sis(em Si altele Nive/llrl ale j1in!ei A giindi ill categorii di/erile - Pericole ale SifUa{iei aC{lIale... ........................................................................ ,26

CAPITOLUL3 Silldilli de sille !ji pel1ix!ionarea - Stari de COIl$liell(a $i /lIl1c!ii - Grade de cOllf1iell/ii - Dil'iziullea limc/ii/or - Amilltirea de sine ~ MecOllicitalea ~ Studilll

vii

fimcliilor celor palru celltri - Subdiviziunea cenlri!or - Atel//ia - Aparawl formator - Func!ionarea gre~itii a centrilOi' - Patm feluri de el1ergie - Oprirea scurgerilor - Oprirea emo{iilor negative - incetarea emo/ii/or negative Schill/barea atitlldini!or ... ......................... ,.... " ............................... ..... 50

CAPITOLUL 7 Pluralitatea .{lintei noastre $i absenta willi "ell" permanelll - Cillci

CAPITOLUL4 Limbajul - Di/erite diviziuni folosite ill sistem - Esell/a # persollalitate 1l1fluell/ele A,B, C - Centl'lI magnetic - Celltrll magnetic gr~it - Ajlltorul de majordom - Legea aecidentului - Legea destillului - Legea volntei - Legea cauze; $i a efectului - Scaparea de sub legea accidentului - Celltl'lIl de greutate - De ce sunt necesare $colile - Pelltrll cine sunt Ilecesare ~colile - COl/stitll/fa ullei $coli - Grade ale §colilor - Calea fachirului, calea ciilugarului si ealea yoghinului - A Patra Cale - Diferen!e intre a patra cale si caile tradi/ionale Toate eaile due catre acela~i seop - Nivelul §colii depinde de nivelul studenti/or - Cerellrile interioare ale omenirii" .... ..................... " .......... ".74

y~~~;:;~~~:a~l~e cllvdl1ll1lui

~

"ell ". Diverse personaiita!i Vi preferil1/e ~'i antlparii ne(olositoare $i folositoare - Celltl'ul Magnetic $i Ajl/torlll de Divi~area lloasfra in "eu" $i "dOfllllUI X" - Falsa personalitate. Ce "eu"-I? SlUdiul falsei personalita!i, ea mijloe de a illviila sa-Ii alllillte~'1ti de tine insuti - EJortul de a lupta impotriva falsei personalitali - Neeesitatea cCintrblullli ~ Falsa persollalitate $l emofiile negative. Pe ee ne plltem bi::ui ill in#ne $i pe ce llU ne pl/tem bizlIi - Suferillla .yi utilitatea ei - A Illl spune _~, _Cresterea sialldardlllui proprill... . ... 283

CAPITOLUL 10 Nu putem face' - !mportall/a ill/elegerii adevantilli acestei idei -lhda ca fAct' $i ce allllme 0 produce - ill via/a toful se il/tdmplii, dar ill luem frebuie sa illviiram sa faeem' - A merge impolriva curel/tll/ui - 'A face' illterior - Ull cere vicias $i calea de ie!jire - Caordollarea celltrilor - 'A face' ill cepe Cll 'a IIllfaee' - Controilll interior - A face imposibiflli !ji ce insea/JIllii aces! iuel'll - A pune lIIal multa presilille ill e:(orlllrile tale - A II/cra asupra voillfei - Ce este voin/a ill adeviiratttl sens al c/lvdntIlllli $i care este vail/{a Iloastra? - Voill/a noas!rii ca rezllitat at dorill/elor - COlljlictul ~'1i lupta dill illterior - A renllllta la voin/a - Avem lIl/mai momente SCllrte de voill!(i Diseiplilla - Necesitalea de a-Ii amillti de lille II/Sllfi - COII!j/iell/a Illseamnii voin{(1 - Scopul ca factor de cOlllrol - Necesitatea revenirii cOllstante la problema scopului - Vain/a proprie !ji illCapa{dllarea - Friclillnea - Lucrul impotriva "oin/ei proprii - Nli pqti'.face flimic/arCI 0 ~'coalii ~ Necesitatea ullei munci regulate - Rascrllcile - A crea lUll a ill tine insll(i - Celllrlli de greutate Supra-efortul- Ce anume creeaza stimul peJ/lm luCl'u ... ......... 231. '",van1,.,," ill/erioarii - A IlIva{a sii ve:::.i fa/sa peronalilate - Mii)'1tile !jf'siiibici!llli - Swdiul melOdelor - Ceasllrile dqleplatoare 'l1Jlposibilitatea de a sludia sistemul dintr-lIll punct de vedere utilitarist Limbajul filosofic, teoretic ~'i practic - Trei niveluri de ~'1eoalii - Gdndirea COreClt1 _ Gcilldllrile scurte !jf IUlIgi - Rollll illtelee/ullii - D((crite valori Curiozitatea eorectii!jf [llcoreetii - Atfllldillea criticii - !njluen!area celorlalJi p,:lV(tS/"" omultll vic/eall !ji a diavolului... ... . . .. .... .311

CAPITOLUL 14

........

CAPITOLUL I I Necesitatea studierfi principiilor ~t;i melodelor ~colii - Trei linii de lucm Corecl !ji gresit ill legaturii cu cele trei lillit - Neeesitatea in!elegerU - Seopuri sf nevof ale scolii - PUllerea altllia in /ocul tiiu - Pelltru IUCI'ul praclic esle Ilecesara 0 organiza/ie - Ce este 'luCl'ul'? - Pre{lIirea - LUCI'ul Cll oamenii LUGrul pentl'll scoala - inleresui personal ill orgalli:::.alie - Tipul corec! de oameni - G .ycoalii a palra eale - Alitudinea corecla - Plata - Cum s4 plii!e~·ti­ CelliI'll de grelltate - Disciplinii - Reguli - A /Ill/ace ce esle illtltil- RCIIIII1!area la deciziile proprii - A (ace/arii cerill!elor - $ocuri III lucrlll dill !jcoala -ldeea de alegere - MllI/ca flzieii - Ctllloa!jterea in !jcoala - Galllenff Clf lIIillte slIpcrioarii - Pot scolile sa iJ1!luen!eze via/a? ... ........... ' .......................... 255

CAPITOLUL 12 Necesitatea de a distinge ill Ire idcile mal importante Si ce/e mai pUfill importante ale sislemuilli - Limitiirile flin(ei - Posibilitatea de schimbare a !iinrei - Gospodar, vagabond si lunalie - J-/asllallllls- SOll/lluf !ji posibilitatea tre:::.irii - ill!elegeri ,yi clivil/te - Cum sii spore,~ti alitlldillea emo{iollafii - Silll!1I1 propol'/ici - Amilllirea de sille - A le clllloa!jte Sf a te vedea pe lille lilSII/i - Afi

x

CAPITOLUL 13

Dfficultiifi pasonale - Necesilatea de a gasi cea mai urgelltii Sf persislemii dijlcultate a fa _ ElIIo!ii negative, imogina!ie, gdlldireformatoare - Crearea de fwi pllllcte de vedere - Lupta Cll idelltiflcarea - Trei cafegorii de elllofii migdtfve $i Clllll sa Ie Iratiim - Trallsformarea emo{iilor lIegalit'e - !ritarea Lellea _ Stiiri negative apiisiitoare - Diferitelorlllc de imaginalIe - Relllll1!area la suferillfa _ Sl!(erin!a volulltarii ca cea mai lIIare for/a pe care 0 pHlem avea Respollsabilitatea III {ucI'1I1 personal - Necesitatea de a iucra pe lIlai IIIl111e linii deodalii - Gcilldirea formaloare Si caracteristicile acesteia - GclJldirea asociativii _ Necesitatea cenlrifor sllperiori pentm a IlIfeiege adel'arlll Me:ditatia _ Gal/direa corectii - Conversa/ii imaginare - Diverse in/elesllri ale credill[~i - Viata dllpii 1IIoarle ............... .............................................. 339.

CAPITOLUL 15 Ideea de ezalerism - A1etoda iogica de gdlldire !ji metoda psihologica de gondire _ Explicarea metodei psihologice - Ce implicii ideea de e::olerislII ArlllJlJite fljJllri de idei ezoterice devill accesibile IIl1mai ill perioade dijicile Necesitatca de (l Ii IIIlilar - Materialitatea cllIJoa$terii - Marea Clilloastere .~i prill ce d[(erii aceasta de clllzoa!jterea obi!jlwilii - AClllllltfatori de cl/1IO.~tinre ScoUle _ POli influellfa evenimel1lele exterioare? - Stlldilll l'ie/Ii - Marile evenimente ale vietii ~~i il!j7l1ellfa lor - Ciii slibiective ,d cal obiec!iI'e Atitlldinile ca mijloc de a schimba iJ!jlllel//eie - El'aiuarea el'cllimellleior din

xi

viala -. Dispa~i!ia gradata a iI!fluen!ei B - Molivul scaderii iI!fluen!el cercuri/or ezotence - Llpsa pregatirii - Sistelllul $i cum esle prezentat - Di(erite searl Decesu/ .$coli/or # condilii necesare penlru existeJ1!a lor - Legat~;ra sisteJ1Jullli ell Cre.$tinisll1ul - A lIIuri.$i a Ie J/a.$te - Rugaciul1ea - Sl/gestii pentnr a studia rugiiciullea Tatal Nostru ... ....................................... '" ...................... .366.

CAPITOLUL 16 Ideea de recl/renfii poate ft privitii doar ca a teorle - Gamenii se a{la til rap~r~l~ri diferite fa!~ de posibilitatea recurentei - Trei etape sllccesive -'De ce poslbliitalea de a prTJ1Ji injluenta C trebuie limilatii - Amintirea vieti/or trecule - Teoria retncamiirU ca 0 simplijicare a ideei de recuren!a - Imposlbilitatea de a .ga~i dov~zi ~ SUJltem l!mitafi de starea t11 care se ajla jiinta noastrii Di.(erltel~ tljJltrl de e~eJ1!a ca cel maf jJlltemic argument til Javoarea preexlstenfel - De ce .$coltle IIll se SUpUIl legii recuren!ef - Studiul recurentei tntr-o vialii - Etema reCllrell!a nu este eternii - Posibilitatea variatiilor - $an~ele sun! li~1/itate.$i timpul este masurat - Amilltirea de sine.$i recllren/a - Personalitatea $1, recll~'en[a - ~tlldilll,l1lilllii copiilor - Origillea ideei de recurenla - Trei dlmel1~ll/~~1 ale tl11IPUlt~1 - !~eea qe!rec:urell!ii .$i sistemul- Timp jJaI'alel- Limite ~le 11l~/!1l llOa!tre - Intanrea tendmlelor .$i recuren!a - Posibilitiifile de a lIltal~1l 0 $~:ala data ll~'mii~oare ft pregiitit - Este Plillctlli de plecare acela.$i pelltlll loll. - $coala $1 cermteie el - MOG/·tea esenlei - Recllrellla .$i data morlif - Recurenla evellimentelor JIlO/ldiale - Sillgllrullucru este trezirea ... .......... 392 A

-1

INDEX ................................................................................ .415

xii

CAPITOLUL 1 Acest lucru incepe de obicei eu emotia? Posesivitatca intra $i ea aid? R: Da. Intra mai muIte lucruri. Mai intai ineepe eu interesul. E~ti interesat de ceva $i in mornentul unnator e$ti in interiorul acelui lucru, ~i nu mai cxi~ti. ,I: Dar dad te gande~ti $i e~ti con~tient de efortul de a gandi. te salveaza asta de la identifieare? Nu-i a~a ca nu Ie poti face pe amandoua in aeela~i timp?

II

A PATRA CALE

CAPlTOLUL 1

R: Da, te salveaza pentru un moment, dar in momentul unnator vine un ait

de cat bun simt, po ate dori un singur lueru - sa evadeze. Dar chiar

gand ~i te ia ell el. A~a cii nu exista nie1 0 garantie. Trebuic sa fii tot timpulla

,["armc de a-~i putea fonnula aceasta dorinta. ca vrea sa evadeze, el va trebui sa con!ltient cii cste in inehisoare. Daca nu i$i da scama eft este in

panda.

I: Ce ema!ii negative cste probabil sa fie apreciate? R: Unii oameni sunt fcarte mandri de iritabilitatea sau iritatia lor, sau ceva de acest gen. Le place [oarte mult sa fie agitati. Practic nu exista emotii negative de care sa nu tc poti bucura, ~i 5.sta-i eel mai greu luem de in!eies. Unii oameni i~i oblin chiar toatc pJacerile din emotii negative. Identificarea in re1atie ell camenii ia 0 fanna speciaHi care este numitfr, in acest sistem, cOl1siderare. Dar considerarea poate fi de dona feluri: caud luam in co~si~erare s:ntimenteJe ce!0rlalti ~i ca.nd Ie luam in considerare pc ce1e

propnt. In specIal luam in considerare propriile sentimente. Le luam in considerare mai ales in sensul di oamenii, intr-un fel sau altul, nu ne apreciaza suficient, sau nu se gandesc suficient la noi sau nu sunt destul de atenti fata de noi. Gasim multe cuvinte pentru acest lucru. Aceasta este 0 latu;a f~arte importanta a identificarii ~i este foarte difieil sa te eliberezi de ea' unii oameni sunt cu totul in puterea ei. In orice caz este important sa observi c~nsiderarea.

* Pentru mine personal, la inceput, cea mai interesanta idee a fost aceea a amintirii de sine. Pur ~i simplu nu puteam pricepe cum s-a putut omite un asemenea Iucru. Toata filosofia ~i psihologia europeana au omis pur sl simplu acest lucru. Exista unne In invataturile mai vechi, dar sunt atat de deghizate $i plasate Intre lucruri mai putin importante incat nu se poate vedea importanta ideii. ' Atunci dnd avem in minte toate aceste lucruri $i ne obselV'am, ajungem la concluzia foarte clara ca in starea de con$tienta in care ne aflam, eu toata aeeasta identificare, considerare, emotii negative ~i absenta amintirii de sine, noi suntem intr-adevar adormiti. Ne imaginam numai di suntem treji. ~i atunci dnd incercam sa ne amintim de noi In$ine, Insearrma un singur lucru _ incercam sa ne trezim. ~i ne trezim timp de 0 secunda $i apoi cadem din nou In sorrm. Aceasta este starea noastra de a fl, deci de fapt sun tern adonniti. Ne putem trezi numai dadi vom corecta multe lueruri din ma$ina ~i daca Iucram !'oarte insistent pe aceasta idee a trezirii, $i un timp Indelungat. I: Durerea fizidi grava poate defonna ideiIe euiva? R: eu siguranta. De aeeea nu putem vorbi despre asta. Cand vorbim despre om~ vorbim despre om in starea lui nonnala. Dupa asta putem vorbi despre oblmerea acestor noi functii, con$tienta $i a$a mai departe. Cazurile ~xce~!ionale nu pot intra in discutie, pentru ca ele defonneaza Intreaga Imagme. Sunt muite lucruri interesante in legatura cu aceasta. Gmpul pe care I-am Intalnit la Moscova folosea metafore orientale $i parabole, $i unul dintre lucrurile despre care Ie placea sa vorbeasca era inchisoarea - ca omul se afla in inchisoare, a$a ea ce-ar putea sa a$tepte, ce-ar putea sa doreasea? Daca un om

12

inchisoare, nu va putea dori sa evadeze. Apo!, dnd i$i va formula aceastii dorintii, va II1Cepe sa-$i dea seama de posibilitatile de evadare, ~i va int~!eg: c~ de unul singur nu poate evada, pentru ca este necesar sa sape pe sub zldun, $1 lucnJri de acest fel. I~i va da seama, in primu! rfmd, cii ar trebui sa mai aiba lli~te oameni care ar vrea sa evadeze eu el - un mic grup de oameni. Deci I$i va ria seama ca pentru un anumit numar de oameTii este posibila evadarea. Dar m~ pot evada toli. Unul singur nu poate $i toti nu pot, dar un mie numar de o.arnem pOL Dar, in ee conditii? El va ajunge Ia concluzia di este necesar sa alba un ajutor. Fara aeesta ei nu vor putea evada. Trebuie sa aiba harti, pile, l.melte $i ~a mai departe, deci trebuie sa aiba ajutor din afara. Aceasta este exact, aproape literal, situatia omului. Putem invata cum sa folosim partiie neutilizate ale ma$inii noastre. Aceasta inehisoare 'inseamna de fapt'ca',noi starn In buciitaria $i subso!ul casei noastre ~i nu putem iC$i de acolo. Pofi ie~i afarii, dar nu de unul singur. Fara $coata nu poti. $coaia inseamna ca exista oameni care deja au evadat sau In arice caz se prcgatesc sa evadezc. $,coala nu poate incepe rara ajutor de la 0 alta $coala, fiira ajutor de la eei ea.re au.:evadat mai inainte. De la ei putem lua unele idei, un anumit plan, anumltc cuno~tinle - acestea sunt uneltele noastre. Repet, nu pot evada toti. SU?t. ~ult~ legi'eare actioneaza impotriva. Pur ~i simplu acest lu~ru ar fi prea VIZlblI, $1 imediat s-ar produce 0 reactie din partea fortelor meca11Ice. I:,'D,orinta de a evada este instinctiva, nu-i a:,;a? R:-Nu. Dear aetivitatea interioara a organismului este instinctiva. Trebuie sa fie inteiee,tuaia :,;i emclionaIa, pentru di func!ia instinctiva apartine de fapt functiilor inferioare fizice. De~i, in unele conditii, poate exista 0 dorinta fizica de>a evada. Sa presupunem ca este prea cald in camera $1 $tim ca afara este dicoare' eu siguranta yom dori sa evadam. Dar pentru a rcaliza ca sun tern In tnchiso:u.e ~i este p~sibil sa evadam, este nevoie de ratiune $1 sentiment. I: Pare dificil, rara 0 fcarte buna observare de sine, sa $tii ca obiectivul tau este evadarea. R: tia bineinteles. Inchisoarea este numai un exemplu. Pentru noi inchisoarca este s~mnul $'i vrem sa ne trezim dnd nc-am dat seama ca suntern adormiti. Trebuie sa ne dam seama in mod emotional. Trebuie sa intelegcm ca suntem lipsiti'de ajutor in somn. Putem vedea im~~ini ale ~'ietii, ~u~e;n vedea .d~ c~ lucrurile se intampla intr-un fel sau altul - $1 mlucrunle man $1111 eele lUICl - ~l ,sa-recunoa$tem ca se intampla din cauza ca oamenii sunt adonniti. Evident ca ei nu pot face nimic in somn. $titi, in legatura eu aeeste idei ~i aceste metode, traim intr-un feI un .momen~ ciudat, pentru di $colilc dispar repede. Acum treizeci sau patruzeCl de ani puteai gaS! multe feluri de ~coli care practic acum nu mai exista sau sunt mult mai dificil de gasit. hAu disparut $i in Est $i in Vest?

13

CAPITOLUL 1

A PATRA CALE R: Vorbcsc dcsprc Est, bineinteies. in Vest au 111cetat de a fi ell mult timp In

unna. Dar despre

~coli ered di cstc mai bine sa vorbim separat. Este un subiect foarte il1teresant, pentru ca nu ~tim sa Ie deosebim in mod corcet. Exista mai multe feluri de ~co1i.

* I: Cand incepi prima data sa observi, este mai bine sa alegi activWi!i scurte dedit sa tc implici in cele mai lungi? Este vreo diferenta? R: Nu. Trebuic sa incerci sa te observi in cOl1ditii difcrite, TIU doar 'in

acelea~i

condit ii.

I: Estc mai bine atunei, sa analizczi dupa aceea? R: Nu. In general vorbind ~i pentru 0 lunga perioada de timp,

u-ar trebu!

sa

existe nici un fel de analiza. Pentru a analiza, trcbuie sa cunoa~ti legile confonn ciirora lucrurile se 111ta.mpHi Intr~un fel $i nu sc pot intampla altfc!' Deci pana cand nu cuno~ti legile, este mai bine sa nu incerci sa analizezi. Este suficient sa obscrvi lucrurilc a~a cum sunt ~i sa incerci sa Ie clasifici, mai mult sau mai putin, in functiiie intelectuala, emotionala, instinctiva ~i motoare. Fie~are din accste functii a)cJpropriul centru sau minte prin care se manifesta. In legatura cu functiiie ~i starile de con~tienta ~i din punctul de vedere al posibilei lui evoIu~ii, omul se imparte in ~apte categorii. Oamenii se nasc doar intr-una din primele trei categorii. 0 persoana la care predomina functia instinctiva sau cea motoare, ~i Ia care functiile intelectuala ~i emotionalii sunt mai putin dezvoltate, cste numit om Nr. 1. Daca fimctia emotionala predomina asupra celorlalte funcrii, este numit am Nr. 2. Dadi functia intelectuala predomina, el este om Nr. 3. Dincolo de aceste trei feluri de oameni, dar nu nascut ca atare, cste omul Nr. 4. Asta inseamna inceputul schimbarii, mai ales in con~tienta, dar ~i in cunoa~tere ~i capacitate de observare. Apoi vine omul Nr. 5, care deja a dezvoltat in el insu~i a treia stare de con~tienta, adidi con~tienta de sine ~i in care lucreaza func!ia emo!ionala superioara. Apoi unneaza omul Nr. 6 ~i in final omul Nr. 7 care are 0 con~tienta in intregime obiectiva $i in care lucreaza functia intelectualii superioara. i: Cum putem recunoa$te un am superior noua, daca nu $tim ce sa ciiutam? R: Cand vom ~ti mai bine ce ne lipse$te, care sunt Iucrurile pe care ni Ie atribuim dar nu Ie posedam, atunci vom incepe sa vedem cate ceva despre aceasta, de~i putcm distinge de fapt oamenii de un nivel superior numa! prin cunoa~terea pe care 0 poseda. Dacii ei ~tiu ceva ce noi nu ~tim, ~i daca ne dam seama ca nimeni altcineva nu $tie, $i ca acel Jucru nu ar putca fi invatat intr-un mod obi;;nuit, atunc! acestea ne pot servi drept ghid. Sa incerdim sa ne gandim putin la acestc ~apte categorii de oameni. De exemplu, care ar putea fi caracteristicile generale ale omului Nr. 1,2 sau 3? In primul rand sonmu!. Omu! Nr.1, 2 sau 3, inainte sa inceapa sa se studieze in legatura cu vreun sistem care sa.~i dea posibilitatea studiului de sine, i~i petrece toata viata in somn. Are numai aparenta ca ar fi treaz; nu este niciodata treaz

14

C;U ,'adevarat sau ocazional se treze$te pentm un moment, se uita in jur ;;i qdoanne din nou. Aceasta este prima caracteristica a omului 1,2 sau 3. A doua caracteristica este faptul ca de;;i eI are multe "eu"-ri diferite, unele dintre accste '~eu"-ri nicl macar nu se cunosc uncle pc altele. Omul poate avea anumite atitudini, anumite cOl1vingeri sau anumite vederi ~i, pc de alta parte, poate avea convingeri total diferite, vederi total diferite, prcferin!e diferite $"i antipatii diferite, ;;1 ntl $tie una de ceaIaita. Aceasta este una din caracteristiciie de baza "Ie omului Nr. 1,2 sau 3. Oamenii sunt foarte divizati $i ci nu :;;tiu :;;i nu 0 pot *,ti, pentro ca ficcare dintre aceste '"eu"-ri cunoa~te numai unele dintre '"eu"-ri, pc, care Ie intalne;;te prin asociere; alte "eu"-ri raman complet necunoscutc. 'tEu"-rile sunt impaqite in raport de functii. Exista "eu"-ri intelectuale, emotionale, instinctive ~i motoare. Ele $tiu cate ceva din jurol lor, dar mai dcparte nu ;;tiu nimic, a;;a incat pana omul nu va incepe sa se studieze, avfind cuno$tinta de aceasta diviziune, nu va putea ajunge niciodata la 0 intelegere corecta a func!iilor sau reactiilor sale. Acest somn al omului $i absenta unitalii in el creaza alta caracteristica importanta $i anumc completa mecanicitate a omului. In aceasta stare, omul Nr. J,2 sau 3, este 0 ma~ina controlata. de influente externe. El nu are nici 0 posibilitate de a rezista la ace~tc influcnte externe, $i nici a posibilitate de a Ie distinge una de alta. Nu se poate studia pe sine distinct de aceste lucruri. Else yede pc _sine mereu in mi;;care ~i are iluzia, de mult timp stabilita ~i foarte putemica cum ca el este liber sa mearga unde vrea, ca se poate mi$ca in acord eu, dorinta sa, ~i ca poate merga la dreapta sau la stanga. Dar el nu poate face acest: lucru; daca se mi~cii la dreapta, asta inseamna ca nu s-a putut mi$ca la stanga., -"Vointa" este 0 idee complet gre~Wi; ea nu exista. Vointa poate exista daar jn omul care are un "eu" guvernant, dar atat timp cat are multe '"eu"-ri diferite care nu $tiu unul de altul, va avea tot atiitea voill~e diferite. Fiecare ·'?U" arc propria lui vointa, ;;i nu poate exista alt "eu" sau alta vointa. Dar omul {)Date ajunge Ia 0 stare dmd dobande$te un '"eu" de control ~i cand dobande~te vain-ta.'- EI poate atinge aceasta stare doar prin dezvoltarea con~tientei. Acestea S~l11t eicmenteie principii lor acestui sistem.

* Acum a~ vrea sa mai spun un lucru. Noi incepem cu psihologia - studiul de sine al ma;;inii umane, al starilor de con:,;ticnta, metode de corectare a lucrurilor ~i:a:,;a mai departe. In accla~i timp 0 parte im'portanta a sistemului este acordata doctrindor despre legiJe generale ale lumii, pentru ca nu ne putem intelege l1ici macar pe noi ill:,;ine dad llU cunoa~tem ciiteva dintre lcgile fimdamentale care stan in spatele tutmor lucrurilor. Cunoa~terea $tiintifid obi~nuita nu este suficicnta pentru asta deoarcce, a:;;a cum au fost neglijatc in psihologie puncte importante, ca absenta amintirii de sine, la fel ~tijnta Hoastra fie a uitat fie nu a ~tiut niciodatii legile fUlldamentale pc care se bazeaza totul.

15

A PATRA CALE . Dupa cum am mai spus, toate lucrurilc din lume, fie cle mari sau mici, la once scara, se bazeaza pc dona legi fundamentalc care, in sistem, Sunt nUmite Legea lui Trei ~i Legea lui 1?apte. Legea lui Trej, descrisa pc scurt, illsearrllla cil trc1 forte intra in fiecare manifestare, in fiecare fenomcn, in fiecare eveniment. Ele' sunt numite (dar ace~t~a¥ sunt l~u~a.i cllvinte, pentro cil. ele nu exprima calitatile accstora) p.ozlt!va, negattva ~1 neutralizanta, sau activ§., pasiva ~i neutralizanUi san ~i mal ~lmplu, pot fi numite prima [ol1a, a doua foqa ~i a trcia forta. Aceste trci forte l~tra i~ oric;, In multe cazuri intelegem necesitatea a dona fol1e - pentro ca 0 smgura [orta nn poate crea 0 aC!iunc, pentro di exista. actiune ~i rcactiune. Dar i~ gc?cral nu suntem con~tienli de a treia f~rta. Aceasta este legata'de starea fil11!el noastre, de starea con~tientei noastre. In alta stare am fi con~tienti de ea in multe din cazurile pe care nu Ie vedem acurn. Uneori putern gasi exe~ple de a treia fo~~ in stu~iul ~tiinlifi.c obi~n~it, de exemplu in chimie ~i in biologie putem gasl neccsltatca unel a trem forte in crearea evenimentclor ~i fenomenelor. . Noi !ncepe~ cu studiul psihologiei. Mai tarziu YOm vorbi mai mult despre cel~ trel forte ~l Yom putea gasi cfiteva exemple ale interactiunii lor. Dar este mal bine Sa fii prcgatit ~i sa te obi~nuie~ti de pc acum cu ideea necesitatii studierii aces tor trei forte. "' Legea lui $apte trebuie $i ea descrisa pe scurt. Ea semnifica faptul ca nici un praces din lume nu merge rara intreruperi. Pentru a ilustra aceasta idee sa luam 0 anumita perioada de activitate in care vibratiile cresc; Sa prcsupunem ca ele fncep la 1000 de vibratii pc secunda ~i cresc la 2000 de vibratii pe secunda. Aceasta perioada este numita 0 octava, pentru ca aceasta lege a fost aplicata la muzica :;;1 perio~da a fost imparJ:ita in ~apte note ~i 0 repetare a primei note. Octava, in specIal octava majora, este intr-adevar 0 imagine sau 0 fonnula a unei legi cosmice, pentru ca In planurile cosmice, in interiorul unci octave exista doua mom~nte cand vibratiile se fncetinesc de la sine. Vibra!iile nu se dezvolta regulat. In octava majora acest lucru este indicat de semitonurile care lipsesc. De aceea ni se spune ca este 0 imagine a legii cosmice; dar aeeasta lege nu are nimic de a face eu muzica. Motivul pentru care este necesar sa intelegem Legea lui $apte este ca aceasta joaca un ral foarte important fn toate evenimetele. Daca nu ar exista Legea lui $apte, toate lucrurile in lume ar merge pana la concluzia finala dar din ~auza acestei .leg! totul deviaza. De exemplu daca ar incepe pioaia, ~a ar contl11ua Iani opnre, dadi. ar incepe inundatiile, ele ar acoperi totul; dad ar incepe un cutremur, el ar continua la infinit. Dar se opresc din cauza Legii lui $apte, pentru ca la fiecare semiton lipsa lucrurilc deviaza, nu merg in linie dreapta. Legea lui $apte explica de asemenea de ce nu exista linii drepte in natura. Totul fn viata noastra ~i ma~ina noastrn este bazat pe accasta lege. A~a ca o. vom studia in functionarea organismului nostru; pentru cii trebuie sa ne ~tudle~ n~ doar psihologic, nu doar!n legntura cu viata noastrn mentala, ci ~i 111 legatura Cll vlata Boastra fizica. In procesele noastre fizice gasim multe exemple ale fimctionarii acestei legi.

16

CAPITOLUL 1 acela~i timp, Legea lui $apte explicii faptul ca po!i filmiza un ~oc StlpliIDIentar unei octave ~i sa pastrezi 1inia dreapta, daca ~tii cum ~i in ce iC momlent trebuie !acut. Putem observa cum oamenii incep sa faca un lucru iar dupii'un timp fac un lucru total diferit, numindu-\ fnca cu primul nume, rara a~i da'seama ca lucrurile s-au schimbat complet. Dar in munca personaUi, mai 'ales in rnunca legata de acest sistem, trebuie sa invatam cum sa impiedicam 'aceste octave sa devieze, cum sa pastram linia dreapta. Altfei nu vom afla /liimic.

* Trebuie sa ne intoarcem mereu la psihologie, chiar dnd studiem alte parti ale sistemului, pentru ea numai eu ajutorul studiului psihologie Yom putea cre~te fn cunoa~tere; rara el yom lnvala doar euvinte. Numai cand vom ~ti cum sa 'ne studiem pSihologic, in legatura cu functionarea mintilor noastre, perceperea noastra ~i a~a mai departe, yom putea incepe sa intelegem ceva. Voi fncerca Sa dau ni~te exemple legate de cum ar trebui sa se inceapa studiul de sine. Am vorbit deja despre minciuna ~i am dat 0 definitie posibiHi a psihologiei ca "stu diu al minciunii". Deci unul dintre primele ~i cele mai importante lucruri de observat este rninciuna. Foarte asemanatoare cu minciuna sunt iluziile noastre, lucrurile cu care ne amagim, ideile false, convingerile false, vederile false ~i a~a mai departe. Toate acestea trebuie studiate deoarecc pana nu ne vom intelege iluziile, nu Yom putea vedea adevaruL Trebuie in primul rand sa separnm iluziile noastre de fapte. Numai dupa aceea va fi posibil sa vedem daca putem invata intr-adevar ceva nou. Dna dintre cele mai importante ~i mai dificile iluzii de invins este convingerea noastra ca putem "face". Incercati sa fntelegeti ce inseamna acest lucru. Noi credem ca ne facem un plan, decidem, incepem ~i finalizam ceea ce dorim, dar sistemul explica faptu! ca omul NT. 1,2, sau 3, nu poate "face", nu poate face nimic, totul doar i se intampla. Poate suna ciudat, mai ales acum cand fiecare crede ca poate face ceva. Dar, putin cate putin, Yeti intelege ca muIte lucruri pe care sun tern obi$ntliti sa Ie spunem despre oameni fn general, ar putea fi adevarate numai rcferitor la oameni de un nivel superior $i nu se aplica oamenilor de nive!ul nostru inferior. Cand spui ca omul poate "face", asta ar fi corect despre omul Nr. 7 sau NT. 6. Chiar omul Nr. 5 poate face ceva in comparatIe cu noi, dar noi nu putem face nimic. Ai putea spune ~i ca e$ti de parere ca omul are con~tienta. Asta ar putea fi corect fn Iegatunl Ctl omul Nr. 5, 6, sau 7, incepand de la NT. 5, ~i dadi ar fi sa spui di omul are con~tiinta, asta ar fi corect in legatura cu omul Nr. 4, dar nu in legatura cu omul NT. 1,2, sau 3. Trebuie sa invatam sa distingem 1a ce categorie de oarneni ne referim, dcoarecc uncle lucmri sunt corecte referitor la 0 anumita categoric, dar sunt grc$ite referitor la 0 alta. Este foarte important sa fntclegem ca omul nu poate "face", pentru ca asta este baza viziunii despre noi in~ine, ~i chiar cand suntcm dezamagiti de noi in$ine crcdem ca ccilaili pot "face". Nu putem accepta Ctl totu! ~i in intrcgime

17

A PATRA CALE

CAPlTOLUL 1

di lucmrilc sc intampla mecanic ;,;i cil nimeni nu Ie da un impuls. La inceput este greu de viizut acest luem pc scan! mare, dar 11 veti vedea [oarte cun'ind ill voi l11!;iiva. Studiindu-va pc voi in~iva> dad incercati sa faceti anumite lucruri pc care de obicei TIU Ie faceti, de exemplu dadi incercati sa Va aduceti aminte

tl,jnl'tiiln(a este un fel de intc1egcre emotionalli a adcvatului in anumitc situatii

de voi in~ivii, dad incercati sa fiti con~tienti de voi in~ivii, atunei, foarte curand, Yeti vedea daca pute!i "face" ceva sau llU. $i in majoritatc cazurilor vcti vedea ca nu pute!i face.

I:

Dadi

BU

putem face nimic

Ctl

noi

iU$ine,

ca am Nr. 1,2,

Sau

3, trcbuic

sa

apeUim la un intennediar extern daca vrem sa tim con~tienti? R: Nu exista intennediari extcmi la care sa putem apcla pentru eil Slll1tem mccaniei. Nu putem face nimic, dar exista diferen!e in a face $i observarea de sine Ie va arata; de exemplu, putem apune a anumita rezistenta. Putem avea a dorinta, a tendinta, dar ii putem apune rezistenta $i putcm continua sa-i rezistam in fiecarc zi. Deci in ce prive$te lucrurile foarte mici avem de ales. De exemplu, putem incerca sa fim con$tienti de noi in$ine, Bineinteles ca nu 0 Yom putea face pentru mult timp. Dar incercam noi sau nu? Aceasta £ste intrebarea, Observand aceste actiuni diferite ale noastre vom vedea ca, de$i in principiu omul Nr. I, 2, sau 3 nu poate "face" nimic, daca el devine interesat de ceva, dadi el incepe sa doreasca ceva mai mult decat lucrurile obi$nuite, atunci el nu va mai fi tot timp,ui la acela$i nivel $1 va putea alege momente dnd sa poata incepe sa "faca"IIa un nivel elementar. . o alta problema importanta pe care trebuie s-o luam in cansiderare este idcea de bine $i de rau in acest sistem, pentru ca in general ideile oamenilor asupra acestui subiect sunt foarte conf'uze $i este necesar sa stabile$ti, pentru tine insu!i, cum s-o in!eiegi. Din punctul de vedere al sistemului exista doar doua lucruri care pot fi comparate $i observate in om: manifestarea legilor mecanice $i manifestarea con$tientei. Daca vrei sa gase$ti exemple pentru ceea ce poti numi bine sau diu $i sa ajungi Ia 0 concJuzie, vei vedea imediat ca ceea ce numim rau este intotdeauna mecanic, nu poate fi niciodata con$tient; ceea ce numim bine este intotdeauna con$tient, BU poate fi mecanic. Va lua mult timp pentru a intelege cauza acestui lucru; pentru ca ideile de mecanic $1 con$tient sunt amestecate in mintea noastra. Nu Ie descriem niciodata corect, a$a ca acesta este urmatorul punct de care trebuie sa-1 aveti in vedere $i sa-l studiati. Mai departe, in legatura cu problema binelui $i a raului, treblJie sa intclcgcm pozi!iile relative ale moralitatii $i cOl1$tiin!ei. Ce este moralitatea ~i ce este con~tiinta? Putem spune inainte de toate ca moralitatea nu este constanta. Ea este diferita, in tari diferite, in secole diferite, in decenii difcrite, la cIase diferite, la oameni de educatie diferita, $i a$a mai departe. Ceea ce poate fi moral in Caucaz poate fi imoral in Europa. De cxemplu, in multe tari dizbunarea unei rude de sange este Un lucru dintre cele mai morale; daca un om refuza sa ucida pe cineva care i-a ucis un unchi de departe, el va trebui considerat cel mai imoral. Dar in Europa nimeni nu ar gandi astfel, de fapt majoritatea ar gandi ca un om ar fi foarte imoral daca ar omori pc oricine, chiar pc 0 ruda a cuiva care i-a omorat unchiul. A$a ca moralitatea este mereu diferita, ~i se schimba mereu. Dar con$tiin!a nu se schimbii niciodata..

18

general in legatura cu modul de comportament, cu oamenii $1 a~a mai Este mereu Ia fel; nu sc poate schimba $i BU poate diferi de la 0 natie Waltllidlela 0 tara la alta, de la 0 persoana la alta. ,',lm:c[,: ca nu !,itim ee inseamna minciuna deoarece nu am studiat niciodatii accastii problema in mod serios. Psihologia minciunii este realmente cea mai importantiiparte a studiului fiinlei umane. Dad un om ar putea fi descris ca un zoologic, ar fi descris ca un animal mincinos. Voi liisa deoparte toata minciuna exterioara $i voi Iua numai mineiuna omului fata de cl insu~i, despre el insu~i. Acesta este motivul ca suntem in 'starca in care suntem acum, ~i nu putem ajunge la 0 stare de con~tienta mat buna, mai inalta, mai putemica, mai deosebita. Conform sistemului pe carc-l .SUUGlemacum, nu putem $ti adevarul, pentru ell adevaml poate fi atins numai in stare de con!,itienta obiectiva. A~a ca nu putcm defini ce este adevaml dar, considerand ca minciuna este opusul adevarului, putem defini minciuna. Cea mai serioasa minciuna se manifesta atunci cand ~tim perfect de bine ca 9t1m ~i nu putem $ti adevarui despre lueruri, $i totu~i nu actionam niciodata consccinta. Gandim ~i aetionam intotdeauna ea ~i cum am ~ti adevarul. Asta luseanma minciuna. Cand $tiu cii nu ~tiu ccva, $i in acela$i timp spun cii ~tiu, salHqiOll'ez ca 9i cum a$ ~ti, este mieiuna. De excmplu, nu 9tim nimic dcsprc $i realmente .ytim ca nu $tim nimie, totu~i niciodata nu recunoa~tem :'~~O~~~:it;im! acest fapt; nu 0 marturisim niei miicar noua in$ine, totu~i ::< 9i gandim ~i vorbim ca $i cum am $t1 cine suntem. Aceasta este originea, inceputuJ minciunii. Cand vom intelege asta $1 vom urmari aceasta linie, 9i cand vom incerca sa legam accasta idee eu arice gandim, ariee spunem, arice facem, Yom incepe sa 'inHituram obstacolele care stau in calea eon$tienlei. Dar psihologia minciunii este:mult mai dificila decat credem, pcntm ca exista multe feluri de minciuna multe fonnc foarte subtile, greu de descopcrit in noi in$ine. La allii Ie vedem comparativ mai U$or, dar nu in noi in~inc. I: Dad nu $tim ce este adevaml, cum $tim dnd mintim? R: Slii eli nu pOli ~ti adevarul, $1 dad ai spune ca ~tii sau poti ~ti ar fi 0 rninciuna, pentm eli nimeni nu poate $ti adevarul in starea in care suntem. Nu te 'gandi fiiosofic, ci fa 0 legatura cu fapteie. Oamenii vorbese dcsprc oricc ca ~i'cllm ar 5ti despre ce cste vorba. Dad intrebi pe cineva dad exista oameni pc Luna, el va avea 0 opinie despre acest lucm. $i la fel despre ariee alteeva. Avcm opinii despre orice, $i toate aeeste opinii sunt minciuni, mai ales desprc n01 in9inc. Nu $tim despre starile de cOI1$ticnta, sau despre diferitclc functii, sau viteza functiilor, sau relatia lor una Cll alta. Nu ~tim cum stInt impaI1ite

29

A PATRA CALE

CAPITOLUL 2

func!iile. Nu ~tim nimic, $i totu$i credem ea $tim despre noi in$ine. Tot ceca ce avem sunt opinii, iar cle sunt toate minciuni. i: Daeil toate opiniiIe sunt minciuni, ar trebuie sa evitam opiniile? R: Trebuie sii Ie cuno$ti valoarea. Prima minciuna pc care ne-o adresiim este atunei dind spuncm "eu". Estc 0 minciunii penttLl ca spunand "eu" presupunem anumite Jucrmi: presupunem 0 anumita unitatc $i a anumita putere. $i daca spun "eu" astiizi $1 spun "eu" maine, se presupune ca ar fi acela$i "eu", pc dud in realitate nu exista legatudi intre cle, Suntem In starea actuaUi din cauza anumitor obstacole sau anumitor fapte din noi in$ine, $i eel mai important fapt, pc care nu-J in!elcgcm, este acela ca nu avem dreptul sa spunem "eu", pentru ca va fi 0 minciuna. Cand incepi sa te observi vei vedea ca lucrurile stau astfel: exista "cu"-ri in tine care nu se cunosc unul pe altul ~i nu vin niciodata in contact. De exemplu, incepe sa studiezi preferintele ~i antipatiile tale ~i vei vedea ca iti poate placea un lucru intr-un anumit moment ~i alt lucru in alt moment, ~i cele doua sunt atat de opuse unul altuia incat i!i vei da seama imediat d aceste "eu"-ri nu se intalnesc niciodata. Dad iti observi deciziile vei vedea cii un "eu" decide, iar altul trebuie sa indeplineas~a decizia, ~i acest~ din urma fie nu dore~te s-o faca, fie n-a auzit niciodata de ea. Daca vei gasi un lucru despre care sa nu te minti, ar fi ceva foarte rar. Fiind inconjurati de aceste mineiuni, nascuti ~i educati cu aceste minciuni, nu putem fi eu nimic diferiti de ceea ce suntem; adica rezultatul,' produsul acestei minciuni. I: Dad incerc sa gascsc adevarul ~i vad ca este imposibil, n-ar trebui sa rna separ de lumea de fiecare zi? R: Ai studia atunci 0 fiinta, artificiala, nu una reala. Te poti studia doar in conditiile in care te afli, pentru ca tu e~ti rezultatul acestor conditii. Nu te poti studia separat de conditiile proprii. I: Nu exista nimic comun tuturor "eu"-rilor? R: Doar un singur lucru, ca ele sunt toate rnecanice. A fi rnecanic insearrma a ?cpinde de circurnstante exterioare. I: Din ceca ce spuneti pare foarte dificil sa te studiezi lara sa te minti. R: Nu, rninduna trebuie sa inceteze. Trebuie sa tii minte principiul: minciunile nu pot produce decat minciuna. Numa! cand vei cunoa~te principalele tipuri de minciuna vei putea, nu spun sa lupti cu ele, dar sa Ie observi. Lupta vine mai tarziu. Multe lucruri sunt necesare pentru a putea lupta cu ccva din noi in~ine; 0 lunga perioada nu Yom putea decat sa ne studiem. Numai cand Yom ~ti aranjarea generaHi ~i cIasificarea lucrurilor din noi in~ine, numai atunci va aparea posibiiitatea de a Iupta cu ceva. A~a cum suntem nu putern schimba nirnic, pentru ca omul este 0 ma~ina foarte bine echilibrata - echiIibrata in sensul ca un lucru it eonditioneaza pe aItu!. Lucrurile par lipsite de conexiune, dar de fapt ele sunt legate, pentru ca fiecare lucru este echilibrat de multe alte Iucruri. I: Nc pute~i explica mai pe larg ce in!elege!i prin ma~ina? Ma~inile nu pot avea poten!ialitati, ele nu pot avea speranta de a dobandi con~tienta. R: Analogiile nu pot fi complete deoarece nu pot fi duse la infinit. $1 .asta provine tot dintr-o lirnitare a mintii noastre sau, dad vreti, 0 limitare a

con~ticntci noastre. A~a incat comparatia cu 0 rna~ina nu poate fi dusa in oriee directie. Dar omul este 0 ma~ina intr-un sens fomte real, foarte cIaI'; el nu poate prod~ce nid 0 actiunc de la el iI1SU~i, fiind numai 0 statie de transrnisie, l1imic mai rnult, ~i ca atare el este 0 ma~ina. Dad un am ar putea avea vrco idee sau ar puteafacc ceva lara cauze exteme care sa ac!ioneze pentro el, atunci el l1-ar mal fi 0 111a~ina, sau nu ar fi in intregirne 0 ma~ina. A~a cum estc, el cste in intregime 0 ma~ina, mai ales in starea de con~tienta in care ne afla111. $i faptul ca.'ne credem a fi l11tr-o stare total diferita ne face ~j mal mecanici. Ma~jna noastra nici macar nu functioneaza corect, a~a c5 daca un 0111 vrca 5;i creeze conditii favorabile pentru posibilitatea de cre~tere interioarii care se afla in el, el trebuie sa devina mai intai 0 ma~ina normala. Cand auzim de mecanieitate adesea credem ca, de~i omul este 0 rna~ina, nu toate functiile lui suntmeeanice in mod egal, ~i nici toate activitiiti1e umane nu sunt mecanicc in mod egal. Fiecare gase~te cate ceva pc care it crede mai purin mecanic, in funetie de vederile sau gusturile sale. in realitatc toate activitatile umane sunt laJel de mecanice, nu exista diferenta din acest punct de vedere Intre a freca podelele ~i a scrie poezie. in general vorbind, trebuie inteles di este neccsara 0 reevaluare completii a tiituror valorilor din punctul de vedere al utilitatii lor; lara reevaluare nu ne vom putea rni~ca niciodata din punctul in care suntem. Avem multe valori false - trebuie sa avem curaj ~i sa incepem aceasta reevaluare. binteleg ea trebuie sa cream un "eu" din nimic. Ce creeaza "eu"-l? R:ln primul rand, cunoa~terea de sine. Exista 0 aIegorie estica foarte buna care vorbe~te despre crearea "eu"-Iui. OmuI este comparat cu 0 casa pi ina de servitori, lara stapan sau rnajordom care sa-i supravegheze. A~a di servitorii fae ce Ie place; aici unul nu se ocupa dc propria activitate. Casa se atla intr-o stare de haos compIet, pentro ca fiecare servitor inccarca sa faca munca altuia, pentru care nu este competent. Bucatarol lucreaza la grajduri, vizitiul la huca.tarie, ~i a~a mai departe. Singura posibilitate pentru a ameliora lucmrile ar 1i dad un anumit numar de servitori ar decide sa-I aleaga pe unul dintre ei drept ajutor de majordom ~i, astfeI, acesta sa-i coordoneze pe ceilal!! servitori. EI poate face un singur luero: sa puna ficeare servitor unde ii cste 10cuI ~i astfel el. sa inceapa sa faca rnunca ce Ii se potrive~te. Cand s-a facut acest iueru, exista posibilitatea sa vina majordomul adevarat care sa-1 in10cuiasca pe ajutorul de majordom ~i sa pregateasdi casa pcntm stapan. Nu ~tirn ce iU5eanma adevaratul rnajordom, sau ce lnseamna stapan, dar putcm considera en. aceasta casa plina de servitori ~i posibilitatea unui ajutor de majordom, ar descrie situatia noastra. Aceasta alegorie ne ajuta sa inteiegel11 inceputul posibilitatii crearii unui "eu" permanent. Din punctuI de vedere al studiului de sine ~i al luerolui in vederea dobandirii unui "eu", trebuie sa intelegem procesul prin care putem ajungc de la accasta pluralitate la unul. Este un proces cornplicat ~i are diferite stadii. Intre starea prezenta de pluralitatc a "eu"-rilor ~i cea a unui "eu" conducator pe care doril11 s-o atingem, exista anumite stadii de dezvoltarc care trebuie studiatc. Dar mai intai, trcbuie sa in!elegcl11 ea exista in noi anumitc stTllcturi ~i

30

31

CAPITOLUL 2

A PATRA CALE rara a Ie cunoa~tc nu vom putea .lntelege cum sa ajungem in cele din urmii din starea noastra prezentii, in starea de "eu" un ie, dad va fi posibil pentru noi. Vedeti, de~i majoritatea "eu"~rilor noastrea nu sunt coneetate ~i niei macar nu se cunose unul pc altul, ele se impart In anurnite grupe. Asta nu inseanmii di sunt imparJ:itc in mod con~tient; ele sunt impartitc prin circumstantele vietii. Aceste grupuri de "eu"-ri se manifesta precum roIUTilc pc care un om Ie joaca in viata lui. Fiecare arc un anumit numar de roluri: unul corespunde unul anumit set de conditii, altul altuia, etc. Omul insu~i rareari sesizeaza aceste diferente. De exemplu, el arc un ro1 pentru serviciu, aItu! pentro acasii, $i altul printre prieteni, altol dad este interesat in sport, ~i a~a mai departe. Aceste roluri sunt mai u~or de observat in altii decat in tine insuti. Oamenii sunt adesea atat de diferiti in conditii diferite incat aceste roluri devin foarte evidente ~i bine definite; dar uneori sunt ascunse mai bine sau jucate numai in interior rara nici un fel de manifestari exterioare. Tot! oamenii, fie ca ~tiu saU nu, fie ca doresc sau nu, au anumite roluri pe care Ie joaca. Aceasta manifestare este incon~tienta. Daca ar fi putut fl con~tienta, ar fi fost altfel, dar nu remardim niciodata cum trecem de la un rolla aItu!. Sau dadi remardim, insistam in sinea noastra ca 0 facem intentionat, ca. este 0 actiune con~tienta. In reaiitate, schimbarea este intotdeauna guvemata de circumstan!e, nu poate fi guvemata de omul insu~i, pentru ca el insu~i nu exista inca. Adesea exista contradictii evidente intre un ro1 '~i altui. Intr-un rol spui un lucru, ai anumite vederi $i convingeri clare; $i apoi treci in alt rol $i ai convingeri absolut diferite $i spui lucmri absolut diferite, rara s~Hi dai seama sau gandindu-te ca 0 faci intentionat. . Exista cauze foarte clare care Impiedica omul sa vada diferenta Intre un rol sau mascii ~i alt rol. Aceste cauze sunt anumite structuri artificiale, Dumite amortizoare. Amortizor este un nume foarte bun pentru aceste dispozitive. Amortizoarele dintre vagoanele de tren previn ciocnirea, diminueaza ~ocul. Este acela$i lucru ~i cu amortizoarele dintre diferitele raluri ~i diferitele grupud de "eu"-ri sau personalitati. Se poate trai cu diferite personalitati rara ca ele sa se ciocneascii, ~i dad aceste personalitati nu au manifestare extema, ele vor exista in interior in acela$i fel. Este foarte util sa incercam sa afiam ce sunt amortizoarele; sa incercam sa sesizam cum te poti min1i cu ajutorui lor. Presupunem eli spui: "eu nu discut niciodata in contradictoriu". Apoi, daca Intr-adevar ai 0 convingere clara ca nu disculi niciodata in contradictoriu, po~i sa discuti in contradictoriu cat iti place $i niciodata sa nu remarci. Acesta este rezultatul unui amortizor. Dacii ai un anumit numar de amortizoare bune, te afli in perfecta siguranta in fata contradictiilor nepiacute. Amortizoarcle sunt in Intregime mecanice; un amortizor este ca un lucru de lemn, nu se adapteaza, dar l~i joaca ralul foarte bine: te Impicdicii sa vezi contradictiile. I: Cum sunt create rolurile? R: Rolurile nu sunt create; ele nu sunt con$tiente. Ele sunt adaptari la :ircumstante. I: Este greu sa te opre~ti din ajuca un rol?

32

R: Nu se pune problema de a te opri, se pune problema de a nu te idcntifica. I:'Unele roluri pot fi bune? . R: Vorbim numai desprc con$tienta ~i rnecanicitate, Dad un rol estc rneca11lC, trebuie sa-l observam $i sa nu ne identificam cu el. Cel mai dificillucru este sa te eomporti in mod con$tient. Incepern con~tient ~i apoi de obieei nc identificiim. Ati spus cli n~-ti patio ~chin:b~a n~ci u?ul dintre "c~"-ri,. ~entru cii o~ul_ ar fi ~ 'in~ina atat de bme echlhbrata mcat strlcarea acestul ech~hbru ~r fi dauna!oare. R:' Da, dar vorbeam de cineva care incearca sa se schlmbe smgur, rara vreo c'unoa~tere, plan sau sistem. Dar daca lucrezi dupa u~ plan cu:n ar fi acest sistem, este altceva. De aceea e$ti sratuit sa faci anumlte lucrun ca~e nu. po~ produce nici un efect daunator. Ace~t si~~em es~~ rezuIta:ul expenentel.. $1 apoi, pentru oprirea efectiva a expnmaru emotnlor neplacute, sa~ opnrca imaginatiei ~i lucruri de acest gen, la incep~t poate ~ ~cut ~oarte.putl~. ~ar s~ poate face mai mult pentru observarea de sme. C:ezl ca daca te-at decls sa. fac~ rin'iucru 11 poti Indeplini, dar nu este a$a. Lucru:Iie mer.g a~:omat, m:camc, ~1 nid nu observi. Dar dacii vei Incerca sa Ii te opm, atuncl vel mcepe sa abservl. Deci este yorba mai mult de observare decat de vreun fel de rezultate. Nu estc atilt de u~or Sa obtii rezultate. . ~ _ . 1: Daca vrei sa-ti opre$ti imaginatia, n-ar trebui sa extste un loc m care sa-t' fixezi mintea? R' Intotdeauna avem destule punete asupra carora sa ne fixam mintea, dar p~blerna este dacii 0 putem fixa? Av~m ~uterea obs~rvarii, dar n~ putem mentine min tea asupra a ceea ce vrem. Sltuatm este urmato~re~: abordarn aces~ studiu de sine din diferite laturi ale sale. Dad facem putm mtr-un punct, $1 putin in alt punet, $i putin in al treilea pune~, impreuna vor produce un anumit efect, sprijinind posibilitatea de a face ceva mtr-un al pat:nIea pun:t..Nu putem face mai intai un lucru $i apoi aitul; trebuie sa Incepcm dm toate parpie. Cat des pre lupta Cli imagina~ia, est~ doar "sugerata c~ 0 lupta: nu !nseamna eli 0 putem opd. Mult mai multa energle decat avem. nOl este necesara pe~tn: a opri imaginatia - putem doar sa incerca~ s~ :: opnm. Nu pu:etTI f~e: mmIC, putem numai sa Incercam. Putem nu.mal sa mcepem ceva, ~I dac~ mcepem multe lucruri in acela$i timp vom obtmc unelc rczultate. Cu acest Slstem este 'posibil di incepcm din mai muIte part!, ~i ~apoi r~zultatele ~or ~aparea. _ I:' Cand incerc sa-mi amintesc de mme tnSUml nu pot sa gandesc sau sa fac nimic altceva. "R: Da asta arata cat de greu estc. La inceput, la primele incerdiri pe care Ie faci p~ntru a fi con$tient de ti~e In:uti t~e~uie practic sa-5i folos~?ti~ toate puterile mentale, a$a incat nu ~a~ raman~ mmIC. ?ar_ asta nu mseamn~ c~ va fi mereu a$a. Aceasta nu este ammttre de sme adevarata; acum ~oar stu_dte~l c~m sa' facio Dupa cum vei afla mai tarziu, con$tienta p~ate eXlsta rara gandtrc; con$tienta cste ceva diferit de gandire. Folose~ti gal~dlre.a doa~ pen~ a da u~ impuls, $i apoi incepe sa se mi$te in acea directle ~t ~evll ~on$tlent :ar~ gandire. Apoi te pori gandi la :e vrei. D~r la ln~eput dcslg~r ea va tre~u2 sa folose$ti aceasta energie mentala, pentru ca este smgura energle controlablla pc

:1:

33

A PATRA CALE

CAPITOLUL 2

care a ai, exceptand mi~carile. Dar 111.1 poti ajunge sa fii con~tient illVattind 0 roata sau alcrgand, a~a ca 1a inceput trebuic sa folosc~ti encrgia gandirii. Nu !l1seamnii di va trebui sa 0 faei mereu - doar deschizi 0 u$a. I: De ce acest sistem nu este mai CUl10SCtlt $i mai popular? R: Nu poate fi mai popular din cauza caractcrului lui negativ. Noi nu studiem calea de a dobiindi, ci de a pierde. Dadi ai putea dobandi Iuem!"i dintr-o data sistem~l aT fi popular, Dar nu se poate promite nimic. Este greu sa te a$tepti c~ oamemlor sa Ie pladi acest lucru, pentru ca nimanui 11u-i place 5.1-$i piarda i1u2iile. Oamenii vor lucruri pozitive tara a-$i da seama de ceea ce este posibil. Vor sa $tio imediat unde pot ajunge. Dar mai intii.i trcbuie sii piardil muIte lucruri. Ideile acestui sistem nu pot fi niciodata populare atat timp ciit nu vor fi deformate, pentru di oamenii nu vor fi de acord di sunt adormiti eli sunt ma~ini - oamenii care se considera importanti se vor opune intotdea~~a acestei idei. Sistemul nu dore~te sa ofere idei eelor care nu Ie dorese. Daca oamenii au Ineereat aIte metode ~i ~i-au dat seama de inutilitatca lor, s-ar putea sa doreasdi sa ineerce acest sistem. Aeest sistem este doar pentru cei care au nevoie de el. Este necesar sa se inteleaga situatia omului ~i posibilWiti1e lui. Dupa cum am spus, omul se afia in inchisoare. Dad. el i~i da seama ca se ami In inchisoare, ar putea dori sa scape. Dar se poate teme ca daca scapa s-ar putea afla intr-o situatie mai rca decat Inainte'j~l atunei sa se multumeasdi sa stea in inchisoare. Daca. se decide sa scape, trcbuie sa inteleaga ca sunt necesare doua condi!ii: trebule sa fad parte dintr-un numar de oameni care vor sa scape, pentru ea au de sapat un tunel ~i un om 11u 0 poate face singur, ~i in al doilea rand trebuie sii fie ajutati de cei care au scapat inaintea lor. Deci, mai intai trebuie sa-$i dea seama ca se afia In inchisoare; apoi trebuie sa doreasca sa scape; in al treilea rand, trebuie sa alba prieteni care ~i ei sa doreasca sa scape; al patrulea, trebuie sa alba ajutor din afara; al cincilea, trebuie sa lucreze pentm a sapa tunelul. Nici 0 cantitate de credinta sau rugaciune nu pot sapa tunelul pentru el. $i nu ~tie ce va gasi cand va ie~i din inchisoare. Sunt multe motive pentru care un om singur nu poate seapa din inehisoare. Dar douazeci de oameni ar putea. Fiecare din ei va profita de lucrul celorlalti. Ceca ce obline unul, vor obtine toti cei douazeci. . 1: Progresam mai mult prin procesul de e1iminare decat prin cel de construire? R: Exista doua etape. Mal intai este proeesul de e1iminare - multe funetii ~ecanice nefolositoare trebuie eliminate. Apoi urmeaza proeesul construclici~ I: Ati spus di scopul nostru ar trebui sa fie dobandirea con;;tientei de sine. Dar acest scop mi se pare prea mare pentru mine, pentru cii nu ~tiu ce este con~tienta de sine. Cum a~ putea inte1ege mai bine ideea de sccp adecvat? R: Ar trebui sa poti intelege problema scopului - nu ncaparat sa fii capabil sa dai un raspuns. Scopul este unul in general, fie cii este mare sau mie. Ar fi trebuit sa ajungi deja la unele concluzii, prin incercarea de a te studia, ~i pc baza acestor eoncluzii ai putea sa-li formulezi scopu!. S-o luam sub aceasta forma: putem spune ca scopu1 nostru este libertatca, ca vrcm sa fim Iiberi? ~i putem spune ca acum nu sun tern liberi? Este suficient pentru 0 formulare

generala. Dadi Incepem eu aceasta fonnulare Yom fi intotdeauna capabili sa vedem unde ne aflam. Vom putea vedea cat de departe suntem de a fi liberi, $i in ce anuine devenim mai liberi. Aeesta idee a absentei libertatii trcbuie 'studiata individual de catre fiecare persoana. Cu alte cuvinte, fiecare trebuie sa fie capabil sa vada in ce fel nu este libeL Nu este suficient sa-ti aminte;;ti cuvintele "nu sunt liber"; este necesar sa 0 ~tii foarte clar. Trebuie s1Hi dai seama cii in fiecare moment al vietii tale decizi sa faci un lucru ;;i faci altccva, ca VIei sa mergi Intr-un loc ~i in rcalitatc mcrgi In alt loe, $i a~a mai departe. Din nou, nu trebuic luat literal, dar fiecare trebuie sii-;;i gascasdi propria forma de lipsa a Iibeltatii, specifidi pentru el. Cand fiecare va realiza acest lucru, va fi mai u~or de vorbit despre aeeasta. Fiecarc va Intelege atunei cii este un sclav ~i va vedea ec anume II guvemeaza ~i il conduce In realitate. Atunei va fi slmplu de Inteles ca scopul este libertatea; dar arM timp cat va fi mai mult teoretie, nu va servi nici unui scop util. Va servi scopului nostru de a Intelege ce vrem numai dad Yom realiza aceasta sclavie individual, in propria noastra viata, prin propria noastra experienta practicii. Fiecare din nOl trebuie sa gaseasca in ce fel nu este liber. Vrca sa ~tie - ~i nu poate ~ti; fie nu arc timp, sau poate nu are cuno~tinte pregatitoare. Vrea sa fie, ',vrea sa-~i aminteascii de sine, vrea sa "fad." Intr-un anumit fel, dar lucrurile sc IntampHi altfel, nu cum vrea eLCand i~i va da seama de aceste lucruri va vedea eel scopul este libertatea; ~i ca sa fii liber, trebuie sa fii con~tient. I: Dar libertate numai pentm putini, nu pentm Intreaga lume? R: Nu te poti gandi decat la tine. Tu nu poti sa-mi dai mie libertate - ee folos ar ,fj sa te gande~ti la mine? Dar este posibil sa ajuti alta persoana sa gaseasca ceva care-l va ajuta pe el sa devina Iiber, dar asta numai cand ai obtinut tu !nsuti ceva, numai cand tu insuti ai devenit mai liber. I: Cum ar putea un om sa fie liber vreodata? Ornul este atat de slab ~i sunt atat de multe fot1e impotriva lui! R: Poate fi mai liber decat este acum - mai liber comparativ cu starea lui prezenta. Prive~te dintr-un punct personal de vedere, nu filosofic, ;;i vei vedea cit poti fi mai liber sau mai putin liber, pentru ea sunt diferite momente in viata tao in unele momente e~ti mai putin liber, In alte momente e~ti mai liber. Noaptea, cand dormi c~ti mai putin liber decat ziua, ~i daca se IntampHi un incendiu in timp ee dormi, vei muri, pentru ca nu vei putea sa pleci de acolo. A~a ca ziua c$ti mai liber. Lucrurile trebuie luate simplu, nu filosofie. Desigur, dad incepem sa gandim filosofic cii nu exista asemenea lucruri cum ar fi libertatea, atunci nu mai ramane decat sa murim. i: Este posibil sa determinam influentele din via!a care distrug eel mai mult libertatea? R: Infiuentele care ne accentueaza sclavia sunt iluziile noastre, ;;i in special i1uzia ca suntem liberi. Ne imaginam cii sun tern liberi, ~i asta ne face de zece ori mai sclavi. Aceasta este principal a influenta cu care putem lupta. Sunt multe alte influente cu care trebuie sa luptam, dar accasta eonstituie inccputul, aceasta este prima: iluziile despre pozitia noastra, despre libertatea noastra. Deci intai de toate este necesar sa sacrificam aceasta iluzie a libertatii pe care

34

35

A PATRA CALE

CAPITOLUL 2

crcdem Gii 0 avem. Dad vom incerca sa sacrifidim aceasta. iluzie, poate vom ajunge la posibilitatea de a fi realmente mai liberi. I: Ce semnificatie au valorile obi~nuite cum ar fi curajuJ, Jipsa de egoism ~i bunavoin!a, din punctul de vedere a1 sistemului? R: Uocan au 0 scrnnificatic [aarte buna, alteori niei 0 semnificatic. Nu te pori a$tepta Ia 0 semnificalie permanenta a accstar valori, pentru di viziunea obi~nuita dii cuvintelor a scmnifica!ie pennanenta., pc care de fapt nu 0 pot avea tot timpul. I: Are acest sistem ceva de spus desprc ideea de pacat? R: Pacatui, ea definitie generaJii, este "tot ce este nenecesar", dar trebuie sii Dad trebuie sa merg undeva ~i promit sa fiu acolo la 12.30, ~i ~tiu ca dacii merg repede voi fi acolo la timp, dar In schimb rna opresc pe drum sa rna uit la vitrine, aceasta ar constitui un pacat impotriva promisiunii mele de a fi acolo la 12.30. Totul trebuie considerat din punctul de vedere al scopului sau deciziei, in raport cu lucml pe care !i-ai propus sa-l faci intr-un moment dat. Dad ai un scop In legatura cu munca, atunei tot ee vei face impotriva muneii tale va fi un pacat. Nu va fi pacat daca nu ai nici un scop. Nu este nici un pacat sa te opre~ti la vitrine1e magazinelor, dar dad trebuie sa fii undeva tntr-un anumit moment ~i oprirea te face sa Intarzii, atupci este un pacat. Putem intelcge pacatul $i crima dnd Ie vom intelege in' legatura eu munca. Dupa aeeea vom putea cuprinde 0 viziune putin mal ampIa ~i sa ne gandim la cei care de abia vin In munca, apoi la cei care pot veni, $i a$a mai departe. Este neccsar Sa ne apropiem de aceasta problema gandind In cercuri coneentrice $i incepand cu cei care sunt In munea sau care se cred In munea. Iar atunci orice vor face impotriva propriei lor intelegeri a muncii va fi cu siguranta un pacat, pentm cii se vor amagi singuri. $i ceca ce vor face ei impotriva altora din mund, fie prin sugestie fie prin exemplu, va fi un pacat pentru ca scopul lor este sa ajute, nu sa impiedice. Deci cste posibil sa intelegi pacatul numal in legatura cu munca, mal intai, ~i apoi mai tarziu sa-l vezi in afara muncii. I: Ce inseamna dnd spune!i cli pacatui este rezultatul sJabiciunii? R: Vedeti, In mund cerinte1e cresc; multe lucruri, gradat, devin mai dificile. lei anumite decizii, iar una dintre primele cste sa faci eforturi, sa mergi impotriva modului obi$nuit care este intotdeauna pentm evitarea eforturilor ~i pentm a face lucrurile cat mai u~oare posibil. Daca incerci sa munce~ti, iei dccizia de a merge impotriva acestei tendinte, sa faci lucruriIe mai dificile, Din nou, daca acest lucru ramane mai mult 0 decizie rnentala, dad nu duce la niei a ac!iune, este un nonsens $1 este, cu siguranta, un pacat impotriva ta insutl. 1: Puteti corcIa cuvantul "pacat" cu euvantul "cainW'? Sa presupun ea aceasta cainla este total diferita de conceplia care i se atribuie in mod obi~nuit? R: in munca lucrurile rele anuleaza multe lucmri bune, dar lucrurile bune nu anuleaza lucmrile rele. Lucrurile rele pot fi anulate numai prin cain!a, Asta nu inseamna ca un om face ceva $i apoi se caie~te ~i i$i spune "Nu voi mai face acest lucm", pentro ca va face din nou. Daca faci un lucru, urma ramane, a~a

indit va fi mai u~or sa 0 faci a doua oara, ~i asta va crea ineI1ie. Uneori poti '!nvinge aceastii ineI1ie prin cainla, care Inseamna suferin!a, I: 0 numiti cainla in masura in care invingc inertia? R: Ciinta poate fi buna, dar nu suficient de putemica pentm a invinge inertia. Dar, daca 0 invinge, atunci este "cainW'. Cainla sincera este 0 mare forta In munca. Tcndintcie noastre Intotdeauna ne detennina sa facem lucruri care sunt impotriva muncii. Ele nu imbraca ncaparat aceea~i forma, eeea ce Ie face )n~eIatoare. Pot face ceva sub a anumita forma ~i apoi sa nu continui sub aceea~i forma dar in acela$i Jel. Dar daca rna voi cai sincer ~i la momentul potrivit, voi putea opri aceasta tendintii I; Deci cainla reala inseamna neaparat schimbare a fiintei? Nu a$ numi-o schimbare a fiintei, ei doar oprirea unei tendinte. I: Nu exista nici 0 cale prin care sa ajutarn omenirea? R: Intotdeauna incepem cu idcea ca lucrurile ar trebui indreptatc. Dar sa presupunern ca un om dobande$te putere ~i incepe sa illdrepte lucrurile. EI Ie poate imautati intr-atat Incat s-ar putea sa fie nevoie sa vina 0 putere superioara sa Ie 'indrepte din nou, ~i asta poate insemna distrugerca Pamantului. Asta explica un alt lucm - difieultatea dobandirii a eeea ee numim puteri superioare. Este ca ~i cum 0 anumita minte con~tienta tc impiedidi sa dobande~ti puteri superioare, pentru ca imediat ai vrea sa abuzezi de ele. Pare ca ~i cum vei putea obline aeeste puteri numai cand aecste minti superioare sau fiinle eon~tiente vor fi sigure ca nu vei interfera. Dar nu exista observator con$tient - exista legi, $1 ele sunt in tine, Exista un fel de frane automate In tine, care te vor impiedica sa interferezi. I: La ce bun sa ai aceste puteri daca nu Ie poti folosi? R: La un moment dat foI1eie din lume vor trebui sa duca 0 lupta intre ele, dar puterile superioare nu doresc sa interfere, evident din anumite motive foarte clare. Daca partea pozitiva - cea opusa haosului - va fi suficient de puternica, atunci ea va invinge. Daca va fi slaba, va trebui sa fie distrusa, iar atunci poate 'va aparea ceva nou. Exista multe aluzii la aceasta idee in Biblie - sau poate 'sunt numai alcgorii. Totul arata ca lucrurile trebuie sa fie disputate la Ull anumit nivel - deci nu va putea fi nici 0 interferenta, I; Ati spus ca un om nu are voin!a. Atunci cum' se nurne~te dnd 0 persoana face un efort real sa Invinga un obieei, sau sa nu fad ce i-ar place sa facii? R: Este fie 0 atrac!ie catre ceva, fie 0 repulsie fata de ceva. Fie ii este frica de ceva, fie ii displace ceva ~i asta creeaza repulsie; sau eineva i-a spus ca ar putea dobandi ceva $i asta creeaza atractie, Nu este 1n el, este in lucmri. Luerurile il atrag sau il resping, dar el numc$te asta vointa lui. I; Deci poate fi privita atunci ca fiind totallipsita de val~are? R: Este mecanicii; nu are niei a valoare. Poate avca 0 valoare obicctiva, in 'SensuI ca cI poate obtine ceva in sens material. Dar nu acesta este efortul despre care vorbesc. Eforturile incep numai de la un singur lucru - efortul de a tetrezi. LPoate ornul dezvolta con$ticnta prin propriile eforturi?

36

37

modifidim aceasHi defini!ie. Facatul este intotdeauna rezultatul sHibiciunii.

!t:

A PATRA CALE

CAPITOLUL 2

R: Nu, nu 0 poate face numai prin propriile eforturi. Int~ii de toatc trebuie sa aiba 0 anumita cunoa~tere, ~i 0 anumita expJicare a metodclor; ~i sunt muIte aIte dificultiiti in pius. Oruul estc 0 ma~ina, 0 ma$ina care lucreaza sub influente externc. Aceasta ma~ina a omului I, 2, sau 3 nu sc cunoa~te pc ea 105a$l, dar cand ornul incepe sa se cunoasca, deja devine 0 ma~ina diferita. Astfel illcepe dezvoltarea. Dar nu poate dobiindi cunoa~terea necesara de unul singur. . _. . 1: Cand spuneti di observarea de sine cste ealea spre con~ttenta de smc, trebmc sa te observi chiar in timpul experientei? R: Cit de mult poti. La inceput poate paTea dificil, dar [oarte curand vei vedea ca este posibiL Cind W, vei da seama di poti sa gande~ti ell 0 parte a min!ii ~i sa observi cu alta parte, nu vor mai fi complicatii sau confuzii. I: Primul pas ar fi sa incercam ~i sa in!eiegem cIar ca nu ~tim nimic? R: Ar fi foarte util daca s-ar putea, dar nu putem face asta, deoarece suntem atat de siguri de atat de multe lucruri. I: Este acesta un lucru spre care sa tinte~ti? R: Putem tinti spre el cat ne place, dar nu-l putem dobandi niciodata pe calea obi~nuita. Daca inva!am lucruri noi despre noi in~ine, lucruri pe care nu Ie ~tiam inainte, dupa aceea putem compara ceea ce ~tiam inainte cu ceea ce am inva!at acum. Fara compara1it nu putem dobandi nimic.

Ultima data am explicat impartirea omului in ~apte categorii. Aceasta impartire, legata de ideea posibilei evolu!ii a omului.' da 0 meto~a ~o~rte buna pentru intelegerea diferentelor dintre diverse lucrun sau a claslficam lor. De exemplu, de la inceput luam diferitele manifestari ale omuIu! in diferite campuri de activitate, in religie, ~tiinta, arta ~i a~a mai departe, ~i incercam sa Ie privim din punctul de vedere a1 acestei impartiri in ~apte categorii. Veti vedea imediat ca dacii exista ;;apte categorii de oameni, trebuie sa fie, in mod corespunzator, ~apte categorii pentru orice apartine omului. Nu cu~oa~tem omul 5, 6 sau 7 dar cunoa~tem diferen!a dintre omul 1, 2 sau 3, ~l putem in!eIege cu u;;urinta ca religia omului Nr.I, oricum s-ar numi, va ~ 0 ~eligie primitiva, simplificata in toate sensurile. Divinitatile vor fi simple, vlrtu!lle vor fi simple ;;i pacatele vor fi simple - totul va fi simplu, pentru ca omului Nr. I nu-i place sa gandeascii mult. Religia sentimentala, emo!ionala, plina de iluzii ~i imagintie, va fi religia omului Nr. 2. rar religia compusa din teorii, cuvinte ;;i definitii pentru orice va fi religia omului Nr. 3. Sunt singurele feluri de religie pe ca;e Ie cunoa;;tem, de~i daca. exista oameni de nivele superioa~e, trebuie sa existe ~i religia omului Nr. 5, religia omului Nr. 6 ~i religia omulUl Nr. 7. La fel este ~i cu arta - exista arta Nr. 1, arta Nr. 2 ~i arta Nr. 3, ~i altceva nu mai ~tim. Dar exista unele opere de arta care au dimas din vremuri foarte veehi care in mod evident apartin oamenilor cu con~tienta superioara. Dad gasim asemenea lucdiri de arta, Yom vedea cii nu Ie intelegem, sunt peste nivelul nostru. Din acest punct de vedere toata arta obi~nuita, arta omului Nr. I, 2 sau

£3, este numita arta subiectiva pentru cii este bazata numai pe 0 intelegere subiectiva sau 0 simtire subieetiva a lucrurilor. In ~tiinta este ~i mai u~or de inteles diferenta. Bineinteles tot ceea ce cunoa~tem este ~tiinta Nr. 1, 2 ~i 3. Aceasta folose~te actuala stare de cQn~tienta a omului ~i functiile prezente ca un instrument pentru a obtine anumite rezultate. $tiinta Nr. 4 va incepe cu perfectionarea instrumentelor. Dadi trebuie sa lucrezi in orice ramurii a ~tiintei, vei avea un anumit instrument pentru acest lucru ;;i vei obtine anumite rezultatc. Dar sa prcsupunem cii poti avea un instrument mai bun; imediat vei obtine rezultate mai bune. Deci ;;tiin!a Nr:' 4 este legata de perfectionarea instrumentului de cunoa~tere, de perfectionarea functiilor omuIu! ~i a starii de con~tienta. t:-Ne puteti spune mai mult despre ce inseamna omul Nr.l, 2 ~i 3? R: Se refera la centrul de greutate in momentul deciziilor importante. Omul Nr. 3 va actiona dupa teorie, omul NT. 2 pe baza preferintelor ~i aversiunilor emolionale, omul Nr.l pe baza preferintelor ~i aversiunilor fizice. I: Pentru a intelege excmplele de arta con~tienta trebuie sa ai 0 cunoa~tere pe care 0 persoana medie nu a obtinut-o? R:"Nu numai cunoa;;terc, ci cunoa;;tere ~i fiinta. Sunt doua aspecte din noi care trebuie dezvoltate. Vorbind desprc cunoa~tere $i fiinta este necesar sa pornim de la inceput. Incearca sa te gande;;ti cum priveai aceste lucruri, care era atitudinea ta relativa la, aceste doua idei inainte de a fi intalnit sistemul. To!i suntem in aceea~i pozitie. Vrem eunoa~tcre, dar nu realizam ca exista obstacole in noi care ne impicdicii sa dobandim aceasta cunoa;;tere. '" Voi incepe cu minco inaintc de a intalni sistcmul am citit foarte mult ~i am fiicut multe cxperimente. Din accste experimente am obtinut stari intcresantc, am:inteles mai multe legi, ~i natural, doream 0 continuare a acestor stari. Dar am vazut ca pentru asta era necesara mai multa cunoa~tere. Apoi am intaInit acest sistem. in sistem un accent special era pus pejiin/a. Dupa acest sistem nu ,este posibila mai multa cunoa;;tere pana cand fiinta ta nu se schimba. Curand dupa ce am auzit despre cunoa;;tere ;;i fiinta, grupurile noastre s-au impart-it in doua tabere. Prima tabara sustinea cii totul cra schimbarea fiintei, ca nrin schimbarea fiintci Yom obtine mai mult din cunoa~terea pe care deja 0 avem., A doua tabara (careia cred ca ii apaqineam doar eu) sustinea ca in chiar starea prezcnta a fiintei noastre putem obtine mai multa cunoa~tere decat avem, cii nu suntem atat de saturali cu cunoa;;tere incat sa nu mai putem absorbi. Mai tarziu am inteles cii ambele sunt necesare. Sa luam exemplul a doi oameni: unul cunoa~te cele patru operatii aritmetice, celalalt nu. Natural, primul'va fi intr-o pozitie mai buna, de~i nivelullor de fiinta este accla;;i. Cu cat un om ;;tie mai multa matcmatica, cu atat mai buna va fi pozitia lui intrMo anumita, profesiune. Deci cunoa;;terea poate cre;;te chiar cn aceea;;i fiinta. $i el poate ~ti mai mult nu numai in matematicii; poate ;;ti multe alte lucruri, poate avea 0 cunoa;;tere psihologica mai buna. , Pe de alta parte, observi cii dadi. oferi cuno~tinte (vorbesc de cuno~tinte psihologice) la dOlla persoanc, una prime~te in timp ce cealaita nu poatc.

38

39

*

A PATRA CALE

CAPITOLUL 2

Evident fiinta lui nu estc pregatitii. Deci carnenii nu sunt in aceea$i pozitie din

cUl1oa$tere cat Ii perrnite fiima lui, altfel cunoa$terea lui va fi numai cuvinte. Dacii aceasta cunoa$tere este data mai multor oameni, unii dintre ei 0 oblin, altii nu. De ce? Evident din cauza ca fiinta lor este diferita. I: Nu inteleg prea cIar ce este "fiinta". . R: Este tIl, ceea ce e$ti tu. Cu cat te cuno:;;ti mai mult, cu atat mai mult iti cuno:;;ti fiinta. Daca n-ai fi invatat niciodata ca ai fiinta, fiin!a tuturora ar fi fost aceea:;;i pentru tine. Cineva care n-a auzit niciodata de amintirea de sine, intrebat fiind, va spune ca-:;;i poate aminti de el insu:;;i. Aceasta este 0 fiinta. Altul :;;tie cii nu-:;;i aminte:;;te de sine - aceasta este 0 fiinta diferita. Al treilea incepe sa-:;;I aminteascii de sine - aceasta este 0 a treia fiinta. Astfel trebuie " ' pusa problema. f Intelegem diferenta dintre lucruri, dar in gandirea obi:;;nuita nu intelegem diferenta de fiinta. Ce invatam in acest sistem? In primul rand cii nu suntem unul, ca avem multe "eu"-ri, ca nu existii un "eu" central care sa conducii. Aceasta este starea fiintei noastre. Rezultatul este mecanicitatea - noi suntem ma:;;ini. Dadi izbutim sa fim mai putin mecanici, mai putini divizati in interiorul nostru, daca izbutim sa avem mai mult control de sine, va insemna di fiinta noastra s-a schimbat. Cand am intalnit acest sistcm, el mi-a demonstrat ca schimbarea fiintei era necesara, pentru ca noi nu suntem ceea ce credem noi a fi. Daca am fi fost ceea ce credem di sun tern - daca aveam con:;;tienta, vointa, daca am fi putut "face", atunci ar fi fost necesara numai cunoa:;;terea. Dar no! toti ne credem diferi!i de ceca ce suntem in realitate. :;;i exact aceasta diferentii intre ceea ce suntem :;;i ceea ce credem ca suntem este cea care arata ce lipse:;;te in fiinla noastra. A:;;a indit doua Iucruri sunt necesare: schimbarea cunoa:;;terii :;;i schimbarea fiintei. I: Dar noi tot timpul ne schirnbam! ' R: Nu, ne afl~m intr-o camera, alergand dintr-un colt intr-altul, nu schimbandu-ne. Intr-un colt eredem ca suntem un lucru, in altu! ne credern diferi!i. Nu ne putem schimba numai pentru ca am alergat dintr-un colt in altul. Ceea ce pare schimbare este schimbare prin imita~ie, schimbarea conditii!or, preferintelor :;;i aversiunilor. Aceasta stare de con:;;tienta in care suntem acum, se mi~cii mereu in sus $1 in jos. "Jos" inseamna ca suntem mal aproape de somn, "sus" Inseamna cii suntem mai aproape de posibilitatea trezirii. Nu suntem niciodatii in exact

aceea~i ,stare, dar aceste mici schimbari inseamna numai a marca timpul in acela:;;i loco D)Jpa cum vezi, evolutia omului este foarte posibila, dar estc posibila numai prin ,schimbarea cunoa~terii :;;i schimbarea fiintei, iar schimbarea fiintei iIl;seamna dobandirea con:;;tientei. Nu poate veni de la sine, nu se poate "intampla". i:)loti dobandi cunoa~tere de sine prin observarea de sine? R: Observarea de sine este !egata de anumite practici clare. Daca vei inecpc n~mai sa observi cum se intamplii lucruriie, iti vor scapa muIte lucruri; dar dadi vel incerca sa lupti impotriva micilor obi:;;nuinte, vei incepe sa vezi dintro data multe lucruri, pc care de obicei nu Ie remarci. Fiecare are multe mici obiceiuri: obiceiuri de mel'S, obiceiuri de a-:;;i mi:;;ca mainile, obiceiuri de a sta a:;;ezat, de a sta in picioare, de a vorbi intr-un anume fei. Aceasta lupta nu urmare~te anumite rezultate ci este mai mult pentru observare de sine. Poate mai tarziu ili vei da seama ca trebuie sa inlaturi uncle obiceiuri, dar in prczent aceasta luptii va fi mai mult pentru studiul de sine. In acela:;;i timp, dacii vrem sa dezvoltam con:;;tienta :;;i sa ne perfectionam rUIlctiile, chiar de la inceputul observarii de sine sun tern sfiitui!i sa incercam :;;i sa oprim uncle dintre functiile noastre care nu doar ca sunt tara fo10s, ci efectiv dliunatoare. De exemplu, observandu-te, mai ales observand functia emotionala, ineearca sa opre:;;ti cat mai mult posibil oriee cxprimare a emotiiior negative. Multe dintre vietile oamenilor practic constau in a~a ceva; ei i:;;i exprima emotiile negative in orice moment posibil, cu orice oeazie, fie ca este eazul sau nu; pot gasi intotdeana cate ceva rau in orice. Tendinta de baza a omului Nr. I, 2, sau 3, este de a-:;;i exprima imediat toate emo!iiie negative. Dad va face un efort de a opri aceasta exprimare, va obtine material pentru observare, ~i se va vedea pc el insu~i dintr-un unghi total diferit. Daca va face efort serios in aceasta directie, foarte curand va fi cOl1vins di nu are vointa pentru di este un lueru dint;e cele mai difieilc sa opre:;;ti exprimarea emo!iilo; negative. In ace1a$i !imp este 0 necesitate. Alta funqie nefolositoare este vorbirea: vorbim prca mult. Vorbim, :;;i vorbirn, :;;i vorbim, :;;1 niciodata nu ne dam searna cu adevarat. In general credem cii vorbim foarte putin, mult prea putin, dar in special cei care vorbesc eel rnai mult ered ca ei nu vorbesc niciodatiL Este un subiect foarte util de observat. Vei vedea cum iti tree zilele, cate lucmri mecanice spul in anumite conditii, cat de muIte aIte lucruri mecanice in alte conditii. I~i vei da seama ca tot vorbe~ti :;;i vorbe:;;ti :;;i vorbe~ti pentru ca iti faee piaeere, sau iti umple timpul. Este necesar sa observi :;;i sa incetezi eel putin 0 parte din aceste discu!ii neneeesare. Vorbirea, imaginatia, minciuna ~i exprimarea emo!iiior negative sunt de fapt functiile noastre de baza, Acum dad Yeti dori sa rna intrebati ceva, voi incerea sa expiic, Trebuic sa incercam nu doar sa studiem aceste idei in fonna in care ele sunt date ci ;;i sa Ie aplicam in legatura cu diferite probleme. Ele fumizeaza chei bune pentru solutia multora dintre ele,

40

41

aceasta privin!,l. Relatia dintre cunoa$tere $i fiinta estc 0 problemii [oarte importanta. A$ vrea sa vii ganditi la ea $1 sii llltelegeti ceca ce am spus pana acum. Incercati sa gasiti cxemple pfaprii. CUllOa$terea poate duce [oarte departe. Problema este, a pori primi? 0 poti asimila? Un tip de CUllOa$tere 11 putem obtine, a1tul nu, a$a di nu putem vorbi in general despre asta. De exemplu, sa luiim cunoa$terea. psihologidi: a$a cum suntern putem invii!a foarte mUlt, $i anumite lucruri pot deveni mult mai clare. Dar in fiecare moment cunoa$terea unui om depinde de

fiinta lui. Asta este ceca ce nu lntelegem noi. Un om poate obtine atata

A PATRA CALE

CAPITOLUL 2

I: Cand vorbi!i desprc minciuna va referiti la ceca ce spunem sau ~i la gandurile noastre? R:-Iu prezent este suficient sa ne oprim la ceea ce spuncm. Mai tafzin va trchui sa nc studiem :;;i gandurile - adica minciuna fata de noi rn~ine. Estc accla~i Iucru, dar trebuic sa incepem ell lucruriie pc care efectiv Ie spunem, ~i Ia incepnt minciuna va necesita un anumit efort pentru a vcrifica. Vorbim intotdeauna despre lucruri pc care nu Ie $tim. Nu 0 numim minciuna - astfe! ne eschivam, ii dam cate un nume bun, :;;1 astfel 0 putem acccpta. I: A:;; vrea sa $tiu mai exact ce se intelege prin fiin!a? Am in!eles di este ceva mai permanent care se apune unoi fel de colectii schirnbatoare de "eu"-ri. R: Nu 0 complica prca mult. Tot ce tine de tine este fiinta tao Cunoa~terea este separata. P01i vizualiza separat tot ceca ee ~tii, dar tot ceea ce e$ti, separat de ceea ce ~tii, este fiinta tao In aceasHi impartire tu te eompui din doua lucruri: ceea ce ~tii ~i ceea ce e~ti. Din punetul de vedere al dezvoltarii, ideea este ca luerul asupra eunoa~terii nu este sufieient Tara luerul asupra fiintei. Cunoa~terea este limitata de fiinta. In starea in care e~ti, dad vei dobl'mdi ~ai multa eunoa~tere nu vei fi capabil sa a folose~ti, sa a intelegi, sa faci conexiuni. Dezvoltarea cunoa~terii nu este suficienta, pentru ca Ia un anumit moment trebuie sa se opreasdi, ~i in lac sa te duea illainte te va duce lnapoi, pentru ell dadi dobandirea cunoa~terii tale nu va fi unnata de sehimbarea fiinlei, toata aceasta cunoa~tery se va deforma in tine. t;;i atunci cu cat mai multa cunoa~tere vei acumula, eu atat va fi mai diu pentru tine. I: Ce ral joaca fiinta in dobandirea cunoa~terii? R: Fiinta este starea tao Intr-o ~tare po!i dobandi a anumita cunoa!jitere, dar dad. se dezvolta alta stare poti acumula mai multa cunoa!jitere. Dad e!jiti divizat in ' "eu"-ri diferite, care se eontrazic unele pe altele, este foarte dificil sa acumulezi cunoa~tere, pentru di fiecare parte a va aemnula !jii a va intelege in felul ei, !jii nu vei putea avea prea muita inteiegere. Daca vei deveni unul, cu siguran!a va fi mai U!jior sa acumulezi cunoa~tere, sa !i-o aminte~ti ~i sa 0 intelegi. Fiinta inseamna stare, conditii interioare, toate impreuna, nu separat. i: Fiinta noastra nu cre~te prin cunoa~tere? R: Nu, fiinta nU poate cre~te de la sine. Cunoa~terea, chiar cunoa!jiterea foarte buna, nu poate face fiinta sa creasca. Trebuie sa lucrezi asupra cunoa~terii !jii asupra fiintei separat, altfel vei inceta sa mai intelegi cunoa~terea pe care a dobande!jiti. Lucrul asupra fiintei constituie 0 mund diferita - este necesar un efort diferit. in general vorbind, ~tim mai mult despre cunoa!jiterea noastra dedit despre fiinta noastni. t;;tim cat de putin ~tim despre noi ln~ine; :,;tim cum, in fiecare moment, facem gre~e1i in orice; :,;tim d nu putem prcvedea lucrurile, d nu putem intelege oamenii, ca nu putem intelege lucrurile. t;;tim toate astea !jii ne dam seama ca toate sunt rezultatul insufieientei noastre cunoa~teri. Dar nu intelegem diferenta dintre fiinta oamenilor. Este util sa iei a bucata de hartie !jil sa descrii din ce se constituie fiinta noastra. Atunci vei vedea di nu poate cre$tc de la sine. De exemplu 0 trasatura a fiintci noastrc este aceea ca suntem ma~ini, alta ~ di traim doar intr-o midi parte a ma~inii noastre; 0 a treia - aceasta

pluraJitate despre care am vorbit la prima lectura. Spuuem "eu", dar acest "eu" este diferit in fiecare moment. Avem muIte "eu"-ri, toate la acela$i uivel ~i nu exista un "eu" central pentru coordonare. Aceasta este starea fiin!ei noastre. Nu sun tern niciodata unul $i niciodata acela~i. Daca vei descrie toate aceste !r'dsaturi vei vedea ee ar constitui 0 sehimbare a fiintei:;;i ce poate fi sehimbat. In fiecare trasatura partieulara este ceva care se poate schimba; !jii a midi schimbare intr-o trasatura va insemna ~i a schimbare in alta. Cu cat te cuno!jiti mai mult, cu atat mai mult iti vei cunoa~te fiinta. Dad nu te euno~ti, nu iti cuno:,;ti fiinta. ~i dad ramai la aceIa!jii nivel al fiinrei nu vei putea acumula mai multa cunoa!jitere. I: Pentru a munci asupra fiintei, este necesar sa ne ocupam tot timpul unei zile, sa nu risipim niei un pic de timp? R: Vrei sa incepi cu imposibilul. lncepe cu ceea ce este posibil; lncepe eu un pas. Incearca sa faci putin, $1 rezutatele l!i vor arata. lntotdeauna exista 0 Iimita, nu poti face mai mult decat poti. Daca vei incerca sa faci prca mult, nu vei mai face nimic. Dar putin dHe putin, vei vedea ea sunt necesare gandirea coreeta, atitudini eorecte. Este nevoie de timp, deoarece atat de mult timp oamenii au fost In puterea emotiilor negative, imagina1iei negative, minciunii, identifiearii, !jii lucruri de acest fel. Dar putin cate putin aceste Iucruri vor disparea. Nu poti schimba totul dintr~o data. Intotdeauna trebuie sa te gande~ti la pasul urmator - numai un pas. Putem intelege pasul urmator ea ajungand sa fim putin mai stapani pe noi in!jiine decat acum. Cand am inteles asta, ne putem gandi ca ajungand sa fim ~i mai stapani pc noi in~ine, dar nu complet; nu pana la capat. I: Vom putea fi capabili sa apreciem schimbarea fiintei noastre fara a ne

42

i:n~ela?

R: Da, dar lnainte de a fi capabil sa apreciezi schimbarea, trcbuie saHli cuno~ti mUla a!jia cum este ea acum. Cand vei cunoa~te majoritatea trasaturilor fiintei tale, vei fi capabil sa vezi schimbarile. Putem sa ne apreciem nivelul fiintei prin instabilitatea "eu"-lui nostru - ceea ce numim noi "eu" - pentru ca la un moment dat a parte din nOl spune "eu", in alt moment a alta parte. Daca vei observa bine, vei vedea cat de diferit e~ti, chiar In cursul unei singure zile. Intrun moment te hotara~ti sa faci un lueru, In alt moment aIt lucru. Aceasta schimbare continua chiar In cursul a douazeci :';1 patru de orc arata clar niveJul fiilltei noastrc. 1: De ce anume depinde diferenta de nivel printre oameni obi~nuiti, adonniti? R: Depinde de incredere. Exista oameni mai de incredere !jii oameni in care nu poti avea multa incredere. Asta este adevarat $1 in lucru. Oamenii care nu sunt de incredere nu pot obtine mult. I: Incepcm toti la aeela~i nivel? R: Mai mult sau mai putin, dar exista variatii. Lucrul de baza cste increderea. I: Cum p01i sa-ti dezvolti fiinta? R: Tot ceca ce ai invatat, tot ceca ce ai auzit despre posibilitatea dczvoltarii, totul se refera la fiin!a. in primul rand dezvoltarea fiinlei inseamna trezire, atata timp cat principal a trasatura a fiintei noastre este accea ca suntem

43

A PATRA CALE

CAPITOLUL 2

adormiti. Incercand sa ne trezim, ne schimbam fiinla; acesta cstc primul punet. Apoi sunt multe alte iucl11ri: crearea unitatii, necxprirnarea emoliiior negative,

Cunoa~terea reala, cunoa~tcrea obiectiva este cunoa~terea care vine de la 0 minte superioara. 0 asemcnea cunoa~tere ne arata cum sa studicm omul, cum sa studiem universu1, ~i de asemenca cum sa fie studiat primul in legatura eu al do ilea. Prin cunoa~tere obiectiva estc posibil sa se cunoasca lumea reaM, utilizand principii Ie relativiHitii ~i sdirii ~i cunoscand cele doua legi fundamentale ale univcrsului: Legea lui Trei ~i Legea lui ~apte. Apropierea de cunoa~terea obiectiva se face prin stl1diullimbajului obiecti\'. Dad va amintiti, am spus eli studiul acestui sistem incepo cu studiul unui nou lirnbaj, ~i am dat mai 111ulte exemple: eentri, impartirea omulu! in Nr. 1,2,3,4, 5 ~i a~a mai departe, identificarea, considerarea, amintirea de sine. Toate sunt expresii ale acestui limbaj. Pasul urmator este studiul de sine, studiul ma~inii umane ~i intelegerea locului omului in ul1ivers. Aceasta cunoa~tere de sine este ~i un scop ~i un 1111jloc. Dar, dupa cum am spus, dad un om vrea sa se dezvolte, nu este suficienta numai cunoa~terea; el trebuie sa lucreze ~i pentru a-~i schimba fiinta. Doar ca schimbarea fiintei este atat dc dificila incat ar fi aproape imposibila, daca n-ar cxista cunoa~te~ea care sa-1 ajute pc am. A~adar cunoa~terea ~i fiinta trebuie sa creasca alaturi, de~i una este complet separata de cealalta. Nici cunoa~terca, nici fiinta luate separat nu pot oferi 0 cunoa~tere corecta, deoarece intelegerea este rezultanta unei cre~teri simultane a cunoa~terii ~i fiintei. Cre~terea cunoa~terii inseamna 0 trecere de la particular la general, de la detalii la intreg, de la iJuzoriu la real. Cunoa~terea obi~nuita este intotdeauna 0 cunoa~tere a detaliilor Tara cunoa~terea intreb'Ului, 0 cunoa~terc a frunzelor, sau a nervurilor ~i zimtilor frunzelor, Tara a cunoa~te copacuL Cunoa~terea reaIa nu iti arata doar un anumit detaliu ci ~i locul, functia ~i intelesuI acestui detaliu in lcgatura cu fntreguL 1: Dad aceasta eunoa~tere exista pe diferite niveluri, atunci noi putem obtine numai cunoa~terea de pc nivelul nostlU? R: Desigur, dar daca am avea toata cunoa~terea pe care am putea s-o ob!inem pe nivclul nostru, nivelul nostru s-ar schimba. Problema este ca nu avem toata cunoa~terea accesibila noua pe nivelul nostru - avcm prca putina. i: Cunoa~terea poate fi data numai in legatura directa cu lucrul? R: De la inceput vi s-au dat uncle idei ~i vi s-au spus anumite lucruri desprc ma~ina umana, de exemplu, despre ecle patru functii, despre diferite stari de con~tienta, despre faptul ca traim I11tr-o stare care fluctueaza in sus ~i in jos, uneori mai aproapc de con~tien!a de sine, alteori mai aproape de somn. Cand ati auzit aceste lucruri vi s-a spus ~i Sa Ie verificati pentru vOl in~iva; dar numai dnd veti intelege ficcare functie ~i veti deseoperi propriile senti mente ~i scnza!ii legate de fiecare din ele, atunei vor deveni cunoa~tere. Fiin!a cste ceva complet separat. Puteti face toate eforturilc posibile in starea prezenta, ~i totu~i sa simtiti ca s-ar putca scoate mai mult din cunoa~terea voastra, dar fiinta voastra nu este corcspunzatoarc. A~a ca va fi nccesar sa lucra!i asupra fiintei, sa 0 faceti mai putemica, mai prccisa. Dupa aceea, din acelea~i cuvintc veti putea extrage mai muitii cUlloa~terc.

?bservarea, studiul emotiilor negative, incercarea de a nu te identifica, mCCrcarea de a evita vorbirea inutilii - toate acestea inseamna iUCIU asupra fiinlei. Este adevarat ca in acest fel acumulezi 0 anumita cunoa~tere, dar dadi este a cuno~tere numai intelectuala este pusa separat Fiinta este "puterc", putere de a "face"; ~i puterea de a "face" este puterea de a.li altfel. I: Nu inteleg distinctia intre cunoa~tere ~i fiinta, dud ele lucreaza imprcuna. Se pare di in studiul de sine sunt atat de amestecate incat este greu de vazut care este una

~i

care este cealalUi.

R: Da, dar in acela~i timp este posibil. ~tim ce inseamna eunoa~tere. ~tim ea aceasta cunoa~tere este relativa ~i dcpinde de capacitatile noastre. De fapt putem acumula suficienta cunoa~tere cu care Sa incepem in starea noastra prezenta; dar foarte curand vom realiza ca pentru a acumula mai multa cunoa~tere, 0 cunoa~tere mai profunda sau mai vasta a luerurilor pc Care vrem sa Ie intelegem cu adevarat, trebuie sa ne schimbam fiinta, deoarece capacitatile noastre prezente de acumulare a eunoa~terii sunt foarte limitate. Deci chiar din punetul de vedere al aeumularii eunoa~terii ajungem la necesitatea schimbarii fiintei, altfel yom avea numai cuvinte ~i nu VOm $ti ec inseamna ele. I: Ideile sistemului au vreo va'l~a~e din punctul de vedere al schimbarii fiintei? R: Ideile in sine nu pot produce schimbarca fiintei. Efortui tau trebui~ Sa mearga in directia corecta, ~i un lucru trebuie sa ~orcspunda altuia. Fad un efo~t intr-~ ~irect~e ~i ,:ebuie s~ faci un efort ~i in cealalHi direc!ie. Nu pO!i ~c111mba mmIC rara un sIstem; cI11ar ~i cu un sistem este difiei!. I: Ce se intelege prin "lucru"? R: "Lucru!", in sensul in care folosim acest cuvant in sistem, inseamna munca pentru dobandirea cunoa~terii ~i pentru studiul schimbarii fiintei. Trebuie sa ai un obiectiv cIar ~i sa munee~ti pentru el, a:;;a di "lucrul" include dobal1direa cUl1oa~terii ~i a cOl1trolului de sine pentru atingerea obiectivului. I: De cc natura a Tacut omul incomplet, I-a lasat la jumatate de drum? R: Este 0 intrebare buna atata timp cat nu inte1egi ce poate dobandi un am. Cand vei il1telege, iti vei da seama cii aceste lucruri pot fi dobandite numai prin pr~priil~ eforturi ale omului. Ceea ce poate fi dezvoltat in am estc con~tienta ~i vOln!a ~l ele pot fi dezvoltate numai daca omul realizeaza ca nu Ie posedii. Cal1d va realiza acest lucru, va vedea ca elc nu pot fi decat dobandite, nu daruite. Omul este creat In unicul fel in care putea fi creat. Tot ce se putea oferi ' s-a oferit; nimic mai mult nu poate fi ofedt. Altfel ar fi Ca ~i cum ai lua un am de pe strada ~i I-ai face general; e1 n-ar ~ti ce sa faca. Este un subiect de dezbatut, nu ni se pot da acele calitati, trebuie sa Ie ca~tigam sau sa Ie cumparam. Este singura cale de a Ie dobandi.

44

45

A PATRA CALE

CAPITOLUL 2

I: Dadi inte1egerca este rezultatul cunoa~terii :;;i a1 fiintei, nu pot vedea totu~i cum se combina cleo R: In orice moment cfin~ intelegi cova, intelegerea ta va fi 0 combinatie intre cunoa$terea ;;1 fiinta tao Intc1egerea este un rezuitat al cxpcricntei, 0 anumita experienta in fiinti'i :;;i a anumita experienra in cunoa;;terc. i: N?-mi cste indi dcstuJ de clar; ce intelegeti prin fiin!a;;i stare a fiilltci? R: In loc sa cauti defini!ii, incearca sa gase;;ti ilustra.ri. Fiinta unni om reprezinta tot ceca ce este el. Multe lucruri intra in fiiura. Poti fi mai coo;;tieot sau mai adonnit, mai divizat sau mai intreg, mai interesat de unele lueruri ;;i mai putin illteresat de altele. Poti sa minti mai mult sau sa minti mai putin, sa-ti displaca minciuna sau sa minti fiira nici a jena, sa fii mai consecvent sau mai putin consecvent, sa ai un sentiment de mecanicitate sau nu. Poti sa nu ai conflicte mari in tine insuli sau poti sa fii alcatuit din conflicte, sa ai comparativ putine emo!ii negative sau sa fii cufundat in emotii negative. In general, starea fiintei inseamna a consecventa mai mare sau mai mica in ac!iuni. Cand un lucru iI contrazice pe altul prea muit, inseamna fiinta slaha. Nu ne dam seama ca daca un om este foarte ineonseevent, atunci cunoa;;terea lui nu va fi demna de incredere. Dezvoltarea unci singure laturi, fie cunoa;;terea, fie fiinta, da rezultate foarte proaste. Fiinta include toate puteri\e, tale de a "face". Cunoa;;terea este numai auxiliara; poate ajuta. Dar pentru a ne schimba fiinta - ;;i aici intervine cunoa;;tere~ - trebuie mai intai sa vedem ;;i sa inteIegem starea noastra prezenta. In masura In care Incepem sa intelegem starea fiintei noastre, Incepem sa Invatam ee sa facem eu noi In;;ine. I: Ce ati vrut sa spuneti prin faptuI ca dezvoltarea doar a eunoa~terii sau doar a fiintei da rezultate proaste? R: Poate fi de ajutor daca-ti spun cum am auzit prima data de acest lucru. Cand cunoa~terea se dezvolta dincolo de fiinta, rezultatul va fi un "yoghin slab" - un om care ~tie totul ;;i nu poate face nimic. Daca fiinta se dezvoltil dincolo de cunoa~tere, rezultatul va fi un "smnt prost" - un om care poate face totul ;;i nu ~tie ce face. Daca vei compara acest sistem cu altele, vei vedea ca diferenta fata de alte sisteme, filosofice sau de aIt fel, consta tocmai in importanta ac~rdata acestei idei de fiinta. Alte sisteme sunt interesate de cunoa~tere ~i comportament. Ele presupun ca, a~a cum suntem, putem ~ti mai mult sau ne putem purta diferit. fn sistemele religioase "credinta" $i "comportamentul" sunt In general privite ca fiind voluntare. POli sa fii bun sau rau - este arbitrar. Dar acest sistem merge pe ideea diferitelor nivele ale fiintei. La actualul nostru nivel de fiinta exista 0 anumita cunoa~tere, un anum'it comportament, 0 anumita credinta, toate ?eterminate de fiinta. Dar mai intai vine cunoa~terea - oridit de putin am ~ti. Incepeti sa va studia!i: va dati seama ca suntcti ma~ini dar puteti deveni con$tienti. Ma~ina incepe la un anum~t nivel al fiintei. Tot ce poate ea sa faca sau nu, este dependent de acest nivel. Incercati Sa intelegeti ce semnifica fiinta, nivelele fiintei, sehimbarea fiin!ei. Acest sistem spune ca totul - foI1e, energii, difcritc fcluri de activitate - toatc depind de nivelul fiintei. Nu putem ~ti mai

mult din cauza nivelului fiintei noastre. In acela~i timp cea mai mica difercnta in nivelul fiintei va deschide noi posibiJitati de a cunoa~te $i de a "face". Toate puterile noastre sunt determinate de niveIu! fiintei noastre. 1: Sa inteleg di am fi toti la acela~i nivel? R:,Da, in comparatie Cll omul Nr. 4. Dar exista unii care se afla mai depmic de nivelul omului NT. 4 ~i altii care se afla mai aproape de cl. ea In orice altceva exista grade. Este a distanla mare intre cele doua nivele, dar exista ~i stari intermcdiare. La fel este ~i In interiorulnostru: fieeare din nOI poate fi diferit in momente diferite. Exista 0 u~oara diferenta intrc oameni, dar nu este suficient pentru a masura fiinp. To!i oamenii normali sunt nascuti la aceIa~i nive! ;;1 au accJea$i posibilitati. Nimeni nu se poate na~te mai sus de nivelul obi~nuit. Nu putem dobandi nimic lara un antrenament speciaL Micile diferente dintrc oameni, sunt dlferente In func!ii, dar diferen!a reala a fiintei este diferenta de stare de con$tienta. Diferenta in func!ii este 0 diferenta unilateraHi. I: Puteti explica mai mult despre gradele care exista intre noi ~i omul Nr. 4? A$ vrea sa inteleg. R: Este 0 intrebare buna ~i 0 vei putea intelege observandu-i pe ceilaJti $i pe tine insulL Exista oameni NT. I, 2 ~i 3 care nu sunt deloe interesati de posibilitatea dezvoltarii sau de' dobandirea cl1noa~terii sau de orice lucru de acest gen. Apoi vin cei care au posibilitatea unei anumite Intelegeri, dar aceasta sc muta de Ia un lucru la altul - nu este un interes directionat. Apoi poate fi interesul directionat, inceputul centruIui magnetic, intalnirea cu influenta C ~i a~a mai departe. A$a ca omul Nr. 1, 2, sau 3 poate fi foarte diferit - poate fi mai aproape de posibilitatile de dezvoltarc, mai departe de acestc posibilitati, sau chiar lara nici un fel de posibilitati. I: Cum pori InteJege ce ~tiu alti oameni tara sa fii la accla$i nivel? R: Vrei sa SpUI cine poate invata pe altii, In cine potl avea ineredere ~i a$a mal departe? La nivelul la care suntem putem apreeia ce ~tiu aitii, dar nu fiin!a lor. Putem vedea tara sa gre~im cine ~tie mai mulL Dar despre fiinta, sunt foalic posibile grc$eli. Sa presupunem ca Intalne~ti pe cineva care ~tie mai mult decat tine, dar 11 suspectezi ca fiinta lui ar fi inferioara. Vei gre~i, pentru ca nu este treaba ta sa-i judeei fiinta. Lasa-i fiinra in pace $i inccarca sa invcti de la el. Nu suntem capabiIi sa vedem nivele ale fiintci superioare noua; putem aprccia nivelul fiintei uumai Ia ace1a~i nivel ca a1 nostm sau inferior. Este important sa tii minte acest principiu. i: Este acest sistem un sistem de cunoa~tere? R: Acest sistem nu este atat un sistem de cunoa~tere , cat un sistem de gandirc. Arata cum sa gande~ti aItfel, de ce estc mal binc sa gandc~ti aItfe!' A gand! altfelIllscamna a gandi in catcgorii diferitc. Exista un obstacol in calea noastra ; nu ~tim ce inseamna "a ~ti". Trcbuie sa intelcgem ce inscamna a $ti; asta ne va ajuta sa in!eIcgem ce inscamna a gaud! in categorii noi. i: Care este originea acestui sistem?

46

47

A PArRA CALE

CAPITOLUL 2

R: Nu voj vorbi despre detaiii, ci dcspre principiu - despre care aT trcbu! sa fie originea lui, in principiu. Pentru a servi unui scap util, penull a avea vreo grcutate, 0 inva!atura trebuie sa vina de Ia oarneni eu 0 minte superioara nOlla, altfel nu va ajuta ~i n01 vom ramane la acela$i nivel. Dadi 0 invatatudi vine de la un nivel superior, ne putem a~tepta la ceva. Dad vine de la adela$i nivel ca al nostru, nu ne putem a$tepta 1a nimic. Avem suficicnt material pentru a face 0 evaluare. Ne putem intreba: a fast inventat la accla~i nivel ca al nostru sau la un nivel diferit? Dadi materialul de care dispunem nu este suficient penhu a ne ajuta sa apreciem, va trcbu! sa a$teptiim. Dar trebuie sa judedim singuri. Daca eu va voi spune ceva despre acest lucru, nu yeti putea verifica. Este util sa va ganditi la asta; numai voi singuri trebuie Sa va gasiti raspunsurile. 1: A fast transmis de-a lungul vremurilor? R: Cum pute!i veri fica asta? I: Va vOl crede pe cuvant. R: Nu trebuic sa crezi nimic. 1: Ne puteti spune unde putem sa-i dutam originile ~i unnele? R: In voi in~iva. V-a dat eI ceva ce nu aveati inainte? i: Desigur ca este imposibil sa intelegi sist~mul pana dnd nu a1 atins nivelulla care acesta i~i are originea? R: In!elegerea este relativa. Putem intelege multe lucruri la nivelul nostru; numai dupa aeeea ne putel11 mota mai departe. Nu putem sari. Cu siguranta, eu ajutoruI aeestui sistem putem avea a intelegere mai buna despre noi in~ine ~i despre viata decat cu orice aIt sistem pe care il ~tiu eu. Daea putem spune ca am obtinut prin el ceea ce nu am putut obtine in nici un alt feI, atunci va trebui sa continuam sa-J studiem. Trebuic sa facem 0 apreciere. In foarte scurt timp poti vedea. Eu am invatat foarte mult de la aeest sistem intr-un timp scurt ~i, cu ajutorul lui, am inceput chiar sa in!eleg lucruri pe care Ie-am intainit in alte sisteme ~i nu Ie-am inteles. De exemplu sa luam "somnu!" din Nolil Testament. Nu se prea remarea, de~i aici se vorbe~te de asta in mod constant. Este spus in mod continuu ca oamenii sunt adormi!i, dar se pot trezi, insa nu se vor trezi lara eforturi. Sistemul nu se explicii numai pe el insu~i ci ~i ee este adevarat in alte sisteme. Este explicat ca dadi oamenii dorese sa se inteleaga unul pe altul, intelegerea cste posibila doar Intre oamenl treziti. in via!a obi~nuita totul este 0 incurcaturii lipsita de speranta; oamenilor nu Ie este destinat sa se inteleaga unul pc altul in viala obi~nuita. Daca ie-ar fi fost destinat, oamenii ar fi fost creali altfel. Omul trebuie sa se intregeasca prin propriile eforturi. Putem sa ne dam seama de asta, daca ne yom da seama de natura vointei ~i a con~tientei. Capaeitatea de a intelege cste legata de aeeasta. Daea oamenii vor ineepe sa Iucreze eu scop~1 de a dobandi eon~tienta ~i vointa, var incepe sa se inteleaga unul pe altu!. In viala, eu eele mai bune intentii, sunt numai incurcaturi. Oamenii sunt ma$ini: nu sUnt flieu!i sa se inteleaga unul pc altuL I: Este posibil sa inte1egem ratiunea acestei confuzii? Care estc ratiunea de a fi fost fiicuti astfeI? R: Sa vedem pcricolul, ~i sa ineeream sa ineepem sa ne intelegem situatia. Oamenii nu se inteleg nieiodata unuJ pe altul, dar in vremuriJe noastre situatia

din viata devine din ce in ee mai complieata ~i periculoasa. In aceJa$i timp, a~a ~um su~t, oamenii servcsc scopuriior Lunii ~i ale Pamantului. Dar despre asta vom vorbi mai tarziu. Este 0 gre~eala sa ne gandim la vremurile noastre ca fiind ea orieare altele. Acum sunt difieultati deosebite ~i faeiJitati deosebite. I: Este posibil ca dificuitatile sa creasea cu timpul? _ . ._ . R: Da, dar nu peste 0 anumita limita - dincolo d~e acea.sta .11l'~lltAa deville 0 imposibilitate. Este important sa ne dam ~ea,?1a.' nu .111 tco~le cr.vazan~d faptele: di oamenii nU se inteleg unul pe altul ~1 ca srtua!ra devme dm ce Il1 ce mar complieata. Daea o;menii au anne automate, este ma~ peric~los. $i :u ~nn~ atomate in multe sensuri. A~a ca arice neintelegere dcvl11e mal profunda ~1 mat cQmplicata. i: $i care va fi sIar~itul? R: Nu putem spune; ar insemna ghicirea viitorului. Dar desigur nu ne putcm a~tepta la nimic bun. . Vedeti, toate conceptii1e noastre obi~nuite despre lucrun nu sunt bune, nu duc nidiieri. Este necesar sa gandim diferit, ~i asta inseamna sa vedem lucrurile a~a cum nu Ie vedem acurn, ~i sa nu vedem luerurile cum Ie :ede~ acum. $i aceasta din unna este poate eel mai greu, pentru ca suntem oh.l$nllltl sa vedem anurnite lucruri; cste un mare sacrificiu sa nu vedem Iucrunle a$a cum suntem obi~nuiti sa Ie vedem. Suntem obi~nuiti sa gandim cii traim intr-o lume mai mult sau'mai putin multumitoare. Sigur, cxista lucruri nepl~cute, cum ar fi razboaiele sau revolutiiIe, dar in ansamblu este 0 lume multumrtoare # binevoitoare. Este eel mai dificil lueru Sa renunti la aceasta idee a ~n:i lumi binevoitoare. $i apoi trebuie sa intelegem ca nu vedem deloc ~ucrunle mAscl:. Vedem, ca in alegoria pe~terii lui Platon, numai reflexele luerunlor, astfelmcat ceca ee vedem ~i-a pierdut ariee realitatc. Trebuie sa ne dam seama cat de des suntem guvemati ~i controla!i nu de lucrurile insele, ci de ideile noastre despr~ iucruri conceptiile noastre despre lucruri, imaginea noastra despre luerun. Acesta'este lucy';.tI eel mai interesant. Incercati sa va ganditi la el.

48

49

CAPITOLUL 3

CAPITOLUL3 Stue/iul de sine \'11 pel.iecjionarea - Star! de cOI1.ytien!a $i llllle/ii - Grade de cOIl.ytien/ii - Divizilll1ea fimc/ii!or - Aminfirea de sine - MecGnicitatea - Studiul fimc/iilor celor paInt cellt!"i - Subdivi=iullea centrilm' - Atenfia - Aparatu[ /ormato,. - FUllc{iollarea gre.yitii a centrilOl' - Palm fe/uri de energie - Oprirea sCllrgeriior - Oprirea emo/iilor negative - incetarea ell/alii/or negative _ Schimbarea atitlldinilor. An acest sistem, care shldiazii ornul ea pc 0 fiin!a incompleta, un accent

!

deosebit estc pus pc studiul de sine, :;;i in acest sens ideea studiului de sine estc strans legatii de idcea perfec!ioniirii. A:;;a cum suntem, putem folosi [oarte putin din puterile noastre, dar studiul Ie dezvolta. Studiul de sine incepe eu studiul starilor de con~tienta. Omul are dreptul sa fie con~tient de sine Insu~i, chiar a~a cum este el, tara nic! 0 schimbare. Con~tiel1ta obiectiva cere multe schimbari In interiorul lui, dar con~ticnta de sine poate avea chiar acum. Inca nu a dobandit-o, de~i crede ca 0 are. Cum a inceput acesta iluzie? De ce I~i atribuie omul con~tienta de sine? $i-o atribuie pentru di este starea lui legitima. Daca el nu este con~tient de sine, traie~te sub nivelul sau legitim, I~i folose~te numai 0 zecime din puteri. Dar atat timp Giit i~i atribuie ceea ce este numai 0 posibilitate, nu va munci pentru dobandirea acestei stari. Atunci apare intrcbarea: de ce nu poseda omul con~tienta de sine dad are toate structurile ~i organelc nec.esare pentru aecasta? Motivul este somnul lui. Nu cste u~or Sa te treze~ti, pdntru ea sunt multe cauze ale somnului. Se pune adesea intrcbarea: toti oamenii au posibilitatea de a se trczi? Nu, nu toti; foarte putini sunt capabili sa i~i dca seama di sunt adonniti $i sa faca eforturile necesare pentru a se trezi. in primul rand un om trebuic sa fie pregatit, trebuie sa-~i lnteleaga situatia; in al doilea rand, trebuie sa aiba suficienta energie ~i 0 dorinta destul de putemica pentru a putea sa se ridice. in accasta ciudata alcatuire care este omul, unieul luem care poate fi schimbat estc eon~tienta. Dar, mai intai trebuie sa-$i dca seama ea el este 0 ma~ina, astfcl incat sa tic capabil sa stranga uncle ~umburi, sa slabeasca altCIc, etc. Trebuie sa studiezc; acesta estc punctul unde incepe posibilitatea schimbarii. Cand i$1 va da seama di este 0 ma~ina, $i cand va $ti cate ceva dcspre ma~il1a lui, va vedea di accasta ma$ina poate munci in conditii diferite de con$tien!a, a$a ca va il1cerca sa-i creeze conditii mai bune. Ni se spune in acest sistem ca omul are posibilatea de a trai in patru stari de con$tienta dar ca a~a cum este el, traie~te numa! in doua dintre ele. Mai ~tim $i ca func!iilc noastre sunt impartite in patm categorii. A~a ca yom studia patm categorii de func!ii in doua stari de con~tienta. In acela~i timp, ne vom da seama ca sc intamplii sa avem lidriri ale con~tientei de sine. Ce ne lmpiedica sa avem mai muite licariri de acestca este faptul ca nu ne amintim de noi in$ine - ca suntem adormi!i.

Primul Iucm necesar intr-un studiu de sine scrios estc sa ~n!e~ege,m di ~n ce prive$te eon~ticnta, ca arc mai multe gra~e. Trebuie s~ t1llC!1 m~nte ca nu trecem dintr-o stare de con$ticn!a in alta, Cl ele se adauga una celelialte, ~st~ Inseamna ca dadi. e~ti in stare de somn, dind te vei trezi, starca de, ~on$tt~nla relativa sau "somn treaz" cste adaugata la starea de SOlun. Dad devu co.n~tIcnt de sine, starea se va adauga la starea de somn "treaz"; $i dad ~ob~nde:;;t.l starea de con$tien!a obiectiva, aceasta se va adauga la starea de c~n~tIenta de SlOe. N~ exista treceri bm:;;te dintr-o stare in alta. De ce? Pcntru ca fiecar~ stare consta din diferite straturi. Ca ~i in somn, unde poti fi intr-un somn mal pro fund sa~ intr-un sonm mai superficial, la fel in starea in care suntem acum, putem fi mal . .. aproape de con~tienta de sine sau mai d~partc ~e ea. . Al doilea lucm necesar intr-un StudlU de sme senos este stu~lUl_ r:mctl~or prin observarea lor, invatand sa Ie impart! i~tr-un mod e?rect, 1ll~atand sa .0 recuno$ti pe tiecare scparat. Fiecare functl~ ~re propna _profesle, ~ propna specializare. Trebuie sa fie studiate separ~t. ~l dlf~rentele .sa fie clar 1llteles :, amintindu-ti di ele sunt controlate dc difentl centn sau crelere. Este foa:te _uttl sa te gande'$ti Ia diferitele functii sau cenn:.i $i ~a-y dai sea~a e~ beneficlaza ~e totala independenta. Nu ne dam seama ca eXlsta patru fimte mdcpendcnte III noi, patru minti independente. Intotdeaun~ incercarn sa reduce~ to~l la ? singura minte. Centrul instinctiv poate eXlsta total. separat de cetlal!~ een~n, centrii motor $i emotional pot exista rara cel ~nte~ec~aL. Ne putem Imagl~la patru oameni traind in noi. Cel pe care-l ~um~m ~~stt.nct~v este ~n om fiZIC. Ornul motor este tot un om tizic, dar Cll mchna!JI dlfente. ApOl es.te. om~l sentimental sau emotional, ~i omul teoretic sau intcleetual. Daca ne pnvlm ~~n acest punct de vedere, este mai U$or sa vedc~ u~de comi~em eroare~ de baza III legatura cu noi in~ine, pentnI ca ne conslderam ea fimd unul, mtotdeauna acela~i.

fu "1 " Nu avem mijloacele de a vedea centrii, dar putem observa n:\n .c:. cu ca , bservi mai mult, etl atat mai mult material vei strange. Aceasta. dlvlzarc a ~nctiilor este foarte importanta. Controlul orieareia dintre faculta!lle noastre, poat; fi obtinut numai etl ajutorul c.unoa~t:r~i. ~ie~are fun:tl~ poate fi controlata numai daca vom cunoa~te partlculantatlle ~l vlteza tieCanIla. . _ . Observarea functiilor trebuie legata de studiul st~:iior. de co~~tlenta :;;1 brradelor de con~tien!a. Trebuie in!ele~ cl.ar c~ ~nctlllc $1 con~~~enta sunt lucruri total diferite. A te mi$ca, a te gandl, a slmtl, a avea scnz~tll ~ acestea sunt functii, care pot lucra total independent, fie cii suntem con~ttenp sa~ n~; cu aite c~vinte, ele pot munci mecanic. A ti con$tie.nt este cev.~ total dtfent. Dar dad suntem mai con~tienti, imediat va cre~te aCUlta~ea .tunctnior noastr~. _ ~ Functiile pot fi comparate eu ma~jni ce munces~ ia ~lf:nte grade, d: IUl~Ill~. Aceste ma~ini sunt astfel construite incat pot ~nunel_ mal ~1~e la I~m.ma decat III intuneric· in fiecare moment in care este mal multa iumma, ma~ml1e muncesc _' mai bine~ Con~tienta este lumina, iar ma~inile sunt functiile. _ Observarea functiilor cere munca multa. Este necesar sa ti? gaslte u1te exemple din fiecar;. Studiindu-le vom ve~:a il:evitabil di ma$llla noas.tra ~u munce:;;te bine; unele functii sunt in regula III ttmp ce aJteIc sunt ncdonte dm

n:

51

A PATRA CALE punctul de vedere al scopului nostru. Pentnl ca trcbuie sa avem un scap, altfel niei un studiu nu va da rczultate. Daca ne dam 5eama ca suntem adonniti, scopul va fi sa l1e trezim. Dad realizam eft suntem rna~ini. scopul va fi sa inceHim de a mai fi ma$ini. Daeii dOfilTI sa tim mai cOl1$tien!i, va trebui sa studicm cc 11e impiedica sa ne amintim de 110i in;;ine. De aceea va trebui sa il1troducem 0 al1umita evaluare a functiilor dupa cum acestca sunt mai folositoare sau mai diiunatoare pentm amintirea de sine. Deci sunt dOlla linii de studiu: studiul functiilor centrilor 110$tri ;;i studiul funqiilor nenecesare sau dfiunatoare. I: Metoda acestui Shldiu este observarea? R: Poti afla multe lucruri pc aeeasta calc $i poti pregati un fundament pentru studiul ulterior, dar numai observarea nu este suficientlL Prin observare de sine nu poti stabili eele mai importante diviziuni din tine insuli, diviziuni orizontale ~i vertieale, pentru di exista muite diviziuni diferite; nu poti cunoa~te diferite stari de con~tienta ~i sa-ti separi functiile. Trebuie sa euno~ti diviziunile principaIe, altfc! vei face gre$eli $1 nu vei $ti ce observi. Omul este 0 ma~ina foarte complicata; de fapt el nu este 0 ma~ina, ci 0 fabridi mare care contine muIte ma~ini diferite, fiecare lucdind la 0 viteza diferita, cu un combustibil diferit, in condini diferite. A$a ea nu cste numai 0 problema de observare ci ~,i 0 problema de cunoa$tere, iar omul nu poate obtine aceasHi cunoa~tere de la 'ei insu~i, pentru cii natura nu a flicut aceastii cunoa~tere instinctiva - trebuie sa fie dobandita cu ajutorul mintii. Instinetiv, omul poate $t1 ee este aeru sau dulce ~i lucruri similare, dar cunoa~terea instinctivii se opre~te aiei. Deci omul trebuie sii invete, $i trebuie sa invete de la cineva care a inviitat inaintea lui. Dacii vei face un efort serios sii-ti observi propriile functii, vei vcdea ea, de obieei, oriee ai face, orice ai gandi, orice ai simti, nu-ti aminte$ti de tine. Nu W dai seama ca e$ti prezent, di e~ti aici. In aeela~i timp vei constata ca, daca faci suficiente eforturi pentru 0 perioadii suficient de lunga, pOli mari capacitatea de amintire de sine. Vei incepe sa-ti aminte$ti de tine mai des, vei incepe sii-ti amiute$ti de tine mai profund, vei incepe sa-ti aminte~ti de tine in legatura cu mai muIte idci - ideea de con$tienta, ideea de mundi, ideea de centri, ideea de studiu de sine. Dar problema este CUIll sa-ti aminte~ti de tine, cum sa devii mai con$tient? Primul pas este sa-ti dai seama ca nu e~ti. Cand intelegem asta ~i 0 observam 0 perioada de timp, vom incerca sa ne surprindem in momentele in care nu suntcm con~tienti $i, putin cfite pu~in, asta ne va face mai eon$tienti. Acest efort va anita eat de putin con~tienti suntcm, pentm di in conditii obi$l1uite de viata este foarte difieil sa fii eon~tient. Astfel va puneti in situatii artificiale, ganditi despre voi: '''stau aiei" sau "sunt eu insumi" - ~i niei atunci nu puteti face mult. Dar in conditii obi$nuite, cand va ganditi la eeva, sau discutati, sau Iucrati, totul va distrage ~i nu va puteti aminti de vol in$iva. Aceastii expresie "amintire de sine" estc alcasa intentionat, penttll ca in convcrsatia obi~nuita spunem adesea "a uitat de el instl$i" sau "$i-a amintit de el insu~i in scuTt timp." Folosim aceste expresii uumai in legatura cu fonne extreme de emotii

52

CAPITOLUL 3 ~negative, dar de fapt intotdeauna uitam de noi in$ine ~i, cu rare exceptii, nu ne

amintim de n01 in$ine in timp.

I: Amintirea de sine este procesul initial al acestui sistem? R: ~Este centrul procesului initial, ~i trebuie sii continue, trebuie sa intre in ;:toate. La inceput suna putin probabil, pentru cii poli incerca sa-ti aminte$ti de tine, ~i apol sa constati ca pentru lungi perioade de timp nu-ti vine in minte; apol din nou incepi sa-ti aduci aminte. Dar eforturile de acest fel nu sunt niciodata pierdute; ceva se aeumuleaza ~i, la un moment dat, cand in starea obi~nuita te-ai fi identifieat $1 cufundat complet in lueruri, vel constata cii pori sa stai deoparte $i sa te eontrolezl. Niciodata nu ~tii cand va fi sau cum va venL Trebuie numai sa faci ce poti sa te observi, sa te studiezi, ~i mai ales incearca sa-ti aminte~ti de tine; apoi, la un moment dat, vei vedea rezultatele. I: Cum incepi sii-ti folose$ti memoria, in sensul amintirii de sine? ~R: Amintirea de sine nu este de fapt legata de memorie; este numai 0 expresie. De fapt inseamna recunoa~tere de sine, con$tien!a de sine. Trebuie sa fii con~tient de tine. incepe eu proeesul mental de incereare a amintirii de sine. Acesta capacitate care este amintirea de sine trebuie dezvoltata, pentru ea in observarea de sine trebuie sa inceream sa~ne studiem funetiile separat una de alta - functia inteIectuala separat de cea emotionala, cea instinctiva separat de cea motoare. Acest lucru este'foarte important dar nu este U$or. I: Adidi ar trebui sa practicam observarea aeestor diferite funetii? R: Da, in anumite momente ale zitei trebuie sa inceream sa vedem in nOl ce gfindim; cum simtim, cum l1e mi~ciim, etc. Odata te pOli concentra pe func!ia inteleetualii, altiidata pe eea emotionalii, apoi pe cea instinctivii sau motoare. De exemplu, incearca sa afli la ce te gande$ti, de ce te gande~ti $i cum te gande~ti la -aeel lueru. Incearcii sa observi senzatii fizice ca frigul, ciildura. Observa ce vezi, ce auzi. Apoi, de fiecare data dnd faei 0 mi$care, pOli vedea cum te mi~ti, cum te a~ezi, cum stai in pieioare, cum rnergi, etc. Nu sunt U$or de~ -separat functiile instinctive, pentru cii in psihologia obi$nuitii sunt amestecate eu ceIe emotionale; este nevoie de timp sa Ie pui la locullor. I: Are vreun sens suprimarea unor obi~nuinte, cum ar fi sa mergi seara Ia culcare 1a 0 anumitii ora? R: Schimbari mecanice de acest gen pot fi utile la inceputul studiului de sine, dar nu pot produce un efect de durata. Te pot ajuta sa vezi eeva pe care altfeI nu l-ai fi vazut, dar prin eIe insele, nu pot produce niei 0 schimbare. Schimbarea trebuie sa inceapii din interior, de la schimbarca eon~tientei, din momentul dnd incepi sa-ti aminte$ti de tine sau chiar mai devreme, cand incepi sa realizezi posibilitatea amintirii de sine ~i ca ea este eu adevarat importanta. Numai ca din pacate se intampla adesea ca oamenii sa inceapa bine, dar apoi sa piarda linia eforturilor. I:-Observarea meeanicitii!ii poate slabi meeanicitatea? Ma gandeam la munca fizicii. R: Para mundi asupra con~tien!ei, toate partile din noi care pot fi con$tiente vor deveni din ce in ee mai mecanice. Numai munea foarte uniforma, lara nici un feI de variatii este total mecanicii. Dadi munca este putin mai complicata,

53

A PArRA CALE

CAPITOLUL 3

atunci ell cat estc mai mecanidi, ell atat este mai rau. Mecanicitatea nu estc folositoare in niei un fel de mundi. Trebuie sa te adaptezi, sa-!i schimbi metodele, pentru a produce 0 munca de cali tate, ~i pentru asta trebuie sa fii con~tient de ceca ce facio A fi eficient in munca fizidi nU inseamna mecanicitatc. Antrenamentul nu ne face mai mecanici. A fi un expert inseamna a fi inteligent in munca tao l: Centrii motoTi ~i instinctiv par a munci mai egal ~i nonnal dedit eel intelectual ~i eel emotional. De ce estc a$a? R: Pentru cil altfel oamenii ~r merge Ia stanga in loc sa rnearga la dreapta $i nar mai ajunge lliciodatii unde vaT sa mearga. $i daca centrul instinctiv aT fi fast a~a cum sunt acum centrul intelectual ~i centrul emotional, un om s-ar otravi in scurt timp. Un anumit grad de nonnalitate este obligatoriu pentru centrj instinctiv ~i motor. AI!i centri 0 pot lua razna rara a dauna imediat. Pentru a intelege mecanicitatea omului este foarte util sa Invatam sa ne gandim la el ca 1a 0 ma~ina, sa studiem functiile acestei ma~ini ~i sa intelegem diviziunile prineipa1e ale functiilor nu numai in general, nu mai muIt in teorie, ci sa Ie studiem in aetivitatea lor, sa invatam cum lucreaza ele. Acesta diviziune in patru func!i! este numai 0 diviziune preliminara, pentru di fiecare din ele este din nou subdivizatil. Toate acestea trebuiesc studiate ~i Intelese prin observare, pentru eil studiul teoretic nu da acela~i rezultat, nu duee la aceIea~i eonciuzii, nu evidentiaza accla~i adevilr. De exemplu, foarte purine sisteme recunosc existenta centrului instinetiv sau a mintii instinctive, ~i nici un sistem de care am auzit nu recunoa~te existenta unei min!i motoare independente. $i totu~i min tea motoare joaea un rol foarte important In viala noastril, Indit absenta acestei diviziuni afecteaza in mare masma rezultatele observilrii obi~nuite a.omului, mai ales in psihologia modema, pentru cil atat timp cat acest fapt nu este recunoscut, multe lucruri vor fi atribuite unei false origini. CentruI motor este foarte important de studiat ~i observat, pentru ca are ~i alte functii pe Hinga mi~carea in spaliu, cum ar fi, de exemplu, imitarea, care este 0 functie foarte importantil in omul Nr. 1. In plus, eentrui motor guvemeazii visele, $i nu numai visele din timpul noptii, ci $i cele din starea treazil reveriile. $i cum cea mai mare parte a vietii noastre se petrece fie in vise reale fie in reverii, studiul functiei motoare este de eea mai mare importantii. Noi credem ca pal1ile intelectuaIa $i emotionalil sunt mai importante dar, de fapt, cea mai mare parte a vietii noastre este guvemata de mintile instinctiva ~i motoare. A$a ca centrul motor are multe functii, folositoare ~i nefolositoare. I: Exis~a vreo legatudi Intre a te comporta mecanic ~i centrul motor? R: Nu, centrul motor inseamna doar min tea a carei funelie legitima este sa controleze mi$carile., A~adar "motor", ~i "mecanic" nu sunt acela~i lucIU. Fiecare centru poate fi mecanic, fiecare funetie poate fi mai mecanica sau mai putin mecanica, mai con~tienta sau mai putin con~tienta. Bineinte1es, exista unele procese mecanice in noi care nu au nevoie sa devina con~tiente, cum ar fi procesele fiziologice, organizate ~i controlate de propria lor minte. Insa ac!iunile noastre, privite ea un Intreg, fie In relatie cu noi In~ine fie cu alti oameni, pot deveni diiunatoare daca sunt lasate de capul lor,

tEste vorbirea intotdeauna mecanidi? Adesea vorbese lnainte de a avea timp sa rna opresc. R: in majoritatea cazurilor. Este unul din primele lucruri pe care ,trebuie, sa~l observi ~i cu care trebuie sa lupti. Este foarte dificil de observat ~I este dlficil dduptat, dar trebuie Iacut. f: M-am gandit ca vorbind despre observatiile mele, Ie formulam. Dar acum . simt ca exisUi peri co lui ca prin vorbire observarea sa se ~vapore. R:'Poti vorbi in moduri foarte diferite; poti vorbi numal de dra~l d~ a vorbl, sail te po!i indemna sa vorbe$ti, cu efort. Vorbirea poate fi treZlre, ~l poate fi

54

somn. I: Ne-ati putea prezenta 0 calc de a face mai muIte eforturi pentru a ~bserva? R: Dacil va puneti intr-o pozitie mai dificila, de cxemplu .daca va asumat: 0 postma. neobi~nuitii, nu va. veti putea opri sa nu observatl. .N~ ,ne obse:vam pentru ea viata este prea U$oaril. Dacii vei fi infom~tat, .obostt, tll. va fi fng,~ te vei observa. Dar datorita civilizatiei nu exista emotll fiztce putermce. Aplanam toate lucrurile inainte ca ele sa atinga un grad care sil ne fadi sa. observam. I: Acesta este tipul de obscrvare pe care vreti sil-l practieiim noi? Am crezut cii era v~rba de observarea starilor noastre interioare. R: iotul este uti1. Studiul ma~inii este la fel de necesar ca ~i partea psihologica. Nu poti studia 0 parte flira ceafaltii. Trebuie sa ~tii cum lucreaza. ma~ina. I: Cum poti ~ti cati centri sunt? .. . _ R: Prin observare. in mod obi~nuit po!i observa patru functn dlfente care, evident, yin din surse diferite, guvemate de principii diferite. Observarca de sine arata asta foarte elar, ~i dupa. un timp nu Ie mai poti amesteea. 1: De ce nu au ajuns psihologii modemi la aceasta coneluzie? R:,Pentru ca nu ~tiu despre acest lucru. Aeeasta impiirl;ire a eentrilor pare foarte simp la, ~i totu~i faptul ca nu este cunoscuta arata ca min~ea obi~nuita ~u a poate descoperi. Mintea obi~nuitii, eonfonn psihologiei eXl~tente, doar slmte ceva diferit, dar nu poate spune clar ca acesta este un lucru, tar acela aIt lucru. Aceastii idee vine de la $coIi, a~a cum este ~i ideea compieta a diviziunii eeIor patru stari de con~tienta. Ultima idee 0 puteti gasi in literatura, dar descrierea este total diferita; a~a cii, din nou, vine din ~coli ~i trebuie explicata oral. Exista lucruri care pot fi descrise in earti, ~i existil alte lucruri care nu pot fi niciodata descrise corect. i: Deci ideea centrilor este 0 idee veche? R: Este foarte veche, dar nu 0 putem descoped panii cand nu ni se spune despre ea. Dacil ni se spune, putem observa singuri ~i sil aflilm ca este adevarat, dar nu o ,putem descoperi singuri. F aptele dovedesc aceasta, pentru ca nu a fost descoperita, 1: Unde sunt situati eentdi? R: Nu are import~nla, deoarece fiecare centru ocupa intregul corp .. Nu e~~sta 0 singura celulii din corpul nostru care sa nu fie guvemata de totl centrn. Nu trcbuie luat prea literal; de exernplu, nu poti spune cil. intelectul guvemeaz~ [lecare celula existil limitari dar, in general vorbind, fiecare centru guvemeaza intregul corp'lntr-un mod diferit. Dar nu putem eunoa;;te partea fizicii prin

55

A PATRA CALE observare obi~nuita; putem studia totu$i functiile, $i asta va fumiza tot materialul necesar. 1: Atunei poti observa ell intelectul? R: Nu poli face aItfel; aceasta este singura parte din noi care este, pana la un anumit nivel, sub controlul nostru, a$a di vom utiliza miutca pentru obsenrare.' Mai tarziu poate vei antrena a1ti centri sa faca observatii, dar asta nu se poate intampla iuca mult timp de acum incola. Evident, ceilalti centri nu trebuie sa stea in calc. De exemplu, dadi te identifici emotional ell ~eva. vel fi impiedicat sa observi; vrei sa te gandc$ti la un lucru, dar acesta jti va aduce mereu alte ganduri, alte asocialii. Mult timp va trcbui sa Iucram din centru! intelectual, dar In acela$i timp trcbuie sa fn!elegem ca nu putem merge prea departe ell acesta, pentru ea are ~i el limitele lui; te va duce pana lntr-un anumit punet; dupa care nu Vet putea merge mai departe pana nu vei putea folosi centrul emotional. Dar centrul emotional trebuie mai lntai antrenat. Trebuie sa lnveti sa nu-ti exprimi emotiile negative, ~i numai daea faei aeest lucru sufieient de mult timp vor putea fi explicate alte lucruri. I: Nu-i a~a cii nu putem Hisa emotiile sa ne eonduca, Tara intelect? R: In mod normal poti, dar aeum noi nu suntem foarte normali, a~a cii ne pot conduce lntr-o direetie buna sau intr-o directie proasta. Nu exista garantii ca ne Vor c~nduce in directia p~ oare 0 dorim - putem dori sa ajungem intr-un loe, iar emolule noastre sa ne conduea in alta parte. I: Emotiile ar trebui sa dezvolte 0 inteIigenta proprie? R: Sunt perfect de acord, dar ee inseamna asta? Inseamna in primul rand ea trebuie sa inve!i sa eoritrolezi exprimarea tuturor emotiilor nepHicute; numai atunci vei putea ~ti emotional ce sa faei in eontinuare. I: Ati spus ca funcliile de gandire ~i emotionala sunt complet separate, dar nu este foarte difieil de aratat diferenta? R: Nu este deloe dificii, sunt ne~esare numai putina rabdare ~i observare' in ~curt timp vei vedea foarte c1ar ee este gandire ~i ce este simtire. ' I: Cei trei eentri luereaza adesea simultan? R: Da, dar "simultan" poate avea diferite intelesuri. Foarte rar ele Iucreaza si~u1tan asupra aeeluia~i subiect. Toate patru funetiile pot aetiona ~i chiar actloneaza simultan, dar ele pot Iuera asupra Unor aspecte diferite. Un exemplu al tuturOr celor patru funetii lucfilnd simultan asupra aeeluia~i subiect ar fi creatia artisticii. Datorita luerului lor simultan, adesea centrii se amesteca foarte mult, ~i totu~i este posibil sa-i distingem. Acesta este inceputul observarii de sine ~i inteiegerii de sine: trebuie sa lntelegem diferitele func!ii ~i apoi sa incepem sa Ie sepanlm. I: De ce centrul motor poate opri imaginatia? Eu gasesc ca gradinaritul sau ori:e alta mund fizid sunt de ajutor pentru oprirea ei. R: Inseamna ca acela~i centru care era ocupat cu imagina!ia, va fi ocupat cu Wadinaritul. Dovede~te doar ca imaginalia este 0 func~ie a centrului motor. I: Nu potfnleiege importanta accentului pus pe centri.

56

CAPITOLUL 3 R: Este foarte important de viizut ca mintea noastra este divizata In patru minti, ca nu existii unitate in noi, ca cele patru minti, sau functii, sunt foarte diferite. Numai asta iti da 0 imagine diferita despre tine insuli. I: Cum poti distinge intre emotie ~i instinct? R: Este 0 problema foarte importanta ~i trebuie solutionata prin propria observare ~i propriul studiu. Emotiile instinctive sunt intotdeauna legate de ceva fizic. Intrucat psihologia moderna nu separa emotiile instinctive de celelalte emotii, va rezulta 0 anume dificultate in inte1egerea diferentei. Dar cand ~tii ea ele sunt diferite, devine posibil sa distingi intre ele. f: Exista ceva ce poate controla organele sau celulele rebele? R: Da, centrul instinctiv. Crezi ca am putea fj in viata chiar ~i 0 jumatate de ora, daea centrul instinctiv nu ar lucra? EI cunoa~te funetionarea corecta ~i incorecta a fiedrui organ. Intotdeauna incearca sa Ie faca sa functioneze corect. Noi credem ca organele lucreaza singure - asta este imaginatie. Ete sunt controlate de catre centrul instinctiv. Acesta este "instinct" In adevaratul sens al cuvantului, in legatura cu omul. I: Are calitatea intelectului vreo implicatie in dobandirea con~tientei? R: Da, pentru ca trebuie sa incepem cu intelectul. Centrul nostru intelectual este mai bine dezvoltat, sau se afia mai mult sub propriul control. Centrul emotional este mai iresponsabil. A~a d, intrucat avem mal multa autoritate asupra centrului nostru intelectual, trebuie sa-1 utilizam paoa dind fie devenim mai 'con~tienti, fie vom invata sa utilizam aite functii mai cficient ~i sa Ie controlam mai bine decat 0 facem acum. In prezent nu avem control asupra functiilor instinctiva ~i emotionala, ~i numai pupn asupra funqiilor motoare. Influentele extcrne Ie pun in mi~care. Nu putem fi veseli sau furio~i lara nici 0 cauzii, ~i 0 cauza inseamna ceva extern. Lucrul, mai tarziu, va trebui sa fie in centrul emotional pentru ca principal a energie se afia in el.. Centrul intelectual este numai auxiliar, dar in prezent este tot ce avem.

•

*

Vreau sa va spun ceva mai mult despre ~entri, care va va ajuta sa fntelegeti situatia. Unii centri sunt 'impartiti in doua jumatati - pozitiva ~i" negativa. Aceata fmpartire este foarte clara In centrii inteiectual ~i instinctiv. In centrul intelectual este "da" ~i "nu", afirmatie ~i negatie. Toata munea centrului intelectual consta in comparare. Diviziunea din centlUl instinctiv este foarte !impede: pliicere - durere. Toata viata instinctiva este guvernata de asta. La 0 privire superficialii ar parea di ~i centrul emotional consta din doua jumlitati emotii pliicute ~i emorii nepliicute. Dar nu este chiar a~a. Toate emotiile noastre violente ~i deprimante ~i in general cea mai mare parte a suferintei noastre mentale are acela~i caraeter - este nenaturalii, ~i organismul nostru nu are un centru real pentru aceste emotii negative; ele functioneaza cu ajutorul unui centru artificial. Acest centru artificial - un fel de umflatura - este creat treptat in noi din frageda copilarie, pentru cli un copil cre~te inconjurat de oameni cu emotii negative ~i ii imita.

57

A PATRA CALE

CAPlTOLUL 3

I: Ematiile instinctive nu sunt negative?

sine, exista a diferenta. Atentia poate fi intr-un singur centru in timp ce

R: Pot fi negative, dar estc coreet sa fie a~a. Ele teate sunt folositoare. Jun:atat~a negativa a centrului instinctiv cstc un paznic, care ne previne de pen col. In centru! emo!ionai emotiile negative sunt fcarte daunatoarc. . Apci fiecare jumiitate a unui CCl1tru este impartitii III trci parti: partea

R: Iv!ai mult sau mai putin este v~rba de aceea~i linie dar, in acela~i timp, atentla controlata este posibila in via!a obi 9nuita. Uneori oamenii i$i pot controia atentia ~i sa fad 0 munca interesanta, lara sa 9tie nlmic desprc amintirea de sine. De9i atentia controiata este foarte aproape de amintirea de

amintirea de sine necesita lucml a trei sau ehiar patru centri. i::Nu este foarte u~or ca atentia controlata sa devina identificare? R: Nu, sunt total diferite. Una reprezinta maximul de control, cealaltii minimul de'control. Nu exista posibilitate de control in identificare. I: Putem incuraja centrul intelectual sa lucreze? R: Cultiva atentia. Vei vedea ea apoi ob!ii rezultate diferite. Giinde9te eu afen!ie. Nu gaudi mecanic. Gandirea mecanica se transforma in imaginatie. I: Ce diferenta este intre a face lucrurile con$tient ~i a Ie face intentionat? R:, Nu putem vorbi despre a face lucrurile con9tient, pentru d noi nu suntem co'n~tienli. Pe dnd a face lucmrile intenlionat - daca faci 0 anumitii mund 9i trebuie sa-i dai atenlie, atunci, lara ehiar sa-ti dai seama, 0 parte din efort va fi legat de pastrarea atentiei asupra a ceca ce facio Dar dadi devine complet mecanic, este posibil ca tu sa te gfinde~ti Ia altceva, iar mainile tale sa continue sa' faca acel lueru. Asta va fi partea mecanidi a centrului. Dad munca ta necesita in mod constant gandire, inventie, adaptare, va trebui sa lucrezi cu partile intelectuale. Partea mecanidi a centrului intelectual are un nume special. Uneori sc vorbe~te de ea ca de un centru separat ~i In accast eaz este numit centrul fannator sau aparatul formator: Majoritatea oameniior utilizeaza numai aceasta parte; ei nu folosesc niciodata partite mai bune ale ccntrului intelectual. Dar ideile acestui sistem sau idei similare nu pot fi nicicum intelese prin aparatui fonnator. Aparatul fonnator are limitari faarte clare. Una dintre particularitatile lui este d el compara numai doua lucruri, ea ~i cum in orice mod de a proccda ar exista numai doua lucruri. Apoi centrului fonnator ii place sa gandeasca in extreme; de exemplu, fie ca ~tie totui, fie ca nu ~tic nimic. 0 aita particularitate a lui este sa caute imediat opusul. Puteti gasi muIte exemplc de gandire fonnatoare. De exemplu, dad spun trebuie sa faceti asta sau trebuie sa faceti astalalta oamenii raspund "dar a~ spus ca nu putem facel" Daca spun "asta necesita puterea vointei", ei vor spune "cum, dadi nu am vointa?". Dad vorbese despre a fi mai con~tient sau mai putin con~tient, ci vor spune, "dar noi nu avem con~tienta!". Acestea sunt exemple de gfindirc f0n11atoare. I:'Puteti da un exemplu de aparat fonnator, utilizat corect? R: Dad centrul intelectual lucreaza nonnal, adiea dadi celelalte parti i9i fac munca lor, centrul formator i~i face munca foarte bine. Este un aparat de inregistrat. Ne intcreseaza numai func!ionarea lui grc9ita. Acest lucru este valabil nu numai pentru aparatul fonnator, ci pentru toate partile mecanice ale centrUor. Numai dnd incep sa funqioneze gre~it, ele devin perieuloase. Deci nu este nevoie sa ne lngrijoram de functionarea lor corecta; eeea ee trebuie sa faceli este sa elimina!i funetionarea lor gre9ita. Partea mecanica a centrului emotional vrea sa fad munea partii superioarc La fel este ~i in cazul centmlui formator: vrea sa fad munea centrului inteleetual ~i, ca rezultat, partea motoare a eentrului va ingloba toata viata intelectuaHi a unci persoane obi9nuite.

58

59

mtelectuaHi, partea emotionalii ~i partea motoare sau mecanica. Partea motoare a fieciirui centru este eea mai mecanica ~i eea mai des folosit5. In general noi folos~m uumai partile mecanice ale centrilor. Chiar ~i partite emotionale sunt foloslte nurnai ocazional; cat despre partile intclcctuale, fcarte rar sunt folosite in conditii obi$lluite. Asta arata cat de mult ne iimitiim, CUm folosim numai 0 mica parte, partea cea mai slaba a organismului nostru. Sunt foarte u~or de distins aceste trei parti efind incepem sa ne observam., ParJ:ile mecanice nu au nevoie de aten!ie. Partile emotlonale au l1evoie de inter:s putemic sau de identificare, atentie lara efort sau il1tel1tie, pentru ca atentla este captata ~i pastrata de catre atractia fata de obiectul insu~i. Iar in partile intelectuale trebuie sa-ti controlezi atentia. Cand te vel obi~nui sa-!i controlezi atentia, vel intelege imediat ce vreau sa-' ti spun. Mal intal caracterul actiunii iti va arata in care Centru te afli, apoi observarea atel1tiei itl va indica in ce parte a eentrului. Este important mai ales'pa observi partile emotionale ~i sa studiezi lucrurile care .at:rag ~i pastreaza atentia, pentru ca acestea produc imaginatie. Studiul atentlel este 0 parte foarte importanta a studlului de sine, 9i daca incepi sa ob~ervi aceasta divizare a centrilor in parJ:i, adaugata divizarii centrilor in9i9i, vel avea posibilitatea sa ajungi Ia detalii mai mici 9i te va ajuta sa studiezi ' aten!ia. I: Este posibil ca a~a cum suntem noi acum sa acordam atentie unui lucru lara " sa fim idel1tificati? R: Bineinteles. Trebuie doar sa faci distinctia dintre atentie ~i identificare. Atenlia poate fi contra lata; identificarea este ~ecanidi. i: Ati spus di avem trei feluri de atentie? R: Nu. Atentia este una singura; nu exista alta atentr'e. Dar uneori poti actiona fiira atentie - poli face multe lucruri, ehiar nonnale, logiee, lara niei 0 at~ntie. In alte cazuri atentia este atrasa ~l pastrata de insu9i lucrul respectiv, iar i~ al !Teilea caz atentia este controlata. I: ~m constatat cii daea imi controlez atentia, chiar pentru scurt timp, nu pot sa mal dau drumul imaginatiei. R: Foarte corect, pentru ca imaglnatia este intretinuta de partile mecanicc ale centrilor, rara atentie. Daca atentia este fixata asupra a ceva, imaginatia se opre~te.

I: Numai atunci cand iti aminte~ti de tine poti avea a aten!ie controlata?

A PATRA CALE

CAPITOLUL 3

i; Cum aprecia!i faptul cil. carneoii pot triii uneori In piirtile superioare ale centrului? Poti avea uneori 0 idee desprc a~a ceva? R: Anumite combil1a!ii de idei se pot «intampla", dar noi vrem controlul, nu 0 explicatie a lucrurilor care se intamplii de 1a sine. Oriee se poate tntampla odatii sau de doua ori, dar asta nu are 0 valoare practicii sau 0 semnificatie, a~a cum odata san de doua ori poti gasi bani pc strada, dar nu poti trM din ei. I: Nu ioreleg ce inseamnii sa actionezi mccanie, pentru ca se pare ca poti 5ii-1i petree! jumiitate din viata fiicand in mod mecanic diferite lucfuri, cum ar fi scrisuL Trebuie sa se renunte la toate acestea? R: Acesta este centml motor - dar eu nn rna refer Ja asta. Multe lucruri sunt mecanice ~i ar trcbui sa ramana mecanice. Dar giindurile mecanice, sim~irile mecanice - acestea sunt cele care trebuiesc studiate .$i care pot ~i trebuie sa fie sehimbate. Gaudirea mecanidi uu face dOl bauL- Poti gandi mecanic despre" multe lueruri, dar nu vei obtine nimic din asta. In mod mecanic nu vei obtine nimic. In mod mecanic nu poti folosi decat 0 midi parte din centrul tau intelectual, aparatul fonnator, ~i nu merita sa-ti pierz! vremea. Un lucru trebuie inteles despre partile centrilor, acela ca partile intelectuale difera mult mai putin una de alta decat celelalte parti. Aceata impart:ire in inteiectuai, emotional ~i motor este foarte clara ~i precis definita in partile inferioare ale centrilor, dar ,devine mult mai putin evidenta in paqiie superioare. ! 1: Numai diferiti centri interfereaza unul cu altul, sau este posibil ca 0 parte a unui centru sa interfere eu 0 alta parte a aceluia~i centru? R: Orice combinatie este posibila. Sa presupunem ca lucrezi cu centrul motor apoi poate interfera centrul instinctiv, sau centrul emotional, sau alta parte a centrului motor. Sau daca te sim!i intr-un centru ~i apoi incepi sa vorbe~ti, treei !n alt centru ~i chiar poti sa uiti ceea"ce voiai sa spui. I: Suma partilor inteleetuale din diferiti eentri alcatuiese centrul intelectual sau sunt separate? R: Nu, toate pot lucra separat dar, bineinteles, dad ai putea controla par~ile intelectuale ale tuturor centrilor ~i sa Ie faci sa lucreze impreuna, asta ar [1 calea spre centrii superiori. Partile intelectuale nu vor alditui un centru in sine, dar munca lor combinata va produce 0 munea mai buna decat ar putea-o face separat. 1: Munca asupra sinelui diminueaza functiile partiior meeanice ale centrilor? R: Va diminua munca paqilor meeanice in sensul ca va diminua mecanicitatea acolo unde atentia ~i con~tienta sunt utile. Atunei partile mecanice i~i vor indeplini munca pentru care ele au fost concepute, poate ehiar mai bine dedit in prezent, pentru ca acum sunt prea oeupate cu lueruri care nu Ie privesc. Asta va determina partile mai bune ale centrilor sa lucreze. I: Mecanicitatea'trebuie privita ca un fapt care trebuie observat sau ca un rau impotriva caruia trebuie Iuptat? R: Vezi, nu vei intelcge niciodata mecanicitatea dad vorbe~ti astfcl - in legatura cu luerurile miei. Dar dind vei vedea, sau iti vei aduce aminte cat de mecanic poti face eele mai abominabile lucruri, mai tarziu neputand sa Intelegi

cum de le-ai putut face, atunci vei ~ti ce este mecanicitatea. ToaHi viala noastra facem, in mod mecanic, ceea ce n-am fi facut niciodata in mod eon~tient. Este ceca ce trebuie sa intelegem. Dad ne examinam viata, an de an, luna de luna: vedem lucruri pc care nu Ie-am fi flieut nieiodata in mod con~tient, sau lucrun pe care nu Ie-am flicut ~i pe care Ie-am fi flicut daca eram con~tien!i. Acesta cste modul de a gandi despre meeanicitate. 1: Formularea constituie 0 funqie coreeta a eentrului intelectual? R: Desigur. Pot fi diferite grade, dar in prezent putem vorbi numai de formulare ~i formare. In aceasta legatura este important de inteles sensul corect al cuvantului "formator". Exista doua metode de concluzii mentale: "fonnare" ~i "fonnulare". "Formare" este a conc1uzie la care se ajunge pe ealea rezistentei minime ocolind dificultatile. Este mai u~oara pentru ea se faee de la sine _ fraze de-a' gata, opinii de-~ gata, ca un timbru. In general ea este defectuoasa cu exceptia cazurilor ce10r mai simple. "Fonnularea" este 0 conc1uzie care se aju~ge pe baza intregului material disponibil; necesita efort ~i uneori este dificila, dar reprezinta Iucrul cel mai bun pe care-I putem face. l: Cum ar fi posibir pentro noi sa fonnulam? Diferite1e "eu"-ri nu vor denatura faptele? . R: Dad vor denatura, atunci vor denatura fonnularea. Dar este deSlb'1lr necesar sa invatam sa distingem fonnuHirca de fonnare. Fonnarea este, ea sa spunem a~a, doar 0 sclipire, uneori foarte gre~itii, iar fonnularea, dupa cum am spus, apare atunci cand aduni tot ceea ce ~tii desprc un subiect dat ~i incerc! sa faci ni~te deductii. i: De cc uneori lecturile m! se par interesantc ~i alteori nu? R: Pentru ca te afii in centri diferiti. Intr-un centru poti fi interesat, in alt centru nu e~ti interesat. Sa presupunem ca e~ti in centrul instinctiv; acesta nu poate fi intercsat in idei esoterice - el este interesat de hrana ~i lucruri de acest gen. Dar daca te afli in centrul intelectual sau partial in cel emotional, poti fi interesat. ~tii ca exista patru camere in casa noastra, ~i depinde de camera in care ne afiam dad suntem sau nu interesati. . I: Am vazut ca atunci cand scrii la ma~ina lucruri de rutina, scdi mai repede. Cand scrii la ma~ina lucruri mai complicate, scrii mai incet. R: Pcntru ca lucreaza doi centri. 0 muncii mai complicata ar~e nevoie de dOl centri. Dar chiar ~i cand copiezi lucreaza centrul inte1cctual. In centlUl motor nu poti avea prea multa incredere; eI controleaza imaginatia ~i visele. A~a. ca atunci cand acesta luereaza, centrul intelectual supravegheaza. Dacii lucrezl In intregime numai eu centrul motor e~ti pe jumatate adonnit. Orice cooperare a centrilor inseamna un anumit grad de trezire. Ce insearnna sa adonni? Lipsa de coneetare a centrilor. ,1: Vorbirea tine de doi centri, nu? R: ~i mai multi ehiar. In general este par~ial instinctiva, partial motoare, partial intelectuala ~i poate fi ~i emo!ionalii, deci poate include toate patru functiile. 1: Este partea intelectualii cea mai buna parte a fiecarui centru luat separa~ ~i cea care sa necesite exersarea ~i mentinerea, in incercarea a a opune partllor emotional a ~i mecanicii a fiecarui centru?

60

1;

61

A PATRA CALE

CAPITOLUL 3

R: Toate partiie sunt in mod ega! nccesare, dar ficcarc parte trebuie sa-~i faca munca propric. PartiJe 01.1 au nirnie ran in sine, fiecare dintre ele are propria funetic, dar daca. se inlocuiesc una pc alta, munca lor devine neadecvata. Vezi, ideea ea nu ne folosim in intregime creierul ci nurnai 0 parte din el, nu este nona, dar sistemele psihologice nu explica ce anume nn utilizam, deoarece panile centrilor se afia 1a acela~i nivel - sunt de fapt l1i$te lTIa$ini diferite. Sistemul prezinta 0 anatomie reala a creierului nostru $1 in general a iotregii noastre mcntaiiti'i!i. Deci acesta este un punet [oarte important, $1 ,dad incepi sa tc observi din punctuI de vedere al ateotiei, pori studia diferitele valori ale proceselor tale mentale. Este cheia pentru aceste ma~ini. f: Ce diferenta exista lntre partea motoare a centrului intelectual ~i partea intelectuaIa a centrului motor? R: Sunt complet diferite. Partea intelectuala a centrului motor poate controla mi~carile noastre cele mai complicate atunci cand trebuie sa inventam mi~cari noi. Sa presupunem di cineva inventeaza 0 ma~ina foarte compiicata, sau lucreaza cu a ma~ina foarte dificila, sau face lucru manual foarte complex care necesita atentie constanta ~i chiar amintire de sine constanta, pentru a nu strica tot ansamblul; acesta ar fi lucrul partii intelectuale a centrului motor. lar partea motoare a centrului intelectual este registrul sau aparatul formator - un sistem indexat de fi~e! din creier. Este foarte folositoare in locul in carc se afla, dar este utilizata pentru scopuri neadecvate. Sa presupunem, de exemplu, ca arunci aceste fi~e in acr $i incerci sa faci deductii din modul in care acestea cad; acesta ar fi lucrul gre~it al aparatuiui fonnator - $i este ceea ce facem de obicei. 1: Cand ati vorbit despre punerea lucrurilor in ordinea corecta, era vorba cumva de a face centrii sa lucreze mai binc? Ce anume ii va ghida ditre aceasta functionare mai buna? R: Lucrul asupra ta insuti, oricare ar fi acesta - studiul de sine, cunoa~terea de sine, amintirca de sine. Mai intai trebuie sa cunoa$tem ma~ina, iar apoi va trebui sa invatam sa a conducem. Trebuie sa corectam functiiIe asfel incat fiecare sa-~i faca propria munca in mod corect. in majoritatea activitatiloi noastre, un centru face munea altui centru. lncapacitatea de a ne atinge niveIuI nonnal sta in inabilitatea noastra de a ne face centrii sa luereze corect. Multe lucruri inexplicabile pe care Ie observam sunt datorate lucrului gre$it al eentrilor. i: Lucrul grc$it al centrilor inseamna interferarea unuia cu altul? R: Exista doua fonne de Iucru gre$it al centrBar. Fie ea ei interfedi, adidi Iucrcaza unul in locul celuilalt, fie ca unul ia energic de la altu!. Uncori centrii trebuie sa lucreze unul pentru altu!. Daca, dintr-un motiv oarecare, un centru Inceteaza sa funetioneze, ma~ina este astfel conceputa incat aIt centru ii poate continua munca pentru un timp, pentru a evita 0 intrerupere. La origine, ideea unui ascmenea plan este foarte corecta dar in viata, a$a cum cstc ea acum, acest lucru a devenit cauza tuiburarilor fizice ~i mentaie, deoarccc Un centru nu poate func!iona adecvat pentru altu!. lar in starea de identificare centrilor Ie place sa faea 0 munca grc$ita in locul muncii proprii. A devenit un fel de obicei prost, ~i

prin amestecarca functiilor centrii incep sa amestecc energiile, incercand sa obJina encrgii mai putemice, Ia care ei nu sunt adaptati. 1: Imi este greu sa vad exemple de lucru gre;;it al centrilor. Singura observatic cstc aceea d incerc adesea 0 senzatie de exaltare nenecesara. R: PO!! vedea exempJc atunei eand oamenii devin emo!ionali in mod nenecesar !n legatura eu lueruri care ar fi mai bine Tacute lara nici 0 emotie. I: Cum poate fi opritii aceasta interferenta? R: Functiile noastre sunt in prezent conditionate de starea noastdi de cQn;;ticllta. Exista 0 u;;oara variatie: putem fi mai con~tienti decat suntem putill mai mult sau mult mai putin. Asta afeeteaza functiilc, pentru ca dad e;;ti mai trcaz, fullc!iile dau rczultate mai bune; daea e;;ti mai adormit ele dau rezultate mai proaste. Putem observa aceasta dar, ea principiu, trebuie sa intelegi ea functiile ~i starile de con$tienta sunt indcpendente uncle de altele ~i exista de sine sHitator. Starea de con;;tienta afecteaza functiile, iar con;;tienta crescuta va crea noi functii. Trezirea eompleta, reaUi va produce noi func!ii pe care nu Ie avem acum. f: Lucrul spre care se tinde este 0 echilibrare perfecta a cclor patru centri? R:, Da, acesta este punctul de plecare. Dupa aceea un om se poate gandi Ia crearea stiirilor superioare de con;;tienta - a fi con~tient de sine - $i apoi a fi cOll;;tient de lucrurile din afara lui. Asta ar carespundc activitatii centrilor superiori. Un centro uu poate fi imbunatatit de unul singur. Totul trebuie imbunata!it, trebuie sa ajunga la 0 functionare nonnaia. Vezi, ma~ina umana cstc foarte inteligcllt alcatuita $i tot ce exista in ea poate fi folosit pentru aceJa;;i scop. Dar, la nive! obi$nuit, functionarea centrilar nu este pc dcplin coordonata; ei traiesc prea independent ~i, in acela;;i timp, sc impiedica unul pe celiilalt ;;i i~i folosesc unul altuia energia. Fiecarc centru este adaptat Ia lucrul cu un anumit fcl de cncrgie $i cl prime~te exact ceea ce are nevoie; dar toti centrii fur5. unul de la aitul ;;i, astfel, un ccntro care are nevoie de un tip superior de cncrgie este obligat sa lucreze eu un tip de cnergie inferiar sau, un centru construit pentlU a lucra cu 0 energie mai putin putemidi folose$te 0 energie mai putemica, mai exploziva, In acest fellucreaza ma~ina la ora actuala. lmaginati~va mai multe sobe - una trebuie sa functioneze cu motorina, alta cu lemn, a a treia cu benzina. Daca presupunem ca cele! prevazute pentro lemn i se pune benzina, nu nc putcm a~tepta deeat 1a explozii. lar apoi imaginati-va 0 soba prevazuta pentru benzina ~i veti inte1ege cii nu poate lucra in mod adecvat cu Icmn sau carbune. Trebuie sa distingem patru energii care lucreaza prin noi: energia fizica sau mecaniea - de exemplu mutarea accstei mese; energia vietii care face carpul sa absoarba hrana, sa refaca tesuturile, $.a.m.d.; cncrgia psihidi sau menta Hi, cu care lucrcaza centrii ~i, cea mai importanta dintre toate, energia con~ticntci. Energia con$tientei nu este 'recunoscuta de psihologie ;;i de $colile ~tiill!ifice. Con;;ticn!a este privita ca parte a functiilor psihice. Alte $coli neaga eu totul con;;tienta ;;i privesc totul ea fiind mecanic. Uncle ;;coli neaga existen!a cnergiei vietii. Dar cnergia vietii este diferiHi de cnergia meeanicii ~i materia

62

63

A PATRA CALE

CAPITOLUL 3

vie poate fi creata daar din materie vie. Orice cre~tere plead. de la energia vietii. Energia psihica este cncrgia eu care lucreaza centrii. Ei pot Iucra ell cOl1$tienta sau lara cOll$tienta, rezultatele fiind diferite, de:;;i nu at&t de diferite ineat diferenta sa pcats. fi U$or de rcrnarcat 1a altii. iti poti da seama de COll$tientii daar in tine insu!i. Pentru fiecare gand, sentiment sau actiune sau pentru a fi cOll$tien!i, trcbuie sa avcm 0 energie corespunzatoare. Daca n-am obtinut-o, coboram :;;i lucram eli 0 energie inferioara - ducand mal degraba 0 viatii animala sau vegetalii. Apoi, din nou acumuHirn cnergie, din nOll avcm ganduri, putcm din nOll sa tim Chiar $1 0 enorma cantitate de energie fizidi TIU poate produce nici macar un gand. Pentru gandire este necesarii 0 solutie diferita, mai putemidi. Iar con~tienta necesita 0 energie ~i mai rapida, ~i mai exploziva. I: Dadi nici 0 cantitate de energie psihica nu poate produce energie con~tientii, ce mai conteaza cat de multa energie psihica folosesc? R: Iti trebuie energie psihica pentru scopuri complet diferite. pe exemplu trebuie sa gande~ti cu energie psihica. I: Am descoperit d. incercand sa pastrez aten!ia fixata se consuma 0 mare cantitate de energie. Inseamna oare ca fac acest lucru intr-un mod gre~it? R: Nu, trebuie sa folose~ti energie pentru a pastra atentia. Aceasta este munca, ~i munca are nevoie de energie de~i, pe de alta parte, economise~te energie economise~te pierderea de energie in alta directie. Dacii vei face luerurile rara ~tentie, asta va insemna 0 pierdere mult mai mare. l: De ce este atat de dificil sa controlezi aten!ia? R: Lipsa obi~nuin'tei. Suntem prea obi~nuiti sa Iasam lucrurile sa se inHimple. Cand vrem sa eontroUim atentia sau altceva, ne dam seama ea este dificil, a~a ~um ~i munca fizid. este dificila dad nu suntem obi$nuiti cu ea. l: De ce momentele de con~tienra sunt atat de rare? Este 0 problema de energie? R: Nu exista comhustihil. Dad. nu ai electricitate sau dad ai 0 lantema de buzunar cu 0 baterie slaba, poti avea 0 lidirire ~i apoi nimic. Con~tienta este lumina, iar lumina este rezultatul unei anumite energii; dacii nu exista energie nu este nici un fel de lumina. I: Tot secretul dezvoWirii con~tientei sta in conservarea ~i controlul energiei? R: Nu, nu tot secretul, de!jii conservarea !jil cre~terea energiei sunt foarte importante. Dar nu este suficient; trebuie sa !jitii cum s-o controlezi. Energia este partea mecanica a con!jitientei. Nu putem incepe cu ideea de control. Pentru a putea controla un mic lucru trebuie sa cunoa§tem intreaga ma~ina. Mai intai trcbuie sa oprim irosirea encgiei; in al doilea rand sa 0 colectam prin amintirea de sine; apoi, sa ajustam lucrurile. Nu putem ineepe in niei un alt fei. 1: Energia poate fi stocata? R: Da, energia poate fi stoeata dnd e~ti .capabil sa 0 stochezi. Dar problema este, in primul rand, nu a 0 stoca ci a nu 0 irosi. Am avea sufieienta energie pentru arice am dori sa facem dad n-am irosi-o in lucruri nenecesare. De exemplu, motivul pentru care suntem atat de formatori este pentru ca suntem

prea inerti, nu simtim suficient. Credem d simtim, dar este 0 iluzie. $i motivul pentru care simtim atat de putin este acela ea nu avem energie disponibila pentru centrul emotional. Deja s-a vorbit despre scurgerile de energie, dar cea mai rea dintre toate cste exprimarea emotUlor negative. Daca poli opri exprimarea emotiilor negative vei economisi energie ~i niciodata nu vei simti Jipsa ei. Putem spera sa devenim fiinte con§tiente doar dad vom folosi intr-un mod corect energia care este utilizata acum intr-un mod grc~it. Ma~ina poate produce suficienta energie, dar 0 poti irosi fiind furios sau iritat sau ceva de acest gen $i atunci riimane foarte putin. Organismul nonnal produce suficient de muIta energie nu numai pentru toti centrii dar !ji1 pentru inmagazinare. Produqia este a!jia cum trebuie, cheltuirea ei este gre~ita. Aceste scurgeri trebuiesc studiate, deoarece in cazul anumitor tipuri de seurgeri niei nu merita sa continui pana ce acestea nu vor fi aprite, deoarece eu cat mai multa energic vei acumula, cu atat mai multa se va seurge in afara. Este ca ~i cum ai pune apa intr-o sita. Anumite emotii negative produe exact asemenea scurgeri. In anumite situatii, unii oameni tree printr-un intreg ~ir de emotii negative atat de obi§nuite incat nici nu Ie observa. Pot ocupa numai cinci minute sau cinci secunde, dar poate fi suficient pentru a cheltui intreaga energie pe care organismullor a produs-o pentm douazeci§ipatru de ore. Vreau in mod special sa va atrag atentia asupra acestei idei a emotiei negative ~i a starii de emotie negativa. Acesta este, realmente, al doilea punct important; primul s-a referit la con§tien!a - ca noi nu suntem con~tienti §i ca putem deveni con~tienti. Este necesar sa ne dam seama cii nu cxista nici 0 singura emotie negativa folositoare, in nici un fel. Emotiile negative sunt, toate, un senm de slabiciune. Apoi trebuie sa ne dam seama ca putem lupta cu ele; pot fi cucerite §i distruse, deoarece nu exista un centru real pentru ele. Daca ar fi avut un centru real, cum au emotiile instinctive, n-ar fi fost nici 0 ~ansa, am fi ramas pentru totdeauna in puterea emotiilor negative. Dec! este un norac pentru noi c1i ele nu au un centru real; este vorba de functionarea unui centru artificial !jii acest centru artificial poate fi desfiintat. Cand acest lucru se va face, ne vom simti mult mai bine. Chiar ~i faptul cii ne dam seama ca acest lucru este posibil e foarte mult, dar avem convingeri, prejudecati §i chiar '~principii" referitor la emotiile negative, incat este foarte greu sa renuntam la ideea ca ele sunt necesare. Incercati sa va ganditi Ia asta, ~i daca aveti intrebari va voi raspunde la ele. I; Ati spus cii noi nu avem emotii pozitive? R: Nu avem emotii pozitive. Numim emotie pozitiva 0 emotie care nu poate deveni negativa, dar toate emotiile noastre, chiar ~i eea mai buna pe care 0 putem avea in starea noastra actuala, poate deveni in arice moment negativa. De asemenea, prin chiar scopul lor, emotiile noastrc sunt prea mici pentru emotii pozitive. Emotiile pozitive euprind foarte mult, pe cand emotiile noastre sunt foarte inguste. Deci, 1a ora actuala, nu avem emo!ii pozitive, dar avcm ernotii negative. I: $i dacii ne eliberam de emotiile negative?

64

65

cOll$tien!i pentru scurt timp.

A PATRA CALE

CAPITOLUL 3

R: Anmci vom putea avea cmotii pozitive. Unele emo~ii negative pot fi distruse pur ~i simplu, dar de altele putem seapa uumai transformandu-Ie ill eruotti pozitive. Daar ca acum acest lucru este [oarte indepartat de ,noi; 11u-l putem face la ora actuaHL Acum putem doar sa pregatim tcrenu! pcntru asta, in special prin crearea de atitudini corecte, deoarece mai'iutai vine munea mentaUi. Vom crea atitudini mentale corecte intelegand di ema!iile negative uu servesc uiei unui scop util ~i dal1du-ne seama cat de mult pierdem pennitandu-ne pHiccrca de a Ie avea. Apci poate vom avea suficicnta energic sa [acem ceva eu cleo I; A face ceva eu cle inseamna a Ie opri? R: Trcbnic sa incepem ell intelegerea corecta ~i cu atitudinea corecta. Cat timp credem ca emotiile negative sunt inevitabile;'sau chiar utile pentru exprimarea de sine, sau ceva de acest gen, nu putem face nimic. Este necesara a iupta mentala pentru a intelege ca ele n-au nici 0 funqie utila in viata noastrii ~i ca in acela~i timp toata viata este bazata pe ele. Exista multe Iucruri ciudate in noL Mai intai sunt lucmri care ar putea fi con~tiente, dar nu sunt. Apoi ne irosim viata prin emotii negative pentru care natura nici macar nu a prevazut un centru, a~a incat trebuie sa producem unul artificial. Ce anume este mecanic? Ceea ce nu este normal, nu este natural, asta este cel mai mecanic. I: Puteti intotdeauna difereT}.tia 0 emotie negativa de una autenticii.? R: Iti dai seama dupa i1dentificare, deoarece doua lucruri sunt intotdeauna prezente in emotiile negative - identificarea ~i imaginatia negativa. Fara imaginatie negativa ~i identificare emotiile negative nu pot exista. I: Cand deja te afli in mijlocul unei e~otii negative, cum ar fi ie~irea din fire, n-o poti opri numai prin gandire? R: Nu, dar poli pregati terenul dinainte. Daca poti crea 0 atitudine carecta' ahmci, dupa ceva timp, te va ajuta sa opre~ti emotia negativa de Ia inceput. Cand te afli in mijlocul ei nu a poli opri; atunci este prea tarziu. Nu trebuie sa te la~i prada tendintei de a-ti pierde firea; nu trebuie sa 0 justifici. I: Din ceea ce spuneti mi se pare cii presupuneti existenla unui "eu" superior altara care poate face acest lucru. R: Nu superior, dar exista "eu"-ri intelectuale independente de centrul emotional ~i care pot vedea lucrurile impartial. Ele pot spune "am avut aceasm emotie negativa toata viata mea; am cii~tigat ceva? Nu, numai am platit, ~i am platit ~i am platit. Asta inseamna ca este nefolositoare." I: Avem noi emo!ii care sa nu fie negative? R: Desigur, dar nu pozitive. Ele nu sunt inca negative, dar pot deveni negative in unnatorul moment. I: Dar mi se pare ca exista circumstante care pur ~i simplu detennina pe eineva sa aiba emotii negative. R: Asta este una dintre cele mai rele i1uzii pe care Ie avem, Noi credem di emotiile negative sunt produse de circumstante, in timp ce toate emotiile negative sunt ill noi, ill interiorll/ nostrIl. Acesta este un aspect foarte important. Intotdeauna credem ca emotiile noastr: negative se produc din cauza altar oameni sau din cauza circumstantelor. Jlltotdealllw credem astfeL

Emotiile noastre negative sunt in noi in$ine ~i sunt prod use de 110i in~ine. Nu exista absolut nici un singur motiv inevitabil pentru care actiunea cuiva sau anumite circumstanle ar trebui sa produca 0 emotie negativa ill mine, Este numai sIabiciunea mea, Nici 0 emotie negativa nu poate fi predusa de cauze exteme daca noi nu vrem. Avem emo!ii negative pcntru di Ie admitem, Ie justifieam, Ie explicam prin cauze externe ~i astfel nu Iuptam eu ele, f: Exista vreun motiv pentru care suntem atat de domici sa Ie pastram? R: Obi$nuinta. Suntem prca obi~nui!i eu ele. Nu putem donni lara ele, Ce ar face multi oameni lara emotiile negative? Acest obicci este atat de puternie ineat este necesara 0 mundi speciaJa pentm a seapa de ele. ,. Dar la inceput Iucrul ,eu emo!iiJe negative are doua aspecte: studierca ~i ll1cercarea de a nu Ie exprnna. Adevarata munca asupra cmotiilor negative vine mai tarziu. Nu Ie poti studia dacii Ie exprimi. Daea incerci sa opre~ti exprimarea lor, atunci poti sa Ie vezi ~i sa Ie studiezi. I: Schimbarea punctului de vedere nu este 0 metoda de a lupta cu ele? R: Foartc adevarat, numai cii ea singura nu este suficienta. Lupta realii inccpe en lupta cu identifiearea. Daea distrugi identificarea, emo!iile negative vor sliibi de la sine. Dar, desigur, sehimbarea punctelor de vcdere este de asemenea foarte neeesarii. I: Am inteies ea ati spus ca illpta cu emotiile negative este inutila, dar trebuie sa Ie studiem ~i sa Ie observam. Este corect? R: Lupta eu emotiile negative necesita eforturi foarte mari; obiceiul este prea puternic. La inceput trebuie doar sa studiati ~i sa incercati sa luptati eu exprimarea emotiiIor negative. La ora aetuaia, daea luptati eu 0 emotie negativa pute!i crea doua in loc. in timp, in mod indirect, poti dbtine un cont~ol asupra emotiilor. Dar primul pas este studiul. I: Poate avea eineva emotii negative ~i sa fie intr-o stare buna de sanatate? R:,CuvantuI "sanatate" trebuie luat intr-un sens mai larg, din punctul de vedere al sistemului. Nu-l putem lua in sensul obi~nuit al manifestarilar fizice _ a~s:nta efectiva a bolii fizice - pentru ca una din primele ccrinte privind sanatatea este lucrul coreet a1 centrilar. Oamcnii ai caror centri lucreaza gre~it nu sunt sanato~i. Ideea de siinatate trebuie extinsa, nu poate fi abordata in mod restrans. I: Despre lucrul corect al centrilor - nu vad cum poti preveni eentrul emotional sa nu interfere cu munca pe care ineerci sa 0 faci cu eel intelectual. ' R: Inter~era tot timpuL Nu pOli faee nimic pana nu lnvingi emotiile negative ~i nu invett sa nu te identifici. Cand vei ineeta sa te identifici, emotiile negative vor inceta sa mai aiba putere, pentru ca ele lucreaza numai pe baza identificiirii. 1: Cand simti 0 emotie neplacuta, de ce este neeesar sa nu a exprimi? R: Este la fel ca ~i in lega.tura eu vorbirea nenecesaru. Intreaba-te: este uti!, cste nccesar sa Ie exprimi? Ideea este sa creem rezistenta, altfel nu putem observa. $i accasta creare a rezistentei este introducerea in studiul emotiilor. Nu Ie putem vedca lara aceasta. '

66

67

CAPITOLUL 3

A PATRA CALE

1:

De ce atunci cand incerci sa Ie rezi~ti asta cauzeaz1i

compleHi oprirc a

0

gandirii? R: Lipsa de practidi. La inceput totul se

opre~te.

I: Dad nu exprimi ernotii nepHicute, este biue sa Ie iofi"anezi? .

. . R: Inccarcii. Nu trebuie sa crezi nimic. Dadi vei gasi ca cste bme sa Ie expnml, vom discuta. $i atune! voi spune ca nu poti controla aceastii exprimare ~i di dadi observi, vei vedea ca este mai bioe sa nu Ie exprimi. Problema este, te poti abtine de la a Ie exprima? Mult timp ~i ~ul.te alte..lucruri ~unt necesare pc Hinga asta astfel incat, eli adcvarat, sa nu expnml c:m?tllI~ nepl~c~te. i: Ce anume iti da. 0 senzaJie de u~urare cand expnml fune sau mtare? R: Exista un vierrne in tine care vrea sa se exprime. $i dnd se exprima simti 0 u~urare, dar astfeI eI devine mai putemic ~i are din ee 'in ce mai mult ~tapanire asupra ta. Cand 'iti dai seama ea nimeni altcineva nu este responsabll. pentn: iritarea ta, putin cate putin vei Ineepe Sa simti aItfe!' Avem mult mal multa putere asupra ~xprimarii emotiiIor negative decat ercdem ~i putem Invata sa n~ Ie exprimam. Chiar In viata obi~nuita nu exprimam Intotdeauna ernop! negative; In anumite conditii ~tim ca ar fi periculos. $i da;:a putem co~t:?la exprimarea lor 'in anumite eonditii, 0 vom putea controla III toate condlt111e, daca Incercam. I: Dare abtinandu-ne de la e~primarea emo!iiior negative, deserisa de obicei ea "descarcare", nu poate aparea un efect daunator? R: Nu este nici un peri co!. Nu putem produce 0 abtinere suficient de putemica pentru a ne dauna. "Descarearea" ea u~urare este 0 iluzie. Ea ne ~ace sa pierdem energie. Exprimarea emotiiIor negative este Intotdeaun~ me_camd., a~a ca nu poate fi nieiodaHi utila. Dar rezistenta fata de ea este eon~tIenta. I: Dad trebuie sa nu avem emotii negative, asta va desfiinta 'intreaga viata emotionaIa! R: Din contra. Acwn nu avem viap. emotionaUi, ci doar 0 imitatie. Ideea este sa avem 0 viata emotionaUi. In centrul emotional sunt posibilitati reale de a cunoa~te. . I: Aceea~i oboseaUi 0 resimt ~i cand rna stapanese ~l eand dau frau hber exprimarii. Atunei ee pot ea~tiga Incercand sa stapanese exprimar~a furi.ei? R: Este 0 presupunere foarte gre~ita ca este v~rba de aeeea~l eantItate de energie, deoareee controlul face sa ereasca energia. Probabil di ~ebuie ~a eheltuie~ti 0 anumitii cantitate de energie pentru a stapani 0 .anumlta ~motle dar In urmatorul moment, neche1tuind energie eu aeea emotle nefolosltoare, eodtrolul va determina cre~terea energiei. Aceasta este actiunea chimiea a controlului. 1: Experienta mea este aceea ca suprimarea unei emotii negative te obos~:;;.te. _ R: Poti sa obose~ti daea doar suprimi exprimarea. Dar eu nu am spus melodata Sa suprimi, ci am spus "sa nu exprimi, gase~te ~otive ea sa nu e~pr!m~". Suprimarea nu poate ajuta niciodata deoaree~, I?al ~evren:e s.au ~al tarzlu~ ernotia negativa va ta~ni afara. Daca doar supnml, vel mentme l~e~tIfic~rea ~l vei impiediea numai exprimarea exterioara. Problema este de a gasl motive, de A

68

A'

a gandi coreet, deoarece exprimarea emotiei negative este Intotdeauna hazata pe un anume tip de gandire gre.;;ita. I: A~ dori mai mult ajutor in abordarea emotiiior negative. R: Trebuie sa fie propriul tau efort ~i, in primul rand, trebuie sa-ti studiczi emotiile negative ~i sa Ie clasifici. Trebuie sa afli ee ernotii negative prineipale ai, de ee vin, ce Ie aduce :;;i a~a mai departe. Trebuie sa Intelegi ca singurul control asupra emotiilor este prin intermediul mintii - dar nu este imediat. Daea aande~ti coreet timp de ~ase luni, atunei asta va afccta emotiile negative. Dadi incepi sa gande~ti eoreet astazi, aeest Iucru nu-ti va schimba emotiile negative maine. I: Cand rna gandesc la emotiile negative, inteleg foarte clar ca elc se afla In noi ill~ine :;;i totu~i, eurfmd dupa aceea, continui sa Ie exprim. Sa fie astfel pentru ca nu sunt unitar? R: Mal intai pentru ea nu e~ti unitar iar apoi pentru ea nu Ineerei 'intr-un mod coreet. Este 0 problema de lueru Indelungat, dupa cum am spus, ~i asta nu poate fi sehimbat imediat. Daca ai in mod constant emotii negative, repetanduse emotii negative de aeela~i feI, vei cadea mereu in acela~i punet. Dad te-ai observa mai bine ai ~ti ea a~a se va Intampla sau s-a intamplat :;;i, daca a1 fi gandit coreet dinainte, ai fi opus rezistenta. Dar daca. nu ai 0 atitudine eoreeta, daca nu gande~ti eoreet, atunei e:;;ti lipsit de ajutor ~i emotia negativa se intampla din nou, In acela~i moment, in aeela~i feI. Aceasta este una dintre metodele de a controla emotiile prin eentru! inteleetual. Dar atitudini!e trebuie create nu In momentul exploziei emotionale ei eu mult timp 'inainte. Apoi, putin cate putin, exploziile emotionale vor intra sub stapanirea intelcctului. Gandurile pot fi mai pennanente decat sentimentele :;;i astfel ganduriie pot intluenta sentimentele. pori crea ganduri permamcnte, atitudini permanente, care in' timp vor afccta emo!iile. Dar .lnainte ea aeeasta sa devina posibil, trebuie introdusa 0 anumita diseiplina in emotii1e noastre ~i trebuie dobandita 0 anurnita cunoa~tere pentru a luera asupra mintii ernotionale. 1: Am remarcat ea, aproape tot timpul, eu greu simt vreo emotie sau am vreo insufletire a experientei. Este aeesta somn? R: Partial este somn, partial traire In centrii motor :;;i instinetiv. Atunci, exact cum descrii, eu greu mai simtim vreo Insuflctire a experientei. i: In anumite eazuri emotia negativa a fricii pare sa fie utila, altfel oamenii ar traversa strada in orice moment, tara sa se uite? R: Vorbe~ti despre frica instinetiva. Frica emo~ionala este diferitii, este bazata pe imaginatie. i: Emotiile negative au vreun efeet daunator asupra altor funetii? R: Trcbuie sa afli singur acest lucru. De exemplu, daca e~ti agitat sau iritat sau ceva de acest gen, vei observa alte lueruri. iti po!i aduec aminte bine? Poti gandi bine, poti luera bine? Vei vedea ca toate faeultatile iti sunt diminuate. Aceasta obscrvatie in sine iti va ariita muIte lucruri de observat. i: Dc ee emo!ia' n~gativa ~a're sa afectcze funetionarca centrului instinetiv in asemenea masma?

69

A PATRA CALE R: Emotia negativa afecteaza ta!i centfii. Centrii sunt astfel

CAPITOLUL 3 conecta~i

Incat ou

emotic ncgativ5. puternidi san violenHi - ~i ell ajutorul identifidirii to~te devin putenice - raTa a afccta toti centriL Nu poti avea 0 emotic negativa poti sa ;,

0

I: Daca pregatirca ta anterioara a fost de a~a natura incat sa nu exprimi emo!ii

centrii nu sunt divizati. Emotiile negative sunt create din material luat de Ia centru! instinctiv. Acest material apaI1ine, in mod legitim, centrului instinctiv ;;i este ~mprumutat, in mod grc;;it, de la el. Ne afHim intr~o situatie foarte ciudata. deoarece emotiile pozitive nu apaqin centrului nostru emotional obi:;muit ci centrului emotional superior, iar emotiile negative nu apartin centrului emotional obi~nuit, ci exista intr~un centru artificial. Centru! emotional imprumuta material de la centrul instinctiv ~i, cu ajutorul paqii negative a centrului instinctiv ~i ajutorul imagina!iei ~i identifidirii, creaza emotii negative. A !e distruge este 0 munea foarte dificila. Trebuie sa va dati sea~a d atat timp cat exista emo!iiie negative, nu este posibila nici 0 dezvoltare, deoarece dezvoltare inseamna evolutie a tot ce ,exista in om. Emotiile negative nu pot evolua ~i ar fi total dezastruos dad ele ar putea. A~a ca daca incerci sa creezi con~tien!a, in aeeIa~i timp trebuie sa lupti cu emotiile negative, pentru ca fie Ie pastrezi, fie evoluezi ~ nu Ie poti avea pe amandoua impreuna. I: Un mod de a putea controla emo!iile negative ar putea fi sa incerci sa intelegi de ce s-a intamplat un Iu~ru, sa intelegi cauza ~i efectul? R: Ar putea fi, pentru un caz particular; dar la ora aetuala problema nu este de a Ie distruge sau controla, problema este de a Ie studia. Cea mai puternica metoda de a controla emotiile negative, este a invata sa nu Ie exprimi. Deei, in primul rand, trebuie sa luptam cu exprimarea emotiilor negative ~i, in al doilea rand, cu aeele emotii eu eare putem iupta. Cand Yom fi invatat sa nu Ie exprimam, vom vorbi de urmatorul pas. Nu poti eontrola emotiile negative cat timp ele se exprima tiber. Vreau sa inteiegeti ca oprirea exprimarii emotiiIor negative ~i lupta ell emotiile negative sunt doua practiei total diferite. Mai intai vine incercarea de a opri 'exprimarea. Dad. exprimi 0 emo!ie negativa, e~ti in puterea ei, nu poti face nimic in ace! moment. Cand at invatat sa n~o exprimi, poti incerca sa nu te identifici, sa creezi 0 atitudine corecta ~i sa~!i aminte~ti de tine insuti. I: Uneori reu~esc Ia inceput sa nu exprim 0 emotie negativa, dar ea continua, incercand sa se exteriorizeze. R: Asta inseamna ca ai oprit numai manifestarea exterioara ~i trebuie sa incerci sa opre~ti eauza ei. Nu vreau sa spun emo!ia in sine, ci eauza e,: