Origami

ORIGAMI 折り紙

Ştefana Vălean

Origami- prezentare generală  Evoluţia origamiului  Povestea celor 1000 de cocori de la HIROSHIMA 

Origami (din  japoneză  折り 紙  origami, hârtie pliată) constituie arta plierii hârtiei colorate în modele de creaturi vii, obiecte neînsuflețite sau forme decorative abstracte.



Etimologic, cuvântul origami, de origine japoneză, este format din oru care are sensul de “a îndoi” și kami cu sensul de “hârtie”, deci “hârtie îndoită”.

Pe lângă valoarea estetică, arta origami mai are, în viața cotidiană, și una utilitară în vestimentație (broșe, ornamente de păr) și decorarea interioarelor (lămpi, bibelouri, abajururi). Uneori îndemânarea meșteșugului origami produce cupe, farfurii, cutii de diferite forme, șervețele ornamentale. 



În Japonia in secolul al VI-lea hârtia era un material rar și prețios, astfel plierea hârtiei a fost practicată la început doar de către familiile nobile.



Era Edo (1603-1868) corespunde cu perioada în care hârtia a început să fie folosită pe scară largă de către japonezi, aceasta procurându-se la un preț mic și fiind fabricată în cantități mari.



În timpul erei Meiji (1868-1912) arta plierii hârtiei a fost folosită ca metodă educațională în grădinițele și școlile primare japoneze. Prin învățarea formelor de bază ale acestei arte se ajunge la o anumită rafinare a gândurilor copiilor în direcția înțelegerii relației existente între un corp solid, concret, viu și reprezentarea sa din hârtie, prin intermediul culorii și a structurii liniilor sale de pliere.



Arta modernă a plierii hârtiei își datorează existența lui Akira Yoshizawa, cel mai influent și prolific artist japonez de origami al secolului al XX-lea. Începând cu anii ’30, Akira Yoshizawa a creat sute de modele inspirate din viața de zi cu zi.



Arta origami a fost introdusă în Europa în secolul al XII-lea, primind cu timpul o formă distinctă de cea tradițională japoneză. Dar, la început, această artă nu a fost primită cu același entuziasm cu care au îmbrățișat-o japonezii.



Şi în Spania a existat o formă a artei plierii hârtiei. În timpul invaziei arabe din secolul al VIII-lea, maurii au adus secretul fabricării hârtiei în Spania. Musulmani fiind, religia le interzicea maurilor crearea de simboluri religioase. Dar, aceștia au folosit plierea hârtiei în studierea geometriei și astronomiei.

Plierea hârtiei a devenit celebră și în rândul copiilor englezi din timpul perioadei Victoriene, dovadă fiind două ilustrații ale lui John Tenniel, făcute pentru povestea “Through the Looking Glass” (“Prin oglindă”) de Lewis Carroll, publicată în anul 1872. pe suprafața hârtiei diferite motive. 



În România, arta plierii hârtiei este încă considerată a face parte doar din segmentul disciplinelor pedagogice care dezvoltă îndemânarea, uitându-se, poate din ignoranță, de latura spirituală pe care această artă o are în țara ei de origine, Japonia.

Povestea celor 1000 de cocori de la Hiroshima

Cocorul este unul dintre cele mai importante elemente din cultura asiatică simbolizând longevitate, fericire și noroc. Se spune că un cocor japonez trăiește 1.000 ani.





Una dintre cele mai vechi legende japoneze este cea conform căreia dacă împăturești 1.000 de cocori de hârtie (Senbazuru), o dorință ți se va împlini.

În 1945 când Hiroshima a fost bombardată (cel de-al doilea război mondial), Sadako Sasaki era o supraviețuitoare de numai 2 ani. La scurt timp după aceasta, Sadako s-a îmbolnăvit de leucemie, medicii fiind foarte rezervați în privința diagnosticului.





Sadako Sasaki avea doi ani când bomba atomică a căzut la Hiroshima. Era la doi kilometri de locul unde a explodat Little Boy. Fetița a fost spulberată prin fereastră. Mama a fugit către ea crezând că e moartă. Miraculos, nu pățise mai nimic. Aproape toți vecinii săi au murit. Fetița a fost rănită însă într-un mod pe care nimeni nu îl putea vedea.

Până în clasa a șaptea (1955) era o fată fericită. La o zi însă după ce își ajutase echipa să câștige un concurs de atletism, a simțit amețeală și oboseală. După o perioadă și-a revenit. 



Nu după mult timp însă, în timpul pauzei de la școală, amețeala i-a revenit. A căzut pe podea și nu s-a mai putut ridica. Colegii iau informat pe profesori iar părinții au dus-o la spitalul Crucii Roșii. Acolo a aflat că are leucemie, un fel de cancer al sângelui.

În timp ce împăturea hârtia i-a spus lui Sadako despre legenda conform căreia dacă o persoană face 1000 de cocori (păsări sfinte ce trăiesc 100 de ani) din hârtie i se va îndeplini o dorință 



După prima săptămână însă amețeala și oboseala au revenit și a trebuit să se întoarcă la spital. Deși avea suficient timp liber la dispoziție, Sadako ducea lipsă de hârtie. A improvizat utilizând etichetele de la medicamente și orice îi cădea în mână.

Au înfiițat un club de împăturit cocori. Au publicat o serie de scrisori pentru a duce mesajul de speranță mai departe. 



Obiectul din hârtie, spre deosebire de cel din piatra, este perisabil. El nu poate sluji eternitaţii. Viaţa hârtiei cu forma ce o îmbraca este pasagera, creeaza doar un moment de bucurie estetica, dincolo de care se pastreaza doar memoria esenţelor. Aşadar, ceea ce pierde în durata arta plierii hârtiei câştiga în acuitatea trăirii estetice.

VĂ MULŢUMESC !