Olavo de Carvalho

Olavo de Carvalho

Noua o di e o dială şi perversiunile definitorii ale e talității e oluțio a e texte culese de pe ÎN LINIE DREAPTĂ Conservatori Români

Perversiuni defi ito ii ale

e talității e oluțio a e

1. Introducere Vom continua seria de studii care au inceput cu tema paralaxei cognitive, dar care in mod firesc, sau raspandit de atunci la un numar de teme asemanatoare. De exemplu, pentru a conduce acest studiu a fost necesar sa caracterizam cat mai aproximativ posibil inceputul procesului istoric pe care am incercat sa il descriem. Fireste ca sunt multe studii care caracterizeaza trecerea de la asa numitul Ev Mediu la Timpurile Moderne sau inceputul Modernitatii, din mai multe puncte de vedere; de exemplu din punctul de vedere al istoriei filosofiei sau istoriei ideilor in care este descrisa modificarea doctrinala care a avut loc in acele epoci. Totusi, chiar de la inceput, m-am vazut confruntat cu aceeasi dificultate cu care s-a confruntat si Eric Voegelin in timp ce lucra la Istoria Ideilor Politice, adica in mod riguros, nu exista o istorie a ideilor. Cineva nu poate presupune pur si simplu ca exista o trecere directa de la o idee la alta, deoarece intre momentul in care cineva enunta pentru prima oara o idee si momentul in care altcineva reactioneaza la acea idee au loc o serie de intermedieri. Adica, ne referim la prima idee ca la o serie de experiente la care un al doilea, al treilea sau un al patrulea individ reactioneza in asa fel incat raspunsul lor la experienta va lua forma unui raspuns la acea idee determinata. Apoi reactia este intotdeauna la un set de factori reali si nu numai la o idee in mod particular. Daca exista un raspuns la o idee in mod deosebit – ceea ce se si poate intampla in anumite cazuri – chiar si asa acest raspuns va fi filtrat de seria de experiente pe care individul respondent o va lua ca si context pentru a-si articula sau fundamenta reactia. Asadar conceptul insusi de istorie a ideilor este intr-un fel ciudat. Deoarece istoria ideilor e in mod necesar o istorie discontinua, o istorie care este scrutata de abisuri intregi de experiente care nu sunt inregistrate in lumea ideilor si nu fac parte din lumea ideilor, ci sunt doar reflectate in aceasta lume intr-un mod indirect dar care, sunt de fapt fundalul din care apar ideile. Idei care mai tarziu vor aparea ca raspunsuri reciproce. In acest caz, studiul paralaxei cognitive a avut mult de a face cu inceputurile miscarii revolutionare din Vest. Adica aceeasi intrebare care a pus problema paralaxei cognitive a pus de asemenea problema originilor si continuitatii miscarii revolutionare. 2. Unitatea miscarilor revolutionare Faptul ca miscarea revolutionara are propria identitate si continuitate este ceva ce nu trebuie sa fie dovedit de catre mine, deoarece este deja confirmat de catre reprezentantii miscarii revolutionare. Deoarece a inceput aceasta mare succesiune a transformarilor in panorama europeana, fiecare noua generatie implicata in miscarea revolutionara se raporteaza la predecesorii sai; de exemplu, au constiinta ca sunt succesorii unui lucru care s-a facut mai inainte. In fiecare generatie se afla pe de o parte un reflex al atitudinilor, faptelor si ideilor generatiei precedente; pe de alta parte exista o reflectie critica in privinta generatiei precedente. Si exista intotdeauna o transformare, adica izbucnirea unei noi perspective dezvoltate din mosternire si de asemenea din reflectia critica asupra acestei mosteniri. Astfel, putin cate putin se formeaza un fel de traditie revolutionara; care traditie este perfect preocupata de secolele optsprezece si nouasprezece. Fiecare revolutionar – nu conteaza daca este parte a unui curent socialist, anarhist, liberal sau orice alt curent – este constient ca apartine unei traditii, si anume aceea a continuarii unei miscari istorice i epute u se ole i u a. Este foa te i te esa t a atu i a d itesti De o ii de Dostoie sk iti dai seama ca acei revolutionari, care nu sunt totusi bolsevici in sensul formal al termenului (deoarece unii dintre ei sunt socialisti si altii anarhisti), se refera in permanenta la miscarea e olutio a a i ge e al folosi d doa te e ul si plu de is a ea . 2

De i is a ea e a un fel de entitate schimbatoare ale carei actiuni au putut fi recunoscute de-a lungul timpului si care a avut un caracter destul de unitar pentru a fi denumit printr-un singur su sta ti e, is a ea . Si au fost de ase e ea o stie ti de u alt lu u: la un anumit moment in acest roman, unul dintre personaje explica altuia ca numarul participantilor la miscare depaseste cu ult u a ul elo a e su t ilita ti de p ofesie , adi a a a elo a a e stiu a su t ilita ti. Adica exista o infinitate de colaboratori informali, unii dintre ei mai mult sau mai putin constienti de statutul lo , a e fo eaza o etea e ii up i de pe a eia a e o fi u iti ai ta ziu to a asi de alato ie , si patiza ti si i ele di u a a eia pe a e Le i i-a u it idioti folosito i . Acest lucru inseamna ca idiotii folositori sunt o parte integranta a miscarii – si fiecare decizie strategica luata aici sau acolo, ia intotdeauna in considerare aceasta imensa armata de rezerva. Acesti idioti utili vor colabora cu miscarea intr-o directie cunoscuta dinainte, dar fara sa observe clar ce fac sau care este participarea lor. Incepand cu secolul nouasprezece exista deja o speculatie a miscarii de catre miscarea insasi; unitatea miscarii revolutionare devine obiectul speculatiei si discutiei. Acest lucru ofera dovada clara ca aceasta unitate este preocupata, ca miscarea revolutionara isi cunoaste propria unitate si ca propriile analize si decizii sunt sursa acestei unitati. Nimeni nu a negat vreodata existenta miscarii revolutionare chiar daca majoritatea istoricilor o vor caracteriza astfel doar incepand cu secolul XVIII (si decadele care au pregatit Revolutia Franceza). Totusi cand trasam originea acestor lucruri, ne dam seama ca nu ar fi gresit sa vorbim despre o miscare revolutionara inca din secolele XIV –XV. La inceput este ceva ce nu atrage atentia ca un fenomen al dimensiunilor europene dar apare numai sub forma unei serii de revolte locale. Mai tarziu o abundenta de miscari diferite se concentreaza pentru a forma aceste identitati istorice precum asa-zisele Renastere, Reforma precum si ContraReforma (care dupa parerea mea face parte din procesul revolutionar si aceasta va fi tema unei alte prelegeri). Totusi majoritatea istoricilor fac diferente intre aceste miscari – atat revoltele locale din sec. XIV, XV si XVI cat si Renasterea si Reforma – si etapa revolutionara propriu-zisa. Dar consider ca astazi suntem deja in situatia de a ne da seama de unitatea din spatele tuturor acestor miscari. Aceasta unitate nu a aparut dinainte deoarece aceasta chestiune a fost intotdeauna tratata din punctul de vedere al istoriei politico-sociale, istoriei filosofiei, istoriei ideilor sau istoriei religiilor; si cred ca nici una dintre aceste discipline nu este foarte bine echipata pentru a cuprinde exact procesul care ne intereseazape noi: unitatea interna . Pentru a vorbi despre unitatea unui proces istoric este necesar sa cuprinzi un factor permanent a carui prezenta este identificabila prin intregul proces. Adica ceva trebuie sa ramana: ceva ce caracterizeaza unitatea acelui proces. Insa din punctul de vedere al istoriei ideilor, acest lucru este imposibil de realizat deoarece in ultimele patru sau cinci secole a fost o abundenta halucinanta de doctrine, scoli filosofice, miscari politico-religioase, etc. Apoi pentru a cuprinde un fel de unitate din punctul de vedere al continutului ideilor este absolut imposibil. Si atat istoria filosofiei cat si istoria ideilor si istoria politico-social-culturala nu sunt bine echipate pentru a cuprinde o astfel de unitate. Numai dupa o succesiune de analize foarte profunde a expresiilor variate ale miscarii revolutionare am inteles putin cate putin cateva caracteristici constante. Iar aceste caracteristici constante nu apartin domeniului continutului de idei. Ele nu apartin ideologiilor, ele nu apartin filozofiilor, nu apartin doctrinelor si nu apartin planurilor de actiune. Cateva dintre caracteristicile constante pe care le-am inteles vor fi prezentate astazi, aici in aceasta prelegere. Dar toate au de-a face cu o diferenta specifica intre perceptia generala asupra lumii – care poate fi observata la protagonistii miscarii revolutionare incepand cu sec. XIV – si nu numai tot ceea ce stiuse omenirea dintotdeauna de dinainte, dar si perceptia lumii care continua sa fie in forta printre asa-numitii oameni obisnuiti, in randul multimii. Adica sunt anumite aspecte ale realitatii pe care revolutionarii, intr-o masura mai mare sau mai mica, o percep intr-o maniera diferita nu numai 3

de cea pe care a avut-o omenirea inainte, dar si fata de cea pe care oamenii obisnuiti, care nu sunt implicati in miscarea revolutionara, continua sa o aiba si astazi exact la fel. 3. Inversiunea temporala Primul dintre aceste subiecte se refera la perceptia timpului. Ceea ce vreau sa spun este ca toti revolutionarii, toti membrii miscarii revolutionare din secolul XIV si pana in present, au avut o perceptie a timpului care este diferita de aceea a oamenilor obisnuiti si a restului umanitatii. Fireste fiintele umane percep timpul ca pe un flux liniar in care trecutul este legat de viitor printrun prezent a carui durata este mai mult sau mai putin indefinita. Nu putem masura prezentul, dar il putem identifica. De exemplu, stim ca aceasta prelegere este situatia noastra prezenta. Cand vorbim de prezent nu ne referim la un moment atomistic, ci la o situatie a carei unitate temporala si spatiala este recunoscuta ca una care este inaintea ta si in care esti implicat in acest moment. Deci acest timp prezent nu este un punct atomistic, ci mai degraba o anumita fractie si aceasta fractie se afla intre doua extensii nelimitate: extensia nelimitata a trecutului care urca spre originea timpului, si e te sia edefi ita a iito ului, a e teo eti se o ti ua pa a la sfa situl ti pului - sfa situl ti pului este o e p esie a e t e uie sa fie folosita i totdeau a i t e ghili ele si o edea de e curand . Astfel, ti pul apa e su fo a u ei li ii i e e si ile. I toate li ile e ista e p esii p e u fugit i epa a ile te pus adica timpul zboara si nu se mai intoarce. In portugheza exista un vers al lui Ca oes a e spu e a oa tea po esteste eea e t e e p i iata , adi a oa tea po esteste fiecare minut care trece. Deci minutul care trece nu este recuperabil. Este recuperabil doar imaginar, dar va trebui sa fie recapatat intr-un alt moment viitor care nu va fi repetarea primului moment. Acest trecut, atat cat poate fi amintit, va deveni doar un fragment al unui nou moment in timp. Aceasta este mai mult sau mai putin opinia universala asupra timpului. Este o experienta pe care o au toate fiintele umane; nu exista nici o fiinta umana care sa nu stie ca ceea ce s-a intamplat nu mai poate avea loc din nou. Poate fi modificat in viitor, dar nu poate fi anulat. Deci aceasta ireversibilitate, aceasta ireparabilitate a timpului este o parte a experientei universale a timpului. Este chiar experienta universala a timpului. Cand primele miscari revolutionare incep sa apara in Vest, ele apar din interiorul Crestinismului si apar fundamentate fie pe idea grabirii Judecatii de Apoi, fie pe cea a indeplinirii efective a acesteia. Adica sunt fundamentate pe idea pedepsirii celor rai, a suprimarii nedreptatii, a pedepsirii pacatosilor si stabilirii in lume a unei ordini a dreptatii care, teoretic va dura la nesfarsit. Deoarece aceasta conceptie a unei ordini politico-sociale drepte se afla mereu plasata in viitor – adica traiesti intr-o stare pe care o recunosti ca fiind o stare de coruptie si pacatosenie si intentionezi sa implinesti o ordine dreapta in viitor – nu ai cunoasterea acestei stari de dreptate ca pe un element de experienta: nu face parte din realitatea traita. Este o conceptie care crezi ca va avea loc in viitor si este, intr-un fel, o asteptare, o speranta, o promisiune sau ceva de genul acesta; si o stii doar in acest fel. Totusi, bazarea pe aceasta propunere pentru viitor pleaca de la faptul ca repeta in termeni umani, istorici, promisiunea biblica a Apocalipsei, promisiunea Judecatii de Apoi. In Biblie, Judecata de Apoi nu este sub nici o forma un eveniment al timpului istoric. Este absorbtia intregii temporalitati in eternitate. Absorbtie care, de fapt, va avea loc doar din punct de vedere uman deoarece, metafizic vorbind, adica conform structurii obiective a realitatii, toate timpurile sunt continute in eternitate. A easta este defi itia ete itatiii data de filozoful Boethius: Este poseda ea i t eaga, pe fe ta si si ulta a a ietii fa a sfa sit. Adi a toate o e tele a e se su ed i ti p u ul dupa altul se afla in eternitate intr-o forma simultana. Haideti sa facem o analogie nesigura. Daca luam in calcul partitura muzicala, sa zicem, a Simfoniei a Cincea a lui Beethoven, toate notele se afla acolo in acelasi timp. Adica, acea simfonie constituie o structura, iar aceasta structura este recunoscuta imediat intr-o maniera mai mult sau mai putin matematica sau spatiala. Daca n-ar fi posibil sa recunosti acea structura simultan, n-ai sa stii niciodata care este acea simfonie a lui Beethoven, deoarece ai putea sa identifici doar fragmente 4

rare, care se succed unul dupa altul in timp. Dar deoarece poti sa le concepi in acelasi timp, percepi structura simfoniei. Si acea structura este exact identitatea acelei opere, forma acelei opere, care totusi nu poate fi cantata in intregime dintr-o data: nu poti canta toate notele in acelasi timp; trebuie sa le canti una dupa alta. Adica, simfonia va avea o durata mai mult sau mai putin determinata. Dar luati aminte: daca aceasta bucata muzicala ar putea fi recunoscuta doar temporal (si nu ca o structura fixa), nu ar putea fi identificata nici macar asa: nici macar nu ti-ai da seama ca e vorba de aceasta simfonie si nu de cealalta, deoarece ar fi doar un flux de note, un flux de sunete de care nu-ti dai seama unde incep si unde se termina. Dar cand asculti acea simfonie pentru prima data, dupa ce termini de ascultat, iti raman in memorie cateva puncte de referinta printre care percepi asemanari, conexiuni structurale. Si acea structura, acea forma spatiala, ca sa zic asa, a simfoniei, constituie identitatea ei. Cu alte cuvinte recunosti Simfonia a V-a a lui Bethoven si poti sa o diferentiezi de alte bucati muzicale deoarece o percepi ca pe o structura permanenta care nu numai ca nu depinde de timp, ci este si independenta de faptul daca este executata sau nu. Nu este lipsit de importanta faptul ca nici un compozitor nu isi poate compune muzica nota cu nota, ci trebuie mai intai sa o conceapa in structura ei. Mai intai, structura operei ii apare in intregime intr-un moment de sclipire si numai atunci o va pune pe hartie, ca sa spun asa: el va scrie seria de note care exprima exact acea structura asa cum a conceput-o. In acelasi mod, un arhitect care isi imagineaza o cladire, trebuie sa o construiasca caramida cu caramida, sau piatra cu piatra, dar el nu o poate concepe asa: trebuie sa conceapa structura intregii cladirii dintr-o privire, desi este imposibil sa construiesti un edificiu instantaneu. Co st u tia a o ti ua pe t u o pe ioada de ti p X ghidata de iziu ea u ei st u turi permanente care o precede si care ramane dupa ea, deoarece, daca cladirea se prabuseste sau este daramata, planul ei, ordinea ei ramane. Adica aceasta ordine este inca imaginabila dupa aceea si daca incerci sa reconstruiesti edificiul, acest lucru va putea fi facut pornind de la viziunea avuta asupra structurii ei. Apoi, eternitatea, deoarece se identifica cu infinitul, cuprinde toate momentele timpului pentru simplul fapt ca eternitatea este structura permanenta a sirului de posibilitati. Eternitatea nu este nimic mai mult decat structura Posibilitatii Universale, considerata desigur in simultaneitatea ei, desi succesiunea de evenimente poate fi contientizata doar bucata cu bucata. Adica prezenta unui moment exclude prezenta unui alt moment: daca traiesti momentul prezent inseamna ca trecutul si viitorul sunt excluse. Dar sunt excluse doar din momentul prezent; sunt incluse in structura generala a evenimentului. Nu stiu daca acest lucru devine clar. Acest subiect in sine ar fi suficient pentru un curs separat. Totusi daca intelegi definitia lui Boethius – ca eternitatea este posedarea in intregime, intreaga prezenta a tuturor momentelor – intelegi de asemenea ca eternitatea este structura lumii intregi a posibilitatii, adica a fiecarei combinatii posibile si imaginare a ceea ce ar putea sa se intample. Asadar, dintr-un punct de vedere logic si metafizic, este clar ca timpul este inclus in eternitate. Timpul este doar succesiunea posibilitatilor care au fost actualizate pana acum si potrivirea lor in posibilitati ulterioare. Toate acestea trebuie sa faca parte din eternitate, deoarece daca toate acestea fac parte din posibil, sunt incluse in structura posibilului. Adica, cand Biblia ne spune despre o Judecata de Apoi – adica a unei zile de rafuiala intre totalitatea fiintelor umane si totalitatea faptelor lor – se presupune ca au incetat sa le mai savarseasca, ca succesiunea faptelor a luat sfarsit. Nu mai sunt fapte! Atunci ce exista? Exista reabsobtia timpului in eternitate. Ceea ce a supravietuit de-a lungul timpului nu va mai fi privit ca un moment in timp, ca o succesiune, ci ca o structura simultana care, asadar, poate fi vazuta ca unitate si judecata. De aceea se numeste Judecata de Apoi. De i este p e u fai osul e s al lui Malla e di Mo a tul lui Edga Poe : Ca de pilda i si e 5

i susi ete itatea il s hi a i ele di u a. . Adi a ete itatea il t a sfo a i fi al i eea e e a, in ceea ce a fost mereu. Inseamna ca atunci cand succesiunea faptelor si situatiilor care alcatuiesc viata ia sfarsit, obtii intreaga viata, viata finita, nu se mai petrec transformari. Aceasta viata poate fi privita acum ca o ordine sau ca o structura permanenta care caracterizeaza exact acea singularitate, acel individ. Acelasi rationament il putem extinde in mod analogic la totalitatea speciilor umane si la totalitatea universului. Adica ordinea timpurilor nu a fost niciodata dincolo de eternitate deoarece se afla inauntrul eternitatii. Nu este nimic altceva decat o modalitate de manifestare a posibilitatilor care se afla inauntrul eternitatii. Deci toate acestea accentueaza faptul ca Judecata de Apoi nu este vazuta sub nici o forma de catre Biblie ca un eveniment al timpului, ci ca un fel de supereveniment, ca absorbtia sirului de evenimente in structura eterna care o precede si care o face posibila. Cand intre secolele XIV si XV incep sa apara miscarile eretice si revolutionare in Vest, ideea lor este de a intemeia regatul dreptatii. In primul rand acest lucru inseamna ca isi atribuie functia lui Hristos Razbunatorul: nu va trebui sa astepti pana la sfarsitul timpului sau reabsorbtia timpului in eternitate pentru a-i rasplati pe cei buni si a-i pedepsi pe cei rai, dar vei face acel lucru in istoria insasi. Cu alte cuvinte, mai intai Judecata de Apoi devine un capitol al timpului: nu este ceva ce are loc in eternitate, ci este un eveniment. In al doilea rand, acest eveniment va fi provocat cu ajutorul actiunii umane, actiunii organizate (si in special prin actiune politica, culturala si militara). Dar in acelasi timp, acest moment din viitor, pe care il asteapta ca sa le aduca regatul dreptatii, apare in ochii actorilor si protagonistilor ca si cum ar fi punctul culminant, apogeul. Intreaga succesiune istorica a dus la acel moment care va fi perfectiunea timpului, adica implinirea timpului, si va fi in acelasi timp dobandirea de catre umanitate a unei stari de perfectiune morala si psihologica. Deci acest moment al timpului viitor devine pentru actorii care vor sa il determine un moment diferit de toate celelalte. Deoarece toate momentele precedente sunt doar o tranzitie: o istorie lunga de greseli, suferinte, pacate si toate acestea trebuie sa convearga catre regatul ultim al dreptatii. Adica venirea acelui regat, desi privita ca un eveniment in cadrul timpului (si nu ca o trecere catre eternitate), este un moment, un timp diferit de celelalte – si unul diferit din punct de vedere calitativ, deoarece nu mai este o simpla trecere a timpului. In ochii acestor actori, un astfel de moment are stabilitate, pe a e ta. Asa u spu e Bi lia: I pa atia lui a fi es i a . De i regatul dreptatii care va fi adus de acei indivizi, acei participanti ai miscarii revolutionare, va fi de asemenea vesnic. Nu ca timpul se va opri – intradevar, este imposibil sa descrii structura timpului viitor asa cum o concept revolutionarii – dar, in general, o percep ca pe o stare de dreptate si perfectiune, care, desi continua sa existe in timp, nu mai este o temporalitate cu final deschis (precum cea de dinainte), ci este o temporalitate in care cursul lucrurilor este prestabilit, predefinit de catre propria perfectiune. Adi a A eat egatul d eptatii si a u lu u ile se o i ta pla i o o da ta u egulile ad ise in regatul dreptatii. Nu va mai exista acea incertitudine, acele absurditati, acele pacate si toata acea e u ie a isto iei a te ioa e . De i a fi t e e ea ti pului at e u alt i el de e iste ta. Si ge ul lite a pe a e il de u i Utopie a ata e a t a est lu u. Adi a atu i a d a ele so ietati pe fe te sunt descrise – cand Thomas More descrie societatea perfecta, cand Tommaso Campanella descrie orasul perfect – se sugereaza ca acest oras este perfect si va ramane asa. Intr-un anumit fel, va fi indepartat din haosul si incertitudinea istoriei. Va fi, ca sa zic asa, trecerea de la un timp haotic la unul stabilit: de la un timp in care multe lucruri depind de sansa la unul in care, intr-un anumit fel, totul este planificat si prevazut si poate avea loc doar potrivit liniilor calauzitoare ale perfectiuni concepute de catre revolutionari. Luati aminte, acest moment viitor, aceasta societate perfecta, acest oras perfect, nu este cunoscut ca un element de experienta deoarece nimeni nu a fost vreodata acolo – nici macar revolutionarii 6

insisi nu au fost vreodata acolo – dar chiar si asa, ei il concep ca pe ultimul rezultat al istoriei si leaga de acea idee aceeasi certitudine asa cum Biblia ataseaza Apocalisei Judecata de Apoi. Putem spune ca, din punct de vedere metafizic, afirmatia biblica cu privire la Apocalipsa este indiscutabila. Trecerea timpului in eternitate este inevitabila deoarece timpul nu exista singur. Timpul exista doar in cadrul eternitatii, in cadrul structurii Posibilitatii Universale. Timpul este inconjurat de Posibilitatea Universala si nu poate fugi de ea. Deci in acest sens, Apocalipsa, asa cum este vazuta in Biblie, este inevitabila. Totusi Apocalipsa, asa cum este vazuta de miscarea revolutionara, nu este trecerea de la timp spre eternitate, ci este un moment al timpului. Este un schimb de nivel al timpului insusi. Si acest schimb de nivel, pe care nimeni nu l-a trait ca pe un element al realitatii, este trait doar ca o ipoteza, o promisiune sau o speranta, dar chiar si asa, revolutionarii il unesc de aceasi certitudine asa cum face Biblia la Apocalipsa. Deci, acest lucru inseamna ca, daca istoria omenirii, sirul de experiente umane a dus spre un moment privilegiat catre care o noua societate perfecta va aparea – o societate unde toate dramele umane si toata suferinta umana vor fi depasite si unde va avea loc consolidarea ordinii umane – daca totul se concentreaza catre acest final, deci acest final, fiind obiectivul istoriei umane, este de asemenea baza explicatiei ei. Adica istoria exista ca o functie a acestui viitor care trebuie sa fie atins. Ca si in Biblie, explicatia si justificarea finala a tuturor lucrurilor va fi data de ultima venire a lui Christos – care va separa atunci oile de capre si ii va trimite pe unii in iad, iar pe altii in rai, separandu-i astfel pe cei condamnati de cei alesi – de asemenea, din perspectiva revolutionara, venirea societatii perfecte va fi obiectivul si asadar ratiunea existentei intregii istorii anterioare. Deci, cu acel lucru poate fi observata o inversiune radicala a semnificatiei timpului, deoarece restul omenirii si aproape totalitatea oamenilor din ziua de azi – oameni care nu sunt totalmente implicati in procesul revolutionar – au aceasta, sa spunem, experienta traditionala, normala a timpului si stiu ca trecutul nu mai poate fi schimbat. In aceasta privinta, trecutul este singura certitudine; indiferent cat de greu este sa il cunosti, stim ca nu putem sa il schimbam; pe cand viitorul este cu siguranta acela care nu este hotarat, acela care este probabil. Logic vorbind, probabil inseamna ceea ce poate sau nu poate sa fie. Chiar si viitorul ap opiat… De e e plu, a olo, i a ea a e a, su t ulti oa e i a e i i as ulta p elege ea u ajutorul Internetului, si aici in aceasta camera sunt de asemenea alti cativa oameni care asculta aceasta prelegere. Care dintre acesti oameni vor intelege si care dintre ei nu vor intelege explicatia mea? Nu am nici cea mai mica idee. S-ar putea intampla ca cineva care a urmarit totul pana la un anumit punct sa piarda firul si sa nu mai inteleaga nimic. S-ar putea intampla ca cineva care a dormit, sa se trezeasca , sa aiba o inspiratie si totul se leaga. Adica, nu sunt capabil sa prevad nimic din toate astea. Voi putea sa predau restul prelegerii, sa zicem, intr-o modalitate clara si prestabilita asa cum presupun ca am facut-o pana in acest moment? Nu stiu. S-ar putea intampla sa devin confuz peste ceva vreme, sa uit totul, ca mintea mea sa nu isi mai aminteasca nimic si sa nu mai stiu ceea ce urma sa spun. La urma urmei, sunt deja batran si boala Alzheimer imi da acest drept. Si apoi totul se poate petrece in urmatoarele doua, trei sau patru minute; si inca mai mult in cateva secole si milenii de acum inainte. Asadar, trecutul este ireversibil si viitorul este probabil. Si prezentul este o certitudine, dar este o certitudine schimbatoare care dispare in mod constant din fata noastra. Aceasta este experienta obisnuita a timpului: experienta obisnuita, traditionala si universala a timpului. Pentru un revolutionar dimpotriva, ceea ce este sigur este viitorul si aceasta certitudine este ceea ce il pune in miscare. Acum semnificatia a tot ceea ce s-a intamplat si a tot ceea ce se intampla ajunge sa depinda de acel viitor. De exemplu evenimentele care au grabit, usurat, si au ajutat aparitia schimbarilor asteptate au o semnificatie; in timp ce cele care au tulburat, intarziat sau au facut imposibila dezvoltarea 7

procesului au o alta semnificatie. Si oare cum putem sti dinainte daca astfel si astfel de lucruri au ajutat sau au defavorizat venirea societatii perfecte din moment ce, de fapt, societatea perfecta este doar o ipoteza? Nu stim. Dar curand dupa aceea, deoarece miscarile grupului revolutionar au fost ajutate sau impiedicate de vreun eveniment, un asemenea eveniment va dobandi retroactiv o se ifi atie sau i i tutea olului pe a e i e a isi i agi eaza a il a e i p odu e ea viitorului asteptat. Asadar viitorul devine singura certitudine: venirea regatului dreptatii. Si acest lucru devine premisa, criteriul fundamental pentru judecarea a tot ceea ce s-a intamplat inainte. Acest lucru inseamna ca semnificatia evenimentelor trecute devine complet schimbatoare. Pe masura ce miscarea revolutionara avanseaza, evenimente care au fost considerate negative, ar putea deveni pozitive si vice-versa. Semnificatia a ceea ce s-a intamplat devine complet schimbatoare, deoarece in fiecare moment avansarea procesului revolutionar ii confera semnificatii noi neincetat. Va voi da un exemplu tipic pentru acest lucru. Ca d Dostoie ski a s is C i a si pedeapsa , De o ii , et ., s opul lui e a destul de la : sa denunte in termenii cei mai vehementi rautatea intrinseca a miscarii revolutionare. Dostoievski, dupa o scurta aventura cu miscarea revolutionara in tinerete – a participat la o miscare politica, a fost arestat si deoarece in inchisoarea in care a fost, Biblia era singura carte permisa, a citit-o in intregime si s-a convertit la crestinism – s-a convertit la crestinism si apoi a inteles oroarea miscarii revolutionare. Apoi isi scrie toate operele pentru a arata ca revolutionarii sunt oameni nebuni si periculosi si ca sunt scursoarea omenirii. Asadar, in mod evident, semnificatia operelor lui – semnificatia imediata a operelor lui – se opune, in cea mai flagranta maniera, operei altor scriitori care aveau un punct de vedere futuristic, revolutionar sau modernist, precum Ivan Turgheniev, de exemplu. Turgheniev a visat sa elibereze Rusia de vechile traditii religioase si sa o modernizeze transformand-o intr-un fel de Franta. Perspectiva lui este exact opusul celei a lui Dostoievski. In acelasi mod Lev Tolstoi, care intotdeauna a avut viziunea unei utopii viitoare; adica a fost un revolutionar in acest sens. Atunci Dostoievski ar fi anti Turghenev sau anti Tolstoi. In sec. XX a existat un savant, Gyorgy Lukacs, un filosof ungur, care, examinand opera lui Dostoievski, stabileste o serie de interpretari care transforma universul lui Dostoievski intr-o analiza critica a capitalismului din vremea lui. Deci ce face el? Introduce un inteles comunist-revolutionar in propria opera a lui Dostoievski. Acest lucru inseamna ca Dostoievski, care era un dusman al miscarii revolutionare, poate fi deja citit ca si cum ar fi un prieten sau aliat. Au fost multi scriitori si ganditori care l-au citit pe Dostoievski si care nu s-au putut abtine sa nu aprecieze frumusetea si profunzimea operei lui Dostoievski (desi era contrara convingerilor lor). Din acel moment s-au simtit mai usurati, deoarece erau deja autorizati de ideologia revolutionara sa-l admire pe Dostoievski. Ceea ce i-a facut Lukacs lui Dostoievski este mai mult sau mai putin ceea ce-i facuse deja Karl Marx lui Balzac. Balzac a fost de asemenea un conservator reactionar, dar Karl Marx rasuceste interpretarea operelor lui Balzac si arata ca punctul de vedere al lui Balzac cu privire la capitalism coincide cu al lui. De fapt, ceea ce s-a intamplat este opusul, deoarece Marx a fost cel care a plagiat punctul de vedere al lui Balzac – in afara de cazul cand Balzac a dat un inteles mai conservator propriilor lui analize. Karl Marx a folosit punctele de vedere al lui Balzac, dar le-a dat un inteles revolutionar. Deci Marx il deformeaza de asemenea pe Balzac, astfel incat scriitorul francez, in loc sa fie un opozant al miscarii revolutionare, devine unul dintre aliatii si tovarasii ei, fara ca Balzac sa aiba cea mai mica idee ca i se intampla acest lucru. Acest lucru arata ca, potrivit rolului pe care, in fiecare moment, fiecare eveniment trecut este stabilit in producerea presupusei societati viitoare, intelesul si perceptia fiecarui eveniment sunt modificate. 8

Ordinea fireasca a timpului care trece de la un trecut stabil, imuabil la un viitor probabil este inversata. De data aceasta viitorul este dat ca ceva evident si sigur (deoarece viitorul este finalitatea, obiectivul istoriei), care vine sa puna accent pe intreaga istorie. Putem intelege viitorul prin ceea ce s-a intamplat in trecut, bazat pe un rationament cauza si efect, in care includem chiar si planurile noastre pentru viitor, deoarece au capacitatea doar de a ne modela viitorul daca se afla in trecutul nostru. Adica planurile voastre au o istorie de asemenea si aceasta istorie s-a dezvoltat deja pentru o vreme si de aceea aceste planuri pot exercita actiune in viitor. Un plan care a fost doar o licarire, o perceptie instantanee care dupa o perioada de timp a disparut pentru totdeauna, nu va exercita nici o functie: ai avut acea idée, acea perspicacitate, si ai uitat-o imediat, si a disparut. Chiar si planurile pentru viitor pot avea influenta doar aupra viitorului daca au deja un trecut. Va spun asta pentru a accentua ca notiunea normala a timpului este de a vedea viitorul prin trecut, din moment ce planurile tale de viitor fac parte din prezentul tau si au un trecut in urma lor. Daca ai un proiect, stii cand l-ai conceput, cat timp ti l-ai hranit, dar nu stii daca il vei realiza sau nu in viitor, deoarece viitorul este probabil, iar probabil este ceea ce poate sau nu poate fi implinit. Dar chiar si istoria planului tau, deoarece deja s-a terminat, este neschimbatoare. Daca ai avut o idee cand aveai 15 ani, nu poti schimba acest lucru, nu poti face ca aceasta idee sa-ti fi venit la 7 ani sau la 5 ani sau cand vei avea 93 ani. Ai avut idea in acea zi si nu poti sa nu mai ai acea idee; nu poti anula acel trecut. Chiar si planurile pentru viitor au propria lor istorie trecuta si o astfel de istorie nu este schimbatoare. Poate fi uitata sau distorsionata, si poate fi, intr-o anumita masura, reinterpretata pe masura ce te maturizezi. Dar acel lucru nu o va schimba substantial. I pe spe ti a e olutio a a, i t egul t e ut a dus la u iito ipoteti …Asteptati u i ut, to ai a p i it o i t e a e. I t e a ea su a asa: Nu este fie a e ta a i od fi es e olutio a ? Este aceasta intelepciune gresita? Cand imbatranim, nu devenim mai conservatori? Si daca asa stau lucrurile, n-ar fi mentalitatea revolutionara, in loc de un fenomen nascut in sec. XIV, inerenta in fie a e fii ta u a a i o i e pe ioada isto i a? . Ei i e, a easta i t e a e up i de deja aspu sul. In primul rand, daca miscarea revolutionara are o origine datata, asta inseamna ca nu este o informatie permanenta in istoria omenirii. Si daca ar fi o informatie permanenta, conceptul insusi de trecut ireversibil si de viitor probabil nu ar fi existat, deoarece trecutul ar fi atunci probabil si viitorul ar fi, sa spunem, ireversibil. Aceasta este o idee care apare doar intr-o anume civilizatie – civilizatia europeana – si dintr-un anumit moment. In al doilea rand, nu mi se pare deloc ca conducatorii miscarii revolutionare sunt tineri. Este absolut imposibil. Batranii concep asta. Sau cel putin ei sunt persoane mature. Luati ca exemplu activitatea lui Lenin: cand avea 20 de ani, era irelevanta, dar cand avea 40 de ani a devenit importanta. Si in ceea ce-l priveste pe Stalin, lucrurile stau la fel. Si Mao Tse-tung. Cu cat i at a es , u atat su t ai pute i i. C ed a a sta iologi a…a alogia i sasi di t e ti e ete si mentalitatea revolutionara este un element al mentalitatii revolutionare. Este o data stiintifica a discursului revolutionar si o analogie biologica gresita. Daca masele de militanti revolutionari sunt stranse in principal printre tineri se intampla deoarece batranii au nevoie de ei. Batranii nu pot actiona singuri si au nevoie de o masa de manevre si evident, de tineri, datorita lipsei lor de experienta si cultura, sunt cei mai usor de pacalit si manipulat. Dar tinerii nu sunt factorul activ al procesului. Sunt doar un instrument. Sunt mereu un instrument. Aceasta analogie biologica gresita, precum si multe altele care vor aparea mai tarziu, va constitui tot irealul ideii revolutionare, toate aceste lucruri sunt in interiorul miscarii revolutionare, formeaza o parte din ea, si nu sunt realitati permanente ale vietii umane, ci pur si simplu elemente ideologice. Mai e o i t e a e ai i: A o i t e a e u u i teles opus elei de di ai te. I t -o emisiune recenta la radio, ati comentat un sondaj de opinie, publicat de Washington Post, in care se dovedea ca oamenii prefera siguranta simtului practic – chiar si cand este gresit – unei confruntari cu adevarul. Presupunand ca acest lucru este adevarat, nu ar fi un nonsens faptul ca miscarea revolutionara 9

exista din sec. XIV? Cum se explica o astfel de contradictie dintre existenta unui fenomen revolutiona si do ada stii tifi a ai sus e tio ata? . Luati aminte: ceea ce face miscarea revolutionara este, in esenta, incercarea de a schimba simtul practic. Acea stare de spirit care este impartasita de revolutionari este transmisa societatii prin mijloace culturale. Si fireste, pe masura ce cucereste cercuri tot mai mari de sustinatori, constienti sau nu, acea stare de spirit devine simt practic. Actualul simt practic, asa cum poate fi vazut din intrebarea precedenta, este puternic determinat de ideologii revolutionare. Este important sa intelegeti ca afirm cu tarie faptul ca unitatea miscarii revolutionare nu poate fi inteleasa la nivelul discursurilor ideologice sau al strategiilor, sau al propunerilor politice concrete. Trebuie sa fie inteleasa la nivelul unei structuri permanente a perceptiei, care ramane stabila de-a lungul istoriei miscarii revolutionare, si intr-un anumit fel, o defineste – fiind din acest motiv, modelul unitatii ei. O astfel de structura este caracterizata de o serie de diferente specifice, si prima diferenta este aceasta transformare in perceptia timpului. Apoi, veti vedea ca tendinta de a justifica trecutul ca o functie a viitorului ipotetic, dat ca certitudine sau premiza – care in sec. XIV si XV este o noutate absoluta – incepe sa devina ceva din ce in ce mai obisnuit. Idea generala de progres, care nu implica un punct de sosire hotarat, este aceasta. Presupunerea ca maine va fi mai bine decat astazi. Aceasta presupunere conduce punctul de vedere pe care il ai despre trecut. Dar, de fapt, nu stii ce se va intampla in viitor. De exemplu, este normal sa afli in zilele noastre, intiparita in cultura, faimoasa idee exprimata de Benedetto Croce – care dupa parerea mea este una gresita – si anume ca istoria este istoria libertatii, ca libertatea oamenilor creste in timp, si ca, de exemplu, procesul expansiunii drepturilor umane, etc., amplifica libertatea oamenilor. Ei bine, acest lucru este adevarat doar daca-l privesti din punct de vedere juridic. Dar daca-l privesti nu numai din punctul de vedere al transformarii juridice existente, adica al noilor drepturi care au aparut, ci si din cel al distributiei eficiente a puterii si al mijloacelor de actiune puse la dispozitia celor care au puterea, contrariul este adevarat: libertatea a fost mult retinuta. Statul modern detine mijloacele de a controla viata cetatenilor care intrec cu mult pe cele pe care tiranii antichitatii si le-ar fi putut imagina. De exemplu controlul asupra vietii tale intime: ceea ce le poti da sau nu copiilor tai sa manace, ceea ce poti sau nu spune. Acestea sunt mijloace de actiune care au crescut si le-au dat autoritatilor instrumente de control mult mai mari decat ambitiile lui Attila barbarul, Iulius Cezar, Genghis Khan, etc. In acest inteles, istoria este istoria tiraniei si nu istoria libertatii. Ideea istoriei ca istorie a libertatii se bazeaza pe ideea unui viitor ipotetic – un viitor de tip liberal cum l-a conceput Croce – care fiind obiectivul istoriei este in acelasi timp si baza explicatiei lui. Prin prisma unei examinari obiective a structurii timpului, ceea ce stim este ca nu stim cum va fi viitorul. In primul rand din cauza unui motiv foarte simplu: nu pot sti care sunt intelesul si obiectivul viitorului deoarece nu stiu cand se va termina istoria. Pot sti care este semnificatia finala a unei tragedii de Shakespeare pentru ca exista un act final si in acest act final se afla o hotarare. Si stii cu aproximatie durata piesei. Dar in ceea ce priveste istoria omenirii: cine stie cum se va sfarsi? Sau cand se va sfarsi? Nimeni nu stie cand se va sfarsi. Si daca nu sti cand va fi sfarsitul, nu are rost sa faci diferenta dintre ce insemna si ce a fost un sfarsit. Tot ceea ce a fost privit ca obiectiv pentru o miscare istorica devine mijloc pentru miscarea istorica urmatoare. Nu exista, sa spunem, inceput, mijloc si final. Finalul este o simpla ipoteza si nu stii cand va veni. Asadar nu vei sti daca ceea ce se va intampla luna viitoare va fi sfarsitul istoriei sau doar un alt capitol din istorie, al unei istorii care va avea un alt final in fata, care final, cand soseste, s-ar putea sa nu fie finalul, ci doar o alta secventa. Deci ideea unei structuri a timpului orientata catre indeplinirea unui obiectiv dinainte hotarat este o notiune care se sprijina pe o baza gresita. Stim doar ca istoria merge mai departe. Acesta este elementul permanent al conditiei umane: traiesti o istorie care nu sti cand se va sfarsi. Daca nu sti nici macar cand se va sfarsi viata ta, cu atat mai putin cand va lua sfarsit viata omenirii. Structura timpului cu privire la viitor este o structura cu final deschis si nu una cu final inchis. Si daca este cu final deschis, nu poate exista o semnificatie a istoriei. De exemplu, aceea care, pentru o 10

generatie, a fost semnificatia eforturilor lor – si sa presupunem ca au indeplinit-o – pentru urmatoarea generatie, nu este semnificatia, ci starea lucrurilor in care traiesc si care poate fi judecata negativ de catre ei. Adica, tot ceea ce pentru generatia anterioara a insemnat cele mai frumoase sperante, pentru ei pot fi prostii deoarece se afla in ea si este doar o stare a lucrurilor, o situatie reala. Dar cand facem aceasta analogie intre miscarea revolutionara si tineret, cadem in aceeasi capcana. De ce este analogia biologica a istoriei gresita? Deoarece viata biologica a oamenilor are o durata dinainte hotarata, are o durata medie dinainte hotarata si o succesiune de etape care nu sunt interschimbabile. Nu poti fi adolescent inainte sa fii copil. Nu poti fi batran inainte sa fii matur si cu atat mai putin sa fii ramolit inainte de copilarie, adolescenta, maturitate etc., numai daca nu esti Lula (presedintele Braziliei) – dar acesta este un fenomen superistoric. Deci putem privi viata umana ca pe o dezvoltare ce se indreapta catre o anume realizare care ar trebui sa fie atinsa intre maturitate si batranete, deoarece stim ca exista o durata predeterminata, o durata maxima posibila. Dar in ceea ce priveste istoria, nu avem nici cea mai mica idee in legatura cu asta, deoarece istoria este un proces cu final deschis. Deci nu are sens sa vorbim despre semnificatia istoriei. Aceasta inversiune a semnificatiei timpului este prima caracteristica structurala a miscarii revolutionare. Aceasta inversiune este prezenta de la acele miscari mesianice din sec. XIV, XV si XVI pana la Forumul Social Mondial. Acesta este un element permanent al miscarii revolutionare, prin care miscarea se diferentiaza de tot ceea ce s-a intamplat mai inainte. 4. Inversiunea morala A doua inversiune este cea morala. De ce? Deoarece se presupune ca acest viitor ce trebuie sa fie indeplinit reprezinta dreptatea si binele. Totusi nu poate fi indeplinit cu ajutorul dreptatii si binelui. Trebuie sa fie indeplinit prin mijloacele politice si militare obisnuite, adica, folosind toate mijloacele crude, rele si violente necesare. Nimeni nu se asteapta sa creeze o societate utopica mangaind dusmanii si iertandu-I pentru pacatele lor. De exemplu, daca comunistii isi aduc aminte ca capitalistii sunt fratii lor in Hristos si se poarta cu ei frumos, ei nu vor pune capat capitalismului. Daca incep sa-i ierte pe capitalisti, se termina socialismul. Deci trebuie sa-i pedepseasca, si pentru a face acest lucru trebuie sa-i omoare, pentru ca daca sunt pedepsiti doar o singura data, recidiveaza, deci trebuie sa termine cu ei. Idea de a da nastere unui viitor bun printr-o cufundare adanca in rau care, dus la extrem, va schimba situatia si o va transforma intr-una buna in viitor este de asemenea o idée inerenta in structura miscarii revolutionare. Totusi acest lucru se sfarseste prin a avea consecinte mult mai profunde decat si-ar putea imagina cineva la prima vedere. Deoarece binele care este imaginat in viitor este definit potrivit unui criteriu moral mostenit din traditiile religioase din crestinism. Ar fi o lume in care cele Zeci Porunci ar deveni o practica obisnuita. Adica nimeni nu fura, nimeni nu comite adulter, nimeni nu aduce marturie mincinoasa, nimeni nu exploateaza orfanii si vaduvele, etc. Aceasta lume a dreptatii, presupusa lume viitoare a dreptatii, este conceputa potrivit invataturilor biblice. Societatea perfecta exista ca sa produca acel ideal de dreptate, de dragoste pentru aproapele tau, etc., care se afla in Biblie. Totusi nu vor fi produse prin aceste mijloace, ci mai degraba prin razboi, violenta, cruditate, dictatoriat, etc. Astfel omenirea se imparte in doua tipuri de oameni. Locuitorii viitorului, care vor locui intr-o luma a dreptatii, iubirii, caritatii, etc., si care vor folosi in mod obisnuit aceste virtuti, deoarece vor fi raspanditi in mediul social. Toata lumea va fi buna. Si oamenii care, astazi, traind in cadrul lumii inca corupte si rele, lupta ca sa creeze lumea viitoare. Acesti oameni sunt revolutionarii. Oamenii viitorului sunt beneficiarii pasivi ai venirii unei lumi la a carei creatie nu au ajutat. Acest viitor va fi munca revolutionarilor. Revolutionarii din toate timpurile s-au o side at di totdeau a ai u i de at alti oa e i. Asa u a spus Che Gue a a: Su te p i a atego ie a o e i ii . 11

In cadrul literaturii revolutionare, exista o mare bibliografie a autoglorificarii revolutionarului ca tip uman superior. Si in special Che Guevara a scris pagini elocvente despre autoglorificare. Daca revolutionarii sunt tipuri superioare, sunt chiar mai presus decat cei ce vor beneficia de actiunile lor. Revolutionarul este o persoana care se sacrifica pe el insusi si pe altii pentru a crea o lume mai buna. Face acest lucru prin cruzime, violenta, pe ascuns, prin minciuna si orice altceva. In viitor nimeni nu va fi obligat sa faca nimic din toate acestea deoarece toata lumea va trai intr-o societate dreapta. Toata lumea va fi buna. Dar daca revolutionarul este tipul superior, inseamna ca raul, pacatul, crima, violenta si minciuna pe care le comite azi sunt din punct de vedere moral superioare virtutilor generale ale locuitorilor viitorului. Deoarece vor fi simpli beneficiari pasivi. Daca perfectiunea umana este deja realizata in mod superior in revolutionar, inseamna ca membrii societatii viitoare, in comparatie cu el, vor fi doar o decadere morala. Luati exemplul pe care l-am dat intr-un articol saptamana aceasta. De exemplu Mao Tse-tung este faimos – intr-o biografie scrisa de doctorul lui personal, si aceasta informatie a fost recent cofirmata intr-o alta biografie de catre un jurnalist chinez – pentru ca a violat un numar mare de femei tinere de la tara. In acelasi timp a fost bineinteles revoltat impotriva mosierilor care au abuzat sexual de femei tinere de la tara. Adica Mao a violat multe femei tinere de la tara ca sa nu faca mosierii acest lucru in viitor. El, cel care a fost numit Marele Carmaci, a fost cel care a dus China intr-o noua ordine agrara dreapta si divina. Dar ca sa faca acest lucru, a violat multe femei tinere de la tara, a purtat Razboiul Opiumului impotriva propriului popor, facand ca provincii intregi sa devina dependente de opium ca sa poata sa-l vanda, sa faca bani, si sa faca Revolutia. Si in cele din urma a ucis 60 de milioane de chinezi. Si Mao, deoarece a facut acele lucruri, este din punct de vedere moral superior acelora care nu vor face nici unul din acele lucruri pentru ca vor locui intr-o societate dreapta. Acest lucru inseamna ca etica revolutionarului este inversata chiar in temelia ei: plaseaza raul, atata timp cat este exercitat de catre revolutionari, in varf. Si toate virtutile, fie ale oamenilor prezenti fie viitori, sunt plasate sub rau sau pacat cand sunt savarsite de revolutionari. A e istat u studiu fa ut de Paul Joh so i a tea lui I tele tualii , a e a fost t adus in Brazilia Os I tele tualis si pu li at de I ago, i a e ia iata e to ilo lu ii ode e, gu u lu ii moderne, si pune aceasta intrebare: cine sunt acesti oameni? Care este autoritatea morala cu care se prezinta ca ghizi ai omenirii? El sfarseste prin a vedea ca printre acei oameni se aflau o multime de violatori, pedofili, hoti, escroci, criminali si asa mai departe. Este o istorie groaznica, pur si simplu groaznica. Nu a existat nici macar o persoana care a fost (n-o sa zic buna) cel putin normala si mediocra, adica mediocra din punct de vedere moral. Toti au fost foarte rai. Au fost rai, mincionosi, falsi, etc. Si nu datorita acelor mici fatarnicii pe care noi toti le comitem in fiecare zi, sau datorita micilor pacate, ci datorita unor lucruri cu adevarat remarcabile. De exemplu stim cu totii ca Karl Marx a facut un baiat cu ingrijitoarea lui. Ei bine, este un lucru care i se poate intampla oricui. Intr-un moment de slabiciune, orice barbat poate face sex cu ingrijitoarea lui. Dar in cazul lui Marx, a fost o diferenta. Nu a acceptat niciodata sa-l trateze omeneste pe fiul pe care l-a zamislit cu ingrijitoarea lui. Nu l-a acceptat nicodata pe acest fiu la masa luata in familie. Fiul lui a mancat la subsol, si niciodata nu a intrat sau azut…, u a fost niciodata lasat sa traiasca cu fratii lui.Marx si-a tratat fiul ca pe un caine. Adica, fiecare om poate fi un pic ipocrit, dar aceasta duplicitate continua care condamna propriul fiu la o viata inumana, doar pentru a salva aparentele, este deja un grad mai inalt de rautate. Si luati aminte: aceasta ingrijitoare, chiar si asa, a ramas credincioasa familiei Marx pana la sfarsit. A fost extrem de buna cu famila. Ca rezultat, a obtinut doar aceasta taratare inumana a fiului pe care i-l zamislise seful. Si asa mai departe. Cand a fost publicata aceasta carte, raspunsul multor oameni a fost inevitabil: ideile unei persoane nu pot fi judecate de viata lui. Adica, ceea ce a facut Paul Johnson este ceea ce se numeste un atac ad homunen. In loc sa atace ideile persoanei, a atacat persoana care le-a enuntat. Luata in calcul 12

doar dintr-un punct de vedere logic-formal, aceasta critica este corecta. Dar ceea ce se intampla este faptul ca revolutionarul ca atare nu actioneaza doar in lumea ideilor. Revolutia nu este o idee, ci un proces real. Este un proces real al transformarii comportamentului. Deci, comportamentul revolutionarului este mult mai important decat ideile lui pentru tocmai acel motiv ca comportamentul lui este o interpretare pe care o da ideilor lui. Luati aminte: cum am putea explica faptul ca Karl Marx a scris pagini asa de entuziaste impotriva capitalistilor care si-au abuzat ingrijitoarele, daca el a facut nu numai acelasi lucru, ci ceva chiar mai rau? Istoria Braziliei este plina de mosieri care au lasat gravide multe din sclavele lor. Dar ce au facut cu fiii lor? Si-au acceptat fiii ca si cum erau legitimi. De fapt aceasta este originea unei mari parti din populatia Braziliei. Si-au acceptat fiii ca membrii ai familiei, i-au protejat si cateodata au platit sa studieze in strainatate. In cele din urma, acesti copii, nepoti au sfarsit prin a fi integrati in societate ca oricine altcineva. Acum, ce s-a intamplat cu saracul om pe care l-a zamislit Karl Marx din pantecele lui Helen Demuth? A disparut, a fost aruncat in cosul de gunoi al istoriei. Cum vom explica acest lucru? Fie intelegem fapta lui Karl Marx ca pe o expresie a modului lui revolutionar de a fi, fie ca pe o contradictie existenta in propria personalitate a lui Karl Marx. Deci il vom imparti pe Karl Marx in doua parti: pe de o parte, Karl Marx, teoreticianul revolutiei; pe de alta parte, Karl Marx, seful lui Helen Demuth. Astfel o singura persoane devine doua persoane. Ca sef al lui Helen Demuth, Karl Marx era inca un membru si mostenitor al burgheziei, si asadar a participat la pangarirea innascuta a burgheziei. Apoi apare ca mostenitor si victima a unui rau burghez. Totusi, din moment ce, in acelasi timp, ca revolutionar lupta impotriva acestui rau, a fost apoi sanctificat datorita luptei revolutionare si iertat de pacatul burghez ca a lasat-o insarcinata pe ingrijitoarea lui. Aceasta este explicatia obisnuita. In acelasi fel, Mao Tse-tung, care a fost un descendent al mosierilor vechi, a fost de asemenea afectat de pangarirea originala a mosierilor, si de aceea nu a violat acele taranci ca revolutionar, ci ca mostenitor al pangaririi innascute a clasei lui sociale. Este usor de inteles ca aceasta este o teorie, o distinctie facuta ex post facto (dupa intamplarea faptelor), si nu ceva ce exista in structura realitatii insasi. Deoarece Karl Marx nu a fost doua persoane diferite, si nici Mao Tse-tung. Barbatul care a condus Revolutia si a impuscat milioane de oameni a fost acelasi care a violat taranci, si a infaptuit toate aceste lucruri fara a face nicio diferenta intre ele. Cred ca inversiunea morala a revolutiei atinge cea mai pura expresie a ei intr-o afirmatie a lui Che Guevara. Cand a fost intrebat de ce au trebuit sa moara asa de multi oameni ca sa poata fi creata o societate mai buna, Che Guevara a aspu s: T e uie sa fa e a est sa ifi iu. Ca si u el a fi fost sa ifi at . Adi a el a fost i ti a de sacrificiu si nu victimele lui. Cel care ucide devine victima. Aceasta structura, acest argument, aceasta intorsatura a limbii a fost universal adoptata de limbajul revolutionar. Violentele revolutiei sunt intotdeauna atribuite acelora care rezista revolutiei si nu acelora care le p a ti a. Adi a: Te o u ide deoa e e e o ligi sa fa e a est lu u. Deoa e e u a epti comenzile noastre, trebuie sa te ucidem. Si esti rau deoarece nu vrei viitorul minunat si de aceea te o u ide. Asada i a a te u ide u este a ea, i a ta. In fiecare saptamana pot fi gasite exemple ale acestor intorsaturi ale limbii. Fostul sef de cabinet al Presedintelui Braziliei, Jose Dirceu a spus recent intr-un articol ca presedintele Columbiei, Uribe este vinovat pentru ostaticii FARC care se afla inca in captivitate, deoarece nu accepta conditiile cerute de FARC. „Fa ii su t i e u iti sa elibereze ostaticii, dar Uribe, neacceptand conditiile, nu le permite sa ii elibereze. Dar daca Farcii doreau asa de mult sa ii elibereze, de ce i-au mai capturat? De ce as captura pe cineva doar pentru a-l elibera? Deci acest rationament este caracteristic inversiunii revolutionare. Aceasta structura este in permanenta prezenta in toate discursurile revolutionare de-a lungul se olelo . Adi a: Vi a pe t u faptele oast e este i totdeau ala a elo lalti. Si su te oa e i superiori cand inselam, ucidem, mintim, etc. Suntem primul fel de omenire. Asadar suntem de asemenea superiori celor ce vor fi beneficiarii viitorului si care vor putea duce o viata a virtutilor 13

ultu ita pa atelo oast e. I od auto at, i p eu a u a easta i e siu e, e ista si inversiunea logicii dintre adevar si greseala, adevar si minciuna. 5. Inversiunea dintre adevar si minciuna Potrivit conceptiei commune a omenirii, adevar este ceva ce poate fi verificat. Ce este verificarea? Ai o idee, crezi ca lucrurile sunt asa sau altminteri, si te intorci in lumea faptelor, in lumea experientei pentru a verifica daca lucrurile sunt cu adevarat asa. Acesta este criteriul adevarului existent in toate ta a u ile a tiu ii u a e. Ca d a el pa aliti ii spu e lui Isus H istos: Uite, u a pot indeca singur, dar tu poti deoarece esti Fiul lui Dumnezeu, deci te rog vindeca- a. Ca e este testul de adevar a misiunii lui Isus Hristos? Este faptul ca paraliticul a plecat mergand. Daca paraliticul nu mergea, nu ar continua sa creada ca Isus Hristos avea puterea de a-l vindeca. In acelasi fel, cand cumparati pastile pentru raceala de la o farmacie de pe colt, care este testul medicamentului? Testul este daca vindeca raceala eficient sau nu. Deci fie in taramul tehnicostiintific, fie in cel miraculos, testul adevarului este intoarcerea la lumea experientei, care spune da sau nu la ceea ce ai crezut. Totusi in perspectiva revolutionara, adevarul nu se afla in lumea experientei, deoarece semnificatia experientei este schimbatoare in orice moment. Ceea ce tocmai s-a intamplat poate capata o semnificatie noua si complet diferita deoarece miscarea revolutionara desfasoara ziua urmatoare. Deci care este criteriul adevarului? Criteriul adevarului este revelatia finala a intregului inteles al procesului. Adevarul apare doar la sfarsitul procesului. Si ce este adevarul? Adevarul este societatea dreapta pe care a creat-o miscarea revolutionara. Acesta este singurul adevar. Toate celelalte sunt un amestec de adevar si minciuna a carui semnificatie va fi elucidata doar la final. Acest lucru inseamna ca relatiile normale dintre premizele reale si concluziile ipotetice sunt inversate. Concluzia ipotetica devine premisa pentru judecarea premiselor. Si aceasta este o alta structura a ideii care este de asemenea prezenta in fiecare discurs revolutionar de la un capat la celalalt al timpului. Poate fi observata la teoreticienii Revolutiei Franceze, la filozofii care au pregatit Revolutia Franceza, precum Diderot si Voltaire. Este prezenta la Marx, Lenin, Forumul Social Mondial, Emir Sader, este prezenta in tot acest grup in mod uniform. Ceea ce inteleg ei prin adevar este revelatia viitoare a semnificatiei istoriei. Semnificatia istoriei este revolutia si crearea societatii drepte. Toate celelalte nu sunt nimic altceva decat pregatirea, deghizarea si crepusculul. Acestea sunt doar trei inversiuni. Nu stiu daca v-ati dat seama deja, dar exista o a patra care este subinteleasa in inversiunea morala, adica inversiunea dintre subiect si obiect. 6. Inversiunea dintre subiect si obiect Daca in actul de ucidere a unui dusman al revolutiei, revolutionarul este victima sacrificata, deci in mod automat victima care a fost dusa la zidul de executie devine calau. Prin urmare, subiectul actiunii devine obiect si obiectul devine subiect. Si acest lucru este de asemenea prezent in fiecare discurs revolutionar, si separat de uriasele variatii ideologice, politice, strategice si culturale care exista in cadrul miscarii revolutionare. Este important sa subliniez faptul ca oriunde vedeti idea unei societati drepte in viitor justificand faptele rele din prezent, acolo este prezenta mentalitatea revolutionara. Sensurile ideologice conteaza putin deoarece sunt doar variatii ocazionale si locale in relatie cu aceasta structura constanta. De exemplu, daca cineva crede ca societatea viitoare este eliminarea burgheziei, ca toata burghezia trebuie omorata, este un revolutionar. Dar daca crede ca nu burghezia constituie problema, ci evreii, si ca toti evreii trebuie sa fie omorati, face exact acelasi lucru. Rationamentul este exact la fel. Si structura argumentului va fi si ea la fel, deoarece nazistii nu s-au considerat nicioadata calaii evreilor, ci mai degraba victime. In mod special Himmler, care era responsabil cu lagarele de concentrare, de fiecare data cand trimitea un convoi de evrei la un lagar de concentrare, st iga, ga di d: P i iti uzi ea pe a e a esti ti alosi e o liga sa o i faptui . A putea t ai fa a ea, da ei e o liga sa o i faptui . 14

Exact asa gandesc si comunistii, si asa a gandit si Che Guevara. Asta inseamna ca mentalitatea revolutionara este aceasta structura a perceptiei, si nu continuturile ei, deoarece pot varia nelimitat. Aceasi miscare politica isi schimba subiectul de discutie in fiecare saptamana. Nu exista stabilitate ideologica. De exemplu, pana la Primul Razboiul Mondial, miscarea comunista a fost dusmanul internationalist si radical al intregului nationalism. Mai mult, devine cel mai mare promotor al nationalismelor in Lumea a Treia deoarece vor fi folosite ca arme impotriva puterilor coloniale. In Brazilia, tot nationalismul nostru brazilian este umbrit de doctrina de stanga, si toate acestea au venit cu Stalin, deoarece a ordonat ca acest nationalism sa fie creat. Chiar si in zilele noastre sunt multi oameni care cred ca sunt de aripa dreapta si subscriu la un fel de discurs nationalist care a fost inoculat in Brazilia prin Komintern. Dar cum poate fi o miscare nationalista si antinationalista in acelasi timp? Miscarea revolutionara poate, deoarece cuprinsul discursului este schimbator. Exista cativa oameni care sunt impotriva miscarii revolutionare asa cum o vad ei la un moment dat. Apoi, ii combat infatisarea, discursul ideologic din acel moment. Dar exact aceiasi oameni ar putea colabora cu miscarea revolutionara, la un alt nivel, intr-un alt sens, fara sa fie constienti de acest lucru, atata vreme cat, pentru a-si atinge tintele, probabil opuse, contrare celor ale miscarii revolutionare, se bazeaza pe aceeasi structura a perceptiei, aceiasi structura a ideii. Pentru a sesiza profunzimea acestei diferente, si pentru a vedea ca aici, pentru prima oara in analizele mele, avem identitatea si continuitatea miscarii revolutionare perfect definite, dincolo de toata confuzia dintre diferentele ideologice (care din acest punct de vedere devin nerelevante), pentru a putea vedea cum acest lucru este corect aplicat, trebuie sa observati ca multe miscari care nu sunt considerate revolutionare, ci sunt privite chiar ca anti-revolutionare sau contra revolutionare, sunt incluse in dialectica revolutionara deoarece contribuie la aceasta mare schimbare mentala a omenirii care va inocula oamenii cu mentalitatea revolutionara. . Re olutia A e i a a u este o is a e e olutio a a Exista de asemenea si alte miscari care poarta numele de revolutionare, dar care nu sunt revolutionare de loc. Cea mai caracteristica dintre ele este Revolutia Americana. Revolutia Americana nu este o miscare revolutionara sub nici o forma. In primul rand, primii revolutionari, Parintii Fondatori, au avut ideea unei societati mai bune, dar nu s-au gandit nici un moment ca in numele acestei societati, ar putea actiona contrar valorilor pe care aceasta societate le va reprezenta. Dimpotriva, mereu au crezut ca trebuiau sa dea cel mai bun exemplu de virtuti civice care in viitor ar trebui sa fie raspandite printre toti oamenii. In al doilea rand, societatea mai buna care au creat-o, nu a fost o societate opusa trecutului. Ei nu au format o societate noua care sa reprezinte o schimbare a timpului, ci dimpotriva. Am aici una di t e ele ai i po ta te lu a i desp e isto ia A e i ii, O isto ie o stitutio ala a Statelo U ite de Andrew McLaughlin. Aceasta este o carte clasica publicata in anul 1936. In paginile de inceput, spune deja urmatoarele: A gasi u i eput al isto iei o stitutio ale a e i a e este o sa i a dificila sau aproape imposibila. Anumite principii importante ale guvernului constitutional existau deja cu mult inainte ca Statele Unite sa fie fondate. Este normal, desi cam vag, ca unele din aceste principii sa-si fi avut originea in Magna Carta. Acest lucru inseamna doar faptul ca, pentru a sti pe deplin fortele si ideile care sunt intruchipate in sistemul nostrum constitutional, trebuie sa stii cursul principal al istoriei constitutio ale e gleze. Si apoi Co stitutia A e i ii, fo da ea oii so ietati, principii deja intruchipate care se aflau deja in numar mare in constitutionalismul englez cu mult ti p i ai te. Se afla – pentru a alege un simplu exemplu – in Constitutia Statelor Unite termeni si clauze care divulga intreaga lor semnificatie cand sunt studiate ca o parte a istoriei constitutionale engleze – habeas corpus – garantarea libertatii individului, condamnarea unei persoane vinovate de inalta tradare, dreptul anglo-saxon – bazat pe regula precedentului, procesul cu jurati, si alte e p esii. De i ulte o epte fu da e tale ale o stitutiei A e i ii e au deja p eze te toate i t aditia ju idi a e gleza. Mai ult, i stitutiile si p i ipiile o stitutio ale ele e ta e, desi toate 15

importante, nu au fost create dintr-o data in America secolului XVIII. Chiar si in ultimii ani, tribunalele din aceasta tara au considerat necesar sa examineze legile si principiile constitutionale ale Angliei care erau foarte vechi cand Conventia Federala s-a intalnit in Philadelphia in 1787. Mai mult, formele institutionale, spre deosebire de principii, au fost produsul cresterii indelungate; intr-o anumita masura dezvoltarile lor pot fi stabilite in istoria engleza. Totusi, sunt in mod mai evident vazute in coloniile americane. Cand aceste colonii au devenit state, institutiile lor au fost luate, intr-o foarte mare masura, drept model pentru institutiile actuale ale coloniilor deoarece s-au dez oltat i de e iile p e ede te. Adi a, atu i a d coloniile au devenit state, institutiile lor nu sau s hi at, i au fost la fel a ele a e e istau deja i olo ii. Auto ii Co stitutiei fede ale e au la randul lor ghidati de constitutiile statului; nu si-au inceput treaba ignorand trecutul; nu au cautat in asu a a e sa i e teze e e a ou si ei e at. Adica Parintii Fondatori au luat principiile constitutionale englezesti, formele institutionale care existau deja in colonii, si le-au pus pe o hartie. Nu inventau o noua societate. Doar au unificat si sistematizat principii deja existente. Deci aceasta nu este o miscare revolutionara sub nici o forma. Ca o contrabalansa, unele miscari care, in cultura populara braziliana, in mass media braziliana, in manualele scolare, sunt privite ca reactionare si anti-revolutionare, cum ar fi fascismul italian, sau chiar nazismul, sunt evident revolutionare. De ce? Deoarece au adus propunerea unei societati radical de noi; vor distruge toate institutiile existente si vor reconstrui totul de la zero. . Re olutia Nazista si Stali In cazul Germaniei, acest lucru a fost mult mai radical revolutionar deoarece fundatiile noii societati ce trebuia sa fie creata proveneau dintr-o stiinta recenta, biologia evolutionista. Va voi da un exemplu. Aceasta este o carte foarte interesanta ce a fost recent publicata, Di tato ii: Ge a ia lui Hitle si Rusia lui Stali de Ri ha d O e . Ri ha d O e este p ofeso de istorie la Colegiul King din Londra si printre concluziile pe care le-a tras dintr-un studiu comparativ al celor doua mari dictaturi europene din sec. XX, – cea mai mare dictatura a fost cea a lui Mao Tsetung in China, dar nu a fost scopul acestei carti – spune ca unul din elementele ideologice fundamentale care au dus la cele doua dictaturi a fost asa numitul cult al stiintei: cultul stiintei economice, in cazul socialismului, si cultul stiintei biologice in cazul Germaniei naziste. Rada i ile stii tifi e ale di tatu ii ge a e a putea fi gasite i stii tele iologi e. Dez olta ea unei biologii sociale populare la sfarsitul sec. XIX, legata de lucrarea lui Ernest Haechel si a multilor lui dis ipoli… . Re a ati a E est Hae hel u a fost u dis ipol dista t, i a fost al doilea i conducerea scolii evolutioniste. Thomas Huxley (care a fost de asemenea rasist) si a fost colaboratorul de frunte al lui Charles Darwin. Pe langa asta, principiul rasist si principiul distrugerii raselor inferioare au fost clar enuntate de insusi Charles Darwin. Asadar teoria evolutionista apare ca o teorie a genocidului, foarte asemanatoare de cea nazista, chiar de la inceput, si evolutionismul nu a fost transformat intr-o teorie asemanatoare nazismului ai ta ziu. … au o st uit o iziu e a lu ii azata pe past a ea asei sau atiu ii a o spe ie pu a si sele ta. Luati aminte: Charles Darwin spune ca legile moderne facute sa- i protejeze pe cei slabi, bolnavi, etc. sunt antiumane deoarece contribuie la decaderea umana. Deci potrivit spuselor lui, ce ar fi trebuit sa facem cu saracii, bolnavii, etc? Ar trebui sa ii lasam sa moara deoarece acest lucru ajuta la imbunatatirea rasei umane. Si nu Haeckel sau Thomas Huxley au inventat asta ci insusi Charles Darwin. Astfel iologia e olutio ista a fost o stii ta foa te e e ta, si azis ul o i o po eaza si p o ite sa creeze o noua societate bazata pe acea biologie. Aceasta este o propunere revolutionara suta la suta. Observati de asemenea ca asemanarea si afinitatea dintre nazism si socialism nu deriva numai din asta. Mai sunt inca alti doi factori. In domeniul economic, nazismul a fost in mod evident un socialism proclamat astfel in intreaga perioada a anilor 1930. A fost un process de nationalizare a economiei, cu exceptia faptului ca 16

nazistii si fascistii un pic mai destepti decat comunistii in economie, realizasera deja ceva ce insusi Karl Marx stia si ceea ce comunistii pareau sa fi ignorat: ca nationalizarea totala a mijloacelor de productie este imposibila. Adica, o anumita parte din economia privata trebuie sa fie protejata, altfel lucrurile nu vor merge. Stiau acest lucru si prin urmare nu au vrut sa nationalizeze intreaga economie. Au nationalizat 70% din economie si au lasat 30 % in mainile a cinci sau sase grupuri monopoliste, care fiind putine la numar, erau mai usor controlate de catre guvern, care cum a zis Hitler, va aduce oamenii de afaceri la picioarele lor. Un al doilea punct de afinitate este urmatorul: Germania a devenit o putere militara capabila sa ameninte lumea doar pentru ca Rusia o ajutase in secret din 1922 . Acesta este un lucru care este do edit i deaju s de at e isto i ul Tatia a Bushu e a i a tea : A ata Rosie si Weh a ht-ul: cum au militarizat sovieticii Germania , 1922 – , si au p egatit te e ul pe t u fas is . Di , Rusia a permis ca o parte a teritoriului ei sa fie folosita de germani, astfel incat Germania a putut sa creeze si sa reinarmeze o armata fara ca restul Europei sa stie. Fara acest lucru, cel de al Doilea razboi mondial nu ar fi avut loc niciodata. Germania nu ar fi putut sa creasca niciodata din punct de vedere militar. Iar aceasta cooperare a continuat si s-a intensificat dupa ce Hitler a ajuns la putere. De ce? Deoarece Stalin care nu a fost prost (spre deosebire de asa de multi comunisti ), a stiut ca nazismul era o miscare revolutionara, desi a crezut ca era o miscare revolutionara inferioara comunismului deoarce se baza mai degraba pe o doctrina improvizata decat pe o teorie istorica stii tifi a p e u a is ul. A ezut a azistii e au apa ili sa i f a ga u ghezia, da u sa conduca in locul ei. De i ideea lui e a… A easta e a e p esia lui lite a a : Vo folosi azis ul a pe un spargator de gheata pentru revolutie. Ei merg primii si distrug totul. Ei castiga intrecerea, iar noi p i i p e iul. Baza du-se pe aceasta idee a sprijinit militarismul german, dezvoltarea Germaniei ca putere militara si a creat cel de al II-lea Razboi mondial. Si aceasta este faimoasa teorie a lui Ernst Topitsch: cel de al II-lea Razboi mondial a fost in intregime o creatie a lui Stalin, planuita cu multi ani inainte si foarte reusita. Cu exceptia faptului ca a avea ca parteneri oameni nebuni nu da niciodata rezultate, Hitler s-a razgandit la jumatatea drumului si a atacat chiar Uniunea Sovietica. Dar chiar si acest lucru a sfarsit prin a-l ajuta pe Stalin din moment ce a reusit sa depaseasca aceasta situatie: desi acest detaliu al strategiei lui nu a mers bine, el a reusit sa il transforme in avantajul sau, deoarece din acel moment a castigat sprijinul puterilor vestice, si a sfarsit prin a conduce jumatate din Europa. 9. Concluzii Astfel, acest lucru te ajuta sa vezi ca o miscare privita simbolic ca revolutie, Revolutia Americana, nu este revolutionara deloc, si alta privita ca o miscare contrarevolutionara, este o parte integranta a miscarii revolutionare. De ce pot eu sa fac aceste distinctii? Pentru ca pentru prima oara avem notiunea de structura permanenta a miscarii revolutionare, care ne permite sa ii intelegem unitatea peste patru sau cinci secole si sa facem distinctia dintre ceea ce este si ceea ce nu este revolutionar. Se pa e a ai este o i t e a e: Pute spu e a is a ea e olutio a a se aste di t -o i te p eta e g esita a itului Jude atii de Apoi? Da, asa este fa a i i u du iu. O i u , i p i ul rand, Judecata de Apoi nu este un mit. Judecata de Apoi este o necesitate metafizica absoluta. Adica succesiunea temporala este o componenta interna a structurii Posibilitatii Universale. Deci succesiunea temporala nu poate fi mai mare decat posibilitatea universala, deoarece este cuprinsa in Posibilitatea Universala. Asadar succesiunea temporala nu este infinita. Este nedefinita, dar nu poate fi infinita, deoarece singura infinitate este infinitatea metafizica. Prin urmare, intr-o anumita masura confruntarea dintre timp si eternitate este o necesitate absoluta. Si exact asa este in Biblie. … se aste di t -o i te p eta e g esita a itului Jude atii de Apoi? Fa a i i u du iu. Mis a ea revolutionara se naste cand oamenii revoltati impotriva coruptiei, pacatului, etc, se hotarasc sa ia in propriile maini atributiile lui Hristos. Cu alte cuvinte l-au concediat pe Hristos. [Ca si cum ei spun]: H istos u t e uie sa se i toa a pe t u a o du e Jude ata de Apoi pe t u a o fa e oi asta 17

hia a u . E a t a easta este ideea. A est lu u i sea a a iscarea revolutionara este o erezie pornita din sanul crestinismului si nimic altceva. O alta i t e a e : E ista eo a aliza a fu da e telo itologi e ale is a ii so iale asa u a fa ut Paul Diel i eea e p i este olile psihi e? . E a t asta fa eu, cu exceptia faptului ca metoda pe care o folosesc eu nu are nimic de a face cu cea a analizarii miturilor, asa cum a fost folosita de Paul Diel. Ideea mea a fost sa folosesc o metoda de analiza logica a discursului si sa caut premisele ascunse ale discursului. Adica, care sunt enunturile implicite ce trebuie sa fie sugerate asftel incat alte enunturi pot fi facute avand la baza pe cele dintai. Nu am folosit o metoda psihologica, ci in primul rand o metoda de analiza logica. Analiza logica care consta in descoperirea premiselor ascunse. Imediat ce premisele ascunse incep sa apara iti dai seama ca sunt absurde in sinea lor, si din acest motiv pot fi subiectul de discutie nu a unei analize psihologice, ci a uneia psihopatologice. Si aceasta analiza a fost facuta mai inainte de catre o persoana care nu a avut nici o idee despre unitatea acestei miscari revolutionare. Acest om a fost evreul francez, psihiatrul Joseph Gabel. Joseph Ga el i a tea sa Co stii ta falsa , a e este o ope a lasi a, ealizase deja identitatea structurala perfecta intre discursul revolutionar, discursul miscarii maselor si iluzia schizofrenica. El a spus ca din punct de vedere logic sunt exact acelasi lucru. Dar a studiat caz dupa caz si nu a identificat structura perfecta. Vreau sa spun ca aceasta structura permanenta arata faptul ca caracterul psihopatologic al discursului revolutionar nu este o coincidenta. Este o necesitate intrinseca. Discursul revolutionar este psihopatologic in sine si in oricare din versiunile sale. O alta i t e a e: Afi atia a sfa situl ti pului este i afa a ti pului u este u o se s i teologia crestina. Este aceasta pozitie necesara pentru analiza pe care o faceti miscarii e olutio a e? Este a solut e esa a. Da o i u faptul a i sasi e p esia sfa situl ti pului inseamna ceva ce este in afara timpului si dincolo de timp imi pare chiar o tautologie. Daca timpul sa sfarsit ai trecut la o dimensiune diferita. Mai mult, insasi ideea unei Judecati de Apoi, – care este o confruntare simultana a tuturor faptelor umane, toate vor fi numarate, cantarite si masurate pe acelasi cantar – , contine deja ideea simultaneitatii. Este doar imaginea eternitatii asa cum a fost definita de catre Boethius. Daca nu este un consens, ei bine, nu stiu pe nimeni care s-a separat vreodata de asta. Nici macar nu stiu cum este posibil, ca din punct de vedere logic sa te separi de acest lucru. Revolutie inseamna exact o schimbare totala, o inversiune completa. Asadar inversiunea perceptiei lumii este baza miscarii revolutionare in toate versiunile ei. Exact din aceasta cauza miscarea revolutionara a fost capabila sa inunde universul cu o epidemie de minciuna psihotica de-a lungul timpului, mai presus de tot ceea ce mincinosii, din trecut si din prezent, vor fi vreodata capabili sa realizeze. Nimic nu poate opri un revolutionar in impulsul lui de a rasturna realitatea perceputa, de a spune lucrurile exact contrar felului in care s-au petrecut de fapt. Si curios, acest lucru da discursului revolutionar o mare parte din farmecul lui. Deoarece farmecul lui nu este unul ideologic si nici unul idealistic. Farmecul lui este foarte asemanator cu cel al drogurilor, la fel cu cel al propunerii halucinogene. Adica, cand cineva adera la acest lucru nu datorita unei motivari constiente sau unui idealism, asa cum isi inchipuie oamenii, si apropos, ideea ca tineretul este idealist face parte din ideologia miscarii revolutionare. Fac asta nu datorita unei motivari idealiste, ci datorita unui farmec psihotic al realitatii ce poate fi rasturnate. Si ega ea st u tu ii ealitatii a fi u a t supe io eatiei ealitatii. Este fai osul Nu spus de Dia ol. Nu a ept ealitatea asa u este. Nu a u a ept a easta o ga iza e so iala sau a easta situatie specifica. Nu! Nu accept realitatea! Nu a ept e iste ta. I ediat e i e a spu e a est lucru devine imbibat cu un sentiment de maretie, de inaltare care este cu adevarat diabolic. Acum imaginati-va cand aceasta oferta este facuta oricarui diavol cu intelect redus, oricarui individ distrus din punct de vedere intelectual precum Emir Sader. De indata ce cineva adera la aceasta negare, se simte maret. Si daca acest sens de maretie vine de asemenea cu un drept de a comite orice pacat, precum Che Guevara, si chiar si asa sa fie sanctificat datorita acelui lucru, atunci este 18

absolut irezistibil. Totusi este clar o halucinatie psihotica. Schelling a vorbit despre boala spirituala si aceasta este de asemenea o expresie folosita de Eric Voegelin. La inceput credeam ca este asa, dar astazi inteleg ca este o boala psihica in sensul strict, este psihopatologie in sensul strict, si este o psihopatologie colectiva.De aceea Papa Ioan Paul al II-lea avea perfecta dreptate in a clasifica epoca noastra ca o epoca a nebuniei colective. Nu este doar o boala a spiritului, este o boala a psihicului. Este o dezordine a perceptiei timpului, a perceptiei realitatii, a perceptiei relatiilor dintre subiect si obiect, relatiilor dintre adevar si eroare, etc. Si anume deoarece este o dezordine, pentru ca este ceva bolnav care se raspandeste asa de repede si e formidabil. Este o intrebare aici. Nu, sugerez sa cititi cartea lui Norman Cohn. Intrebarea este daca a existat o prima miscare revolutionara. Cred ca este prea dificil sa datam o prima miscare, dar a fost o epidemie de miscari de acest fel, exact incepand cu secolele XIV si XV. Sugerez sa cititi cartea lui No a Coh , U a ea ile iului u de el ide tifica deja in aceste prime revolte mesianice multe din trasaturile pe care le-am descris astazi aici. Nu in acesti termeni asa cum am facut eu. Da a ei e glezi p e u Joh W liffe? I t -o masura mai mare sau mai mica ei toti au fost implicati in acel lu u. Joh K o si altii. Tho as Mu tze …toti a eia . Ca d i se olul XX filosoful marxist Ernest Bloch recunoaste datoria miscarii comuniste fata de acesti eretici, are perfecta dreptate. Numai ca nu stie ca este cazul unui nebun care isi recunoaste datoria fata de un alt nebun. Ei cred ca este foarte normal. Oricum cred ca patologia acestui lucru este usor de demonstrat, si ca expunerea pe care am facut-o astazi este indeajuns pentru a intelege ca este cu adevarat o patologie mintala, si una extrem de grava, si la fel de atractiva ca drogurile, si din acelasi motiv care face drogurile atractive. Adica te vei indeparta de realitate, nu mai ai responsabilitati fata de realitate, si acum esti superior ealitatii. Spui u i e s Nu! st u tu ii ealitatii, si intr-o anumita masura, acest lucru te innobileaza in proprii tai ochi, in sensul unei nobilitati diabolice, intr-o ierarhie demonica. Avansezi in ierarhia satanica. (Traducere realizata de Valentin Miron)

Ce este o so ietate justă 24 aprilie 2015 de Olavo de Carvalho A fost t e at a e este o eptul eu de so ietate justă. Cu tul „ o ept a e ai i ai ult u sens american – pragmatic – decât unul greco-lati : lo de a dese a doa fo ula e ală a u ei ese țe sau e tități, el sea ă u p oie t i tal, u pla de pus p a ti ă. Î a est se s, desigu , eu u a u o ept p i i d eo so ietate justă, t u t, o i s fii d ă u e t ea a ea să adu pe lu e așa i u ăție, i i u i se pa e o delet i i e folositoa e să stau să i entez planuri pe a e u a de g d să le ealizez. Ceea e pot fa e, s hi , este să a alizez ideea săși de „so ietate justă – conceptul ei în sensul greco-latin al termenului – pe t u a edea da ă a e se s și da ă este de eu folos. În primul d, at i utele de just și i just se apli ă u ai u o e tități eale, ăsu ă să a țio eze. O fii ță u a ă poate a țio a, o fi ă poate a țio a, u g up politi poate a țio a, da „so ietatea , a t eg, u poate. O i e a țiu e p esupu e u itatea i te ției a e o dete i ă, și i i o so ietate u aju ge eodată să ai ă o u itate de i te ții a e să justifi e dese a ea ei d ept su ie t o et al u ei a u ite a țiu i. So ietatea a ata e u este u age t: ea este te e ul, ad ul a e a țiu ile a ii de age ți, o duși de i te ții di e se, p odu ezultate a e u o espu d pe depli i i ă a i te țiilo lo , u at t ai puți elo ale u ei e tități ge e i e, de u ite „so ietate ! P i u a e, o eptul de „so ietate justă u este u ul des ipti . Este o figu ă de stil, o eto i ie. To ai de a eea, a e od e esa o ultitudi e de se su i a e se sup apu și se a este ă t -o o fuzie i e t i a ilă, a e este sufi ie tă pe t u a e pli a de e i ele și 19

ed eptățile ele ai a i di lu e au fost o ise to ai u ele „so ietății juste . Da ă ți alegi a s op al a țiu ilo tale o figu ă de stil, hipui du-ți ă este u o ept, adi ă ți p opui să ealizezi u lu u pe a e i i ă a u eușești să-l defi ești, atu i sf șești od inevitabil prin a face ceva complet diferit ceea ce-ți hipuiai. C d se t plă asta, ezultatul este pl sul și s ș i ea di țilo , da ap oape totdeau a auto ul u lu ului se fe ește să-și asu e i a, agăț du-se cu o ăpăț a e de usta eu de i o a ea u o i te ții u e, a e to ai pe t u ă u o espu d i i u ei ealități ide tifi a ile, su t el ai u a algezi pe t u o știi țele p ea puți e ige te. Da ă so ietatea, si e, u poate fi justă sau i justă, o i e so ietate up i de o a ietate de age ți o știe ți a e, da, ei pot o ite a țiu i juste sau i juste. Da ă e a e p esia „so ietate justă să ai ă eo se ifi ație o siste tă, este a eea de so ietate a e dife iții age ți au ijloa e și su t dispuși să se ajute u ii pe alții, pe t u a e ita a tele i juste sau pe t u a le epa a atu i d a estea u au putut fi e itate. So ietate justă, p ă la u ă, sea ă doa o so ietate a e lupta pe t u justiție este posi ilă. „Mijloa e sea ă: pute e. Pute e legală, desigu , da u u ai: da ă u ai ijloa e e o o i e, politi e și ultu ale să fa i să se apli e justiția, u p ea folosește să ai legea de pa tea ta. Pe t u a să e iste a el i i de d eptate fă ă de a e e p esia „so ietate justă u este de t o podoa ă f u oasă pe t u i e odioase, t e uie să e iste o a u ită a ietate și a u de ță de ijloa e de pute e ăsp dite dul populației, lo a a estea să fie o e t ate i ile u ei elite lu i ate sau o o oase. Da da ă populația u este apa ilă să eeze ea săși astfel de ijloa e și, s hi , se ede t -u g up e oluțio a a e p o ite ă le a lua de la deți ăto ii lo a tuali și le a dist i ui od de o ati , atu i do ia i justiției se stato i ește o dată pe t u totdeau a. Pe t u a dist i ui pute i, t e uie ai t i să le ai: iito ul dist i uito de pute i t e uie să aju gă să de i ă a ai t i deți ăto ul o opolist al t egii pute ii. Și hia da ă, după a eea, a e a să-și depli eas ă p o isiu ea, si pla o diție de distribuitor al puterii va o ti ua să fa ă di el, tot ai ult, stăp ul a solut al pute ii sup e e. Pute ile, ijloa ele de a țiu e, u pot fi luate, i i date, i i p u utate: t e uie să fie eate. Î caz contrar, nu sunt puteri: sunt simboluri ale puterii, folosite pentru a masca lipsa de putere efe ti ă. Ci e u a e pute ea de a ea ijloa e de pute e a fi totdeau a, el ai u az, s la ul dătăto ului sau dist i uito ului. Î ăsu a a e e p esia „so ietate justă se poate t a sfo a di figu ă de stil o ept des ipti ezo a il, este la ă o ealitate o espu zătoa e a estui o ept poate e ista doa a ope ă a u ui popo dotat u i ițiati ă și eati itate – u popo ale ă ui a țiu i și t ep i de i su t suficient de variate, o igi ale și eatoa e, t să u poată fi o t olate de ăt e eo elită, fie ea de oliga hi stă iți, fie de e oluțio a i la o i de pute e. Justiția u este u odel a st a t, fi , apli a il od u ifo u ei i fi ități de situații standardizate. Este u e hili u su til și p e a , a e t e uie des ope it tot e eu t e ele o ie și u a de a iguități ale fie ă ei situații pa ti ula e și o ete. Î fil ul lui Sid e Lu et, The Ve di t , F a k Gal i , u a o at atat, sple did i terpretat de Paul Newman, ajunge la o o luzie e ide tă, după e o ți e o ta di ă și i p o a ilă i to ie judi ia ă: „T i u alele u e istă pe t u a fa e justiție, i pe t u a e da o șa să să luptă pe t u justiție . Nu a uitat i iodată a eastă le ție de ealis . Si gu a so ietate justă a e poate e ista, ealitate și u ise, este aceea care, recunoscându-și i apa itatea de a „fa e justiție – ai ales de a o fa e o dată pe t u totdeau a, pe fe tă și u ifo ă pe t u toți -, u i ia etățea ului șa sa de a lupta pe t u odesta doză de justiție de a e a e e oie fie a e o e t al ieții. Que é uma sociedade justa? din volumul A filosofia e seu inverso & outros estudos, Olavo de Carvalho, Campinas – São Paulo, Vide Editorial, 2012

Despre capitalism Gelu T a dafi : Capitalis ul e u o ept e t al defi i ia pe a e du ea oast ă o da i i iliza iei o ide tale, i iliza iei iudeo- eşti e şi a o se ato is ului, o se ato is ul apitalist azat pe statul de drept, rezultat al civiliza iei iudeo- eşti e. 20

Ola o de Ca alho: Pute spu e desp e apitalis ă a apă ut o e tul a e ogă ia fi a ia ă a eput să fie ai i po ta tă a p op ietatea te ito ială. Da u pute uita ă p i ii apitalişti di Eu opa e au hia p op ieta ii de pă t. Po estea u apa iția u ei oi lase u ită „ u ghezie , a e a luat pute ea, e o a e p ostie. Ma ile fa ilii de se io i feudali, ei au fost p i ii apitaliști, ei au eat apitalis ul pe t u ă a eau a elași ti p ele două tipu i de pute e [ ogăție fi a ia ă și te e u i]. Capitalis ul este foa te ădă i at Eu opa și de fapt este si gu ul siste e o o i a e e istă. A spu e „ apitalis și a spu e „e o o ie e a elași lu u. Si gu a alte ati ă este toa e ea la sistemul feudal, pe t u ă so ialis ul u e istă, u e de t u alo de săpu . Ceea e e istă e u apitalis at ofiat, a e este pa azitat de gu e . Chia și U iu ea So ieti ă, % di e o o ie e a apitalis ilegal, de a e suși gu e ul se p e ala, p i șa taj și p i e to siu e, p ă t -o zi de după ăde ea U iu ii So ieti e, d afiile și i o ația, ai ales io ația poliție eas ă [KGB], s-au o topit. A u este i posi il să disti gi t e e e afia și e e gu e ul us. E a elași lu u. Un anumit eziduu al apitalis ului t e uie să e iste la aza so ialis ului. So ialis ul este u siste o t adi to iu, așa u de o st ase deja Lud ig o Mises a tea „So ialis ul, o a aliză e o o i ă și so iologi ă . El spu e ă pe t u a e ista o e o o ie pla ifi ată, t e uie să e iste o t olul p ețu ilo . Da da ă u e istă o piață a e să se fo eze p ețu ile, atu i gu e ul a e o si gu ă alte ati ă: să i e teze toate p ețu ile. Da ă i e tezi toate p ețu ile, toată e o o ia de i e o fi țiu e. E a t așa s-a t plat U iu ea So ieti ă. A u ști ă toate statisti ile e o o i e di U iu ea So ieti ă e au o plet i e tate. Da da ă a estea s t i e tate sea ă ă gu e ul u știe e a t e se t plă. Da ă i i ă a u știe e se t pla, cum poate controla eea e se t plă? Adi ă, e o o ia o t olată totalitate este e hi ale tă u e o o ia total e o t olată. Ia a este a alii au i is ul de a o i pot i a „a a hiei apitalului , d ei s t ei a e au inventat anarhia capitalului. Traducere: Anca Cernea

Nevoia de militantism U eo i ă t e da ă „opozi ia di B azilia o ai fi ă as i e a a e să ai ă eo idee, fie şi ap o i ati ă, desp e e sea ă politi a. To i pa să eadă ă sea ă a keti g, sea ă rela ii pu li e, sea ă e o o ie, sea ă a age e t, sea ă disputa e de fu ii, ă este „eti ă i dife e t e o ai fi şi asta sau, ea ai e u eas ă di t e ipoteze, ă este „luptă de idei. Î dul elitei de st ga, toată lu ea a eles deja de a u pat uze i de a i ă politi a este u e i ea şi e e ita ea pute ii, şi ă pute ea u sea ă alt e a de t dete i a ea u sului a iu ilo alto a. Pute ea sea ă a-i fa e pe al ii să te as ulte. Ni iodată u a t l it eu o politi „de d eapta a e să fi eles a est lu u. To i foloses u tul „pute e a si o i pe t u „gu e a e şi şi hipuie ă o a ea pute ea atu i d o aju ge la gu e a e. To ai de a eea u aju g i iodată. Da ă aju g, u ă a olo de t ti pul e esa pe t u a i e a să-i dea la o pa te sau să-i e pu ă idi olului. Da ă gu e a ea a se a pute e, u a e ista i iodată e olu ii şi lo itu i de Stat, a e fa gu e ele zd e e, pe t u ă au pute ea de a o fa e, ia gu e ul u a e pute ea să le op eas ă. Ni e i u aju ge la gu e a e da ă nu are, mai înainte, puterea – pute ea o solidată t -o asă dis ipli ată de ilita i, o ga izată şi a t e ată să u eze, u i i e f i iu i, o li ie de o a dă. De trei decenii le spun oamenilor politi i de d eapta ă ele to atul u este totu a u ilita tis ul, ele to atul este o asă dispe sată şi a o fă a e i t ă a iu e doa o dată la pat u a i. Milita tis ul sea ă a lupta zi de zi, a- i dedi a ia a o ie ti elo i di ate de o du e e. Cel care 21

a des ope it asta a fost Jea Cal i , El e ia efo ată, şi, de atu i, fo ula a fost o sa ată a e a is ul ese ial, da ă u u i , al politi ii ode e. Da u ajută i io e pli a ie: u to ii o ti uă să i esteas ă totul efo tul de a ştiga otu i, i i fo a ea şi i st ui ea de ilita i. Nu a ă – şi p o a il u o ă a i iodată – le ia PT Pa tidul Mu ito es , .t. , a e, de e iile sale ti pu ii, a ştiut să-şi a e şi să-şi sa ifi e politi a ele to ală pe t u u i teres mai a e, să-şi eeze şi şă-şi e i ă u it ilita tis ul. Co du e ea st gistă a eles ade ă ata atu ă a pute ii pe t u ă e a e lusă di ia a ofi ială. Ştia ă si gu a ei şa să e a a eea de a ea o pute e afa a fu iilo pu li e, o pute e apa ilă de a f i oşa siste ul ofi ial şi de a-l plia o fo i te eselo sale, hia pot i a lite ei şi spi itului legilo igoa e. Ta ti a „ iş ă ilo so iale a e i e tează d eptu i i e iste te şi le i pu t egii so ietă i, hia ai te de a le fi o sa at legi, de o st ează a easta odul el ai e ide t: pute ea efe ti ă e ai i po ta tă de t pute ea ofi ială. Î dul „d eptei , itul şi at a ia gu e ă ii şi păst ează toată fo a de sedu ie: să ştigi alege i, să o upi fu ii alte, să is ăleşti de ete, hia fă ă să ştii da ă o fi espe tate, pa e a fi ai i ese a politi ii, a şi u toată pute ea a o sta st u tu a o i ală a ad i ist a iei de stat. La e u să fie ales u gu e ato , sau u p eşedi te, da ă asa de ilita i ai eleilalte pă i este i filt ată peste tot şi, t ai po i di degete, a t a sfo a ad i ist a ia pu li ă t -o aşi ă de oi ot şi i su o do a e? E ai i po ta t să o a zi ad i ist a ia di afa ă de t să st ălu eşti interiorul gu e ului, fă ă pute ea de a o a da. Milita tis ul, la dul său, u se eează peste oapte. El epe u e u i foa te i i de i tele tuali, a e, ti p de a i de zile, u fa i i alt e a de t să dis ute şi să dis ute, a aliz d zi de zi, cu o eti ulozitate o sesi ă, o o ju tu ă politi ă a e u au i i ea ai i ă pute e de a i te e i. Di a eastă i te i a ilă dez ate e a lo ăsa , t eptat, a u ite odu i de a g di şi de a o i, a e, o solidate şi si plifi ate s he e epetiti e, de i spo ta li ajul e ul u i ilo ge e al. Atu i d a eştia a eptă li ajul u leului i tele tual a e p esie a pl ge ilo lo (oricât de inadecvat ar fi, în mod obiectiv, acest limbaj), atunci începe formarea militantismului propriu-zis. La eput, i i iati ele lo pot apă ea deplasate şi pue ile, da ele u au s opul de a o i e i i u ezultat o ie ti : ele su t doa a iu e si e, a e izează o solida ea militantismului. Acest lucru este atât de important, atât de vital, încât orice iş a e politi ă se ioasă t e uie să eapă să sa ifi e alege i şi pozi ii idolului solida ită ii ilita te. D eapta u a e ilita i, desigu , pe t u ă u elege fu ia i tele tualilo . V ea să-i foloseas ă doar de decor, pe post de redactori de publicitate, sau editori de stil pentru discursul de afaceri. Nu eleg ă a aliza situa iei, e izui ea st ategiilo , auto-e a i a ea şi ăuta ea o sta tă a heilo u ită ii iş ă ii t e uie să fie a ti ită i zil i e, eo osite, stă uitoa e. A easta este, p i e ele ă, fu ia „i tele tualilo o ga i i . Fă ă ea u e istă ilita tis , şi, fă ă ilita tis , i i ă a u a e ost ştiga ea alege ilo . Î t e a i-l pe Fernando Collor (un soi de Emil Constantinescu al Braziliei, n.t.). Diário do Comércio, 5 iulie 2010, traducere de Anca Cernea

So ație

Totul pa e al ulat, p ă la u ă, de e u atul suşi, de i e alt i e a? Pe t u a ți e opi ia pu li ă o dială p i să t -o ețea de a iguități şi o t adi ții pa aliza te. P ă a ii ai secolului trecut, programe precum sex liberation, feminismul, homosexualismul, a o tis ul şi legaliza ea d ogu ilo e au p eze tate de ăt e gu e ele o u iste d ept de ie i i u gheze, eate de i pe ialiștii a kei, u s opul de a a ate ti e etul de la lupta pentru socialism. O ge e a ie ai t ziu, toate a este te e au fost a so ite de dis u sul e olu io a şi au o t i uit ult pe t u a st gis ul, a e pă ea o da at la oa te a u a e a ăde ii a URSS22

ului, u u ai să sup a ie uias a, i hia să de i ă fo a politi ă do i a tă Eu opa şi ele două Americi. Da ă a estea u su t sufi ie te pe t u a s oate e ide ță pote ialul de autot a sfo a e a eleo i ă a iș ă ii e oluțio a e i te ațio ale, u știu te dese e a t e ui să mai facem pe ta lă a să l ilust ă . Totuși, foa te puți e su t i țile a e, ta ă a li e ală și o se atoa e, să-și fi dat sea a od la de a est fe o e și de o se i țele lui. Da alte utații o o ite te, tot at t de aste și de ad i a a easta, au fă ut a a sa lul să de i ă și ai o fuz. Citez numai patru: I azia isla i ă, „o upa ia p i i ig a ie , ealitate pe a e ul i o egau p ă ai ie i, este a u u fapt e ide t e a e i ă se u itatea tutu o a iu ilo o ide tale. Î a elaşi ti p, ești is ul este di e e ai p os is di sfe a pu li ă, lăs du-se guvernelor, chiar celor soi-disant o se atoa e, u ai soluția de a opu e isla iză ii es de apelul la a eleaşi alo i se ula e „ o e te politi pe a e st ga a euşit să le i pu ă d ept o e u i e sal ala ile. Rezultatul este e ide t: i azia isla i ă u se op eşte, da st ga se afi ă tot ai ult d ept a ea şi u i a sal atoa e a de o a iilo , pe a e ea săși le su i ează, a elaşi ti p, p i sus i e ea zgo otoasă a i ig ației usul a e asă, a alte ati ă „paş i ă la te o is . I st uit el pu i pa te de ăt e „eu asia is ul lui Ale a d Dughi , p eşedi tele us Vladi i Puti a de is să p eia steagul eşti is ului t adi io al şi să-l fluture împotriva Ocidentului hedonist şi ag osti , o ți d p i a easta sp iji ul u ei a ple atego ii de o se ato i deziluzio a i. Deziluzio a i fie de esta lish e t-ul a e i a , i apa il de a se des oto osi u ă u t i f a to fă a documente care de-abia euşeşte să-şi as u dă si patiile isla i e; fie de Bise i a Catoli ă, al ă ei Papă se asea ă ă di e e ai ult u u upg ade i p o izat al do ului Leo a do Boff. Î a elași ti p, Puti ofe ă, p i a o du i de ola o a e e o o i ă şi ilita ă, u sprijin masiv iş ă ilo st giste de peste tot, pu du-i pe o se ato i pozi ia i o odă de a-și sluji i a i ii st ategi i s hi ul u ui o fo t ideologi de o e t şi, foa te p o a il, iluzo iu. De ase e ea, si ulta , ulte g upă i apitaliste ilia da e au eput să sp iji e pa tide şi iş ă i de st ga t -u od di e e ai izi il, ul i d u de la a ia pu li ă a do ului Bill Gates, u ă u ai so ialis ul a sal a lu ea. Î a eastă pa o a ă, si pla apă a e a e o o iei de piață, a e p ă ie i e a pi e de sista e a e iului li e al- o se ato , și pie de o i e se s st ategi şi de i e o si plă s uză pe t u a adopta, u ele „ ode ită ii şi „de o a iei , tot programul socio-cultural al stângii: homosexualism, avortism etc. etc. Î sf şit, a est p og a a fost i teg al asu at de ăt e ONU şi a de e it o ligato iu pe t u toate a iu ile – u e ep ia elo isla i e, desigu , a e felul a esta au u du lu e efi iu, ezultat u a dizol ă ii o ale al Vestului: pe de o pa te, p ofit d de de ilita ea ide tită ilo a io ale lipsite p og esi de fu da e tele lo eligioase şi spă g d uşi pe t u i t a ea a oi alu i de i ig a i, şi, pe de altă pa te, ofe i du-se deli at a pu tăto i ai spe a ei u ei posi ile „ estau ă i a o alită ii . Totul pa e al ulat, p ă la u ă, de e u atul suşi, de i e alt i e a?, pe t u a ți e opi ia pu li ă o dială p i să t -o eța de a iguități şi o t adi ții pa aliza te, pe t u a o su p i de ep egătită, edu e ită şi ui ă ită ziua a e a e să se pli eas ă p ofe ia pe a e Ca los Du o d de A d ade a e u at-o e su ile „So ației [I ti aç o]: [Abre em nome da lei. Abre sem nome e lei. 23

Abre mesmo sem rei. Abre sozinho ou grei. Não, não abras; à força de intimar-te, repara: eu já te desventrei.] Deschide în numele legii. Des hide, fă ă u e şi fă ă lege. Des hide hia și fă ă ege. Deschide, singur sau în cârd, Nu, nu mai deschide, Da ă tot te-am somat, uite, te-a și spi te at. A ti ol o igi al po tugheză s is de Ola o de Ca alho, este dispo i il o li e se ia A ti ole-Cultu ă . Traducere: Alexandre Budu

De e

ie,

Ateis ul de stat | Desp e depă ta ea se publice

, şi pu li at

zia ul Di io do Co

io . A ti olul o igi al

elo eligioase di locurile

Co a da tul Co pului de Po pie i di Tatu , ăpita ul Jos Natali o de Ca a go, a o do at să fie depă tate toate u ile și i oa ele atoli e di u itățile aflate su o a da lui. Atu i, fa e așa, dă jos u ile și pu e o fotog afie a ăpita ului Jos Natali o de Ca a go, și pu e două lu ă i, a să le ap i deți, e zi eți? Toată a eastă luptă a ti eligioasă se azează pe ig o a ță, pe p ostie, pe o s u a tis . Toți ei a e i u ase e ea idei, le apă a pe aza u o lișee, stereotipuri, locuri comune, slogane p ostești i e tate se olul XVIII. La u o e t dat a a ut o dis uție u Rod igo Co sta ti o a e i ofe ea a su să isto i ă a lu u ilo pe a e le spu ea desp e Bise i a Catoli ă o a te a lui Voltai e! Voltaire, orice student la isto ie știe deja de două se ole ă, alitate de isto i , e a u ti ălos depli . I e ta tot, știa ă i e tează și e u oștea ă i e tează. Voltai e a isto i u fa e doi a i. […] E o a de o ope ă – operele lui Voltaire apa ți od la ge ului ju alisti , e a o a de o pole i ă ju alisti ă și u o ope ă isto iog afi ă se ioasă. O i e stude t la isto ie știe asta. Nu pot să eg ă Voltai e a fi a ut o a u ită i telige ță isto iog afi ă, așa u se ede di a tea lui despre Ludovic al XIV-lea, care e totuși o a te u ă pe t u ă a olo u a ea i te es să i e teze i i , așa t hia a și fă ut puți ă e eta e. Da u e o su să isto iog afi ă pe a e să o pute espe ta. Rod igo Co sta ti o u știa i i ă a at ta lu u. Voltai e e o le tu ă pe t u ăieți de gi aziu. Eu, d a ea a i, itea Voltai e și i se pa ea foa te a uza t și, fi ește, a de e it fa al lui Voltai e. Doa ă după 15- a i deja a itit lu u i ai u e și a țeles ă u e a de luat în serios. Vine acum un om de de a i și i-l a u ă față pe Voltai e, Voltai e și Wikipedia! Su sele lui su t Voltai e și Wikipedia! C d i itești pe eilalți to a ăți, atei ilita ți, ei ai u i di t e ei, ei ai i telige ti, Ri ha d Dawki s, Da iel De ett, ezi ă u au ățat i i , i i , i i de isto ie, adesea foloses a su se hia ate ialele di se olul XVIII a e e au pa flete defăi ătoa e. Cu e, de e e plu, a ea po este ă a fi e istat u papă a e e a fe eie, lege de u a e. Rod igo o side ă lege dele u a e a fii d ate ial isto iog afi . P o le a elo a el e i ultu a po poasă. Toată a eastă iș a e a ti eligioasă de azi e o uși e, u lu u de o jos i ie și de o p ostie ieșite di o u . De câte ori discut cu un astfel de tip, aud a elaași po ești. […] 24

Întorcându- e la hestiu ea ăpita ului Jos Natali o de Ca a go, e foa te ușo să ii u u sloga desp e Statul lai și sepa a ea di t e Stat și Bise i ă, da apa e u ătoa ea p o le ă: da ă ai Statul non-religios, adi ă Statul u a e i io eligie, și so ietatea a e o eligie, e t e uie să fa ă Statul? Statul t e uie să u eze eligia ajo ității, sau să e e să i pu ă so ietății o -religiozitatea sa, o e t a e totul se t a sfo ă t -o luptă eligioasă, o luptă ateistă pot i a so ietății. Ese ța Statului lai este u ătoa ea: u ezi eligia ajo ității și u pui ețe oate. Sigu ă t e uie să ape i d eptu ile i o ita ilo . Ce d eptu i au ei? Ei au d eptul de a-și p edi a și apă a religia. Nu au d eptul a ea să fie t atată a și u a fi eligia ajo ității, pe t u ă așa poate o i i e să zi ă: „uite, a fo dat eligia Sata ei. Eu p eti d a ea să fie t atată pe pi io de egalitate, i lusi să o u eze la su e ții pu li e, su e ții de la i iste e . De i e la ă sp iji ul Statului t e uie dat p opo țio al u ep eze tati itatea eligiei so ietate. Da ă Statul e ateu sau ag osti , da so ietatea e ești ă, atu i di două u a, o i so ietatea a ești a Statul, o i Statul a dist uge eligia ajo ității, o e t a e oțiu ea de Stat lai de i e od la di tato ială, ti a i ă. C d e p esia Stat lai a fost folosită pe t u p i a dată, a ea u u totul alt se s. C d s-au fondat Statele U ite, Jeffe so a zis, „t e uie să eă u zid despă țito . E istau dife ite o fesiu i ești e, fie a e apa ți ea u eia ed ă u i ul i di id ateu de a olo e a Be ja i F a kli , hia și așa, el e a ateu pe ju ătate și od e ide t, u ei fa o iza o o fesiu e ai tea altei o fesiu i, pe t u ă a fi total ed ept. Asta sea ă ă Statul u i te i e pole i ile di t e o fesiu ile ești e. Asta do ea Jeffe so să spu ă. Da Statul e a ești , e a e ide t ești . Citiți a tea lui Be ja i Mo is desp e a a te ul ești al i stituțiilo a e i a e, o a te de o ie de pagi i a e do u e tează și do edește ă Statul e a lai , se sul ă u i te e ea disputele eligioase. Da u e a lai se sul ă p edi a ateis ul, i te zi e ea u ilo et , et , eea e e ateis ilita t. Ateis ul ilita t e o luptă eligioasă. Da ă e uită la ăz oaiele eligioase a e au e istat de-a lu gul t egii isto ii o e ești, ele au o o t o suti e di u ă ul oa e ilo pe a e ăz oiul ateis ului pot i a eligiei i-a omorât doar în secolul XX. Da ă adu i U iu ea So ieti ă și Chi a, fă ă să ai u e i ță ile satelit, au fost u iși ouăze i de ilioa e de oa e i. Răz oiul ateis ului pot i a eligiei e od la u ăz oi eligios, e u ăz oi pot i a u ei o u ități eligioase, to ai pe t u ă este eligioasă. Totul epe p i oi otul ultu al, u fa e a est ăpita d d jos si olu ile, de ig d alo ile și i te zi d si olu ile, ele di u ă, sau d du-le o se ifi ație egati ă, u s-a întâmplat Ge a ia. Naziștii l o ligau pe e eu să poa te steaua lui Da id opsită gal e , da u a si ol eligios, i a si ol al faptului ă e a lasa i fe ioa ă. Statul t a sfo a a el si ol, a e pentru evreu era venerabil, într-un simbol abominabil. Căpita ul ost u fa e u ăto ul lu u: da ă i te zi i u ile, a gi alizezi a est si ol. Asta u poate fi a eptat, u se poate a epta i i a te ă de dis uție: a e Statul d eptul să dea jos si olu ile eligioase di eu lo ? Ni iodată. Mai ales da ă su t si olu ile eligiei ajo ității so ietății, pe t u ă Statul se aște di so ietate. So ietatea azilia ă e ista u ult ai te să e iste Statul azilia , ai te să e iste Repu li a azilia ă. Mai ult, a țiu ea Bise i ii Catoli e fo a ea B aziliei a p e edat u ult a țiu ea Statului. Î a tea Capitole de Isto ie Colo ială, Capist a o de A eu s ie ă ti p de t ei se ole u a e istat o ad i ist ație olo ială. E istau doa iezuiții a e u eau să o st uias ă B azilia, pe t u Dumnezeu. Mult mai târziu a apă ut Statul, o e tul a e fa ilia egală a fost e pulzată di Po tugalia. Au e it ai i u pe t u ă u eau de d agoste pe t u B azilia, i pe t u ă u puteau ă e Po tugalia și au o st uit Statul azilia . Au e ite pe t u asta, su t primul care e u os , da , e d ept a e Statul de a uzu pa ope a i ilizatoa e a e a fost a Bise i ii, și la a e Statul nu a contribuit cu nimic? 25

Statul portughez voia doar bani din Brazilia, n-a fă ut i i ă a o ad i ist ație olo ială de e tă. Statul a fost ultimul care a intrat în istorie, deci nu are niciun drept. Societatea este cea care îi spune Statului e a e de fă ut. Da ă Statul a e p ete ția să fo totalita și t e uie do o t.

eze so ietatea după hipul și ase ă a ea lui, atu i e u Stat

fragment true outspeak 22 de novembro de 2010

Jude ăto ii u i e sului

Oa e este de i a e ă se olul a e s-a i spi at di Ma și Nietzs he a fost ele ai iole t, el ai criminal, din întreaga istorie a omenirii? Cu e a ti p u ă, a o e tat ai i pasajul a e Hegel lăuda apa itatea o ului de a sup i a e tal o i e date e te ioa e sau i te ioa e, pe s u t, apa itatea de a ega t egul u i e s și de a fa e di o știi ța de si e si gu a ealitate, i t d „i fi itul e o st s al a st a tiză ii a solute sau al ge e aliză ii a solute, g di ea pu ă de si e suși . te tul o igi al: die s h a ke lose Unendlichkeit der absoluten Abstraktion oder Allgemeinheit, das reine Denken seiner selbst ) Mai t e uia să spu ă a easta este o diția si e ua o pe t u a ope a fie „ iti a adi ală a tot eea e e istă , p opusă de Ka l Ma , fie „ ăstu a ea tutu o alo ilo , do ită de ăt e Nietzs he. De ase e ea, este e ide t ă at t Ma t și Nietzs he au ătu at su o o a e tis e tul lui Hegel ă a eastă apa itate, e e itată e a t u a ele pute i eli itate e ute de a este două p oie te, u putea o du e de t la o su esiu e de dezast e, „Ceea e ea [a eastă li e tate egati ă] ede ă do ește u poate fi alt e a de t o idee a st a tă, ia pu e ea ei p a ti ă u poate fi alt e a de t o fu ie a dist uge ii. te tul o igi al: Nu i de e et as ze stö t, hat dieser negative Wille das Gefühl seines Daseins; er meint wohl etwa irgendeinen positiven Zustand zu wollen, z.B. den Zustand allgemeiner Gleichheit oder allgemeinen religiösen Lebens, aber er will in der Tat nicht die positive Wirklichkeit desselben, denn diese führt sogleich irgendeine Ordnung, eine Besonderung sowohl von Einrichtungen als von Individuen herbei; die Besonderung und objektive Bestimmung ist es aber, aus deren Vernichtung dieser negativen Freiheit ihr Selbstbewußtsein hervorgeht. So kann das, was sie zu wollen meint, für sich schon nur eine abstrakte Vorstellung und die Verwirklichung derselben nur die Furie des Zerstörens sein.) Refuzul lui Ma de a ela o a pla ul detaliat al so ietății so ialiste iitoa e, sau ă a de a-l descrie te e i ge e ali, deja o ți ea ge e e p o isiu ea ă lu u ile a eau să se pet ea ă e a t acest fel. Cu cât idealul e t e uie ati s este ai ag și ai e ulos, u at t ai ult el poate fi podo it u ele ai i u ate alități, păst du-se, a elași ti p, d eptul de a o ite u ele lui toate felu ile de i e și de ti ăloșii. Ia a easta o do edește u doa e pe ie ța isto i ă a ti a iei so ieti e și hi eze. C d dl. Lula, zilele oast e, p o la ă: „Nu ști e fel de so ialis este a ela pe care ni-l do i , el a ată la ă u se si te tuși de puți șo at de faptul ă d u ul sp e a est obiectiv i posi il de defi it t e uie să t ea ă p i Me sal o, p i a ii ăgați hiloți, p i flo i ea fă ă p e ede t a o e țul u d ogu i, p i jaful de la Pet o s, p i ele șapteze i de ii de o o u i pe a , p i edu e ea u i e sita ilo oșt i la o adu ătu ă de a alfa eți fu țio ali, p i o t olul di tato ial al opi iei pu li e, p i isipa o s e ă de la Cupa Mo dială și p i ă o se ie esf șită de alte apitole dep i a te. Totul pe t u o auză, desp e a e u t e uie i i ă a să i se spu ă e este ea. NT su de u i ea de Me sal o este u os ut u a e s a dal de o upție, iz u it , da ieșit la i eală faptul ă Pa tidul Mu ito ilo , o dus de P eședi tele Lula da Sil a, plătea lefu i lu a e pa la e ta ilo opoziției pe t u a a eștia să oteze i ițiati ele gu e a e tale; Pet o s este o a e o pa ie pet olie ă, ea ai a e di E isfe a Sudi ă, a d apital pa țial de stat. 26

Mutatis uta dis, figu a Sup ao ului a e „ și eează p op iile alo i este at t de agă și de adje ti ală t poate fi folosită pe t u a i spi a o i e: de la azis și a ti- ești is ilita t, p ă la e oltele stude țești di ai , da și a a his ul, lu u ile de sado aso his , pedofilia, i a o ga izată și dezo ga izată, i dust ia a o tului, p ă și tatuajul și pie i g-ul pe organele genitale – pe scurt, orice. Este i edi il t de o fo ta il de i o știe ți ă a iștii și ietzs hee ii fața faptului ă, pe t u a ealiza eea e p o it, ei t e uie să ope eze a ea „a st a tiza e a solută , de a e o ea Hegel, punându-se, așada , hip i agi a , deasup a u i e sului, jude du-l și o da du-l. Să spu e ă se ed zei? Nu, pe t u ă zeii su t i luși a est u i e s și jude ați p eu ă u el, eea ce face din autorul acestei si ple ope ații i tale u fel de supe -zeu, supe io a elui „ a e a i al Sf. A sel . De ase e ea, este i util să ai spu e ă, atu i d efe tuează a eastă otitu ă, ei du idealis ul su ie ti p ă la ulti ele sale o se i țe, hia o e tul a e și hipuie ă a so și depășes idealis ul o ie ti al lui Hegel. Da , i i ietzs hee ii și i i a iștii u-și pot da sea a de a easta, pe t u ă, da ă a fa e-o, a t e ui să ealizeze ă jude ata lo asup a u i e sului nu este altceva decât o fa tezie i di idualistă, desti ată fie să se hidă t -un solipsism inconsecvent – a e a fi ea ai puți letală di t e ipoteze -, fie să se ăsp deas ă dul aselo a psihoză epide i ă și să de o deze t -o „fu ie a dist uge ii , așa u , de fapt, s-a și t plat. Da ă i spi ato ii a estei i u ății u si t i i o i ă pe t u eea e au p odus, da ă, di pot i ă, o ti uă să u teze u a ele ae e de supe io itate su li ă de jude ăto i ai u i e sului, u este u ai pe t u ă le lipsește o știi ța o ală: ai te de a easta ei și-au distrus p op ia o știi ță i tele tuală, o e tul a e au efuzat să adă atu a adi al su ie ti istă, fuga p e ipitată de ealitate, a e o stituia e t ul st ategiei og iti e pe a e au adoptat-o. După e a ju at ă u p i epe i i , i di idul u ai poate p i epe i i ă u p i epe. Ră e ieși ea i faili ilă: poza, si ula ea, a oga ța i o fu da ilă a a eluia a e p i ește totul de sus, u ut ă s ită. Oa e este de i a e ă se olul a e s-a inspi at di Ma și Nietzs he a fost el ai iole t, el ai i i al, di t eaga isto ie a o e i ii? Cu toate a estea, e istă ă ediile a ade i e, u u ă sufi ie t de idioți a e ed u pioșe ie i tuțile „dist uge ii eatoa e , eg d e pe ie ța isto i ă a faptului ă si gu ul lu u a e se eează p i dist uge e este ă și ai ultă dist uge e. Chia , Editu a Boite po, a i faili ilului d . E i Sade , a o ga izat u se i a i te ațio al „Ma : ea ea dist u ti ă . Chestia asta u se ai te i ă. Publicat în Diário do Comércio. http://olavodecarvalho.org, traducerea: Anca Cernea

Eu asia is

și ge o id

Nu este p ea g eu de țeles ă o ideologie a e u ă ește e o st ui ea u eia dintre cele mai s ge oase i pe ii di toate ti pu ile aju ge, ai de e e sau ai t ziu, să-și dez ăluie p op ia atu ă udă și u igașă. Stude ții de la U i e sitatea de Stat di Mos o a e de isia p of. Aleksa d Dughi pe t u ă a esta a susți ut, de la ălți ea ated ei sale, u ide ea siste ati ă a u ai e ilo a e, pot i it lui, u a apa ți e spe iei u a e. „U ideți, u ideți, u ideți , a spus el. „Nu ai este i i de dis utat. Spu asta a p ofeso . I pe iul Eu asiati , așa u l o ep Aleksa d Dughi și p i ipalul său u e i , Vladi i Puti , este o si teză a fostei URSS u I pe iul Ța ist. Î t u t teo ia a e fu da e tează a est p oie t este, la rândul ei, o fuziune între marxism-le i is , esia is uses , azis și ezote is , și trucât e g eu de găsit O ide t eu itito a e să u oas ă sufi ie t toate a este ș oli de g di e, fie a e ede ea pa tea a e i este ai si pati ă, a ept d o ește estul pa hetului. Nostalgi ii stali is ului ăd ea făgădui ța e aște ii URSS. Co se ato ii i aplaudă o alis ul ep esi , soi disa t eligios. Băt ii ad i ato i ai lui Mussoli i și Hitle i ap e iază o epția si e 27

a tide o ati ă asup a Statului, p e u și disp ețul asist față de popoa ele desti ate a fi supuse Imperiului. Esote iști, u așii lui Re Gu o și Julius E ola, o side ă ă ea este t upa ea ie a u ei „ etapoliti i supe ioa e, de e țeles pe t u ulg, ai ult sau ai puți ase ă ătoa e elei des ise de o a ie ul ezote i el suși Ra o d A ellio, La Fosse Ba el. Și usul a ii aju g, u eo i, să ade e la p oie t, di auza a tio ide talis ului lo edisi ulat și pli de u ă, spe a ța agă de a-l folosi ai t ziu a t a uli ă pe t u ea ea Califatului U i e sal, pe a e, la dul lo , „eu asiati ii ed ă l o putea folosi pe t u s opu ile lo . Nu a fi g eșit să țelege eu asia is ul a pe o siste atiza e ațio alizată a haosului e tal i te ațio al. Î a est se s, u itatea sa ese țială u poate fi ăutată la i el ideologi , ci în strategia de a sa lu a e a ti ulează t -un proiect de putere mondial o varietate de discursuri ideologice ete oge e și, teo eti , aflate o fli t u ele u altele. Nu t e uie să se eadă, totuși, ă a eastă t ăsătu ă defi ito ie este u i ă și o igi ală. Î iuda hipui ii ge e ale, toate iș ă ile e oluțio a e, fă ă e epție, au es ut pe te e ul fe til al o fuziei li ilo . Eu asia is ul se deose ește de elelalte doa p i ulti a ea, ă de la eput, a o știe tiză ii foa te la e a a estui fa to și, p i u a e, p i t -o utiliza e i ge ioasă a o fuzio is ului e oluțio a . O i u a fi, utiliza ea iole ței ge o ide a i st u e t de o upație te ito ială este at t de ădă i ată p i ipiile sale st ategi e t, fă ă a easta, întregul proiect ar fi complet lipsit de sens. A est fapt e ide t u piedi ă, totuși, pe fie a e di t e ei fas i ați de eu asia is să o ti ue să adă el doa eea e ea, a ope i du-și o hii p i i ța pă țilo sale dezag ea ile. Da ă ilioane de idioți au fă ut a est lu u u a is ul ti p de u se ol și ju ătate, efuz d să adă pla ul ge o id pe a e a esta l pu ta si e ă de la eput – și e pli du-i „e post fa to i ele și de e țele a si ple a ide te de pa u s – , de e u a da o șa să elui ai e e t și ai fas i a t a oti e oluțio a de pe piață? Original: Eurasianismo e genocídio, Traducere: Anca Cernea

Isus și po u

elul lui Stali

C d H istos a spus ă, t -ade ă , iu i eea e a t e ui sa u şi u eea e a t e ui să iubim, ne-a ă at hipul el ai e pli it u puti ă ă se ti e tele u su t u ghid de ede e pe t u o duita u a ă: ai te de a le folosi a i di ato i ai i elui şi ăului, t e uie să le ă ă e este i e şi e este ău. Se ti e tele su t alide u ai d su t su o do ate a iu ii şi spi itului. Ra iu ea u este u ai g di e logi ă: o ase e ea edu ie este u ult idolat u adus ijloa elor puse deasup a s opului, a e sf şeşte t -u fetişis a a u. Ra iu ea este se sul at i uit u ită ii ealului, a e se t adu e ăuta ea oeziu ii di t e e pe ie ă şi e o ie, pe ep ie şi g du i, a iu i şi u i te. Capa itatea logi ă este doa o e p esie pa tială şi li itată a a estui se s. Si ă i tele esteti e şi eti e su t, de ase e ea, e p esii ale lui: p i ul t jeşte ăt e u itatea formelor sensibile, cel de-al doilea ăt e u itatea di t e a şti şi a a io a. Toate a estea su t a iu e. Spi itul este eea e i spi ă a iu ea să aute heia u ită ii iziu ii lu ii Bi ele sup e al tutu o lucrurilor, iar nu în vreun detaliu accidental luat arbitrar drept principiu universal de explicare, p e u fa u ele ş oli de filosofie u li ajul, altele u Isto ia, altele u i o ştie tul, et . Spi itul este u u a ea o st u iei a iu ii a e, p i spi it, se des hide ăt e se sul Bi elului i fi it, eliberându-se de te ta ia de a e e i t -u fetişis t agi sau utopi . Ni i a iu ea, i i spi itul u se i pu . Ne des hide ăt e ele u ai p i oi ă li e ă. Des hide ea ăt e a iu e i e od ese ial di d agoste, di iu i e de ap oapele, p i a e o ul e u ă să-şi i pu ă do i a lui şi a eptă să se supu ă dialogului, do ezii, si țului p opo iilo şi, ese ă, p i atului ealită ii. Des hide ea ăt e a iu e este edu a ie. Cu tul „edu a ie p o i e 28

di lat. e du e e a e sea ă „a s oate afa ă . P i edu a ie, sufletul se eli e ează de hisoa ea sa su ie ti ă, de ego e t is ul og iti spe ifi opilă iei şi se des hide ăt e o ple itatea şi ă e ia ealului. S opul edu a iei este u e i ea atu ită ii. O ul atu – spoudaios de care o ește A istotel – este a ela a e şi-a fă ut sufletul do il față de a iu e, fa d din acceptarea ealită ii dispoziția lui o iş uită şi fă du-se p i a easta apa il să-şi d u e sp e i e comunitatea din care face parte. Acest lucru este crucial: nimeni nu poate conduce comunitatea pe calea binelui înainte de a deveni matur în sensul lui A istotel. Lide ii e olu io a i şi a ti iştii i tele tuali u su t su t de t oa e i i atu i a e p oie tează asup a o u ită ii do i ele lo su ie ti e, te e ile şi iluziile lo pue ile, p odu d ăul su u ele i elui. Des hide ea ăt e spi it este u a t de ede e a ti ipată i ele sup e al e iste ei, u a t fă ă de a e a iu ea şi pie de i pulsul as e de t a e o a i ă şi, fugi d de i fi it, se te i ează într-o pseudototalitate, ai alie a tă hia de t egois ul su ie ti i i ial. Numele religios al a estui a t de ede e este edi a, da ede ea a e idi ă a iu ea sp e ăuta ea i fi itului t a s ede se sul si plei adeziu i la u ez a u e şi a e ai deg a ă o di e siu e a t opologi ă: tot i ele pe a e fii a u a ă l-a fă ut, l-a fă ut oti ată de edi ă şi p i i te ediul a iu ii. Spi itul şi a iu ea edu ă se ti e tele. Se ti e tele o ului atu izat de ăt e spi it şi a iu e su t dife ite de ele ale o ului i atu , deoa e e u ul iu eşte eea e t e uie să iu eas ă şi u ăşte eea e t e uie să u as ă, pe d elălalt iu eşte sau u ăşte p ostește, după li a iile a it a e ale su ie ti ită ii p op ii, odelate de p esiu ile şi at a iile ediului so ial. Da eea e at age sufletul sp e des hide ea ăt e spi it şi a iu e este spe a a, ia t ezi ea spe a ei este o tai ă. U ii oa e i supuşi elo ai g ele op esiu i şi sufe i e şi păst ează spe a a, pe d al ii şi-o pie d la p i a f ust a e a u ei do i e esă uite. Spe a a u se află su controlul ost u. Ve i ea ei depi de Spi itul Î suși, a e suflă u de ea. Toate desti ele u a e, di ia ă şi fi țiu e, se tes ju ul tai ei spe a ei. Spe a a, edi a şi iu i ea edu ă se ti e tele sp e a iu i eea e t e uie iu it. Cultul idolat u al se ti e telo este o fo ă de ego e is og iti , u o ple al lui Pete Pa a e espi ge atu itatea. Cu t o ul ea ă să şi afi e li e tatea p i adeziu ea oa ă la p op iile se ti e te şi do i e, u at t ai ult de i e u s la al o ă iei ce-l o joa ă. Calea li e tă ii e sus, u jos. A se eli e a u sea ă a se afi a: sea ă a se t a s e de. Di t e ultele fo e de s la ie la a e o ul se supu e p i ultul se ti e telo , ea ai g a ă este sclavia vorbelor. Prin zgomotul de fo d al o ă iei, o ul poate fi d esat așa fel t să ai ă a u ite se ti e te şi e o ii la si plul auz al u o u i te, i depe de t de fapte şi de o te t. Pa e şi ăz oi, de e e plu, st es ea ii auto ate. De a eea, asele i atu e a eptă u mare edulitate oi egi u i politi e a e p o it să pu ă apăt ăz oiului şi să sta ileas ă pa ea. Da u ai o i al ăz oiul sea ă asa u ia pa ea – li işte şi sigu a ă. Răz oaiele, se olul al XX-lea, au omorât peste 70 milioane de oameni. O mulți e de oa e i. Da ilioa e, ai ult de t du lul a estui u ă , au fost u işi de p op iile gu e e ti p de pa e şi u ele pă ii. O ul atu ştie ă ela iile di t e ăz oi şi pa e su t a igue, și ă doa u e a e igu os al situației o ete pe ite să se dis ea ă dozajul i elui şi ăului a este ate fie a e di t e a estea o i e o e t. El ştie ă Po u elul Pă ii, ofe it sp e ado a ie opiiilo di ş oli, a fost u desen pe care Iosif Stalin i l-a comandat lui Pablo Picasso pentru a face ca simbolul Pax Sovietica – o di ea so ială totalita ă, o st uită pe u a s la ilo , hisoa ea asă, ge o id – să se sup apu ă, i agi a ia popoa elo , peste si olul eşti al Sf tului Duh. O ul atu ştie ă, la fel a po u elul pă ii, și a ifestele pe t u pa e, dis u su ile pe t u pa e şi hia litu ghiile pe t u pa e su t, adesea, lasfe ii şi a e de ăz oi. Î di io a , se ifi a iile ăz oiului şi pă ii su t foa te la dife ite, da o ul atu u se efugiază di alea o ple ită ii lu u ilo t -un apel pueril la absoluturi verbale. Egalitatea, li e tatea, legea, o di ea, sigu a a şi alte ii de u i te au fost tipă ite i tea aselo p e u u p og a de o pute pe t u a le a ti a od auto at e o ii do ite de ăt e 29

p og a ato , fă du-le să iu eas ă eea e t e uie să u as ă şi să u as ă eea e t e uie să iu eas ă. Chia şi spe a a, heia ăt e edi ă şi iu i e, de i e ai i o a ă pot i a spi itului d este ate ializată aştepta ea u ei lu i ai u e, a u ei so ietă i ai juste şi, ele di u ă, a fa e ai ulți a i. Isus a a ătat la ă spe a a adusă de El u este i iu a di t e a estea. Este spe a a de a fa e di fie a e di t e oi u ou H istos, t upa ea şi a to ul Spi itului. Cel a e a eptă ai pu i de at t a o ți e doa , lo ul pă ii lui H istos, u steguleț ONU u po u elul lui Stalin pe el. 6 iunie 2014 Traducere: Anca Cernea

P ofeții uși

Î u ă u o sută de a i, i tele tualii uși ei ai legați de Bise i a O todo ă se lăudau di toți plă ii, p eti z d ă se olul al XX-lea Rusia a o du e o a e e oluție spi ituală desti ată a sal a lu ea de o upția o ide tală atoli ă – p otesta tă – e eias ă – atee. Ceea ce a urmat a fost e oluția di și ea ai a e pe se uție a ti ești ă a tutu o ti pu ilo . Re oluția, la dul ei, a p o is u pa adis al pă ii, li e tății și p ospe ității. Ceea e a u at a fost t a sfo a ea Rusiei și a alto ță i di ju ul ei a atoa e u a e u i e i u ai ăzuse ai te, și i i u a fi putut să-și i agi eze eodată. Î t e a ea u ială de a e dughi iștii și puti iștii fug spe iați, p e u g da ii de u ătă ie, este u ătoa ea: de două o i Rusia a p o is să sal eze lu ea și a eușit doa să o fa ă ai ase ă ătoa e u iadul. E azul să o i esti u u ou apital de ede e a să o fa ă și a t eia oa ă? *** Î ă u e e plu desp e ați a i fa p o isiu ile usești. U a di t e p i ele de izii ale lui Leo T oțki, alitate de i ist u de e te e al Rusiei Sovietice în , a fost a eea de a di ulga o ți utul ai ulto t atate se ete deose it de o p o ițătoa e, se ate t e pute ile o ata te, și de a i iția o a pa ie o dială pe t u a oli ea o i ă o secrete diplomatice. În acest efort, el a primit sp iji ul e tuziast al p eședi telui a e i a de atu i, Woodrow Wilson, care a consacrat ideea într-u a di ele ele sale „paisp eze e pu te . Ceea e Wilso u putea să p e adă, da T oțki u putea să ig o e, e a faptul ă epu li a so ieti ă ăs ută su sti da dul t a spa e ței deja pla ifi a și u a să se t a sfo e u d t -un nou tip de stat, p ă atu i e u os ut: u stat azat t egi e pe se et, u stat o figu at și o dus de ăt e poliția se etă. URSS a idi at p ă la ălți i de a e a tă teh i a de a as u de o plet fu țio a ea ași ă iei sale de stat, ti p e o s oto ea și o e pu ea pe ea a ațiu ilo o ide tale u toată st ide ța și ap i de ea s a dalului. 14 aprilie 2014, (traducere de Anca Cernea)

Rusia u e istă

Î , Aleksei L. Kud i , i ist ul us de fi a țe a de la at ă el ai u lu u pe a e ușii l pot fa e pe t u a ajuta „e o o ia a e i ă a Rusiei este să fu eze și să ea ai ult, plăti d astfel ai ulte ta e . Olavo de Carvalho: Cultura usă se o pu e t egi e di t ei lu u i: – idei filosofi e și știi țifi e p ost opiate di O ide t; – isu i esia i e i pe ialiste a este ate u puți ă isti ă o todo ă; – cretinisme materialist-dialectice; 30

Asta e TOT ce are Putin de oferit lumii. Și e istă i

Oul și puiul

e ili ă o a le u g alele

fața a estei ofe te.

Mi tea o u istă u fu țio ează o fo a oa elo psihologiei o iș uite, i u ează o logi ă p op ie, a e se a este ă, doze i posi il de deose it, a ilitatea diale ti ă, auto- șelă iu ea iste i ă și i iu a psihopată. U a ti ol al eu a te io a idi at o t e a e i te esa tă spațiul de o e ta ii: Da ă sfe ele alte su t at t de ulți oa e i a e ola o ează u o u is ul, u de a esta u a aju s ă să stăp eas ă lu ea? P i ul și el ai e ide t ăspu s este a ela ă, da ă p i „ o u is țelege egi ul o u ist și siste ul de p op ietate o u ist, ele u su t totu a u iș a ea o u istă, a ețea de o ga izații. Co u is ul este a solut e ia il, da , to ai de a eea, iș a ea o u istă poate ește la esf șit, fă ă a fi eodată o ligată să-l realizeze, limitându-se, s hi , să tot uleagă e efi ii di eea e fu ă, uzu pă, p ostituează și dist uge pe d u . Su t două f șii ale ealității o plet dife ite a e se a este ă t -o o fuzie de o e ta tă su de u i ea de „ o u is . O a alogie a fa e lu u ile ai la e. Ni i u o u poate t ăi o iață ezo a ilă pe aza u ei e u ii, da , hia și așa, i i u l piedi ă să de i ă tot ai e u : el se e o o ește, da e u ia a a sează. Fo ța e u iei o stă to ai faptul ă se sust age testului ealității. Co u iștii u pot ealiza e o o ia o u istă. Da ă au o i e să fa ilitate de a ali ia tu e t egi, a e să lupte pe t u a est s op i ealiza il, este to ai pe t u ă el este i ealiza il, eea e e hi alează u a spu e: i a esi il o i ă ei e aluă i o ie ti e a ezultatelo . Nu a e ista i iodată o e o o ie o u istă desp e a e eato ii ei să spu ă: „Iată ai i o u is ul ealizat. Puteți să e jude ați și să spu eți da ă e-a depli it sau u p o isiu ile. Ți e de atu a ea ai i ti ă a idealului o u ist să fie o p o isiu e i defi it auto-a a ilă, i u ă, p i u a e, față de o i e jude ată u a ă. P estigiul său aproape religios vine exact de aici: comunismul aduce Judecata de Apoi di e u i pe pă t, da fă ă o dată sta ilită. De ai i, apa e tul pa ado al u ei iș ă i a e, u t ește ai ult și știgă ai ultă fo ță, u at t se depă tează ai ult de s opu ile sale p o la ate. A estui pa ado i se adaugă u al doilea: u t se depă tează ai ult de a este s opu i, u at t iș a ea este ai li e ă să p eti dă ă a fost t ădată și ă a e d eptul la o ouă opo tu itate, de a eastă dată u ijloa e ai „pu e . Da pa ado ul pa ado u ilo se află t -un strat mai profund. Da ă i e a spu e ă a fa e i posi ilul, u sigu a ță u a fa e i i , sau a fa e alt e a. Da ă a fa e alt e a, a putea da a elui lu u u ele a eea e p eti dea ă a fa e, și susți e, a elaș ti p, ă el u este ă, sau ă u este tuși de puți eea e a ea el de g d. De ai i a iguitatea pe a e tă a dis u sului o u ist, a e se poate lăuda totdeau a ă este o iș a e pute i ă desti ată u ei i to ii i e ita ile și a elași ti p și poate i i aliza sau ega p op ia e iste ță, ju d ă ea este doa o „teo ie a o spi ației , o i e ție a la heilo apitalis ului. E halu i a t, da se t plă fie a e zi. Catego i , i tea o u istă u fu țio ează o form a oa elo psihologiei o iș uite, i u ează o logi ă p op ie, a e se a este ă, doze i posi il de deose it, a ilitatea diale ti ă, auto- șelă iu ea iste i ă și i iu a psihopată. To ai de a eea ește ea e tigi oasă a iș ă ii o u iste soțește, pa i passu, u de ăde ea apitalis ului, i es alada ea su esului său. Co u is ul a egi , a siste e o o i , u e istă și u a e ista i iodată. Co u is ul poate e ista doa a o iș a e politi ă e t ăiește di pa azita ea apitalis ului și, p i u a e, ește p eu ă u a esta. Da , hia da ă sup a iețuiește și se și se tă ește, o pul pa azitat u a ieși e ătă at di pa azita e: li itat tot ai ult la fu ția de fu izo de esu se și p ete te pe t u pa azit, el și a pierde treptat toate alo ile o ale, eligioase și ultu ale a e l-au i spi at i ițial și, edu du-se la 31

e a i a jo ului e o o i pu , de i e di e e ai ușo de iti at, pe ăsu ă e pa azitul se podo ește u t egul p estigiu al o alității și ulturii. Modus operandi al acestui parazitism este dublu: pe de o parte, economiile comuniste sup a iețuies u ai dato ită ajuto ului apitalist e it di afa ă. Pe de altă pa te, fie a e ațiu e, ește ea e o o iei apitaliste ali e tează tot ai ult ultu a o u istă. To ai pe t u ă, efii d tuși de puți ia ilă, e o o ia o u istă u poate fi o st uită, o u is ul ilita t o ți e i to ie după i to ie efo tul său de a t a sfo a apitalis ul t -o a lă i fe ală și lipsită de se s. Î t eaga logi ă a o u is ului, ele di u ă, de i ă di ideea hegelia ă de „ u ă a egati ului , sau de dist uge e eatoa e. Da „dist uge ea eatoa e este doa o figu ă de stil, o eto i ie. Dist uge ea u ui lu u poate o du e la ește ea altui lu u da ă a esta este o dus di i te io de o fo ță eatoa e p op ie, a e u dato ează i i dist uge ii. A aștepta a dist uge ea, p i ea săși, să eeze e a, e a și u ai ea să iasă u pui di t -u ou p ăjit. Diário do Comércio, 5 august 2014, Traducere: Anca Cernea

Istericii la pute e și a i aliza ea li

ajului I

U a di t e e pe ie țele ele ai tul u ătoa e pe a e le-a a ut iață a fost a eea de a ealiza, ia ăși și ia ăși, de-a lu gul a ilo , ă este i posi il să o ești i i ii, o știi ței p ofu de a i di izilo a e și-au dat pe so alitatea aute ti ă s hi ul u ui ste eotip de g up sau ideologi . Poți să le spui o i e, să le a ăți hia și ealitățile ele ai e ide te și ai st ide te, i i u-i ati ge. Nu ăd decât e o ei. Și-au pie dut fle i ilitatea i telige ței. Au s hi at-o pe t u u siste fi de e oții epetiti e, a țio ate de u efle de e t de auto-apă a e de g up. La început nu este vorba chiar de un schimb. Stereotipul este adoptat ca un costum, un semnal al ide tității, o pa olă a e fa ilitează i teg a ea a su ie tului t -u g up so ial, și, eli e du-l din izola ea sa, l fa hia să se si tă ai u a . Apoi, ide tifi a ea p og esi ă u alo ile și o ie ti ele grupului va înlocui tot mai mult pe epțiile di e te și se ti e tele o igi a e u o i itație s he ati ă a o po ta e telo și g i aselo i tale ale g upului, p ă e i di idualitatea o etă, u t egul său iste i edu ti il, dispa e su as a ide tității ole ti e. A eastă t a sfo a e de i e ap oape i e ita ilă atu i d u itatea g upului a e u fu da e t e oțio al pute i , așa u se t plă toate iș ă ile azate pe u se ti e t de „e luziu e , „dis i i a e și altele ase e ea. Nu ă efe , desigu , la azu ile eale de pe se uție politi ă, asială sau eligioasă. Si pla ea ție la o sta e de lu u i od o ie ti pe i uloasă u i pli ă eo defo a e a pe so alității. Di pot i ă: u t pl ge ile g upului su t ai e age ate și ai lipsite de ază eală, u at t ai ușo ele ofe ă ilita tului u E satz lo uito de sla ă alitate, .t. de ide titate pe so ală, to ai pe t u ă u a e altă su sta ță de t e faza săși a dis u sului a e le ehi ulează. Dese si iliză ii o știi ței p ofu de i o espu de, o pe sație, o hipe se si iliza e de sup afață, o sus epti ilitate pastișă, o p edispoziție sp e a se si ți jig it sau a e i țat de o i e ă u țiș a e s-a opu e oi ței g upului. Î u sul a estui p o es, od i e ita il, a o ți ea o știi ței i di iduale adu e după si e de li ul i telige ței i tuiti e. Capa itățile i tele tuale i o e, pu i st u e tale, p e u ațio a e tul logi e al sau ate ati , pot ă e i ta te, da u leul iu al i telige ței, a e este apa itatea de a up i de di t -o privi e se sul e pe ie ței di e te, iese o plet dist usă, u eo i pe t u totdeau a. Ulte io , o i e e a e de a fa e apel la ă tu ia i te ioa ă a a esto oa e i este so tită eșe ului. E pe ie ța pe a e ei o au p i i d situațiile t ăite a de e it opa ă, a ope ită su st atu i g oase de i te p etă i a tifi iale a ă o pute e de a e p i a pasiu ile de g up se ește d ept su stitut, hip oti de o i găto , al pe epției di e te. I di idul „si te ă e p i ă ealitatea di e tă atu i 32

d dis u sul său oi ide u e oțiile sta da dizate ale g upului, u do i țele, te e ile, p ejude ățile și u a a e o stituie pu tul de i te se ție, lo ul geo et i al u ității de g up. Aspe tul el ai ud di t e toate este a ela ă, deoa e e a est p o es soțește pa i passu p og esul i di idului do e iul li ajului de g up, to ai ei ai afe tați i telige ța lo i tuiti ă su t a eia a e aju g să se e a e o hii olegilo lo și să de i ă lide ii g upului. U g ad idi at de i e ilitate o ală oi ide atu i u ep eze tati itatea pe fe tă a e fa e di i di id pu tăto ul de u t p i e ele ță al i te eselo g upului și, a eeași ăsu ă, l eș tează u o au ă de alități o ale și i tele tuale pe fe t fi ti e. Nu u os i i u si gu lide st gist, PT-ist (Partidul Muncitorilor, n.t.), gay-ist, af i a ist sau fe i ist a e să u o espu dă pu t u pu t acestei descrieri, care, la rândul ei, corespunde tabloului clasic al isteriei. Istericul nu simte ceea ce percepe, ci ceea ce-și i agi ează. Când oratorul gay-ist a ată u degetul la p eze ța a o sută și e a de ho ose uali dul elo i ize i de ii de i ti e ale o u ide ilo , d ept do adă ă a e ista o epide ie de iole ță a tiga B azilia, este e ide t ă si țul lui atu al al p opo țiilo a fost lo uit u hipe olis ul eto i al dis u sului de g up a e, teat ul i ții sale, t e e d ept ea ție aute ti ă la e pe ie ța di e tă. C d o soție a e i a ă, a ată u i st u e te legale pe t u a dist uge iața soțului ei în cinci i ute, o ti uă să se pl gă de dis i i a ea fe eii, ea, e ide t, u si te situația ei eală, i d a a i agi a ă o sa ată de dis u sul fe i ist. Fidel Cast o și p iete ul LulaFidel Cast o și Lula. C d p eședi tele el ai ăsfățat și ai li dat di isto ia oast ă Lula da Sil a, .t. , se ăi ă ește ă a p i it ai ulte lo itu i de i i de t Isus H istos, el pu și si plu u se ede pe si e: ede u pe so aj de fa tezie, eat de p opaga da de pa tid, și ede ă a el pe so aj e el. Toate a este pe soa e su t iste i e, se sul el ai e a t și ai teh i al te e ului. Și da ă u si t i i ealitatea situației lo pe so ale i ediate, u a putea ei să fie se si ili la apelul u ui ade ă a e u aju ge la ei pe ale di e tă, i p i u i tele ui a de a e le e f i ă, pe a e l u ăs , și pe a e u eușes să-l adă de t a pe u duș a a e t e uie dist us? Rădă i a o i ă ui dialog este dezi oltu a i agi ației a e se iș ă li e t e pe spe ti e opuse, cum ar fi aceea a unui spe tato de teat u a e si te, a și u a fi ale lui, e oțiile fie ă uia di t e pe so ajele aflate o fli t. A esta este, de ase e ea, fu da e tul iu i ii de ap oapele și al o i ă ei o iețui i i ilizate. P eze ța u ui u ă a e de iste i i postu ile alte ale u ei so ietăți este o ga a ție a deg adă ii tutu o elațiilo u a e, a p olife ă ii i o t ola ile a i iu ii, lipsei de o estitate și crimei. Diário do Comércio, 12 decembrie 2012, (traducere de Anca Cernea)

Istericii la putere și a i aliza ea li

ajului II

Î pe ulti ul stadiu al deg adă ii ultu ale, li ajul și pie de o i e efe i ță la o ie tele e pe ie ței, și se edu e la u a sa lu de se ale de e u oaște e de g up. Ceea e spu i di izii nu mai are nimic de-a face u fapte și lu u i di t -o „lu e o ie ti ă, i e p i ă doa efle ul de si patie sau a tipatie u a e e ii u ui g up i deose es pe ei „di ău t u de ei „di afa ă . Atu i d as ultato ul u ui dis u s spu e ă „este de a o d sau ă „ u este de a o d , asta u sea ă ă ele auzite, o ți utul lo , efle tă sau eagă date a esi ile ale e pe ie ței sale eale, i doa faptul ă o ito ul a folosit lișeele de li aj a e pa să-l identifice ca membru al g upului sau a st ăi , a „p iete sau a „duș a . Odată dispă ut de la o izo t ad ul e te io e a t e ui să se eas ă d ept ediato t e o ito și as ultăto , a o dul sau deza o dul di t e a eștia se azează a u doa pe se alele u ei ide tități ole ti e e u os ute auto at, așa u este, t e i i și lupi, i osul o ga elo lo 33

ge itale sau al u elo lo de u i ă de pe jos. Se alele so o e e ise su t o ti ua e a eleași u ele ale li ajului u a , da egula se a ti ă i a e tă este a eea a o u i ă ii a i ale. Da este, de ase e ea, la , ă a est tip de e u oaște e u poate e p i a u a o d țelesul p ofu d și etimologic al inimilor care se întâlnesc. Se ti e tele pe so ale u su t se e li g isti e, su t date ale ealității, a e, to ai de a eea, ă i a esi ile u ifo ității odu ilo de e u oaște e. A fi, t -ade ă , de e o eput a o odalitate de o u i a e i apa ilă de a up i de ă a datele e pe ie ței e te ioa e și pu li e să poată a o da ate ia ult ai deli ată a se ti e telo i di iduale. Acestea se retrag la subsolul i o știe tului și i e p i a ilului, eea e fa e și ai e fati e și igu oase, o pe sație, oste tațiile afi ității de g up. Refle ul de ap o a e sau de epulsie este e p i at u o at t ai fe o e intensitate cu cât corespu de ai puți i di idualității e pe ie ței i te ioa e și u t efle tă doa do i ța de ide tifi a e u u g up p i ostilitatea față de g upul opus. Nu este de i a e ă, odată eli i ată posi ilitatea de a e p i a se ti e te pe so ale aute ti e, codul u ifo a e le lo uiește și le tu e ă, apelează, u o f e e ță tot ai a e, la e p esia di e tă și oste tati ă a i pulsu ilo se uale, a e, deși su t de o e aspe a tă epeta ilitate e a i ă, si ulează, a eastă ouă pa o a ă a elațiilo u a e, fu ția depli ită a te io de ă tu isi ile i ti e. „A ieși di dulap , „a se autoasu a , a se e hi a u e uși a e p i u i te sau gesturi, nu mai are nimic dintr-o ă tu isi e: este s ie ea pu li ă t -un grup de presiune, p e iată i ediat de a ifestă i ge e ale de solida itate. Ulti ul stadiu este ati s atu i d a est tip de o u i a e se ăsp dește afa a o e sațiilo a ale și dez ate ilo de p ă ălie, și i adează sfe a li ajului „ ult al zia elo , dez ate ilo pa la e ta e și tezelor academice. Î od ap oape o ligato iu, eea e azi t e e d ept „a gu e t , a este edii, este tipa ul ide tifi ato a e u aută să o teste do ezile ad e sa ului, i i ă a să-l sedu ă, i doa să reitereze sprijinul celor care sunt de acord, să-și fa ă u ă ul, să-și eas ă pute ea de p esiu e p i etala ea u ei fo țe ole ti e u ite, oe e te, tot ai e ă dătoa e, tot ai i tole a te. Ni e i u dez ate pe t u a a ăta ă a e d eptate, i doa pe t u a-i sepa a, pe ei a e su t „de pa tea sa de ei a e su t „de pa tea elo lalți . Dis uțiile u ai au o ie te: doa su ie te. C d, u ă u t eize i de a i, o u iștii și u eau duș a ii „ ea țio a i , a easta o espu dea u ei atalogă i ideologi e p e ise, u u e pe epti ile ealitatea. Astăzi, d feministele enragées sau gay-istul iste i st igă pot i a „elitei pat ia hale o se atoa e și se iste , ei fa efe i e la o e titate u desă și e i e iste tă. Elita di a eastă ța ă, a de altfel și ea di Eu opa și Statele U ite ale A e i ii, este pute i fe i istă și ga -istă. Restu i de se is ai su zistă doa dul laselo ai joase și u o se ato is o al aute ti ă e iu doa p i t e ei eligioși, ă o a le este i te zis a esul ediile hi ue. Atu i de e să ata i u d ago de h tie? To ai pe t u ă este de h tie. Ni i u tă ește și ai ult u itatea și ag esi itatea u ui g up de pli de u ă de t ata ul ușo , iefti și lipsit de is u i pot i a u ui duș a i agi a . Di e s, ade ă atul duș a , popo ul ești , este pi tat ulo ile espi gătoa e ale lasei apitaliste, a e l disp ețuiește și l a gi alizează. Da ă a utiliza atego ii so iologi e o ie ti e pe t u a des ie situația, ai a ii flă ă ați ai a esto iș ă i a t e ui să e u oas ă faptul ă u luptă pot i a u ei pute i dis i i atoa e, i împotriva unor dis i i ați și pe se utați, oa e i fă ă i i o șa să ass-media, în cariere u i e sita e și si d ofiile de eautiful people. A fi foa te de o aliza t. Li ajul se alelo a i ale e ită a est pe i ol, sufo d ealitatea su apelul iste i al ide tității de grup. Diário do Comércio, 06 mai 2013, (Traducere de Anca Cernea)

D eapta și st ga,

eputul și sf șitul 34

Îi p opu astăzi itito ului o s u tă e eta e a isto iei ideilo . Ea a putea fi destul de g eoaie la început, dar va da roade bune pe t u țelege ea ulto fapte ale ieții a tuale. I o sta ța și a ietatea dis u su ilo ideologi e ale st gii și ale d eptei, a să u ai o i de i e să ile lo f e e te și g efă ile e ip o e, fa at t de g eu de țeles o eptual dife e ța dintre a este două u e te politi e, t ulți e etăto i au e u țat să o ai fa ă și au optat pe t u a le lua d ept si ple eti hete o e țio ale sau pu li ita e, fă ă eu o ți ut p e is. Alții, ăz d ă zo a de edife e ție e di t e ele se lă gește ti p, au o luzio at ă a estea a eau se s la eput, da au de e it p og esi i utiliza ile a oțiu i des ipti e. Î iuda a esto o ie ții ezo a ile, de u i ile de st ga și d eapta ă se es u o g upă i politice active care, adesea, dându-le o ă ătu ă e oțio ală pute i ă, le foloses u u ai a simboluri pentru a se auto-ide tifi a, i i e s, a i di ato i s he ati i p i a e și o tu ează i agi ație figu a ad e sa ului lo ideal și, o p oie tează isto i asup a ută ui sau ută ui g up so ial. Atu i d apa e o situație pa ado ală de a est fel, adi ă atu i d o epte p ea fluide sau hia goale de o ți ut au totuși o p eze ță eală, a fo țe isto i a ti e, a easta se t plă pe t u ă dife itele și o t adi to iile lo defi iții e ale u su t de t e ă i pa țiale și eșuate de a e p i a u dat di ealitate, u ade ă di e pe ie ță, a ă ui u itate de se ifi ație, p esi țită elă u it, ă e su p agul o știe ței pe so ajelo i pli ate și u poate fi deslușită de t p i a aliza di e tă a e pe ie ței a ata e, adi ă luată i depe de t de fo ulă ile ei e ale isto i înregistrate. Altfel spus: disti ția di t e d eapta și st ga e istă od o ie ti și este sufi ie t de sta ilă pentru a fi obiectul u ui o ept știi țifi , da ea u o stă i i di eea e d eapta sau la st ga spu fie a e desp e si e sau u a desp e ealaltă. Co stă t -o dife e ță di t e două pe epții ale ealității, dife e ță e ă e o sta tă de u sul tutu o a iațiilo de se ifi ație ale te e ilo espe ti i și a e, odată țeleasă, pe ite elu ida ea u ității aflate dedesu tul a esto a iații și explicarea modului în care acestea au devenit posibile istoric. Cu a i u ă a eput să lu ez la o soluție pe t u a eastă p o le ă și, di d d, ă to la ea di u ghiu i dife ite, o se d totdeau a ă ă e ala ilă. Soluția, t -o e siu e d a ati p es u tată, este u ătoa ea: d eapta și st ga, u ult ai te de dife e țe „ideologi e sau de p og a politi , su t două odu i dife ite de a e pe i e ta ti pul isto i . A este două odu i su t a ele ădă i ate itul fo dato al i ilizației oast e, a ati ul i li , a e e ge de la u „ eput ăt e u „sf șit , de la Fa e e la Apo alipsă. Vă og să eți eți ă eputul se află t -u t e ut at t de depă tat, a te io hia și ăsu ă ii ti pului u a , t i i ă a u poate fi o eput isto i . Î epe t -u „p e-ti p , sau „ o -ti p . Î epe eș i ie. Sf șitul, la dul său, u poate fi i i el o side at d ept apitol al se e ței te po ale, pe t u ă este eta ea și depăși ea pa u sului isto i , „sf șitul ti pu ilo , atu i d su esiu ea o e telo t ăite se ea soa e si ulta eitatea ete ității. Totalitatea ti pu ilo , p i u a e, a e lo „ i te io ul ete ității, e a t așa u o i e a titate, o i t a fi de i e să, este o su ulți e a i fi itului. Sf. Apostol Pa el a e p i at a easta t -un mod exemplar, zi d: „Î El [ Du ezeu, i fi it, eș i ie] t ăi , e iș ă și su te [a țio ă și e istă isto i , adi ă ti p]. A fi ad at o tu a eș i iei este u ele e t ese țial al st u tu ii seși a ti pului. Fă ă a a ea a epe si ulta eitatea, su esiu ea a fi i posi ilă: săși ideea de timp sa p ă uși t -o pul e e de lipe fă ă legătu ă t e ele. Nu t e uie, p i u a e, să e i e ă fo a ea o știi ței isto i e a a ut lo ad ul oște i ii iudeo- ești e, a u ul di t e oadele cele mai tipice ale acesteia. Dar atunci când, între secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, a eastă o știi ță se o solidează a do e iu i depe de t și flo ește t -o a ietate de a ifestă i, t e a e „știi ța isto i ă , „filosofia isto iei , p e u și oda ideilo de „p og es și „e oluție , a eeași lipă o tu a eș i iei dispa e, ia di e siu ea te po ală aju ge să o upe t egul p izual dominant din punct de vedere social. 35

U ul di t e p i ele o se i țe ale a estei est ge i a o izo tului este eea ă ideile de „ eput și „sf șit , a e deja u se ai efe ă la o di e siu e sup ate po ală, aju g să fie o epute d ept si ple apitole „ i te io ul ti pului – o lipsă de oe e ță ap oape o i ă, e a i fe ta u ge e ii i ațio alității ulte ealiză i ale u ei știi țe e se a u ța p o ițătoa e. P i t e e u ă atele a ifestă i ale te atologiei i tele tuale, e a so de atu i ate ția oa e ilo de i e, se e a ă, de e e plu, e ă ile de a data eputul ti pu ilo po i d de la u p esupus eput al ate iei, a și u legile a e au dete i at fo a ea ate iei u a fi t e uit să-l p e eadă di totdeau a; sau efo tu ile pateti e de a up i de t egul a sa lu al pa u sului isto i într-u siste de „legi , a e hipu ile a du e la u a u it stadiu fi al, a și d a el stadiu final ar fi altceva decât un alt eveniment dintr-o se e ță desti ată să o ti ue fă ă u te e p e izi il. Da ă sfe ele supe ioa e ale g di ii flo es atu i peste tot o epții pue ile, a e pa azitează ate ția pe t u te a de e ii, pe t u a apoi să fie a u ate la lada de gu oi a uită ii, tul u a ea ge e ală a pe epției ti pului u putea să u se a ifeste, de ase e ea, și hia u o la itate ai a e, do e ii ai g osie e ale a ti ității e tale u a e, u a fi politi a. Ia ai i, reperele ete e ale ti pului, eduse la apitole spe ifi e ale se e ței te po ale, aju g să fie e pe i e tate a două si olu i legiti atoa e ale auto ității politi e. Pe de o pa te, si pla e hi e te po ală a pute ii e iste te a e, ealitate, putea să i i u fie hia at t de e he, i doa ai e he de t ea a duș a ilo săi , pă ea a o i esti u o au ă e eas ă. Fai osul „d ept di i al egilo , a e de fapt u e a o i stituție foa te e he, i ezultatul ai ult sau ai puți e e t al tăie ii o do ului o ili al e lega pute ea eală de auto itatea Bisericii, nu este decât traducerea în limbaj juridico-teologi a u ei t ăi i a ti pului a e ide tifi a e hi ea elati ă u o igi ea a solută. Pe de altă pa te, pe spe ti a Jude ății de Apoi, u ăsplăti ea elo d epți și pedepsi ea elo ăi, o dată u eso ția ti pului eș i ie, a fost ghesuită i te io ul i agi ii iitoa e a u ei pă ății pă tești a d eptății și a pă ii, a u ui siste politi desă șit, a e, od pa adoxal, ar fi, în a elași ti p, sf șitul isto iei și o ti ua ea isto iei. A easta este o igi ea espe ti ă a „ ea țio a ilo sau „ o se ato ilo și a „ e oluțio a ilo sau „p og esiștilo . D eapta și st ga ode ă ezultă di adaptă i deg ada te ale unor simboluri itologi e, ăpite eș i iei, o p i ate di e siu ea te po ală și p es hi ate zei de o azie. Este e ide t ă, st u tu a ti pului eal, u e istă i i e hi e sa ă i i apo alipsă te est ă – nici drept divin al regilor nici ca is a p ofetului e oluțio a . Ele su t, și u a și ealaltă, ai puți de t itu i pe t u ă eu foloses te e ul „ it , se sul o il al a ati ului a hetipal, și u a opus al „ade ă ului . Regele u este pute ea lui Du ezeu și e oluțio a ul u este un profet. Sunt doa doi i di izi a e se ed i po ta ți, p i ul pe t u ă ia e hi ea fa iliei sale d ept eputul ti pu ilo , al doilea pe t u ă at i uie p oie telo sale de gu e a e ă eția iti ă a Jude ății de Apoi. D eapta și la st ga au t e ut p i e u ă ate a iații și o i ații și de-a lu gul ulti elo două se ole. Da , o iu de se p ofilează u fo ță sufi ie tă pe t u a se o f u ta pe s e a politi ii, a eastă disti ție ă e fu dalul dis u su ilo lo espe ti e: d eapta este eea e se legiti ează u ele e hi ii, al e pe ie ței o solidate, al u oaște ii do dite, al sigu a ței și al p ude ței, hia și atu i d, p a ti ă, uita e pe ie ța, disp ețuiește u oaște ea, și, o iț d tot felul de esă ui țe, pu e pe i ol sigu a ța ge e ală; st ga este a eea a e și a ogă p eze t auto itatea și p estigiul u ei f u oase lu i iitoa e a d eptății, pă ii și li e tății, hia și atu i d, p a ti ă, ăsp dește ăul și ed eptatea doze ai a i de t tot eea e s-a acumulat în trecut. Faptul ă, de at tea o i o ți utu ile dis u su ilo de d eapta și de st ga se a este ă și se o fu dă se e pli ă ușo de p i săși p e a itatea si olu ilo lo i ițiale de efe i ță – e hi ea și viitorul -, care, neputând des ie ealitatea o etă, e od diale ti să fie o pletate de o t a iile lo , fă d să ăsa ă, ad ul fie ă eia di t e ele două egiu i de e talități aflate luptă pe t u a se deose i și a se t e e u a pe alta, o zo ă a e u este a tago i ă ad e sa ei sale, 36

i este i itația ei. Astfel, de e e plu, pe a e ța o se atoa e poate fi p oie tată iito , t -un fel de utopie a e iste tului, a a e tu ile olo iale p i a e egii p o iteau ăsp di ea edi ței. Și astfel, ipotetica lume iitoa e a e oluțio a ului aută să se eș teze p estigiul eputu ilo , prezentându-se a estau ația u ei ste de au pie dute, a teo ia „ u ului săl ati a lui Rousseau, sau „ o u a p i iti ă a lui Ka l Ma . Este i e ita il, p i u a e, a, o ți utul dis u su ilo lo , să se o fu de u eo i, da u ai eto i , pe t u ă, sfe a a țiu ii p a ti e, at t ea țio a ul t și e oluțio a ul su t fie a e atașați fe de o ie ta ea sa ti p. P i a eastă disti ție, este posi il să se țeleagă u itatea di t e dife itele tipu i isto i e de o se ato is și st gis , a ă o a ietate, altfel, e-ar dezorienta. Un adept al capitalismului liberal clasic, prin urmare, ar putea fi un stângist în secolul al XVIII-lea, pe t u ă pa ia pe o utopie de li e tate e o o i ă, a ă ei e pe ie ță o etă u o a ea t -u u i e s al e a tilis ului și etatismului monarhic. Dar este un conservator în secolul al XXI-lea, deoa e e o ește u ele e pe ie ței a două se ole de apitalis ode și deja u ai ea ă să aju gă la u pa adis li e ta ia , i doa să păst eze, u p ude ță, i ta te, ijloa ele de a țiu e e s-au dovedit capabile să p o o eze p ospe itatea ge e ală. Poate, să, să de i ă u e oluțio a lipa u ătoa e, atunci d pa iază pe faptul ă e pa siu ea ge e ală a e o o iei de piață a p odu e utopia glo ală a u ei lu i fă ă iole ță. Î fie a e etapă a a esto t a sfo ă i, oefi ie tul de st gis și o se ato is al poziției sale poate fi ăsu at u o p e izie ezo a ilă. Este i e ita il, de ase e ea, a el puți a u ite o e te ale p o esului, ei de st ga și ei de d eapta să se șele p ofu d ap e ie ea p op ie sau a ad e sa ilo lo . De pa tea elo de d eapta, at t p eze t, t și de-a lungul întregului se ol XX, a ea iluzie este a eea a e hi ale ței. Fii d ă su t o iș uiți u ideea ă d eapta și st ga e istă, a date ai ult sau ai puți sta ile ale o di ii de o ati e, ei ed ă a eastă o di e poate fi păst ată i ta tă și ă, pe t u a easta, este posi ilă „edu a ea st giștilo , așa t ei să espe te egulile jo ului și să u ai e e să dist ugă o di ea e iste tă. De pa tea st gistă să, a eastă a o oda e este i posi ilă. Î lu ea elo de d eapta pot e ista oa e i de d eapta și de st ga, da , lu ea st giștilo , u ai st giștii au d eptul de a e ista: e i ea pă ăției st gii o stă, ese ță, eli i a ea tutu o elo de d eapta, e adi a ea o pletă a auto ității e hiului. Di a este oti e, SUA și-au retras paș i t upele di ță ile eu ope e o upate după Cel de-al Doilea Răz oi Mo dial, ez d ă ușii o fa e la fel, ti p e ușii, di pot i ă, t e uiau să ă ă a olo o i u , deoa e e, di pe spe ti a e oluției, sf șitul u ui ăz oi e a doa eputul altuia și altuia și altuia, p ă la e ti ția defi iti ă a apitalis ului. Su esiu ea ap oape i edi ilă de eșe u i st ategi e ale d eptei lu e se dato ează, fo d, u ei li ită i st u tu ale a o se ato is ului: eli i a ea o pletă a st gii a fi o utopie, dar dreapta u poate de e i utopi ă fă ă a eta să fie eea e este și a de e i ea săși e oluțio a ă, a so i d alo i și si olu i ale st gii p ă la dist uge ea o di ii stato i ite pe a e do ea să o păst eze. Fas is ul, așa u a de o st at a E ik o Kuenhelt-Leddin în clasicul Leftis : F o De Sade a d Ma to Hitle a d Ma use , se aște di st ga și ia pe sus d eapta, iluzia sui idă a e oluției o t a- e oluțio a e. A fi de d eapta sea ă a os ila pe a e t t e o tole a ță de ilita tă și a ese pe iodi e de u ă ăz u ătoa e e o t olată și ap oape totdeau a zada i ă. Da , d eapta di B azilia este des o pu e e de de e ii și u a e i iu haz să o i desp e ea. St ga, la dul său, fii d ă se sp iji ă i teg al pe i agi ea iș a e a u ui iito ipoteti , u poate să se jude e pe si e săși după sta da dele e iste te p eze t, o da ate „a p io i , a ezidii ale u ui t e ut a o i a il. Si gu ul său a gaja e t este față de iito , da ea a e i e tează a est iito , și l odifi ă după e esitățile st ategi e și ta ti e ale p eze tului, este ea săși. P i t -o fatalitate o stituti ă a si olului său fo dato , ea este totdeau a legiuito ul, a e, ea d i i o auto itate deasup a lui, legife ează auza p op ie, fa e e ea, și, o hii săi, a e d eptate toate p eju ă ile, ăt du-se o te pla ea deșa tă a u ei i agi i de pu itate și sfi țe ie i fi ite, hia și atu i d se ălă ește t -o o i lă de i e și fă ădelegi i o pa a il 37

mai mari decât toate elele di t e ut, pe a e p o itea să eli i e. A fi de st ga sea ă a t ăi într-o sta e de dezo ie ta e o ală p ofu dă, st u tu ală și i u a ilă. Î sea ă a-ți afu da i ile s ge și fe ale, ju d ă le s alzi apele pu ifi atoa e ale ăs u pă ă ii di i e. De a eea, u a t e ui să su p i dă faptul ă pa tidul el ai t lhă es , el ai i i al, el ai pe e s di t e toate di isto ia oast ă, pa tidul p iete u a o-gue ilhei os și di tato i ge o ida i, partidul care a aplaudat li hida ea a ze i de ii de u a ezi e a ați, ti p e o o da a u pa o is e de i dig a e pe ea a t ei sute de te o iști azilie i, pa tidul a e o da ă ate tatele u o ă atu i d au lo di Spa ia, și le aplaudă pe ele să șite B azilia, partidul care a i stituit o upția și șpaga a siste de gu e a e, este, de ase e ea, pa tidul a e se ate piept cel mai tare, atribuindu-și ele ai alte e ite și idi du-se slă i. A fi de st ga sea ă a fi e a t asta. *** Dreapta și st ga su t politiză i ale u o si olu i itologi e, al ă o o ți ut o igi a a de e it i a esi il e pe ie ța o iș uită. Ele o e ista at t ti p t o ă e i lul ode , a ă ei soa tă ese țială, așa u i e a ăzut Napoleo Bo apa te, este a eea de a politiza totul și de a ig o a tot eea e este ai p esus de politi ă. Ele u o e ista pe t u totdeau a. Da , atu i d o eta să ai e iste, politi a a fi pie dut el puți o a e pa te di spațiul pe a e l-a uzurpat altor di e siu i ale e iste ței. Diário do Comércio, 1 nov 2005

Deza

ați opiii!

Î o așul Mou t Ca el, Pe s l a ia, o fetiță de i i a i a fost suspe dată de la ș oală pe t u ă și-a a e i țat olega u u pistol de plasti oz, e t ăgea… alo așe de săpu . Î fața i i e ței t e e ii de la o e la fapte, pe i uloasa i uță a fost od p o ide țial deza ată de auto itățile o pete te și supusă pedepsei p e ăzute de țeleptul egula e t ș ola . O a ă foa te pe i uloasă. O a ă foa te pe i uloasă. A easta este do ada ă SUA a fa e ai i e să i te zi ă i ediat toate ju ă iile fo ă de a e, fie ă a estea t ag alo așe de săpu , ghe otoa e de pluș sau ilețele u „te iu es și să-i oblige pe toți opiii să se joa e de-a gospodina, indife e t de se , a u să ulti e do i ța alig ă de a trage într-o u ă zi eu a dit ai te a a ditul să t agă ei. Da a ea ațiu e di o d u a aju s ă la a est stadiu supe io de i ilizație a e i-a permis ță ii oast e, p i a eastă ăsu ă p ofila ti ă și p i sup i a ea d asti ă a o e țului u a e t e adulți, să ai ă de , o i ai ulte asasi ate p i puș a e pe a de t uda so ietate a kee, deși a e u ilioa e de lo uito i ai puți și de t eize i de o i ai puți e a me legale în i ulație. Eu însumi sunt un exemplu viu al pericolului extrem de a-ți lăsa opiii se joa e u a e. Mi-am pet e ut opilă ia ea d să fiu Ro Roge s sau Hop-Alo g Cassid și, d -a fă ut a e, a aju s asasi i tele tual de idioți, u ău e a fi putut fi e itat da ă, pe e ea ea, lo ul u ei i de e te fa ilități a a esului la pistoale și puști de plasti , a fi e istat Teletu ies, Me udos și dl.Luiz Mott lide ul iș ă ii ga di B azilia, p o oto oste tati al pedofiliei, .t. . Di pă ate, a estea au apă ut doa ju ul a ilo ai se olului al XX-lea, atunci când sufletul meu era deja corupt. Da , teodată, opilașii, a eastă pa te de te ut a spe iei u a e, zădă i es ele ai u e i te ții ale adepțilo deza ă ii și des ope ă ijloa e eo iș uite și patologi e de a se deda p a ti ii iole ței u igașe. Î t -o ș oală di Ma la d, doi ăieți au sufe it a eeași pedeapsă a fetița di Pe sil a a deoa e e, ea d a e de plasti sau de le la de ă, da , u toate acestea, hotă ți să se joa e de-a hoții și a diștii, s hi au fo u i u pistoale i agi a e, fo ate di a ătăto și degetul a e, u ul i it d țea a pistolului, elălalt pe uto ul. Î t -o situație at t de eo iș uită, 38

edu ato ul eput d să o fiște e hipa e te ilita e i e iste te, i i să taie degețelele asasi e, a e o si gu ă ale de u at: să i estigheze știi țifi de u de au s os ăieții ideea e t a aga tă a polițiștii și a diții a putea s hi a fo u i de a ă, ia apoi să-i supu ă u ui iguros sensitivity training, spre a-i fa e să țeleagă ă a este două atego ii p ofesio ale i iodată u se dedau u o astfel de practici. Ai i, ia ăși, e i ii oșt i de la o d a a ea ulte de ățat di e pe ie ța azilia ă. Pe la oi, u u ai ă le luă opiiilo a ele di ă, i le luă și di i te, d ept du-le ate ția, ă de la ea ai f agedă stă, ăt e p a ti i ai să ătoase a astu ația solita ă sau ole ti ă și de ambele sexe. Di pă ate, du itatea i pla a ilă a u i e sului ea țio a a piedi at a eastă ăsu ă saluta ă să p odu ă efe tele s o tate. Fo țe alefi e s-au oalizat pe t u a zădă i i i ițiati ele ele ai f u oase ale gu e a țilo oșt i lu i ați și ale i tele tualilo p og esiști. Într-o ade ă ată o spi ație e izează spe ial o p o ite ea ass-mediilor noastre, atât de ed i e de espe tul și o side ația oast ă, a e u g ijă ate ă e a e tizează zi de zi u p i i e la epide ia ește e a iole ței asasi e SUA, u ă ul total de o u ide i di a ea ța ă a s ăzut u e uși a e ulti ele t ei de e ii, t e d de la , la suta de ii de lo uito i la ai puți de ju ătate . , iuda ește ii p odigioase a u ă ului de a e legale aflate posesia populației i ilile. Î ța a oast ă, di pot i ă, p i t -u o t ol al a elo di e e se e , p i i te zi e ea totală a ju ă iilo fo ă de a e și p i a pa iile su esi e de p eda e olu ta ă ăt e gu e a e ol e elo , pistoalelo , puștilo și a a i elo , u ă ul de omucideri s-a du lat a eeași pe ioadă, aju g d la la suta de ii de lo uito i . Oh, lu e ed eaptă! Rio de Janeiro, 26 august 2012: doi tineri dintr-o a dă di fa ela A ta es, u a ele lo . Zo a se afla su o t olul t afi a țilo de d ogu i o ai ă, a ijua a .Rio de Ja ei o, august : doi e i a ați ai u ei a de di fa ela A ta es. Zo a se afla su o t olul t afi a țilo de d ogu i o ai ă, a ijua a . Cu toate a estea, o ti uă să e iste epu li a a e i a ă i ți lu ide și u ajoase, p e u a eea a p eședi telui Ba a k Hussei O a a, a e p o it să eli i e p i i te zi e ea a elo ele opt ii de o o u i a uale e se o stată a olo. Este ade ă at ă pe a eeași pe ioadă de u a , o fo statisticilor oficiale, pat u sute de ii de etățe i și etățe e a e i a i/e și sal ează iața apă duse u fo u i de a ă de i i ali se ie, iolato i, t lha i et . Di pă ate, sufletele piet ite ale ea țio a ilo și ale e ilo Natio al Rifle Asso iatio se ăpăț ează să efuze a p i epe ă pe t u a piedi a opt ii de o o u i e ită să p o o ezi alte . . Diário do Comércio, 27 ianuarie 2013, (traducere de Anca Cernea)

D eapta, st ga și

ode ația

Da ă aș da pe st adă peste eu ul di t e politi ie ii oșt i așa- u iți de „d eapta , i-aș pu e ătoa ea t e a e: „V ei du eata să dist ugi st ga, s-o distrugi politic, social, cultural, astfel t ea să u se ai idi e eodată pi ioa e, și suși faptul de a fi st gist să de i ă o uși e pe ca e i e i să u d ăz eas ă să o ă tu iseas ă pu li ? Su t sigu ă ăspu sul efe i itului a fi „Nu și a fi, p o a il, soțit de g i asele o iș uite de p eti s dezgust u a e ăieții u i de d eapta se dista țează de o i e fel de „e t e is . Ei bine, faptul este ă eea e d eapta u ea să fa ă st gii este eea e st ga deja i-a fă ut d eptei. Mode ațilo le pla e și u u ii, și u alțiiMode ațilo le pla e și u u ii, și u alții La urma urmei, nevoia de a-și etala ode ația o si te u ai a ela a e se uși ează de p op ia sa opinie într-at t t e u oaște, u apul jos și u u ili ță, ă ea a e o oa e a e aloa e u ai d este utilizată doze ode ate. Î doze ode ate, fiule, p ă și st i i a a e o aloa e. Doa ă ceea e este fă ă doială u , u a fi i telige ța, f u usețea, sfi țe ia sau de să ătatea, alo ează u at t ai ult u t este ai a e doza. St ga a eușit să-i o i gă hia și pe 39 u

oa e ii de d eapta ă i io doză de st gis u este e esi ă, așa cât dl. Luis Inacio Lula, vânzându-și o i agi e de ode at, u se je a să p ezideze Fo u ul de la Sao Paulo de uță u u oto iu e t e ist, asasi și t afi a t de d ogu i, dl. Ma uel Ma ula da șef al g upă ii a o-teroriste FARC, di Colu ia .t. , și u at t ai puți s-a sfiit eodată să-i fie partener d-lui Fidel Castro, care este extremismul de stânga întrupat. Deja ă ații „d eptei – spu „ ă ați u g a o salis „ u hia se ios , .t. - a p efe a să oa ă, ai u d de t să fie ăzuți alătu i de i e a a e le pa e a fi ai de d eapta de t ei. Diário do Comércio, 8 ianuarie 2013, (traducere de Anca Cernea)

Ci e o a dă

lu e?

Di le tu ile ele de ti e ețe, de a u peste pat u de e ii, pu i e t e ă i -au impresionat mai ult de t a eea a e dă titlul elei de-a doua pă i a Re oltei Maselo , de Jos O tega Gasset: „Ci e o a dă lu e? Filozoful u fo ula a eastă întrebare în sens metafizic – atunci i s-a fi putut ăspu de p i e a de felul: „Du ezeu , „haza dul , „soa ta -, i se s geopoliti și aju gea la o luzia ă este eg eta il ă Eu opa şi-a pie dut pozi ia de o du e e, ed d lo ul Rusiei și Statelor Unite ale Americii. Răspu sul pă ea dislo at fa ă de t e a e. Statele, ațiu ile, gu e ele şi o ti e tele u o a dă. Cei a e o a dă su t i di izii şi g upu ile a e le o t olează pe a estea. Î ai te de geopoliti ă, este politi a pu şi si plu. Ia ai i totul de i e fo ida il de o pli at. Este ușo să o se i e state sau ță i p edo i ă asup a alto a. Da să afli i e o a dă u ade ă at t -un stat sau o ța ă – și p i a estea, altele – este o p o o a e i tele tuală ai de te ut de t şi poate i agi a a alistul politi o iş uit. Ve ul „a o a da i e di lati es ul a us da e: el a e o a dă şi p u ută ijloa ele de a țiu e „ a lui pe t u a al ii să ealizeze eea e a g dit el. U o du ăto dă o di e su o do ațilo săi, da studii d i e lu u ile, eți edea ă doa foa te puți i lide i di isto ie – un Napoleon, un Stalin, un Reagan – au fost ei șiși eato ii ideilo pe a e le-au realizat. Teoreticienii timpurii ai statului modern au nimerit foarte exact, atunci d au i e tat e p esia „pute e e e uti ă : ge e al, o ul de la gu e a e este e e uto ul u o idei pe a e u el le-a conceput, nici nu ar avea capacitatea – sau timpul – de a le concepe. Iar cei care au conceput aceste idei au fost a eiași u ei care i-au dat lui mijloacele de a ajunge la guvernare, în scopul de a le realiza. Cine sunt a eştia? Punând întrebarea pentru cazulul specific al Statelor Unite, sociologul Charles Wright Mills, unul dintre mentorii Noii Stângi, a publicat în 1956 cartea (care va deveni un clasic) The Power Elite, Elita Pute ii. Răspu sul pe a e l-a găsit el lua fo a u ei esătu i foa te o pli ate de g upu i, fa ilii, o po ații, se i ii se ete ofi iale și eofi iale, se te, lu u i, ise i i și e u i de elații personale, u ele aflate la ede e, altele dis ete, i luz d a a te şi all gi ls. Clasa politi ă, e ul i a pe soa a o du ăto ului o i al, apă ea a olo a spu a la sup afața u o ape tu e ate. Mills era, în mod evident, pe drumul cel bun, dar a u it și u a a ut o azia de a asista la u fe o e la apa i ia ă uia a ajutat şi el: Noua St gă a de e it ea săși elita pute ii și a pie dut o i e i te es pe t u „t a spa e ță . Di pot i ă: s-a st ăduit să se afu de opa itate p ă t -atât, t a pus u o plet e u os ut la p eședi ția elei ai pute i e ă i di lu e și l-a înconjurat cu u zid de p ote ție, e lo hează o i e e a e de a des ope i i e este el, e a fă ut, u i e u lă, şi e i te ese ep ezi tă. Da ă ei să- i faci o idee despre ce face elita puterii în SUA, trebuie să au i i fo ații la elălalt apăt al spe t ului ideologi : o se ato ii su t a tualii oște ito i ai t adiției studiilo i augu ate de W ight Mills. 40

Dato ită lo , astăzi elita glo alistă fa ia ă, u leul iu al pute ii, aflat, p a ti , spatele tutu o gu e elo o ide tale, a de e it izi ilă p ă ap oape de o s e itate, o po e ța sa și detaliile odului său de ope a e, fă d idi olă i siste ța u o a de a o de u i „pute e se etă . Căutați pe Google e p esiile „Cou il o Fo eig Relatio s , „Bilde e g , „T ilate ală şi altele ase e ea, și e i o ți e ai ulte i fo ații de t a putea p o esa eu o ii oşt i u ăto ii zece ani – i fo ații al ă o i el de edi ilitate a iază de la do ada știi țifi ă p ă la totala i e ie. Î s hi , se u oaşte puți sau ap oape i i desp e su sele p ofu de ale pute ii di Rusia, Chi a și ță ile isla i e. Chia și des ie ile pe a e le a e p i i d lasa o du ătoa e izi ilă din a ele egiu i ale glo ului su t s he ati e și supe fi iale, i posi il de o pa at u eti ulosul Who s Who al elitei o ide tale. A est lu u este ușo de e pli at p i dife e țele a esul la su sele de i fo a ie. U lu u este să e etezi a hi e și i liote i o ide tale, su p ote ția legilo și i stituțiilo de o ati e, put d hia , Statele U ite, st ăpu ge a ie a elei- edi e ofi iale p i F eedo of I fo atio A t. U lu u total dife it este să e i să ghi eşti e se petrece în spatele zidurilor impenetrabile ale establishment-ului ruso-chinez. Nici KGB-ul, i i se i iile se ete ale Chi ei u a dat eodată a es e etăto ilo i depe de ți. Chia și a hi ele Pa tidului Co u ist al URSS au fost di ou hise, după o s u tă pe ioadă de tole a ță, oti ată u de eo d agoste su ită de li e tate, i de o i ge ea iluzo ie, ulte io dez i ită, ă e etăto ii o ide tali a fi fost ea ai a e pa te si patiza i ai egi ului sovietic. Î lu ea isla i ă, dedesu tul lasei o du ătoa e și ol ăielii de g upă i te o iste, se e ti de o ețea de epăt u s de o ga izații ezote i e, u ele ile a e, a ă o pute e de i flue ță este ult dife ită de la o ța ă la alta și de la o epo ă la alta. A este o ga izații, a e o stituie nucleul spiritual al Isla ului, ga a ția p ofu dă a u ității sale i ilizațio ale, și, pe te e lu g, o di ia posi ilită ii e apa siu ii isla i e o diale, o ti uă să fie o plet e u os ute a aliștilo politi i o ide tali, ju aliştilo sau ediilo academice. Dife e ța de izi ilitate di t e a ile siste e glo aliste aflate dispută este su sa u o e o i catastrofale în descrierea conflictului de putere din lume. În articole viitoare voi explica unele dintre aceste erori. Diário do Comércio, 07 nov 2012, (traducere de Anca Cernea)

Ele to at și

ilita tis

A eastă se ie de a ti ole a fost s isă de Ola o de Ca alho , ai tea alege ilo p ezide iale din Brazilia. Ve i edea de e se ia desp e ilita tis este i po ta tă pe t u d eapta o eas ă, deşi u o eşte de Ro ia, i de o a ă aflată la a tipozi. D eapta o eas ă – desp e a e spe ă u to ii să se defi eas ă politi , să fie o d eaptă ade ă ată, u ajoasă, p i ipială, lu idă – a t e ui să eleagă i e u e se o f u tă lupta politi ă, să e u e la iluzii. St ga u e i ide u „o d eaptă ogli dă , o fo ă politi ă de a eeaşi atu ă u d eapta, de a e dife ă doa a do t i ă. St ga, azul Ro iei, e o a a ati ă u iaşă p o e ită di egi ul o u ist, ilegiti şi i i al, a a ati ă a e u se ul u eşte de t u pute ea a solută, Pa tidul-Stat. Ea e o iş uită să de i ă o t olul asup a i stitu iilo Statului, e o o iei, politi ii, ass- ediei. Rea io ează iole t şi ag esi hia şi u ai la ideea de a pie de pa ial a est o t ol – e şi e pli a il, eea e a pie de este e o , a i, pute e, p i ileii, da , ai ales ulti ul ti p, se o tu ează şi pe spe ti a puş ă iei, întrucât imperiul construit de stânga de atâtea decenii e constituit di i e şi di f aude, ia 41

Băses u a euşit să fa ă aşa fel t justi ia să infractori care se credeau mai presus de lege.

eapă să fu

io eze hia şi

p i i au o

Î azul B aziliei, st ga e tot o a a ati ă, e olu io a ă, u s de a instaura comunismul, dar se o po tă foa te ase ă ăto to a ăşei ei di Ro ia. Nu se ul u eşte u alt e a de t o t olul total asup a so ietă ii, u se supu e, de t apa e t, jo ului de o ati , u ă eşte, de fapt, o p elua e i e e si ilă a ă ii. Nu a eptă alte a a la gu e a e, de t ta ti , p ă se ede la pute e. Ca şi Ro ia, B azilia, a a ati a st gii a e o e iu ile ei afiote, i ele ei elust ate di trecut – d a io a ai ales p i te o is , la o a dă so ieto- u a eză – precu şi e o e afa e i de o up ie. Milita i ei su t e t e de i e a t e a i şi d esa i ideologi teh i a e olu io a ă de tip g a s ist, a e se azează ea ai a e ăsu ă pe u e i ea, p i ul d, a hegemoniei culturale, ocupând tot mai mult spa iu dis u sul pu li , ass edia, edu a ie, Bise i ă, i liote i. Di a est oti , i i Ro ia, i i B azilia, lupta politi ă u se du e u ai la i el de o peti ie ele to ală. O ie ti ul a estei lupte u este doa o i e ea u o fu ii politice nominale. D eapta u t e uie să se azeze doa pe ele to atul olatil pe a e l hea ă s-o sprijine din 4 în 4 a i. A e şi ea e oie de ilita i, ulti a i, p egăti i şi oti a i. Pe t u ă st ga a e ilita i, a ate de t epăduşi, agitato i, p opaga dişti, ăsp da i, a ti işti, a e ştiu să se i filt eze toate i stitu iile Statului şi u o alt e a de t o t olul total al so ietă ii, de la ultu ă, p ă la e o o ie – toate aceste domenii constituind, din punctul de vedere al stângii, câmpul de ătaie al luptei politice. Di pă ate, deo a dată, d eapta pa e să eleagă p i „luptă politi ă u ai a ti ită ile legate de alegeri. Da ă lu u ile ă aşa, d eapta a fi o da ată să fie e eu „ i să de Se u itate – şi hia da ă ştigă, ofi ial, alege i, să u poată gu e a, di auza sa otajului ilita ilo st gii, sau să se t a sfo e a io etă a st gii – t i să jude e şi să o eas ă te e ii st gii, apoi să guverneze cum vrea stânga. (Anca Cernea)

Ele to at și

ilitantism

Dife e a di t e ele to at şi ilita tis este ea di t e u gaz şi u solid. P i ul se poate o e t a asup a u ui pu t pe t u te a o e te, da , ele di u ă, a fi dispe sat ae mod spontan. Cel de-al doilea poate fi mutat din loc doa u u oa e a e efo t, p opo io al u asa şi g eutatea sa. U ătoa ele alege i o pu e fa ă fa ă eziste a asi ă şi g eutatea fo ida ilă a elui ai a e ilita tis o ga izat a e a e istat eodată a ă, su sta ei gazoase a u ui ele torat o p i at g a ă, a a hi , t -u as a e u ge di toate pă ile. Masa de ilita i, a t e ată pe t u a o ite fă ă e uș ă i toate i ele e esa e pe petuă ii la pute e a o du e ii sale, deja a t a s is la esajul ă o i e e a e de a face publice aceste i e a fi o side ată d ept u ata la de o a ie şi – a eşti te e i – „ pot i a li e tă ii p esei . Nu fiți su p i și de e o itatea a estei afi a ii. Ea u fa e de t să a ate ă i e sa ea e olu io a ă di t e su ie t şi o ie t a de e it deja auto ată i tea aselo ilita te, t -atât t este deja o a doua atu ă. Ni i o doză de fapte şi a gu e te u poate fa e i i a eastă situație. Nu poate fa e i i a eastă situație jude ata pasage ă şi difuză a ilioa elo de alegăto i. Milita tis ul u este o te di ă de opi ie: este o fo ă fizi ă. P o le a, p i u a e, u este a şti i e a ştiga alege ile: este a ști da ă a eastă fo ță poate fi o t olată doa p i si pla p esiu e a u ui gaz. Odată heiate alege ile, di două u a: fie 42

ilita tis ul a ieși ai pute i , fie ai fu ios. Pe i olul pe a e l ep ezi tă este a eeaşi a ele cazuri. Spu asta pe t u u oti foa te si plu. U pa tid politi e istă pe t u a o u a pe fu ții elective, a le ocupa u a u it ti p şi a eda lo ul pa tidelo ad e sa e, atu i d a fost i s alege i. Î ap a eastă defi i ie PSDB, DEM, PMDB şi alte te a g upă i. Da asa de ilita ți PT şi pro-PT s-a ăs ut şi s-a constituit pentru obiective infinit mai ample de t ele ale o i ă uia di t e a este pa tide. Ea fu io ează pe toate f o tu ile ieții so iale şi ultu ale, u s opul s hi ă ii o plete şi i e e si ile a so ietății – eea e sea ă o t olul defi iti , și u doa te po a , o opolist, și u pă țit, al ijloa elo de a iu e politi ă. Ea u o upă spații pe t u te e ul u ei gestiu i, a u a didat ales: le o upă odată pe t u totdeau a, lu d d ept a e i a e de „lo itu ă de stat o i e e a e de a o s oate de pe te ito iul u e it. Da ă a ştiga, siste ul PT a t e e u sigu a ă la „saltul alitati , a e se p egăteşte de ai ult de două de e ii pe t u a lo ui gu e ul de t a zi ie ă i așa se autodefi ește gu e ul lui Lula dis u iile i te e ale pa tidului , eputul „ o st u ției so ialis ului . Și da ă a pie de? U pa tid politi i s se p egăteşte pe t u e a şă u ătoa ele alege i: ilita tis ul e olu io a , a eastă situație, se o ilizează pu şi si plu pe t u a apă a pozi iile o upate, pe t u a se asigu a ă rezultatul alegerilor nu va submina în niciun fel puterea de care se u u ă, gu e şi afa a lui. A u , u a di t e ele ai la e e p esii ale a estei pute i este do i ația pe a e ilita ții o au asup a se i iului pu li fede al. Gu e ul poate t ece în alte mâini, da Statul a ă e PT. U p eşedi te a tipetista a t e ui să aleagă: fie a gu e a o ju at de duş a i, a e o fa e tot e pot a să oi oteze o di ele lui, fie a e a să de oleze ași ă ia ilita tis ului, a e a pus stăp i e pe Stat. Î p i ul az, a fi zi şi oapte tuit de spe t ul pa aliziei şi al eşe ului. Î el de-al doilea, se a o f u ta u g e e, o upații i te i a ile de lădi i pu li e, tot felul de e olte, şi, ele di u ă, posi ilitatea u ei i su e ii a ate. Dato ită Fo u ului de la S o Paulo, a estă ulti ă ipoteză este astăzi ult ai posi ilă de t anii , u doa B azilia, i şi t eaga A e i ă Lati ă. Ba dele de ghe ilă di epo a t e ută, ag a ti ulate de OLAS, O ga izția Solida ității Lati o-A e i a e, e au doa opii, o pa a ie u pute ea o st uoasă a elei ai a i o ga izații politi o- i i ale o stituite eodată pe o ti e t su p ote ia a eleaşi ass- edia pe a e, a u , e e u os atoa e, o a uză de i te ție de lo itu ă de stat . Întrebarea pe care mi-o pu este da ă politi ie ii a e su t o ți de g oază față de si pla ipoteză de a fi suspe tați ă su t „de d eapta su t gata de a fu ta u lu u ai pe i ulos de t o o petiție ele to ală o do ată şi paş i ă. Da ă u, atu i p egătiți- ă. I dife e t da ă alege ile o fi știgate sau pie dute, p egătiți- ă. Diário do Comércio, 30 septembrie 2010, (traducere de Anca Cernea)

G

di i- ă la asta

A eastă se ie de a ti ole a fost s isă de Ola o de Carvalho în 2010, înaintea alegerilor p ezide iale di B azilia. Ve i edea de e se ia desp e ilita tis este i po ta tă pe t u d eapta o eas ă, deşi u o eşte de Ro ia, i de o a ă aflată la a tipozi. D eapta o eas ă – despre care spe ă u to ii să se defi eas ă politi , să fie o d eaptă ade ă ată, u ajoasă, p i ipială, lu idă – a t e ui să eleagă i e u e se o f u tă lupta politi ă, să e u e la iluzii. 43

St ga u e i ide u „o d eaptă ogli dă , o fo ă politi ă de a eeaşi atu ă u d eapta, de a e dife ă doa a do t i ă. St ga, azul Ro iei, e o a a ati ă u iaşă p o e ită di egi ul o u ist, ilegiti şi i i al, a a ati ă a e u se ul u eşte de t u pute ea a solută, Pa tidul-Stat. Ea e o iş uită să de i ă o t olul asup a i stitu iilo Statului, e o o iei, politi ii, ass- ediei. Rea io ează iole t şi ag esi hia şi u ai la ideea de a pie de pa ial a est o t ol – e şi e pli a il, eea e a pie de este enorm, bani, putere, privileii, dar, ai ales ulti ul ti p, se o tu ează şi pe spe ti a puş ă iei, t u t i pe iul o st uit de st ga de at tea de e ii e o stituit di i e şi di f aude, ia Băses u a euşit să fa ă aşa fel t justi ia să eapă să fu io eze hia şi p i i a u o infractori care se credeau mai presus de lege. Î azul B aziliei, st ga e tot o a a ati ă, e olu io a ă, u s de a i stau a o u is ul, da se o po tă foa te ase ă ăto to a ăşei ei di Ro ia. Nu se ul u eşte u alt e a de t o trolul total asup a so ietă ii, u se supu e, de t apa e t, jo ului de o ati , u ă eşte, de fapt, o p elua e i e e si ilă a ă ii. Nu a eptă alte a a la gu e a e, de t ta ti , p ă se ede la pute e. Ca şi Ro ia, B azilia, a a ati a st gii are conexiunile ei mafiote, crimele ei nelustrate din trecut – d a io a ai ales p i te o is , la o a dă so ieto- u a eză – p e u şi e o e afa e i de o up ie. Milita i ei su t e t e de i e a t e a i şi d esa i ideologi teh i a e olu io a ă de tip g a s ist, a e se azează ea ai a e ăsu ă pe u e i ea, p i ul d, a hege o iei ultu ale, o up d tot ai ult spa iu dis u sul pu li , ass edia, edu a ie, Bise i ă, i liote i. Din acest motiv, nici în România, nici în Brazilia, lupta politi ă u se du e u ai la i el de o peti ie ele to ală. O ie ti ul a estei lupte u este doa o i e ea u o fu ii politi e o i ale. D eapta u t e uie să se azeze doa pe ele to atul olatil pe a e l hea ă s-o sprijine din 4 în 4 a i. A e şi ea e oie de ilita i, ulti a i, p egăti i şi oti a i. Pe t u ă st ga a e ilita i, a ate de t epăduşi, agitato i, p opaga dişti, ăsp da i, a ti işti, a e ştiu să se i filt eze toate i stitu iile Statului şi u o alt e a de t o t olul total al so ietă ii, de la ultu ă, p ă la e o o ie – toate a este do e ii o stitui d, di pu tul de ede e al st gii, pul de ătaie al luptei politice. Di pă ate, deo a dată, d eapta pa e să eleagă p i „luptă politi ă u ai a ti ită ile legate de alegeri. Da ă lu u ile ă aşa, d eapta a fi o da ată să fie e eu „ i să de Se u itate – şi hia da ă ştigă, ofi ial, alege i, să u poată gu e a, di auza sa otajului ilita ilo st gii, sau să se t a sfo e a io etă a stângii – t i să jude e şi să o eas ă te e ii st gii, apoi să guverneze cum vrea stânga. (Anca Cernea)

G

di i- ă la asta

U a di t e a a te isti ile o sta te ale ie ii azilie e este oe iste a a două tipu i de politi ă, de atu ă dife ită şi fă ă o u i a e t e ele: pe de o pa te, politi a „p ofesio ală , al ă ei u i s op este o upa ea de fu ii pu li e, elese a pozi ii p i ilegiate pe t u o i e ea u o e efi ii pe so ale sau de g up so ite sau u de u e i te ii de gu e a e ; de ealaltă pa te, politi a e olu io a ă, a gajată u e i ea pute ii totale asup a so ietă ii şi i t odu e ea de odifi ă i structurale ireversibile. Cea de a doua utilizează o azio al i st u e tele elei di t i, da , ai ales, şi le ează pe ale ei p op ii, pe a e ea di t i u le u oaşte. „Miş ă ile so iale , a t e a ea aselo fo ida ile de ilita i gata de o i e, o upa ea de spa ii, u u ai ad i ist a ia fede ală, i toate do e iile de i po ta ă st ategi ă itală şi, u ulti ul d, u e i ea hege o iei ultu ale se u ă ă 44

p i t e a este i st u e te, a e, pe t u o ul politi „p ofesio al , su t depă tate şi hia de e eles, t -at t de o sesi ă şi de auto ast a tă este o e t a ea sa asup a si plei dispute electo ale pe t u fu ii. U ătoa ele alege i p ezide iale o pu e fa ă fa ă, t -o dispută i egală, a ele politi ii e olu io a e u ele ale politi ii „p ofesio iste . A estea di u ă o stau doa ijloa ele o iş uite de p opaga dă ele to ală, în timp instrumentele celei dintâi cuprind ansamblul tuturor ijloa elo dispo i ile de a iu e asup a so ietă ii: o ul politi „p ofesio ist a e de pa tea sa doa alegăto ii, a e se a ifestă o dată la fie a e pat u a i, ia apoi l uită sau aju g să-l u as ă. Cel e olu io a a e astul ilita tis o ga izat, dă uit u ei lupte zil i e şi o sta te, gata de a u ide şi de a u i pe t u el a e i t u hipează aspi a iile. Î ulti ele de e ii, e pa siu ea asi ă a politi ii e olu io a e i-a pus pe politicienii „p ofesio işti t -o pozi ie de eputi ă ap oape a solută a e edu e la ea t a a tajele u ei eventuale victorii în alegeri. Da ă este ales, Dl. Jos Se a, a t e ui să o a de o aşi ă ie de stat do i ată, de sus p ă jos, de adversarii săi, ep d u ei opt jude ăto i lulişti de la Cu tea Sup e ă Fede ală. PT Pa tido dos T a alhado es, Pa tidul Mu ito es .t. şi pa tidele sale aliate o a dă, plus, o e ea de o ga iza ii ilita te, u te a ilioa e de e i fideli, gata să o upe st ăzile st ig du-şi lozi ile pot i a oului p eşedi te, la p i ul apel al lide ilo lo . Ei o a dă, de ase e ea, u ito i ea di toate i dust iile st ategi e, p e u şi e eaua de ta e e MST Mo i e to dos T a alhado es Sem Terra – Miș a ea Mu ito ilo Fă ă Pă t, o ga izație e oluțio a ă iole tă a e o upă p op ietăți p i ate, fe e .t. p ăştiate pe toate p i ipalele autost ăzi fede ale şi statale: pot pa aliza t eaga a ă peste oapte. Do es , afa ă de asta, asup a u ui ediu psihosocial o plet sedus de lişeele şi u i tele lo de o di e, ă o a i i duş a ii lo el ai e şu a i u d ăz es să li se opu ă di e t. Nu ai politi a e olu io a ă elege eea e este pute ea se sul său de fo d. Tipul e hi de politicia „p ofesio ist elege doa disputa pe t u fu ii, o fu dă a datul legal u posesia efe ti ă a pute ii. Fă ă ilita tis , fă ă o upa e de spa ii, fă ă ăz oi ultu al, u e istă de i e ea pute ii. Fe a do Collo de Mello a plătit s u p faptul ă a ig o at a eastă disti ie ele e ta ă: s-a azat pe i i iati a spo ta ă a alegăto ilo săi – o asă dispe sată şi a o fă, i apa ilă a fa e fa ă fo ei o ga izate a ilita tis ului. Nu t e ăd la o izo t i i el ai i se al ă supo te ii D-lui José Se a a fi ă at le ia: hip otiza i de spe a a i to iei ele to ale, ei u ăd ă tot eea e-şi do es este să pu ă la p eşedi ie u o izolat, fă ă sp iji ilita t, a o at doa pute ea difuză şi si oli ă a „opi iei pu li e , – un om care, la ea ai i ă u ă de alu e a e, a a ea pot i a lui u a ilita tis ului e olu io a e plodată st adă şi a fi ătu at de pe s e a politi ii, u a eeaşi uşu i ă a și fostul P eşedi te Collo . De el pu i douăze i de a i i a e tizez pe f u taşii a tipetişti ă otul, hia u o o şitoa e ajo itate, u ga a teaza i ă ui ă a ă e la pute e: eea e i ga a tează a easta este ilita tis ul, asa o ga izată, gata să-l sprijine pe cel ales, nu numai în momentul scurt al votului, i fie a e zi, şi p i toate ijloa ele. P i i i situa ia gu e atoa ei di Rio G a de do Sul şi e i elege eea e spu : atu i d opozi ia s-a lăudat ă a fi „şte s PT di Statul gau ho , u şi-a dat sea a ă u a fă ut alt e a de t să-l alunge dintr-o fu ie pu li ă. Nu disp e uies i to iile ele to ale, da ştiu ă, p i ele sele, ele u de id i i pe te e lu g. Şi u i se pa e ă, p ă p eze t, fo ele de opozi ie a fi luat a t de a easta. Diário do Comércio, 5 ianuarie 2010, (traducere de Anca Cernea)

45

Milita tis

şi ealitate

A eastă se ie de a ti ole a fost s isă de Ola o de Ca alho din Brazilia.

, ai tea alege ilo p ezide iale

Ve i edea de e se ia desp e ilita tis este i po ta tă pe t u d eapta o o eşte de Ro ia, i de o a ă aflată la a tipozi.

eas ă, deşi u

D eapta o eas ă – desp e a e spe ă u to ii să se defi eas ă politi , să fie o d eaptă ade ă ată, u ajoasă, p i ipială, lu idă – a t e ui să eleagă i e u e se o f u tă lupta politi ă, să e u e la iluzii. St ga u e i ide u „o d eaptă ogli dă , o fo ă politi ă de a eeaşi atu ă u d eapta, de a e dife ă doa a do t i ă. Stânga, în cazul României, e o cara ati ă u iaşă p o e ită di egi ul o u ist, ilegiti şi i i al, a a ati ă a e u se ul u eşte de t u pute ea a solută, Pa tidul-Stat. Ea e o iş uită să de i ă o t olul asup a i stitu iilo Statului, e o o iei, politi ii, ass- ediei. Rea io ează iole t şi ag esi hia şi u ai la ideea de a pie de pa ial a est o t ol – e şi e pli a il, eea e a pie de este e o , a i, pute e, p i ileii, da , ai ales ulti ul ti p, se o tu ează şi pe spe ti a puş ă iei, întrucât imperiul construit de st ga de at tea de e ii e o stituit di i e şi di f aude, ia Băses u a euşit să fa ă aşa fel t justi ia să eapă să fu io eze hia şi p i i a u o infractori care se credeau mai presus de lege. În cazul Braziliei, stânga e tot o ca a ati ă, e olu io a ă, u s de a i stau a o u is ul, da se o po tă foa te ase ă ăto to a ăşei ei di Ro ia. Nu se ul u eşte u alt e a de t o t olul total asup a so ietă ii, u se supu e, de t apa e t, jo ului de o ati , u ă eşte, de fapt, o p elua e i e e si ilă a ă ii. Nu a eptă alte a a la gu e a e, de t ta ti , p ă se ede la pute e. Ca şi Ro ia, B azilia, a a ati a st gii a e o e iu ile ei afiote, i ele ei elust ate di trecut – d a io a ai ales p i te o is , la o a dă so ieto- u a eză – p e u şi e o e afa e i de o up ie. Milita i ei su t e t e de i e a t e a i şi d esa i ideologi teh i a e olu io a ă de tip g a s ist, a e se azează ea ai a e ăsu ă pe u e i ea, p i ul d, a hegemoniei ultu ale, o up d tot ai ult spa iu dis u sul pu li , ass edia, edu a ie, Bise i ă, i liote i. Di a est oti , i i Ro ia, i i B azilia, lupta politi ă u se du e u ai la i el de o peti ie ele to ală. O ie ti ul a estei lupte u este doa o i e ea u o fu ii politi e o i ale. D eapta u t e uie să se azeze doa pe ele to atul olatil pe a e l hea ă s-o sprijine din 4 în 4 a i. A e şi ea e oie de ilita i, ulti a i, p egăti i şi oti a i. Pe t u ă st ga a e ilita i, armate de t epăduşi, agitato i, p opaga dişti, ăsp da i, a ti işti, a e ştiu să se i filt eze toate i stitu iile Statului şi u o alt e a de t o t olul total al so ietă ii, de la ultu ă, p ă la e o o ie – toate aceste domenii constituind, din pu tul de ede e al st gii, pul de ătaie al luptei politice. Di pă ate, deo a dată, d eapta pa e să eleagă p i „luptă politi ă u ai a ti ită ile legate de alegeri. Da ă lu u ile ă aşa, d eapta a fi o da ată să fie e eu „ i să de Se u itate – şi hia da ă ştigă, ofi ial, alege i, să u poată gu e a, di auza sa otajului ilita ilo st gii, sau să se t a sfo e a io etă a st gii – t i să jude e şi să o eas ă te e ii st gii, apoi să guverneze cum vrea stânga. Anca Cernea

46

Milita tis

şi ealitate

A fi ilita t sea ă a fi i se at t -o o ga iza ie politi ă, su o do at u ei li ii de o a dă şi o ju at de o at osfe ă de a a ade ie şi de o pli itate u e ii a eleiaşi o ga iza ii. A fi simpatizant sau „to a ăş de d u sea ă a fi ufu dat a eastă at osfe ă, as ult d de a eeaşi li ie de o a dă, u di t -u a gaja e t fo al, a ilita ii, i di o iş ui ă, di i te es, sau pe t u o u iu ea e o io ală. Fă ă o e ea de ilita i, si patiza i şi to a ăşi de d u , u e istă a iu e politi ă. A d a eastă ețea, a iu ea politi ă, da ă u este li itată de fa to i e te i o solida i isto i – eligia şi ultu a, în primul rând – se poate extinde la toate do e iile ie ii so iale, hia şi la ele ai depă tate de „politi ă , se s st i t, a de e e plu, g ădi ițele de opii, a i etele de o silie e psihologi ă şi se uală, a tele şi spe ta olele, ultele eligioase, a pa iile de a itate, p ă şi o ie ui ea familie. Dife e a di t e pa tidele o stitu io ale o ale şi pa tidele e olu io a e este a eea ă p i ele şi li itează sfe a de a iu e la zo a pe isă de ultu ă şi de eligie, ti p e pa tidele e olu io a e dist ug ultu a şi eligia, pe t u a le e odela după hipul şi ase ă a ea idealu ilo lo politice. A oli d f iele t adi io ale – eea e este foa te uşo , t -o a ă u o ultu ă supe fi ială, a Brazilia – o ga iza ea ilita tis ului e olu io a t a sfo ă toate a u ile de a ti itate so ială, toate dis u iile, toate o ta tele u a e, hia şi ele, apa e t, ai apoliti e şi ai ai e, i st u e te ede la ate de e pa siu e a pute ii pa tidului. Ştiu ă a eastă o ep ie este o st uoasă, da ea u este a ea. Este a lui Antonio Gramsci. Odată e este pusă apli a e t -o a u ită so ietate şi ati ge ea u su es oa e a e, t eaga e iste ă u a ă a eastă so ietate a fi afe tată de ipo izie şi de dupli itate, pe t u ă, p a ti , nu va mai exista în ea vreu a t sau eu u t, o i t de e i o at sau spo ta , a e să u se eas ă, od o ştie t sau i o ştie t, u ui du lu s op: a ela pe a e age tul său i di idual l ae ede e, o izo tul o ştii ei sale pe so ale, şi a ela ă uia i se eşte, olens nolens, în a sa lul st ategiei de t a sfo a e politi ă, e a alizează i izi il efe tele a iu ilo sale ăt e o flue ă t -un rezultat general, pe care acesta ar fi incapabil de a-l calcula sau chiar de a-l concepe. Odată dezlă uit a est p o es, deg ada ea o pletă, o ală şi i tele tuală a so ietă ii u ează a u efe t i e ita il, da a easta este a a tajul pa tidului, deoa e e a ele ează p o esul de s hi a e e olu io a ă şi ai poate fi folosit şi a ate ial de p opaga dă pot i a „so ietă ii deg adate hia de ăt e ei a e au deg adat-o, care astfel primesc, de pe urma nelegiuirilor lor, ştigul i dis uta il de a o upa totdeau a t i u a a uzato ilo , ti p e i ti ele ă o a a uza ilo . Da age ii o du ăto i u ies i i ei eati şi di p o esul pe a e l-au de la şat. Î u sul t a sfo ă ilo e olu io a e, ei o t e ui să e eleze a ta dis u sului du lu, justifi du-şi a iu ile fa ă de pu li ul la g, o fo itate u alo ile ge e al a eptate, p e u şi o fo itate u o ie ti ele de pa tid, pe t u e ul de ilita i, a e le u os şi le pă tăşes . Pe ăsu ă e a este o ie ti e su t ati se, este e esa ă eajusta ea elo două egist e ale dis u sului, în cadrul noului model de echilibru insta il a e ezultă di a a ja e tul de o e t di t e „ e hi şi „ ou , adi ă, di t e eea e pu li ul la g ede ă se t plă şi ha ta u ui t aseu u os ut doa de elita o du ătoa e a pa tidului. A este eajustă i u su t doa a tifi ii eto i e pe t u a şela poporul. Sunt revizuiri de parcurs pentru a-i eo ie ta hia pe lide i şi a pu e apli a e adaptă ile tactice necesare în fiecare moment. Ci e a a e u a ilitat i iodată t -u pa tid e olu io a u g eu şi poate i agi a f e e a şi inte sitatea a esto e izui i sau difi ultă ile e o e pe a e a estea le i pli ă. Nu ai ei a e au o oa e a e idee desp e asta pot elege o t adi iile u ui gu e de t a zi ie e olu io a ă, 47

disti g d apa e ele de ealitate. P a ti , toate o e ta iile politi e a e i ulă desp e gu e ul lui Lula efle tă doa i apa itatea de a fa e o astfel de disti ie. Zero Hora, 06 martie 2004, traducere de Anca Cernea

Nevoia de militantism A eastă se ie de a ti ole a fost s isă de Ola o de Ca alho 2010, înaintea alegerilor p ezide iale di B azilia. Ve i edea de e se ia desp e ilita tis este i po ta tă pe t u d eapta o eas ă, deşi u o eşte de Ro ia, i de o a ă aflată la a tipozi. D eapta o eas ă – desp e a e spe ă u to ii să se defi eas ă politi , să fie o d eaptă ade ă ată, u ajoasă, p i ipială, lu idă – a t e ui să eleagă i e u e se o f u tă lupta politi ă, să e u e la iluzii. St ga u e i ide u „o d eaptă ogli dă , o fo ă politi ă de a eeaşi atu ă u d eapta, de a e dife ă doa a do t i ă. St ga, azul Ro iei, e o a a ati ă u iaşă p o e ită di egi ul o u ist, ilegiti şi i i al, a a ati ă a e u se ul u eşte de t u pute ea a solută, Pa tidul-Stat. Ea e o iş uită să de i ă co t olul asup a i stitu iilo Statului, e o o iei, politi ii, ass- ediei. Rea io ează iole t şi ag esi hia şi u ai la ideea de a pie de pa ial a est o t ol – e şi e pli a il, eea e a pie de este enorm, bani, putere, privileii, dar, mai ales în ulti ul ti p, se o tu ează şi pe spe ti a puş ă iei, t u t i pe iul o st uit de st ga de at tea de e ii e o stituit di i e şi di f aude, ia Băses u a euşit să fa ă aşa fel t justi ia să eapă să fu io eze hia şi p i i a u o infractori care se credeau mai presus de lege. Î

azul B aziliei, st ga e tot o a a ati ă, e olu io a ă, u s de a i stau a o u is ul, da se o po tă foa te ase ă ăto to a ăşei ei di Ro ia. Nu se ul u eşte u alt e a de t o t olul total asup a so ietă ii, u se supu e, de t apa e t, jo ului de o ati , u ă eşte, de fapt, o p elua e i e e si ilă a ă ii. Nu a eptă alte a a la gu e a e, de t ta ti , p ă se ede la pute e. Ca şi Ro ia, B azilia, a a ati a st gii a e o e iu ile ei mafiote, crimele ei nelustrate din trecut – d a io a ai ales p i te o is , la o a dă so ieto- u a eză – p e u şi e o e afa e i de o up ie. Milita i ei su t e t e de i e a t e a i şi d esa i ideologi teh i a e olu io a ă de tip g a s ist, a e se azează ea ai a e ăsu ă pe u e i ea, p i ul d, a hege o iei ultu ale, o up d tot ai ult spa iu dis u sul pu li , ass edia, edu a ie, Bise i ă, i liote i. Din acest motiv, nici în România, nici în Brazilia, lupta politică u se du e u ai la i el de o peti ie ele to ală. O ie ti ul a estei lupte u este doa o i e ea u o fu ii politi e o i ale. D eapta u t e uie să se azeze doa pe ele to atul olatil pe a e l hea ă s-o sprijine din 4 în 4 a i. A e şi ea e oie de ilita i, ulti a i, p egăti i şi oti a i. Pe t u ă st ga a e ilita i, a ate de t epăduşi, agitato i, p opaga dişti, ăsp da i, a ti işti, a e ştiu să se i filt eze toate i stitu iile Statului şi u o alt e a de t o t olul total al so ietă ii, de la ultu ă, p ă la e o o ie – toate a este do e ii o stitui d, di pu tul de ede e al st gii, pul de ătaie al luptei politice. Di pă ate, deo a dată, d eapta pa e să eleagă p i „luptă politi ă u ai a ti ită ile legate de alegeri. Da ă lu u ile ă aşa, d eapta a fi o da ată să fie e eu „ i să de Se u itate – şi hia da ă ştigă, ofi ial, alege i, să u poată gu e a, di auza sa otajului ilita ilo st gii, sau să se t a sfo e a io etă a st gii – întâi să jude e şi să o eas ă te e ii st gii, apoi să guverneze cum vrea stânga. 48

Ne i o at a u făt

Ca a te isti a ea ai pito eas ă a a alfa etului fu io al este a eea ă u elege e spu e. Modul el ai apid şi ai uşo de a diag osti a a est lu u este de a e ifi a da ă afi a iile lui o du , od i ediat şi i e ita il – u de depa te şi fo at – la o se i e pe a e el suşi u le sus i e şi u le ap o ă i ide u . Într-una din emisiunile mele recente de radio, l-am criticat en passant pe Dl. Rodrigo Constantino pe t u ă a o dă Statului – de a a ui pute e a e o oa e şi spu e ă a do i să o li iteze p i toate mijloacele – ea ai altă şi ai a oga tă pute e, a e este a eea de a a o da sau efuza alitatea de fii ă u a ă u ei eatu i p o e ite di tată şi a ă u a i. [Rod igo Co sta ti o este u li e al brazilian pro-a o t. Co sta ti o ep ezi tă u a he tip, a e a e u e oase a ata u i și p i t e liberalii carpato-du ă e i . ] Roşu de fu ie – literalmente – a pus pe inter et u lip ideo a e ă a uză ă su t i i os, ju d ă i-a falsifi at se sul u i telo ; ă i iodată u i-a t e ut p i i te să at i uie Statului o astfel de p e ogati ă. Ni i u e a e oie. Ştiu foa te i e ă a eastă idee u i-a trecut niciodată p i ap. A t e ut la kilo et i dista ă de el, fă ă ă a să-i ati gă a apa ea, u at t ai pu i o i utul, da ă o fi e ist d eu ul. Ni i eu u a spus alt e a. Ceea e a spus este ă a ea o se i ă, hia da ă dl. Constantino nu pricepe asta, rezulta în mod logic, necesar, imediat, din opinia sa cu privire la eputul ie ii u a e. Şi a u afi ă, st ig d pot i a o se i ei, fă ă a e u a la p e iza a e o i pu e, el dă do ada la ă ă u elege e spu e. O i e pe soa ă aflată posesia o ală a fa ultă ilo sale i tale şi dă sea a ă, azul ae alitatea de fii ă u a ă u este i e e tă fătului di o e tul o ep iei, i e a a t e ui să de idă e o e t al p o esului de gesta ie i se a e ează a eastă alitate. E a t asta sus i e Dl. Co sta ti o: i e i u este fii ă u a ă p i atu ă, di o e tul a e este o eput. De i e u a ai t ziu. Ci e de ide „ d ? Deoa e e de a eastă de izie depi de a o da ea – sau nu – a d eptului de a t e upe o sa i ă p i a o t, este logi ă de izia t e uie să fie u a ju idi ă, i pusă tutu o e ilo so ietă ii, p i fo a Statului. P i u a e, de i e o p e ogati ă a Statului a eea de a dete i a o e tul d fătul aflat gesta ie, p ă atu i i u a , de i e u a , şi epe să ai ă d eptu i u a e. E istă o a t eia ipoteză i agi a ilă. Co se i a, p i faptul ă i e o t adi ie flag a tă u o i ge ile li e ale şi a ti-etatiste de a e fa e at ta az, i se pa e espi gătoa e D-lui Co sta ti o. Da ea de u ge fă ă d ept de apel di opi ia lui, o fo ă eia o di ia u a ă u este u dat i ediat, i e e t si plului fapt ă p u ul e ăs ut a fost o eput de două fii e u a e, i este ezultatul u ei de izii ulte ioa e luate de te e pă i. Si gu a pa te te ă a e poate i pu e a eastă de izie este, e ide t, auto itatea legală, Statul. A apă a u pu t de ede e fă ă a asu a po a a o se i elo a estuia este, el pu i , o do adă de i espo sa ilitate. Da o i e espo sa ilitate etează da ă el a e a e is opi ia dă do adă ă u a pe eput eo o se i ă. Dl. Co sta ti o a do edit u u ai asta, da a do edit şi ă, deşi i s-a at as ate ia, a ă as i apa il de a o pe epe – şi asta p ă la a- i at i ui u ie do i a pe e să de a falsifi a se sul u i telo sale, d eu u a fă ut alt e a de t să apli opi iei lui o regulă ele e ta ă a logi ii dedu ti e. Do ada i ep iei suspe dă auto at espo sa ilitatea o ală, i ilă şi pe ală. Ni e i u eagă faptul ă Dl. Co sta ti o este, atitudi ea sa du lă şi o t adi to ie, pe fe t si e : el ea a fătul să u fie u a di ti pul sa i ii, pe t u ă aşa ea el, da , de ase e ea, espi ge atego i , u pati ă, ipoteza ă a esta a de e i u a ai t ziu, p i t -o de izie ju idi ă. El foloseşte p i a afi a ie a a gu e t pe t u a justifi a legaliza ea a o tului, da a elaşi ti p, u a eptă ă u a a e legătu ă u ealaltă. Da ă el a pe epe asta eo e o o da ă, şi a 49

continua, din rea- edi ă, să ape e u pu t de ede e dis o da t, a fi u fa so , u u aute ti a alfa et fu io al. Da el u p i epe i i . Este e i o at, e i o at a u făt. E istă i di izi a e do es să se ăsăto eas ă, da să ă ă u la i. Al ii do es să ai ă o ea g oasă a ă a ii adul i, da să o ti ue să fie i u i a e de a i şi să se u u e de o oti ea lui tati. Iar al ii a do i a doi plus doi să fa ă pat u, fă ă a eta să fa ă i i. To i su t si e i. To i su t e i o a i. Dife e a a e i despa te pe a eştia de Dl. Co sta ti o este faptul ă, ge e al, ei u se u flă pe e ă a fi pu tăto ii de u t ai „ a iu ii , i i u p o la ă ă o i i e u este de a o d u ei este u fa ati eligios, u o s u a tist, u apostol al u ei di tatu i teo ati e sau şi ai ău. Se ul u es să se u u e de i ep ia lo p i at, fă ă a do i să o i pu ă a sta da d estului omenirii. Oi fi eu ău i te io at, ăs o ito de ipoteze o pli ate, „teo eti ia al o spi a iei , da ă p esupu ă sta ea te i ală a e se află pa tidele de „d eapta di B azilia se dato ează t u t a faptului ă au a eptat a do t i a i oa e i statu a i tele tuală a D-lui Constantino? Diário do Comércio, 2 mai 2012, (Traducere de Anca Cernea)

Dis uție pe șleau desp e a o t

Răspu sul la p o le a a o tului depi de t egi e de două t e ă i: P i a t e a e este: Fătul di p te ele a ei este o fii ă u a ă sau u? Da ă u este, atu i el t e uie să de i ă o fii ță u a ă la u o e t dat, ti pul sa i ii. E istă două atego ii de i e ili a e izează pe a eastă ipoteză a su dă. I e ilii spi itualiști ed ă a est lu u se t plă lipa a e sufletul „i t ă t up. Da sufletul u este u „lu u st ăi de t up: este hia iața t upului. Pe t u a sufletul să i t e t -un t up deja e iste t, a t e ui a t upul, p ă a el o e t, să u fi a ut ia ă. Î a est az, t e uie ad is ă fătul este o t-țeapă ti pul p i elo săptă i după o epție. A i ai po e it e a atât de dement? I e ilii ate ialişti p eti d ă u făt de t ei lu i u dife ă, a aspe t, de u făt de ai u ă – un a gu e t a e este, si e, ed i de ai u ă. P i it u ate ție, Pa lo Pi asso sea ă ă ai ult cu Omul de Neanderthal decât cu Tom Cruise. O i e e a e de a do edi ă fătul u este u a se iz ește de p ostii i su o ta ile. Dar a nega faptul ă elălalt este o fii ță u a ă este ea ai e he s uză a elo a e do es să-l omoare. Știi ța azistă do edea u a gu e te si ila e ă e eii u au su t oa e i. Lăs d la o pa te ipoteza s tită ă fătul u este o , apa e a doua t e a e de isi ă: E istă eo dife e ă su sta ială t e a u ide u o p te ele a ei și a-l u ide după e a ieșit? A o tiștii ea ă să i du ă e oa e fe eile u o a u ă, asigu du-le ă tot eea e este interiorul corpului lor este de a lo , și ă pot fa e e o u eea e este al lo . A est a io a e t p esupu e ă fătul este u o ga al o pului fe eii, și u o fii ță u a ă i depe de tă. Da hia da ă fătul a fi u o ga , e este u o ga ? Este, p i defi i ie, e a e u poate fi eli i at fă ă a afe ta o ga is ul. Atu i u să i o i, sp iji ul d eptului de a eli i a fătul, a gu e tul ă el este u o ga ? Da ă este u o ga , eli i a ea a estuia sea ă a utila o pul. Și, odată a eptat dreptul la auto-mutilare, ar fi o odioasă dis i i a e a a esta să-i fie a o dat ui a a e ea să-și taie degetul a e de la pi io şi să-i fie efuzat ui a a e p eti de e a ai afi at, u a fi să-și taie apul sau să-și taie estul o pului şi să u le u ăpăț a pluti d p i ae . După e a e lus a a su dă ipoteza ă fătul este u o ga , t e a ea este da ă, hia fii d alt e a de t u o ga , el apa i e fe eii a e l poa tă p te ele ei. Răspu sul este u deoa e e u este fă ut u ai di o ul, i și di spe atozoid. Spermatozoidul nu este produs de corpul a ei, i de al tatălui, a e doa l depu e o pul a ei. Ma a u este, p i u a e, stăp a fătului t egi ea sa, i u ai pa te; e p i ește ealaltă pa te, a e p o i e de la tată, ea i 50

este doar depozita ă – și a e tot at t de ult d eptul de a a u a fătul la gu oi, t a e o a ă dreptul de a arunca la gunoi banii din depozitele noastre. Respi ge ea atego i ă a d eptului la a o t ezultă di e ide țe li pezi a istalul pe a e u ai o mentalitate a je tă le poate ega. Da ăul u se află at t fe eile a e fa a o t, şelate de dispe a e, t apă ăto ii a o tului, a e, u o e f u oase, ea ă să le o i gă să de i ă i i ale. Î azul a e ele a eptă p opu e ea, di două u a: fie și o ea ă u oti de i o ă ie, du e e şi dispe a e, fie o t e ui să-și sufo e i i ă o i e si ță t de i o ăție, de e i d e i și i u a e, la fel a pe fizii lo sfătuito i. Fa u apel la fe eia să a ă și dispe ată, ă eia i este tea ă să adu ă u opil pe lu e: u-i edeți pe a ești p iete i i i oși. […] Conversa franca sobre o aborto, din volumul O imbecil coletivo: atualidades inculturais brasileiras, Rio de Janeiro: Faculdade da Cidade, 1996. (Traducere de Anca Cernea)

Logica avortismului Deoa e e i iodată u s-a găsit eu a o tist apa il să do edeas ă, di olo de o i e doială, eu a itatea fătului, ad e sa ii a o tistului au tot d eptul, şi hia dato ia de eo olit, de a-i e e să se a i ă de la o a iu e a ă ei e i o ă ie este o ie t de i e titudi e hia şi pe t u el suşi. A o tul este o p o le ă o ală doa pe t u ă i e i u a putut do edi eodată, u e titudi e a solută, ă fătul este o si plă e te sie a o pului a ei, sau este o fii ă u a ă u drepturi depli e. Î săși e iste a a estei dis u ii i te i a ile a ată ă a gu e tele a elo pă i su ă e o i găto pe t u ei a e le aud, da ă u hia și pe t u ei a e le e it. E istă ai i, p i u a e, o doială legiti ă, pe a e i i u ăspu s u a eușit să o sti gă. T a spusă pla ul de iziilo p a ti e, a eastă doială de i e alege ea di t e a i te zi e sau a pe ite u a t a e a e i ize i la suta șa se de a fi o e i o ată i te e ie hi u gi ală, a o i a e alta, sau de a fi, dimpot i ă, o i ă p e editată. Î a este o di ii, si gu a op iu e justifi ată o al, este, od a solut e ide t, a i e ea de la a eastă p a ti ă. La lu i a ațiu ii, i io fii ă u a ă u-și poate a oga d eptul de a o ite od li e u a t despre ca e el suşi u poate spu e u e titudi e da ă este sau u o i ă. Mai ult de t at t, t e p ude a de a e ita is ul a estui o o şi d ăz eala de a te g ă i să-l o iți u ele u o ipotetice beneficii sociale, sarcina probei le revine, desigur, apă ăto ilo elei de-a doua alternative. Deoa e e i iodată u s-a găsit eu a o tist apa il să do edeas ă, di olo de o i e doială, eu a itatea fătului, ad e sa ii a o tistului au tot d eptul, şi hia dato ia de eo olit, de a-i e e să se a i ă de la o a iu e a ă ei e i o ă ie este o o ie t de i e titudi e hia şi pe t u el suşi. Spe ia este u a sa lu de t ăsătu i o u e, ăs ute şi i sepa a ile, a ă ui p eze ă ad ează u i di id, o dată pe t u totdeau a, t -o atu ă pe a e el o pă tăşeşte alți i di izi. Apa i a eleiași spe ii, eș i ie, hia şi e ii săi ă e ăs u i, i lusi ei a e ă u au fost o epuți, a e, atu i d o fi o epuți și ăs uți, o aju ge să poa te a eleaşi t ăsătu i comune. Opțiu ea pe t u a o tis i pu e, a p e o di ie, i apa itatea sau efuzul de a elege a eastă oțiu e. Da ă a est a gu e t este e ide t si e, la fel de la este și faptul ă ai toți a o tiștii dătăto i u pă e ea di ziua de astăzi su t i apabili de a-i țelegea i pli ațiile, pe t u si plul oti ă op iu ea pe t u a o t p esupu e i apa itatea – sau, în unele cazuri, refuzul, din rea- oi ță i i ală – de a elege o iu ea de specie. Spe ia este u a sa lu de t ăsătu i o u e, ăs ute şi i sepa a ile, a ă ui p eze ă ad ează u i di id, o dată pe t u totdeau a, t -o atu ă pe a e el o pă tăşeşte alți i di izi. Apa i a eleiași spe ii, eș i ie, hia şi e ii săi ă e ăs u i, i lusi ei a e ă u au fost o epuți, a e, atu i d o fi o epuți și ăs uți, o aju ge să poa te a eleaşi t ăsătu i o u e. Nu este g eu să elege ă pisi ile di secolul al XXIII-lea, atu i d se o fi ăs ut, o fi pisi i, şi u pătlăgele oşii. 51

Opțiu ea pe t u a o tis i pu e, a p e o di ie, i apa itatea sau efuzul de a elege a eastă oțiu e. Pe t u a o tist, statutul de „fii ță u a ă u este o alitate ăs ută defi itoa e a e ilo spe iei, i o o e ie, pe a e ei deja ăs uți pot, după u ul lo pla , să o aplice sau nu elo a e ă u s-au ăs ut. De izia da ă u făt ti pul sa i ii apa i e sau u u a ită ii ți e de un consens social, nu de natura lucrurilor. G adul de o fuzie i tală e esa pe t u a ede a eastă idee u este delo eglijabil. De a eea, a eo i a o tiștii i o ă od la şi e pli it a eastă p e iză fo datoa e a a gu e telo lo . Î ge e al, o ți as u să ețu i hia și pe t u ei şişi , deoa e e p esi t ă, de la du-o cu o e ta e, a se a a elași ti p să o de aște a p esupu e e a t opologi ă lipsită de o i e ază posi ilă şi, di olo de asta, a ă ei apli a e este atast ofală: da ă statutul de fii ă u a ă este o o e ie so ială, i i u piedi ă o o e ție ulte ioa ă să o e o e, eg d u a itatea eta dațilo i tal, ha di apațilo , ho ose ualilo , eg ilo , e eilo , iga ilo , sau o i ui alt ui a a e, fu ție de ap i iile de o e t, a pă ea i o od. A istotel sfătuia să se e ite dez ate ea u ad e sa i i apa ili de a se supu e egulilor elementare ale ăută ii ade ă ului. Da ă eu a o tist a do i ade ă ul, a t e ui să ad ită ă u este ăsu ă să do edeas ă e-u a itatea fețilo , şi ă, fo d, faptul ă a eștia su t sau u fii țe u a e u o t ează tuși de puți de izia lui de a-i u ide. Da a ă tu isi asta a se a să-și afişeze legiti ația de so iopat. Este t se poate de la ă opțiu ea pe t u a o tis se sp iji ă pe e u sul i a io al la auto itatea i e iste tă de a a o da sau efuza ui ei, statutul de fii ță u a ă, de a i al, de lu u, sau u ată de lucru. Nu e de i a e ă oa e ii apa ili de o ase e ea a a ie i tală su t, de ase e ea, i u i și la alte i pe ati e ale o ştii ei o ale o u e, a de e e plu, dato ia pe a e u politi ia o a e de a da socoteală pe t u a gaja e tele asu ate de el sau de pa tidul său. După e au su s is la p og a ul u ui pa tid a e iu eşte şi e e ează a o tul t -at t t e pulzează pe o i i e se opu e a estei idei, Dl. Lula da Sil a şi iu ita lui Do a Dil a, u o i se si ilitate o ală u ade ă at so iopată, i să se p eti dă e i o ați de o i e o pli itate u p oie tul a o tist. A fi o p ostie să aşteptă oe e ță o ală de la i di izi a e u espe tă i i ă a o ligația de a e u oaște faptul ă elelalte fii e u a e apa i a eleiași spe ii u ei p i atu a lo , şi u p i t -o ge e oasă – şi u totul e o a ilă – concesie din partea lor. Ni i u este de i a e ă, do i a de a-și i pu e pofta de pute e, i t a d a ii. Uitați- ă doa la u ă ul fe eilor, presupus – i ti e a uale ale a o tului ilegal, pe a e a eștia le i o ă pe t u a p ea ă i i tu ile so iale i agi a e ale a o tului legalizat. E au ilioa e, au o o t la ii, apoi au de e it te a sute. A u , se pa e ă afa e ea s-a încheiat la 180, în timp ce chiar SUS (Sistema Ú i o de Saúde, siste ul pu li de să ătate azilia , NT deja a e u os ut ă u depășes opt sau ouă. E la , da ă u elegi, sau u espe ți i i ă a disti ia di t e spe ii, u o să-ți pese de corectitudinea cifrelo ? O defo a e i tală o poa tă si e pe ealaltă. A istotel sfătuia să se e ite dez ate ea u ad e sa i i apa ili de a e u oaşte sau de a se supu e egulilo ele e ta e ale ăută ii ade ă ului. Da ă eu a o tist a do i ade ă ul, a t e ui să ad ită ă u este ăsu ă să do edeas ă e-u a itatea fețilo , şi ă, fo d, faptul ă a eștia su t sau u fii țe u a e u o t ează tuși de puți de izia lui de a-i u ide. Da a ă tu isi asta a se a să-și afişeze legiti ația de so iopat. Ia so iopații, p i defi i ie și p i t -o i e ita ilitate i t i se ă, se st ăduies tot ti pul să pa ă ă u su t so iopați. * Spe ia este u a sa lu de t ăsătu i o u e, ăs ute şi i sepa a ile, a ă ui p eze ă ad ează u i di id, o dată pe t u totdeauna, într-o atu ă pe a e el o pă tăşeşte alți i di izi. Apa i a eleiași spe ii, eș i ie, hia şi e ii săi ă e ăs u i, i lusi ei a e ă u au fost o epuți, a e, atu i d o fi o epuți și ăs uți, o aju ge să poa te a eleaşi t ăsătu i o u e. Opțiu ea pe t u a o tis i pu e, a p e o di ie, i apa itatea sau efuzul de a elege a eastă oțiu e. * A istotel sfătuia să se e ite dez ate ea u ad e sa i i apa ili de a se supu e egulilo ele e ta e ale ăută ii ade ă ului. Da ă eu a o tist a do i ade ă ul, a t e ui să ad ită ă u este ăsu ă să do edeas ă e-u a itatea fețilo , şi ă, fo d, faptul ă a eștia su t

52

sau u fii țe u a e u o t ează sociopat.

tuși de puți

de izia lui de a-i u ide. Da a

ă tu isi asta a

se

a să-și afişeze legiti ația de

Diário do Comércio, 14 oct 2010, (traducere de Anca Cernea)

Sclavi din fire Hoa dele de de edei a e ăsp des astăzi haosul pe st ăzile Lo d ei, aşa u au fă ut la Pa is , la Oslo şi ze i de alte apitale o ide tale la di e se date, su t fo ate di a ei i di izi a e, i a ia il, laudă şi idi ă slă i guvernele cele mai tiranice din lume. U ul di t e f ag e tele ele ai detestate şi ai atjo o ite di lite atu a filosofi ă este a el pa ag af di Politi a a e A istotel afi ă, fă ă a lipi, ă u ii oa e i su t s la i di fi e: hia da ă îi eliberezi şi i opleşeşti u d eptu i i ile, etul u etul o e e i la o di ia de s la i, pe t u ă s-au ăs ut u spi it de slugă şi i i u-i va putea vindeca de asta. Ceea ce s-a scris împotriva a estei afi a ii a fi sufi ie t pe t u a u ple i lioteci întregi. U ii ăd a eastă afi a ie u se al auto ita is ului o ge ital al t adi iei a istoteli -scolastice, pe a e Ba o şi Des a tes i e au fă ut ă le-au e o izat, des hiz d po ile pe t u e a de o a iei şi a li e tă ii. Jos Guilhe e Me uio aju ge să ele eze a eastă s hi a e a pe u fapt de di e siu i a t opologi e, a e fii ele u a e a fi t e ut de la o e iste ă dete i ată de fatalis ul fă ă d ept de apel, la e u ile u e ale „desti ului li e ales oi o e ta la u moment dat a eastă a gu e ta e, a e i se pa e de e tă . P ă şi ei ai de ota i ad i ato i ai lui A istotel ea ă să i şo eze i a uşi osului pasaj, atribuindu-l p ejude ă ilo epo ii, pe t u a e filosoful u a t e ui să fie, pe so al, t as la ăspu de e. Cu toate a estea, di e e ai ult, afi a ia lui A istotel i pa e u ade ă incontestabil. A eput să ă g des a est lu u atu i d iti d s hi a iog afi ă a lui Mi hel Fou ault s isă de Roge Ki all, i-a venit în minte î t e a ea fatală: Da ă i e i u este s la di fi e, de e ai a e istă lu u i de sado aso his ? I di idului i este i e ia ă, e espe tat şi ăsfă at, şi a e li e tatea lui şi u e it a ual u i el ga a tat de Statul-p o ide ă, da di d ând toa e spatele tutu o a esto lu u i şi heltuieşte o su ă o side a ilă a să fie i iuit, păl uit şi u ilit de ăt e ăie oi us uloşi ă ai u ele de piele ase a atoa e elo ale solda ilo romani. Mai mult decât o nostalgie de la boue (nostalgia noroiului, n.t.), este dorul de sclavie. Su te at t de o iș uiți u ideea o fo ă eia o di ia de s la a fi u desti i pus di afa ă, t i te p etă afi a ia lui A istotel se s i e s, eleg du-o în sensul modern al unui determi is e te io şi to ai de a eea o espi ge . Da atu a u ei fii țe, pe t u filosoful Li eului, e a eea e a e ea ai i ti , găsi du-şi e p esia i ediată şi spo ta ă do i ă. Nimic mai inevitabil, prin urmare, decât ca într-o societate din care scla ia a dispă ut a i stitu ie şi a e o i e do i ă e pli ită de supu e e este stig atizată a o jos i ie e ed i ă, i sti tul de s la să pe siste doa a fa tezie se uală, do edi d e iste a a eea e si ul o e ie elo eagă. Da ai e istă o e p esie a a estui i sti t, ai izi ilă şi, p i u a e, a d şi ai ultă e oie de a uflaj. Hoa dele de de edei a e ăsp des astăzi haosul pe st ăzile Lo d ei, aşa u au fă ut la Pa is , la Oslo , şi ze i de alte apitale o ide tale la diverse date, sunt fo ate di a ei i di izi a e, i a ia il, laudă şi idi ă slă i gu e ele ele ai ti a i e di lu e. Î Cu a, I a , Zi a e, Suda sau Chi a, a a epta u do ilitate u a fo ată şi a ta laude regimului în mari festi ită i i i e. A fi odele de o duită dis ipli ată. S ăpa i t -o de o a ie ode ă, ei de i ese ti e ta i şi a ti-so iali, disp e uies o di ea o stitu io ală a e i p otejează şi u fla i de o a oga ă fă ă a gi i, ies să dă e şi să dea foc la tot ce întâlnesc în jur. Ce e asta? Me talitate de s la . I ap i pe t u a t ăi li e tate, espe tă u ai i iul, de a e as ultă atu i d e ap oape şi l p ea ă es p oză şi e su i atu i d e depa te. 53

Da ă e istă u i sti t al s la iei, este logi ă a esta dete i ă doa o po ta e te ge e ale şi u ăuta ea u ei a u ite pozi ii so iale. Fo ele de i fe io itate a iază dife ite st u tu i so iale, da u si plu i sti t u poate alege ăile spe ifi e p i a e se a e p i a, fu ie de i u sta ele a iate e i de o e t şi de lo . A elaşi i puls a e du e la supu e e t -o a ă, du e la e oltă t -o alta. De a eea, e istă ai ul i e eli ă i li e e şi p ospe e de t ă ile ele ai e o o ite, o duse de ei ai s ge oşi tirani. Mize ia şi asup i ea a eo i p odu e eliu i. O as e siu e so ială pa ială, sufi ie tă pe t u a ofe i i dispe sa ilul, da u și pe t u a potoli toate a i iile şi toate i idiile – iată fo ula i faili ilă pentru fabricarea unei ase de ata i pli i de u ă. Da , p i defi i ie, este i posi il să satisfa i toate a i iile a e şi s hi ă o i utul pe ăsu ă e p og esul ge e ează oi fo e de ogă ie şi odată u ele, oi su se de f ust a e şi i idie. P i u a e, eşte ea u ăstă ii so iale u p odu e i iodată u ediu de e u oşti ă şi de pa e: p odu e u ă, i idie şi ese ti e te doze multiplicate de sute de ori. Si plul fapt de a p i i asiste ă de la Stat fa e a i di idul să spu ege de u ă pot i a elo a e nu au e oie de ea. Î e talitatea de s la , a eastă ea ie este, p a ti , de estăp it. I di idul a e, a ă ta lui de a ă de o igi e, e ea de po a ă u apul jos, este a elaşi a e, transplantat într-u u ediu de li e tate, de o a ie şi asiste ialis de Stat, p i eşte a pe o he a e di e u i de ul de agogilo la o e oltă st aș i ă u ele „d eptă ii so iale . C d iteşti la u filosof a ti eo afi a ie a e şo hează o e iile ode e, pe a e tu le iei d ept ade ă u i de ezd u cinat, înfrânge- i g a a de a o e pli a, t -un sentiment reconfortant de supe io itate, p i p ejude ă ile u ei e e dispă ute. Ve ifi ă da ă u u a eşti tu el a e p oie tează asup a ei o i te p eta e a a o i ă, pu d gu a filosofului o p ostie de i e ie proprie. Diário do Comércio, 22 august 2011, traducere: Anca Cernea

Me talitatea e oluțio a ă

A eput să studiez te a e talității e oluțio a e a u ulți a i, e d să găses principiile comune prezente în toate propunerile revoluțio a e, ep d u se olul XVII, e se as u de spatele a estei a ietăți i p esio a te de p opu e i, i lusi spatele ostilitățilo di t e ele. A aju s la a est studiu, pe t u ă ele ai u os ute lu ă i desp e su ie t u i s-au pă ut satisfă ătoa e. De e e plu, The A ato of Re olutio de C a e B i to , a e o pa ă Re oluția F a eză, Re oluția Rusă și Re oluția A e i a ă, a e ie u i se pă eau delo a fi spe ii di a elași ge , pe t u ă e oluțiile usă și f a eză p opu eau u odel cu totul nou de societate, în apo t u e e istase p ă atu i. Î s hi , Re oluția A e i a ă, așa u a găsit a tea lui A d e C. M Laughli , O isto ie o stituțio ală a Statelo U ite, u a i e tat i i o lege ouă, pu și si plu a siste atizat și a u ifi at legile a e e au igoa e pe ioada olo ială. Astfel, folosi ea a eluiași u t, pe t u a des ie a este fe o e e, i se pă ea șelătoa e. Î ele di u ă, a aju s la u o ept al e oluției e e-a ajuta să țelege fe o e ul e oluțio a . Nu oi de o st a a u a est o ept, oi e a doa să l p ezi t, poate o fa e și asta u altă o azie. V eau doa să ezu o eptul, a să pute t e e ai depa te. Eu defi es Re oluția a u p oie t de s hi a e so ială p ofu dă, e trebuie realizat prin o e t a ea pute ii i ile u ei elite e oluțio a e. O e oluție se defi ește astfel, p i jo țiu ea di t e a ești doi fa to i: u p oie t de s hi a e p ofu dă și o e t a ea pute ii. Î azul Re oluției A e i a e, i i u ul di t e a ești doi fa to i u a fost p eze t. Ei u e au să o st uias ă o so ietate ouă, i să păst eze d eptu i e hi și au e at să e ite, p i toate ijloa ele posi ile, o e t a ea pute ii de e e plu, atu i d Co g esul A e i a a de is să nu 54

legife eze asup a li e tății p esei și atu i d au fost espe tate d eptu ile tutu o statelo a e fo au fede ația . Asta sea ă ă te e ul de e oluție apli at fe o e ului a e i a este doa o figu ă de stil. Odată i t at posesia a estui o ept u ifi ato , a eput să aut p i ipiile o sta te și pe a te te ale Miș ă ii Re oluțio a e. A des ope it ă e a i posi il să ide tifi a eastă u itate la nivelul discursului ideologic sau la nivelul propunerilor politice concrete. Aceste propuneri erau at t de dife ite, t e geau, de e e plu, de la i te ațio alis ul total, la ațio alis ul adi al sau de la u o ept ie a hi al so ietății, la u u ul egalita . Fii d i posi il să găses u itatea Miș ă ii Re oluțio a e pe a eastă ale, i-a venit ideea de a e eta la i elul logi ii, la i elul st u tu ii i te e a a gu e tației. Ai i, sp e a ea ea su p iză, a des ope it ă e istau pu te o u e toate iș ă ile e oluțio a e Re oluția F a eză, Re oluția Me i a ă, Re oluția Rusă, Re oluția Cu a eză, Re oluția Ge a ă a lui Hitle . Aceste principii sunt trei. . P i ul este eea e u es eu i e siu ea ti pului. E pe ie ța o e eas ă o ală a ti pului este de a ple a de la u t e ut u os ut t egi e ăt e u iito necunoscut. Dar mentalitatea e oluțio a ă fa e e a t i e s. Si gu ul lu u desp e a e e oluțio a ul a e e titudi i este iito ul. El ede ă știe ot o e ge lu ea, și țelege fie a e o e t di p eze t, fu ție de elația pe care acesta o are u a el iito . Astfel, iito ul de i e p e isa pe t u țelege ea p eze tului și a t e utului, ia fu ție de dife itele iș ă i și etape ale p o esului e oluțio a , t e utul și poate s hi a se ifi ația. De e e plu, e istă e e i e te di t e ut, are la un moment dat pot fi o side ate fa o a ile și p og esiste, ia alt o e t, ele și pot s hi a u totul se ifi ația, fu ție de s hi ă ile st ategiei și ta ti ii e oluțio a e di a el o e t. . Al doilea p i ipiu al e talității e oluționare, care decurge din primul, este inversiunea dintre su ie t și o ie t. Adi ă, p o esele auzale u su t e pli ate po i d de la age ții a e le p odu , i fu ție de ea ția pe a e a eștia o p o oa ă. Rea țiu ea de i e a țiu e, ia a țiu ea de i e ea țiu e. De e e plu, o e tul a e Viet a ul de No d i adează Viet a ul de Sud, ia atunci Statele Unite, care aveau un tratat cu Vitnamul de Sud, trimit trupe, lucrurile devin retroactiv o i azie a e i a ă. 3. Decugînd din al doilea principiu, a e u al t eilea p i ipiu, și a u e, i e sa ea espo sa ilității morale. Un exemplu extrem de semnificativ al acestui principiu ne este dat de coordonatorul general al lagă elo de o e t a e di Ge a ia, Hei i h Hi le . Adesea, el e a ăzut pl g d și te d, „Pe t u e e o o iții aștia de e ei e o ligă să fa e at ta iole ța?! El se si țea i ti ă. A eași ea ție o ede și la Che Gue a a, el e a e t e de e oltat de faptul ă oa e ii l o ligau să i puște. E e plele a estei i e siu i sunt atât de numeroase, încât singura dificultate este de a le alege. A este t ei p i ipii su t u i e sal ala ile pe t u toate dis u su ile e oluțio a e, o i t a fi ele de dife ite o ți ut. De e e plu, da ă i e a o epe iito ul a fii d u ul al egalității, sau o epe iito ul a u i pe iu al asei supe ioa e, p i ipiile logi e a e se su țeleg a eastă fo ulă su t a eleași. Pe t u e ifi a e, e istă u u ă a e de e e ple a e o fi ă p eze ța acestor trei principii. Am descope it o a te lasi ă de psihiat ie, pu li ată de psihiat ul f a ez Paul S ieu , Les folies aiso a tes Ne u iile a e ațio ează . El des ie a te u ta lou psihoti pe a e el l u ea „deli de i te p eta e și a e se disti gea de elelalte fo e de deli p i faptul ă u a ifestă i i u fel de pe tu a e se zo ială. Asta sea ă ă pe epția pe a e i di idul o a ea asup a faptelo e a o e tă, u a ea halu i ații, i o ta i fo ațiile t -un fel delirant. Asta sea ă ă toate datele pot fi eale. Da ă ede ă țile lui Ma , Mei Ka pf a lui Hitle , sau 55

te tele lui Che Gue a a, găsi a olo o ulți e de fapte pe fe t eale, da a e de i deli a te, pe t u ă su t i te p etate fu ție de u iito a e este dat d ept u os ut. Da ă e t e ă u a u e a i te e it a eastă s hi a e pe epția ti pului, t e uie să e toa e ult isto ie, p ă la p i ele ge e ații de ești i, a e a eau du ii p i i ța datei elei de a doua veniri a lui Iisus. În primele secole ale ești is ul au fost ulte dis uții desp e a easta, pe t u ă, od e ide t, e-a de-a doua e i e e a o side ată o e titudi e a solută, da u e ista o dată p e ăzută. Asta sea ă ă ea de-a doua e i e e u te e al isto iei și o t e e e de la ti p la eș i ie, u u apitol al ti pului, u u apitol di isto ie. De-a lu gul dez oltă ii i tele tuale a O ide tului, oțiu ea de sf șit al isto iei s-a transformat g adat, pe ăsu ă e s-a pie dut si țul eș i iei, și pe ăsu ă e isto ia de e ea dimensiunea ulti ă a ealității. Ai i a a ut lo o solida ea i e siu ii ti pului. A jude a totul fu ție de u iito i agi a a de e it u lu u at t de o u și de f e e t, t și pe soa e a e su t pot i a iș ă ii e oluțio a e g des a și u a u oaște iito ul. De e e plu, d apă ă de o ația li e ală, ede ă ea este iito ul eal al o e i ii. C d ede asta u ade ă at, su te pe ale de a g di a u e oluțio a , pe t u ă oi u ști da ă, p ă la u ă, de o ația li e ală a domina lu ea. Ai i se p odu e o o fuzie t e u ideal și u fapt u os ut. A est tip de ațio a e t e oluțio a a păt u s at t de p ofu d ultu a o ide tală, t, p a ti , toate jude ățile o ale pe a e le fa e su t afe tate de a est fals si ț al timpului. C d o se ă u o i ei săl ati , spu e ă e edie al sau spu e ă e et og ad. Cu pute fa e o astfel de jude ată da ă u u oaște iito ul? Da ă u ști u de o aju ge, u pute ăsu a dista ța a e a ai ă as? A esta e u tip de ațio a e t fa tezist, a e at i uie iito ului toate f u usețile și t e utului toate u iu ile. De a eea iito ul e oluțio a ai a e și o a doua a a te isti ă: e i ea sa este o side ată d ept o e titudi e i faili ilă, ai sigu ă de t a doua venire a lui H istos. Nu a e o dată fi ă. Dife e ța o stă faptul ă a doua e i e este de izia lui H istos, ti p e iito ul e oluțio a e, el puți pa țial, o de izie u a ă. Asta sea ă ă e oluțio a ul, a e știe ă iito ul a e i, da u știe d a e i, este auto izat să a e data, pe ăsu ă e a easta se ap opie. Pe de altă pa te, da ă iito ul este și ui ea tutu o f u usețilo și a tutu o lu u ilo u e, a ela a e ede ă l ep ezi tă p eze t este i estit u auto itatea de a judeca lumea. El, la rândul lui, u poate fi jude at, pe t u ă u i ul t i u al fața ă uia el poate fi t as la ăspu de e este iito ul, iar el nu va putea fi judecat decât în momentul în care acest viitor se va materializa, dar, cum viitorul nu are o dată sta ilită, el u a fi jude at i iodată. Î o e tul a e e ap opie la t ei lu i de „ iito , iito ul se ută u t ei lu i ai depa te, eea e sea ă ă ideea de espo sa ilitate o ală este u totul a olită di i tea e oluțio a ului. Nu sea ă ă el t e uie să se eadă di i , este o si plă hestiu e de logi ă te po ală. Re oluțio a ul u poate fi jude at, pe t u ă u e istă i st u e te logi e pe t u asta. Ele u pot fi fo ulate, pe t u ă iito ul se ută e eu sp e ai te. Da ă u a sa ă e u t eg și de i e și de o o i, este i posi il de știut da ă asta e i e sau ău, deoa e e ite iile după a e a este lu u i a putea fi jude ate su t reprezentate de rolul pe care ele le-au jucat în construirea viitorului. Prin urmare, oricât de smerit ar fi e oluțio a ul, el u poate fi i iodată supus jude ății, i i da ă a ea, pe t u ă asta a o t azi e hia aza dis u sului e oluțio a . Vă p eze tă f ag e tul di o fe i ța lui Ola o de Ca alho de la IICCMER, di iu ie , efe ito la e talitatea e oluțio a ă. Este o te ă ă eia Ola o de Ca alho i-a dedi at ulți a i de e etă i, desp e a e a s is și a o fe e țiat de ulte o i, de fie a e dată adăug d oi ele e te, sau la ifi d a u ite aspe te. El a po it de la o stata ea ă, i dife e t de apa e tele di e ge țe și o fli te do t i a e di t e dife itele ideologii e oluțio a e, de e e plu, di t e azis și o u is , adepții a esto ideologii au comun un anumit tip de mentalitate. Olavo de Carvalho des ie a a te isti ile a estei e talități e oluțio a e, pe a e o o side ă, ele di u ă, o p o le ă psihiat i ă, o fo ă de deli de i te p eta e. Co fe i ța de la Bu u esti di a a a p eze tat pu li ului românesc, într-o expunere cât mai su i tă, o luziile la a e a aju s auto ul azilia p ă p eze t. A a Ce ea .

56

Ola o de Ca alho desp e de a insulta.

o opolul i sultei și ipo izia st gii. Desp e dato ia

Gelu T a dafi : Co se ato ii su t e eu puși la olț. Aș do i să o iți­­­ desp e tea a o se ato ilo de a fi pe epuți a fas iști, e t e iști. D eapta a e e eu i te a est lu u: să u fie pe epută astfel, este e eu u defe si ă. Se fe es de jude ăți, de se ti țe t a șa te, ofe ă sprijin diferitelor cauze prog esiste, deși a est sp iji este ai deg a ă de la at. Cu se e pli ă a eastă t ji e după a epta e? Cu pot fi tă iți a ești oa e i, ai ales ă a eți e pe ie ță de de a i a est ăz oi ultu al? Olavo de Carvalho: Rădă i a ea ai depă tată a a esto lu u i este i e siu ea ti pului, ăsu a a e toate ite iile de jude ată o ală și-au pie dut o ți utul lo su sta ti și s-au t a sfo at efe i țe te po ale. Adi ă „e u i e este fa oa ea iito ului, așa u l u os p esupușii stăp i ai iito ului. Da ă iito ul este so ialis ul așa u l o ep ei, tot e e pot i ă e ău, ia tot e este pe t u, e u . A east tip de a io a e t a păt u s at t de p ofu d ultu a o ide tală, t hia și ei a e şi spu o se ato i u ai s t apa ili să ațio eze afa a lui. Atu i t e uie să se p ezi te, la dul lo , a și u ei a fi stăp ii iito ului, eea e i pli ă faptul ă t e uie să se a ate ai so ialiști de t şişi so ialiștii. A esta este u se la de slă i iu e i tele tuală. Da ă u ai apa itatea de a fa e iti a p ofu dă a fu da e telo p op ii o a ula ului, a t e ui să edezi fața o a ula ului ad e sa ului şi ei e a să pa i ă u ești ea țio a , ă ești hia și mai progresist decît ad e sa ul tău, ia asta este od e ide t, o de ie e de la e t ul dis uției. Este p ostes să ți hipui ă toate hestiu ile efe itoa e la i e și la ău pot fi jude ate fu ție de p og es sau eg es, hia da ă a p esupu e ă oi ști u e a titate unde va duce progresul. A eastă ețea de iluzii hip oti e, eată de o a ula ul e oluțio a , e p i ul lu u de a e t e uie să s ăpă . Da ă ești deja s la dpd i tele tual al a estei e talități, este i util să e i să concurezi politic cu acești oameni. Depa te de a e a să s ăpă de a este jude ăți, t e uie să e a ătă disp ețul fa ă de ele. O pute fa e foa te si plu, pu și si plu u a eptă dis uția a ești te e i. Să ă dau u e e plu. Î t -o a u ită dez ate e, u i di id -a fă ut fas ist. I-a ăspu s, „Fas istă e ă-ta! El s-a p efă ut s a dalizat și a spus „Aha, u s teți p egătit pe t u o dez ate e de o ati ă! Eu i-a ăspu s: „Ci e u este p egătit pe t u o dez ate e de o ati ă este ă-ta! Atu i el a tă ut di gu ă și s-a ulțu it u e pli ațiile ele. Așa t e uie t atați a ești oa e i, pe t u ă ei și a ogă p i ilegiul de a o opoliza i sulta. A fa e pe i e a fas ist și azist este o i sultă o st uoasă, ia ei au fă ut di asta e a o iș uit. Da ă u individ și a ogă d eptul de a ă fa e fas ist, el i a o dă d eptul de a-l ju a, pe el u toată fa ilia lui, folosi d e te e i do es . Da ă eu spu ă a a lui e o p ostituată, este ai puți g a de t da ă l-aş fa e fas ist. Re u ge ea la i sultă a este o e te eașează lu u ile la lo ul lo , pe t u ă da ă ă fa i fas ist și azist tu i at i ui i e g ozitoa e, ti p e doa a a a du ea oast ă u fă ea de t să și o e ializeze fa o u ile se uale fă ă să fa ă ău i ă ui. Aceasta este u a di t e teh i ile p i a e poți spa ge a eastă logi a. Sigu , poți da și u ăspu s ai i tele tualizat, da u t e uie să l dai a elui i di id. E pli ațiile le poți da u ui pu li a e le e ită. De e e plu, pute să e pli ă ă i i u o u ist u a e d eptul să fa ă azist pe i e i, pe t u ă azis ul u a fi aju s i iodată u pe i ol pe t u u a itate da ă u a fi e istat ajuto ul și sti ule tele ofe ite de U iu ea So ieti ă. De el puți de a i u dau a solut i i o ate ție la e ig o a ții ed desp e i e, pe t u ă da ă eu știu desp e e o es , da ă a studiat p o le a, de e să ă las i ti idat de u ig o a t a e a e o pă e e p oastă desp e i e? Asta e o do adă plus ă e hia u ig o a t. De foa te ulți a i i pu u ătoa ea t e a e: ți oa e i eau eu să ă pla ă? Oa e a eu e oie de d agostea t egii u a ități? E la ă u. Soția ea ă iu ește, opiii ei ă iu es , p iete ii ei ă iu es , ățelul eu ă iu ește. E ai ult de t e it. De e t e uie să ă supă 57

da ă o ulți e de ig o a ți pe a e u i u os , u ă pla e? Cultu a de astăzi fa e oa e ii tot ai depe de ți de ap o a ea st ăi ilo . C eează u fel de s la ie e ip o ă. E o at osfe ă i fa tilă, u ai e istă oa e i atu i, doa opii depe de ți a e au e oie de ap o a ea a ei. E o uşi e! Nu a t e ui să fi așa. De e să e te e de p i i i ăută ioase, de sete i i e, e ău eal e pot fa e a este lu u i? A estea au o pute e agi ă, ia a eastă pute e se dezleagă o e tul a e u ți ai e tea ă de ele. (traducere: Anca Cernea)

Î t e Lu ife și Sata a

I dife e t e ezi sau spui, o i t de i po ta t, de ele at şi de f u os ți s-a pă ea, este e a g dit sau spus ad ul ealită ii, şi u deasupra ei; nu este decât un nou eveniment întâmplat în fluxul te po al și os i a e ești t t a și zilele, iețile, ato ii şi gala iile, şi u o e ada e i a uloasă afa a şi deasup a a tot eea e e istă. Deşi o i utul i te io at al a esto g du i se efe ă la „tot , la „U i e s , faptul ă le g dești u te pu e ai p esus de toate, a pe u jude ăto su e a şi t a s e de t, i doa i ită, di i te io ul i a e ei, a el aspe t li itat al t a s e de ei, la a e te ga dești a el o e t. Ni i o fii ă u a ă u jude ă U i e sul, t eaga ealitate. C d el i e tează se ti țe a e pa să o fa ă, poate euși el ult să se jude e pe si e suși. A est lu u u sea ă ă, di i te io ul ealității se si ile, u poți să-ți fa i i i ea ai i ă idee desp e eea e se află di olo de ea. Si plul fapt ă poți ea a ele jude ăți, hia da ă su t g eşite, deja a ată ă, di i te io şi de dedesu t, e a poți afla desp e eea e este afa ă şi deasup a. Spu „afla şi u doa „i agi a , u a p efe a Ka t, pe t u ă da ă a fi doa e a i agi at, a fi a it a şi u sus epti il de e ifi a e a io ală sau o f u ta e u e pe ie a; şi faptul suși ă dis ută desp e a easta deja do edeşte ă u este așa. De a eea, da ă asup a totalității u poți spu e i i e o t a s e de, e o up i de totalitate și o jude ă de di olo, dease e ea, i i u te poate piedi a să p i ești sp e a est di olo şi să afli e a desp e el. Da a a fi o plet p i şi i a e ă și fi it, o i telige ță apa ilă de a elege o eptele de i fi it şi de a solut a fi u lu iologi i e pli a il ipoteza ă a fi aju s la a easta p i a u ula ea de i i a plifi ă i a titati e ale i telige ței ai uței este, si e, e a e ți e de ai uță . Cele doua iluzii, cele mai mari, ale filosofilor, de-a lungul veacurilor, au fost tocmai acestea: unii au p eti s a t a s e de totalitatea și a o jude a, alții au de etat ă u pute şti i i desp e t a s e de ă. U ii au ut să e t a sfo e zei; al ii a i ăluțe lipsite de apă a e, despă țite de t a s e de ă p i f o tie e og iti e i su o ta ile. Î Bi lie, a este două e o i fatale ale i telige ei u a e e au deja a u țate u ultă p e izie. Iluzia de a judeca lumea aflându- e ea este „ u oaşte ea i elui şi a ăului , pe a e șa pele o p o ite E ei. Zidul a e i te zi e a esul la t a s e de ță este „ e u ia , a e li itează iziu ea e iste ei la sfe a lu u ilo i ediat a esi ile. A este două e o i au de u i i teh i e t adi io ale, de i ate di a eeaşi ădă i ă: g osti is ul şi ag osti is ul. P i ul p o ite posesia u ei u oaște i i posi ile, ia el de-al doilea i hi ă şi f ust ează do di ea u ei u oaște i a e este posi ilă. Co espu d elo două u e ale dia olului: Sata a și Lu ife . De o ul falsei lu i i şi de o ul tu e i ului fals t iu făto . De o ul u oaște ii g eşite şi de o ul ig o a ei t ufașe. Co di ia u a ă u este i i u oaște ea, i i ig o a ța, i te siu ea o sta tă t e a eşti doi poli, p i ul apa i d zeilo , al doilea a i alelo . Plato şi A istotel ştiau a easta. Ceea e a a te izează filosofia ode ă a u t eg este pie de ea a eastei diale ti i te sio ale, p o la a ea alte ati ă a u oaște ii a solute şi a ig o a ei i i i ile. Entre Lúcifer e Satã – Jornal do Brasil, 23 martie 2006

58

Pu tul sla al de o ației li e ale

De d a apă ut i iliza ia li e al-de o ată ode ă, li e alis ul şi de o a ia su t doa u a a ja e t p a ti , de i u sta ă, al ă ei s op e să fa o izeze o a u ită o di e şi fu io alitate e o o ie şi so ietatea politi ă. Nu este i iu az o i iliza ie, este doa o pă ti i ă i us ulă a u ei i iliza ii. A est a a ja e t, de u it li e al-de o a ie , u a e alo i o ale p op ii, u a e o eti ă p op ie, el doa a opiat a u ite alo i di eşti is , eli i d o i utul spi itual şi fu da e tul etafizi pe a e a esta l a ea. De i o ala de o a iei li e ale e fo ată di te a i i eguli p a ti e, ea u poate i iu fel ati ge i i a o ului. E la ă ei a e au p i it o astfel de edu a ie u su t oa e i u fi ă, u au, od efe ti , alo i o ale, doa o e ie e o ale. Este de i li pede ă de o a ia li e ală a e de ales u a di două: o i se păt u de de eşti is , elege fu da e tul eşti al a elo alo i pe a e le apă ă, şi se ataşează de a este alo i u edi ă ade ă ată, dispusă la sa ifi iu, o i, az o t a , eează a eastă ge e a ie de u ghezi ol i, laşi, a e tot ti pul edează la tot. De e e plu, la o i e g i asă a i a i ului, i di idul, gata, edează totul. Fapt este ă de pa tea ealaltă, isla ul i e u pute ea edi ei sale. C edi a – po i să o o side i g eşită, da a ea edi ă, a atitudi e psihologi ă, este aute ti ă. Pe t u edi ă, espe ti ul e gata să oa ă. Nimeni nu–şi a da ia a pe t u filozofia politi ă li e ală, lăsați- ă pa e u asta. Asta i e ea să t e , d i-a ăzut pe p iete ii ei li e ali şi o se ato i o i d la Fo u ul Li e tă ii. U i di id e pli a, de e e plu, efi ie a ai a e a e o o iei de pia ă fa ă de e o o ia so ialistă; oia să-l t e , du eata te aştep i a i e a să-şi dea ia a pe t u hestia asta, să-şi dea ia a pe t u u si plu a io a e t e o o i , să-şi dea ia a pu şi si plu pe t u ă u lu u e mai avantajos decât altul? Pentru un avantaj material, nimeni nu-şi dă ia a. De e? Pe t u ă da ă e o t, u se u u ă de a a tajul ate ial. Da ă plăteşti pe i e a spu du-i, uite, eu i dau ze e ilioa e de dola i a să te o o i. Ce să fa ă tipul u ze e ilioa e de dola i da ă e o t? De i si pla aloa e p a ti ă, si pla aloa e p ag ati ă, u aşte u luptăto ade ă at, u aşte u ajul, u aşte e ois ul, da eligia le aşte. Astfel se t plă u ăto ul lu u: pe de o pa te, ai oa e i a e au o edi ă şi su t dispuşi să oa ă pe t u ea, u aută a a taje pe so ale. La fel azul st gii: ge e a ii după ge e a ii de o u işti şi-au dat ia a pe t u o u is , pe t u ă u ăutau a a taje pe so ale. Căutau pute ea pentru Partid, iar Partidul pentru ei era o entitate etafizi ă e hi ale tă u Du ezeu. Mu eau pe t u o utopie, a e u a să fie ealizată peste două, t ei sau ze e se ole, ei ştiau ă u a eau să adă asta. De i, d u e istă a a taje pe so ale, d e istă doa e itul o al, ade ă at sau fals, atunci o ul se poate de ota. Ci e şi a da ia a doa pe t u a a taje ate iale, pe t u o p a ti itate ai a e? Atu i e o al a a eastă lu e, de o a ii li e alii, să fie to i işte tă tălăi. Fii d ă o i de asta, a p i it ai i o şti e, ă pa tidul democrat, DEM-ul, e u oaşte ă e pe du ă, e ap oape te i at, a u t e uie să fa e e a, să ede , să fa e o şedi ă… Oa e ii ăştia su t astfel: d t e u ile e g p ost, ei eze ă u deju la u estau a t de i i stele şi heltuies o g ă adă de a i. Eu suge ez a, da ă pa tidul ă e ge p ost, să u ă ai du e i la u estau a t de i i stele, a i u hotdog, de ai i de la ol , şi da i a ii la pa tid. Primul lucru! Pe vremea Partidului Comunist, nu mâncau la restaurant de cinci stele decât trei sau pat u tipi di Co itetul Ce t al, şi doa di d d! Î ge e al du eau o ia ă foa te odestă şi de otată, pe t u ă t ăiau pe t u Pa tid. Da da ă eşti a e u ghez, da ă ei plă e i şi u ăsta e, p i ul lu u pe a e t e uie să l fa i e să ieşi di politi ă. Eu, de te o i e a i itat să o es u de a, asta e ea : u ă pu e i t -u hotel de i i stele, pu e i- ă t -un hotel ieftin, nu heltui i a ii aiu ea, ai i u e dist a ie, ai i u e sho - usi ess, asta e ilita ă, ia scopurile ilita ei t e ai tea i te eselo dife itelo pe soa e i pli ate. Da u a ea i iu ost să le spu , u ajuta la i i , ăie ii su t depe de i de o fo t. P i u a e, lu u ile de ai i ep. Voi to i t e uie să ede i, da ă su te i u ghezi de t ea ă, dispuşi să să ă u u a i de ia ă, să fi i e eu ul u i i, g aşi şi i e ă a i, sau da ă e i să 59

lupta i? Asta e a p i a de izie pe a e gaş a de la DEM a fi t e uit s-o ia. A se a ă % a ple a di pa tid. A t e ui lua i ei de la DEM şi, eu da ă aş fi a olo, i-aş t e a pe to i a ei lide i ai DEM, i di t e oi su teți dispuşi să iasă de ai i şi să fa ă g affitti Vila Ma ia, ACUMA? S-ar uita la mine ca la un nebun, evident. Dată fii d a eastă ea ție, eu pot să spun, atunci: fiule, partidul tau e deja terminat! E deja e termi- at! De e? Pe t u ă Pa tidul Co u ist eu a ăzut șefi a i is du-și iața. Ma ighella u a u it it aliat st adă? Și la fel, at ția alții, au fost pe se utați și au f u tat asta. Ei voiau cu ade ă at pute ea pe t u pa tidul lo . Ia oi? Ce eți? V eți doa eo i ă fu ție? Atu i? În ultimii ani DEM-ul a t ăit doa a u fel de pseudopod al PSDB so ial-de o ați . Asta sea ă ă DEM-ul e o fo ță au ilia ă a PSDB. A ept d a eastă poziție, auto at se auto-li hidează, o ite sui id u etul, de ulți a i. A u a aju s pe oa te și se i ă de e se t plă. Ce să se t ple?! Fa i te o t pe ie pe zi, ți heltuiești e e gia, ți heltuiești a ii, ți heltuiești prestigiul, a u i tot la gu oi și deodată ți dai dsea a, ah, su t te i at, de e? Su teți p ea p oști, asta e problema. Eu de ani de zile le spun, de pe vremea când se numeau Partidul Frontului Liberal, ceea ce trebuie sa fa eți oi e u pa tid a e să ai ă u itate de o i ge i. U pa tid a e să e iste ilita ți a e au ede e pa tid și a e și pu iața pe t u pa tid, pe t u ă găses el alo i. Ăsta e p i ul lu u! Odată a fost la o eu iu e a ti e etului PFL-ist, în Porto Alegre, erau o ulți e foa te a e de ti e i a e e a dispusă să iliteze pe t u pa tid. Ce s-a ales de a ea ulți e de ti e i? Totul s-a pierdut, s-a risipit. Eu mi-a dat sea a ă a ei ti e i e au e ă dăto i să adă pe i e a ă idi ă u steag, să le t ezeas ă e tuziasm. În loc de asta, ce le-a oferit PFL-ul? A el dis u s fă ă sa e și pipe , de idealu i li e ale, fu țio alitatea e o o iei, i pozitele, et , et . Ce ai a, e e asta? E ade ă at ă i pozitul a e e u șut fu d, și poate hia , să zi e , dă aște e u ei e eliu i. Da hia ezi ă ti e etul se g dește la i pozite? T ă ul u plătește i pozite, le plătește tai ă-su. Dis uția desp e i pozite u oti ează ti e etul a să iliteze. C d e i p i epe a est lu u? Î p i ul d, ei de la DEM t e uie să țeleagă u lu u: da ă u ei să ai duș a i, u t e uie să i t i i politi ă. St ga ă t atează a duș a i. Chia Jos Se a a spus, PT-ul (Partidul Mu ito ilo și t atează ad e sa ul a pe u duș a a e trebuie eliminat, nu ca pe cineva cu care ea să dis ute. Da ă știi hestia asta, da ă știi ă tipul e duș a ul tău, tu de e u ei să fii duș a ul lui? Da ă ei să fii p iete u duș a ul, să ai doa dis uții politi e u el, atu i deja ai pierdut? Ai pie dut pe t u ă tu ii u a gu e te dul ege, ial el i e u u io a și ți dă u a ap. Te i ju ă de toate ele, u a e ost i i ă a să te fa i ă ești de st ga, pe t u ă, uite, Jos Se a se dă de st ga, uite e au zis de Jos Se a, l-au acuzat pe Jos Se a de toate i ele posi ile și imaginabile. Cu t te ei ap opia ai ult de ăștia, u t ei do i să fa i pa e u ei, u at t te o f ge ai ta e. Asta e e pe ie ță u-ni-ver-sa-lă. U i e sală. De e e plu, Pa tidul De o at di SUA , ă di anii 50- a eput să de i ă li găul o u iștilo . Voi edeți ă asta i-a l zit pe o u iști față de Pa tidul De o at? Nu! Cei de la Pa tidul De o at au aju s să se i joseas ă t -at t fața o u iștilo , t Ted Ke ed , de edat de u d, Ted Ke ed a e at o alia ță u K e li -ul o t a lui Ro ald Reaga , pot i a p eședi telui ță ii sale, alia ță u duș a ul pot i a… a ea ai ultă u ă față de Pa tidul Repu li a de t față de o u iști, a e la e ea a eea deja omorâse ă o sută de ilioa e de oa e i. Ei su t o adu ătu ă de p oști a e ed ă li guși du-i pe o u iști o t ezi d agoste, ta d ețe ei. Nu, di pot i ă, u t i li gușești ai ta e, u at t ai ult te s uipă. Asta e o e pe ie ță de o sută de a i. E i e a Pa tidul De o at, o du e ea Pa tidului De o at, p i t e o silie ii săi teh i i, e pe ții a keti g, a e a e ha a de isto ia o u is ului, de st ategia o u istă? Ni e i u știe i i . Da ă a fi să su ă , oi itiți doa ă ți de a age e t și self-help, pentru Dumnezeu! Traducere: Anca Cernea

60

Viitorul pe care ni-l promite Rusia I pe iul Eu asiati e p o ite u ăz oi o dial şi, a u a e a a estuia, o di tatu ă glo ală. U ii di t e adepţii lui aju g să-l u eas ă „I pe iul Sfâ şitului , o e o a e la apo alipti ă. Doa uită să o se e ă ulti ul i pe iu di ai te de Jude ata de Apoi u a fi alt e a de ât I pe iul lui A tih ist. P of. Dughi p o ite ă a sal a lu ea p i dist uge ea O ide tului. Si e , eu p efe să u ştiu ce a u a. Me talitatea e olu io a ă, u p o isiu ile sale auto-a a ile, gata să se t a sfo e o t a iul lo u ea ai e i o ată i ă di lu e, este el ai a e flagel a e a lo it eodată o e i ea. Vi ti ele sale, di p ă astăzi, u su t ai pu i de t ei sute de ilioa e de oa e i – ai ult de t au u is toate epide iile, dezast ele atu ale şi ăz oaiele t e a iu i de la începutul timpurilor. Diário do Comércio, 23 mai 2011 P of. Aleksa d Dughi , apul elitei i tele tuale use a e odelează astăzi politi a e te ă a gu e ului Puti , spu e ă a ele pla al a iu ii sale este a ela de a esta ili se sul ie a hi al valorilor spirituale pe care modernitatea le-a g opat. Pe t u oa e ii u e talitate eligioasă, şo a i de ulga itatea utală a ie ii ode e, p opu e ea poate su a foa te at ăgăto , doa ă ealiza ea ideii t e e p i două etape. Mai t i, t e uie să dist ugi O ide tul, tatăl tutu o elelor, printr-u ăz oi o dial, i e ita il ai de astato de t p i ele două. Apoi a fi i stau at I pe iul Mondial Eurasiatic sub conducerea Sfintei Maici Rusia. Î e p i eşte p i ul pu t, „ â tui ea p i dist uge e este u ul di t e lişeele ele ai co sta te ale eto i ii e olu io a e. Re olu ia f a eză a p o is ă a sal a F a a p i dist uge ea Vechiului Regim: ea a adus-o di p ă uşi e p ă uşi e p ă la o di ia de pute e de atego ia a II-a. Re olu ia e i a ă a p o is ă a sal a Me i ul p i dist uge ea Bise i ii Catoli e: a fă ut di el u fu izo de d ogu i pe t u lu e şi de ize a ili pe t u asiste a so ială a e i a ă. Re olu ia usă a p o is ă a sal a Rusia p i dist uge ea apitalis ului: a t a sfo at-o într-u i iti . Re olu ia hi eză a p o is ă a sal a Chi a p i dist uge ea ultu ii u gheze: a t a sfo at-o într-un abator. Re olu ia u a eză a p o is pe t u ă a sal a Cu a p i dist uge ea e ploatato ilo i pe ialişti: a transformat-o într-o hisoa e de e şeto i. Poziti iştii azilie i au p o is ă o sal a B azilia p i dist uge ea o a hiei: au pus apăt u i ei de o a ii a e e ista pe o ti e t şi au a u at a a într-o su esiu e de lo itu i de stat şi di tatu i e s-au încheiat abia în 1988, pentru a face loc unei dictaturi modernizate, cu alt nume. P of. Dughi p opu e I pe iul Eu asiati şi e o st uieşte t eaga isto ie a lu ii, a şi u a easta a fi o delu gată p egăti e pe t u e i ea a estui lu u i u at. Ese a dis u sului său, aşa u ed ă am demonstrat deja, este inversarea sensului timpului: i e ta ea u ui iito şi ei te p eta ea lu i a lui, a şi u a esta a fi o p e iză sigu ă şi a hido edită, a p eze tului şi t e utului. I e sa ea p o esului o al al u oaşte ii, aju g d a elege ceea ce este cunoscut prin ceea ce este necunoscut, ceea ce e sigur, prin ceea ce e îndoielnic, ceea e este atego i p i eea e este ipoteti , este o falsifi a e st u tu ală, siste ati ă, o sesi ă, hip oti ă. Lucrul cel mai evident la guvernul us este faptul ă ei a e l o upă su t a eiaşi a e o du eau o u is . Î ese ă, este pe so alul KGB. Mai ău, este KGB-ul u o pute e e ti să utal: da ă egi ul o u ist e ista u se u ist pe t u fie a e de etă e i, azi e istă u ul pe tru fiecare , eea e a a te izează Rusia, fa a doială, a pe u stat poli ie es P of. Dughi p opu e I pe iul Eu asiati şi e o st uieşte t eaga isto ie a lu ii, a şi u a easta a fi o delu gată p egăti e pe t u e i ea a estui lu u i u at. Este u e olu io a a o i a e altul. Da i o pa a il ai p ete ios. C t desp e I pe iul Mo dial Eu asiati , u u pilie o ie tal sus i ut ă ile isla i e, Japo ia şi Chi a, şi u pilie o ide tal a a Pa is-Berlin-Moscova, el nu este deloc o idee ouă. Stali a ulti at a est p oie t şi a fa ut tot e a putut pe t u a-l ealiza, şi a eşuat doa pe t u ă u a euşit 61

să eeze la ti p o flotă a iti ă de di e siu i sufi ie te. A dat g eş la ti i g: spu ea ă Statele Unite nu vor trece de anii 80. Cea care n-a trecut a fost URSS. Deoa e e P of. Dughi podo eşte p oie tul u e u sul la alo ile spi ituale şi eligioase, ai deg a ă de t la i te a io alis ul p oleta e legiti a a i iile lui Stali , pa e logi să ad ite ă noua versiune a proiectului imperial rus este un fel de stalinism de dreapta. Ideologi , eu asia is ul este dife it de o u is . Da ideologia, u o defi ea suşi Ka l Ma , este doar o „hai ă de idei pe t u a a ope i o s he ă de pute e. S he a de pute e Rusia şi-a s hi at hai a, da ă e a eeaşi – u a eiaşi oa e i a eleaşi lo u i, depli i d a eleaşi fu ii, u a eleaşi a i ii totalita e di totdeau a. Da lu ul el ai e ide t la gu e ul us este faptul ă ei a e l o upă su t a eiaşi a e o duceau a a ti pul o u is ului. Î ese ă, este pe so alul KGB sau FSB, s hi a ea pe iodi ă a u elo u a s hi at i iodată atu a a estei i stitu ii . Mai ău, este KGB-ul u o pute e e ti să utal: pe de o pa te, da ă egi ul o u ist e ista u age t de poli ie se etă pe t u fie a e de etă e i, astăzi e istă u ul pe t u fie a e , eea e a a te izează Rusia, fa a doială, a pe u stat poli ie es ; pe de altă pa te, epa tiza ea p op ietă ii de stat t e age i şi ola o ato i ai poli iei politi e, a e s-au t a sfo at de pe o zi pe alta „oliga hi , fă ă a-şi pie de legătu ile lo de supu e e fa ă de KGB, i o fe ă a estei e tită i p i ilegiul de a a io a O ide t, su st atu i şi st atu i de a uflaj, u o li e tate de iş are ce ar fi fost de neconceput în timpul lui Stalin sau al lui H uş io . I pe iul Eu asiati e p o ite u ăz oi o dial şi, a u a e a a estuia, o di tatu ă glo ală. U ii di t e adep ii lui aju g să-l u eas ă „I pe iul Sfâ şitului , o evocare clar apo alipti ă. Doa uită să o se e ă ulti ul i pe iu di ai te de Jude ata de Apoi u a fi alt e a de t I pe iul lui A tih ist. Traducere: Anca Cernea

Principiile politicii conservatoare Aceste p i ipii u su t eguli de u at politi a p a ti ă. Su t u a sa lu de ite ii de e u oaşte e, pe t u a putea disti ge, atu i d auzi u politi ia o i d, da ă te afli fa a u ui o se ato , a u ui e olu io a sau a u ui „li e al , se sul azilia , de astăzi, al te e ului a e este un amestec incert dintre primii doi). . Ni e i u e stăp ul iito ului. „Viito ul e apa i e este u e s di i ul Ti e etului Hitle ist. A easta este ese a e talită ii e olu io a e. U o se ato o eşte u ele e pe ie ei t e ute, a u ulate p eze t. Re olu io a ul o eşte numele unui viitor ipotetic, investit cu auto itate de t i u al de ulti ă i sta ă; el ede ă ep ezi tă p eze t a eastă auto itate, hia şi atu i d u ştie i i desp e a el iito şi u e sta e să-l descrie decât prin intermediul unor laude ge e i e, ea d i i ea ai i ă idee desp e e este a esta. Atu i d fostul p eşedi te al B aziliei .t. , Lula, spu ea „Nu şti e fel de so ialis do i , el p esupu ea ă ştie ă so ialis ul este iito ul lu i os şi i e ita il al Isto iei, d e pe ie a a ată ă de fapt este u t e ut s ge os, u o oşte i e de ai ult de ilioa e de o i, ă el şi o pli ii săi au d eptul să e o du ă sp e o epeta e a a estei e pe ie e, fă ă i i o ga a ie ă a easta a fi ai pu i o tală de at ea p e ede tă, u e ep ia u ei p o isiu i e ale, ieşite di gu a ui a a e, a elaşi ti p, e u oaşte ă u ştie ot o e du e. Me talitatea e olu io a ă este u a este de g fa e psihoti ă şi i espo sa ilitate i i ală. 2. Fiecare ge e a ie a e d eptul de a alege eea e o side ă de u ii ă. A est lu u i pli ă faptul ă i i o ge e a ie u a e d eptul de a le a gaja pe ele u ătoa e de izii d asti e ale ă o efe te, aproape sigur malefice, fie nu vor putea fi reparate niciodată, fie o putea fi epa ate u ai p i je tfa ai ulto ge e a ii. Popo ul a e, p i defi i ie, d eptul de a e pe i e ta şi de a ă a di e pe ie ă, da to ai di a est oti , u a e d eptul de a-şi folosi opiii şi epo ii d ept o ai pentru experimente nechibzuite. 62

. Ni i u gu e u a e d eptul de a fa e e a e gu e ul u ăto u poate desfa e. Este u o ola i e ita il al p i ipiului p e ede t. Alege ile pe iodi e u a a ea i i u se s da ă fie a e gu e ales u a a ea d eptul şi posi ilitatea de a o e ta g eşelile gu e elo a te ioa e. De o a ia este, p i u a e, ese ial e te ostilă o i ă ui p oie t de s hi a e p ofu dă şi i e e si ilă a o di ii so iale, o i t a fi a easta de ea la u o e t dat. Ni i o o di e so ială gene ată de u ge ea se olelo u este at t de ea pe t este o ouă o di e i pusă de ăt e o elită lu i ată a e se ede, fă ă oti , de i ătoa ea u i ului iito dezi a il. Î u sul ulti elo t ei se ole u a e istat i iu si gu e pe i e t e olu io a a e să u fi dus la dist uge e, o o , ăz oaie şi ize ie ge e alizată. Nu ede u a putea e pe i e tele iitoa e să fie dife ite. . Ni i o p opu e e e olu io a ă u este de ă de a fi dez atută a o alte ati ă espe ta ilă într-un cadru politi de o ati . Re o a ilitatea ăsu ilo de gu e a e este u p i ipiu de eo olit al de o a iei şi o i e p opu e e e olu io a ă, p i defi i ie, eagă de la ază a est p i ipiu. Este i posi il a pu e p a ti ă eo p opu e e e olu io a ă fă ă o e t a ea pute ii şi fă ă e lude ea, des hisă sau a uflată, a o i ă ei p opu e i alte ati e. Nu se pot dis uta alte ati e pe aza i te di iei alte ati elo . . De o a ia este opusul politi ii e olu io a e. De o a ia este gu e a ea e ă ilo e pe i e tale, pe te e s u t şi totdeau a e o a ile. P opu e ea e olu io a ă este od e esa de te e lu g şi i e e si ilă. De fapt, o i e p oie t e olu io a şi p opu e să t a sfo e u u ai o a u ită so ietate, i Pă tul t eg şi săşi atu a u a ă. Este i posi il să dis u i de o ati u i e a a e u espe tă i i ă a atu a i te lo uto ului, e ăz d el de t ate ia p o izo ie a u a ită ii iitoa e. Este stupid să ede ă so ialiştii, o u iştii, fas iştii, eu asie ii şi to i ei ase e ea lo se o putea i teg a od paş i t u o ie ui e de o ati ă alătu i de fa iu i politi e i fi it ai pu i a i ioase. Va fi totdeau a o ie ui ea de o ati ă a lupului cu mielul. . E adi a ea totală a e talită ii e olu io a e este o di ia ese ială pe t u sup a ie ui ea li e tă ii lu e. Me talitatea e olu io a ă u este o a a te isti ă pe a e tă a atu ii u a e. A a ut o o igi e isto i ă – în jurul secolului al XVIII-lea – şi ap oape sigu a a ea u sf şit. Pe ioada de apogeu, se olul XX, a fost ea ai iole tă, ea ai u igaşă di toată Isto ia u a ă, depăşi d a u ă de i ti e e i o ate toate ăz oaiele, epide iile, ut e u ele şi dezast ele atu ale de orice fel, observate de la începutul timpurilor. Nu este ni i o e age a e a spu e ă e talitatea e olutio a ă este el ai a e flagel a e s-a a ătut eodată asup a o e i ii. Este o hestiu e de u e e, u de pă e i. Ci e efuză să adă a est lu u este u o st u de esi i e. O i e politi ă e nu este orie tată sp e e adi a ea o pletă a e talită ii e olu io a e, felul el ai i te s şi ai e pli it u puti ă, este o pălă ăgeală i i ală şi i a epta ilă, o i t şi-ar împodobi omisiunea cu frumoase pretexte democratice, liberale, religioase, moraliste, egalitare, etc. Diário do Comércio, 27 iunie 2011

Falsa opozi ie di t e o u is

şi azis

Ni i u o u ist u a e d eptul să fa ă azist pe i e i pe t u ă azis ul i iodată u a fi aju s să fie u pe i ol pe t u u a itate da ă u a fi e istat ajuto ul și sti ulii ofe iți de U iu ea So ieti ă. Ge a ia a aju s să ai ă o a ată apa ilă de a i ti ida o lu e t eagă u doa pe t u ă U iu ea So ieti ă i-a dat a e se et, i și pe t u ă a eat u te ito iu Rusia u de a ata ge a ă se putea a t e a. Nazis ul a fo ță isto i ă, i po ta tă la i el o dial, u a fi aju s i iodată să e iste fă ă asta. Răspu sul [dat u ui o u ist a e te a uză de azis .t.] este „Nazist 63

ești tu, oi s teți i o ați de tot. A esta a fi ăspu sul edu at, da t e uie să efuzi a eastă e pli ație atu i d u i di id ău i te țio at ea ă să te opseas ă d ept fas ist sau azist. Î al doilea d, ei ig o ă dife e ța di t e fas is și azis , ia a să ți fa i o idee de a eastă dife e ță, ziua a e Hitle a fost ales, si gu ul gu e a t eu opea , șef de stat eu opea , a e ia telefo at pe toți eilalți, i lusi pe Papă, spu d: „Ce fa e a u ă a aju s la pute e a est e u . T e uie să fa e e a, t e uie să fa e e a să l dă jos de a olo … Știți i e e a a est șef de stat? Be ito Mussoli i. Ia pe t u ă i e i u a ăspu s, i e i u a ut să fa ă i i , Mussoli i a aju s la o luzia ă Hitle e a ai pute i și e a ai p ude t să se alieze u el, de t u toți a ei lași. Adi ă, toți gu e a ții de o ați ai Eu opei l-au a u at pe Be ito Mussoli i ațele lui Hitle . Ei s t i o ați de a est lu u, la fel de i o ați a și Be ito Mussoli i. Î al t eilea d, u pute uita ă fas is ul și azis ul s t apitole i te e ale isto iei e talității e oluțio a e. A i tiți- ă de o fe i ța u de eu a defi it e oluția a pe u p oie t de s hi a e adi ală al so ietății e t e uie ealizat p i o e t a ea pute ii. Nazis ul și fas is ul s t od e ide t egi u i e oluțio a e, de ai i elația a iguă pe a e acestea au avut-o e eu u o u iștii, u eo i ola o d u ii u alții, alteo i ola o d pe t u a o o te ți, u este o al i te io ul iș ă ii e oluțio a e. Miș a ea e oluțio a ă t ăiește di diviziunile și o fli tele sale i te e. Ci e a o o t ai ulți o u iști de t Stali și Mao Zedo g? Ei au fost ei ai a i asasi i de o u iști. De a eea este o a e ai itate să ezi ă St ga Re oluțio a ă e sla ă pe t u ă este di izată, deoa e e di iziu ea i te ă, o fli tul i te , su t ele e te ese țiale pe t u ește ea iș ă ii e oluțio a e. Da ă toată iș a ea e oluțio a ă a fi fost oe e tă, a t e ui să dea so oteală pe t u faptele sale. Ea t e uie să se e ți ă t -o stare de confuzie permane tă pe t u a e ita o f u ta ea u o oa ea faptelo sale și a să ai ă e eu u u ă de țapi ispășito i i te i p i a e t eaga iș a e să se poată pu ifi a. Toată a eastă do i ație pe a e a ești oa e i au a ut-o asupra unor conservatori, liberali etc, este u doa ezultatul lașității, da și al ig o a ței di lipsa de p egăti e. Cel puți , de e t e ui să a eptă a toate să se defi eas ă te e ii i a i ului, lo să i pu e oi defi ițiile oast e? De e e plu, de e „fas ist t e uie să fie o i sultă ai g a ă de t „ o u ist ? Da ă su ezi i ti ele tutu o egi u ilo fas iste di lu e, u aju gi i i la % di u ă ul i ti elo o u is ului, ia da ă i luzi a olo și i ti ele azis ului, u aju gi i i la u sfe t di i ti ele comunismului. Gelu T a dafi : C ed ă u alt lu u a e este o ultat, u eapă at o ultat, da u este e țio at foa te des, este hia titulatu a pa tidului azist al lui Hitle , Pa tidul Mu ito es Ge a Națio alSocialist. Olavo de Carvalho: Marea dife e ță este ă e ista u so ialis ațio alist și u so ialis i te ațio alist. Asta e si gu a dife e ță. Traducere: Anca Cernea

Despre capitalism Gelu T a dafi : Capitalis ul e u o ept e t al defi i ia pe a e du ea oast ă o da i i iliza iei o ide tale, i iliza iei iudeo- eşti e şi a o se ato is ului, o se ato is ul apitalist azat pe statul de d ept, ezultat al i iliza iei iudeo- eşti e. Ola o de Ca alho: Pute spu e desp e apitalis ă a apă ut o e tul a e ogă ia fi a ia ă a eput să fie ai i po ta tă a p op ietatea te ito ială. Da u pute uita ă p i ii apitalişti di Eu opa e au hia p op ieta ii de pă t. Po estea u apa iția u ei oi lase u ită „ u ghezie , a e a luat pute ea, e o a e p ostie. Ma ile fa ilii de se io i feudali, ei au fost p i ii apitaliști, ei au eat apitalis ul pe t u ă a eau a elași ti p ele două tipu i de pute e [ ogăție fi a ia ă și te e u i]. 64

Capitalis ul este foa te ădă i at Eu opa și de fapt este si gu ul siste e o o i a e e istă. A spu e „ apitalis și a spu e „e o o ie e a elași lu u. Si gu a alte ati ă este toa e ea la sistemul feudal, pentru ă so ialis ul u e istă, u e de t u alo de săpu . Ceea e e istă e u apitalis at ofiat, a e este pa azitat de gu e . Chia și U iu ea So ieti ă, % di e o o ie e a apitalis ilegal, de a e suși gu e ul se p e ala, p i șa taj și prin e to siu e, p ă t -o zi de după ăde ea U iu ii So ieti e, d afiile și i o ația, ai ales io ația poliție eas ă [KGB], s-au o topit. A u este i posi il să disti gi t e e e afia și e e gu e ul us. E a elași lu u. Un anumit reziduu al apitalis ului t e uie să e iste la aza so ialis ului. So ialis ul este u siste o t adi to iu, așa u de o st ase deja Lud ig o Mises a tea „So ialis ul, o a aliză e o o i ă și so iologi ă . El spu e ă pe t u a e ista o e o o ie pla ifi ată, t e uie să e iste o t olul p ețu ilo . Da da ă u e istă o piață a e să se fo eze p ețu ile, atu i gu e ul a e o si gu ă alte ati ă: să i e teze toate p ețu ile. Da ă i e tezi toate p ețu ile, toată e o o ia de i e o fi țiu e. E a t așa s-a t plat U iu ea So ieti ă. A u ști ă toate statisti ile e o o i e di U iu ea So ieti ă e au o plet i e tate. Da da ă a estea s t i e tate sea ă ă gu e ul u știe e a t e se t plă. Da ă i i ă a u știe e se t pla, u poate controla eea e se t plă? Adi ă, e o o ia o t olată totalitate este e hi ale tă u e o o ia total e o t olată. Ia a este a alii au i is ul de a o i inventat anarhia capitalului.

pot i a „a a hiei apitalului ,

d ei s t ei a e au

Traducere: Anca Cernea

Joseph M Ca th a g eșit doa p i e es de p ude ță

Î a ii a e istat a el episod al se ato ului Joseph M Ca th , a e a fost t a sfo at t -un fel de o st u deși i iodată u a a estat pe i e i. Chia și a ei puți i o u iști a e au fost hiși pe t u lipsă de espe t față de t i u al și a e au avut pedepse minime, nici unul dintre ei nu a fost ăgat la hisoa e de Co isia M Ca th , i de o u totul altă o isie e ți ea e Ca e a Rep eze ta țilo , u de Se at. Joseph M Ca th a spus ă e istau, ele ai alte e u i ale gu e ului american, cîteva zeci de age ți o u iști i filt ați. El a fost de o izat pe t u ă a spus asta. Astăzi, după des hide ea a hi elo de la Mos o a și după e isto i ii au a ut a es la do u e tele di epo ă, ști ă u e au te a ze i, e au el puți . De i Joseph M Ca th a g eșit doa p i e es de p ude ță. Da ă itiți a tea lui Sta to E a s, Bla klisted Histo , u studiu spe ta ulos a e a ată ă M Ca th a ea d eptate, p a ti , tot e a spus, edeți ă a esta g eșit doa pe t u ă u a spus ai ult. Episodul Joseph M Ca th a fost at t de i e e ploatat de p opaga da o u istă, t a e și a u i p esia ă M Ca th , a e u a ăgat pe i e i la hisoa e și u a fă ut ău i i u ei uște, e a u tip ai pe i ulos a Iosef Stali . Pe soa ele de fo ație u i e sita ă apa ile să eadă o ase e ea p ostie s t i fi e di pu t de ede e i tele tual pe t u tot estul ieții lo . Si pla folosi e a u tului „ a this a si o i al pese uției politi e, după e pe ioada Co isiei M Ca th ilioa e de oa e i au fost e e utați pe t u deli te politi e URSS și Chi a, ti p i i u ul u a sufe it i i el ai i de a j di pa tea lui Joseph M Ca th , a ată ă o a ula ul politi o te po a este azat pe o falsifi a e aproape psihoti ă a ealității. 65

Traducere: Anca Cernea

O sută de a i de pedofilie Peste tot unde s-a redus practicarea pedofiliei, cea care i-a eliberat pe copii de sub aceasta tiranie înspaimântatoare a fost influenta – practic, singura – a Crestinismului. Dar aceasta a avut un pret. E ca si cum un curent ascuns de ura si resentiment a strabatut doua milenii de istorie asteptând ceasul razbunarii. Acest moment a sosit. Olavo de Carvalho, O Globo, 27 aprilie 2002 In 2002, când a izbucnit cu putere scandalul preotilor pedofili, din America ganditorul conservator Olavo de Carvalho a scris un articol de opinie pentru O Globo – „Ce a os de pedofilia . Publicatii liberale se folosesc acum de acest flagel, un flagel provocat tocmai de libertinismul impus societatii de „p og esisti si a e a ati s si i stitutia Bise i ii, pe t u a-si canaliza ura împotriva actualului Papa. Intr-un dispret pentru adevar si pentru normele jurnalismului, Benedict XVI a ajuns sa fie acuzat astazi de toate relele, desi e chiar clericul care, pe când era Prefect al Congregatiei pentru Doctrina Credintei, a facut cel mai mult pentru descoperirea, investigarea si curatarea Bisericii de acest flagel. Va recomandam si doua postari din blogurile Daily Telegraph: Benedict XVI and Roman Pola ski: li e als a fo the Pope’s lood hile ge ufle ti g to a hild abuser The Pope, the judge, the paedophile priest and The New York Times Pâna atunci, iata o traducere a textului lui Olavo de Carvalho din 2002. E la fel de actual. In Grecia si în Imperiul Roman, folosirea minorilor pentru placerea sexuala a adultilor era un obicei tolerat sau chiar considerat laudabil. In China, castrarea baietilor pentru a-i vinde pederastilor bogati a fost un comert legitim timp de mii de ani. In lumea islamica, nu de putine ori morala rigida care guverneaza relatiile dintre barbati si femei a fost compensata de toleranta fata de pedofilia homosexuala. In unele tari, aceasta din urma a dainuit pâna la începutul secolului 20, facând din Algeria, de exemplu, o gradina a placerilor pentru calatori depravati (cititi memoriile lui Andre Gide, Si le g ai e eu t . Peste tot unde s-a redus practicarea pedofiliei, cea care i-a eliberat pe copii de sub aceasta tiranie înspaimântatoare a fost influenta – practic, singura – a Crestinismului. Dar aceasta a avut un pret. E ca si cum un curent ascuns de ura si resentiment a strabatut doua milenii de istorie asteptând ceasul razbunarii. Acesta moment a sosit. Aparitia anti-conceptionalelor si prezervativelor, pe care guvernele încep sa le distribuie cu veselie prin scoli, suna ca o chemare la eliberarea totala a erotismului infantile si juvenil. 66

Miscarea de inducere catre pedofilie începe când Sigmund Freud creaza o parodie erotica a primilor ani ai vietii umane, o versiune care este foarte usor absorbita de cultura secolului. De atunci, în imaginarul Occidental, viata de familie apare din ce în ce mai mult ca o oala sub presiune plina de dorinte reprimate. In filme si literatura, copiii par sa nu aiba altceva de facut decât sa spioneze prin gaura cheii viata sexuala a parintilor, sau chiar sa se dedea ei insisi la cele mai uimitoare jocuri erotice. Potentialul politic exploziv al ideii este folosit imediat de Wihelm Reich, psihiatru comunist care organizeaza î Ge a ia o is a e pe t u eli e a ea se uala a ti e etului , t a sfe ata apoi Statele Unite unde avea sa devina, probabil, principala idee-forta a rebeliunilor studentesti din anii . Sub pretextul combaterii discriminarii, reprezentantii miscarii gay sunt autorizati sa predea copiiilor în scoli beneficiile practicii homosexuale. Oricine care li se opune e stigmatizat, persecutat, concediat. In acelasi timp, Raportul Kinsey, despre care stim astazi ca a fost o frauda de la cap la coada, demoleaza imaginea de respectabilitate a parintilor, înfatisându-i noilor generatii fie drept niste ipocriti bolnavi sexual, fie ca niste libertini prefacuti. Aparitia anticonceptionalelor si prezervativelor, pe care guvernele încep sa le distribuie cu veselie prin scoli, suna ca o chemare la eliberarea totala a erotismului infantil si juvenil. De atunci, erotismul copilariei si adolescentei se extinde din lumea academica si cercurile literare în cultura claselor mijlocii sau joase, printr-o infinitate de filme, p og a e TV, g upu i de dis utii , u su i de o silie e familiala, reclame, si naiba stie mai ce. Educatia sexuala în scoli devine o initiere directa a copiilor si tinerilor în a practica a tot ceea ce au vazut în filme sau la TV. Dar pâna aici, legitimarea pedofiliei apare doar insinuata, strecurata printre revendicari generale care o cuprind ca pe o consecinta implicita. I , totusi, Ti e a u ta a a gu e te fa oa ea pedofiliei su t pe ale de a astiga te e printre specialistii in co silie e se uala. La Co sta ti e, te apeut fa ilial, p o la a d eptul copiilor de a se exprima sexual, ceea ce înseamna ca pot sau nu sa aiba contacte sexuale cu persoane ai sta . U ul di t e auto ii Rapo tului Ki se , Wa dell Po e o , de eteaza a i estul poate fi u eo i e efi . Sub pretextul combaterii discriminarii, reprezentantii miscarii gay sunt autorizati sa predea copiiilor în scoli beneficiile practicii homosexuale. Oricine care li se opune e stigmatizat, persecutat, concediat. Intr-o carte laudata de J.Elders, fost ministru al sanatatii în SUA (the surgeon general – acelasi care lanseaza avertismente apocaliptice împotriva tigarilor), jurnalista Judith Levine afirma ca pedofilii sunt inofensivi si ca relatia sexuala dintre un baiat si un cleric poate fi chiar un lucru benefic. Cu ade a at pe i ulosi, spu e Le i e, su t pa i tii, ei a e p oie teaza te e ile lo si p op ia do i ta de p ospatu a a est ag eso iti al opiilo . Organizatiile feministe contribuie la dezarmarea copiilor fata de pedofili si la înarmarea lor contra familiei, propagând teoria monstruoasa a unui psihiatru argentinian, dupa care cel putin una din patru fete este violata de propriul tata. Cea mai înalta consacrare a pedofiliei se petrece în editia di a Buleti ului Psihologi , pu li atie a Aso iatiei Psihologi e A e i a e. Re ista afi a a a uzul se ual opila ie u cauzeaza un rau intens într-u od pat u zato , si, ai si e o a da a te e ul de pedofilie, a at de o otatii egati e , sa fie s hi at u el de i ti itate i te -ge e atio ala . Ar fi de neimaginat ca o atât de vasta revolutie mentala, raspândita în întreaga societate, sa ocoleasca miraculos o parte speciala a societatii: preotii si seminaristii. In cazul lor, pe lânga presiunea din exterior, a existat un stimul special, bine calculat ca sa actioneze din interior. Intr-o a te e e ta, Good e, good e , epo te ul a e i a Mi hael S. Rose a ata a, ti p de trei decenii, organizatiile gay din Statele Unite si-au pus oameni în departamentele psihologice ale 67

Seminariilor pentru a face mult mai dificila accederea seminaristilor daruiti cu vocatie preoteasca si a forta o intrare masiva a homosexualilor în cler. In cele mai importante Seminarii, propaganda homosexuala a devenit ostentativa iar seminaristi heterosexuali au fost fortati de catre superiori sa se supuna unor comportamente homosexuale. Incoltiti si sabotati, indusi in eroare si indemnati, este inevitabil ca, mai devreme sau mai târziu, multi preoti si seminaristi sa ajunga sa cedeze dezmatului general cu copii si adolescenti. Si, când asta se i ta pla, toti ei a e o es i u ele ultu ii ode e eli e ate , tot esta lish e tul p og esist , toata edia a a sata , i fi e, toate pute ile care, timp de o suta de ani, i-au despuiat pe copii de aura protectoare a Crestinatatii pentru a-I da prada poftelor unor adulti perversi, deodata se bucura, pentru ca au gasit un nevinovat asupra caruia sa arunce vina. O suta de ani de cultura pedofila sunt iertati deodata, albiti, rascumparati inaintea Celui Preainalt: si gu ul i o at pe t u toate este … eli atul p eotilo . C esti atatea plateste a u pe t u tot aul pe care ne-a oprit sa-l facem. Nu va indoiti: Biserica este acum acuzata si umilita pentru ca e nevinovata. Detractorii ei o acuza pentru ca ei însisi sunt vinovati. Nicicând pâna acum, teoria lui Rene Girard, privind persecutarea tapului ispasitor ca un expedient pentru restabilirea unei iluzorii unitati a colectivitatii în criza, nicicand aceasta teorie nu si gasit o confirmare atât de manifesta, de evidenta, generala si simultana. Cine nu realizeaza asta, acum, e în divort cu propria constiinta. Are ochi, dar nu vede, are urechi dar nu asculta. Dar Biserica însasi, daca în loc sa-si denunte atacatorii, prefera sa se plece în fata lor într-un grotesc act de cainta, sacrificand oficial câtiva preoti pedofili pentru a nu trebui sa se confrunte cu fortele care i-au injectat in ea ca pe un virus, va face cea mai dezastruoasa alegere din ultimii 2000 de ani.

Lupul,

ielul şi falsifi a ea isto iei

E istă u e es de ig o a ă dis u iile pu li e a e fa e a ulte fapte e ep io al de i po ta te să de i ă iudate şi p ohi iti e, adi ă s-a euşit i o ula ea oa e ilo u p e o ep ii pot i a ăuta ii u oşti elo ese iale pe t u sup a ie ui e. Uita i- ă la fa ula „Lupul şi ielul . Lupul a euşit să falsifi e isto ia ielului, da ă a e a lupul el a e i ea pot i a ielului, u e a ielul el a e i ea desp e el suşi. Asta se t plă a u : ielul i e tează isto ii pot i a lui suşi pe t u a fa e ai uşoa ă ia a lupului. Lupul a euşit să o i gă ielul să se t a sfo e adeptul său. Atu i d i a i teşti sau e i să des ope i u au fost lu u ile ealitate, lu ea i spu e ă eşti iudat. U g d desp e Lupul, ielul şi falsifi a ea isto iei Un lup pe care stingistii il alimenteaza, incercind sa ne faca sa credem ca e un mielusel, sau cel mult un catelus care latra dar nu musca. Problema e, ca si in bancul celebru, oare si catelul stie ca nu musca? Oare nu are de gind sa si implementeze acest progr/a/om de care vor vorbi intr-o conferinta apropiata in Londra? Here is the promo video on the terrorist Caliphate conference to be held in UK on July 9th 2011. It is openly advertised on the internet to promote the Islamic terrorist agenda. For the dummies on the left who say that there is no threat this conference should be another wake up call. http://shoebat.com/videos/khilafah.php

Dife e a di t e u

e olu io a şi u

Vladi i Tis ă ea u: Ca e este disti „ ea io a ?

ea io a

ia pe a e Ola o de Ca laho o fa e t e „ e olu io a şi 68

Ola o de Ca alho: Î p i ul d, ulte iş ă i a e se p eti d „ ea io a e s t de fapt „ e olu io a e , pe t u ă p opu o ouă so ietate a e e doa u odel o t a al elui e olu io a . De e e plu, Î pă ă ia u i e sală al asei supe ioa e este u ideal e olu io a a şi Î pă ă ia u i e sală a egalită ii. Eu aş spu e ă u ade ă at ea io a este acela care intervine întro situa ie politi ă doa pe t u a piedi a o t a sfo a e de edo it, fă ă să i ă u u p oie t ou de so ietate, u p oie t opozi ie u el pe a e l o ate. De e e plu, eu ed ă ge e alul Francisco Franco a fost cu ade ă at u ea io a ; el u a ea o o ep ie o pletă a so ietă ii, s-a li itat la opozi ia u ei a u e situa ii. Î a elaşi fel ge e alul Augusto Pi o het u a ea i i el u a u e p oie t de so ietate. Asta sea ă ă ti a iile ea io a e, p i defi i ie, au u te e de ala ilitate fi at, ti p e teo iile e olu io a e pot fi o ti uate p ă la sf şitul e u ilo . Cu tului „ e olu ie este ăluit t -o au ă de p estigiu astfel t e olu io a ul at i uie te e ul „ e olu ie doa iş ării sale proprii, numindu-şi i a i ul ea io a , d de fapt i a i ii s t şi ei e olu io a ii altei e olu ii. Bi e eles ă pute a ea u p oie t de iito pe t u so ietate, o a u ită utopie, u is, da el u a fi e olu io a da ă u i pli ă o e t a ea pute ii, pe t u ă u ele e t ese ial al e olu iei este ă e olu io a ul suşi e el a e o du e p o esul. A i ăzut eodată u ilita t o u ist a e să spu ă: „Vo fa e e olu ie, ia d a fi gata eu ple a asă şi oi fi di ou u eta ea o iş uit ? Nu e istă i i u ul, to i o să fie o e latu ă, de i u o ai e ista etă e i, i doa gu e a i. Asta a ată u ato ul lu u: o t olul este ese ial ideii e olu io a e şi i pli ă o concentrare a puterii. U lu u pe a e aş do i să l adaug, ul u i d d agului ost u p iete Vladi i Tis ă ea u, a e a at as ate ia asup a aspe tului dia oli al e olu iei, u lu u pe a e eu u l-a e io at p i a pa te, e a esta: dia olis ul e olu iilo este o o se i ă a solut i e ita ilă a logi ii e olu io a e, e olu io a ul u poate fi jude at de t la t i u alul iito ului, adi ă u a putea fi jude at i iodată; pe d ela ia o ală a fii ei u a e u ti pul p esupu e o ştii a faptului ă ti pul este doa o f a iu e a eş i iei. Atu i d e t e ă u de şi d a a ea lo Jude ata de Apoi şti ă ea a a ea lo după a oli ea ti pului, u ai te. Asta sea ă ă pe t u oi eş i ia u este iito , este a u . Noi s te pe a e t jude a i fa a t i u alului o ştii ei oast e, fa a t i u alului lui Du ezeu. Da ă iti i o a ele a elui s iito f a ez Geo ges Be a os, ede i ă isto ia fi ă ui o a se pet e e si ulta două pla u i, pla ul te po alită ii pă teşti, şi si ulta eş i ie. Asta sea ă ă jude ata u este de apoi, jude ata este p eze tul ete , ia a est p eze t ete u e istă pe t u u e oli io a . E ită doa iito ul. Asta sea ă ă este i posi il a e olu io a ul să jude e p op iile fapte, hia da ă el pe so al e omul cel mai smerit din lume. El nu se poate prezenta la t i u al, pe t u ă t i u alul fuge ai te pe ăsu ă e ti pul t e e. Asta sea ă ă pe t u el totul este pe is, asta pe t u ă u e istă posi ilitatea jude ă ii. 19 iunie 2011 traducere: Anca Cernea (video: Costin A.)

Despre datoria de a insulta Pa d li atesse j ai pe du (Arthur Rimbaud)

a ie.

U p iete a e u este totdeau a de a o d u i e, da a dat ii de do ezi eea e p i ește te țiile sale alte, t i ite două o ie ii la a ti olul eu „Ma uiado es do i e„. . Da ă su te epoliti oși u i a i ii oşt i, e o o o la i elul lor. . Mai i po ta t de t să e do o ad e sa ii este să luptă od poziti pe t u ideile ae credem. Su t sigu ă o ie ii si ila e le-au t e ut p i ap ulto itito i. Lăs d-o pe cea de-a doua pe t u u a ti ol iito , a să ăspu d aici la prima dintre ele. 69

De la eput spu ă este ala ilă a egulă ge e ală, da u a ăspu s la a ti olul eu. Ceea e a afi at eu a olo u a fost ă t e uie să fi lipsiți de espe t fa ă de ei a e su t doa epoliti oși, i u i i alii şi es o ii. Pe t u a aju ge la a elași i el u a eștia u a fi sufi ie t să le spui te a g osolă ii: a t e ui el pu i să o ite o i ă sau o şelăto ie, lu u a e u a fost i iodată pla u ile ele. U ă a sau zato a ula t a e, jefuit, a u ă o ju ătate de duzi ă de ju ătu i pă oase pot i a u ui ho a e fuge, de i e astfel u ho ? De ase e ea, u a suge at să ăl ă toate egulile de polite e, i doa pe ele a e e su t i puse a tifi ial, u ea i te ie, de ăt e ti ăloși, u s opul p e is de a i hi a de u ța ea ti ăloșiei lo fo du- e să t ată i ele şi uzi ile i lusi e tale a și u a fi elega te di e ge țe a ade i e. Atu i d u i di id suge ează ă ă a u ide sau ă ă a t i ite Gulag, a-i ăspu de politi os ă eu u p ea su t de a o d u p opu e ea lui sea ă a-i da u ae de si plă și i ofe si ă ipoteză, d de fapt este o a de u pla foa te p a ti , foa te ate ial. Poate fi u pla de te e lu g, da ga a tez ă a fi u is sau a estat la optze i de a i u ă a o sola i i u pi pe t u ă u i s-a t plat la i ize i, şaize i sau şapteze i de a i. Natu alitatea g osola ă u a e PT Pa tidul Mu ito ilo și alții ase e ea o es t e ei de „lupta a ată – unii ridicându-o în slă i od des his, al ii aju g d să o o da e, da u ai di pu tul de ede e al o e ie ței și opo tu ității, i iodată pe t u i o alitatea i t i se ă – este sufi ie tă pe t u a de o st a ă ei su t pot i a asasi atului doa atu i d a esta u le este profitabil din punct de vedere politic – a easta e si gu a o ie ie a dl. P eşedi te față de FARC o ga izația te o istă de a ot afi a ți a iști di Colu ia . Lupta a ată, fi -a să fie, u e o idee, u e o do t i ă, u e teo ie filosofi ă: sea ă u ide ea u o oa e i. O i de te o i dis ut u st giști, ştiu ă dis ut u u igași. Adesea u igaşi a ați, da ele di u ă, u igași o i u . U igași a e atu i d su t piedi ați de la depli i ea pla u ilo lo a a e plea ă s io ăind și fă d pe i ti ele u u i is a je t. Ce este a eastă e e i ie a „despăgu i ilo da ă u o s e a e p ofita ila de auto o păti i e di pa tea u o i di izi a e se o side ă lezați pe nedrept, deoarece maleficul guvern militar i-a împiedicat cu fo a să-i o oa e pe toți ei pe a e voiau sa-i omoare? Ce fel de espe t e ită a eşti oa e i? Ce se s a e să li se a o de d eptul de a dis uta pla u i pe t u asasi a ea oast ă, ştii d ă si gu a di e ge ță a e poate apă ea t e ei este ea u p ivire la te e ul e e uției? I agi a i- ă s a dalul, e olta ass- ediei hi , da ă e-a apu a să plă ui „a iu i a ate pot i a o u iştilo ! Cu toate a estea, ea o side ă foa te fi es și delo s a dalos a pa tide legale să se aso ieze u a de de a ot afi a ți şi asasi i pe t u apă a ea e ip o ă a i te eselo lor – i te ese a e, p i u a e, o a ea de p ofitat at t di iole ă, t și di pala ageala o o ite tă desp e pa e şi de o a ie. O fi asta doa o „dife e ă de idei sau o epa tiza e i egală a ijloa elo de a iu e pe ise elo două pă i aflate dispută, u a di t e ele fii d i estită u d eptul de a u ide, fu a, ăpi și șela după u ul pla , ealaltă a ți du-se od se il p ă și de la a o i du pot i a elor a e fa asta? A epta ea a estui jo este ai ult de t laşitate, este t ăda ea p op iei auze, este p ostitua ea p op iei o ştii e. Nu, dragul meu prieten, a-i t ata pe a ești i di izi u du itatea pe a e o e ită u este i iodată totuna cu a e o o la i elul lo . Ni i hia da ă i-a ju a felul el ai ău, şi a fa e asta toată ziua, o -stop, u a eeaşi o sesi itate pe siste tă și psihoti ă pe a e o au ei d isează oa tea oast ă, u i-a egala pe a di ii de la FARC şi pa tenerii lor din guvernul federal. Nici unul di t e oi u este t afi a t, se hest ato , i i al, i i pa te e politi şi li guşito al a esto a. Cu at t ai puți o ştii e o ale defo ate a Dl. P eşedi te al Repu li ii, pe t u a e p a ti a acestor cri e odioase u des alifi ă pe i e i de la e e ita ea elo ai alte fu ii t -o de o a ie. Da ă e ad esă ui e ită, i i di eea e iese di gu a oast ă, o i t de ofe sato şi utal a su a, u a putea să e fa ă eodată at t de u da i şi de josnici pe cât sunt ei. 31 mai 2011

70

Spirala tă e ii şi a aliza ea i ei

Le i spu ea ă, atu i d i-ai luat ad e sa ului oi ța de a lupta, ai știgat deja lupta. Da o di iile ode e ale „ ăz oiului asi et i , o t olul opi iei pu li e a devenit mai decisiv decât o ți e ea i to iei pe te e ilita . Regula le i istă se t a sfo ă astfel auto at teh i a „spi alei tă e ii : a u este o a de a sti ge di sufletul i a i ului u u ai dispozi ia sa ăz oi i ă, da p ă şi do i a lui de a a gu e ta p op ia apă a e, si plul lui i puls de a spu e te a u i țele timide împotriva agresorului. Modalitatea de ealiza e a a estui o ie ti este la o ioasă şi ostisitoa e, da si plă ese ă: este vorba de ataca onoarea nefericitului di at tea pă ți, p i at t de ulte ijloa e de o u i a e dife ite şi u o astfel de a ietate de a uzații o t adi to ii, de ulte o i i te io at a su de şi idi ole, t el, si i d lipsa de ia ilitate a u ei dez ate i u ate, să aju gă să p efe e retragerea tă e e. Î a el o e t, el este defu t di pu t de ede e politi . Răul a ai ştigat o ătălie. Teh i a a fost e ată ai t i se olul al XVII-lea. A fost at t de g ea ă ătu a de s o eli, atjo u i, lege de u a e şi si ulacre de cercetare istorico-filologi ă e a fost a u ată asup a Bise i ii Catoli e, t p eo ii şi teologii au aju s a se g di ă u e ită să ape e o i stitu ie e e a ilă de a uza ii at t de jos i e şi ău oitoa e. Rezultatul: au pie dut ătălia. Co t astul dintre i ule a, jos i ia, o ip eze a p opaga dei a ti- atoli e şi di e siu ea edusă, ti iditatea dis u su ilo de apă a e sau de o t a-ata a a at i agi ea epo ii p ă astăzi u fizio o ia t iu fătoa e a ilu i iștilo şi e olu io a ilo . Mai ău, el i-a a ope it u o au ă de supe io itate i tele tuală pe a e, la u a u ei, u o deți eau a solut delo . Bise i a a o ti uat să dea ățătu ă, să se g ijeas ă de suflete, să-i o oteas ă pe ei să a i, să-i ajute pe ol a i, să p odu ă sfi i şi a ti i, da a fost a şi u i i di toate a estea u s-a fi t plat. Ca să ă fa eți doa o idee asup a pute ii de a o ți e a „spi alei tă e ii , este sufi ie t să se o state ă a eastă pe ioadă, doa o si gu ă o ga iza ie atoli ă, So ietatea lui Isus, a adus ai ulte o t i u ii ştii ă de t to i det a to ii ate ialiști ai Bise i ii la u lo , da a eștia di u ă su t ei a e au intrat în istorie – şi su t a olo p ă astăzi – alitate de a pio i ai ațiu ii ştii ifi e lupta pot i a o s u a tis ului. Da ă a eastă afi a ie a ea i se pa e iudată şi – aşa u se spu e în Brazilia – „ o t o e sată , este fii d ă ai edeți p ofeso i se i-a alfa e i şi ju alişti se ialfa etizați. Î s hi , ați fa e i e să ieșiți di doială iti d Joh W. O Malle , o g., The Jesuits: Cultures, Sciences, and The Arts, 1540, ols., U i e sit of To o to P ess, , și Mo de ai Feingold, org., Jesuit Science and the Republic of Letters, (MIT Press, 2003). Doar la aproape un se ol după a este e e i e te, Ale is de To ue ille a des ope it de e Bise i a a pie dut u ăz oi pe a e a ea toate șa sele să-l ştige. Lui i se dato ează p i a fo ula ea a teo iei „spi alei tă e ii , pe a e, e etă i a ple asup a o po ta e tului opiniei publice din Germania, Elizabeth Noëlle -Neu a a e it să o o fi e pe depli The Spi al of Sile e: Pu li Opi io , Ou So ial Ski ª. ed., The U i e sit of Chi ago P ess, . A tă ea fața u ui ata ato necinstit este o atitudine la fel de si u igașă a și e a ea de a-i espi ge a uza iile te e i „ele ați , d du-i o de itate pe a e el u o a e. A două a este lu u i te a u ă di e t tejul „spi alei tă e ii. Bise i a di se olul al XVIII-lea a o is a este două e o i, așa u Bise i a de astăzi le o ite di ou. Î săși u dă ia, ăutatea a u ito ata u i, su t pla ifi ate astfel t să o st gă i ti a, i sufl d ea epulsia de a se a gaja dis u ii a e i su a deg ada t şi fo du-o astfel fie la tă e e, fie la o etala e de polite e e e supe ioa ă a e u a e u să u pa ă u si plu a uflaj i p o izat al u ei du e i i supo ta ile şi p i u a e, o e u oaşte e a f ge ii. Nu po i op i u ata efuz d să ati gi u u deget pe soa a ag eso ului sau demonstrându-i politi os ă eea e face el este interzis de Codul Penal. Le iile lui To ue ille şi Noëlle-Ne a su t utile u u ai pe t u Bise i a Catoli ă. Î p eu ă u ea, o u ită ile ele ai defăi ate di lu e su t a e i a ii și e eii. P i ii ar fi în stare mai deg a ă să plăteas ă pe t u i e pe a e u le-au fă ut de t să e u gă la o lipsă de u ă- ește e 71

fa ă de det a to ii lo ei ai pe e și. Cei di u ă se apă ă u pi ai i e, da se si t i hi ați atunci când atacatorii provin din rândurile lor – eea e se t plă u o f e e ă ala a tă. Ni i o e titate di lu e u a e ai ulți duș a i i te i de t Bise i a Catoli ă, Statele U ite şi a iu iea e eias ă. Pe t u ă au t ăit „spi ala tă e ii at t de ult ti p t u ai ştiu u să iasă di ea – şi hia o ulti ă di p op ie i i iati ă, e i d t pi a ea i a i ilo . Si gu a ea ție efi ie tă la spi ala tă e ii este a eea de a o spa ge – şi u po i fa e a est lu u fă ă să spa gi, p eu ă u ea, i agi ea de espectabilitate a celor care au fabricat-o. Da u să de aști o falsă espe ta ilitate t -o a ie ă espe tuoasă? Cu să de u ți ăutatea, şelă iu ea, i iu a, i a, fă ă a depăşi li itele de si plei „dez ate i de idei ? Cei a e o it i e u su t ideile, su t oa e ii. Ni i u ajută ai ult i pe iul ăului de t tea a de a t e e la „ata ul la pe soa ă atu i d a esta este a solut e esa . A istotel ă a ă u se poate dis uta u i e a a e u e u oaşte – sau u espe tă – egulile ăută ii ade ă ului. Cei a e do es să e i ă u „dialog ele at u i i alii o t i uie la a aliza ea i ei. A eștia su t p i ii a e, i posi ilitatea u ei dez ate i o este, şi te du-se să adă pă atul „ata ului la pe soa ă , se retrag în ceea ce ei își i agi eaza a fi o tă e e o o a ilă, p ed d te e ul i a i ului. Teh i a „spi alei tă e ii o stă a-i i du e să fa ă e a t asta. Diário do Comércio, 20 sep 2010, Traducere: Anca Cernea

At a ia ăului, fas i a ia i tele tualilo şi a ti e ilo pentru Stânga

Pătu a i tele tuală este o stituită di oa e i f agili, totdeau a a fost așa. A ești oa e i u au o poziție i e defi ită so ietate, au ulte a iții u puți e posi ilități de ealiza e. Şi atu i u astfel de o poa tă el ult ese ti e t. P i ește lu e și ede eea e lui i se pa e a fi i to ia elo ăi, a e i i ă a u su t eapă at at t de ăi u și hipuie el. Î fața a estei e olte, ăz d pute ea ăului lu e, el se lasă i p esio at de pute ea ăului, ia a te lăsa i p esio at de o pute e ți e deja de ult, sea ă deja a adea su do i ația lui. Atu i i di idul epe să i t e diale ti a ăului, itește Ma hia elli, Nietzs he, toate alea, și ea ă să-și ela o eze e olta, fă ă săși dea sea a ă fă d asta, e pe ale de a se t a sfo a, el suși, t -un instrument al diavolului. Cu t i di idul este ai e oltat pot i a ăului di lu e, u at t a fa e ai ult ău, a esta e lucrul cel mai evident. De fapt, fii ța u a ă u s-a ăs ut pe t u a o e ta lu ea. Sfe a de a țiu e p op ie fii ței u a e este foa te i ă. Î ziua de astăzi toți au a iția de a ea o lu e ai u ă. O i e opil de a i eează o lu e ai u ă. A eastă a iție de a ea o lu e ai u ă fa e a to a ășii să i t e t -o luptă pe t u pute e, deoa e e pe t u a s hi a lu ea t e uie să ai pute e să o odifi i. Atu i odifi a ea lu ii, u ătăți ea lu ii, aju ge să de i ă apitolul , apitolul este u e i ea pute ii. A ești oa e i au o sesia pute ii și toți se o up p ă fu dul sufletului și se t a sfo ă ei șiși și ai a i p opagato i ai ăului. Asta u se t plă pe t u ă tipul e u filosof idealist. Ideea ă t ă ul i t ă lupta so ială pe t u ă e idealist i se pa e o gogo iță. Ce puști de -15 ani are o iziu e o e tă asup a so ietății, a să ă iei, et .? Ce puști de a i este ai i te esat de eilalți de t de el suși? Spu eți-mi! E i posi il! U puști de a i luptă pe t u auto- ealiza e. Și da ă e e oltat pot i a ed eptății di lume, este pe t u ă el se si te ed eptățit, hia da ă ajo itatea azu ilo u este. Atu i el p oie tează a est se ti e t de ed eptate asup a elo lalți și spu e ă el i ep ezi tă pe ei să a i și op i ați. Asta e o i iu ă. Spun asta analizând propria ea ge e ație și pe i e su i. Ce știa eu de să ă ia și ize ia di Brazilia când m-a lăsat pe t u p i a oa ă fas i at de ideile de st ga? Nu știa a solut i i . Ştia ă eu ă si țea ău și op i at și atu i u a o i e lu u a e ep eze ta o hii mei auto itatea. De i lupta pe t u i te esele ele p op ii, pe t u p op ia ea a itate, a toți di a ea epo ă. Î Pa tidul Co u ist, da ă ă t e ați pe i e a u os ut, a e să fi fost u o 72

u se ade, ilos, a e să fi a ut t -ade ă ilă de să a i, a e să e e să-i ajute od di e t… u a u os ut u ul! U ul! Ni i ă a u ul si gu , e au toți i i i se i! Toți. De i tipul luptă pe t u p op ia sa a itate, da , u se șeală pe el suși ez d ă este tuito ul a e luptă pot i a ăului, u t se g dește așa ai ult, u at t se i p eg ează de ău, pe alea a ității. 11 aprilie 2011 traducere: Anca Cernea

Na io alis ul a e i a

Î eea e p i eşte o i utul ideologi ge e al, a io alis ul a e i a este, ese ă, u conse ato is a gajat a e i e ie t adi ia o stitu io ală şi oşte i ea Pă i ilo Fo dato i Fou di g Fathe s . A easta sea ă ă, pe spe ti a a io al- o se atoa e, Co stitu ia t e uie i te p etată fu ie de i te ia auto ilo săi, u defo ată p i a a ja e te ulte ioa e a e, su p ete tul de a fa e di ea u „do u e t iu e p esia lui Al Go e , ea ă apoi să o g oape. Ideologia fo dato ilo Repu li ii A e i a e a fost o si teză e t e de o igi ală a e a o iza e e di ă ile p a ti e ale Ilu i is ului u e ige ele şi p i ipiile eşti is ului i li . I spi a ia eşti ă e pli ită a Co stitu iei şi a legilo a e i a e a fost at t de i e do u e tată ia de pagi i a ă ii lasi e a lui Be ja i F. Mo is, The Ch istia Life and Character of the Civil Institutions of the U ited States , t o i e e a e de a o pu e su se ul t e ă ii sau de a o elati iza este de o e ide tă ea- edi ă. „Co stitu ia oast ă – a spus cel de-al doilea P eşedi te a e i a , Joh Adams – a fost fă ută u ai pe t u u popo o al şi eligios. Ea este total i ade ată pe t u gu e a ea o i ă ui alt popo . A e i a ii su t u i ul popo di t egul u i e s o dus de o Co stitu ie eşti ă, ia ei su t o ştie i de a est fapt, o ti u d să adă a easta o su să ajo ă de i spi a ie pe t u luptele lo , p ă t -at t t hia şi politi ie ii ostili sau i dife e i fa ă de eşti is se ăd o liga i să fa ă pe eşti ii pe t u a u pie de otu i Ba a k O a a, a ti- eşti şi p o-musulman, s-a supus a estei gi asti i doa p ă ziua alege ilo ; i ediat e s-a si it asigu at fu ie, a etat să ai f e e teze sluj ele de du i i ă, hia şi pe ele ale Bla k Li e atio Theolog . A easta este deja sufi ie t pe t u a a ăta t de falsă este opi ia P of. Aleksa d Dughi , pot i it ă eia ilu i is ul ate ialist şi i di idualist p o o at de ăt e Si Ka l Poppe The Ope So iet a d Its E e ies este ideologia do i a tă a SUA. Cu a putea două se ole de o stitu io alis eşti să fie şte se peste oapte p i t -o carte pe care un austriac a publicat-o la Lo d a , şi a e, a u ă de e e pla e dute A e i a, u a fost i iodată o pa a ilă i i ă a u dis u su ile lui Bill G aha , u at t ai pu i u ele ale lui Geo ge Washi gto , Tho as Jeffe so şi Joh Ada s, a să u ai o i de Ki g Ja es Bi le? De fapt, popperismul este într-ade ă ideologia do i a tă a elitei glo aliste, da do ada ă a easta u ep ezi tă popula ia a e i a ă sau t adi iile Statului a e i a este ă ea euşeşte – atu i d euşeşte – doa să-şi i pu ă politi ile a ufl du-le i e li ajul t adi io al al a io alis ului o se ato L do Joh so a fost u a tist do e iu; Ba a k O a a a a ătat doa e a tale t la a eastă p a ti ă ti pul a pa iei ele to ale; după e a fost ales, a fă ut gafă după gafă şi s-a dat de gol). Da ă pe t u u o se ato st ăi iziu ea dughi ia ă asup a a e i a is ului pa e e osi ilă, aceasta e dintr-un motiv pe care deja l-a e io at de o ie de o i: a io alis ul o se ato este o ti ua e opi ia ajo ita ă dul a e i a ilo , da a e pu li u ai i te io ul SUA şi u a e i io p oie ie edia i te a io ală, a plu do i ată de elita glo alistă şi aso ia ii săi di Eu opa şi A e i a Lati ă. Ci e ea să se lă u eas ă, să i ă ai i şi să u ă eas ă dez ate ea politi ă i te ă: fo a a io alis ului o se ato este at t de a e t euşeşte deja să a u e ae hia a e ele u a e glo aliştii şi-au tot infiltrat subtil, ă di a ii , oa e i de-ai lor în 73

Pa tidul Repu li a , teo eti astio ul o se ato ilo . Su i oldul iş ă ii Tea Pa t , GOP (Great Old Party) are loc un ritual discret, dar eficient, de auto-epu a e şi u t a s ăpa de t ădăto i şi du i, u at t ai u e o fi pe fo a ele sale alege i. Diário do Comércio, 22 martie 2011, Traducerea: Anca Cernea

P ă la u

ă,

pot i a ui luptă ?

A u ap oape optze i de a i, iş a ea e olu io a ă a euşit să-şi defi eas ă o ie ti ul u ifi at al efo tu ilo ei, eea e i pe ite de atu i să o i ă tot ai ult su es a iu i st ategi e la s a ă o dială, t e d peste e u ă atele sale di e ge e i te e şi hia folosi du-le în mod profitabil ca instrumente de camuflaj sau de adaptare la a ietatea i u sta elo . A est o ie ti – dist uge ea i iliza iei O ide tului – a fost s hi at si ulta de t ei su se dife ite: filosoful u gu Geo g Luka s, lide ul o u ist italia A to io G a s i şi spe ialiştii ştii te so iale ai Ş olii de la Frankfurt. Pe ăsu ă e a este o i se afi au a ele ai i flue te asup a i tele tualită ii st giste, o ştii a o ie ti ului se ăsp dea p i toate a u ile iş ă ii e olu io a e, p egăti d a ile ăz oaie ultu ale de ag esiu e a e o iz u i ep d di a ii şi a e, i dife e te la ăde ea URSS, o ti uă p ă astăzi u i te sitate es dă, o i d i to ii tot ai de astatoa e, p i t e a e u e i ea p a ti a t egului esta lish e t ultu al, ediati şi u i e sita o d-american, i pu e ea o elo „ o e te politi o a ula ul dez ate ilo pu li e şi peste tot dist uge ea ijloa elo de apă a e ultu ală ale ap oape tutu o a iu ilo eu ope e, aşez du-le în genunchi în fa a do i a iei i a i ului. Î toate a este azu i, si olul u ifi ato aflat spatele fo elo p odigios de a iate utilizate ad ul ata ului este totdeau a a elaşi: u a o u ă fa ă de i iliza ia O ide tului pe ite a ei ai e şu a i a hişti isla i i să ă şăluias ă, pe st ăzile New York-ului şi Paris-ului, ă ă u ilita ii ga -işti, fe i işti şi a o tişti, pe a e ă ile lor proprii i-ar condamna sumar la moarte. P ă şi i o ă iile p op ii iş ă ii e olu io a e i pot fi i putate de a easta i ti ei sale, pe i du-i să des a e asup a ei toată u a şi disp e ul i o ştie t pe a e le-a acumulat împotriva sa proprie de-a lu gul isto iei sale de i e şi o o i. Nu e istă i iu st gist pe lu e a e să se e u oas ă i o at o al de ge o idul so ieti , hi ez sau a ogia . Cu t a este ealită i i i spi ă ai ultă o oa e, u at t i se pa e ai o st uos apitalis ul o ide tal. Faptul ă i iliza ia a e fa e o ie tul u ii u este u lo o oge , i u a alga de o e ta t de confuz de curente incompatibile între ele, nu-i pe tu ă u i i det a to ii şi u fa e delo ti ul lo ai pu i p e is. „Ci iliza ia o ide tală , aşa u o eleg ei, u este u o ept defi i il a io al, este u si ol: este sufi ie tă o o hi e di e ia espe ti ă, şi o i e se a găsi ap opiere va fi ati s de ti . Si olu ile e istă to ai a să u ifi e o t a iile: da ă ei să dist ugi i iliza ia o ide tală, o po i a uza fă ă difi ultate de ate ialis s ie tist sau de teo a ie eşti ă, de e pa sio is i pe ialist sau de autodisolu ie de ade tistă, de li e ti is o s e sau de o alis ep esi . Î lu ea si olu ilo , aşa u deja o se a lupul di fa ulă, apa ului u ge a ele sensuri. Depa te de i e i te ia de a suge a ă iş a ea e olu io a ă ata ă o i de t. Di pot i ă, da ă este o a de a o du e iş ă i de asă şi de a oo do a o ultitudi e de fo e luptă, si olul este o ălăuză ai efi ie tă pe t u a iu e de t ele ai ela o ate o epte ştii ifi e. A estea, p i p op ia lo atu ă, pot u ai să up i dă f a iu i sepa ate ale e pe ie ei, u ealitatea o etă. Si olul, to ai pe t u ă si tetizează aspe te o t adi to ii, d eaptă p i i ea i di e ia pot i ită, ide tifi d i ta eală hia atu i d a easta u este la eleasă conceptual, exact u se t plă a est az: i tellige tzia e olu io a ă u este sta e să spu ă i i oe e t sau alo os desp e i iliza ia o ide tală di pot i ă, s ie ile st giste ol o oses de idio e ii a eastă p i i ă , da euşeşte pe fe t să i tuias ă u de se află ea şi a e su t 74

pu tele ul e a ile u de o poate ati ge u ata u ile sale. E titatea pot i a ă eia se toa e este opa ă şi, i tele tual, e eleasă, da este sufi ie t de eală şi de p eze tă a să si tă du itatea loviturilor care o ating. At t de up i zătoa e este fo a u ifi atoa e a si olului aflat spatele ultitudi ii de i te, t p ă şi i o ă iile p op ii iş ă ii e olu io a e i pot fi i putate de a easta i ti ei sale, pe i du-i să des a e asup a ei toată u a şi disp e ul i o ştie t pe a e le-a acumulat împotriva sa proprie de-a lu gul isto iei sale de i e şi o o i. I u itatea fa ă de i o ă ie este u a di t e t ăsătu ile defi ito ii ale e talită ii e olu io a e, da p ă i se olul XX a eastă t ăsătu ă apa e nu ai od lo alizat, li itată la g upu i ilita te i e defi ite. Nu ai după a ii ea s-a ăsp dit ase t egi de popula ie, atu i d i agi ea si oli ă a i ti ei ispăşitoa e a de e it izi ilă od u i e sal: di a e ele lui Al-Qaeda p ă la campusurile universitare din Califo ia, de la altele o a da e te ale o ga is elo i te a io ale p ă ad u ile lu u ilo de sado aso his , u a fa ă de O ide t este li e a a e ga a tează li e tatea de a o ite pă ate şi a ate i fă ă i o ă ie. Ca aliz d pot i a a estei i te si oli e toate i o ă iile şi ese ti e tele u a ită ii, iş a ea e olu io a ă a depăşit li ită ile u ui dis u s ideologi a e apela u ai la po iu i spe ifi e de popula ie. S-a erijat în administrator global al urii psihotice organizate. A fost un teribil „salt alitati , u a fi zis Mao Dzedo g. Î so it de lo ui ea e hii st u tu i ie a hi e de pa tid u oua o ga iza e fle i ilă „ e ele , ea şi-a es ut fo a de ag esiu e a iş ă ii aşa ăsu ă t a de e it i u ă la dez ălui ea i elo sale şi elo ai s a daloase eşe u i ale sale di do e iul economico- social. Rea ia o se atoa e o ti uă să fie dispe sată şi f ag e ta ă, pot i a u o i te pa iale şi o t adi to ii spatele ă o a u se t e ede i i el ai i se al al u ei ide tită i. Se pa e ă e istă di pa tea o se ato ilo u efuz sau o tea ă de a pe epe hipul u ita al i a i ului su a iatele sale a ifestă i. Nu este lipsit de i te es să o se ă ă a eastă ealiza e a fost lu a ea postu ă a u o g dito i a e, ia ă, pă eau dislo a i di u e tele do i a te ale o u is ului i te a io al. La Mos o a şi la Peki , Luka s, G a s i şi f a kfu tie ii au ă as ultă e e elua i sea ă. U e i ii lo de la New Yo k şi Pa is au fost ei a e au e oit de sus şi p ă jos iş a ea e olu io a ă ep d di a ii , i teg d oua pe spe ti ă p ă şi a u ite u e te de ese ti e t pe a e e hea o todo ie o u istă le-a fi disp e uit a a a hi e şi i -burgheze, ca de exemplu gay-ismul sau iş a ea pe t u li e aliza ea d ogu ilo . Î a eastă pe spe ti ă, ăde ea URSS, depa te de a putea fi o side ată o f ge e, a fost de fapt u sa ifi iu e esa pe t u e igo a ea ge e ală a o ga is ului e olu io a . Re olu ia s ul e olu iei, u a u it-o Régis Débray, s-a realizat prin ijloa e pe a e suşi D a , e ea espe ti ă, u şi le putea hipui. Da eea e este ai i po ta t de o se at a eastă o di e de idei, este faptul ă, da ă unificarea i tei si oli e a fost p i ipiul upg ade-ului e olu io a , i i ase ă ăto u se o se a ta ă a opusă. Peste tot, ea ia o se atoa e B azilia u eo i de u ită li e ală o ti uă să fie dispe sată şi f ag e ta ă, d eptată pot i a u o i te pa iale şi o t adi to ii spatele ă o a u se t e ede i i el ai i se al al u ei ide tită i, u at t ai pu i i agi ea st ălu itoa e a u ui si ol u ifi ato . Di pot i ă, se pa e ă e istă di pa tea o se ato ilo u efuz sau o tea ă de a pe epe hipul u ita al i a i ului su a iatele sale a ifestă i. Î e e tul „ ăz oi pot i a te o is ului , de e e plu, auto ită ile o d-a e i a e i sistă să dese eze adi alis ul isla i d ept u fe o e si gula şi sui ge e is, u u ai amputat de cele ai pate te ădă i i isto i e ale sale iş a ea o u istă a e l-a p egătit şi gestio at pu t u pu t, i sepa at p ă şi de o e iu ile sale a tuale u st ga o dială şi u gu e ele Chi ei şi Rusiei, fă ă sp iji ul ă o a el u a fi nimic. Nu e io ez a tago is ele e pli ite a e o odează d eapta pe di ău t u, fă d di a u ite f a iu i ale ei i st u e te od i o ştie t do ile fa ă de o st ategie ad e să a e t a s e de 75

o izo tul său de iziu e. C u iada lui Pat Bu ha a pot i a o e ului li e sau ata u ile a tireligioase ale neo-ateis ului li e al su t e e ple t se poate de li pezi de o t adi ii i te e a e, a se a u ei i agi i u ifi ate a i a i ului e t e uie o ătut, u pot fi a so ite t -o strategie ge e ală şi sf şes p i a sluji u ai la slă i ea f o tului o se ato . C d o es desp e A e i a Lati ă, politi ie ii de la Washi gto se efe a la Hugo Ch ez şi E o Mo ales a şi u a fi azu i e ep io ale şi izolate, şi u piese i teg a te ale a ii aşi i e olu io a e a Fo ului de la S o Paulo. Aju g la ul ea de a-şi i hipui ă Lula – hia ideologul şi fondatorul Forului – a fi ea ai u ă „alte ati ă de o ati ă pot i a pla u ilo de do i a ie o ti e tală ale di tato ului e ezuelea . Şi, p efă du-se i te io at o i fa ă de o ti uitatea di t e o u is şi ha is , de ii de o i eafi ată hia de ăt e adu ă ile Fo ului de la S o Paulo, apelează la eti heta de „populis pe t u a e ita e iu i la e hiul şi u ul a is -leninism, ă uia astfel i ga a tează o e a a e o fo ta ilă su a ope i ea a o i atului. U ii fa a easta di iluzie t iu falistă, pe t u ă le pla e să-şi hipuie ă au ştigat Răz oiul Re e şi u pot să a epte ă au pu tat el ult o ătălie, ă ăz oiul o ti uă la s a ă ai a e şi ai o ple ă. Al ii, a suşi Geo ge W. Bush, au ăzut a eastă ap a ă pe t u a au fost fo a i la ş oala ealistă a lui Ha s Mo ge thau şi, a io d u ai te e i de pute i statale, fă ă să e alueze o e t liniile de fo ă ideologi e a e t e peste f o tie ele a io ale, o side ă ă este posi ilă u ifi a ea st gii şi d eptei a e i a e t -o luptă pat ioti ă pot i a u ui i a i e te . Au de e it astfel lipsi i de apă a e fa a i a i ului i te a e s-a p efă ut doa ă le este aliat p i ele săptă i după septe ie pe t u a putea ai u uşu i ă să-i înjunghie în spate în anii care au urmat (v. Kenneth Timmerman, Shadow Warriors. The Untold Story of Traitors, Saboteurs, and The Party of Surrender, Ne Yo k, C o Fo u , , a şi a ti olul eu desp e alege ile a e i a e Digesto E o ô i o di a eastă lu ă . Î o i a e di t e a ia te, ezultatul este slă i ea şi f ge ea. Nu e io ez, este li pede, a tago is ele e pli ite a e o odează d eapta pe di ău t u, fă d di a u ite f a iu i ale ei i st u e te od i o ştie t do ile fa ă de o st ategie ad e să a e t a s e de o izo tul său de iziu e. C u iada lui Pat Bu ha a pot i a o e ului li e sau atacurile anti-religioase ale neo-ateismului liberal sunt exemple cât se poate de limpezi de o t adi ii i te e a e, a se a u ei i agi i u ifi ate a i a i ului e t e uie o ătut, u pot fi absorbite într-o st ategie ge e ală şi sf şes p i a sluji u ai la slă i ea f o tului conservator. De-a lu gul ulto a ti ole şi o fe i e, a i sistat asup a e esită ii u ge te de a da ea iei o se atoa e o i tă u ifi ată, o i agi e la ă a i a i ului de o ătut. Nu ai a easta a pe ite absorbirea într-o st ategie up i zătoa e şi fu io ală ultiplele fo e dispa ate a e se agită s ul „d eptei . C ed ă o iu ea de „ iş a e e olu io a ă , se sul a e a ela o at-o în e etă i stă uitoa e şi a ilust at-o i lusi a ti ole pu li ate a est zia , fu izează a ea i tă u ifi ată şi a e şi a a tajul de a u fi – a „ i iliza ia o ide tală a e olu io a ilo - simbolul e ulos al u ei ealită i opa e, i o st u tu ă pe fe t ide tifi a ilă te e i igu oşi di pu t de vedere intelectual. Mă te doa ă st ăda iile ele a est se s să u fie la fel de i e folosite p e u au fost, Brazilia, avertismentele pe care le-a pu li at legătu ă u Fo ul de la S o Paulo. „Afi al, luta os o t a ue ? Diário do Comércio, 11 februarie 2008

Olavo vs. Dughin – SUA şi Noua O di e I te a io ală 10 martie 2011 Ola o s. Dughi | A î eput dez ate ea î t e Ola o de Ca alho și Aleksa d Dughi , pe a e o a u ţa itito ilo oşt i a u o lu ă, p o iţâ du-le ă îi o ţi e la u e t u desfăşu a ea ei. Dis uţia di t e ei doi a e a te ă „SUA şi Noua O di e I te aţio ală . 76

Noua O di e I te aţio ală şi p oie tele de o st ui e a u ui gu e o dial su t lu u i desp e a e se dis ută ult, dis uţiile fii d î tu e ate de o i ei de o eaţă deasă de a ipulă i ău oitoa e, da şi de i te p etă i de-a d eptul deli a te, toate a estea fă â d a pu li ul să fie foa te de utat. Să spe ă ă a eastă dez ate e a putea lă u i ă a pa ţial a e su t fo ţele a e îşi dispută pute ea glo ală. Olavo de Carvalho, un o de la a e oi, ei de la logul Î li ie d eaptă, a î ăţatfoa te ulte, este, aşa u se ştie, u apă ăto al Ci ilizaţiei Iudeo-C eşti e. U a e apă ăto , da u î se sul fo ţei ilita e, fi a ia e sau ediati e, i u ai î se sul pute ii i telige ței, lu idităţii a alizei, fo ţei u â tului, a gu e tului, u ajului de a spu e ade ă ul. Î dife ite a ti ole şi o fe i ţe, di t e a e u ele su t u os ute itito ilo oşt i, Ola o de Ca alho a defi it e talitatea e oluţio a ă a principal inami al Ci ilizației Iudeo-C eşti e, fie su fo a esia is ului i pe ialist uso-chinez, fie a jihadismului, fie a socialismului birocratic-globalist al stângii occidentale. Aleksa d Dughi este ideologul Miş ă ii Eu asiati e, eate de el pe aza aţional- olşe is ului. Este duş a ul de la at al apitalis ului o ide tal, al „I pe iului A e i a , al „pa adig ei atla ti e . Dughi p o i e di t -o t adiţie KGB şi este gu ul lui Vladi i Puti . Pe t u i e u a auzit î ă de el, asta suge ează, hia de la î eput, a u de a du e pu e ea î p a ti ă a ideilo lui Dughi şi pe e tip de pute e ai o teaza el î a est s op. Şi e a î se a asta pe t u Ro â ia. Şi, deşi poate u ă i e să edeți, Dughi a e adepţi p i t e o â i, e istă t adu e i di gândirea lui Dughi , logu i a e îl p o o ează, et . . desp e asta http://riddickro.blogspot.com/2011/01/aleksandr-dughin-crearea-axei-berlin.html). Iată logul pe a e găsiți î fo ă i teg ală te tele i t odu ti e ale elo doi pa ti ipa ți la dezbatere: http://debateolavodugin.blogspot.com/2011_03_01_archive.html Vă p eze tă ai i, pe t u î eput, u f ag e t di e pu e ea i iţială fă ută de Ola o de Ca alho, f ag e t a e a fost pu li at su fo ă de a ti ol i Dia io do Co e io. Vă p o ite ă om t adu e î u â d și estul a estei e pu e i, î î t egi e, şi le o posta pe log. Deo a dată, ă ai ofe i ai i şi u f ag e t di t -o emisiune de radio, unde Olavo de Carvalho e pli ă u ui as ultăto olul Statelo U ite şi Is aelului î apă a ea Ci ilizației oast e. Desp e t adu e ea poziţiei lui Dughi , u ă p o ite i i . P o a il ă se a găsi i e a să îl t adu ă și pe el. Da ă u, o i u te tul lui e dispo i il î e gleză pe logul dez ate ii. Ne p opu e , totuşi, să ă p eze tă î u â d poziții e p i ate de Dughi u alte o azii, poziţii destul de g ăitoa e, hia t a şa te, da ai g eu a esi ile itito ului o â . Da să u a ti ipă …

Stăp ii lu ii Diário do Comércio, 21 feb 2011, Os donos do mundo Fo ele isto i e a e şi dispută astăzi pute ea lu e se a ti ulează t ei p oie te de do i a ie glo ală: el „ uso- hi ez sau „eu asiati , el „o ide tal u eo i de u it od e o at „a gloa e i a şi el „isla i . Fiecare are o isto ie i e do u e tată, i di du-le o igi ile depă tate, t a sfo ă ile pe a e le-au suferit de-a lu gul ti pului şi stadiul a tual de pu e e apli a e. Fo țele a e le pe so ifi ă su t, espe ti : . Elita o du ătoa e di Rusia şi Chi a,

spe ial se i iile se ete ale a esto două ă i.

. Elita fi a ia ă o ide tală, aşa u este ep eze tată Cou il o Fo eig Relatio s şi Co isia T ilate ală.

spe ial

ad ul g upului Bilde e g,

. F ă ia Musul a ă, lide ii eligioşi di ai ulte ă i isla i e, şi gu e e ale u o ă i usul a e. Di t e a este t ei fo e, u ai p i a poate fi o epută te e i st i t geopoliti i, deoa e e 77

pla u ile şi a iu ile sale o espu d u o i te ese a io ale şi egio ale i e defi ite. Cea de-a doua, a e este ai a a sată ealiza ea pla u ilo sale pe t u u gu e o dial, se aşează od e pli it ai p esus de o i e i te ese a io ale, i lusi ele ale ță ilo di a e ea p o i e şi a e i se es d ept ază pe t u ope a iu i. Î ea de-a treia, eventualele conflicte de interese între gu e ele a io ale şi o ie ti ul ajo al Califatului U i e sal sf şes totdeau a p i a fi ezol ate fa oa ea a estuia di u ă, a e este astăzi a ele fa to de u ifi a e ideologi ă a lu ii isla i e. Co ep iile de pute e glo ală pe a e a este t ei fo e ea ă să le ealizeze su t foa te dife ite t e ele, deoa e e p o i di i spi a ii hete oge e şi u eo i i o pati ile. Deşi, p i ipiu, ela iile di t e ele su t de o peti ie şi dispută, u eo i hia ilita ă, e istă i e se zo e de fuziu e şi ola o a e, deşi o ile şi s hi ătoa e. A est fe o e dezo ie tează o se ato ii, p odu d tot felul de i te p etă i fa teziste şi deza ate, u ele su fo ă de „teo ii ale o spi ației , altele su fo ă de o testă i, p eti s „ ealiste şi „ştii ifi e ale a esto teo ii. O a e pa te di e la itatea i agi ii la i el o dial este p odusă de u fa to ai ult sau ai pu i o sta t: fie a e di t e ele t ei fo e a e te di a de a i te p eta te e ii săi p op ii pla u ile şi a iu ile elo lalte două, pa te pe t u s opu i p opaga disti e, pa te di aute ti ă lipsă de elege e. A alizele st ategi e ale pă ilo efle tă, fie a e, te de iozitatea ideologi ă e i este p op ie. Deşi e a să i ă sea a de to i fa to ii dispo i ili, siste ul uso- hi ez se o e t ează pe pu tul de ede e geopoliti şi ilita , el o ide tal pe pu tul de ede e e o o i , el isla i pe disputa dintre religii. A eastă dife e ă efle tă, la dul său, o pozi ia so iologi ă a laselo o du ătoa e zo ele geografice respective: P o e i d di o e latu a o u istă, lasa o du ătoa e uso- hi eză este o pusă od ese ial di i o a i, age i ai se i iilo se ete şi ofi ialită i ilita e. Pozi ia do i a tă a elitei fi a ia e şi a he ilo i te a io ali esta lish e t-ul occidental este p ea i e u os ută pe t u a ai fi e esa să se i siste asup a a esteia. Î ai ulte ă i ale o ple ului isla i , auto itatea o du ăto ului depi de od su sta ial de aprobarea umm-ei – o u ită ii foa te u e oase de i te p e i alifi a i ai eligiei t adi io ale. Deşi e istă a olo o a e a ietate de situa ii i te e, u este e age at să se des ie d ept „teo ati ă st uctura puterii dominante. Astfel, pe t u p i a dată isto ia lu ii, ele t ei odu i ese iale ale pute ii – politico-militar, e o o i şi eligios – su t t u hipate lo u i sup a a io ale disti te, fie a e u pla u ile sale de do i a ie o dială şi odu ile sale spe ifi e de a iu e. A easta u sea ă ă fie a e di t e ele u a io ează pe toate f o tu ile, i doa ă iziu ile lo isto i e şi st ategi e su t defi ite, ele di u ă, de tipul de pute e pe a e l ep ezi tă. Nu este i i o e age a e să spu e ă lu ea de astăzi este o ie tul u ei dispute t e ilita i, a he i şi p edi ato i. P a ti , toate a alizele de politi ă i te a io ală dispo i ile astăzi ass-media din Brazilia sau di o i e altă a ă efle tă slugă i ia „fo ato ilo de opi ie , fa ă de u ul di ele t ei u e te dispută, şi, p i u a e, ig o a ea siste ati ă a do e iilo sale de o pli itate şi ajuto e ip o . Jude ă fapte şi „adoptă pozi ii , pe aza alo ilo a st a te a e le su t d agi, fă ă ă ar a se întreba da ă o ele lo , totalul ge e al al fa to ilo afla i jo di lu e, u o aju ge să o t i uie la i to ia a tot eea e ei u ăs . St ategii elo t ei p oie te o diale ajo e su t foa te o ştie i de a easta, şi i i lud pe o entatorii politici – ju alişti sau ad e u i e sita e – printre cei mai alo oşi idio i utili afla i sluj a lo . (traducere de Anca Cernea)

Alexandr Dughin – Ți e i

i te a est u e, e i 78

ai auzi de el!

Va avea loc în curând o dezbatere on-line între filosoful brazilian Olavo de Carvalho, cunoscut deja itito ilo oşt i, şi Ale a d Dughi , gu ul lui Vladi i Puti şi ideologul iş ă ii eu asiati e, o st uite pe aza aţio al- olşe is ului. E i e să aflaţi i e este Ale a d Dughi , eţi ai auzi de el. E u o a e a e pla u i a i pe t u Rusia, şi pe t u oi, şi toata lu ea. Puti îl as ultă. Şi î Ro a ia e lu e a e îl as ultă. Va o ţi e la u e t u dez ate ea, şi i p egăti ea a esteia, âte a i fo aţii. Ale a d Dughi : „C ea ea a ei Be li – Mos o a, a o o st u ie o ide tală po ta tă a I pe iului Eu asiati , p esupu e i a paşi se ioşi p i i d ă ile Eu opei de Est situate t e Rusia şi Ge a ia Eu deja de a i de zile o es de Ale a d Dughin. Alexandr Dughin este omul cel mai important din lume! Nimeni n-a e ha a . Nu e i iti i iodata u ele i di idului Ne Yo k Ti es şi -o să-l ede i la CNN! Fi i ate ti, este o ul el ai i po ta t di lu e! E u filosof us e u . Ne u şi dement, gnostic.

Who is Alexander Dugin? Despre Dughin, într-un fragment dintr-o emisiune True Outspeak a lui Olavo de Carvalho din 2009: (textul este transcrierea unui pasaj vorbit)

i e i i te a est u e, e i ai auzi de el: Ale a d Dughi Eu deja de a i de zile o es de Ale a d Dughi . Ale a d Dughi este o ul el ai i po ta t din lume! Nimeni n-a e ha a . Nu e i iti i iodata u ele i di idului Ne Yo k Ti es şi -o să-l ede i la CNN! Fi i ate ti, este o ul el ai i po ta t di lu e! E u filosof us e u . Ne u şi dement, gnostic. A ea să fa ă, spu e el, u iu ea elo T ei. Cei T ei su t: A T eia Ro ă Bise i a O todo ă Rusă , al T eilea Rei h şi I te a io ala a T eia. De i, alătu a ea t adi io alis ului us, plus nazifas is ul şi o u is ul, totul pe t u a să lo eas ă O ide tul. Şi lua i a i te, i lus astea, Islamul – absoarbe Islamul; Islamul este unul din elementele fundamentale ale strategiei lui Alexandr Dughin. Alexandr Dughin – e nebun, dupa pă e ea ea, u e u se sul ulga al lu ului, i se sul do i ei lui de pute e. Defi i ia e olu io a ului a e este? Este i di idul a e i e tează o lu e ai u ă, de e e utat p i o e t a ea pute ii. El i t ă e a t a eastă defi i ie. Ale a d Dughi este gu ul lui Puti . A i auzit p ă a u eu o e tato politi , eu Luiz Felipe de Ale ast o, Ke eth Ma ell, toata gaş a aia a e s ie Folha de Sao Paolo, toate a ele i i lu i ate de la USP U i e sidade de Sao Paolo, .t. ? Ni i u ul di t e ei u ştie i i ă a ă exista Alexandr Dughin! Eu ă spu : ăsta este o ul el ai i po ta t di lu e. De e? Pe t u ă ideile a esto e u i… ede i a el poe fai os de Hei e, a e e oul doa e şi i apa e u i di id u o sa ie, i infige sa ia g t şi spu e: eu su t a iu ea g du ilo tale . Adi ă, filosofii au idei put ede şi apoi se ăsp deşte isto i put ezi iu ea p i lu e. Î t zie u ti p. Pute ea i tele tuală este i di e tă şi de te e lu g. De ulte o i, u t ăieşti a să te u u i de efe tele auto ită ii tale, spui lu ul astăzi, ia el a de e i ealitate dupa , , de a i. Da este pute ea ea ai ta e a e e istă, pe t u ă i e i u fa e e a fă ă să se fi g dit i ai te. Tot eea e este do e iul a iu ii a fost înainte g dit. A el i di id a e a e apa itatea să- i age e a ap, i a o du e a iu ile, ai de e e sau mai tarziu. Vi t pi ii şi spu ă e o o ia o du e totul. E o o ia u o du e i i , e o o ia doa p odu e ijloa e, ea o i i dă ijloa ele, o i u i le dă, da u ea de ide. Ceea e de ide este fa to ul i tele tual şi spi itual de te e foa te lu g. P o le a e ă e o a de ea ai a e o e t a e de pute e di isto ia o e i ii! Da ă se alatu ă a este t ei lu u i, Bise i a O todo ă, plus 79

Isla ul, al T eilea Rei h, e i is e ele aziste di lu ea t eagă – a e u ai s t o fo ă politi ă o ga izată, da a ă as o fo ă ideologi ă ă foa te pute i ă şi şi a ă e e eu pe t u ă acesta este un aspect structural al mode ită ii – plus I te atio ala a T eia, o u iştii. Al ai ii de ultă lu e. Să adu i toate astea… Ate ie la a est u e: Ale a d Dughi . Î u d, oi s ie e a desp e a est i di id. Maeşt ii lui su t Julius E ola, Re e Gue o , Ka l Ma , Baku i , a este ă tot. Ideea lui, fi i foa te ate i, şi i i ă a u e a lui, a fi iu e e ista deja asta a tea lui Ra o d A ellio, Pu ul Ba el . Pu ul Ba el este u ul di o a ele ele ai ulti ate pe a e le-a ăzut ia a ea, o o ga iza ie se etă, i tele tuali de p i a g, de i elul lui Ale a d Dughi , el pu i , to i a e o du od se et toate iş ă ile ideologi e ale lu ii, o u istă, fas istă, te o istă isla i ă, etc, etc, etc. După u ti p, eea e e a fi iu e la Ra o d A ellio, devine realitate prin persoana d-lui Alexandr Dughin. Alexandr Dughin este un personaj al lui Raymond Abellio, dar un personaj care e istă ealitate, i telege i? Pa ă a ieşit di pagi ile Pu ului Ba el şi s-a întrupat în Alexandr Dughin. Deci deja e istă a iş a e i tele tuală o ga izată. Şi, de ase e ea, deja e istă a a iu e politi ă, p i dl.Vladi i Puti , aşa e g lu u ile. Vi t pi ii şi spu ă e o o ia o du e totul. E o o ia u o du e i i , e o o ia doa p odu e ijloa e, ea o i i dă ijloa ele, o i u i le dă, da u ea de ide. Ceea e de ide este fa to ul i tele tual şi spi itual de te e foa te lu g. Da ă ei să ştii e se a ta pla iito , ezi e spu astăzi i tele tualii ai pu i u os uti, da ai apa ili. Da ă p i t e i tele tualii ai apa ili apa e u e u e olu io a g osti , po i a ea e titudi ea ă e e i ii di ge e a ia u ătoa e o fa e tot e a po u it el. A u , da ă i e u i di id a e dă sfatu i u e, et , et , aşa u Plato a dat o ul i e de sfaturi u e, A istotel a dat o ul i e de sfatu i u e, Sf. To a de A ui o a dat o ul i e de sfatu i u e, E i Voegeli a dat o ul i e de sfatu i u e, atu i i e i u ea să ştie. Sfaturile bune sunt urmate numai individual, dar sfaturile rele su t u ate ole ti . T ue Outspeak a lui Ola o de Ca alho,

ia ua ie

, f ag e t desp e tul u ă ile di Egipt, Dughi şi KGB

Bu ă sea a, p iete i. Ne t l i di ou. Ca de o i ei, o i o ă pe P easf ta Fe ioa ă Ma ia şi pe Sf. Padre Pio din Piet el i a a să se oage lui Du ezeu pe t u a i io ed eptate să u fie o isă în acest program. Eu ed ă te a săptă ii este a eastă e eliu e di Egipt. La inceput, media pro-gu e a e tală di SUA .t. a i e tat două e siu i a solut inunate: p i a e ă este o a de o e eliu e t egi e lai ă, fă ă o ota ii eligioase, şi ă a ea o ga iza ie e olu io a ă isla i ă, F ă ia Musul a ă, u pa ti ipă – este o plet a gi alizată; ea de-a doua e siu e e a ă F ă ia Musul a ă a de e it a u o e titate pa ifistă şi u ai p ezi tă i iu fel de pe i ol, ia după e a este e siu i au fost ăsp dite pe toate a ile a ale edia de ai i, ele di u ă a ieşit la i eală ealitatea. Realitatea e ă F ă ia Musul a ă este u doa spatele acestei rebeliuni deosebit de violente din Egipt, i este şi spatele alto e eliu i a e iz u es alte ă i di ju , Tu isia, Ye e , et , et . Adi ă asta e a ea e olu ie isla i ă e a e lo sf şit, după e a fost p egătită ti p de de e ii. Obiectivul este, evident, descotorosirea de ultimele guverne islamice care sunt favorabile Statelor U ite şi au ela ii u e u Is aelul. Ele ea ă depă ta ea piedi ilo , a ulti elo piedi i a e stau alea fo ă ii a elui lo isla i u ifi at, pe t u ătălia fi ală u O ide tului. Asta se p egateşte deja de ult ti p, u ai u o u ede, ia pa tea ea ai d agu ă a po eştii e ă Egipt, Statele U ite sp iji ă e eliu ea, e a t u eti ul de Ji Ca te a sp iji it, a ii , e olu ia i a ia a. E destul să se i ă u o e desp e de o a ie şi d eptu ile o ului şi e gata p ete tul pe t u a sp iji i o u işti şi te o işti isla i i, după u a fă ut Ji Ca te , spu d ă, odată lătu at şahul, se a i stau a a olo o i u ată de o a ie de tip o ide tal. Şi s-a pomenit cu instaurarea uneia dintre dictaturile cele mai feroce ale tuturor timpurilor. 80

Su t oa e i a e au sufe it pe e ea şahului şi ă o a le este astăzi do de şah, a d ede e e a e it după el. Şi Egipt a fi a elaşi lu u: o zi e, ah, oi o să i stau ă o de o a ie Egipt, u alege i li e e, p esă li e ă, et , et . Să te eadă i e u te u oaşte! Regi ul F ă iei Musul a e e totdeau a di tatu ă, e la ă a e i o di tatu ă isla i ă fe o e Egipt, iar Egiptul, care este o a ă u o popula ie i e să poate ă este a a u ea ai a e popula ie di t e ă ile isla i e… de i e ă o pa te i teg a tă a e a is ul a elui ăz oi e olu io a isla i . Î zilele u ătoa e o a ea o azia să la u i a easta u sul dez ate ii a e se p egăteşte t e i e şi p of. Ale a d Dughi , a e este gu u-ul lui Vladi i Puti şi teo eti ia ul is a ii eu asiati e. Miş a ea eu asiati ă s-a ăs ut di eea e se u eşte a io al- olse is , o idee eată de Eduard Limonov. Şi iată e oi ide ă: at t eato ul a io al- olşe is ului t şi el al iş ă ii eu asiati e, Li o o şi Ale a d Dughi , su t fii ai u o ofi e i KGB, ia Dughi este astăzi e to ul o ului KGBului, a e este Vladi i Puti . De i ede i ă eea e e spatele tutu o a esto lu u i e a elaşi di totdea ua, ăt ul KGB, u u u e odifi at, u o tează, pe t u ă deja KGB şi-a schimbat u ele de de o i: a eput a CEKA, apoi a de e it NKVD, apoi a de e it u ştiu ai e, apoi a devenit KGB, acum e FSB. Tot aia e. Î susi Vladi i Puti a spus de u d u ătoa ele: a u a, să u u a să ede i po estea asta u „e -KGB . Nu e istă e -KGB, odată e ai i t at KGB ă i a olo p ă o i. De a olo u ai ieşi de t o t sau, ea ai u ă a ia tă, mergi în Gulag. Deci povestea asta cu ex-KGB, po estea u afia usă… afia usă e hia gu e ul us, e hia KGB-ul. După eşe ul siste ului so ieti , uşii au i e tat o ouă s he ă i pe ialistă, o st uoasă, a e este iş a ea eu asiati ă. Miş a ea eu asiati ă se aşte di a io al- olse is . Na io alolse is ul e a o iş a e e lusi ideologi ă, eată de Edua d Li o o , a e el oia să adu e tot eea e este a tio ide tal. Voia să adu e e i is e ele o u iste, Bise i a O todo ă, e t e a dreaptă eu opea ă a tia e i a ă, e i is e ele aziste şi usul a ii. Toate i p eu ă a fi ea de-a T eia Ro a a e e Rusia , al T eilea Rei h şi I te a io ala a -a, toate impotriva Occidentului. Noutatea pe care Alexandr Dughin a introdus-o e ă a t a sfo at ideologia a io al- olşe i ă într-u pla geopoliti st ategi , a a do d pe spe ti a e lusi a io alista usă a lui Li o o şi adopt d pe spe ti a u ei u iu i eu asiati e, alătu d Eu opa şi Asia o t a Statelo U ite, ez d u pioşe ie ă Eu opa se a u i u Rusia pot i a Statelo U ite, lu u el pu i doiel i . Cel ai f u os e ă ad ul a gu e tului ideologi p i a e justifi ă toate a estea, el foloseşte tot o a ula ul lui Re e Gue o şi Julius E ola, „t adi ia , „ toa e ea sa ului , et , et . Toate astea su t işte p ostii, fă ă doială. Toate astea su t işte p ostii, fă ă doială. Cla , e p ete tul el ai fals pe a e l-a auzit ia a ea pe t u ă Dughi fa e iti a O ide tului az du-se pe o si gu ă a te. El ia drept modelul pe t u O ide t a tea lui Ka l Poppe , So ietatea des hisă şi dus a ii săi , a e Ka l Poppe spu e ă so ietatea des hisă se azează pe i e iste a a solutu ilo şi de i pe des hide ea so ietă ii la toate posibilitatile. Karl Popper e tipul de ate ialist ode p eti s ştii ifi , fiu al ilu i is ului. Dughi ai i lo eşte. E iudat ă Dughi ide tifi ă odelul lui Ka l Poppe , odelul de li e alis pe a e Ka l Poppe l-a i e tat, u Statele U ite, a şi u Statele U ite a fi t u hipa ea poppe is ului, uit d ă ju ătate di a ă este i pot i a a esto lu u i a easta a ă e di izată şi i iu az Statele U ite u pot fi ide tifi ate u s he a glo alistă. S he a glo alistă a e a est o e t este la pute e prin Barack O a a şi a e, iată, sp iji ă to ai e olu ia egiptea ă, la fel u sp iji ă toată st ga latino-a e i a ă sp iji ă tot e u e u lu e şi sp iji ă tot eea e lui Ale a d Dughi i pla e. Po estea asta ă eu asia is ul a fi pot i a s he ei glo aliste o ide tale este usută u a ă al ă. Ei su t u to ii ă ă pe t u i ple e ta ea so ialis ului lu e, e ai a! C d Dughi des ie odelul e o o i de adoptat pe t u eu asia is , el zi e ă e u odel a e se a 81

păst a li e tatea pie ei pe t u t ep i de ile i i şi ijlo ii, estul a fi u totul i ile Statului. Atu i e e asta? E ăt ul so ialis , u? E e a t lu ul pe t u a e luptă s he a glo alistă di lu e şi ei sp iji a peste tot a elasi lu u, aşa ă po estea asta u stă pi ioa e. Ideea de a o ate ate ialis ul o ide tal, li e alis ul ate ialist, şi de a fa e apel la alo ile t adi io ale, ale sa ului, e u lu u foa te iudat. Pe t u ă sa ul u e o e titate di i ă, sa ul e u o ept a ade i , fă ut to ai pe aza ig o ă ii dife e elo ese iale di t e eligii, u ele i edu ti ile. Pe t u i e, si gu ul lu u u ade ă at sa u e i te e ia di i ă, eea e fa e Du ezeu Î suşi, u o ep iile eate de teologi sau isti i sau ezote i i. Î ealitate, da ă e i să sti i e este u ade a at sa u, t e uie să ă uita i la i te e iile di i e lu e, a de e e plu i a olul de la Fati a sau i a olele lui Pad e Pio di Piet el i a. Restul su t po eşti, estul e u ai o eptul de sa u. Poate să fie di punct de vedere intelectual foarte frumos, dar, la urma urmei, e un lucru gol. Cu po i fa e o so ietate azată u pe t adi ii di i e p op iu-zise, ci pe concepte ale sacrului cum e a esta, u o ept pu a ade i , gol? Şi la u a u ei, u po i să ui i ă t e Ale a d Dughi şi Vladi i Puti u e i io dife e ă – ei se iu es , se ado ă, al doilea l u eaza pe p i ul u exactitate. Deci asta e politica lui Vladimir Putin. A u B azilia su t o ulti e de idio i a e s-au lăsat fe e a i de eu asia ismul lui Alexandr Dughi . C tă jos i ie! Da ize ia e tală azilia a u a e li ite! E felul u ato : o ul epe să studieze pe Re e Gue o , pe Julius E ola şi aju ge să eadă aşa: Nu, t adi iile spi ituale au u it! Occidentul a abandonat totul, totul s-a te i at, ate ialis ul a pus stăp i e pe lu e . Atu i ei se si t foa te si gu i, foa te izola i, de i dispe a i ăut d o e titate a e sa-i o oteas ă, a e să se si tă ei teg a i. Atu i apa e tipul u eu asia is ul şi ei zi : „hopa, u mai suntem singuri, e istă o giga ti ă iş a e o dială a e a estau a t adi ia! şi ta pi ii ad p adă a estei teo ii! Doamne sfinte, ce mizerie! Cel ai ău e ă u ii ele i de-ai ei ă fa să i fie uşi e. Da e p oşti su te i, oa e i u i, e prea ultă p ostie! Ci e u ede ă eu asia is ul e s he a KGB-ului… Voi a e u la i după iş a ea eu asiati ă su te i o uşi e, oa e i u i, o uşi e. Ve i fi folosi i de KGB! Doa pe t u ă KGB-ul l iteaza pe Re e Gue o şi pe Julius E ola… Da t de p oşti su teti… e o doa ă a e ă oagă să u ai o es u t, u aş putea să u o es u t fa ă de aşa e a, doa ă? Cel ai ău e ă u ii ele i de-ai ei ă fa să i fie uşi e. Da e p oşti su te i, oa e i u i, e p ea ultă p ostie, p ea ulta, p ea ultă! Aşa e a! Ci e u ede ă eu asia is ul e s he a KGBului, i e tată i lusi pe t u u ăto ul lu u: Rusia e t -o situa ie ize a ilă. Şi Dughi e u oaşte, Rusia u a putea să se idi e p i ea săşi. Atu i, el e fa e? I e tează o giga ti ă s he ă i te a io ală a să-i foloseas ă pe eilal i d ept je! P ă la u ă toate astea o se i la e? Ca să idi e e o o ia useas ă! P ă şi de asta se pl ge Dughi , ă efo ele li e ale ale lui El au o upt Rusia, au eat o up ie Rusia. Vai, a şi u egi ul o u ist de di ai te a fi fost u te plu de pu itate, şi u egi ul el ai o upt de pe fa a pă tului! E ista o a te de Ko sta ti Si es, „So ietatea Co uptă , iti i-o a să elege i e e a egi ul o u ist. Unde nu o ti eai i i , i i , i i , de t pe ază de şpagă; u puteai sa he i i stalato ul, i stalato ul de stat, ă t e uia să-i plăteşti spagă, totul se fă ea u şpagă. Eu a u os ut u fu io a al A asadei B azilei, u i dau u ele, a e-mi spunea: uite, a olo u la u două lăzi de şa pa ie po t agaj pe t u ă o i e te du eai să e i, t e uia să-i dai un mic cadou generalului, fu io a ului, et . Totul e a aşa Rusia! De ce s-a o upt Rusia după ade ea egi ului so ieti ? E foa te si plu. Î chipuie- i e s-ar fi t plat Ge a ia da ă odată ăstu at egi ul azist ai fi dist i uit pute ea t e to i e ii SS, Gestapo şi Pa tidului Nazist, şi i-ai fi lăsat pe to i pe lo u ile lo . A fi fost o je ă eală fă ă sfârsit. 82

E exact ceea ce s-a i ta plat Rusia: udele lui Dughi şi lui Li o o au ă as to i pe lo u ile lo , i e i u a fost pedepsit, i e i u a fost u ă it şi i ediat s-au transformat în milionari, în noua oliga hie. Su t a eiaşi oa e i, asta a o upt Rusia, u adopta ea liberalismului! Î o e tul d a eput p i atiza ea, i e au fost ei a e au u pă at? Cei di gu e ! Cei a e a eau a ii ă, a eau fo du ile KGB-ului a e e au eli itate, asup a ă o a i i ă a pa la e tul so ieti u de i ea eu o t ol. A eastă lu e, ei ai a i a di i de pe fa a pă tului, ei au aju s ilio a i de pe o zi pe alta! Şi a u Dughi se pl ge ă „ah, li e alis ul o ide tal a o upt Rusia ! O, Doa e sfi te, t e uie să fii ta e p ost a să ezi aşa e a. Ştiu ei desp e i e o es . A ei gue o işti de p ă alie a e se găses B azilia, su te i o uşi e, o uşi e! Da ă u eşti apa il să supo i si gu ătatea de a edea dist use toate t adi iile spi ituale, totul fii d dist us de u ate ialis g osola , da ă u eşti apa il să supo i si gu ătatea, u fa i doi a i, eşti sla , eşti u gu oi. Pe t u ă u o u spi itualitate ade a ată u se azează pe pute ile a estei lu i. El u a e e oie de o iş a e eu asiati ă spatele lui, el se azează u ai pe Dumnezeu, ştie ă şi da ă e si gu , el a ştiga ătălia. Noi u a e e oie de i i u sp iji i stitu io al. Voi a e u la i după iş a ea eu asiati ă su te i o uşi e, oa e i u i, o uşi e. Ve i fi folosi i de KGB! Doa pe t u ă KGB-ul îl citeaza pe Rene Gue o şi pe Julius E ola… Da t de p oşti su teti… e o doa ă a e ă oaga să u ai o es u t, u aş putea să u o es u t fa ă de aşa e a, doa ă?

Re e i d la auza p i ă

O i t a fi de e e a t pe t u foştii săi o eligio a i e olu io işti şi atei, „ o e ti ea filozofului Anthony Flew la dumnezeul lui Aristotel (convertire în ghilimele, deoarece acest dumnezeu este un o ept etafizi , u u o ie t de ult a ată doa două lu u i. P i ul este o i eiul o sa at, ap oape u d ept do dit p i t e ate ialiştii ode i, de a-şi da u pă e ea hestiu i de etafizi ă, fă ă u oşti ele e esa e de filosofie lasi ă şi edie ală. Este sufi ie t a u ul di t e ei să fa ă o e a e se ioasă de a studia a eastă te ă, şi o i ge ile sale ep să edeze te e . Ni i e hiul dete i is al lui Da i , i i ulti a odă a haza dului atotpute i u su t o pati ile u o i telige ă filosofi atu ă. Su t fi e de adoles e t, i apa ile să eziste la o e a i a e iti ă. Al doilea lu u pe a e l de o st ează a est episod este i posi ilitatea a solută de a pu e p o le a auzei p i e te e i de „ştii ă e sus edi ă , lişeu idiot, azat pe ig o a ea adi ală a t egii t adi ii filosofi e. C edi a u a e i i de-a fa e u a eastă hestiu e, şi ate ialiştii o i t odu dez ate e doa pe t u a pu e s e ă la teat ul de opii al i ultu ii o te po a e o luptă de a io ete t e i ul e ou ilu i ist şi alau ul o s u a tis ului ancestral. Anthony Flew nu s-a o e tit. A o si it u ai să o oa e de pe u piedestal de ig o a ă ole ti ă a oga tă şi să o f u te idolat ia haza dului u două ile ii de dis u ii filosofi e. A fă ut ceea ce Richard Dawkins nu are nici onestitatea, i i apa itatea de a fa e. Rezultatul este ă sla – Fle a e u os ut doa e esitatea ge e i ă a u ei auze p i e – dar el este deja infinit deasupra a elei jal i e etafizi i de to ila pe a e at ia o ad i ă la Da ki s. Orice încercare de a do edi ă ia a s-a fo at di t pla e, i ediat e a u i i fa to i s-au o i at p opo iile ade ate pe t u a o p odu e, fă ă a i i o auză i telige tă să fi i pus asta, este o da ată di te elie. Cu t o afi ă ai ult, u at t p o la ă, fă ă să-şi dea sea a, sau fă ă a e u oaşte ă-şi dau sea a, ă a sa lul a do dit fo ă ge e atoa e de ia ă to ai dato ită p opo iilo , apo tului ate ati di t e ele e tele sale; şi ă a eastă p opo ie, da ă a ea 83

darul de a produce acest efect în clipa în care elementele s-au întâlnit, – hia p esupu d ă s-au întâlnit din întâmplare -, deja l a ea u ult ai te de a eastă lipă, deja l a ea di toată eş i ia. Şi este destul să ştii e sea ă p opo ie sau apo t -„ atio , „p opo tio , „eidos , „logos - pentru a elege ă i i p opo ie u poate fi ala ilă od izolat, afa a o di ii ate ati e i teg ale dintre toate elementele posibile. Da ă o a u ită o i a ie de ele e te poate ge e a u a u it efe t, este pe t u ă t egul siste de ela ii şi p opo ii ate ati e a e au odelat şi dete i at a eastă posi ilitate a p e edat di eş i ie a ifesta ea sa. La eput e a logos-ul, iar apelul la hazard nu poate face i i pot i a a estei stă i de lu u i. A elaşi lu u se apli ă la o igi ea os osului totalitate, u ult ai te de apa i ia „ ie ii . Cel ai i fi fe o e la s a ă su ato i ă deja apa e a ealiza e a u ei p opo ii ate ati e a e l p e ede o di ea ti pului şi l t a s e de o di e o tologi ă. Bi lia e pune aceasta în cel mai si plu od, spu d ă duhul lui Du ezeu plutea deasup a apelo . O di ea posi ilită ilo defi ite, sau fo a i te ă a atotpute i iei, p e alează asup a dezo di ii posi ilită ilo edefi ite, a e u se pot manifesta decât tocmai trecând din nedefinit în definit, sau, în limbajul biblic, de la întuneric la lu i ă. St u tu a i te ă a p i ului e e i e t os i , o i a e a fi fost a ela, este totdeau a a ifesta ea u ei fo e sau p opo ii, a ata e, este ate po ală şi i depe de tă de o i e eveniment. Da ă a ea auză efi ie tă a e a de la şat t e e ea şi a dete i at i i ie ea p o esului de os i , a ope at, la dul său, la t pla e sau o fo o di ii, este o hestiu e a e şi a e deja ăspu sul în propria formulare, deoa e e săşi o iu ea u ei o e iu i t e auză şi efe t poate fi o epută u ai a o fo ă logi ă defi ită, de i a o e p esie a o di ii. Chia da ă a ea să e i agi ă a eastă auză a fii d pu t plătoa e, fo a i te ă a legătu ii de auzalitate „i ge e e , t e uie să o fi p e edat di totdeau a, şi u poate fi p i ită a t plătoa e, deoa e e este e a t o t a iul. Pe t u a p eti de ă u a fost aşa, a t e ui să se de o st eze ă toate fo ele şi p opo iile su t haoti e şi i dife e te, de i ă o di ea logi o- ate ati ă u e istă i i u fel, i i u i e sul a ifestat, i i a si plă st u tu ă a posi ilului ge e al. Da , după a eea, a fi g otes să se ai e u gă la i st u e te logi o-matematice pentru a dovedi ceva. Pentru a do edi hia şi do ia hazardului. Toate acestea sunt arhi-e ide te, şi a le ega sea ă a eli i a o i e posi ilitate de u oaşte e ştii ifi ă, fie ea pu i st u e tală şi o e io ală. Voltando à causa primeira, Folha de S.Paulo, 25 dec 2004 (Traducere Anca Cernea)

Inamicul e unul singur Ma is ul u a eput u Ma şi u s-a ăs ut di i iu studiu ştii ifi al e o o iei. Tot eea e Ka l Ma a aju s să g deas ă şi să spu ă – u e ep ia p ete tului ate ialistdiale ti şi statisti ilor pe care el le-a falsificat din celebrele Blue Books ale parlamentului britanic – deja e istă do t i ele e ezia hilo esia i i ă di se olul XIV. Totul: luptă de lasă, e olu ia, so ializa ea ijloa elo de p odu ie, di tatu a p oleta iatului, isiu ea a a ga dei e olu io a e. P ă şi ideile lui Le i şi G a s i su t a olo od li pede a ti ipate. Joh K o , Ja Huss, Tho as Mü ze şi al i p ofe i de la o igi ile ode ită ii u su t u ai p e u so i ai iş ă ii e olu io a e o diale: sunt creatorii ei. Omagiile când ambigue, când reticente, care le sunt aduse, din timp în timp, de cutare sau cutare intelectual stângist, slujesc doar la u fla ea o t i u iilo st gii ai e e te, di i u d-o pe ea a pă i ilo fo dato i p i a tifi iul de a-i a u a spatele u ei se ii isto i e p esupus as e de te, ful ă eia se află totdeau a, i e eles, auto ul o agiului. Ideea e t ală a e olu iei esia i e se poate ezu a pat u pu te: 84

I o e i ea pa ătoasă u a fi tuită de Do ul Nost u Isus H istos, i de ea săşi: II etoda pe t u a do di tui ea o stă a u ide sau el pu i a-i su juga pe to i ei ăi, adi ă, pe ei oga i; III ei să a i su t e i o a i şi pu i, da u şi eleg lo ul p oie tul tui ii şi de a eea t e uie să se aşeze su o di ele u ei elite o du ătoa e, sfi ii ; IV asa ul tuito a ge e a u u ai o ai u ă pă i e a ogă iilo , i şi eli i a ea ăului şi a pă atului, i i ea u ei oi u a ită i. O e ezie u este o altă eligie : este, p i defi i ie, o opozi ie i te ă, ăs ută di ău t ul eşti is ului suşi, ge e al p i i te ediul u ei g efe e oti e a e disto sio ează o plet esajul o igi a şi i dă se ifi a iile ele ai iudate a e se pot hipui. Nu este de mirare, de i, ă e olu ia ulte ioa ă a iş ă ii e olu io a e a fost a ată de o te siu e pe a e tă t e edi a e eti ă şi ega ea o i ă ei edi e, t e pseudo eşti is şi a ti eşti is , t e a i ia de a dist uge eşti is ul şi do i a de a păst a e a di el pe t u a-i putea parazita autoritatea. A est jo diale ti l de utează pe o se ato ul p ofa , a e, şelat de dife e ele apa e te, pie de di ede e u itatea p ofu dă a iş ă ii e olu io a e şi sf şeşte u a a eo i p i a sluji unui su u e t al ei, ez d u pioşe ie ă slujeşte u ui s op o t a- e olu io a , o se ato sau hia eşti sau iudai se sul st i t al te e ilo . Odată sti să epide ia e olu iilo esia i e, al doilea al al iş ă ii e olu io a e asu ă forma a ti eşti is ului şi a tiiudais ului e pli ite. Ilu i iştii se olului XVIII u u ai ă au p opo ăduit des his eli i a ea a esto două edi e t adi io ale, i u au ezitat să i e teze pot i a lo i iu ile ele ai a e a te, a est lu u pă du-li-se f u os, şi dist du-se pe rupte. Polemicile a ti eşti e de astăzi pa a fi hia floa ea polite ei o pa a ie u i ule a ăs o i ilo di a ii o ie şapte sute . Tot ai ult pa e să se o fi e teza a atelui A to i Ba uel, e pusă a sa Histoi e du Ja o i is e , a u ui pla u zit t e Voltai e, d`Ale e t, Dide ot şi pă atul Frederic al II-lea al P usiei ede ea u ei aste a pa ii de defăi a e, desti ate a a ope i Bise i a de infamie prin toate mijloacele lipsite de scrupule aflate la de ă. Călugă i a lui Dide ot Cazul lui Dide ot este deose it de g ăito . Î Călugă i a el po esteşte isto ia u ei iete fete, i ute într-o ă ăsti e pot i a oi ei ei. I agi ea espi gătoa e a ăi u elo p izo ie e, pusă i ula ie de el şi de al i ilu i işti ult ai te de pu li a ea postu ă a ă ii , a de e it u si ol o e t at al tutu o i elo pe a e fu ia p opaga dei a ti eşti e o at i uia Bise i ii. Î tejul Re olu iei de la , si olul s-a transfigu at o i ge e lite ală. Mul i di t e e olu io a ii a e ă ăleau ă ăsti i, u ig d asă ălugă i şi ălugă i e, ju au u pioşe ie ă fă eau asta pe t u a eli e a fe ioa ele a e ate, a e, aşa u şi hipuiau ei, t e uiau să suprapopuleze pi i ele ă ăsti ilo . C d optze i de a a ii, ă ăsti i şi ase de ălugă i e ale Pa isului deja fusese ă ot opite şi ult s ge fusese ă sat, Adu a ea Co stitua tă, pe ple ă, a p i it şti ea ă, peste tot, ăi u ele şi o i ele fusese ă u a i e în a-şi p o la a fidelitatea fa ă de sta ea lo , hia şi atu i d u au pe eşafod la ghiloti ă. A easta e a sta ea de spi it a p izo ie elo . Dide ot, deşi a u it u i i a i ai te de Re olu ie, u poate totuşi să fie dez i o ă it u uşu i ă pentru efectele criminale ale unei uri pe care el a instigat-o od o ştie t. Nu poate, ai ales pe t u ă el a fost totdeau a i fo at ă u e istă şi u putea să e iste i io p izo ie ă ă ăsti i, ă toate ăi u ele e au a olo di oi ă p op ie, inclusiv aceea de la care s-a inspirat pentru a-şi s ie o a ul, so a Dela a e, di ă ăsti ea Lo g ha ps. Totul a fost o falsifi a e p e editată. Multă e e, lu ea t eagă a ezut e siu ea lui Dide ot, a e afi a ă a e posesia sa documenta ia o pletă a azului Dela a e. De fapt, dosa ul e a i ile lui, da a dispă ut 85

i ediat e a fost pu li at o a ul. Fii d egăsit de ăt e e etăto ul Geo ge Ma , le tu a sa a ată ă Dide ot a ea u oşti ă de u ătoa ele fapte: 1) La Paris e istau pat u t i u ale, ise i eşti şi i ile, pe t u jude a ea soli ită ilo de ieşi e di tag a ălugă eas ă, şi, a egulă ge e ală, e au luate sea ă toate e e ile. Sele ia ălugă i elo e a e t e de igu oasă. St ăda ia Bise i ii e a să se fe eas ă de falsele o a ii, u să le e i ă u de-a sila. E a t o t a iul u ei p izo ie e a ă ăsti ii, so a Dela a e e a po tă easă, a ea heile, şi putea să i t e şi să iasă d oia. 4) Singurul proces deschis de D- a Dela a e a fost o dispută de a e e u o udă. Pe t u a p i i oşte i ea, u titlu o ilia , ăi u a t e uia să pă ăseas ă o di ul ălugă es . Da ai t ziu, e u d la disputa ea oşte i ii, ea s-a to s u oioşie la ă ăsti e. Dide ot ştia toate a estea, şi o espo de a di t e el şi p iete ul său Ja o G i a ăta ă o a ie ul ăpa de s si , de falsifi a ea eti uloasă pe a e o esea ju ul isto iei. Se dist a nu numai cu bucuria feroce de a calomnia, ci ajungea la rafinamentul unei cruzimi mintale mult mai dire te. Ma hizului de C ois a e, eşti e la ios, a e i s ia p i t e la i i, g ijo at de soa ta fetei, Dide ot i ăspu dea u ăs o i i f i oşătoa e, a e tu d sufe i ele efe i itei laust u şi sa u d p la sf şit plă e ea de a-l i e g ozit pe ietul o . Nu este de i a e ă Dide ot a fost scriitorul preferat al lui Karl Marx, alt sociopat sadic. Alte do u e te găsite de Geo ges Ma , ulte ioa e o ii lui Dide ot, a ată ă so a Dela a e a u it la t eize i de a i după o a ie , ă fii d po tă easa ă ăsti ii, după e f u tase u u aj, alătu i de su o ile ei, pe o isa ii Re olu iei. U i a asup i e pe a e o sufe ise e ise di i ile duş a ilo Bise i ii. Da ă a fi să e u ă şi să a alizez toate i iu ile i e tate de ăt e ilu i işti pot i a eşti ilo şi e eilo , u a t eg de edi ii ale lui Di io do Co io -a aju ge a să le up i dă. Da fapt este ă a este i iu i au st ă ătut se olele, s-au i p eg at ad i agi a ia popula ă, eapă d su fo e oi şi a iate şi sluji d pe t u a justifi a asa ul eşti ilo Rusia şi al e eilo Ge a ia. I tele tuali şi a tişti de a e p estigiu u au ezitat să ola o eze u a eastă i ă espi gătoa e. Totul desp e azul Dela a e e a deja a hi u os ut de ăt e isto i i d, 1970, filmul lui Jacques Rivette, La Religieuse, a reînnoit efectul simbolului odios inventat de Diderot. Dar – întorcându-ne la argumentul central –, venirea iacobinilor la putere a prilejuit schimbarea de poli a tensiunii diale ti e: de la p opaga da a ti eşti ă s-a trecut la efortul deschis de a crea un si ula u de eşti is pe t u o su ul ul i ilo e olu io a e. Reto i a Te o ii o i ită deap oape pe a eea a pseudop ofe ilo esia i i: ideea apo alipsului pă tes , condamnarea adi ală a apitalis ului, pu ifi a ea u i e sului p i u ide ea elo oga i, isiu ea p i ilegiată a sfi ilo , toa e ea o e i ii la o e ă de pu itate o igi a ă – totul reapare aici, dar acum cu contractul social al lui Rousseau drept te t sa u, lo ul E a gheliilo . Tot ai ult, i ita ia a i atu ală a ethosului eşti do deşte auto o ie, desleg du-se de sensul autentic al esajului lui H istos şi pa azit d se ti e te o ale ad ădă i ate popula ia eşti ă, pentru a le t a sfo a i st u e te de legiti a e ale te o is ului de stat, su i spi a ia – cum a scris Thomas Carlyle – elui de-al i ilea şi oului e a ghelist, Jea Ja ues, he du-i pe to i laolaltă şi pe fie a e să d epte e iste a pe e tită a lu ii . Lu ia o Pelli a i, studiul său desp e Re olutio a Apo al pse. The Ideologi al Roots of Te o is Lo do , P aege , , pe a e i p opu să-l comentez în detaliu într-un viitor articol, o se a: Astfel elita e olu io a ă, a io d pe aza diagnosticului-terapie al relelor din lume o i ut ade ă ata filozofie , i e să-şi asu e olul tipi al M g ieto ului di t adi ia g osti ă: u ai el ştie e este i e pe t u etate . Î te eiată pe a eastă auto itate atoateştiutoa e, mântuirea trebuie să adopte fo a asa ului ăs u pă ăto . Ro espie e o la ifi a foa te i e: Gu e ul popula … este a elaşi ti p Vi tute şi Te oa e. Te oa ea u este de t justi ia se e ă şi i fle i ilă. Este p i u a e o e a a ie a Vi tu ii. Pelli a i o hide: A est o ept al 86

ăs u pă ă ii o e i ii e e o so ietate o ga izată a o ă ăsti e ilita izată . Fo ula a eapă ea la p eo ii-gue ille os ai teologiei eli e ă ii şi p oie tele ai e e te ale a hiepis opului Hugo Chávez. Dar, mult mai înainte de a easta, pe dulul e olu iei a ai os ila odată ealaltă pa te. Odată heiat i lul ia o i , u e i ea i pe iului apoleo ia , Restau a iei şi de o a iei u gheze, oile fo ule ale ideologiei e olu io a e, u Ma şi Baku i , ealizează u upg ade al a ti eşti is ului, transfigurându-l ateis ilita t. Ka l Ma p ofesează u a fa ă de to i zeii şi defi eşte ateis ul a ega ea lui Du ezeu, p i i te ediul ă eia se afi ă e iste a o ului . Du ezeu, pe t u marxism, inspirat în acest punct de Feuerbach, apare din auto-alienarea puterilor omului, proiectate într-un cer metafizic – a şi u o ul a fi eat e ul şi pă tul şi apoi a uitat de asta, t a sfe d o o u ile ăt e o e titate i e iste tă: teo ie sufi ie t de idioată t să pa ă sedu ătoa e pe t u milioane de intelectuali. Cu as e siu ea ateis ului, se ultipli ă u ide ile de p eo i şi edi ioşi t -o ăsu ă i iodată isată de suşi Ro espie e. Î t e ăz oiul i il e i a şi eputul elui de-al II-lea Răz oi Mo dial , u ai pu i de douăze i de ilioa e de eşti i au u it pe se u ii eligioase desti ate, pot i it lui Le i , să ătu e eşti is ul de pe fa a pă tului . Ia asa ul e eilo ă i i u epuse. Da poate ă ateis ul i i ă a u este t ăsătu a ea ai aute ti ă a a estei etape a iş ă ii e olu io a e. At t Ma t şi Baku i au luat pa te, od e u os ut, la itualu i sata iste iti i Ri ha d Wu a d, Ma a d Sata , Li i g Sa ifi e Book Co pa , , i iodată o testat . Şi, el pu i Italia, apologia Sata ei a de e it e pli ită u poetul Giosue Ca du i, u ul di ei ai a i i spi ato i ai iş ă ii e olu io a e lo ale: Salute, o Satana O ribellione O forza vindice De la ragione! (4) În orice caz, impactul o o u ilo a sf şit p i a-i de a ja pe e olu io a ii şişi, a e, a ii , deja se g deau la u ijlo p i a e să le e ite. A to io G a s i, Caiete di Î hisoa e , a ă ă Bise i a u t e uie o ătută, i golită de o i utul ei spi itual şi folosită d ept utie de ezo a ă a p opaga dei o u iste. Su esul o i ut ulte io a eastă t ep i de e se poate ăsu a p i două fapte: I flue a su juga tă pe a e o u iştii au euşit să o e e ite di ău t u şi di afa ă asup a Conciliului Vati a II, di iz d Bise i a atoli ă şi p ilejui d el ai a e e od de edi ioşi di u sul a două ile ii de atoli is . Co siliul Mo dial al Bise i ilo , ea ai a e o ga iza ie p otesta tă di lu e, a e adu ă sute de biserici din toate ă ile, o i al pe t u o ie ti e e u e i e , este od oto iu o e titate pro- o u istă, a e sp iji ă şi fi a ează iş ă i e olu io a e te o iste. Dife itele Co silii Na io ale ale Bise i ilo su t e tită i i depe de te, da el pu i cel din SUA este chiar mai deschis pro-comunist decât cel Mondial. (7) Î pa alel şi st să aso ie e i fo ală u efo tu ile o u iste, s-a dezvoltat, începând de la sf şitul se olului al XIX-lea, o iş a e o dială desti ată să eeze ea ai a e o fuzie eligioasă posi ilă p i p opaga da o ultistă asă şi p i e ie ea fo ată a g osti is ului. Fe o e e a apa i ia o ie talis ului pseudo isti Ne Age, ultul d ogu ilo a o ale de ilu i a e i te ioa ă , valul de experimente psihice peri uloase a e a po it de la Sale Califo ia şi s-a ăsp dit p i lume, proliferarea sectelor angajate în înrobirea discipolilor lor prin practici mintale distructive, pot fi p eze tate pu li ului a o o e ge ă spo ta ă de te di e, sau a o fatalitate isto i ă i pe so ală di tată de spi itul ti pului , da este sufi ie t să se e eteze pu i su sele pe t u a des ope i ă este o a de o i i iati ă u ita ă, o ga izată şi fi a ată u ilia de de ăt e a eleaşi fo e autoinvestite cu sarcina de a tra sfo a ONU gu e o dial p ă el t ziu la sf şitul u ăto ului deceniu. (8) 87

Os ila ia diale ti ă pe dula ă a iş ă ii e olu io a e t e a ti- eligie şi pseudo- eligie, su ată ul i ii halu i a te de u e te a e o ali e tează, dezo ie tează aproape în totalitate publicul. Do i a de a lua pozi ie, ali e tată la i fi it de ăt e edia şi siste ul de ă ă t, dete i ă pe ul i să sp iji e iş ă i şi idealu i a ă o legătu ă u u e tul e t al u pa e e ide tă la p i a ede e. C i eşti i o se ato i, do i d să sal eze Bise i a, u au ade at la idei a tiiudai e, pe t u ă şi hipuiau a e olu ia este ese ial e te lu a ea e eilo ? C i i tele tuali e ei u s-au afiliat pa tidelo e olu io a e, fă ă să age de sea ă ă p i asta săpau o tul popo ului lo ? C i p otesta i, o fu d d atoli is ul u o t afa e ea sa e olu io a ă, u su t de pă e e ă el ai u lu u pe a e l au de fă ut este să dist ugă Bise i a Catoli ă? C i atoli i, ăta i de pu itate do t i a ă u ăd a e i a is ul a pe u duş a , po i d de a eea ăz oi pot i a si gu ei a iu i a e a eat o si teză fu io ală t e o ultu ă eşti ă, o e o o ie p ospe ă şi de o a ia politi ă? C i adep i ai de o a iei apitaliste u se i spi ă di idei ilu i iste pe t u ă le pa e hili ate şi a io ale, fă ă să ştie ă, p i o eptul lo edu io ist asup a a iu ii, ele o i s ul lo să a i a io alis ului e olu io a o a ti , şi ai ales fă ă să o se e ă ilu i is ul, u toată apa e a sa elega tă şi i e es ută, a eat p i a a pa ie de defăi a e a ti eşti ă o ga izată, pu d i ula ie i iu i s oase, pe a e p ă astăzi ilioa e de t pi i le epetă a papagalii p i toată lu ea? C i apă ăto i ai pozi iilo li e ale e o o ie nu ed ă pot să le pa e u u ateis ilita t a e, o od d fu da e tele o ale şi spi ituale ale apitalis ului, l i ită să se t a sfo e e a t idolat ia pie ei aşa u p opaga da o u istă l a uză ă este, şi astfel ajută la t a sfe a ea ăt e e olu io a i, p e u şi ăt e adi alii isla i i, a o opolului auto ită ii o ale? Aleg d i a i ul o fo t ăsătu ilo ai izi ile a e se opu p efe i elo lo su ie ti e, toate a este pe soa e u fa de t să toa e gaz pe fo ul te siu ii diale ti e di a e iş a ea e olu io a ă o dială se ali e tează şi se tă eşte. De fapt, i a i ul este u ul si gu . Nu poate fi o ătut od efi a e fă ă a i e o t de u itatea sa aflată spatele a ietă ii halu i a te a e siu ilo sale, a a ă ilo şi apa e elo . Cu te a de e ii u ă, a eastă u itate e a g eu de up i s, deoa e e u e ista do u e ta ie sufi ie tă pe t u a o do edi. Astăzi do ezile su t at t de a u de te, t a o ti ua să le ig o i epe să de i ă u fel de complicitate c i i ală. NOTE D agostea pati aşă pe a e ulţi i tele tuali de astăzi o au pe t u a este a e aţii a ată u u ai u a lo faţă de eşti is , do i ţa lo de a-l e te i a p i toate ijloa ele posi ile, i şi o lipsă de i telige ţă e se î e i ează u o st uozitatea. Ba t D. Eh a , ult t â iţatul auto al lui The Lost Gospel of Judas Is a iot. A New Look at Betrayer and Betrayed (Oxford University Press, 2006), de exemplu, nu este decât un fanatic gnostic travestit în erudit universita , apa il să ealizeze e etă i filologi e î dife ite li i a ti e da incapabil de a-şi da sea a de ele ai pue ile o t adi ţii di te tul său p op iu. Pe t u u astfel de e etăto , pus pe atacat evangheliile originale pe baza unor texte gnostice s ise două se ole după ele, su t î totdeau a deschise catedrele universitare, NBC-ul, Histo Cha el, Natio al Geog aphi şi toată edia hi ue, pe t u si plul oti ă a este i stituţii su t fi a ţate şi o duse de a elaşi u leu de ilia da i a gajaţi în fabricarea u ei eligii io i e pe t u a î lo ui eşti is ul î el de-al treilea mileniu (v. nota 8). A se edea, î a eastă p i i ţă, Paul Haza d, La Pe s e Eu op e e au XVIIIe. Si le Pa is, Boi i , 4 , u clasic al istoriei ideilor. (3) În p i i ţa a estui episod, itiţi Jea Du o t, La R olutio F a çaise ou Les P odiges du Sa il ge, Pa is, Criterion, 1984. 4 Sal e, o Sata a, o ăz ăti e, o fo ţă ăz u ătoa e a Raţiu ii! Di oda Sata ei , pe a e u os ăto ii de italia ă o pot iti la http://digilander.libero.it/interactivearchive/carducci_satana.htm. (5) V. Ricardo de la Cierva, Las Puertas del Infierno. La Historia de la Iglesia Jamás Contada, Madridejos (Toledo), Fénix, 1995, e La Hoz y la Cruz. Auge y Caída del Marxismo y la Teología de la Liberación, id., ibid., 1996. (6) V. Bernard Smith, The Fraudulent Gospel. Politics and the World Council of Churches, London, The Foreign Affairs Publishing Co., 1977. Co sultaţi C. G egg Si ge , U hol Allia e. The Defi iti e Histo of the National Council of Churches and Its Leftist Policies – From 1908 to the Present, la http://www.freebooks.com/docs/39be_47e.htm.

88

V. do u e taţie e ti să desp e a easta î Lee Pe , False Da . The U ited Religio s I itiati e, Glo alis and the Quest for a One-World Religion, Hillsdale, NY, Sophia Perennis, 2004. Chestiu ea lo ului o upat de isla is î p o esul des is ai i e esită u studiu apa te, a e a fi fă ut î t u ul di u ătoa ele a ti ole. (Traducere realizata de Anca Cernea) Versiunea originala, in portugheza: O inimigo é um só

Du

ezeu şi D . Ha ki g

Recent, contrazicându-şi afi a iile a te ioa e, fizi ia ul Stephe Ha ki g a spus ă U i e sul a fi putut foa te i e să apa ă di si plul jo spo ta al legilo fizi e, fă ă i i o i te e ie a u ui Dumnezeu Creator. A t e ut e ea d de la a iile fizi ie ilo e au as ultate p e u de etele di i e. Astăzi ei şi a ogă o auto itate sup adi i ă, jude du-L şi sup i du-L pe Î suşi Du ezeu. Da i i u se ul u es să fa ă a est lu u do e iul o side a iilo pu teo eti e: şi e ti d ju isdi ia la t eg do e iul e iste ei so iale, p eti z d a edu a ia, ultu a şi legile să se o fo eze u iziu ea lo ştii ifi ă asup a lu ii, su sa iu ea de a fi o da ate a a te de fa atis şi de i e pot i a statului democratic. Î a elaşi ti p să, se ata ii a esto de ete se pău ează u o odestie episte ologi ă e e pla ă, ju d ă p a ti ă od o sta t e izui ea p op iilo o i ge i şi i iodată u vor i pu e ui a eu ade ă ştii ifi defi iti , a e, e u os ei, i i ă a u e istă. Coe iste a, a elaşi eie , a u o p ezu ii at t de opleşitoa e, u u se ti e t at t de a did de a i e e iti ă, a fi deja sufi ie tă pe t u a a ăta ă e a, a el eie , u fu io ează i e. Desigu , a o edea pe eu ul di t e a eşti po tifi ai u oaşte ii d d do adă ă a o ştie tiza disti ia di t e lu ea eală şi o ie tul de studiu al ştii ei sale spe ializate. „U i e sul la care se efe ă p of. Ha ki g u este el al e pe ie ei ge e al-u a e, i u u i e s a st a t, aşa u este u os ut de ştii a fizi ii. Ni i p of. Ha ki g, i i u alt o de ştii ă di do e iul său, u poate ofe i i i ea ai i ă do adă ă u i e sul fizi ii este „ eal . Di pot i ă, u e istă p o le ă ai spi oasă pe t u to i a eştia, de t statutul o tologi al pa ti ulelo studiate de ăt e a u a ea ai dez oltată şi ai e a tă a ştii ei, fizi a ua ti ă. Ei ştiu ult, ştiu ap oape totul desp e a este pa ti ule, da u ştiu e su t ele, i i e se s u tul „ ealitate a putea să li se apli e. Î suşi faptul ă p eze a o se ato ului odifi a o po ta e tul a esto a, i-a dus ul i oa e i de ştii ă la ele ai e t e e spe ula ii u p i i e la caracterul subiectiv – sau „spi itual – al întregului univers fizic. C d u şti da ă u lu u e istă i te, afa a i ii, sau a ele lo u i deodată, şi d, a est ulti az, u şti u de este a ti ula ia a e u eşte ele două aspe te ale lucrului, suntem o liga i să e u oaşte ă tot eea e şti desp e ele este apa e a lo . U i e sul fizi ii este u siste de apa e e, de „fe o e e , a e oi ide u lu ea eală u ele p i i e, da dife ă de a easta altele. A t e a da ă u siste de apa e e a fi putut să apa ă si gu sau a fi a ut e oie de u Du ezeu a să-l eeze, u u ai ă este o spe ula ie pe t u u ple ea ti pului, da , u toată e ide a, u a e i i o ele a ă u p i i e la p o le a o igi ii lu ii reale. Când p of. Ha ki g spu e ă „lu ea a fi putut să apa ă si gu ă, eea e ea el să spu ă este ă lu ea „lui , u a u it siste de apa e e de fe o e e, o side at doa o siste a sa i te ă a st a tă – presupunându-se ă a easta este pe depli u os ută, a e este ă depa te de a fi ade ă at – „poate fi o eput, fă ă o t adi ie logi ă, d ept u a e spo ta ă a a iu ii legilo sale p op ii, fă ă i te e ia u ui ele e t e te . 89

I dife e t de o pete a de a e dispu e do e iul său de studii, d . Ha ki g, se o po tă adesea a u sta de sho usi ess, i p esio d pu li ul u de la a ii spe ta uloase a e de i ă şi ai spe ta uloase, atu i d, i a a i ai t ziu, el le dez i te u a elaşi ae de certitudine cu care le-a proclamat. A spu e a est lu u sea ă p a ti a u spu e i i – i i ă a p i i a pu ului siste de apa e e a ata e. Î sea ă doa a afi a o posi ilitate logi ă efe itoa e la u g up de ipoteze. A transmuta aceasta într-o de la a ie atego i ă p e u ă „Du ezeu u a eat lu ea este u hipe olis eto i e ati ge li itele e u iei sau ale şa lata is ului pu şi si plu. Ni i u e etăto se ios u a e d eptul de a ig o a difi ultă ile ap oape i su o ta ile a e stau t e legile fizi ii ua ti e şi o i e afi a ie, i dife e t t de odestă, u p i i e la atu a ealită ii ge e al. P i a di t e a este difi ultă i este ă fizi a ua ti ă u este sigu ă i i ă a e p i eşte statutul de realitate al obiectelor sale proprii de studiu. Pe t u a fa e lu u ile şi ai ele, D . Ha ki g u o eşte i i ă a de fizi a ua ti ă. Vo eşte de Big Bang, o teorie care e t age o t i u ii di fizi a ua ti ă, da u a e i i o ii e di edi ilitatea pe a e, i te io ul li itelo sale, a easta, fă ă doială, o a e. St i t o i d, eea e a spus D . Ha ki g este ă Big Ba g-ul a fi putut, teo ie, să se t ple p i a iu ea spo ta ă a elo pat u fo e a e l o pu , fă ă i i u ajuto di e te io . Chia p esupu d ă a eastă afi a ie este st i t ade ă ată u a i i o posi ilitate de a o fi a sau ega a est lu u a u , a ă e u ătoa ele p o le e: Da ă au e istat fo e a e l-au p e edat şi dete i at, Big Ba g-ul u este „o igi ea lu ii , i u ai a u ei a u ite faze a e iste ei ei. De u de au apă ut ele pat u fo e? Au apă ut de i ăie i sau au fost eate? Că u lu u se putea t pla teo ie u do edeşte eapă at ă s-a întâmplat. Nu şti i i ă a da ă Big Ba g-ul s-a t plat sau doa fi putut să se t ple. T adusă li aj logi , de la a ia p of. Ha ki g, sea ă: „E istă o posi ilitate a o altă posi ilitate să fie ausa sui şi u o se i a u ei a t eia posi ilită i . Molto ello, u e spu e i i desp e eea e sa t plat ealitate. Cu at t ai pu i ăspu de la t e a ea ea ai de isi ă di filosofie, e u ată astfel de Lei iz: „De e e istă e a, şi u ai deg a ă i i ? Deus e o dr. Hawking, Diário do Comércio, 13 septembrie 2010 (Traducere Anca Cernea)

Ră uş a ea u tă Un articol pe care l-am publicat la Rio de Janeiro, dar pe care cititorul lui Diário do Comércio îl poate găsi ai i Po ue o sou li e al ia itito ul ILD l poate găsi ai i De e u su t li e al NT a sf şit p i a sus ita ai ulte pole i i de t ă aştepta . Î el, eu s hi a p eli i a iile u ei iti i fa ă de o i eiul d eptei de a se u i li e ală lo de o se atoa e , o i ei a e a e d ept u a e o st ga e i e sa e a i te iilo şi s opu ilo sale, deoa e e li e alis ul este o etapă a iş ă ii e olu io a e o diale şi o iş a e u poate fi f ată pu d-o să fa ă, p e u spu ea Le i , u pas înapoi pentru ca apoi să fa ă doi ai te. Te i ologia politi ă a e i a ă este ult ai să ătoasă şi ealistă de t ea azilia ă. D eapta şi st ga, SUA, su t u ite espe ti o se atis şi li e alis , a ăt d ă pi otul luptei politice este alegerea între a păst a alo ile şi p i ipiile a elo Fou di g Fathe s, sau, di pot i ă, a se eli e a de ele. Faptul ă a este alo i şi p i ipii a so ele oşte i ea li e alis ului e o o i clasic (de la Adam Smith la Ludwig von Mises) ar putea genera o oarecare co fuzie, da u a ăzut i iodată eu a e i a u sta peste opt a i a e să u e lassi li e alis , a e este o teo ie e o o i ă, u li e alis ul politi al lui Ted Kennedy, Nancy Pelosi si George Soros, care tinde sp e o e o o ie etatiza tă şi so ialistă. Asta pe t u ă di e ge a di e o o ie este u ai u element de detaliu într-o dispută a e se desfăşoa ă ju ul u o dife e e ult ai up i zătoa e şi 90

ai p ofu de. Î ulti ă i sta ă, eea e se află jo este să şti da ă p i ipiile Co stitu iei o o ti ua să fie ala ile se s ate ial, su sta ial, u toate i pli a iile lo ultu ale şi o ale pe t u a ălăuzi ia a a e i a ă, sau da ă, di pot i ă, o fi i te p etate doa t -un sens juridicfo al a e a pe ite să fie folosite în favoarea unor valori opuse celor care au inspirat redactarea documentului. Dife e a este e e plifi ată p i dez ate ea a tuală ju ul fai osului zid despă ito pe a e Tho as Jeffe so i te io a să-l idi e t e Stat şi eligii. Ideea o igi a ă e a să piedi e a Statul să de i ă i st u e t de p igoa ă eligioasă. Li e als su t astăzi atasa i fo ulei, da goli d-o de se ifi a ia ei şi t a sfo d-o într-un pretext juridic-fo al pe t u a e lude di ia a pu li ă orice expresie a edi ei, i stitui d p igoa a a ti- eligioasă ge e alizată a e, a est o e t, deja se traduce într-o profuziune de legi represive. Ceea e B azilia a i itat d eapta să se autode u eas ă li e ală a fost faptul ă dez ate ea politi ă di a ă se li itează ap oape t egi e la o hestiu e e o o i ă, disputa di t e i te e io is ul de stat şi pia a li e ă. Î a est ad u, op iu ea pe t u li e alis ul lasi e o o ie a sf şit p i a sluji la defi i ea u ui t eg u e t politi d ept li e al sau, o fo ad e sa ilo săi, eoli e al , u te e pe a e deja l-am comentat aici). Inconvenientele sunt multiple. Desigu , faptul ă u u e t politi a eptă să se defi eas ă e lusi p i op iu ea sa e o o i ă, slujeşte la legiti a ea u ei dez ate i politi e at ofiate, e p esie ultu ală a u ei so ietă i ol a e, obsedate de bani – sau, ai deg a ă u spu ea Millô Fe a des, de lipsa a ilo . Î li ajul e i li ilo papale, li e alis este de u i ea u e telo e eti e a e au diluat ă ătu a t adi io ală, p egăti d e i ea apostaziei ge e ale şi a teologiei eli e ă ii . Î al doilea d, li e alis ul politi este, de la ădă i ile sale, o iş a e e olu io a ă şi a tieligioasă. O igi ea te e ului este spa iolă, opu d li e ales şi se iles , up i z d i pli it a est ulti te e totalitatea edi ioşilo atoli i. Li e alis ul a fost el a e, F a a, a i stituit o stitu ia i ilă a le ului , e luz d p a ti Bise i a de pe te ito iul ă ii. Î li ajul e iclicilor papale, li e alis este de u i ea u e telo e eti e a e au diluat ă ătu a t adi io ală, p egăti d e i ea apostaziei ge e ale şi a teologiei eli e ă ii . Î t e p otesta i, li e alis ul eligios este u ele t ădă ii o ga izate. Li e alismul – aşa u l-a rezumat un predicator evanghelic american – a înlocuit prigoana. Prigoana ucidea oameni pentru a-i sili la compromisuri. Ade ă ul p igo it a sup a ie uit toate e u ile, da ade ă ul o p o is u sup a ie uieşte i iodată t agediei fatale a e glasul lui Du ezeu este egalat de glasul t adi iilo o e eşti (Judson Taylor). Pe t u ă B azilia u e istă alte u e te de d eapta afa a elui li e al , la el alea gă ăuta e de adăpost o se ato ii atoli i, p otesta i şi e ei. Da a olo, u ele li e tă ii pie ei, su t o liga i să-şi a ufleze di e ge ele pe a e le au u eilal i li e ali pu te ult ai de isi e de o di o al şi ultu al. Li e alis ul azilia , u ifi at e lusi p i t -un program economic, e un sa u pisi i a e t e uie să t ăias ă a o ie a o tişti şi a ti-a o tişti, adep i şi i a i i ai li e aliză ii d ogu ilo şi euta asiei, edi ioşi eligioşi alătu i de dis ipolii lui Voltai e şi Ri ha d Da ki s a gaja i e lude ea eligiei di ia a pu li ă. Pe t u u a u it ti p, a este di e ge e pot să pa ă ed i e de disp e fa a luptei ai i ediate pot i a e o o iei etatiste. Da asta este o iluzie o tală. Deja de ult ti p st ga lo ală şi i te a io ală a hotă t ă etatiza ea econo iei poate fi a ată i defi it, da ă u sa ifi ată odată pe t u totdeau a fa oa ea formulei mixte chineze – şi ă ult ai i po ta tă de t a easta este ătălia di do e iul ultu al, lupta pot i a i iliza iei iudeo- eşti e. Î a eastă luptă, stindarde precum liberalizarea drogurilor, i te zi e ea ho ofo iei sau legaliza ea euta asiei su t p io ita e. Cu poate fi o ătut stângismul concentrând atacul într-u o ie ti ipoteti pe te e lu g şi ed d i a i ului tot pul de ătălie eal şi i ediat a e a esta a ştigat deja hege o ia şi a e o t olul ap oape o plet al situa iei? A easta este e a t fo ula st ategi ă a li e alis ului azilia , a e o f u ta ea sa u st giştii t e uie să se li iteze la a gu e ta ia e o o i ă pe t u a u a ăta 91

p ofu dele şi i u a ilele lui di e ge e i te e, ti p e dis u sul st gii este li e să up i dă toate te ele şi toate di e siu ile ie ii so iale, sigu de a putea o ta, ulte do e ii, pe sp iji ul u ei pă i a li e alilo . Am sc is a ti olul De e u su t li e al to ai pe t u a u ă a te e ul şi a ea posi ilitatea u ei dis u ii se ioase a a estei p o le e. A ti olul e pu ea u i tele li e al şi o se ato t e apăsate ghili ele, pe t u a a ăta ă se ifi ă tipu i ideale , u asi ila ile eu ui g up politi e iste t o et p i p eju i i. Cu toate a estea, ultă lu e l-a itit a şi u a fi fost u ata la sat asup a u uia di t e a este g upu i. Au fost hia şi u ii a e au ăzut el a ifestul u ei o f e ii politice mai mult sau mai pu i la desti e, a e sf şit a ieşi di dulap ples i du-şi e i ele pe t u a putea să se autodefi eas ă ai uşo p i opozi ie fa ă de ele. Î B azilia de azi, asta se u eşte a iti . Î p i ul d, i se at i uie auto ului i te ii, şi se dis ută u ele, u u el. Î al doilea d, se t a spu e te tul odul i pe ati , i te p et du-l ca şi u a fi e p esia u ei do i e sau u ui o di , u ei e ă i de a i te fe a ealitate şi u de a o elege. Deja a e pli at u a i u ă ă, di ele t ei fai oase fu ii ale li ajului lasifi ate de Ka l Bühle , azilie ii u ştiu de t de două: ea e p esi ă a ifesta e a stă ilo i te ioa e şi ea apelati ă i flue a ea alto pe soa e . Fu ia de o i ati ă des ie ea şi a aliza ea ealită ii este total e u os ută a eastă pa te a lu ii, şi o i i e a o ite i p ude a de a o i sau a s ie e a a eastă heie a fi auto at t adus elelate două. Dincolo de limbajul informal, articolul meu era un studiu st i t ştii ifi a două fo ule ideologi e o side ate logi a lo i te ă pu ă, i dife e t de adăugi i şi odifi ă i pe a e a putea să le sufere din partea unor factori sociologici sau psihologici ce ar interveni. Pentru a trage din el o se i e politi e apli a ile situa iei o ete, a t e ui a el să fie eles la i elul teo eti la a e se situa. Să i d a eastă etapă, u ii au p efe at să şi-l apli e di e t lo şişi şi să o side e ă eu i o ea pe ei de ău, fii d fi eşte i dig a i de nedreptatea pe care le-o fă ea e ea de-a treia egulă a le tu ii igoa e a eastă a ă: lo ui ea o p e siu ii i telige te p i t -o afectare de sentimente morale elevate; cea de-a patra este a interpreta totul drept un mesaj cifrat al unui grup şi u a u efo t og iti al u ui eie i di idual . A ela a e ştie ă siste ele de idei au o st u tu ă p op ie, i depe de tă şi dife ită de i te iile su ie ti e ale adep ilo lo , elege li pede ă disti ia di t e li e alis şi o se ato is este exact aceea pe care am expus-o. Da ă i e a u elege este pe t u ă, at de o i eiul pe so al sau de g up, a e ează li e alis ului alo i e te e, – morale sau religioase – care nu sunt logic i teg a ile st u tu a sa. Mul i di t e ei a e ad a eastă e oa e u su t alt e a de t o se ato i a e au p i s d ag, di oti e de pu ă opo tu itate lo ală, de eti heta de li e ali. C d li e alul supă at e la ă: Noi a e p i ipii, oi u su te a o alii pe a e i-ai descris du eata , el şi a ată, desigu , i apa itatea de a fa e deose i e t e a a ja e tul ideologi lo al şi ideologia li e ală si e. Mai a ată şi o fuzia di t e p i ipii şi si plele eguli ope a io ale. U p i ipiu este u it astfel pe t u ă, fi -a să fie, i e la început! Nu în continuarea a ceva. E un p e ept fo dato şi u fo dat, o di io a t şi u o di io at. To ai pe t u ă u ai depi de de i i , pe t u ă este ala il p i si e suşi, u p i ipiu a e pute ea de a se apli a od u i e sal, fă ă odifi ă i sau ate ua te, tutu o azu ilo up i se e u ul său, fă ă a a easta să o du ă la i io o t adi ie logi ă şi u at t ai pu i la ade ă ate a su dită i. Fă ă a eastă p op ietate, i iu e u u este u p i ipiu. Să u u izi , de e e plu, este u p i ipiu. U i di id de is să l pli eas ă p ă la ulti ele o se i e, a i du-se să ia ia a altuia hia da ă eilal i l o side ă o ligat o al să o fa ă, i i pe t u a est oti u a de e i u asasi . U eglije t sau u laş, poate; nu u asasi . E te sia edefi ită a apli a iilo u odifi ă se sul p i ipiului, a e to ai de a eea este p i ipiu: pe t u ă este la e t e itatea i i ială a u ei se ii eli itate de o se i e asup a ă o a el stăp eşte u o auto itate de ezd u i at, a solută. Regulile ope a io ale deja u şi ai i stituie ele pul p op iu de apli a ie: a esta este de a at de u u ă eli itat de alte eguli ope a io ale, u ele di t e ele ta ite sau des ope ite u ai e 92

post fa to, t şi de u u ă de ase e ea eli itat de o e ie e de o di p a ti e pot i te e i fie a e az. Fie a e egulă ope a io ală este de a eea od i t i se defi ie tă şi u poate fi apli ată de t u ulte ate ua e şi odifi ă i. Un principiu este valabil prin sine, independe t de a ietatea situa iilo . Regulile ope a io ale, di pot i ă, totdeau a se dispu siste e şi ie a hii o puse od ese ial di li ită i reciproce (culminând, în mod ideal, într-u p i ipiu a e le li itează pe toate, fă ă să fie li itat de ele . O egulă ope a io ală a e, ig o du-şi li itele i te e şi e te e, a ăuta să-şi e ti dă od edefi it do e iul de apli a e, a sf şi p i a se lo i u u ai de alte eguli şi de o e ie e e te e, i hia de ea săşi. A a io a i te es p op iu , de e e plu, este o egulă ope a io ală. Ea fu io ează a u ite i u sta e ale ie ii, da , da ă a t e e de o a u ită li ită, ju d i te esele i di idului pot i a tutu o elo lal i, ea a de e i p izo ie a u ei situa ii de izola e sau de ostilitate a e u este delo i te esul ei. Regula, a să fu io eze, t e uie să fie f ată de e u ă ate alte o side a iu i. La d ept o i d, ea este deja f ată, pe t u ă i te esele u ei creaturi limitate sunt ele însele în mod necesar limitate, el pu i p i du ata li itată a ie ii a esteia. O egulă ope a io ală idi ată od epe is la i el de p i ipiu şi poa tă od necesar propria sa negare. A u , a e su t p i ipiile li e alis ului ? Ca e su t ite iile a i e şi o u e la care liberalii, e d să-şi pa e di e ge ele i te e, apelează a la p i ipii sup e e a e t e uie să fu da eteze jude ă i u a i e şi să estau eze u itatea de a sa lu? Su t două: li e tatea şi p op ietatea p i ată. Da ă li e alis ul sf şeşte at t de f e e t so ialis – aşa u Ve kho e ski tatăl dă aşte e lui Verkhovenski fiul în Demonii lui Dostoievski – este to ai pe t u ă el este o stituit di eguli ope a io ale a e u au, p i defi i ie, up i de ea e esa ă a u o p i ipii apa ile de a da sea ă de p op iile lo o se i e. Da a estea u su t i ide u p i ipii. Su t eguli ope a io ale. C d u li e al spu e: li e tatea u uia se te i ă a olo u de epe ea a eluilalt , el e u oaşte e a t a easta. Şi a elaşi lu u se apli ă p op ietă ii: te e ul lui Sta Păpuşă se te i ă u de epe el al lui Păpuşă Sta . Ni i legea p op ietă ii, i i ea a li e tă ii u pot să se e ti dă la i fi it fă ă să se ege pe ele sele. Li e tatea a solută a e hi ala u a se a o pletă a o st ge ilo e te e, altfel spus, u pute ea a solută şi e ti ia o pletă a li e tă ii. Î a elaşi fel, p op ietatea a solută a o espu de posesiei i teg ale şi pe fe te: a fi p op ietate se s logi şi u ju idi , a p op ietatea de a espi a, pe a e u o po i i de şi de a eea u este i ide u p op ietate se s ju idi . Să u u izi u a e li ite i te e de i iu fel. E lude u ai a ele azu i a e, a p io i, deja su t afa a e u ului său, a de e e plu p op ia apă a e: a se apă a u sea ă a u ide , sea ă a e a să ieşi di u ătu ă p i t -u ijlo a e, i depe de t de i te ia sa, a a ea d ept ezultat oa tea ata a tului. Da ă a ela a e se apă ă astfel de i u sta e u e asasi , u at t ai pu i este a ela a e efuză să o fa ă, e ti z d apli a ea lite ală a p i ipiului p ă la a epta ea pasi ă a p op iei ătă ă i. Li e tatea şi p op ietatea au deja da ul ăs ut de a se li hida pe ele sele da ă se e ijază p i ipii. Liberalismul este astfel dato ită p ofu dei i flue e pe a e a p i it-o de la Ka t. Toată st ăda ia filosofului de la Koe igs e g a fost să e a ueze o ala şi pe fii a ei t i- ăs ută, filozofia politi ă de o i e o i ut su sta ial, edu d-o la o ă de e ige e fo ale, a de e e plu, a io ează astfel t egula a e i spi ă a iu ea ta să poată fi adoptată toate azu ile ide ti e . Ka t u e spu e e egulă t e uie să fie a easta, şi u o spu e to ai pe t u ă o ala, pe t u el, u poate să ai ă i iu fu da e t o ie ti . Ea se azează t egi e pe edi ă , eleasă d ept o i ge e su ie ti ă, şi pe i pe ati ele atego i e , adi ă pe e ige e pe a e i e i u le poate justifi a da to i se o si i dezo o a i da ă u le depli es . Pe t u Ka t, u e istă de t u oaşte e su sta ială a fe o e elo , apa e e atu ale studiate de fizi ă. Toate elelalte su t fo e logi e, i pe ati e atego i e sau o i ge i pe so ale. Cu i iu a di t e a estea t ei u este u p i ipiu, se sul su sta ial al te e ului, a easta e hi alează u a spu e ă o ala ka tia ă şi 93

politi a li e ală a e se i spi ă di ea su t total lipsite de p i ipii, u e ep ia elo logi o-fo ale şi ope a io ale. E o o ia de pia ă, a şi li e alis ul si e, este o s he ă fo ală, u siste de eguli ope a io ale a e poate să fie pus sluj a u o p i ipii şi alo i sau, uzu p du-le lo ul, poate să le o odeze şi să le dizol e. Guido de Ruggie o a o se at, lasi a sa Isto ie a Li e alis ului Eu opea , a li e alis ul nu este o filozofie politi ă se s su sta ial, i o etodă , u a sa lu de p e epte şi eguli a e a putea fi adaptate elo ai dife ite situa ii p i t -u u ă eli itat de ajustă i şi ate uă i, fu ie de e ige ele azu ilo o ete. Orice afirmare a unui principiu absolut este, în perspectiva kantiana, o invadare a teritoriului eze at ştii telo . Ka tis ul este, a est se s, pă i tele poziti is ului, pe t u a e li e alii de astăzi au at ta a e siu e, pe t u ă au pot i a lui a ea u ă e t e ă a f a ilo i a i i. De fapt, u ăs la el u ai politi a sa e t alizatoa e şi i te e io istă, da o ti uă să su s ie i te di iei kantiano-poziti iste de a du e u oaşte ea u a ă p ă di olo de fe o e e , şi, astfel de a u oaşte eu p incipiu moral universal în sensul pe care aceste principii le aveau la Platon sau în eşti is . Li e tatea şi p op ietatea pot fi i o ate fa oa ea i te di iei de a u ide, da u o fu da e tează i iu fel, pe t u ă u su t p i ipii. Î săşi sa alitatea ie ii u a e u ape i iu fel pe spe ti a li e ală. Pe t u a u fi pă ăsită de tot, ea sf şeşte p i a t e ui să fie justifi ată pe aza elo doua pseudo-p i ipii, el al li e tă ii şi el al p op ietă ii. Se a io ează, de e e plu, felul u ăto : o pul şi ia a sa su t p op ietă i p i ate ale pu tăto ului lo , a e a e li e tatea e lusi ă de a de ide e să fa ă u ele: p i u a e, al u ide pot i a oi ei lui sea ă a-i iola p op ietatea şi li e tatea. După e a p o lamat a estea, li e alul ede ă e u o deose it de u se ade, pe t u ă apă ă i teg itatea ie ii u a e fă ă să fie fo at la a easta de i io o liga ie eligioasă sau p i ipiu u i e sal, i u ai p i li e ul e e i iu al a iu ii sale i di iduale. Da u este i io a io alitate asta, i u ai o fuzia ai ii. Desigur, a produce un argument în favoarea vreunui lucru nu e totuna cu a-l fundamenta. Libertatea şi p op ietatea pot fi i o ate fa oa ea i te di iei de a u ide, da u o fu da e tează n niciun fel, pe t u ă u su t p i ipii. Este i posi il, de e e plu, să de izi u ai pe aza a esto eguli da ă a o tul t e uie pe is sau u: apli a ea p i ipiilo la a est az du e u ai la pe ple ită i i solu ile, a de e e plu, a eea de a şti da ă fătul este p op ietate a a ei sau stăp al p op iei sale ie i, dis u ie i e ilă şi falsă a e deja a ată defi ie a i t i se ă a o eptului de p op ietate, şi u at t ai ult a i ia ilită ii e ti de ii apli ă ii sale p ă t -a olo t să se fa ă di ea te eiul a e a şi ai fu da e tal, a d eptul la ia ă. Pe t u o i e pe soa ă ei to i ată de p ejude ata ka tia ă, d eptul la ia ă este fu da e tul li e tă ii şi p op ietă ii. O e u os i pli it toate odu ile pe ale di lu e u e ep ia e hiului od pe al so ieti atu i d p e ăd pedepse mai mari pentru omucidere decât pentru simpla sustragere din proprietate sau din libertate. A fu da e ta d eptul la ia ă pe aza li e tă ii şi p op ietă ii sea ă a-l fa e la fel de a iguu a şi ele. Şi ai i u i a solu ie posi ilă este t a sfo a ea lui să u u izi t -u i pe ati atego i , adi ă, e a e e aşa deoa e e uta e si te ă aşa t e uie să fie. Da, u li e al poate a ea p i ipii, şi ajo itatea elo pe a e i u os le au, dar le au ca indivizi o e i şi u a li e ali . I o g ue a situa iei ezidă faptul ă etoda li e ală, pusă sluj a u o p i ipii şi alo i su sta iale t adi io ale, o stituie e a t eea e SUA se u eşte o se atis . Î a est se s, i i F ied i h Ha ek, i i Lud ig o Mises u au fost i iodată li e ali: şi SUA u e istă i e i a e să u-i o side e d ept ge ii tutela i ai iş ă ii o se atoa e. Totuşi a eeaşi etodă, sepa ată de ad ul t adi io al şi e ijată ea săşi p i ipiu, de i e o a ă te i ilă i ile iş ă ii e olu io a e, a e p i ea pu e sluj a uta iei ultu ale g a s ie e ilioa e de idio i utili li e ali dispuşi să edeze tot eea e u li se pa e a li ita di e t li e tatea şi p op ietatea sau, ă şi ai ău, tot eea e pa e să le p o o eze, hia u p e ul dese si iliză ii o ale a popula iei . Mul i di t e a eştia, de fapt, u su t hia idio i: su t li e ali 94

se sul st i t spa iol al te e ului, a gaja i dist uge ea i iliza iei iudeo-creşti e şi i pla ta ea u i e sală a i pe iului ihilis ului p i i te ediul adi aliză ii e o o iei de pia ă t a sfigu ate tipa şi p i ipiu pe t u o duita u a ă toate do e iile ie ii. Nu fă ă oti u ii di t e ei se laudă ă su t ai e olu io a i de t so ialiştii. E o o ia de pia ă, a şi li e alis ul si e, este o s he ă fo ală, u siste de eguli ope a io ale a e poate să fie pus sluj a u o p i ipii şi alo i sau, uzu p du-le lo ul, poate să le o odeze şi să le dizol e. Astăzi, B azilia, su t u i i deopot i ă li e ali adep ii a esto două lu u i. Da este doa o u itate e ală, a ope i d di e ge e ă şi ai p ofu de şi de e i de at de t opozi ia di t e e o o ia de pia ă şi e o o ia di ijată. Ideea de a unifica su fla u a u ei si ple p edile ii e o o i e pe soa e şi u e te despă ite p i o epte o ale şi i iliza io ale opuse şi i o pati ile t e ele e at t de st ga e, t autodizol a ea li e alis ului di a ă a şi eput. I stitutul Li e al de la Po to Aleg e şi-a schimbat u ele I stitutul Li e tă ii, şi Pa tidul F o tului Li e al Pa tidul De o at. Este a apa ea e ală a e se upe, lăs d la i eală o fuzia i te ă. Li e alis ul azilia u a fost i iodată ai mult decât un aranjament opo tu ist, i apa il de a i pu e espe t ad e sa ilo săi şi hia lui suşi. Majo itatea li e alilo pe a e i u os u su t li e ali. Su t o se ato i u u e s hi at. Co fu dă li e alis ul e o o i lasi , a e este o pa te i teg a tă a t adi iei conservatoare, cu ideologia li e ală, a e este u st at isto i al iş ă ii e olu io a e. Deoa e e ed p i ul, şi a o ează la e e e le a elui de-al doilea. Îşi hipuie ă astfel pa ai p og esişti , put d uzu pa p estigiul st gii şi să o u eas ă apoiată . Da a est apa e t şi etli eto i , di olo de faptul ă i o ligă să-şi ep i e o se ato is ul şi să–şi est gă lupta la te e ul e o o i , ai a e şi u al doilea p e , ă şi ai a e: fă d di su esiu ea te po ală u ite iu al supe io ită ii, ei sf şes p i a asu a o etafizi ă p edesti a io istă a Isto iei a e este ese a săşi a ideologiei e olu io a e . a ti olul eu di fe ua ie , şi u a easta ajută la p e ipita ea t a sfo ă ilo culturale care produc ine ita il as e siu ea st gii. Di auză ă i iodată u a e a i at od se ios a este o t adi ii, li e alis ul azilia , de-a lu gul ulti ilo douăze i de a i, u la di f ge e f ge e, di u ili ă u ili ă. Cât timp mai trebuie pentru a a ei li e ali a e ed p i ipii su sta iale – religioase sau nu – să des ope e ă u au fost i iodată li e ali, i o se ato i? Fă d a easta, desigu , o pie de ul i falşi p iete i. Da , ele di u ă, ă uş a ea u tă a t e uit şi ea să a di e de la false afi ită i a să des ope e ă e a e a ai u de t o a ă. A e titudi ea a o i a e a didat la o i a e fu ie, da ă a a ea u ajul să se p ezi te pu li u u p og a izi il o se ato , fă ă f a e tală o stituti ă a e afe tează iş ă ile li e alilo , a o i e u su es ele to al ăsu ăto . Co se ato is ul este u siste de alo i, şi a este alo i su t ele ale popo ului azilia , ele ale oa e ilo si pli şi fă ă edu a ie a e u teleg i i di economie dar î eleg i ediat li ajul o alei, eligiei, t adi iilo . Su t ze i de ilioa e de oa e i aştepta ea ui a a e să-i ep ezi te politi ă. Nu ai o se ato is ul le poate ăspu de, da ai ai te t e uie să a epte să eteze a ai fi a ă. (Traducere realizata de Anca Cernea) Versiunea originala, in limba portugheza: O patinho feio da política nacional

P ostie i i ală

C d ade ă ul de i e p ea e ide t şi i ile ăpă ate o ti uă să l ege fă ă să poată fi a uzate de es a ota e i te esată, su te fa a a eea e E i Voegeli u ea p ostie i i ală – a abuza în mod intolerabil de dreptul la imbecilitate. 95

Marele filosof germano-american a folosit termenul pentru a desemna comportamentul mental al elitelo ge a e a e au pe sistat, p ă la sf şit, a u ealiza pe i olul azis ului. Da e e ple ale a estui fe o e su t peste tot, şi u etează să se ul eas ă. De ult ti p tot afi ă a este ul st ăi A e i a Lati ă u a e i i de-a fa e u e hiul şi u ul i pe ialis ia heu ; ă e istă u i pe ialis ou şi ai fo ida il a iu e lu e; ă el plă uieşte i i ai ult i i ai pu i de t să do i e spe ia u a ă t eagă p i i te ediul u ui gu e glo al a e să fie i stau at de ONU te e ul i i de u de e iu; ă el este od des his a tia e i a , a d t e o ie ti ele sale disolu ia SUA a a iu e i depe de tă şi supunerea sa fa ă de o ad i ist a ie i te a io ală; ă el sp iji ă şi fi a ează st ga di Lu ea a T eia, ai ales di A e i a Lati ă, a e ede i st u e tul p i o dial pe t u a se ealiza, pe a est o ti e t, u a di t e i teg ă ile egio ale al ulate pe t u a culmina în integrarea politicoad i ist ati ă a pla etei. A ăspu de u ste eotipul teo iei o spi a iei u a e ost. Nu este i io o spi a ie: totul este ofi ial, do u e tat. Este izi il o hii tutu o , ze i de ezolu ii ONU, a gaja e te semnate t e şefi de Stat, ă i se ate de lu efe i ai g di ii glo aliste, oa e i ele i a Go a io şi Geo ge So os, a e şi st igă de pe a ope işu i pla u ile şi i te iile. Chia şi aşa ilioa e de idio i p i es totul u o e ede e t pită şi, afe ta i de si d o ul lui T eet , o ti uă să se t e e da ă au ăzut eea e au ăzut şi da ă eea e s-a întâmplat, s-a întâmplat. Deja a s is sute de pagi i desp e asta, a a ătat su se şi do u e te, a ăstu at fie a e o ie ie u toată eti ulozitatea şi igoa ea – da p ostia, atu i d este tă ită de f i ă, este de nebiruit. Mul i, su p ete t de a io alis , o ti uă să-şi toa ă a tile ia pot i a SUA, fă ă să eleagă – sau fă ă să ea să eleagă- ă slă i ea a iu ii a e i a e este de i te es a i pe t u p oie tul glo alist, ă, pe t u p ete de ii la gu e a ea lu ii, da ă u dist ug su e a itatea elei ai pute i e ă i, a fi i util să o eli i e pe ea a elo ai sla i. Chia şi a u , d dl. Hugo Ch ez şi p o la ă ele pat u ză i i te ia de a dizol a a iu ile de pe continent într-o epu li ă a Statelo U ite ale A e i ii de Sud (http:// .d o e io. o . / oti ias_o li e/ .ht , idio ii o ti uă să eadă ă a-l sp iji i a pa ia lui o t a SUA sea ă a e apă a su e a itatea . Ni i ă a a u u o să ealizeze a ti ula ea pate tă di t e e olu ia ha istă şi pla ul CFR Council on Foreign Relations) de a topi SUA, Me i ul şi Ca ada t -u „No th A e i a Co o ealth . Î pot i a p ostiei asi e u e ista a gu e t. Re u . Che a i-l pe Alborghetti . Numai el e apa il să dis ute u oa e ii ăştia la u i el pe a e ei să-l eleagă. Voegeli a aplauda u e tuzias o a ula ul lui ase e ea p eju ă i. Slă i iu ea ajo ă a d eptei I depe de t şi ai p esus de defi i iile s hi ătoa e pe a e g upu ile politi e şi le dau lo şile sau ad e sa ilo lo , e istă ealitatea isto i ă pe a e e etăto ul o poate afla di a elaşi a sa lu de uta ii aşa u el apa e t -o pe ioadă de ti p sufi ie t de lu gă. Isto i –nu ideologic- st ga este iş a ea e olu io a ă o dială, d eapta este esta ili ea pe iodi ă a so ietă ii o fo a a ja e tului posi il t e alo ile t adi io ale ale i iliza iei iudeo- eşti e şi sta ea de lu u i eată de e pa siu ile şi et a iile iş ă ii e olu io a e fie a e etapă a p o esului isto i . În acest sens- şi u ai el- , sunt, cât se poate de evident, de dreapta. Tot în acest sens, este foa te o e tă de u i ea pe a e st giştii au dat-o d eptei ge e al: ea iu e . Fa to ul a ti al isto iei ulti elo t ei se ole este e olu ia; d eapta este doa ea ti ă . Da t ebuie de asemenea ai i fă ută deose i ea t e ea iu e se s isto i o ie ti şi folosi ea pole i ă a te e ului de ăt e p opaga dă e olu io a ă, ai ales a i st u e t de po eg i e t e ultiplele sale diside e 96

i te e. Co u iştii şi aziştii se a uzau e ip o de a fi alia i ai ea iu ii , aşa u o fă eau, i te io ul suşi al ta e ei o u iste, adep ii lui Stali şi ai lui T otki. Miş a ea e olu io a ă a u tot este o t adi ie toată egula, u u itate şi o ti uitate o ştie te, efle tate u u ai e etatele e a e e isto i e la a e se dedau lide ii şi e to ii ei u oluptate ău deghizată, i isto ia g upu ilo , u e telo şi o ga iza iilo ilita te, e se e a ă p i sta ilitatea şi pe a e a lo de-a lungul timpurilo . Rea iu ea u a e i io u itate la s a ă o dială. Isto ia ei o sta t -o serie de focare independente care izbucnesc în locuri diferite, ignorându-se u ele pe altele şi ul u i du-se u espe ti ele lo ide tită i isto i e lo ale. E istă, de e e plu, o ide titate isto i ă a o se ato is ului a e i a , sau hia a elui a gloamerican. Dar ea nu are nicio conexiune – i i do i ă de a o a ea- cu cea a dreptei franceze, sau germane, hispanice sau hispano-americane, de exemplu. (Nu este lipsit de inte es să o se ă ă, deşi apă a ea ea ai elo e tă a p i ipiilo e o o i e lasi e la a e su s iu o se ato ii a gloa e i a i a e it de la doi g dito i aust ie i e ila i, Lud ig o Mises şi F ied i h o Ha ek, i flue a lo a fost a so ită a u fa to izolat, fă ă a ediile o se atoa e di A glia sau di SUA să se ăsp deas ă eu i te es ajo pe t u fo a ul aust ia al a ilo , ă uia ope a lo le este at t de e ide t dato ată . O i te a io ală de d eapta este ap oape de e o eput, şi t u a u it fel este i e ita il să fie aşa. A iu ea e olu io a ă este glo ală p i aşte e, pul ei de a iu e este lu ea t eagă. Rea iile u pot să fie de t lo ale şi spo adi e, fu ie de multitudinea de cazuri a valorilor – patrioti e, eligioase, o ale, so iale şi e o o i e – care par mai di e t a e i ate de ăt e iş a ea e olu io a ă fie a e lo şi o azie. Î to du-se împotriva u o aspe te dete i ate şi pa iale ale e olu iei, ea iile t ăies t -o pe a e tă lipsă de t l i e di a e o putea ieşi u ai atu i d o elege u itatea i a i ului şi o i t a t -un acord de a-l o ate a u a sa lu, u pe u ă i izolate. O difi ultate a e se opu e a estei e olu ii este ă, aşa u diside ele i te e ale iş ă ii e olu io a e se eti hetează e ip o d ept ea io a e, adesea u ele di t e ele t e d ept u ade ă at de d eapta fa a popula iei p ost i fo ate şi hia fa a o du ăto ilo ea iu ii, a e astfel sf şeşte p i a fi di izată p i efe tul i filt ă ii şi i t igilo . Altă difi ultate este ă, luate izolat, i i p opu e ile iş ă ii e olu io a e u su t toate ele sau dest u ti e. Di pot i ă, ulte di t e ele u su t de t alo i t adi io ale uzu pate, o upte, şi puse sluj a pla ului e olu io a de a sa lu. Răul u o stă p opu e ile izolate, o stă a sa lu. Cu de altfel d eapta este politi f ag e ta ă, iziu ea ei asup a i a i ului ti de să fie de ase e ea f ag e ta ă. Iluzia „s opului isto iei A-şi lua p op ia ideologie d ept ul e şi o ie ti fi al al Isto iei şi apoi a edese a su esiu ea ti pu ilo t e ute pe t u a o sili să o fi e a eastă idee p e o epută este u i iu at t de ăsp dit t e g dito ii ode i, t a sf şit p i a păt u de ad sufletul popoa elo şi a se tă i a o dog a a eligiei i ile ap oape toate ă ile di lu e. Auto atis ul o pulsi u a e dez ate ile popula e pa tiza ii u e telo elo ai dife ite apelează la lo u ile o u e ale a a sului şi eg esului , ale p og esului şi apoie ii , u u ai pe t u a-şi o pa a i agi ea de si e suşi u ea a ad e sa ilo lo , da hia şi pe t u a folosi a eşti te e i a etalo ge e al pe t u ăsu a ea e e i e telo isto i e, a ată t de fi eas ă şi e-p o le ati ă a de e it imagi a ea totalită ii iş ă ii isto iei a pe o li ie u idi e io ală u t aie to ie u ifo ă şi o ie ti predeterminat. Ni i di u şti ele dispo i ile ştii a Isto iei u justifi ă a easta p ete ie, a e pa e să ştige u at t ai ultă auto itate asup a i agi a ului u t este ai ult dez i ită şi o p o isă de e eta ea isto i ă se ioasă. Nu e istă o e etă ai i faili ilă pe t u a s ăpa de ealitate şi a t ăi t -o lu e a fa teziei de t a su s ie, od o ştie t sau i o ştie t, a estui it g otes al s opului Isto iei . Faptul suşi ă e istă s opu i dife ite o f u ta e, fie a e arogându-şi olul de a i ă o oa e de pu t fi al al ti pu ilo , deja a ată ă este o a de o o peti ie de şelăto ii. Şi u u ai adep ii ă tu isi i ai itului e olu io a pa ti ipă la ea. 97

Li e alii u ează asă a i a lui C o e, Isto ia este isto ia li e tă ii , u al său o ola ă li e tatea este dife e a spe ifi ă di t e lu ea ode ă şi ea edie ală şi a ti ă. Pe t u a fa e edi ilă a eastă du lă i iu ă, su t o liga i să as u dă faptul ă totalita is ul s-a întins mult mai ult lu ea ode ă de t i stitu iile li e ale, şi ă sup afa a geog afi ă şi a u ă de fii e u a e aflate su stăp i ea sa. Ne euşi d să l as u dă total, ea ă să e pli e o u is ul, azis ul şi adi alis ul isla i d ept, oade ale apoie ii , ale ă e ii u ă , es a ot d faptul ă ideologiile totalita e su t la fel de ode e a şi li e alis ul şi sup apu d su esiu ii reale a timpurilor cronologia i e tată. Chia adi alis ul isla i este de u it fu da e talis pe t u ă edia ig o ă ă el u este ope a u o usul a i t adi io ali i a u o i tele tuali usul a i fo a i Eu opa su i flue a lui Heidegge , Fou ault şi De ida. În ceea ce-i p i eşte pe st gişti, i i u a e ost să ai o i . Ei ed u pioşe ie ă so ialis ul este o etapă isto i ă supe ioa ă şi poste ioa ă apitalis ului, o i t a eşua egi u ile so ialiste şi a eda lo ul de o a iilo apitaliste. Fi eşte ei e pli ă a este fe o e e d ept eg ese . Î ă şi ai e t a aga t este alul eo-ilu i ist şi gea ă ul său sia ez, eo-e olu io is ul, a e p o la ă eligiile şi ai ales eşti is ul d ept etape depăşite ale Isto iei iuda faptului ă ise i ile eşti e u etează să eas ă şi, egiu ile u de se sti g, u su t lo uite de ultul ilu i ist sau e olu io ist, i de Isla . Î o t ast u a este fa tezii, eea e e a ă ştii a isto i ă este ă: . Nu e istă o li ie i teg ală a isto iei o e eşti, i ai ulte dez oltă i i depe de te, e u pot fi eduse la o elata e a ati ă o u ă, de t a a tifi iu lite a sau teo ie etafizi ă. Spe ia u a ă u a e de t u itate iologi ă, u isto i ă. Isto ia u i e sală luată a u itate este o o st u ie i agi a ă idi ată de la p e iza u ui o se ato atotştiuto a e o i este Du ezeu – presupunând ă isto i ul L-a o sultat a eastă p i i ă – o i este o fa tezie egalo a ă de isto i . . Da ă u e istă i io li ie, u at t ai pu i e istă o li ie p edete i ată, e ită să du ă la u ezultat p e ăzut. . Nu e istă u se s al Isto iei, i ai ulte se su i u işate, do u e tate p i auto-e pli a ii fu izate de dife ite ultu i şi i iliza ii. Filozofia Isto iei şi săşi ştii a isto i ă u su t de t ă două di t e e u ă atele st u tu i de se s a e apa de-a lungul timpurilor conform efortului o e es de a găsi o e ea i teligi ilă e pe ie a ie ii. . Ni e i u ştie d se a te i a Isto ia, de a eea o i e e a e de a su p i de se sul Isto iei sf şeşte p i a i stitui u fi al i agi a , după a e Isto ia o ti ua od i pe tu a il. . Î o t ast u a estea, ade ă atele st u tu i de se s, a e au eat şi sus i ut i iliza ii t egi, u trimit la un final imagi a , i la sup ati p, sau eş i ie. Nu ai eş i ia dă se s ti pului: asta u este o pă e e a ea, i u i ul pu t a e toate i iliza iile au fost totdeau a de a o d ., a p opos, minunata carte a lui Glenn Hughes, Transcendence and History). 12 mai 2010 (traducere realizata de Anca Cernea) Versiunea originala, in limba portugheza: Estupidez criminosa

De ce nu sunt liberal Su t ulte oti e a să fii o t a so ialis ului. Două su t să o t adi to ii, t e uie să alegi: o i i pla e li e tatea pie ei pe t u ă ea p o o ează Statul de d ept, o i i pla e Statul de d ept pe t u ă el p o o ează li e tatea pie ei. În pri ul az, eşti o se ato ; al doilea, eşti li e al . O e e, u si i dife e a. Atu i d d eapta este ă i ipie tă, e uloasă şi fă ă fo ă, li e alii şi o se ato ii ă t -o plă ută p o is uitate, o topi i a e siu ea o u ă fa ă de etatis ul sta gist. I ediat e lupta pot i a sta gis ului e e o defi i ie do t i a ă ai p e isă, dife e a apa e: o i fu da e tezi Statul de d ept pe o o ep ie t adi io ală a de ită ii u a e, o i l ei e tezi după odelul pie ei, u de d eptul la p efe i ele a it a e este li itat doa de u contract de vânzare- u pă a e ego iat li e t e pă i. Î a ele azu i, do eşti li e tatea, da 98

p i ul, fu da e tul ei este ate ial , adi ă defi it p i alo i şi p i ipii e pli ite, el de-al doilea e fo al , adi ă defi it p i t -o e ua ie o t a tuală al ă ei o i ut este des his la alege ea elo i te esa i. Da ă eşti o se ato , o side i ă u etă ea u a e d eptul de a a gaja pe altul ă să-l u idă u at t ai pu i pe t u a u ide u te , deoa e e ia a este u da sa u e u poate fi ego iat. Da , pe t u li e al, u e istă i i ai sa u de t d eptul de a i de şi a u pă a – inclusiv propria ia ă: da ă i se pa e ă ia a ta e o po ă ie şi ei să a gajezi u p ofesio ist a să-i pu ă apăt, i i Statul, i i Bise i a u au d eptul să dea i i ea ai i ă i di a ie a eastă p i i ă. Da ă el a e e plus este e eluşul tău a e efal, u i a ta se ilă sau u hiul tău s hizof e , ei u au apa itate o t a tuală, da tu ai: da ă ai şi a i să plăteşti o i je ie letală sau pe asiste ta a e să o fa ă, i i u a putea să piedi e a ei t ei a e i stau pe ap să fie et aşi de pe pia ă p i intermediul serviciilor acelui profesionist. În mod curios, nu cunosc ni iu si gu li e al a e să pe eapă ide titatea de ese ă t e a a gaja o asiste tă pe t u a le fa e o i je ie e o o i ilo , sau u pistola a e să le z oa e eie ii, sau u oto o p eso a e să-i edu ă la sta ea idi e sio ală. Atu i d spu ă ei o side ă p i a alte ati ă ai u a ă , u şi dau sea a ă apelează la u a gu e t o se ato şi ă li itează od a o i a il li e tatea pie ei. Co se ato is ul este a ta de a e ti de şi tă i apli a ea p i ipiilo o ale şi u a ita e t adi io ale p i i te ediul esu selo fo ida ile eate de e o o ia de pia ă. Li e alis ul este de izia fe ă de a supu e totul ite iilo pie ei, i lusi alo ile o ale şi u a ita e. Co se ato is ul este i iliza ia iudeo- eşti ă idi ată la pute ea arii economii capitaliste o solidate Stat de d ept. Li e alis ul este u o e t al p o esului e olu io a a e, p i apitalis , sf şeşte p i a dizol a pia ă oşte i ea iudeo- eşti ă şi Statul de d ept. (Traducere realizata de Anca Cernea) Versiunea originala, in limba portugheza: Por que não sou liberal

Christopher Hitchens împotriva Papei Intr-un articol publicat in Wall Street Journal din 15 martie, Christopher Hitchens îl acuza pe Papa Benedict al XVI-lea de a fi acoperit o crima de pedofilie in 1979, printre nenumarate altele, si sugereaza ca Pontiful trebuie judecat pentru asta. Daca Papa trebuie sa raspunda în fata Justitiei comune, evident, criteriile acesteia prevaleaza, în acest caz, asupra regulilor Bisericii. Dar, daca e asa, ele trebuie sa fie în vigoare nu numai pentru a judeca pretinsa acoperire, cât, mai ales, crima acoperita. Ni i u ai o e tez stilul. I t etesut de e tiu i p i i d i puti iu ea si u da ia de caracter ale lui Benedict al XVI-lea, vibreaza din toate corzile mediatice ale indignarii-stereotip, cel mai înalt simtamant moral pe care unele suflete reusesc sa îl atinga. Rationamentul pe care Hitchens îl urmeaza pentru a ajunge la concluzia lui reflecta, într-o forma condensata, toata diformitatea structurala a mintii moderne. Daca Papa trebuie sa raspunda în fata Justitiei comune, evident, criteriile acesteia prevaleaza, în acest caz, asupra regulilor interne ale Bisericii. Dar, daca este asa, ele trebuie sa fie în vigoare nu numai pentru a judeca pretinsa acoperire, cât, mai ales, crima acoperita. Ei bine, preotul pedofil acuzat în 1979 de a fi abuzat de un baiat de unsprezece ani din orasul german Essen, nu a fost niciodata judecat, cu atât mai putin condamnat, de Justitia comuna. Neexistând în aceasta privinta o sentinta judecatoreasca, nimeni nu are, în numele Justitiei, dreptul de a proclama ca a existat crima. Da a i i i a u e o fi ata, u poate sa fie a ope i ea ei? Co fo logi ii, t e uie do edit întâi un lucru, dupa aceea celalalt, nu invers. Hitchens, evident, nici nu vrea sa stie cum functioneaza Justitia pe care o invoca. Vrea sa condamne un complice înainte sa se fi dovedit crima si sa se fi confirmat autorul principal; si vrea sa-l condamne prin intermediul simplei pareri a unui tert care nu a fost martor nici la crima nici la complicitate. 99

Ceea ce a existat, în lipsa unei dovezi valide in justitie, a fost numai o suspiciune serioasa, pe baza careia cardinalul Ratzinger a dispus ca acuzatul sa fie supus unui tratament psihiatric si retras într-un un post administrativ la München unde sa nu aiba contact cu copii. Imediat dupa aceea, totusi, vicarul general al München-ului, Gerhard Gruber, nu se stie din ce pricina, l-a retransferat pe preot în functii pastorale unde acesta nu a întârziat sa devina tinta unor noi acuzatii de abuz sexual. Hitchens asigura ca toata vina a fost a lui Ratzinger, dar nu aduce nicio dovada in aceasta privinta cu exceptia parerii unui fost angajat al Ambasadei Vaticanului la Washington, dupa care, seful de atunci al Co g egatiei pe t u Do t i a C edi tei e a u ad i ist ato eti ulos a uia a est a a u t u a fi putut sa-i s ape. Adi a: Papa t e uie pedepsit de Justitie pe t u a i e a a fost de pa e e a el „a fi t e uit sa stie desp e a ope i ea, de catre un tert, a unui comportament care nici macar nu a fost dovedit drept crima, fie de catre Justitia comuna, fie de catre ancheta interna din Biserica. Hitchens, evident, nici nu vrea sa stie cum functioneaza Justitia a carei interventie o invoca. Vrea sa condamne un complice înainte sa se fi dovedit crima si sa se fi confirmat autorul sau principal; si vrea sa-l condamne prin intermediul simplei pareri a unui tert care nu a fost martor nici la crima nici la complicitate. Dar, daca el nu întelege principiile juridice ale lumii laice a carei autoritate pretinde sa i-o suprapuna celei a Bisericii, cu atât mai putin întelege regulile acesteia din urma. Ura fata de crestinism înnebuneste, desi nu chiar toti cei afectati de acest sindrom personifica aceasta nebunie cu emfaza spectaculoasa a lui Christopher Hitchens. Acesta nu uraste Biserica pentru ca sunt în ea pedofili (daca era asa, ar fi urât si ONU, unde pedofilii sunt mai numerosi si mai cinici). El deja o ura înainte de aceasta, si niciodata nu a încercat sa-si camufleze sentimentele. Luat de valul unui entuziasm belicos pueril, el merge mult dincolo de episodul din 1979 si îl acuza pe cardinalul Ratzigner de atunci, ca sef al Congregatiei pentru Doctrina Credintei, însarcinata de Papa Ioan-Paul al II-lea u a heta ea azu ilo de pedofilie di Bise i a, de a fi „a ope it toate a este crime deodata. Care e baza acestei acuzatii? Ratzinger ar fi trimis episcopilor un ordin ca denunturile de pedofilie sa fie investigate în secret, în Biserica, fara a se comunica nimic politiei si presei, timp de zece ani. Documentul care dovedeste aceasta ar fi o scrisoare confidentiala citata partial – fara reproducere fotografica- în Observer din 24 aprilie 2005. Nu stiu daca scrisoarea e autentica, dar, chiar daca ar fi, fapt este ca Hitchens, ca dealtfel, însusi Observer, se face ca nu vede cele doua puncte principale ale textului. Primul: Biserica îsi rezerva dreptul la investiatia secreta numai în cazurile în care pretinsele victime au împlinit deja varsta de optsprezece ani; cazuri în care, prin urmare, nu existau riscuri imediate pentru copii. Al doilea: instructiunea cuprindea, e clar, numai denunturile facute pe cale interna în Biserica, cele care nu fusesera aduse în atentia politiei sau mass-mediei, fie de victime, fie de oricine altcineva. De ce ar fi trebuit Biserica sa îngaduie ca aceste cazuri, înca nedovedite în investigatia interna, si pe care nici macar victimele sau parintii lor nu le-au denuntat autoritatilor civile, sa se transforme în scandaluri publice, din initiativa unor episcopi avizi de a straluci în media ca paladini ai drepturilor o ului? Cu sa u esti „a ope i e si pla i itiati a de a lo a o o a ie p e atu a a e a fi riscat sa acuze nevinovati si sa stimuleze mii de Hitchens la a destupa înca odata, acum sub frumoase pretexte moraliste si umanitare, toate latrinele furiei anticrestine? Evanghelia însasi, la rigoare, interzice crestinilor sa-si aduca plângerile in fata Justitiei comune înainte de a încerca sa le rezolve in Biserica (I Cor., 6:1-11). Hitchens încearca sa forteze Biserica sa se renege pe sine, sa se umileasca în fata altarului Justitiei laice, ale carei norme Hitchens îsi permite sa le apli e pe dos. […] Ura fata de crestinism înnebuneste, desi nu chiar toti cei afectati de acest sindrom personifica aceasta nebunie cu emfaza spectaculoasa a lui Christopher Hitchens. Acesta nu uraste Biserica pentru ca sunt în ea pedofili (daca era asa, ar fi urât si ONU, unde pedofilii sunt mai numerosi si mai cinici). El deja o ura înainte de aceasta, si niciodata nu a încercat sa-si camufleze sentimentele. Singura noutate în articolul sau este schimbarea de tactica. Inainte, el credea ca-i poate învinge pe 100

crestini în dezbaterea de idei. Invins si umilit într-o confruntare polemica recenta cu scriitorul catolic Di esh D Souza, a t e ut p i t a sfo a ea a e deja a aju s de uti a la ateii ilita ti dis editati: neputând sa-si înfranga adversarii pe plan intelectual, vrea sa-i trimita la închisoare. Christopher Hitchens contra o Papa Diário do Comércio, 22 de março de 2010

De C ă iu

Ca e C ă iu poate fi el ai u di iața ta? A ela a e ți ei da sea a la de P eze ța lui Du ezeu. Ce sea ă P eze ța lui Du ezeu? Ea se ă at t de ulte lu u i, încât toate ă țile di lu e u a aju e pe t u a o des ie. Di t e toate a este lu u i, eu știu doa u ul, u ul singur. El poate fi foarte modest în context, dar pentru mine este cel mai important, tocmai pentru ă este si gu ul pe a e l u os u e titudi ea a solută a elui a e a t ăit e pe ie ța și știe desp e e o ește. Voi e a să-l ezu . Spe să te u u i de a est da de C a iu . Iată. C d o ești u i e a, u fa i doa să a u i u i te toate pă țile, i i le ad esezi u ei a u ite pe soa e, desp e a e știi te e a. Tot așa fa i și d o ești u Du ezeu. T e uie să I te ad esezi a u ei pe soa e a u e, u a u ui a o i e u os ut a e u e i ăie i. T e uie să po ești de la e a e știi desp e Du ezeu u sigu a ță, și să-i o ești a elui e a a și u a fi Du ezeu t eg. Desigu , u este, da Du ezeu u se si hisește de asta. C d o i u oa e ii, este a elași lu u. Vo ești u a est o , a est lo , la u o e t dat ti p, a și u l-ai avea fața ta pe a el o t egi ea lui, de la aște e p ă la oa te – știi d ă u l ai, da ă, t -un fel, ceea ce îi spui acestui fragment al omului ajunge la omul întreg. Ei i e, desp e Du ezeu u si gu lu u știu u sigu a ță, și a esta este canalul prin care vorbesc cu El. De fapt, su t două lu u i. P i ul este ă El ă u oaște ai i e de t ă u os eu su i, și ă i i di eea e Îi spu eu Lui desp e i e u e ou. Di pot i ă, eu i spu o pă ti i ă di po este, ia El i a ată estul. Si gu a p o le ă este: hia ei să știi at tea desp e ti e? Da ă u ai o do i ță fe ă de a-ți a epta po t etul așa u Du ezeu ți-l p ezi tă, u toate su p izele plă ute și eplă ute a e El a e să ți le a ate, El u-ți a a ăta i i . U eo i e să-i spu e lui Du ezeu pă atele oast e, da u pute oi să o fa e , da ă to ai Duhul Sf t este Cel a e e a ată a e su t a este pă ate? U eo i, oi ede ă a e u a u it pă at și, de fapt, a e altul. E i e să-i ceri lui Dumnezeu să-ți des ope e ade ă atele pă atele, a să ți le ă tu isești. Î zilele e o u a ți eti a i ti de ulte di t e ele, a e deja se pie duse ă e o ie sau a e i i u au fost eodată a olo. Da , desigu , eea e spu u se efe ă u ai la pă ate. Poți să-i e i lui Du ezeu să-ți a ate i e ești. Doa ă, da ă El ți a ată totul di t -o dată, a easta u-ți a ăpea aza ta de ate ție. De i, cere-I să-ți des ope e, di tot eea e ești, doa eea e El o side ă u ade ă at i po ta t să știi în a eastă etapă a ieții tale. Al doilea lu u este ese țial pe t u a a easta să fu țio eze. Cu toții o i desp e oi folosi d u tul „eu . Eul este e t ul a ti și o știe t a e ea ă să ghideze a țiu ile și g du ile oast e ijlo ul u ei giga ti e o fuzii a e i e di i o știe tul ost u, di ediul so ial, di f ag e te de o e sații auzite, de la tele izo , de la d a u . Toată a eastă o fuzie este oi, se ide tifi ă oa e u u oi, da u este „eul ost u. A easta însea ă ă fie a e di t e oi este u „eu doa od pa țial și i pe fe t. Su te foa te i pe fe t pe so alizați. E istă ulte pă ți oi a e e su t st ăi e, a e su t a o i e. Pă ți di oi a e su t lu u, u pe soa ă. 101

A i alele și lu u ile di ju ul ost u u au u eu. Nu pot o i u si e, u pot t ăi iața i te ioa ă a ui a a e se u oaște pe si e a e t u a ti , espo sa il, o știe t, el puți pa te, de isto ia sa și o-auto o știe t, să spe ă , al apitolelo ă ase. Dintre toate fii țele și lu u ile, doa oa e ii au u „eu , hia da ă a esta este i o plet și imperfect. Du ezeu, să, a e u Eu o plet și pe fe t. El Î suși, p i Moise, e-a a ătat Nu ele Lui, ia a est u ele este „Eu Su t . Î El u e istă ele e te st ăi e, de a e El să u fie este o știe t. Î Du ezeu u e istă alte itate. Da da ă Eul lui Du ezeu este o plet și pe fe t, ia al ost u este pa țial, f ag e ta și i pe fe t, sea ă ă oi a e u eu doa di Mila lui Du ezeu, pe t u ă El e-a dat, pe ăsu a posi ilitățilo oast e, o apa itate pe a e, st i t o i d, doa El o a e. A esta e a se sul a e Paul Claudel, poetul, spu ea: „Du ezeu este A ela a e, i e, este eu ai ult de t eu su i. Dumnezeu, prin urmare, nu numai ă știe totul desp e ti e, da hia de la El i e apa itatea pe a e o ai de a o i u ti e suți și u El , apa itatea de a a ea o „i ti itate , pe a e i iu lu u sau a i al u le a a ea eodată. De aceea un alt poet, Antonio Machado, a spus: „Ci e o ește u si e suși spe ă să o eas ă într-o zi u Du ezeu . Într-o zi? C d? Sa i de la o e sația solita ă la o e sația u Du ezeu lipa a e de ii o știe t de faptul ă: a o ești u Ci e a a e te u oaște ai i e de t te u oști tu suți; o ești u Ci e a a e este hia ădă i a, su sa ea ea ai i ti ă a apa itatății tale de a te u oaște și de a o i u ti e suți. Ci e a a e este ai ult tu de t tu suți. Atu i des ope i ă El a fost întotdeauna acolo și si gu ul lu u a e te sepa a de El e a eea e te sepa a de ti e. Di a el o e t, a o i u ti e suți, ugă iu e, este o des hide e pe t u des ope i i fă ă sf șit și pe t u o i te sifi a e a eului tău, a o știi ței de si e, a p eze ței tale fața ta, a elo lalți „eu , a lu ii și a lui Du ezeu Î suși. Des ope ă asta de a est C ă iu și fii fe i it. 23 decembrie 2014 Publicat în Diário do Comércio http://olavodecarvalho.org traducere: Anca Cernea

„Isto ia este doa u - Cip ia Văl a

oș a efe e

dialog u Ola o de Ca alho

Ola o de Ca alho ăs ut ”în 29 aprilie 1947) este cel mai important filosof brazilian al momentului. Cunoscut pentru luările sale de poziție iconoclaste și ironia-i devastatoare, opera lui cuprinde peste de olu e. […] – Su teți de a o d u ei a e afi ă ă filozofia t e e p i t -u o e t de iză a e a a u ța sfârșitul său iminent? Sau considerați mai degrabă că este vorba de o nouă metamorfoză care se înscrie în șirul de transformări nesfârșite de care a avut parte filozofia de-a lungul istoriei sale? – Cei care prezic, deplâng sau sărbătoresc sfârșitul filozofiei au despre ea o concepție destul de stereotipală, în care ea se prezintă drept o dezvoltare istorică lineară care î epe u Des a tes și ul i ează u Nietzs he, Heidegge și Wittge stei . A easta este filozofia șa lo a u i e sitățilo o ide tale, ia ei a e o p a ti ă au u oa e a e oti de a si ți ă ea a fi aju s la sfârșit. Această traiectorie lineară duce, de fapt, la o fundătu ă după a e pot apă ea doa lu u i a e u ai au nimic de-a face cu ceea ce se numea, în mod tradițional, filosofie. Odată pa alizată, filosofia i t ă autodes o pu e e, ia ada ul aște formații bizare care amestecă, în cantități egale, sofisti a e și a a is . Cu toate a estea, pe a gi ile a estui d u 102

ătăto it, au fost lăsate de-a lu gul ea u ilo ai ulte se i țe a e încă n-au germinat. E îndeajuns să lățim orizontul istoric a ceea ce înțelege a filozofie pe t u a o se a faptul ă poate u ează pa tea ei ea ai u ă. A fi o e u ie să ede ă posi ilitățile des hise de Lei iz, Schelling, Louis Lavelle, Xavier Zubiri, Eugen Hosenstock-Huessy, Bernard Lonergan sau de Eric Voegelin s-a fi epuizat sau u ează să se epuizeze în curând. Cei care anunță sfârșitul filosofiei au tot dreptul de a o face, dar nu și dreptul de-a crede ca asta se aplică altor filozofii în afară de propria lor filozofie. Mă gândesc, de pildă, la filosoful brazilian Mario Ferreira dos Santos, a că ui ope ă o u e tală i deschide filozofiei orizonturi extrem de vaste, ignorate în totalitate de filozofia universitară. Iar redescoperirea mai mult sau mai puțin recentă a filozofiei grecești ca stil de viață (vezi cărțile lui Pie e Hadot, Juliusz Do a ski și A d e-Jean Voelke) deschide perspective care pur și simplu depășesc limitele auto-impuse de filozofia universitară curentă. Asta fără să vorbim despre epuizarea modelelor științifice în vigoare și accelerata schimbare a obiceiurilor și a legilor în toate națiile Occidentului – nici nu menționez năvălirea islamică – care pun probleme care cer, cu cea mai mare urgență, un efort de înțelegere filosofică. Cei care vor să ceară demiterea filozofiei se duc târziu. Însă celor care doresc să stăruie nu le va lipsi de muncit ”în următoarele secole. – C edeți ă e află su a e i ța ea a a iei, ă fu da e tele ultu ii oast e is ă să fie dist use, sau pute să spe ă o ti ua e în forța eliberatoare a spiritului? – Ba a ia u ai este o a e i ța e: ea este situația a e e înconjoară și care ne oprimă peste tot. Niciodată, ca astăzi, n-au fost ocultarea și prefacerea reguli obligatorii atât în politică, cât și în dezbaterile publice. Experiența comună ne învață că într-o familie atunci când se ivește o ambianță de ostilitate, de criză și de neincredere reciprocă, asta se întâmplă întotdeauna din cauză că cineva a ascuns ceva foarte important și îi obligă pe ceilalți să trăiască sub imperiul falsității insustenabile. Închipuiți-vă, așada , ații t egi în care datele fundamentale ale situației sunt ocultate de massmedia, iar discuțiile publice, în loc să clarifice ceva, devin cea mai pură divagare, diversionism și manipulare mascată. Efectul produs în mințile oa e ilo este de astato . Î puți i a i, ei și pie d apa itatea de a fa e ele ai ele e ta e disti ții și, a eeași măsură, încep să arate semne ale unei nevroze isterice, nemaicrezând în ceea ce văd și simt, ci în ceea ce aud și și închipuie (vezi Political Ponerology a psihiatrului polonez Andrzej Lobaczewski). Sectoare întregi ale societății au început să ia poziție față de unele cuvinte încărcate de valoare afectivă – pozitivă sau negativă – care în mod riguros nu corespund la nimic din realitate. Vedeți, spre exemplu, ferocitatea cu care oamenii, în ziua de astăzi, apără sau atacă o chestiune numită „căsătorie gay . Căsătoria gay este o instituție juridică care începe cu definiția drepturilor și a datoriilor conjugale. Căsătoria civilă este o relație se uală egle e tată. A eastă egle e ta e se azează i teg al pe o dife e ție e de olu i se uale a e, ăsătoria tradițională, este condiționată de diferențe anatomo-fiziologice naturale și evidente. Dacă aceste diferențe dispar, nu mai este posibilă i io defi iție de dato ii o jugale, eea e înseamna că această „căsătorie gay este doar un simbol legitimatoriu, și nu expresia unei relații juridice definite. Î plus, „ga este u u t elasti a e up i de o i fi itate de elații e oti e foa te dife ite t e ele și care, pentru a fi stabilizate ”într-un contract matrimonial, ar trebui identificate și definite una câ‰te una pentru a corespunde la o varietate de datorii conjugale radical diferite. De exemplu, datoriile conjugale ale unui „cuplu o stituit de doi ă ați a e ți la as uli itatea lo u pot fi a eleași u ale u ui uplu o pus di t u ă at și u t a sse ual ope at. Oa e legea a lua considerare aceste distincții, intrând în unele amănunte fără sfârșit care vor reduce dreptul de fa ilie la u atalog de p efe i țe su ie ti e – fă ă să e țio eze posi ilitatea a olu ile, și consecină și datoriile reciproce, să se schimbe ”în mijlocul drumului printr-o simplă hotărâre a cuplului – sau va consimți să devină si ple eti hete p o oțio ale fă ă i iu fo d ju idi su sta ti ? Acestea sunt cele mai fundamentale întrebări pe care ideea unei „căsătorii gay le va ridica în practică. Nu le văd discutate nicăieri, ceea ce înseamnă că dezbaterile publice în această privință nu sunt decât o dispută ridicolă de prezumții emoționale – în sfârșit, o întreagă nebunie. Acesta este 103

practic modelul tuturor discuțiilor publice în ziua de astăzi. Acest lucru semnalează o coborâre formidabilă a nivelului intelectual și a simțului de ăspu de e al pătu ilo a e opi ează, al „elitelo i tele tuale și politi e. P o le ele de i di e e ai o ple e și amenințătoare, iar inteligența care discută și legiferează în această privință devine din ce în ce mai puerilă și i espo sa ilă. Da ă asta nu este barbarie, oare ce o fi? Și, pentru a î”nrăutăți lucrurile și mai mult, guvernele iau hotărâri din ce în ce mai riscante care rămân necunoscute publicului deoarece mass-media slugarnică, în loc să le cerceteze și să le difuzeze, le a ope ă pe t u a o oti eputația gu e a țilo . Asta a de e it deja o egulă ge e ală. Ce fel de să ătate sau e hili u ai poate e ista t -o asemenea situație? Î t e ti p, li e tatea spi itului ă e i ta tă în principiu, dar se reduce î fie a e zi u ă ul elo care doresc s-o e e seze sau hia al elo a e știu desp e e iste ța ei. E pe ie ța do edește faptul ă i di idul u a poate să-și păst eze li e tatea i te ioa ă hia și ele ai pot i i e circumstanțe. N-am nevoie să-i semnalez publicului românesc exemplul Jurnalului Fericirii al lui Nicolae Steinhardt, al memoriilor pastorului Wurmbrand, sau al eroismului spiritual al lui Petre Țuțea. Dar dacă indivizi ca ei vor fi capabili să împrăștie prin societate o influență benefică și î ietoa e, sau da ă o ile lo o putea fi auzite ijlo ul st igătelor și prostiei generale, doar Dumnezeu știe. Nouă nu ne rămâne decât să perseverăm îndîrjiți în exersarea libertății noastre, chiar dacă asta o să ne coste î hisoa ea sau oa tea, și să e ugă pe t u a Du ezeu să t ezeas ă inimile celorlalți iubirea pentru cel mai valoros dintre bunurile umane. – A putea să e închipuim istoria spiritului ca pe o succesiune ”între perioade dominate de obsesia pentru sistem, pentru completitudine, pentru întreg, și perioade seduse de fragmentar, de aluziv, de eliptic? – Nu su t u edi ios o i s al eu ei teo ii i li e a isto iei. Fo a pe a e i se pa e ă o distingem ”în aceste cicluri nu este un dat obiectiv. Ea ți e de s a a u a e ăsu ă pa o a a isto i ă. Da ă ap opie sau îndepărtăm un pic lentila cu care cercetăm faptele, marile cicluri ori se dizolvă în subcicluri mai mici, ori se integrează în cicluri mai mari. Și, între aceste mai multe niveluri, direcțiile pe a e i lu ile pa să le ia teodată se contrazic. Ceea ce pare a fi un început, este, câteodată, un sfârșit, iar ceea ce pare a fi mort sau muribund, este, câteodată, sămânța multor renașteri. Înțeleg că orice încercare de a distinge un curs unitar și coerent al istoriei umane este e ită eșe ului, pe t u ă este a su d să încercăm să găsim un „sens al istoriei în interiorul istoriei însăși: sensul oricărui fapt este întotdeauna ceva care îl transcende, care se află dincolo de el. Nu putem vorbi despre un sens al istoriei decât la scara eternității, ceva pe care nici măcar conceptul curent de „meta-istorie nu îl cuprinde în mod potrivit. Chiar și să spui că Judecata de Apoi o să ne arate în sfârșit „sensul istoriei este o f ază a iguă, deoa e e eea e este pe ol la t i u alul lui Du ezeu u este isto ia pă ânteană, ci destinul etern al sufletelor; în comparație cu durata eternă a unui singur suflet, întreaga istorie va fi redusă la un fragment insignifiant. În sfârșit, ăuta ea se sului isto iei, după pă e ea ea, -are niciun sens. Luând în considerare că această teorie ciclică se bazează, în ultimă analiză, pe un sfârșit sau pe un țel subânțeles, iar țelul nu încape la scara istoriei, nu pot să înțeleg ciclurile decât ca pe niște iluzii în iluzii. Isto ia poate a ăta lănțuiri reale între acțiuni umane, dar este ceva absolut utopic să presupui că le poate și articula pe toate într-o viziune cuprinzătoare și de aici să deduci un „sens . Sensul vieții este eternitatea, în care istoria este doar un coșmar efemer. – T ăi oa e într-o epocă a fragmentului? Sau visăm în continuare la metanarațiunile a căror moarte a fost deja anunțată de corifeii postmodernismului? – A ăspu s deja t -un fel la aceasta la prima întrebare. Cei care trăiesc în orizontul încuiat al filosofiei universitare pot avea sentimentul că epoca „metanarațiunilor s-a terminat și că trăim în epoca fragmentului. Astfel ei nu fac însă decât să-și descrie propria situație. Metanarațiu ile al ă o sfrșit îl deplâng sau îl sărbătoresc sunt cele care au fost inventate în interiorul evoluției lineare a filozofiei pe care ei ”înșiși o întruchipează. Nu cred, totuși, că o evoluție a lucrurilor din cadrul u i e sita poate i fi a sau poate alida eta a ațiu ea eta a ațiu ilo , adi ă Es atologia 104

ești ă. Da ă o o știe tiza gusti ea e tală, și câteodată inepția completă, pe care marii eroi ai filozofiei universitare au arătat-o atunci când au avut de a fa e u datele spi itualității ești e, o putea țelege că ei au foarte puține de spus despre acest subiect. Dez ate ea di t e adepții și ad e sa ii post ode is ului este depa te de a putea up i de a est su ie t u a plitudi ea spi ituală pe a e el o e e. O se ă , de e e plu, ă ele ai a i e e i e te spi ituale ale se olului XX au fost apa ițiile di Fati a, i a olele pă i telui Pio di Piet el i a și e elațiile de la Ga a a dal. Filozofii u i e sita i -au i i ea ai i ă idee despre asta, nici n-au a ătat el ai i i te es de a u oaște a este lu u i. A este e e i e te au o i po ta ță e t ao di a ă di pu tul de ede e al Es atologiei, ult ai a e de t o i e idee sau doctrină creată la catedra universitară. Dacă dorim să ne gândim serios la însăși noțiunea de „ eta a ațiu e , u pute oa e ig o a at t de oste tati u ele fapte a e depășesc chiar granița dintre timp și eternitate? – Care este rolul filosofiei î”n cultura contemporană? Mai joacă ea un rol important în dezbaterile publice? – O iș uies să defi es filozofia a „u itatea u oaște ii u itatea o știi ței și i e- e sa . Iau foarte în serios distincția pe care Vladimir Soloviev a stabilit-o între formele de cunoaștere colective, cum ar fi religia sau știința, și efortul clar individual, care este filozofia. Asta înseamnă, de la bun ”început, că valoarea unei filozofii trebuie măsurată după întinderea cognitivă și luminarea intrinsecă pe care ea le acoperă, așa cum se transmite dintr-o conștiință în alta, și nu după rolul pe a e ea a putea să-l joace în dezbaterile publice. Acest rol este determinat de factori extra-filozofici, care sunt de natură culturală, sociologică și politică – chiar și prin intervenția mass-mediei -, iar filozoful, chiar dacă depune vreu efo t pe t u a ideile sale să de i ă a esi ile u ui pu li ai mare, nu-și poate asu a i io ăspu de e pe t u olul pe a e so ietatea, di afa ă, l p opu e sau îl neagă. Trebuie observat, de exemplu, că filozofia lui Aristotel a jucat un rol istoric determinant abia șaisp eze e se ole după oa tea lui. Filozofii e u os ute și o s u e, a e u joa ă i iu ol dez ate ile pu li e di zilele oast e, pot conține sămînța unor mari renașteri viitoare. De aceea, filozoful nu trebuie să-și facă griji în legătură cu rolul jucat de el în dezbaterile publice ale epocii sale. De obicei, lucrurile cele mai bune dintr-o anume epocă câștigă importanță publică abia după ce epoca respectivă a murit deja sau a fost uitată. – C edeți ă pute țelege cultura occidentală o te po a ă po i d de la i tuițiile filozofiei lui Nietzsche? – În mod evident, nu. Nietzsche a avut câteva intuiții strălucitoare, dar fragmentare și de obicei ambigue. Impactul operei sale este mai puțin unul generat de o doctrină filosofică, i ai deg a ă al unui complex de simboluri poetice în care fiecare dintre ele și asumă un sens oarecare. Ceea ce putem obține de la Nietzsche, în cel mai bun caz, este ceea ce se poate obține dintr-o mare operă poetică: nu soluția relevantă, din punct de vedere intelectual, a unei probleme, ci un fel de stimulare ho o ală sau ita i i ă, e t ezește oi, p i afi itate sau p i o t ast, i tuiții noi. După părerea mea, Nietzsche a fost mai ales un poet, o antenă care a captat vibrațiile epocii și care a prevestit câteva desfășurări posibile din epoca următoare. Este prea mult, însă, să recunoaștem în el o structură conceptuală explicativă. – Ați i t odus filozofia lui Noi a B azilia. Cu ați ajuns să-i cunoașteti opera și de ce vi s-a părut ea impo ta tă? – A u os ut ope a lui Noi a, așa u a u os ut ope a ai ulto auto i o i, u o azia perioadelor, de durate diferite, pe care le-am petrecut la București. Cred că prima persoană care mia vorbit despre el a fost ambasadorul brazilian ”în România, Jeronimo Moscardo, om de o cultura literară care depășește cu mult media colegilor săi de carieră. Cunoștințele mele de limba română erau și sunt în continuare foarte puține, astfel încât am putut penetra un pic în universul gândirii româ ești doa dato ită ajuto ului ge e os și pa ie t al u o p iete i p e u A d ei Pleșu, Ga iel Lii ea u, Dia a Nedel u, A a Ce ea și alții, a e i-au t adus și i-au explicat multe lucruri de o 105

aloa e ep ețuită. Ceea e i-am însușit de la gândirea lui Noica a fost mai ales imensa ei valoare pedagogi ă, a e t a spa e u u ai lu ările sale, ci și în impresionantele relatări ale discipolilor care, zi de zi, i-au urmat învățăturile, datorndu-i formarea lor. Da ă este ade ă at ă „după oadele lo îi veți cunoaște [N.T.: Evanghelia după Matei 7:16-20], Noica a fost și este o putere pedagogică de o valoare de neprețuit. [N.T.: Datorită entuziasmului și demersurilor lui Olavo de Carvalho, s-a publicat ”în Brazilia, de către editura Record în 1999, traducerea în portugheza a volumului Șase maladii ale spiritului contemporan, republicat ”în 2011 ”într-o ediție de buzunar]. Sursa: Revista Orizont Nr. 8, August 2013, T adu e e di li

a po tugheză FERNANDO KLABIN

b frumoase pretexte moraliste si umanitare, toate latrinele furiei anticrestine?

Olavo Luiz Pimentel de Carvalho (cunoscut sub numele de Olavo de Carvalho, n. 29 aprilie 1947, Ca pi as este u eseist azilia a e a ti ează do e iile isto iei filozofiei, ast ologiei și isto iei revoluțiilo . Este, de ase e ea, u spe ialist k e li ologie, în învățământul tradiționalist, în religii comparate, psihologie și antropologie filozofică. Este cunoscut în Brazilia pentru ideile sale politice conservatoare și pentru critica adusă politicii de stânga.(wikipedia) avo Luiz Pimentel de Carvalho (cunoscut sub numele de Olavo de Carvalho, n. 29 aprilie 1947, Ca pi as este u eseist azilia a e a ti ează do e iile isto iei filozofiei, ast ologiei și isto iei e oluțiilo . Este, de ase e ea, u spe ialist k e li ologie, ăță tul t adițio alist, eligii o pa ate, psihologie și a t opologie filozofi ă. Este u os ut B azilia pe t u ideile sale politi e o se atoa e și pe t u iti a adusă politi ii de st ga. ikipedia Evanghelia însasi, la rigoare, interzice crestinilor sa-si aduca plângerile in fata Justitiei comune înainte de a încerca sa le rezolve in Biserica (I Cor., 6:1-11). Hitchens încearca sa forteze Biserica sa se 106

renege pe sine, sa se umileasca în fata altarului Justitiei laice, ale carei norme Hitchens îsi permite sa le apli e pe dos. […] Ura fata de crestinism înnebuneste, desi nu chiar toti cei afectati de acest sindrom personifica aceasta nebunie cu emfaza spectaculoasa a lui Christopher Hitchens. Acesta nu uraste Biserica pentru ca sunt în ea pedofili (daca era asa, ar fi urât si ONU, unde pedofilii sunt mai numerosi si mai cinici). El deja o ura înainte de aceasta, si niciodata nu a încercat sa-si camufleze sentimentele. Singura noutate în articolul sau este schimbarea de tactica. Inainte, el credea ca-i poate învinge pe crestini în dezbaterea de idei. Invins si umilit într-o confruntare polemica recenta cu scriitorul catolic Di esh D Souza, a t e ut p i t a sfo a ea a e deja a aju s de uti a la ateii ilitanti discreditati: neputând sa-si înfranga adversarii pe plan intelectual, vrea sa-i trimita la închisoare. Christopher Hitchens contra o Papa Diário do Comércio, 22 de março de 2010

107