Obligatia de Intretinere

 

OBLIGATIA LEGALA DE INTRETINERE Consideratii introductive

 Notiunea si fundamentul obligatiei de intreti intretinere nere 1. Notiunea. Obligatia legala de intretinere este indatorirea impusa de lege lege une uneii pe pers rsoa oane ne de a ac acord ordaa al alte teii pe perso rsoan anee mijl mijloa oace cele le ne nece cesa sare re traiul tra iului ui inc inclus lusiv iv sat satisf isface acerea rea nev nevoil oilor or spirit spiritual uale, e, precum precum si – in caz cazul ul obligatiei de intretinere a parintilor catre copiii lor minori – mijloacele  pentru educarea, invatatura si pregatirea lot profesionala. Aceasta obligatie de intre intretiner tineree nu trebui trebuiee confun confundata data cu furniz furnizarea area intre intretineri tineriii stabi stabilita lita prin conventie sau testament. 2. Fun Fundam damentu entull obl obliga igatie tieii de int intreti retiner nere. e.  Se afla in sentimentele de  prietenie si afectiune, care caracterizeaza relatiile de familie si regulile de convietuire sociala, care cer ca persoanele intre care exista relatii de familie sau relatii asemanatoare acestora sa nu ramana indiferente in cazul in care unele din ele s-ar afla in nevoie din cauza incapacitatii de a munci.

 Persoanele intre care exista obligatia obligatia legala de intretinere

Obliga Obli gati tiaa lega legala la de in intr tret etin iner eree ex exis ista ta nu numa maii intr intree pe pers rsoa oane nele le determinate de lege. 3. Persoanele prevazute de art. 86 C. fam.  Obligatia de intretinere exista,  potrivit acestui text, intre urmatoarele persoane:

a) Intre a) Intre sot si sotie. sotie. Aceasta presupune existenta casatoriei valabile;  b)  Intre parinti si copii copii,, fara a deosebi dupa cum acestia sunt din casatorie sau din afara casatoriei; c) Intre c)  Intre adoptator si adoptat . In urma aparitiei O.U. nr. 25/1997 cu  privire la adoptie, trebuie avut in vedere ca, in prezent, adoptia da nastere la rude rudeni niee int intre ad adop opttat si de desc scen ende dent ntii ii sa sai, i, pe de o part parte, e, si ru rude dele le adop ad opta tato toru rulu lui, i, pe de alta alta part parte. e. As Asaa fi fiin ind, d, in ac aces estt ca caz, z, obli obliga gati tiaa de intretinere dintre bunici si nepoti (cand acestia din urma sunt adoptati) si stranepoti, dintre frati si surori trebuie inteleasa ca referindu-se si la rudele  prin adoptie. Referirea la obligatia de intretinere intre parinti si copii acopera, in prezent, raportul dintre adoptator si adoptat. Pana la aparitia O.U. nr. 25/1997, referirea la obligatia de intertinere intre adoptator si adoptat avea in vedere numai adoptia cu efecte restranse, care in prezent nu mai este cunoscuta. Obligatia de intretinere exista si intre 1

 

adoptator si descendentii adoptatului. De aceea, ordinea de intretinere intre  parinti si copii este aplicabila si obligatiei de intretinere intre adoptator si adoptat, deci nu mai este o situatie distincta. d) Intre d)  Intre bunici si nepoti nepoti.. Conform vechii reglementari, se deosebeau doua situatii: 1. daca bunic era adoptatorul si nepot era descendentul adoptatului, obligatia de intretinere exista fara a deosebi intre felul adoptiei; 2. daca bunic de eraintretinere ascendentul adoptatorului – respectiv era adoptatul – obligatia exista numai in cazul adoptiei nepot cu efecte depline. In prezent obligatia exista in ambele cazuri, cu alta motivatie. e) Intre e) Intre strabunici si stranepoti. stranepoti. De asemenea, se deosebeau: 1. daca strabu strabunic nic era adopt adoptatorul atorul,, oblig obligatia atia de intret intretinere inere exista fara deosebire intre felul adoptiei; 2. da daca ca stra strabu buni nicc er eraa asce ascend nden entu tull ad adop opta tato toru rulu luii ob obli liga gati tiaa de intretinere exista numai in cazul adoptiei cu efecte ef ecte depline. In prezent, obligatia de intretinere exista in ambele cazuri. f) f) Intre  Intre frati si surori, surori , fara a deosebi dupa cum sunt din casatorie sau din afara casatoriei ori din adoptie. Prin frate sau sora intelegem si pe cel adoptat. 4. Celelalte persoane anume prevazute de lege. In acest caz, obligatia de intretinere exista: a) intre fostii soti a caror casatorie a fost desfacuta prin divort (art. 86 alin. 1 si art. 41 alin. 1 C. fam.);  b) intre fostii soti a caror casatorie a fost desfiintata, dar la carei incheiere cel putin unul dintre ei a fost de buna credinta (art. 24 alin. 1 si art. 86 alin. 1 C. fam.); are dreptul la intretinere numai sotul de bunacredinta; c) cel care a luat un copil spre a-l a- l creste fara a intocmi formele cerute  pentru adoptie are obligatia de intretinere ffata ata de acel copil (ar (art. t. 86 alin. 1 si art. 88 C. fam.); d) sotul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot are obligatia de intretinere fata de acel copil (art. 86 alin. 1 si art. 87 alin. 1 C. fam.); e) copilul astfel intretinut timp de cel putin zece ani va putea fi obligat la intretinerea parintelui sau, care l-a intretinut (art. 86 alin. 1 si art. 87 alin. 2 C. fam.); f) mostenitorii persoanei care a fost obligata la intretinerea unui copil minor sau care, fara a avea obligatia legala, a dat intretinere fata de acel minor (art. 86 alin. 1 si art. 96 C. fam.).

Ordinea in care se datoreaza intretinerea

2

 

  Intretinerea se datoreaza intr-o anumita ordine. Aceasta presupune ca o pe pers rsoa oana na este este in indr drep epta tati tita ta sa ce ceara ara in intr tret etin iner erea ea de la ma maii mu mult ltee alte alte  persoane. Aceasta ordine trebuie respectata cand se cere intretinerea prin  justitie. Daca persoana obligata la intretinere, in primul rand, r and, se gaseste in impo im posi sibi bili lita tate teaa de a o ac acord orda, a, atun atunci ci in intr tret etin iner erea ea se poat poatee ce cere re de la  persoana obligata in ordinea imediat urmatoare. Obligatia acestei persoane este, deci, subsidiara. In acelasi fel se va proceda si in privinta persoanelor  obl obliga igate ord ordine inea a .urm urmato atoare .posibi Impo Imposib sibili ilitat ea ade arda aco acorda rda intret int retine rea trebui tre buie ete sain fie tot totala ala. Dac Daca a are. im impos ibilit litate atea atatea de aco acorda int intret retine inerea reainerea este est e numai num ai partia partiala, la, atu atunci nci pers persoan oanaa care dat datorea oreaza za int intret retine inerea rea in ord ordine ineaa imediat urmatoare va putea fi obligata de catre instanta judecatoreasca sa o completeze (art. 91 C. fam.). 5. Ordinea in care se datoreaza intretinerea prevazuta de art. 89 C. fam. Intretinerea se datoreaza in urmatoarea ordine: a) Sotii isi datoreaza intretinerea inaint inaintea ea celorlalti obli obligati; gati;  b) Descendentul este obligat la intretinere inaintea ascendentului. Daca sunt mai multi descendenti sau mai multi ascendenti, cel in grad de rudeniee mai apropiat datore rudeni datoreaza aza intret intretinerea inerea ina inaintea intea celu celuii mai indepa indepartat. rtat.

Prin Prin ur urma mare re,, in intr tret etin iner erea ea se da dato torea reaza za ma maii inta intaii de de desc scen ende dent ntul ul ma maii apropiat in grad de rudenie si, in sfarsit, de ascendentul mai indepartat. c) Ado Adopta ptator torul ul dat datora ora int intret retine inerea rea fat fataa de ado adopta ptatt si descen descenden dentii tii acestu ace stuia ia ina inaint intea ea par parint intil ilor or fir firest estii ai ado adopta ptatul tului. ui. Ace Aceast astaa la ado adopti ptiaa cu efecte restranse. In consecinta, adoptatul avea drept la intretinere, in primul rand, fata de adoptator, apoi fata de parintii sai firesti si ascedentii acestora. Descendentul adoptatului are drept la intretinere, in primul rand, de la adoptat, apoi in aceeasi ordine ca si adoptatul. d) Fratii si surorile datoreaza intretinere, dupa parinti, insa inaintea  bunicilor. 6. Ordinea in care se datoreaza intretinerea de catre “celelalte persoa per soane ne anu anume me pre prevaz vazute ute de leg lege”. e”.  In aceasta situatie, ordinea este urmatoarea: a) Intre fostii soti, a caror casatorie a fost desfacuta prin divort, in lipsa unor dispozitii legale in aceasta privinta si avand in vedere ca aceasta obligatie de intretinere se intemeiaza pe relatiile de casatorie care au existat intre ei, se poate admite ca intretinerea se datoreaza in aceeasi ordine ca si intre soti;  b) Intre fostii soti a caror casatorie a fost desfiintata, urmeaza sa se admi ad mita ta ca in intr tret etin iner erea ea se da dato torea reaza za in ac acee eeas asii or ordi dine ne ca si intr intree so soti tiii divortati (art. 24 alin. 1 C. fam.); c) Cel care a luat un copil pentru a-l creste, fara a indeplini formele

cerute pen cerute pentru tru adopti adoptie, e, are obliga obligatia tia sasa-ll intret intretina ina,, cat timp timp est estee min minor, or, numai daca parintii firesti au murit, sunt disparuti ori in nevoie art. 88 C.

3

 

fam.). In consecinta, obligatia persoanei la care ne referim se situeaza dupa aceea a parintilor firesti; d) So Sotu tull ca care re a co cont ntri ribu buit it la in intr tret etin iner erea ea copi copilu lulu luii ce celu luil ilal altt so sott datoreaza intretinere fata de acel copil dupa parintii sai firesti (art. 87 C. fam.); e) Copilul astfel intretinut cel putin zece ani datoreaza intretinerea fata de sotul parintelui sau care l-a intretinut intr-o ordine care poate fi asimilata sau. cu aceea caresotul un copil datoreaza intretinerecopilului fata de  parintele Totusi,indaca care afiresc contribuit la intretinerea celuilalt sot are copii firesti sau adoptati, el urmeaza a cere intretinerea, in  primul rand, de la copiii firesti sau adoptati si dupa aceea de la copilul sotului sau, intretinut cel putin zece ani. Solutia rezulta din ratiunea textelor  (art. 87 alin. 2 si art. 89 lit. b C. fam.); f) Adoptatorul, in cazul desfacerii adoptiei, nu datoreaza intretinere fata de adoptat, care poate cere intretinere de la parintii sai firesti.. solutia rezulta din ratiunea art. 29 alin. 4 din O.U. nr. 25/1997; g) Mostenitorii persoanei care a fost obligata la intretinerea unui minor sau care, fara a avea obligatia legala de intretinere, i-a dat acestuia intretinere, datoreaza intretinere fata de acel minor dupa parintii firesti ai acestuia (art. 96 C. fam.), respectiv dupa parintii adoptatori. Conditiile in care exista obligatia de intretinere Conditii cu privire la creditorul obligatiei de intretinere

Pentru ca o perso rsoana sa poata cere intret retine nerre, trebu rebuiie sa indeplineasca cumulativ conditiile: a) Star Starea ea de nevo nevoie ie.. Ac Acea east staa este este situ situat atia ia in ca care re se gase gasest stee o  persoana care nu-si poate procura cele necesare traiului. Se afla in nevoie  persoana care nu are venituri – fie dobandite prin munca, fie produse de  bunurile sale – ori alte bunuri de valoare sau ce depasesc ceea ce ii este necesar existentei, care eventual, ar putea fi vandute pentru a-si procura cele necesare intretinerii. Cu exceptia unor situatii speciale privind pe copiii minori si pe soti, creditori ai intretinerii, consideram ca o persoana nu poate cere intretinerea altcuiva care are venituri, atata timp cat acea persoana are bunuri care nu ii sunt neaparat necesare si care deci ar putea fi vandute pentru procurarea celor necesare traiului. In cazul sotilor se tine seama atat de bunurile proprii, cat si de cele comune in stabilirea starii de nevoie. In legatura cu starea de nevoie mai trebuie retinute urmatoarele: 1. starea de nevoie se apreciaza, uneori (de exemplu, in cazul fostilor  soti), si in raport de modul de trai al solicitantului, avut inainte de cererea de intretinere, adica in timpul casatoriei sau dupa desfacerea acesteia, desi 4

 

nu es este te ob obli liga gato tori riu u sa se asig asigure ure ac acel elea easi si co cond ndit itii ii de trai trai cr cred edit itoru orulu luii intretinerii pe care le-a avut inainte (de exemplu, in timpul casatoriei); 2. starea de nevoie se determina in raport de situatia concreta a  persoanei respective (de exemplu, trebuie facuta deosebire intre persoana  bolnava care nu se poate ingriji singura si persoana bolnava care poate face singura acest lucru); 3.  starea de nevoie trebuie dovedita in toate situatiile, chiar si in cazul in care intretinerea se solicita de catre minor de la parintele sau. Persoana care nu poate desfasura o munca aducatoare de venituri (somerul) se afla ori nu in stare de nevoie, in raport cu situatia sa concreta, de ex exem empl plu, u, nu pr prim imes este te in inde demn mniz izat atia ia de ajut ajutor or or orii ac acea east staa nu es este te indestulatoare.  b)  Incapacitatea de a munci. munci. In general, incapacitatea de a munci  provine din boala sau batranete. Incap Inc apac acit itat atea ea de a mu munc ncii poat poatee fi tota totala la sa sau u part partia iala la.. Dr Drep eptu tull la intretinere exista in toate aceste cazuri. Astfel, s-a decis ca, in situatia incapa inc apacit citati atiii par partia tiale le de munca, munca, int intret retine inerea rea se acorda acorda pro proport portion ional al cu

gradul de incapacitate. Rezulta, deci, ca persoanele apte de munca, dar care nu muncesc, nu au dreptul la intr intretine etinere. re. Situati Situatiaa acest acestor or persoane nu se confunda cu cea a somerilor. De la conditia incapacitatii de a munci exista o exceptie, si anume descendentul, cat timp este minor, are drept la intretinere, oricare ar fi  pricina nevoii in care el se afla. (art. 86 alin. 3 C. fam.). Descendentul minor este dispensat de a dovedi ca se afla in nevoie din cauza incapacitatii de a munci. Prin descendent se intelege atat cel din casatorie cat si cel din afara casatoriei (art. 63 C. fam.), precum si cel adoptat. De asemenea, trebuie socotit descendent copilul intretinut de sotul parintelui sau (art. 87 C. fam.) si copilul luat spre crestere fara indeplinirea formelor cerute pentru adoptie (art. 88 C. fam). c) Conditii speciale pentru unele categorii de obligatii de intretinere. intretinere . In unele cazuri, pe langa cele doua conditii mentionate, creditorul obligatiei de intretinere trebuie sa indeplineasca unele cerinte. Astfel: - In cazul obligatiei de intretinere intre fostii soti a caror casatorie a fost desfacuta prin divort, incapacitatea de a munci a celui care solicita intretiner intre tinerea ea trebuie sa inter intervina vina in anumit anumitee impreju imprejurari, rari, si anume (art (art.. 41 alin. 2 C. fam.): 1. fie inainte de incheierea casatoriei; 2. fie in timpul casatoriei; 3. fie in decurs de un an de la desfacerea casatoriei, insa, in acest caz, numai dac numai dacaa inc incapa apacit citate ateaa de a mun munci ci se dat datore oreaza aza unei unei imp imprej rejurar urarii in legatura cu casatoria. 5

 

- Aceleasi dispozitii isi gasesc aplicare si cu privire la obligatia de intretinere in cazul casatoriei putative (art. 24 alin. 1 C. fam.); - Sotul care a intretinut copilul celuilalt sot poate cere, la randul sau, intretinere de la acesta din urma, numai daca i-a acordat intretinere pe timp de cel putin zece ani. d) Comportarea corespunzatoare regulilor de convietuire sociala. sociala . In literatura juridica s-a exprimat opinia, socotita justa, ca acela care se face vinov vinovat at,, fata fata succesorala, de cel ob obli liga gattare la dreptul in intr tret etin iner ere, fapte te grav grave, e, de ca care rela atrag at rag nedemnitatea nu dee,a de cerefap intretinerea acea  persoana, deoarece se opun regulile de convietuire sociala (art. 1 si 3 Decretul nr. 31 din 1954). De asem asemen enea ea,, so sottul ca care re a pa para rasi sitt loc ocui uint ntaa co comu muna na in mod mod nejustificat, avand, de pilda, o comportare imorala, nu are dreptul de a  primi intretinerea de la celalalt celalalt sot.

Conditii cu privire la debitorul obligatiei de intretinere

O pe pers rsoa oana na ar aree ob obli liga gati tiaa de a ac acor orda da int intret retine inere alte alteiia da daca ca indeplineste urmatoarele conditii (art. 89 si 94 alin. 1 C. fam): a)  Are mijloace de existenta existenta.. O persoana are obligatia de a acorda intretinere daca dispune de mijloace materiale necesare. In stabilirea acestei  prime conditii se va tine seama de veniturile si bunurile persoanei respective, precum si de sarcinile si obligatiile pe care le are.  b) Sa nu existe alta persoana obligata la intretinere inaintea sa,  potrivit ordinii stabilite de lege. lege. Ac Acea east staa co cond ndit itie ie rezu rezult ltaa din din or ordi dine neaa stabilita de lege, in care se datoreaza intretinerea, ceea ce presupune ca exista mai multe persoane care au obligatia de a acorda intretinere. 7. Ind Indepl eplini inirea rea tut tuturo urorr con condit ditiil iilor or de exi existen stenta. ta.  Obliga Obligatia tia de intr intret etin iner eree ex exis ista ta numa numaii da daca ca su sunt nt in inde depl plin init itee co cond ndit itii iile le in pe pers rsoa oana na creditorului obligatiei de intretinere, cat si conditiile in persoana per soana debitorului obligatiei de intretinere.

Obligatia de intretinere dintre soti

 Sotii isi datoreaza intretinere intretinere

Pe timpul casatoriei, sotii isi datoreaza reciproc intretinere (art. 86 alin. 1 si art. 41 alin. 1 C. fam.). Aceasta obligatie constituie o aplicare a  principiului inscris in art. 2 C. fam., potrivit caruia membrii familiei sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material. 6

 

 Situatii de distins 8. Situatia in care sotii au locuinta comuna.   In mod obisnuit, obligatia de intretinere intre soti se realizeaza prin ducerea vietii in comun, caci sotii sunt obligati sa contribuie, in raport cu mijloacele fiecaruia, la chel ch eltu tuie ieli lile le ca casa sato tori riei ei,, iar iar bunu bunuri rile le co comu mune ne su sunt nt afec afecta tate te pe pent ntru ru

indeplinirea Totusi, chiar in aceasta situatie, obligatiei de acelorasi intretineresarcini. intre soti se poate pune. Daca unul dintre problema soti nu-si indeplineste obligatia de intretinere fata de celalalt sot, acesta din urma  poate introduce actiune in justitie pentru acordarea intretinerii, idependent de introducerea cererii de divort. Refuzul unuia dintre soti de a acorda intretinere celuilalt sot poate constitui infractiunea de abandon familial (art. 305 C. pen.). In sfarsit, refuzul unuia dintre soti de a acorda intretinerea celuilalt sot aflat in nevoie arata ca acea casatorie nu duce o existenta normala. 9. Situatia in care sotii sunt despartiti in fapt. Problema obligatiei de intretinere se poate pune in cazul in care sotii sunt despartiti in fapt.

Dupa cum s-a remarcat, insa, trebuie distins intre cazul in care parasirea locuintei comune de catre un sot este justificata si aceea in care parasirea nu este justificata. In prima situatie, intretinerea se poate cere independent de introducerea cererii de divort. In aceleasi conditii ca mai sus, in aceasta si situ tuat atie ie,, refuz refuzul ul de a ac acor orda da in intr tret etin iner eree ce celu luil ilal altt so sott po poat atee co cons nsti titu tuii infractiunea de abandon familial sau. In conditiile legii, motiv temeinic de divort. In cazul in care sotul a parasit nejustificat locuinta comuna, celalalt sot nu ar trebui obligat la plata intretinerii, deoarece ar insemna, pe de o  parte, sa fie obligat a face fata cheltuielii de intretinere la doua locuinte si,  pe de alta parte, cel ce a parasit locuinta comuna nejustificat, desi a nesoco nes ocotit tit nor normel melee si pri princi ncipii piile le care reg reglem lement enteaz eazaa rel relati atiile ile de fam famili ilie, e, incalcandu-si propriile obligatii, sa le poata invoca in privinta drepturilor ce i s-ar cuveni. Uneori, s-ar crea situatii in care s-ar nesocoti in mod flagrant normele moralei. 10. Si 10. Situ tuat atia ia in ca care re so soti tiii su sunt nt in timp timpul ul divor divortu tulu lui. i.  Sot Sotii ii isi datoreaza intretinere si in timpul procesului de divort, deoarece, pana la ramanerea definitiva a hotararii de divort, casatoria nu este desfacuta. Pe  perioada cat dureaza divortul, sotii isi datoreaza intretinere, cu indeplinirea conditiilor de drept comun. In consecinta, are dreptul la intretinere numai so sotu tull af afla latt in ne nevo voie ie,, di din n ca cauz uzaa in inca capa paci cita tati tiii de a mu munc nci. i. Pe ca cale le de ordonanta ordona nta prezidenti prezidentiala ala se pot lua masuri vremeln vremelnice ice cu privi privire re la relati relatiile ile

dintre soti, chiar mai inainte de prima zi de infatisare, pentru perioada de timp in care dureaza divortul. Printre aceste masuri vremelnice se afla si cele privitoare la obligatia de intretinere dintre soti. 7

 

11. Casatoria putativa.  Obligatia de intretinere exista si in cazul casatoriei putative, dar numai in favoarea sotului care a fost de bunacredinta la incheierea casatoriei. Aceasta deoarece el pastreaza, pana la data la care a ramas definitiva hotararea judecatoreasca prin care s-a constatat ori pronuntat nulitatea casatoriei, situatia unui sot dintr-o casatorie valabila (art. 23 alin. 1 C. fam.). Pana la aceeasi data, sotul de buna-credinta are drept la intr intretine etinere re in condit conditiile iile in care un sot are dreptul la intretinere intretinere din

 partea Obligatia de intretinere este decidaca reciproca daca amandoiceluilalt sotii au sot. fost de buna-credinta si este unilaterala numai unul dintre soti a fost de buna-credinta la incheierea casatoriei.

Obligatia de intretinere dintre parinti si copii

 Notiuni introductive 12. Copiii minori si cei majori.   In aceasta privinta trebuie facuta

distinctie intre obligatia de intretinere dintre parinti si copiii minori si aceea dintre parinti si copiii majori. Deosebirea se impune pentru motivele: a) Starea de nevoie a copilului se interpreteaza diferit, dupa cum el este minor sau major, in cazul in care cere intretinerea de la parintii sai. Copilul minor este in nevoie daca nu are venituri din munca, indiferent daca are sau nu bunuri care ar putea fi vandute. Copilul major se gaseste in nevoie daca nu are nici venituri din munca, nici bunuri care ar putea fi vandute pentru procurarea sumelor necesare intretinerii;  b) Descendentul minor, cat timp este minor, are drept la intretinere de la ascendentul sau, fara a se cere conditia incapacitatii de a munci; c) In literatura juridica s-a pus problema daca obligatia de intretinere dintre parinti si copiii minori are sau nu un caracter reciproc, problema care nu s-a pus pentru obligatia de intretinere dintre parinti si copiii majori.

 Precizari cu privire la debitorul si creditorul obligatiei legale de intretinere a parintilor fata de copiii minori 

Deosebim: 13. Cu pri privir viree la deb debito itorul rul obligati obligatiei ei de int intret retine inere. re. Debitorul obligatiei de intretinere la care ne referim sunt parinti (art. 86 alin. 1 si art. 107 alin. 1 C. fam.). Potrivit art. 97 alin. 1 C. fam., parintii au aceleasi drepturi si indatoriri, fara a deosebi dupa cum acestia sunt din casatorie, din afara ei sau adoptatori. Parintele din afara casatoriei datoreaza intretinere numai daca s-a stabilit filiatia fata de el. Se poate cere, concomitent, prin ac acti tiun unea ea in stab stabil ilir irea ea pa pate terni rnita tati tii, i, si pe pens nsia ia de intr intret etin iner eree in fav favoa oare reaa 8

 

copilului minor. Pensia de intretinere astfel acordata acor data devine exigibila numai dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti prin care s-a stabilit cu  putere de lucru judecat ca paratul este tatal tatal copilului. Parintele decazut din drepturile parintesti nu este scutit de indatorirea de a da intretinere copilului minor (art. 110 C. fam.). Tot astfel, parintele pus sub interdictie nu este scutit de indatorirea de a acorda intretinere minorului. 14. Cu privire la creditorul obligatiei de intretinere.   Creditorul obligatiei de intretinere prevazuta de art. 86 alin. 1 ai at. 107 alin. 1 C. fam. este copilul minor, fara a se deosebi cel din casatorie si cel din afara casatoriei. Acesta din urma are dreptul la intretinere fata de parinte daca sia stabilit filiatia. De asemenea, are dreptul la intretinere adoptatul minor. Daca adoptator este sotul perintelui firesc, adoptatul are drept la intretinere fata de ambii (adoptator si parintele firesc). Rezulta ca este creditor al obligatiei de intretinere prevazuta de art. 86 alin. 1 si art. 107 alin. 1 C. fam., minorul fata de care exista drepturile si indatoririle parintesti.

 Particularitatile obligatiei legale de intretinere a parintilor fata de copilul minor 

a) Cu privire la obiectul obligatiei de intretinere. intretinere . Potrivit art. 86 alin. 1 C. fam., obiectul obligatiei de intretinere il formeaza mijloacele necesare traiul tra iului, ui, adi adica ca ali alimen mente, te, loc locuin uinta, ta, imb imbraca racamin minte, te, med medica icamen mente, te, nev nevoil oilee spirituale. Cand este vorba de obligatia de intretinere a parintilor fata de copiii minori, art. 107 alin. 1 aduce o completare art. 86 alin. 1, in sensul ca obiectul obiec tul acestei oblig obligatii atii il const constituie ituie in plus si mijloacel mijloacelee necesa necesare re pentru creste cre sterea rea,, edu educare carea, a, inv invata atatur turaa si pre pregat gatire ireaa pro profes fesion ionala ala a cop copiil iilor, or, in masura in care acestea nu au fost preluate de stat. Art. 107 alin. 1 C. fam. trebuie privit in legatura cu art. 110 C. fam. , care prevede dreptul si indato ind atorire rireaa par parint intilo ilorr de a cre creste ste cop copilu ilul, l, ara aratan tand, d, tot totoda odata, ta, con contin tinutu utull obligatiei de a creste copilul: 1. ingri ingrijirea jirea de sanat sanatatea atea si dezvol dezvoltarea tarea fi fizica zica a co copilu pilului; lui; 2. ing ingrij rijire ireaa de edu educar carea ea copilu copilului lui;; 3. ingri ingrijirea jirea d dee invatat invatatura ura si preg pregatire atireaa profesi profesionala onala a cop copilulu ilului. i. Prin urmare, obiectul obligatiei de intretinere a parintilor fata de copiii minori este mai complex decat obiectul obligatiei de intretinere in general, aceasta rezultand din art. 86 alin. 1 si art. 107 alin. 1 C. fam.;  b) Cu privire la caracterul obligatiei de intretinere . - Obligatia de intretinere a copilului fata de parintele sau, avand temeiul in art. 86 alin. 1 C. fam., este posibila; inseamna ca un asemenea copil poate fi obligat sa asigure parintelui sau aflat in nevoie, din cauza incapacitatii de a munci,

9

 

mij ijlloa oace cele le ne nece cesa sare re trai raiul ului ui:: al aliime ment nte, e, locu locuiinta, nta, imb mbra raca cami mint nte, e, medicamente, nevoi spirituale; - Ar Art. t. 10 107 7 al alin in 1 C. fam. fam. nu nu-s -sii po poat atee ga gasi si ap apli lica care re in pr priv ivin inta ta obligatiei de intretinere intretinere a copilului minor fata de parintele sau. Astfel fiind, nu se poate pune problema obiectului acestuia in sensul obiectului complex al obligatiei de intretinere a parintelui fata de copilul minor. Prin Pri n ur urma mare re,, li lips psaa de reci recipro proci cita tate te a ob obli liga gati tiei ei de intr intret etin inere ere in raporturile parinti si copiii minori priveste numainesuportate cheltuielilede legate de crestere,dintre educare, invatatura si pregatire profesionala stat, nu insa si mijloacele necesare traiului. Asadar, obligatia de intretinere in raporturile dintre parinti si copiii minori este reciproca numai in masura in care se intemeiaza pe art. 86 alin. 1 C. fam.; c) Cu privire la data de la care se datoreaza obligatia de intretinere. intretinere . De drept comun, data de cand se datoreaza intretinerea, in principiu, este data cererii de chemare in judecata. Pensia de intretinere se poate acorda  pentru trecut (anterior datei cererii de chemare in judecata) in cazul in care introducerea actiunii in justitie a fost intarziata dintr-o cauza imputabila  paratului (de exemplu, promisese acordarea intretinerii, dar nu si-a respectat obligatia asumata). Pensia de intretinere se poate acorda de la data actiunii si in cazul in care s-a fixat o data cu stabilirea paternitatii din afara casatoriei; d) Cu pri privir viree la cuantu cuantumul mul obl obliga igatie tieii de intret intretine inere re.. Cuantu Cuantumul mul obligatiei de intretinere se determina potrivit cu nevoia celui care o solicita si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati (art. 94 alin. 1 C. fam). In cazul in care intretinerea este datorata de catre parinti sau de catre adoptatori, art. 94 alin. 3 C. fam. stabileste un plafon maxim pana la care poate fi acordata, si anume: 1. pa pana na la o pa patr trim imee di din n ca cast stig igul ul din munc muncaa al debi debito torul rului ui,, ca cand nd intretinerea se datoreaza pentru un copil; 2. pana la o treim treimee din ace acelasi lasi ca castig, stig, ccand and int intretin retinerea erea se da datoreaz toreazaa  pentru doi copii; 3. pa pana na la ju juma mata tate te di din n ca cast stig igul ul din din mu munc ncaa al de debi bito toru rulu lui, i, ca cand nd intretinerea se datoreaza pentru trei sau mai multi copii. Din acest text rezulta: - cotele stabilite nu sunt fixe, ci doar plafonate; - instanta judecatoreasca nu poate stabili cote superioare plafonului legal, afara numai daca debitorul se ofera a plati o pensie de intretinere  peste plafonul legal si prin aceasta nu se aduce atingere altor persoane indreptatite la intretinere; - instanta judecatoreasca poate, tinand seama de nevoile celui ce  pretinde pensia de intretinere si mijloacele celui ce urmeaza a o plati, sa stabileasca intinderea intretinerii sub limetele maxime prevazute de art. 94 alin. 3 C. fam.

10

 

Daca parintele este obligat sa presteze intretinerea mai multor copii, instan ins tanta ta jud judeca ecator toreas easca ca va tre trebui bui sa sta stabil bileas easca ca cuantu cuantumul mul int intret retine inerii rii  pentru fiecare copil in parte si durata intretinerii la care fiecare este indreptatit. Totusi, pensia de intretinere se poate fixa intr-o suma globala atunci cand nevoile copiilor sunt asemanatoare, deci in cazuri exceptionale. Avand in vedere ca, in general, nevoile copiilor sunt diferite, pensia de intretinere se stabileste in mod concret pentru fiecare copil in parte. Asadar, cand mai multi copii indreptatiti la intretinere pensia se stabileste in raportsunt de nevoile fiecaruia. In sta stabil bilire ireaa cua cuantu ntumul mului ui int intret retine inerii rii tre trebui buiee sa se tin tinaa sea seama ma de mijloacele ambilor parinti, deoarece amandoi sunt debitorii obligatiei de intretinere. Totusi, tinand seama de realitatile vietii sociale, s-a decis ca “daca instanta constata ca parintele caruia i s-a incredintat copilul minor spre crestere si educare este in masura sa asigure singur conditiile materiale necesare, poate sa incuviinteze invoiala dintre parinti prin care cel caruia nu i s-a incredintat copilul este scutit temporar de contributia sa ori este obligat la o contributie mai mica”. Schi Sc himb mbare areaa ul ulte teri rioa oara ra a si situ tuat atie ieii ma mate teri rial alee a pa pari rint ntel elui ui ca care re ss-aa obligat sa suporte singur obligatia de intretinere va putea justifica revenirea instantei asupra hotararii de incetare a platii datorate de celalalt parinte. Intinderea intretinerii se stabileste in raport de numarul copiilor pe care parintele ii are de intretinut, indiferent daca acestia sunt rezultati din aceeasi casatorie, din casatorii diferite sau adoptati. De asemenea, se tine seama de copilul copilul din afara casatoriei casatoriei.. In acest sens, s-a decis ca stabi stabilirea lirea cuantumului obligatiei de intretinere pentru copii se face fara a deosebi intre copii din casatorie si cei din afara casatoriei. In stabilirea intinderii intretinerii se tine seama de numarul tuturor  copiilor, indiferent daca toti sau numai unul ori numai o parte par te din ei solicita  pensie de intretinere. Plafonarea prevazuta de art. 94 alin. 3 C. fam. se refera in mod exclusiv la castigul din munca al parintelui sau adoptatorului. Intretinere, insa, se acorda nu numai din castig castigul ul din munca munca,, ci si din alte mijl mijloace oace ale debitorului obligatiei de intretinere, caci principiul dupa care intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati isi gaseste aplicare in toate cazurile, inclusiv in acel al intretinerii datorate copilului de parintele sau. Prin castig din munca se intelege venitul net. La calcu calcularea larea cuantumu cuantumului lui intretinerii intretinerii nu se iau in consid considerare erare decat veniturile obisnuite, nu si cele intamplatoare, cum sunt, de exemplu, cele din ore suplimentare. De asemenea, nu se iau in considerare indemnizatiile de deplasare, de transferare, de concediere si, in general, sumele care nu au ca cara ract cter er pe perm rman anen ent. t. Sp Spor orul ul ce celo lorr in inca cadra drati ti ca care re lucr lucrea eaza za in co cond ndit itii ii deosebite de munca nu se inclu deosebite include de in castigul din munca ce se ia ca baza la calcularea pensiei de intretinere. De asemenea, nu se includ in venitul net 11

 

din munca sumele reprezentand contributia la realizarea fondului necesar   platii pensiei suplimentare, deoarece la stabilirea pensiei de intretinere se tine seama de venitul net din munca al debitorului. In prezent, ar trebui sa aiba in vedere caracterul stabil al veniturilor, de exemplu in cazul celor care desfasoara activitati pe baza liberei initiative; e) Cu privire la compensarea creantei de intretinere. intretinere . Obligatia de intretinere are un caracter personal, fiind inseparabil legata de persoana celui a o primi, cat si dedepersoana celui obligat sa o presteze. Din acest indreptatit caracter rezulta ca creanta intretinere este exceptata de la regula comp co mpen ensa sati tiei ei lega legale le.. S-a S-a de deci cis, s, in insa sa,, ca po poat atee fi admi admisa sa co comp mpen ensa sati tiaa  judiciara intre parintii divortati in cazul in care unii copii minori sunt incredintati unui parinte, iar ceilalti celuilalt parinte. Deci, este posibila compensatia judiciara partiala a pensiilor de intretinere datorate copiilor  minori daca acestia au fost incredintati,unul sau mai multi, fiecaruia dintre  parinti. In acest fel, pensia de intretinere acordata de tata copilului minor  incredintat mamei se compenseaza prin hotarare judecatoreasca cu pensia de intretinere datorata de mama copilului minor incredintat tatalui. Nu  poate opera compensatia intre obligatii, din care una priveste o pensie de intretinere datorata copilului minor, iar cealalta restituirea unei sume de  bani fostei sotii de catre parintele parintele caruia i s-a incredintat copilul. f) Copilul care isi continua studiile ori desavarsirea profesionala dupa implinirea varstei majoratului. majoratului. In temeiul art. 86 alin. 3 C. fam., care  prevede ca descendentul, cat timp este minor, are drept la intretinere, oricare ar fi pricina nevoii in care se afla el, s-a pus problema care este situatia copilului major capabil de munca, dar care isi continua pregatirea  profesionala, daca el mai are dreptul de a primi intretinere de la parintii sai. Pana la aparitia Legii nr. 27 din 28 decembrie 1966 privind dreptul de  pensie in cadrul asigurarilor sociale de stat, s-a raspuns, in general, negativ, copilul major la care ne referim avand dreptul la intretinere de la parintii sai in conditiile dreptului comun, nu in conditiile speciale prevazute pentru copilul minor. Intemeindu-se pe aceasta lege, care prevede dreptul copiilor  la pensia de urmas in cadrul asigurarilor sociale de stat pana la varsta de 16 ani sau, daca, continua studiile, pana la terminarea acestora, fara a se depasi varsta de 25 ani, respectiv (in prezent) 26 ani in cazul celor care urmeaza studii superioare cu o durata mai mare de 5 ani, unele instante au inceput sa acorde, in cadrul regelmentarii obligatiei de intretinere prin Codul familiei, dreptul copilului major aflat in continuarea studiilor de a primi pensie de intr intret etin iner eree de la pa pari rint ntii ii sai, sai, pa pana na la im impl plin inir irea ea va vars rste teii de 25 an ani. i. Sustinandu-se aceasta solutie, s-a aratat ca nu se vede de ce, in ipoteza in care parintii sunt in viata, copiii majori sa nu aiba aceleasi drepturi ca si copi co piii ii ma majo jori ri ai ca caro rorr pari parint ntii au dece deceda dat. t. In ac acel elas asii se sens ns,, ss-au au facu facutt  propuneri pentru modificarea dispozitiilor dispozitiilor C. fam. Potrivit art. 22 alin. 2 din O.U. nr. 26/1997, la cererea copilului, acesta poate ramane in centrele de plasament sau la familia ori la persoana la care a fost incredintat sau dat in plasament si dupa dobandirea capacitatii 12

 

depline de exercitiu, daca isi continua studiile, dar fara a depasi varsta de 25 ani. Avan Av and d in ve vede dere re ac aces este te no noii pro ropu pune neri ri leg egal alee si da dand ndu u-s -see o interpretare rationala si sistematica dispozitiilor art. 86 alin. 2 C. fam., in lumina prevederilor art. 101 C. fam., Plenul Tribunalului Suprem a dat decizia de indrumare nr. 2 din 20 februarie 1971, care prevede: “Parintele estee obl est obliga igatt sa dea int intret retine inere re cop copilu ilului lui deveni devenitt maj major, or, daca daca se afl aflaa in continuarea studiilor, pana la terminarea a depasi varsta de 25 ani”. In decizia de indrumare se mai acestora, arata ca:fara “Pentru a beneficia de intretinere, copilul trebuie sa dovedeasca staruinta in continuarea studiilor  si obtinerea unor rezultate corespunzatoare”. De asemenea, in decizia de indr indrum umar aree nr. nr. 7/ 7/19 1973 73 se ar arat ataa ca un co copi pill de deve veni nitt ma majo jorr si afla aflatt in continuarea studiilor va putea cere, in conditiile prevazute de lege, plata  pensiei de intretinere si dupa implinerea varstei de 18 ani. Faptul ca, nere ne reus usin ind d la facu facult ltat ate, e, co copi pilu lull de deve veni nitt ma majo jorr ss-aa insc inscri riss la o sc scoa oala la  postliceala cu un profil asemanator facultatii pe care dorea sa o urmeze, abandonand-o insa – si de aceea fiind exmatriculat – pentru a se prezenta la urmatoarea sesiune de examen de admitere la facultate, de data aceasta reusind si obtinand bursa, denota staruinta in continuarea studiilor si deci nu se poate considera ca a avut loc o intrerupere a studiilor care sa-l indr indrep epta tate teas asca ca pe pa pari rint ntel elee sau sau sa refu refuze ze aa-ii ac acor orda da in cont contin inua uare re intretinere. Asad As adar ar,, in ma masu sura ra in care care nu su sunt nt inde indepl plin init itee ac aces este te co cond ndit itii ii,, obligatia de intretinere a parintilor fata de copiii minori inceteaza de la data cand acestia devin majori, data dupa care pot primi intretinere de la parinti in con condit ditiil iilee dre dreptu ptului lui comun comun,, adi adica ca dac dacaa se gasesc gasesc in sta stare re de nev nevoie oie datorata dator ata incapacita incapacitatii tii de munca. In cazul in care sunt indep indeplinit linitee condit conditiile iile aratate, obligatia de intretinere a parintilor fata de copiii deveniti majori inceteaza la terminarea studiilor ori a pregatirii profesionale a acestora, insa nu mai tarziu de implinirea varstei de 25 ani.

13