o Speranta in Noapte 214.

O SPERANŢA ÎN NOAPTE

fltfRIS

Editor : Aurelian Micu Lector : Angela Vasile Coperta : Andy

© Violet Winspear, 1 9 8 1

-

LOVE'S AGONY în româneşte de : Ileana Jitaru Toate drepturile rezervate. ISBN 973-9498-44-2

*

Colecţia „ROMANTIC"

O SJERANŢA IN NOAPTE

II

CAPITOLUL I Şalupa se apropia încet de mfca Insula Baya'tar o cârei silueta se profila pe întinderea albastra a Mediteranei. Aici locuia o colonia cosmopolita, compusa mai ales din spanioli bogaţi care-şi construiseră vileie printre palmieri şi se aflau în fruntea vieţii sociale şi economice a insulei. Angie, aşezata printre ceilalţi pasageri ai ambarcaţiunii, era stăpânită de iot soiul de emoţii. Cu şase ani în urma, şcolăriţă — de atunci — de şaisprezece ani, pârâsea insula, şi iat-o astâzi întorcându-se gata sâ-şi asume greaua sarcina ce o aştepta la reşedinţa Iui Cqrlos de Zaldo, guvernatorul general al insulei. Şalupa descrise un arc de cerc c e fâcu sâ strălucească în soare perdeaua luminoasa a stropilor, apoi încetini şi se opri ia debarcader. Un oftat nostalgic scâpâ de pe buzele Angîei ; în ciuda nerăbdării ei, tonâra fata resimţi din nou a c e a vraja care o cuprindea la revederea Bayaltar-ului, şi pe care anii de absenţa nu o diminuaserâ deloc. Parca ieri venea sâ-şi petreacâ vacanţele în familia guvernatorului.

6

.VIOLET WINSPEAR

Maya de Zaldo frecventase aceeaşi şcoala c a şi « Angie, în Anglia. Acolo se cunoscuseră cele doua fete şi legaseră o adevărată .prietenie. Dupâ moartea mâtuşii sale Kit, Angie se trezise singura, şi familia Mayei o primise c - multă bunătate, ca pe ..fiica lor. Ea se ataşase imediat de ei şi de casa lor cea mare care i se părea locul cel mai fascinant din lume. ramiiia de Za ido făcea parte din aristocraţia influentă şi bogata a insulei. Don Carios simboitza perfect whidqigo"-ulţ latin şi, la fel ca întreg anturajul său, trăia într-o opulentă ce nu avea nimic »n comun cu viaţa pe care o dusese Angie la map^a sa. Tânăra fată avusese norocul sâ poată intra \a Institutul „Sfânta Maria" graţie unei donaţii pe cure o primise la naştere. La ^moartea mâtuşii sale, a'oia atunci, Angie afîâ zc aceasta fusese în realitate marna ei, in ce priveşte identitatea tdtâlui ei, nu ştia a b solut nimic despre aceasta, şi nîci măcar nu încercase vreodată să a!!e dacă acesta -mâi era încă în .viaţa/'••' Draga ei „mătuşă Kit" nu mai era, şi Angie do'ea 1 sâ respecte alegerea pes care fcfceasia o făcuse de a nu dezvălui povestea de dragoste al cărei fruct* fusese copila pe care Kitty Hart o numise „nepoa a " ei/ Trăiseră amândouă modest, împărtăşind preţioase clipe de afecţiune, pe care Angie J e păstra cu sfinţenie în memorie. Şi ammtîrîîe ei despre Bayaltar îi erau de asemeni foarte vii în minte. într-o zi din săptămână trecuta, Maya îi telefonase. In câteva cuvinte, prietena ei o pusese în temă cu gravul accident pe care-l suferise Enrique de

O SJERANŢA IN NOAPTE

II

Za Ido în cursul unei misiuni m Ţara Bascilor ; acum, el se afla ocasâ şi avea neapâraia nevoie de o infirmiera. Se gândiseră c i j t o ţ t * la Angie care, fiind k* sfârşitul primului ar* al şcotii de infirmiere, s-ar descurca foarte bine în aceasta situaţie. — Ce s-a întâmplat ? bolborosise neliniştita Angie, cu degetele crispate pe receptor. — Este îngrozitor ! comentase Maya cu o voce frânta. Fragmentele unei grenade l-au foyît direct în faţa, şi... oh, Angie, e înfiorător ! Enrique este orb I Când şalupa acosta, Angie era încâ cu privirea pierduta în deportare. Cât de bine îşi amintea ochii tui Enrique,.. In cursul ultimei saie vacanţe ia Bayaltar, înţelesese c â el va rămâne pentru totdeauna singura ei dragoste. Trecuseră de|a şase anh.» Inima Angrei bâtea cu putere în piept în timp ce taxiul mergea pe „Rambfas d e fas virtudes", larga artera c e traversa oraşul dintr-o parte în alta. Tocmai trecea de piaţa centrala unde plimbăreţii de sâmbâtâ seara veneau sâ asculte orchestra cântând muzica militarâ în chioşc, sau se aşezau pe terasele cafenelelor. Strada era mărginită de tot felul de magazine pe care Angie şi Maya Ie răscoliseră pe vren.ea când nici un nor nu apăruse încă pe cerul lor senin. Taxiul se apropia de reşedinţa guvernatorului, a cărei silueta impunătoare se profila deja în vârful falezei. Ce sentimente o va încerca oare când îl va revedea pe Enrique ? se întreba tandra fata. Chiar şi la spital, când era absorbita d e preocuparife ei, se gândise adesea la el ştiind câ s e afla sub drapeti la câteva mii de kilometri de casa. Drumul c e urca spre „Casera de Nusta" er