Nursing in Afectiuni Digestive

 

PROF. CRINGANU MIRELA GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE GASTROENTEROLOGIE Suport de curs MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: pacient constient, mobilitate pastrata, tegumente intacte si normal colorate, semne vitale (R, P, T.A., T0) in limite normale, absenta durerii, somn odihnitor, alimentatie adecvata, apetit normal, stare de constitutie normala corespunzatoare varstei si inaltimii corporale, absenta eliminarilor patologice. PROBLEME DE DEPENDENTA - alterarea nutriţiei, durere acuta/cronica, -  postura inadecvata, inadecvata, - disconort abdominal, - alterarea elimin!rii digestive, - e"ces de volum lichidian, - risc #nalt de s$ngerare, - modiicarea tegumentelor si mucoaselor, - risc #nalt de alterare a conceptului de sine. MANIFESTARI DE DEPENDENTA: durere, hematemeza, melena, rectoragii, varsaturi, inapetenta, inapetenta, edeme, icter, somnolenta, hipotensiune arteriala, dispnee etc. Surse de dificut!te de ordi" fi#ic (leziuni ale aparatului digestiv) Surse de dificut!te de ordi" psi$oo%ic (an"ietate, stres) Surse de dificut!te de ordi" soci! (izolare, saracie) Lips! de cu"osti"te Se&"ee si si&pto&ee specifice i" !fectiu"ie !p!r!tuui di%esti' su"t: - se&"e oc!e : durerea , hemoragia, eructatia, pirozisul, regurgitatie, inapetenta, anore"ie, disagie, varsaturi, tulburari tulburari de tranzit, edeme, icter, etc. - se&"e %e"er!e: alterarea unctiilo unctiilorr vitate si vegetative ( dispnee, tahicardie, hipotensiune arteriala,  paloare, transpiratii, transpiratii, scaderea diurezei), scad scadere ere in greutate, ascita, tulburari tulburari ale starii de con constienta stienta ( conuzie, encealopatie, coma). disp"ee %diicultate in respiratie respiratie , caracterizata subi subiectiv ectiv prin lipsa de aer ssau au suocare si obiectiv obiectiv prin tulburarea ritmului, ritmului, amplitu amplitudinii dinii sau a recventei resp respiratorii iratorii . t!$ic!rdie % accelerare a ritmului cardiac. cardiac. $ipote"siu"e !rteri!! % scaderea presiunii presiunii arteriale sub valorile valorile normale. tr!"spir!tii % e"cretie a sudorii produse de glandele sudorip sudoripare, are, eliminarea sudorii prin porii pielii,  !scit! % acumulare acumulare de lichid in cavitatea peritio peritioneala. neala. e"cef!op!tie % termen generic dat tuturor suerintelor encealului , altele decat bolile inlamatorii. co&! % suerinta suerinta grava a creierului caracterizata pri prinn pierderea constien constientei tei si absenta reactiei la stim stimuli uli e"terni dar cu conservarea partiala a unctiilor vegetative. •

•

• • •

•

•

Durere! &urerea abdominala este, din cauza recventei ei, cel ce l mai important simptom al patologiei digestive, prezent! #n ma'oritatea aectiunilor abdominale viscere, peritoneu, mezou, epiploon, vase i nervi. *aracteristicile durerii abdominale + •

 

Loc!i#!re:  poat poatee i bine bine oc!i#!t() atunci, c$nd sunt stimulaţi nervii aerenţi somatici (a tegumentului abdomin abdominal, al, musculaturiii abdominale, viscerali)musculaturi  difu#(, cel mai adesea. Dup( &odu de de*ut:  debutul *rusc sugereaza o colecistita acut! o ulcer complicat viscer  o perorarea unui viscer  •

•

apendicit! perorat!  pancreatita acut! o embolia cu ischemie acut! #n teritoriul mezenterico torsiunea de organ, volvulus in inst stal alar aree i"sidio!s( sau progresiv!  o ulcer gastroduo gastroduodenal denal o sindroame dispeptice o colon iritabil o angorul abdominal % ischemie #n teritoriul mezenteric Dup( c!r!cteru durerii  dure durere reaa ddee tip coic!ti' caracteristic! pentru  colica biliara necomplicat!, o o o

•

gastritele acute  durere epigastric! intens!, uneori violent!, cu caracter colicativ,  pe un ond dureros dureros contin continuu, uu, #nsoţit! de reg regul! ul! de v!rs!turi abundente, abundente, uneori ddiaree iaree ocluzia intestinal! #n aza compensat! o durerea de cauz! esoagian! cu acracter a cracter retrosternal spasm diuz, esoagit esoagite. e. o  dure durere reaa se'er! i"te"s! este prezenta #n ulcer penetrant, perorat, o inarctul intestinal, o anevrismul disecant de aorta abdominal!, o colecistita acut!, hidropsul vezicular, obstrucţia mecanic! a c!ii biliare principale. o Condiţii de apariţie sau intensificare : o in raport cu alimentaţia e". ulcer  o in uncţie elul alimentaţiei, alimente colecistoinetice colica biliar!- abuz de alcool pancreatite o

actute, gastrite acute ao #n raport cu deecaţia aecţiuni rectosigmoidiene. Condiţii de diminuare sau dispariţie: o Alimente sau alcaline ulcerul duodenal. o Antispastice sau c!ldur! colica biliar!.  Simtome asociate greţuri, greţuri, v!rs!tur v!rs!turii acid acide e gast gastrite rite,, ulcer duodena duodenall- amare amarebil bilioase ioase coli colica ca biliar!biliar!v!rs!turi ecaloide #n ocluzia intestinal!- v!rs!turi #n zaţ de caea #n hemoragiile digestive superioare pirozisul,, regurgitaţia acid!- melena- sc!derea ponderal!- simptome de deshidratare- semne clinice de  pirozisul anemie a.  În evaluarea evaluarea unui ppacient acient cu dureri abdominale abdominale aas. s. med. va urmă urmări  ri   ::  momentul apariţiei  modul de instalare   

 evoluţia  localizarea i iradierea  actorii ce o amelioreaz! sau o agraveaz!

 



 

 enomene asociate Afec+iu"i '!scu!re c!re deter&i"( durere !*do&i"!( !cut( recure"t( ina inarctu rctull mezin mezinteric teric-rupt rupturi uri anev anevrism rismalealeinarcte ale organelor parenchimatoase splina, rinichi, icat. C!u#e e,tr!!*do&i"!e !e durerii !*do&i"!e aec aecttiun unii toraci racice ce-cauze pulmon pulmonare are pn pneumo eumonii, nii, ppleur leurile, ile, in inarct arct ppulmo ulmonar, nar, ppneum neumotor otora", a", emp empiem iem pl pleural eural-cauze cardiov cardiovascul asculare are ane anevris vrism m de aort aort!! tora toraco co abdo abdomina minal!, l!, peri pericardi cardita, ta, in inarct arct mi miocard ocardic. ic. 

•

   •

     

aecti ae ctiuni uni al ale eetabolice colo coloane aneiisivert vertebr ebrale (o (oste steoco ndroz roza, tum tumori ori). ).za diabetica, aectiuni aect iuni m metabo lice tto"i o"ice ceale urem uremie, ie,ocond po porir ririe, ie,a,ccto cctoacido acidoza diabetica, into" into"icati icatiee cu plu plumb mb s.a. aectiuni aectiuni ale peret peretelui elui abdo abdomina minal l hern hernii, ii, cont contuzii uzii muscu musculare. lare. cauze neuro neurolog logice ice or organi ganice ce (nev (nevralg ralgii, ii, tab tabes, es, he herpes rpes ost oster, er, etc etc.) .) si unct unctiona ionale. le. Coic! Co ic!:: durere vioelnt!, persistent!, provocatt! de contraţia spastic!a musculaturii neetde a unui organ ccavitar  coic! %!stric! cramp! dureroas! epigastric! #nsoţit! de greţuri, v!rs!turi alimentare sau acide gastrite acute, e"ces de alimente, a.  coic! 'e#icu!r( durere violent! cu ma"imum de intensitate #n hipocondrul drept, cu iradiere lombar!, greţui, v!rs!turi amare % bilioase, declant! de alimente colecistinetice.  coic! !pe"dicu!r( durere vie localizat! #n osa iliac! dreapt!, cu iradiere posibil epigasrtric! (uneori modalitate atipic! de debut), onstipaţie.  coic! i"testi"!( dureri violente periombilical, uneori migratoare din trun lanc #n cel!lalt, #nsoţit! de borborisme intestinael (zgomote hidroaerice determinate de peristalticaa intestinal! vie). coic! p!"cre!tic( durere #n epigastru cu iradiere #n bar!, v!rs!turi, stare de oc.  coic! di" irit!+i! perito"e!( durere intens!, diuz!, abdomen imobil cu mic!rile rspiratorii abdomen de lemn. For&e p!rticu!re 1n uceru duode"! e"ist! o rit&icit!te a simptomato simptomatologie logie dureroase  mica mica peri period odic icit itat ate e durere! este intens!, cu caracter de oame dureroas! situat! #n epigastru sau #n hipocondrul drept (descris! ca senzaţie de gol epigastric). 2ste ritmat! de ingestia de alimente durere  ingestie de alimente sau alcaline  calmare a durerii  reapariţia durerii postprandial tardiv la 3 ore i nocturn. Pacienţii sunt bine nutriţi deoarece ingestia de alimente le calmeaz! durerea.  marea perio periodicita dicitate te ri ritmici tmicitate tate ssezoni ezonier!, er!, ddee pr prim!va im!var! r! i toamn toamn!. !. rit&icit!te! t!te! alimentar! a durerii este mult mai puţin evident!. 1n mod obinuit 1n uceru %!stric rit&ici •

•

durer durerea ea apare la scu scurt rti. timp ddup! up!evit! mas!, la +43 +430i 0 minu minute te post se remite dup! pr!"di! evacuarea evacu area stomaculu stomacului. 5olna 5olnavul vul m$ncarea de regul regul! ! #n 67 apare precoce sc!derea iponder ponderal! al! idoar pacien pacientul tul estee ema est emacia ciat.t. Sc$i&*!re! c!r!cteruui durerii - per&!"e"t( - po!te se&"ific! o co&pic!+ie s!u pe"etr!+i! 

Modific!re! !petituui &e regu regul! l! #n aecţiunile aecţiunile abdo abdomina minale le apeti apetitul tul este dimi diminuat nuat $ipore,ie) !"ore,ie. 2"cepţia ace ulcerul duodenal #n care oamea dureroas! este calmat! de ingestia de alimente i astel pacienţi sunt  bine nutriţi nutriţi $iperore,ie. A"ore,i! este o maniestare clinic! ce const! #n pierderea senzaţiei de oame i a apetitului.  foamea este enomenul elementar organic prin care se asigur! reacerea pierderilor energetice, calorice, structurale ale organismul organismului. ui.  apetitul este un enomen elementar senzorial olactiv urm!rind satisacerea gustativ! i nu neap!rat nevoia organic! de a m$nca.  anore"ia poate i a) total! (inapetenţ!) 3

 

 b) selectiv! (numai pentru pentru anumite alimente, alimente, de e"emplu pentru car carne ne % #n neoplasmul gastric) c) condiţionat! (reducerea ingestiei alimentare impus! voit de teama durerii legate de actul alimentaţiei)8 9itoobiad) mental! (ce apare #n bolile psihice). I"toer!"+! pe"tru !"u&ite !i&e"te  pentru pentru gr gr!si !simi mi #n ae aecţi cţiuni unile le col coleci ecistu stulu luii- la apt aptee #n alergiile alimentare,- la glute# #n celiachie a. . Disf!%i! •

&isagia reprezint! diicultatea de aesoagian. #nghiţi care se maniest! ca o senzaţie de #ncetinire sau oprire a bolului alimentar pe traiectul &isagia trebuie deosebit! de  odi"of!%ie - durere la #nghiţir #nghiţire, e,  %o*us istericus  senzaţia de nod #n g$t #ns! deglutiţia este posibil!,  sau de senz senzaţi aţiaa de pe"itudi"e epi%!stric( sau de saţietate precoce. &isagia apare prin perturbarea tranzitului esoagian sau prin incoordonare neuro muscular!. &isagia se poate clasiica din punct de vedere etiopatogenetic, sau #n uncţie de circumstanţele de apariţie . •

•

Piro#isu) %re+urie) '(s(turie Piro#isu este senzaţia de arsur! retrosternal! provoct! de iritaţie mucoasei soagiene prin regurgiatrea regurgiatr ea sucului gastric acid sau a bilei alcaline (eect de saponiicare) saponiicare) relu"ul gastroesoagian, hernia hiatal!, esoagite, a. Gre+urie sunt tulbur!ri neurovegetative neurovegetative de stimulare vagal!, cu senzaţie de vom! iminent!, transpiraţi,, verti'e, eructaţii. transpiraţi /(rs(turie sunt un act rele" cu mic!ri antiperistaltice ale stomacului i duodenului, duodenului, contracţia muschilor abdominali contracţia pilorului i rela"area cardieii evacuarea conţinutului gastric. Pot i  alimen alimentar tare, e, alimen alimente te mai mul multt sau mai puţ puţin in dig digera erate. te. Apa Apare re #n ma' ma'or orita itatea tea ae aecţi cţiuni unilo lorr digestive. :!rs!tura alimentar! este simptomul cardinal #n stenoza piloric! decompensat! o repetitiv!, o ap!rut! tardiv postprandial, o cu alimente ingerate cu peste ; ore #nainte, o cu miros etid.  bilioase acide sucamare, gastricverzui, conţinut biliar   ecaloide r!u mirositoare #n ocluzia intestinal!.  După frecvenţa vărsăturilor:  epis episod odic icee  po postp stpran randia diale le  ma mati tina nale le  Apariţia vărsături vărsăturilor lor repetate repetate cu conţinut alimenta alimentarr la subiecţii subiecţii vechi ulceroşi poate sugera diagnosticul de stenoză pilorică! În prezent cele mai frecvente sunt stenozele maligne! ematemeza apare numai #n s$nger!rile supra'e'unale, de regul! la la  pierderi  pierd eri de ppeste este ++000ml 000ml i est estee urma urmat! t! de em emisia isia ddee scaun scaunee melen melenice. ice. •

•

Mee"! - emisia de scaune negre moi, lucioase ca p!cura, etide. Apare #n pierderi acute a cel puţin 0B0 ml de s$nge din tr!ctu di%esti' superior cu un tranzit intestinal de minim B ore, i #nc! 3; zile dup! #ncetarea hemoragiei, aa zisa ?melena rezidual!@. Prezenţa melenei nu #nseamn! neap!rat s$ngerare activ!, dar arat! cert e"istenţa unei s$nger!ri recente. 0e&!toc$e#i!   eliminarea de s$nge proasp!t prin scaun din hemoragii digestive superioare masive, cu pierderi mari de peste + litru de s$nge prin erodare arterial! sau rupturi de varice esoagiene, #nsoţite de un tranzit intestinal accelerat cu durata sub B ore. Pierder Pier derile ile de s$n s$nge ge din tract tractul ul dig digest estiv iv pot i cro cro"i "ice) ce) intermitente, mici, de regul! cu e"presie Cocult!@ Cocul t!@ (reacţia (reacţia 7rege 7regersen rsen pozitiv! la analiz analizaa scaun scaunului ului), ), dar cu anemie anemie uneor uneorii sever! cronic! eripri eriprive ve hernie hiatal!, neopalsme digestive superioare i inerioare, hemoroizi, alte) Rector!%i! - este eliminarea de sange proasp!t pe cale rectal!  $e&or!%ii di%esti'e i"ferio!re o Rect boal! hemoroidal! (scaun cu irioare de s$nge pa supraaţ!), tumori (scaune cu s$nge la •

•

s$ritul deecaţiei) polipi, tumori (eliminare de s$nge prosp!t prin scaun) o *olon descendent, sigmoid polipi,

I"ter'e"+iie !siste"tuui &edic! #n cazul unui pacient cu hemoragie digestiv! superioar!a) evaluarea clinic! rapid! a parametrilor hemodinamici (se vor determina recvenţa pulsului, tensiunea arterial!, se vor inspecta atent tegumentele i mucoasele pentru depistarea semnelor de oc) b) se recolteaz! s$nge pentru pentru hematocrit, nu num!r m!r de trombocite, trombocite, indicii de coagulare, uree, gr grup up sanguin sanguin,, Rhc) pacientul poate i aezat #n poziţie Trendelenburg pentru ameliorarea irigaţiei cerebrale, asigur$nd  protecţia #mpotriva #mpotriva pericolul pericolului ui de aspiraţie a relu relu"ului "ului conţinutului conţinutului gastri gastricc hemoragic mai ales la  pacienţii cu contienţa contienţa alterat! i rele"el rele"elee diminuated) se preg!tesc dou! c!i venoase perierice sigure (branul!) i se instituie peruzia cu soluţii cristaloide (ser iziologic, soluţie Ringer)e) montarea unei sonde de aspiraţie 4

 

 instalarea unei sonde de aspiraţie urnizez! date importante pentru stabilirea diagnosticului i a conduitei terapeutice aspirarea de s$nge din stomac #n prezenţa unor rectoragii permite diagnosticul de hemoragie digestiv! superioar! aspirarea de s$nge proasp!t indic! o hemoragie activ! reapariţia s$ngelui dup! ore sau zile indic! recidiva hemoragic! lava'ul nazogastric aciliteaz! endoscopia, permite aprecierea gravit!ţii hemoragiei i la pacienţii cu ciroz! previne apariţia encealopatiei  se recomand! olosirea pentru lava' a lichidelor reci asociate cu substanţe vasoconstrictoare (adrenalina), se recomand! olosirea pentru lava' a dou! recipiente, unul pe stativul de peruzie, iar cel!lalt sub nivelul pacientului, pacientului, legate #ntre ele i cu sonda de aspiraţie printrun tub #n ,,TDD,  clamparea succesiv! a recipientului de 'os i apoi a celui #nalt asigur! un lava' simplu i eicient la pacienţii cu hemoragie digestiv! superioar! (>&9) prima procedur! de diagnostic unanim acceptat! este endoscopia obiectivul principal al tratamentului este oprirea hemoragiei. >emostaza poate i temporar! sau deinitiv! i se poate realiza medicamentos, endoscopic endoscopic sau chirurgical.

0e&or!%i! di%esti'( i"ferio!r(    emoragiaa digestivă iinferioară  emoragi nferioară reprezint! pierderea de s$nge la nivelul tubului digestiv inerior aţ! de ligamentul Treitz*auzele hemoragiilor digestive inerioare a) hemoroizi,  b) isuri anale, anale, c) diverticul diverticuloz!, oz!, d) polipi, e) neoplasm rectal sau colonic, ) rectocolit! hemoragic!. Tueul rectal este o eplorare obligatorie la toţi pacienţii cu hemoragie digestiv! inerioar!>emoragiile oculte sunt hemnoragii digestive digestive cronice ce nu sunt diagnosticate dec$t #n prezenţa consecinţelorr lor, cel mai adesea anemia eripriv! sau #n urma unor acţiuni de depistare consecinţelo activ!(screeningul activ!(screening ul de depistare a cancerului colorectal).

Di!ree! 2stee de 2st deini init! t! de elimin eliminarea area de scaune scaune moi, moi, ned nedige igerat rate, e, apo apoase ase,, et etide ide,, une uneori ori cu elemenmt elemenmtee  patologice  pato logice (purioi, s$nge #n diare diareile ile cu germen germenii enter enteroinvaz oinvazivi) ivi) imper imperioase, ioase, multiple, peste ;/; de ore, #nsoţite de colici, v!rs!turi, uneori ebr!. &iarea acut! se intaleaz! brusc cu evoluţia autolimitat!, #n ; zile  to" to"iin iinecţ ecţii ii alimenta alimentare re  boli in inecţio ecţioase ase  dizen dizenteria, teria, salmo salmonella nella,, enterococ, sta stailoco ilococc a. Proble Pro blema ma ser serioa ioas! s! est estee sindro sindromul mul de des deshid hidrat ratare are sev sever! er! care poate poate s! apar apar!! i ide identi ntiica icarea rea germenului prin coprocultur! cu tratament antibiotic adecvat (serviciul de boli inecţioase) &iareea cronic! de regul! nu deshidrateaz! bolnavul   sind sindromul romul de colon irit iritabil abil  scaune moi dup! iecar iecaree mas!, apoase, apoase, uneori cu alimente nedig nedigerate erate sau mucucs prin tranzit intestinal rapid  steat steatoreea oreea  scaun scaunee abundente abundente,, p!stoase, lucio lucioase, ase, etide din pancrea pancreatite tite cronic cronicee  scaun scaunee moi cu s$nge s$nge i ppuroi uroi recto rectocolit colitaa  diareea din hipertiroidie, insuicienţ! sup suprarenal!, rarenal!, sindromul carcinoid a  alsa diaree  alternanţa constipaţie diaree #n st stenozele enozele colonice, de regul! maligne.  diare diareea ea di dinn ccolit olitaa ich ichemic!. emic!. 

 

Co"stip!+i! Defi"itie *onstipatia este tulburarea deecatiei, cu senzatie de disconort la deecatie, cu sau ara scaun mic sau dur, lipsa senzaţiei de ieecatie, diicultati de eliberare a maselor ecale din rect, evacuare dureroasa a maselor ecale, senzatia de evacuare incompleta, tenesme. *onstipaţia poate i  prim primar!m ar!megado egadolicoc licocolon olon congeni congenital tal •

•

 am ambi bien enta tal! l! neoplasm stenozant, aecţinui recate (stenz, hemoroizi), secundar!  postmedicament postmedicamentoase, oase, deshidratare, iimobilizare mobilizare prelu prelungit!, ngit!, aecţiun aecţiunii neurologi neurologice ce a. Sc!u"u creio"!t apare #n stenozele rectale, cel mai adesea tumorale. Bo!! $e&oroid!( S1"%er(ri ! defec!+ie scaun cu irioare de s$nge pe supraaţ!. 1n tumori  s$ngerare la s$ritul deecaţiei. Te"es&u rect! senzaţie de deecaţie iminent! !r! emisie de scaun. 9ugereaz! un proces malign anorectal. Se"#!+i! de defec!+ie i"co&pet( sugereaz! un proces malign anorectal. a norectal.

Meteoris& !*do&i"!  e"cesul de gaze reprezint! una dintre cele mai recvente maniest!ri clinice gastrointestinalegastrointestinale balon!rile, eructaţiile, latulenţa, greţurile sau crampele abdominale sunt atributele  producerii de de gaze intestinale sindroamele gazoase reprezint! un comple" de simptome uncţionale ce deinesc disconortul gastrointestinal gastroint estinal #n absenţa unui substrat organic decelabil sindroamele gazoase se pot datora a) unor deprinderi mestecatul de gum!, umatul  b) consumul de b!uturi b!uturi gazoase, de glucide glucide neresorbabi neresorbabile le sau parţial resorb resorbabile, abile, legume, asole, prune c) administrarea de medicamente (narcotice, anticolinergice) d) tulbur!ri neuropsihice (nevroze an"ioase) e) chirurgie abdominal!.  intervenţiile asistentului medical #n #ngri'irea pacientului cu latulenţ! a) combaterea deprinderilor necorespunz!toare (mestecatul de gum!, umatul)  b) p!strarea igienei igienei bucale c) autoeducaţie #n cazul eructaţiei cronice d) administrare de an"iolitice pe daurat! limitat! de timp e) #n latulenţ! e"cesiv! se recomand! restricţii alimentare #n uncţie de toleranţ! (diet! cu conţinut sc!zut de legume, ructe, lactoz!).

E,!&e" o*iecti'  #n evaluarea pacientului cu aecţiuni digestive un rol important #l are corelarea inormaţiilor  obţinutee din discuţia cu pacientul cu datele obiective obţinute prin e"amenul izic. obţinut +. Enspecţia  poate evidenţia (astenicimportant! #n ulcerul #n gastric)  tipul stareaconstituţional de nutriţie (sc!dere greutate %neoplasm)  aspectul i culoarea tegumentelo tegumentelorr (icter %suerinţ! hepatic! sau biliar!) F

 

 aspectul abdomenului (abdomen m!rit de volum cu circulaţie colateral! % ciroza hepatic!). . Palparea abdomenului  oer! inormaţii importante cu privire la posibile aecţiuni abdominale prin palpare se apreciaz! gradul de sensibilitate al unor puncte dureroase abdominale, element util #n orientarea diagnostic! contractura muscular! abdominal! este semnul unei suerinţe acute cu sindrom de iritaţie  peritoneal!. 3. Percuţia abdominal! a bdominal! evidenţia  poate sonoritate normal!  hipersonoritate (meteorism, ocluzie intestinal!)  motilitate (tumori abdominale, ascit!). ;. Ascultaţia abdominal!  #n mod normal se percep zgomote intestinale date de activitatea peristaltic! a intestinul intestinuluiui absenţa zgomotelor intestinale (silenţium abdominal) poate ap!rea #n ocluzia intestinal!.

DIAGNOSTICUL DIAGNOSTICU L 2N BOLILE DIGESTI/E Eco%r!fi! !*do&i"!( %e"er!( 2valuarea structurii hepatice steatoza, structur! omogen!, neomogen!, noduli, ormaţiuni hepatice % T62videnţierea colecistului, colecistului, a c!ilor biliare e"trahepatice (#n sindroamele icterice cu colestaz!). Gomal *5P sub F mm / +0 mm la colecistectomizaţi- dilataţiile conirm! obstacol mecanicAdenopatii (prezente #n hilul hepatic #n peste 4oH dintre hepatitele *) 9indromul de hipertensiune hipertensiune portal! dimensiunea venei porte (:G sub +mm)- prezenţa sa sugereaz! ciroza &imensiunea splinei. :G sub + mm cu vena splenic! #n hil sub +0 mm. *rete #n >* active, cirozeEntegritatea structurii icatului i a splinei (traumatisme) Prezenţa ascitei sau alte colecţii intraabdom intraabdominale inale abcese, hematoame a. 6ter, ane"e. Ate ec$o%r!fii !e tu*uui di%esti': 2*>I endoscopia, ultrasonograie intraoperatorie. •

•

•

•

•

•

•

•

3. E,por!re! esof!%uui E,!&e"u r!dioo%ic  se poate ace pe gol #n vederea identiic!rii corpilor str!ini se poate ace cu substanţ! de contrast pentru evidenţierea leziunilor morologi morologice ce sau studiul  peristaltismului peristaltism ului e"amenul radiologic va i !cut #n timpul deglutiţiei i #ntre deglutiţi deglutiţii.i. E,!&e"u e"doscopic:  este principala metod! de diagnostic #n patologia esoagian! dar poate i olosit i #n scop terapeutic (#ndep!rtarea corpilor str!ini, ligaturarea varicelor esoagiene) endoscopia este metoda esenţial! de diagnostic pozitiv, stadializare i terapie a varicelor esoagiene. Prin metod! seilepot pune #ni evidenţ!  lez leziun iunile eso esoagu agulu lui  in inl lam amaţ aţii iile le B

 

 stru structur cturile ile cicat cicatricia riciale le  aecţ aecţiuni iunile le neop neoplazic lazicee  var varice icele le eso esoag agien ienee  tra traum umati atisme smele le  ulce ulcera raţi ţiii  co corp rpii st str! r!in inii  ab abce cese se,, etc etc.. Tehnicăă -se eectueaz! cu a'utorul ibroendoscopului le"ibil sau rigid, ambele av$nd o serie de ane"e Tehnic  pens! pentru prelevat biopsii, porttampoan porttampoane, e, pens! pentru corpi str!ini, pense pentru ligaturi de vase, etc. Pentru eectuarea esoagoscopiei asistentul medical este cel care va preg!ti tot instrumentarul medical  eso esoagos agoscopu copull cu toate ane"ele ane"ele lui ales alesee de medic  dep dep!rt !rt!to !torr de ggur! ur!  oglind! rontal! cu surs surs!! corespu corespunz!toare nz!toare de lumin!  port portta tamp mpoa oane ne  t! t!vi viţ! ţ! re rena nal! l!  aspirator de saliv saliv!! cu sondele co corespunz!toare respunz!toare sterile  orţ orţ ddee cau cauci ciuc uc  com compr prese ese ddee ti tio onn  m!t m!tii pentr pentruu medic i as asisten istentul tul med medical ical  substanţe anestezice spr spraJ aJ de lidocain! +H, co cocain! cain! ;H  sedative dor dormicum, micum, hidro hidro"izin, "izin, analgetice m ma'ore a'ore pentru o preanestezie (mi (mialgin, algin, ortr ortral). al).  Pregătirea bolnavului  oc!eectueaz! tot asistentul medical i const! #n  pr preg! eg!ti tirea rea psi psihi hic! administrarea uunei nei medicaţii ddee preanestezie de c!tre medic (40mg mialgin) pe cale parenteral! ridi ridicarea carea pprote rotezelo zelorr den dentaretare administrarea anestezicului llocal, ocal, lidocai lidocain! n! spraJ sau cocain! sspraJ. praJ. Tehnică de execuţie Tehnica poate i eectuat! i #n anestezie general! dac! situaţia o impune (copii sau persoane emotive). Tehnica se e"ecut! dimineaţa pe nem$ncate #n laboratorul de endoscopie. 9e #ncepe cu anestezia regiunii buco i oroaringiene cu un spraJ pe baz! de lidocain!. Poziţia bolnavului este ez$nd, dar cea mai recomand recomandat! at! este #n decu decubit bit dorsal dorsal,, event eventual ual #n decub decubit it lateral st$ng, cu coaps coapsele ele lectate,  bolnavul iind iind spri'i spri'init nit la spate de c!tre asisten asistentul tul medical. 9e urm!rete cavitatea bucal! a bolnavului, bolnavului, aringele i e"tremitatea superioar! a esoagului s! se menţin! #n acelai a". *apul va i pus #n hipere"tensie din articulaţia atlantooccipital!. *apul trebuie s! dep!easc! e"tremitatea mesei de e"aminare, c$nd bolnavul este aezat #n decubit dorsal i este susţinut de asistentul medical. Al doilea asistent medical va servi medicul cu instrumentele solicitate, care va urm!ri azele e"amin!rii.  Incidente şi accidente 9unt oarte rare iind o tehnic! inoensiv!. Acestea sunt hemoragii i mai rar peroraţii. &up! terminarea tehnicii bolnavul bolnavul va i dus #n salon i urm!rit de c!tre asistentul medical. I perioad! scurt! de 3 ore nu va ingera nimic, p$n! la dispariţia eectului anestezicului. anestezicului. Timp de 3 zile bolnavul va  primi alimentaţie alimentaţie lichid!.

M!"o&etri! esof!%i!"( M!"o&etrie esof!%i!"( "or&!(: de%uti+i! dec!"4e!#( o u"d( de co"tr!c+ie esof!%i!"( c!re se prop!%( co"co&ite"t cu re!,!re! sfi"cteruui esof!%i!" i"ferior. Modific!t(  5" !c$!!#ie : dificut(+i 5" re!,!re! sfi"cteruui esof!%i!" i"ferior 4i tu*ur(ri de de%uti+ie. Phmetrie esoagian! % relu"ul gastroesoagian variaţiile p>/; de ore, + valoare la ; sec K

 

 anometria esofagia  anometria esofagiana na reprezinta o procedura olosita pentru a determina cat de bine unctioneaza muschii esoagului in cadrul suspectarii unei aectiuni a muschilor. *u a'utorul manometriei esoagiene sunt depistate tulburarile motorii de la nivelul corpului esoagian (peristaltica ineicienta ineicienta sau absenta- contractii nonperistalt nonperistaltice) ice) si de la nivelul sincterului esoagian inerior (92E) (presiune de repaus anormala- rela"are inadecvata la deglutitie). Lanometria esoagiana se oloseste de obicei in trei situatii  pentru a determina cauzele relu"ului (regurgitarii (regurgitarii)) acidului si continutu continutului lui stomacal in esoag pentru a determina cauzele diicultatilor de a inghiti alimentele pentru a determina cauza durerilor de piept care pot proveni de la esoag diagnosticarea disagiei. achalasiei Gu este necesara nici o pregatire pregatire speciala pentru eectuarea eectuarea acestui test. Tehnica En repaus, esoagul este un Ctub inchis@. Actul de deglutitie implica coordonarea rela"arii si contractiei hipoaringelui, hipoaringelui, sincterului esoagian superior (929), a corpului esoagian si a 92E. En timpul deglutitiei, deglutiti ei, hipoaringele se contracta, iar 929 se rela"eaza- ulterior, la nivelul corpului esoagian ia nastere o unda peristaltica, care se propaga distal catre 92E- rela"area 92E incepe o data cu rela"area 929. Peristaltica observata in momentul actului normal de deglutitie se numeste peristaltica primara. En cazul relu"ului de continut gastric in esoag sau al distensiei esoagiene cu balon (in studii clinice),  peretele esoagian se destinde destinde pentru a aco acomoda moda acest continut si si apar unde peristaltice peristaltice numite secundare. *ontractiile simultane (spasme), patologice, patologice, poarta denumirea de unde tertiare. Prima etapa a manometriei esoagiene este reprezentata de anestezierea unei nari cu un lubriiant. 6n cateter este+0 apoi introdus nara pana in la esoag. Pe ntru Pentru e"aminarea corpului esoagi esoagian an se si de administreaza inghiti inghitituri turi aincate 4 ml apa, interval de 030 de secunde. &atele presonale durata ale iecarei deglutitii sunt prelucrate computerizat, computerizat, iar rezultatele sunt redate ca o medie a tuturor deglutitiilor. deglutiti ilor. Miecare deglutitie inregistrata trebuie insa analizata vizual de medicul e"aminator si, daca este necesar, analiza computerizata va i a'ustata.  &esi manometria esoagiana este o procedura care provoaca disconort, este putin dureroasa deoarece nara in care se introduce cateterul este anesteziata. Idata ce cateterul este i"at, pacientul poate vorbi si respira normal. *omplicatiile care pot aparea in timpul eectuarii manometriei esoagiene sunt minore si pot include durere de gat, sangerarea nasului, aectiuni ale sinusului. Moarte rar se poate intampla ca la insertia tubului sa se raneasca laringele, pacientul simtinduse suocat. Aceasta problema se poate remedia pe loc. Rezultatele cuprind presiunea de repaus a 92E (valoare normala +0;4 mm >g) si undele  peristaltice de la nivelul nivelul esoagului esoagului tubular. Rezult Rezultatele atele pot i redate in mm col coloana oana mercur sau cm coloana apa- 40 mm coloana >g corespund la B cm coloana >I. Pentru a interpreta corect rezultatele,  pacientul trebuie trebuie sa consulte medicu medicull specialist. Rezultatele testului nu sunt concludente in  situatii  daca un pacient are episoade periodice (la cateva zile sau saptamani ) de dureri ale pieptului din cauza unui spasm esoagian, manometria nu poate evidentia nici un rezultat daca spasmul esoagian nu se  produce in momentul momentul eectuarii pro proceduriicedurii persoanele care suera de relu" gastroesoagian pot i gresit diagnosticate daca rela"area esoagului nu se produce in timpul eectuarii investigatiei. investigatiei.

6. E,por!re! sto&!cuui 4i ! duode"uui E,por!re! r!dioo%ic( 7tr!"#itu eso%!stroduode"!8  presupune administrarea substanţei de contrast (tranzit gastric baritat) preg!tirea pacientului presupune post alimentar, alimentar, de cel puţin  %B ore i deoarece umatul poate stimula motilitatea gastric!, asistentul medical va interzice pacientului s! umeze #n dimineaţa e"amin!rii+0

 

 e"amenul permite evidenţierea modiic!rilor morologice ale stomacului (hernie hiatal!, neoplasm gastric, ulcer gastric). 6lcerul gastric necesit! e'!u!re e"doscopic( o*i%!torie< R,. *!rit!t "u f!ce difere"+iere! ucer - c!"cer e,ucer!t 4i "u depiste!#( c!"ceru %!stric 5" st!diu precoce  →  Definiţie: N 2"a 2"amen menul ul rad radiol iolog ogic ic gas gastri tricc se eectu eectueaz! eaz! du dup! p! admini administr strare areaa un unei ei subst substanţ anţee de contra contrast st (suspensie de sulat de bariu)% pe cale oral! sau rectal!. → Scop: i uncţional uncţionalit!ţii it!ţii gastrice. 9 9tudierea 9tabilirea morologiei diagnosticu diagnosticului. lui. → ontraindicaţii: N5olnavii caectici, #n stare grav!, adinamici. N Tromboze, ileus. Peroraţie gastr gastric! ic! cu hemoragie. Peritonita acut!. N7ravide #n prima 'um!tate a sarcinii. →  !ateriale necesare: N9ulat de bariu +40 g. N*an! sau pahar cu ap!. =ingur! de lemn. NPurgativ (ulei de parain!). N Se pregăteşte suspensia de bariu " cele #$% g sulfat de bariu se amestecă cu o cantitate egală de apă caldă p&nă se obţine o past pastăă omogenă' la care se adaugă apă p&nă la (%%-)%% g' amestec&ndu amestec&ndu-se -se cu lingura de lemn* →  Pregătirea bolnavului:

N9e anunţ! bolnavul cu  zile #nainte e"plic$ndui necesitatea tehnicii i importanţa ei pentru diagnosticarea diagnosti carea bolii. N9e e"plic! bolnavului tehnica de investigaţie. N9e anunţ! bolnavul c! #n dimineaţa e"amenului nu trebuie s! m!n$nce, s! nu umeze deoarece umatul m!rete secreţia gastric!. N9e inormeaz! bolnavul privind regimul alimentar pe care trebuie s!l p!streze. 9e administreaz!  bolnavului  bolnavul ui cu + zile #naintea e"amin!rii un regim alimentar nelatulent i uor de digerat, ormat din supe, ou!, p$ine pr!'it!, paste !inoase, produse lactate. N 9eara #n a'unul e"amin!rii se eectueaz! bolnavul bolnavului ui o clism! evacuatoare. → Tehnica: N +n ,iua examenului' dimineaţa' bolnavul b olnavul este condus la serviciul radiologic şi aşe,at sub ecranul radiologic unde i se oferă cana cu suspensia de sulfat de bariu* N a comanda medicului bolnavul va .nghiţii sulfatul de bariu .n suspensie şi amestecat cu o lingură de lemn* N După terminarea examinării bolnavul este a/utat să se .mbrace şi este condus la pat* N 0olnavul este readus la serviciul radiologic 1conform indicaţiilor medicului2 după ( " 3 " (4 ore  pentru a se urmări sub ecran evacuarea stomacului' umplerea intestinului subţire şi a colonului* →  +ngri/iri după tehnică: N Se administrea,ă bolnavului 1o lingură de ulei de parafină2 după examinare* N a două ore după examenul radiologic bolnavul poate să măn&nce* N 0olnavul va fi informat că va avea scaunul colorat .n alb* →  Interpretarea re,ultatului: N2"ist! situaţii #n care e"amenul radiologic necesit! olosirea unor probe armacodinamice pentru stomac. N 2" 2"am enul ul directe radi ra diol olog ogic es este tesau es esen enţi ţial al pent pe ntru ru diag diagno nost stic icul ul de ulce ulcerr #n pr proc ocen enta ta'' de B0 B0K K0H 0H evidenţiin evidenţiind damen semne deiculcer semne indirecte. N 9emne dir directe ecte ++

 

o o o o

o

o

o

o

o

o

 Pre,enţa nişei 5audec6 care se pre,intă ca o umbră .n plus pe conturul stomacului sau pe duoden* &nd este vă,ută din faţă apare apa re ca o pată persistentă*  +n /urul nişei apare o ,onă mai clară' determinată de edem*  7u forme şi mărimi diferite diferite 1rotundă' triunghiulară' conică2* N 9emne iindirecte ndirecte Prezenţa unor pliuri convergente ale mucoasei c!tre ni!, spasmul musculaturii gastrice imit$nd un deget care arat! spre ni! i modiic!rile cicatriale, aderenţiale care deormeaz! contururile normale. 1n ulcerul gastric, nia este localizat! de obicei pe mica curbur!, cu tendinţ! la regresie chiar p$n! la dispariţia complet! #ntrun interval de 3; s!pt!m$n!. *$nd nu dispare, devine suspect! de ulceraţie

malign!.  Gia benign! proemin! #n aara lumenului gastric, are marginile bine limitate, pliurile mucoasei regulate, radiind spre ni!, i peristaltism gastric p!strat, caractere care o dierenţiaz! de nia malign!. 6lcerul duodenal provoac! spasme musculare i procese de cicatrizare care modiic! aspectul  bulbului d$ndui d$ndui dieri dierite te orme % trel!, ciocan, st stea, ea, diverticul etc. Apro"ima Apro "imativ tiv +0H din ulcer ulcerele ele gast gastrod roduode uodenale nale nu sunt vizibile vizibile radi radiolog ologic ic datorit! datorit! edemu edemului lui inlam in lamato atorr sau hem hemora oragie gieii car caree ast astup! up! nia nia sau #n anu anumit mitee locali localiz!r z!rii (p (prep repilo iloric ric,, or orni" ni",, aţ aţaa anterioar! sau posterioar! a stomacului) stomacului).. 1n prezenţa unui sindrom clinic ulceros, e"amenul radiologic negativ nu e"clude diagnosticul de ulcer.

 este E,!&e"u metoda de elecţie ee"doscopic: lecţie #n e"plorarea morologic! a stomacului aportul diagnostic esenţial aţ! de e"amenul radiologic este dat de posibilitatea posibilitatea evidenţierii leziunilor ce nu se v!d radiologic i a biopsiei regiunilor permite manevre terapeutice (hemostaz!, poliectomie, e"tragerea corpilor str!ini). 2soagogastroduodenos 2soagogast roduodenoscopia copia este una dintre cele mai importante, precise i utile investigaţii din gastroenterologie. Pe baza ei se pune diagnosticul corect i implicit se alege tratamentul optim #n numeroase boli ale tubului digestiv superior, inclusiv #n cancere de esoag i stomac care pot i descoperite precoce, atunci c$nd este posibil tratamentul eicace i #ntro astel de situaţie. 2soagogastroduodenos 2soagogast roduodenoscopia copia se poate eectua doar c$nd stomacul este gol, dupa repauss alime repau alimentar ntar de + ore #nainte de e"aminare. e"aminare. 9e evit! umatu umatull #n aceea aceeaii perioad! perioad! (crete secreţia acid!) i nu se consum! lichide timp de  ore #nainte de endoscopie. Timp de o or! dup! e"aminare este recomandabil, dar nu obligatoriu, ca persoana investigat! s! evite hrana i orice b!utur! deoarece aringele este sub eectul anesteziei locale i e"ist! riscul aspiraţiei hranei i lichidelor #n c!ile aeriene. 6neori este posibil ca dup! investigaţie s! e"iste dureri la #nghiţire pe o perioad! variabil!, de la c$teva ore la + zile. •

•

•

•

 Pregătirea bolnavului pentru gastroscopie " examen endoscopic gastric →  Definiţie: N 2ste un e"amen util pentru pprecizarea recizarea unor diagnost diagnostice ice nesigure, pentru a coni conirma rma benignitatea sau malignitatea unui ulcer, poate ar!ta dac! e"ist! ulceraţii multiple i permite biopsia prin vizualizarea direct! i e"amenul e "amenul citologic. N Prin e"amenu e"amenull gast gastrosc roscopic opic se e"pl e"ploreaz! oreaz! starea mucoasei stomacal stomacalee sub vizibilitat vizibilitatee dire direct! ct! cu

a'utorul unui instrument instrument optic cu surs! de lumin! proprie care se introduce prin esoag #n stomac. N 7astroscopul pr proiecteaz! oiecteaz! imaginea mucoasei stomacale #n ochiul e"aminatorului e"aminatorului cu a'utorul unui sistem de lentile care asigur! o vizibilitate bun! i #n eventualitatea #ndoirii sale p$n! la un unghi de 3; 0. +

 

N 7astr 7astrosco oscopul pul este prev!zut prev!zut cu o serie de ane"e pentru recolt recoltarea area de biopsii biopsii,, i totoda totodat! t! se pot adapta adap ta apara aparate te cores corespunz punz!toar !toaree pent pentru ru oto otograi graierea erea sau ilm ilmarea area c$mpului c$mpului vizu vizual al endo endogast gastric ric sau duodenal. → Scop: N&escoperirea #n azele incipiente modiic!rile anatomopatologice ale pereţilor stomacali i de a dierenţia procesele uncţionale de cele organice, precum i clasiicarea naturii modiic!rilor (ulcer, cancer). →  !ateriale necesare: N7astroscopul cu toate ane"ele sterile. NN9oluţie 9ond! esoagian!, deschiz!turi pentru gastroscopului. anestezic! %cucocain! +H i laterale adrenalin! +H.anestezia traiectului gastroscopului. N9urs! de lumin!, oglind! rontal!, oglind! laringian!, spatul! lingual!, portampoane i tampoane de vat!. N 9ond! gastric! pentru evacuarea conţinutulu conţinutuluii stomacal. N T!viţ T!viţ!! renal!, N Atropin!, Adrenalin Adrenalin!, !, alte preparate in'ectabile, seringi de  ml cu ace corespunz!toare. →  Pregătirea bolnavului: N2"aminarea se ace #n camer! obscur!, #nc!lzit! la temperatur! optim!. optim!. N&ac! uncţia de evacuare a stomacului este intact!, preg!tirea bolnavului va #ncepe numai #n ziua e"amin!rii. N&ac! evacuarea stomacului se ace #n mod deicitar (stenoz! piloric!), #n seara zilei dinaintea e"amin!rii i se ace bolnavului o sp!l!tur! gastric! cu ap! c!lduţ!, dup! tehnica obinuit!, p$n! se evacueaz! complet conţinutu conţinutull gastric. N7astroscopia se ace pe nem$ncate- #n ziua e"amin e"amin!rii !rii p$n! la terminarea intervenţiei intervenţiei se interzice umatul- ;040 minute #nainte de prob! i se ace bolnavului o in'ecţie cu &ilaudenatropin!. &ilaudenatropin!. NAsistenta culc! bolnavul pe masa de e"aminare, #n decu*i decu*itt !ter! !ter! st1"%, deocamdat! cu capul l!sat mai 'os, i #n aceast! poziţie i se introduce sonda stomacal! evacu$nd complet conţinutul acestuia (reziduurile). NGu se ace sp!l!tur! gastric! #n prea'ma e"amin!rii. → Tehnica: N &up! &up! ++44 mi minu nute te,, med medic icul ul ##nc ncep epee !"este#i! oc!( prin badi'onarea sau pulverizarea bazei limbii i aringelui cu amestecul de cocain!adrenalin!. 9e introduce apoi #n esoag sonda cu deschiz!turile laterale, prin care se vor anestezia i pereţii esoaguluiN =a gastroscopi gastroscopiee partici particip! p! dou! asist asistente ente % una care asigur asigur!! poziţia capu capului lui bolnavu bolnavului lui #n e"tensie e"tensie orţat! i ţine t!viţa renal!, cealalt! a'ut!. N 2"amenul 2"amenul ggastro astroscop scopic ic poa poate te s! ddureze ureze ##nn med medie ie 34 minu minute. te. N 2"amenul 2"amenul gas gastros troscopi copicc poate i comp completat letat cu e"c e"cizia izia uno unorr ragme ragmente nte de muco mucoas! as! stomacal! stomacal! cu control vizual, #n vederea e"amin!rii histologice. N Prin adaptare adaptareaa unui apara aparatt de otog otograia raia la sist sistemul emul opt optic ic al gastro gastroscop scopului ului e"plor e"plorarea area poat poatee i completat! cu otograier otograierea ea imaginilor imaginilor.. N 2"trag 2"tragere ereaa tu tubul bului ui o ac acee medicu medicull oart oartee #ncet #ncet,, av$ av$nd nd gri'! gri'! ca tub tubul ul s! nu se atin ating! g! de dinţ dinţii ii  bolnavului.  bolnavul ui. →  +ngri/iri după tehnică: N &up! &up! termin terminare areaa gas gastro trosco scopi piei, ei, bolnav bolnavul ul elimin elimin!! o can cantit titate ate apr apreci eciabi abil! l! de mucus mucus,, apo apoii prin prin c$teva eructaţii zgomotoase aerul introdus #n stomac. N &ac! nu reuet reuetee s! elimi elimine ne sing singur ur aeru aerull i acuz! du dureri reri,, se intr introduc oducee sond! de de aspiraţie aspiraţie pri prinn care gazele se vor elimina imediat. 5oln r!m$n e culc culcat #nc!n!rii 3300 min minute, ute, ap apoi oi este dus$nce #n salon. salion. N 5olnavul oreavul dup! dup!r!m$ne term terminar inarea eaate"ami e"amin!ri i boln bolnavul avul ss!! es nutem!n m!n$nce ss!! nu bea. bea. N 9e ac inhalaţi inhalaţiii cu mento mentol,l, pent pentru ru evit evitarea area senz senzaţii aţiilor lor nep nepl!cut l!cutee din g$t. g$t. →  Incidente şi accidente: +3

 

N &ureri &ureri #n degl deglutiţ utiţie ie care dis dispar par #n zi ziua ua urm! urm!toare toare !r !r!! nici un tr tratame atamentntN o uoar! uoar! asce ascensiu nsiune ne ebr ebril! il! cu ddureri ureri i tu tumeie meierea rea amig amigdalel dalelor. or.

E,por!re! fu"c+io"!( ! secre+iei %!strice  "#plorareaa secreţi  "#plorare secreţiei ei gastrice ssau au chimi chimismul smul gastric   Acidul clorhidric Teste directe &ebitul acid bazal (O 'eun i respectiv nocturn) o Testele de stimulare cu histamin! o o Letode indirecte Testul de stimulare cu insulin! (>ollander) o  p>%metria intragastric! intragastric! o Pepsinogenul i pepsina Mactorul intrinsec o 2lectroliţii din sucul gastric o 5icarbonatul o Acidul lactic o 7astrina o 7astrinemia provocat!. o  "#plorareaa secreti  "#plorare secretiilor ilor digest digestive ive &ozare &oz areaa aci acidi ditat tatii ii gas gastri trice ce (ch (chim imism ismul ul gas gastr tric) ic) est estee una dintr dintree cele cele mai des utili utilizat zatee tehnic tehnicii de

investigare investigar e a secretiilor in vederea compus alcatuiriicare unorgenereaza bilanturi unctionale. Acidul clorhidric este digestive cel mai important caracterul acid al sucului gastric. 2valuarea cantitativa a secretiei de >*l se realizeaza de obicei prin metoda titrimetrica, prin care se pot evidentia ractiunile de >*l  ractiunea libera (titrare la p> 8 3, 4, in prezenta reactivului Toper)  ractiunea combinata ractiunea totala (titrare la p> 8 B +0, in prezenta enoltaleinei). :alori normale  >*l liber 8 0, K + gH0 >*l combinat 8 + , 4 gH0 >*l total 8 , 4 3, 4 gH0 (sau +00 +0 m2/ l). Actualmente se preera utilizarea altor parametri de secretie acida gastrica in locul celor clasici !. puterea$ tampon tampon a sec secretiei retiei gas gastrice trice  dierenta aciditate totala  aciditate libera. :alori normale  Q 0 m2/ l in secretie bazalaQ +0 m2/ l in secretie stimulata. *. debit de Cl sau debit acid orar %& ' ( : debit acid orar (ml) " aciditatea titrabila (m2/ l) > S (m2/ h) 8  +000 Acest parametru poate i calculat prin sumarea valorilor obtinute pe ; esantioane de suc gastric recoltate la +4 minute interval, in conditii bazale sau de stimulare a secretiei gastrice. c. debi debitt acid acid ora orarr al se secre cretie tieii ba bazal zalee %)A %)A*( *( : reprezinta cantitatea totala de suc gastric recoltata dimineata pe nemincate, timp de + ora (; esantioane la +4 minute), in absenta oricarui e"citant gastric. :alori normale  +, 4 , 4 m2 >*l/ h (corespunzind la un debit secretor de 0 B0 ml suc gastric/ h). d. debit acid orar ma#imal %)A( : reprezinta cel mai mare raspuns secretor dupa o doza ma"imala de e"citant gastric (de obicei histamina testul aJ). 9e determina in aceleasi conditii ca si &AL, cu e"ceptia utilizarii e"citantului gastric. :alori normale +4 30 m2/ h (debit secretor gastric 8 00 40 ml / h). 2"cita 2"c itanţi nţiii secr secreţie eţieii gastri gastrice ce su sunt nt >is >istami tamina na (t (testu estull aJ) aJ) 00,0+ ,0+mg/ mg/g( g( p r e c e d a t d e a d m i n i s t r a r e d e a n t i h i s t a m i n i c e ) , > i s t a l o g ( + , 4 m g /  g ) , Pentagastrina (Ug/g). +;

 

e. vir virff aci acidd ma# ma#ima imall %+A( %+A( : reprezinta cea mai mare valoare a >*l prezenta in unul din cele ; esantioane de suc gastric recoltate dupa administrarea e"citantului. e"citantului. f. virf virf acid acid ora orarr %pe %pea, a, ac acid id ho horai raire$ re$ -A(: rezulta prin inmultirea cu  a celor doua esantioane consecutive ale secretiei stimulate care au debitul acid cel mai mare. :alori normale  0 34 m2/ h. Parametrii obtinuti pot i utilizati utilizati in vederea realizarii unor buletine de analiza a secretiei gastrice  *uletin de analiza a cchimismulu himismuluii gastric Di!%"ostic

De*it *!#!

DAB

De*it sti&u!t

DAM

 ormal

0 ml / h

 S/V  (m2/ h)

40 (ml/ h)

+B S/V (m2/ l)

/lcer gastric

0

+,  S/V +, 4

;0

+; S/V +0

/lcer duodenal

B0

; S/V ;

330

3; S/V +3

 Sdr. 0ollinger 0ollinger

00

3;, 4 S/V 30

30

;F S/V 0

Cancer gastric

;4

0, 3 S/V +

;0

, 4 S/V 4

 ) o z a r e a g a s t r i n e i s e r i c e p r i n m e t o d e r a d i o i m u n o l o g i c e   p e r m i t e investigarea sistemului reglator gatrosecretor. :al ori norm ale, ale , #n cond iţii baza bazale le 0 00 000 ppgg / ml. ml. . E,por!re! i"testi"uui su*+ire 4i ! i"testi"uui %ros E,!&e"u r!dioo%ic 7pr1"#u *!rit!t8  reprezint! investigarea prin opaciierea cu substanţ! de contrast a intestinului gros e"amenul este diicil, #ndelungat, greu de tolerat de c!tre pacient. $ clisma baritata sau irigoscopia →  Definiţie: N  8xaminarea radiologică a intestinului intestinului gros se eectueaz! dup! ad administrarea ministrarea unei su substanţe bstanţe de contrast pe cale oral! sau pe cale rectal!. N Tran,itul baritat  este   este e"amenul radiologic cu administrarea substanţei de contrast % sulat de suspen este suspendat dat #n ap!, pe cale oral!. al colonului cu administrarea substanţei de contrast % sulat N  bariu  Irigoscopia e"amenul radiologic de bariu #n suspensie ( )%%-$%% g 0aS94 .n #%%%-#$%% ml apă la );   sau  sau (%% g sulfat de bariu bariu amestecat cu )%% g bolus alba .n apă la );  ), ), pe cale rectal!, prin clism!. 2"amenul se mai numete i clismă baritată. N Scop- studiul aspectelor unctionale de tonus, peristaltism, inlamaţiilor, stenozelor, tumorilor. → Tehnic Tehnicaa tran tran,itului ,itului bbaritat: aritat: N 9e anun anunţ! ţ! pacie pacient ntul ul cu  zile #nai #naint nte, e, se e"pli e"plic! c! tehn tehnica ica,, nec necesi esitat tatea ea i import importanţ anţaa ei pent pentru ru diagnosticarea bolii. N 9e anu anunţ! nţ! ppacien acientul tul ca dimi dimineaţa neaţa ss!! nu m!n$n m!n$nce ce i ss!! nu umeze. umeze. N 9e admin administ istrea reaz! z! cu + zile #nain #naintea tea e"am e"amenu enulu lui, i, un reg regim im aliment alimentar, ar, nel nelatu atulen lentt i uor de digerat, ormat din supe' ouă' p&ine pră/ită' unt' făinoase' produse lactate* N 9eara di dinain naintea tea e"amin!r e"amin!rii ii se eec eectuea tueaz! z! boln bolnavul avului ui o cli clism! sm! eva evacuato cuatoare. are. N 1n dimi diminea neaţa ţa e"a e"amen menul ului, ui, paci pacient entul ul este condu conduss la servi serviciu ciull de radi radiolo ologie gie,, ae aezat zat sub ecranul ecranul radiologicc unde i se oer! cana cu suspensia baritat! (preg!tit! #nainte). radiologi +4

 

N =a coma comanda nda me medicu dicului, lui, ppacien acientul tul va #ngh #nghiţi iţi su sulat latul ul de bbariu ariu ssuspe uspensie nsie amest amestecat ecat cu o lingur! lingur! de lemn. N &up! ter termina minarea rea e"ami e"amin!ri n!rii,i, pacien pacientul tul se #mb #mbrac! rac! i est estee condu conduss la pat. :a i readus readus la serviciu serviciull de radi radiolog ologie ie (con (conorm orm indicaţ indicaţiilo iilorr medi mediculu cului), i), după (4 ore pentru a se urmări umplerea colonului: =a  ore de la #nceperea e"amenului pacientul poate s! m!n$nce. o dee bariu se g!sete #n cec i co colonul lonul ascendent ascendent,, o  Gormal dup! B ore, suspensia d stomacul iind complet golit. &up! + ore suspensia baritat! se g!sete #n colonul transvers. o &up! ; ore suspensia baritat! se g!sete la nivelul sigmoidului, #n ampula rectal! sau este de'a parţial sau total evacuat!. 9  &up! tehnic! se administreaz! purgativ (o lingur! ulei de ricin sau parain!). 9  Pacientul va avea scaunul colorat #n alb datorit! sulatului de bariu eliminat. Co"tr!i r!i"di "dic!+i c!+ii iee tr!"#it tr!"#ituu uuii *!rit!t: *!rit!t:  pacienţi caectici, pacienţi #n stare grav!, adinamia, 9  Co"t tromboze, ileus, peroraţia tubului digestiv, peritonita peritonita acut!, gravide #n prima 'um!tate a sarcinii. → Tehnica irigoscopiei N 9e anun anunţ! ţ! paci pacientu entull cu 3 zzile ile #n #naint ainte, e, e"pli e"plic$ndu c$ndui i tehn tehnica ica i necesi necesitatea tatea ei. ei. N 9e admin administr istreaz! eaz! regim ali alimenta mentarr de cruţar cruţaree neirita neiritant, nt, nee" nee"citan citant,t, neermentas neermentascibi cibill i nelat nelatulen ulentt ormat din br$nz! de vaci, sm$nt$n!, ou! ierte, carne slab! iart!, orez iert, p$ine uscat!. *u o zi #naintea e"amin!rii, se administreaz! un regim hidric cu piureuri. N 9e eect eectuea ueaz!, z!, dup dup!! mas!, o clism clism!! evacu evacuato atoare are,, i apo apoi, i, se admin administ istrea reaz! z!  lingu linguri ri de ulei de ricin (clisma singur! elimin! numai resturile de materii ecale din rect i sigmoid). N 9e cond conduce uce paci pacientu entull la servi serviciul ciul de rradio adiologi logiee unde va ii a'ut a'utat at s! se de dezbrac zbracee i va i aezat aezat pe masa de e"aminare unde se ace clisma baritat!, dup! tehnica obinuit! a clismei % la indicaţia medicului radiolog. N 9e #ntr #ntreru erupe pe cure curentu ntull de lich lichid id ori de c$te ori boln bolnavu avull are sen senzaţ zaţie ie de deeca deecare re sau la ind indica icaţi ţiaa medicului (clisma se e"ecut! sub ecran radiologic). N 9e #ntr #ntrerup erupee intro introducer ducerea ea subst substanţei anţei de co contra ntrast st c$nd ba bariul riul a a'uns a'uns #n cec cec,, se #nchide #nchide rectu rectull cu sonda 9trauss, dup! insularea de aer cu pompa i dup! introducerea substanţei opace. N Ledi Ledicul cul e"amine e"amineaz! az! radi radiolog ologic ic modi modiic!r ic!rile ile ana anatomi tomice ce ale colo colonulu nului.i. N &up! teh tehnic! nic! se soli solicit! cit! paci pacientu entului lui s! elimi elimine ne subst substanţa anţa de cont contrast rast (dup! (dup! termin terminarea area e"ami e"amin!ri n!rii) i) sau se ace o clism! evacuatoare. N 9e ace to toaleta aleta re regiun giunii ii per perianal ianale, e, se #mbr #mbrac! ac! paci pacientu entull i se con conduce duce llaa pat. N  Irigoscopia se completeaz! la nevoie cu irigografia . o

→  etoda 1isch 1ischer 2 e#am e#amenul radio radiologic cu dublu dudablucucontra contrast$ irigografia irigog rafiaher. N *olo *olonul nul mai maeri poat poate e i enul e"p e"plora lorat t ilogic pri prinn meto metoda du dublu blust$ co contra ntrast st Mischer. Misc

*$nd colonul colonul se umple prin clism clism!! baritat! (dup (dup!! termina terminarea rea acesteia acesteia)) pacientul pacientul va i solic solicitat itat s! evacueze parţial substanţa de contrast sau , #nchiz$nd rectul cu sonda 9trauss, al c!rei balon introdus #n rect va i umplut cu aer- se introduc apoi .n colon #%% ml aer , cu presiune moderat!, controlat! sub ecran radiologic. &ublul contrast al colonului, corect e"ecutat, permite evaluarea peretelui colic destins cu un in lizereu de substanta de contrast, p!trat cu e"cepţia tumorilor invaziv invazive. e. Permite evaluarea mucoasei, a continuit!ţii, continui t!ţii, diverticuli, stenoze inlamatorii sau maligne. Nu e'!ue!#( rectu 4i !&p! rect!( N Atenţ Atenţie< ie< Aerul Aerul in introd trodus us su subb pre presiun siunee poat poatee per perora ora co colonu lonul.l. → 9bservaţii: N Erig Erigos osco copi piaa i ir irig igog ogra rai iaa pu" 5" e'ide"+(  #n rectocolita rectocolita ulcerohemorag ulcerohemoragic! ic! ips! de $!ustr!+ii coice,  5"%ust!re! c!i*ruui coic i aspectul de tu* ri%id, i&!%i"i !cu"!re datorit! prezenţei  polipilorr sau imagini de ?plu  polipilo ?pluss de umplere@ #n ulceraţ ulceraţiile iile mari. N &e ase asemen menea ea ssee ppot ot obser observa va uneor uneorii ste"o#e coice) u"ice s!u &utipe. +

 

Rectosi%&oidoscopi!  permite e"plorarea cu a'utorul rectosigmo rectosigmoidoscopulu idoscopuluii a anusului, rectului i a unei porţiuni din sigmoid pacientul va i preg!tit printro clism! evacuatorie eectuat! #n seara dinaintea e"amenului. →  Definiţii: N 7nuscopia este e"plorarea endoscopic! a canalului anal i a porţiunii inerioare a ampulei rectale !cut! cu a'utorul unui unui aparat numit anu anuscop. scop. Prin anuscopie se po pott ace mici intervenţii chirurgicale chirurgicale incizii sau e"tirp!ri de polipi, recolt!ri, biopsii, administrare de medicamente. N  şi alcool de ?%;

Coo"oscopi!

$ este e"amenul vizualizare direct! a colonului cu a'utorul unui aparat numit colonoscop  colonoscop cu a'utorul lui seendoscopic vizualizeaz!decolonul sigmoid, descendent, transvers i ascendent, p$n! la cec.  presupune o preg!tire special! a #ntregului colon i se poate ace #n scop diagnostic, biopsic dar i terapeutic (electrocauterizarea polipilor, polipilor, electrocauterizarea hemostatic!, in'ectare de citostatice, e"tragere de corpi str!ini) este contraindicat! #n caz de peritonit peritonit!! acut!, ileus paralitic, suspiciune de peroraţie, sarcin!, inarct miocardic, lips! de cooperare a pacientului. N olonoscopul  este   este un tub din ire optice le" le"ibile, ibile, lung de +34+B4 +34+B4 cm. *olonoscopul *olonoscopul se poate adapta i la camera video, cu posibili posibilitatea tatea urm!ririi imaginilor obţinute pe un ecran. → Tehnica eectu! eectu!rii rii colono colonoscopiei scopiei

N 9e e"plic! e"plic! necesit necesitatea atea tehn tehnicii icii,, durata, ee eectele ctele nep nepl!cut l!cutee (senzaţia (senzaţia de presiune, presiune, durere). durere). N Trei zile zile consecu consecutiv, tiv, sear searaa i dimin dimineaţa, eaţa, se eect eectueaz! ueaz! c$te  clis clisme me evacuatoare evacuatoare simple, simple, #nalte, #nalte, la interval de + or!, a c$te  litri de ap! la 3FX * pentru iecare- ultima clism! se ace #n dimineaţa e"amenului, cu 3; ore #nainte. N 1n prima prima zi i a ddoua oua se sear! ar! de pr preg!ti eg!tire re se adm adminis inistreaz treaz!! un purgati purgativv N 1n cele trei trei zile de pr preg!ti eg!tire re pacie pacientul ntul va in ingera gera do doar ar alim alimentaţ entaţie ie lichid!. lichid!. N =a nevo nevoie ie i se pot pot admi admini nist stra ra lich lichid idee pr prin in pe per ruz uzie ie in intr trav aven enoa oas! s! #n sc scop opul ul co comb mbat ater erii ii sa sauu  prevenirii deshidrat!rii. deshidrat!rii. N 9eara #naint #naintea ea e"amenu e"amenului, lui, se d! un ssomni omnier, er, iar #n ddimin imineaţa eaţa e"ami e"amin!rii n!rii i se in'ecte in'ecteaz! az! # fiolă  Dia,epam şi # fiolă Scobutil  cu  cu )%-@% minute #naintea #nceperii colonoscopiei colonoscopiei.. N =a eectu eectuare areaa colon colonosc oscop opiei iei parti particip cip!! dou dou!! asi asiste stente nte pr prima ima lini linite tete te pac pacien ientu tul, l, #l ro roag! ag! s! coopereze i, pe c$t posibil s! se rela"eze (inormarea anterioar! #l ace mai cooperant i mai tolerant aţ! de eectele nepl!cute ale tehnicii), urm!rete uncţiile vitale ale pacientului, #l aeaz! #n decubit lateral late ral st$ng, cu genunc genunchii hii lectaţi lectaţi i #l acop acoper! er! cu un c$mp steril steril,, prev!zu prev!zutt cu un oriiciu oriiciu centra centrall (#n timpul e"amin!rii, la solicitarea medicului, poziţia pacientului poate i schimbat! dintrun decubit #n altul, pe m!sur! ce sonda #nainteaz!). N A doua veriic veriic!! colonoscop colonoscopul, ul, asig asigur$n ur$ndus dusee ca acesta s! ie adap adaptat tat core corect ct la sursa de lu lumin! min! i ca insulaţia i aspiraţia s! ie bune, lubreiaz! v$rul tubului cu vaselin! i medicul #n introduce #ncet #n anus cu mult! gri'! ca s! nu a'ung! vaselina pe lentila aparatului, apt care ar #mpiedeca vizibilitatea. N &up! &up! teh tehni nic! c! pac pacien ientu tului lui i se ace ace toa toalet letaa reg regiu iunii nii anale anale,, ime imedia diatt dup dup!! #ndep! #ndep!rt rtare areaa tubul tubului, ui, #ndep!rt$nduse #ndep!rt$nd use mucozit!ţile i resturile substanţei lubreiante. N 9e transp transport! ort! pacie pacientul ntul #n salo salon. n. llaa pat patul ul ss!u. !u. N &ac! sau !cut !cut #ns!m$ #ns!m$nţ!ri nţ!ri bac bacteri teriolog ologice, ice, se preg!t preg!tesc esc materialel materialelee pentru lab laborat orator or i se trimit imediat. N 9e cur!ţ! mecanic mecanic i chim chimic ic colon colonosco oscopul pul,, se spal! bine i se dezi dezinect necteaz!, eaz!, se preg! preg!tet tetee pentru sterilizare cu 7lutamaldehid! sau *E&2Y i alcool de K0X.  Incidentele şi accidentele .nt&lnite .n colonoscopie: S&ngerare* o o  Dureri abdominale violente*

+B

 

 Perforaţii* Tahicardie* o Stop cardiac reflex* o ontraindicaţiile colonoscopiei: Iperaţii abdominale recente. o &iverticuluza acut!. o 5oli ulceroase. o >ernii ombilicale. o Ascite masive. o o Persoane conuze, necooperante. o

R,. *!rit!t cu e,!&i"!re seri!t( % pasa'ul barutat prin tubul digestiv intestin subţire, intestin gros la B, + i ; de ore mai des sau #n continuare dac! estre cazul. Pro*! de di%estie i e"doscopi! cu *iopsie ;e;u"!( #n sindroamele de malabsorbţie. 3. Analiz Analizaa gr grăsi ăsimil milor or feca fecale. le.  a. Tes Testt calitati calitativ v cel mai simp simplu lu test pen pentru tru a detec detecta ta gr!si gr!simil milee #n scaun scaun este colo colorar rarea ea pe lam lam!! a ecalelor cu 9udan EEE.  b. Test cantitativ m!surarea gr!similor #n scaunul de F ore (3 zile), perioad! #n ca care re pacientul inger! B0+00g gr!simi zilnic. 2"creţia normalZ a gr!similor e mai mic! de g zilnic de obicei iind ,4g. :alori mai mari de g indic! #n mod clar ste!toree!.

4.5estul de triolein6 C3< gr!similor. 1n timpul  C35s i Ac>5s  anticorpi antinucleari hepatite cronice active  anticorpi antimitocondriali ciroza biliar! primitiv primitiv!!  ] %etoproteina #n carcinomul hepatic. B. e,por!re! &orfoo%ic( ! fic!tuui $ echografia  e"plorare imagistic! cu ultrasunete ce permite aprecierea dimensiun dimensiunilor, ilor, conturului i structurii icatului, dierenţierea ormaţiunilor intrahepatice  solide (tumori, metastaze, hemangioame)  lichide (chiste, abcese)  semisolide (tumori necrozate)  este o metod! neagresiv!, relativ ietin!, repetabil! !r! riscuri  poate identiica tumori solide intrahepatice chiar cu dimensiuni de + cm, dar nu poate dierenţia o tumoare benign! de una malign!. $ tomografia computerizată  este o metod! radiologic! de e"plorare a tubului digestiv, digestiv, cu o rezoluţie oarte bun!, permiţ$nd identiicarea unor structuri cu dimensiuni de c$ţiva milimetri.  puncţia biopsie hepatic!  permite realizarea e"amenului histolog histologic ic al icatului  poate i diri'at! direct (laparoscopie) sau indirect (scintigraie, echograie)  permite identiicarea caracterului activ al hepatitelor cronice sau cirozelor hepatice #n vederea stabilirii atitudinii terapeutice.  "#plorareaa căilor bi  "#plorare biliare liare  colangiograia intravenoas!  e"plorare imagistic! a c!ilor biliare ce se bazeaz! pe opaciierea acestora dup! in'ectarea substanţ substanţei ei de contrast (Pobilan) este contraindi contraindicat! cat! la pacienţii cu insuicienţ! renal!, hiperbili hiperbilirubinemie rubinemie important!, insuicienţ! renal!.

Ate i"'esti%!+ii p!r!ci"ice utie *T tomograia computerizata% evaluarea e"tesiilor tumorale #n neoplasmele colonului sa a tubului digestiv, ormaţiuni tumorale icat, splin!, pancreas, metasteze ganglionare a +

 

RLG % rezonanta magnetica nucleara Angiograia selectiv! 9cintigraia

E,por E,p or!re! !re! r!dioo r!dioo%ic %ic!! ! !pe" !pe"dic diceu euii pri pri"" &et &etod! od! C#epp! C#epp!, nec necesi esit! t! o pr preg! eg!ti tire re spe specia cial!, l!, car caree cuprinde urm!toarele se d! bolnavului s! ingereze o soluţie baritat! preparat! cu +40 g sulat de  bariu, soluţie care va i ingerat! #n trei etape + /3 din cantitatea total! se va ingera cu + ore #nainte de e"amen +/3 cu + ore #nainte de e"amen i ultima +/3 cu B ore #nainte de e"amen. =a soluţia baritat! se va ad!uga i o linguriţ! ras! de sulat de magneziu (sare amar!) care va luidiica intestinului, contrast #n apendice. En cazul c$nd dup!conţinutul o astel de preg!tire avoriz$nd apendiceleintrarea nu sa substanţei vizualizat,deeste de suspectat un apendice  patologic, cel normal opaciiind opaciiinduse use de regul!. Proba *zeppa nu se va practica atunci c$nd e"amenul clinic indic! semne de apendicit! acut!.

Di!%"osticu i"fec+iei 0eico*!cter p?ori +) Testu Testull ra rapi pidd cu ure ureaz az!! % "ecesit( e,por!re! e"doscopic( e"doscopic(  i ar aree o sen sensi sibi bili litat tatee K0 K0H H i speciicitate de KBH- *=IT29T este o lam! cu suport de plastic cu o geod! cu gel #n care se pune biopsia gastric!- #n cazul in care inecţia este prezent! culoarea vireaz! de la portocaliu deschis la rou % test  pozitiv.  pozi tiv. Testul respirator este testul de elecţie #n diagnosticul de rutin! a inecţiei cu 0eico*!cter p?ori. >p secret! ureaz! care scindeaz! ureea marcat! cu carbon radioactiv * +; administrat! oral, iar bio"idul de carbon este absorbit #n s$nge, e"pirat i captat cu un dispozitiv special. Enhibitorii de pomp! de protoni trebuie e"clui cu cel puţin + s!pt!m$n! #naintea eectu!rii testului . Teste indirecte:  serologice % depistarea anticorpilor anti >p tip Eg7 prin reacţia 2=E9A, are speciicitate i sensibili sensi bilitate tate de B4K B4K0H. 0H. &ezavanta' &ezavanta'ee  nu se eectueaz! pe loc i nu poate evalua eicienţa tratamen tratamentulu tului.i. Titrul de anticorpi scade lent #n mai multe luni dup! eradicarea >p.  Testul antigenului di" &!teriie fec!e. E,!&e"u &!croscopic ! sc!u"uui +0040g/; /; ore o *antitatea % +0040g o *onsistenţ! % p!stoas!. Poate varia diaree/constipaţie o *uloarea •

galben deschis %predomin! de ermentaţie  brun  predomin! predo min! procesele procesele de put putreacţie reacţie negru lucios ca p!cura % melen! acolice/hipocolice acolice/hipocol ice #n icterul mecanic total/parţi total/parţial al scaune cu s$nge rectoragie hematochezie s!mnge i puroi #n boala inlamatorie intestinal intestinal!! o Lirosul acid, etid, o Morma panglic! sau creion #n stenozele rectale o *u resturimalimentare nedigerate, steatoree o *u mucus #n colon iritabil o Praziţi vizibili o"iuri E,!&e"u &icroscopic ! sc!u"uui •

• •

• • • •



 

9e eectueaz! dup! regim alimentar proba 9chmidt9tr 9chmidt9trassburger assburger 0g carne, 0g unt, 00g cartoi. 9e pot identiica  ibre mus musculare culare nedig nedigerate erate #n mal maldigestia digestia pan pancreati! creati! sau tr tranzit anzit accelerat  gr!s gr!simi imi neutr neutre, e, acizi grai l coloraţi coloraţiaa 9udan EE. Prezenţa #n cantit cantitate ate crescut crescut!! (steatoree) (steatoree) apare #n  pancreati! sau tranzit tranzit accelerat  amidon llaa coloraţia =u =ugol gol pan pancreati!, creati!, e"ces ddee ermentaţie sau tranzit tranzit accelerat  celul celuloza oza apa apare re #n ttranzi ranzitt accele accelerat rat  ou! ou! de ppar araz aziţ iţii

Co!"%iop!"cre!to%r!fi! retro%r!d! e"doscopic! 7ERCP8 *olangiopancreatograia *olangiop ancreatograia retrograda endoscopica (2R*P) reprezinta o metoda de diagnostic a duodenului duodenul ui (prima portiune a intestinului subtire), a papilei :ater (structura mica, asemanatoare unui mamelon, cu deschideri spre ductele biliare si ductul pancreatic), a ductelor biliare, vezicii biliare si a ductului pancreatic. *olangiopancreatograia retrograda endoscopica (2R*P) este eectuata cu a'utorul unui *olangiopancreatograia instrumentt lung, le"ibil, de diametrul unui creion ce poarta denumirea de duodenosco instrumen duodenoscop. p. En prezent e"ista  tipuri de duodenoscop   &uodenoscop &uodenoscopul ul din ibra optica, care oloseste ire mici de ibra optica ce au rolul de a transmite imaginile spre lentilele atasate in capatul acestui instrument.   :ideoscopul oloseste un ir subtire prevazut la capatul instrument instrumentului ului cu un chip care are rolul de a transmite imaginile pe un monitor.   Endierent de tipul duodenoscop duodenoscopului, ului, acest instrument este introdus prin gura pana la nivelul stomacului si a duodenului. Idata de papila :ater este identiicata prin duodenosco duodenoscopp este introdus un cateter de plastic, ce va i redirectionat ulterior spre ductele biliare sau ductul pancreatic. En continuare medicul specialist va in'ecta o substanta de contrast si va cateva eectua radiograii cu raze Y. Papila :ater detine, deasemenea, rolul de a acilita trecerea altor instrumente la nivelul ductelor biliare sau  pancreatice, asa cum sunt  bisturiul pentru prelevarea mostrelor de tesut tuburi metalice sau de plastic pentru tratarea obstructiei de duct biliar cauzata de cancer c ancer sau cicatrici eectuarea electrocauterizarii. Scop:

*olangiopancreatograia *olangiop ancreatograia urmatoarelor conditii medicale retrograda endoscopica (2R*P) este eectuata pentru depistarea  calculi biliari bloca'ul caii biliare cauzat de calculi, cancer, strictura sau compresia organelor adiacente icter cauzat de obstructio obstructionarea narea caii biliare (se maniesta si prin inchiderea la culoare a urinei si deschiderea la culoarea a materiilor ecale) durerea in zona epigastrica (zona stomacului) si in parte superioara dreapta a abdomenului pierderea apetitului si scadere in greutate ine"plicabile conirmarea diagnosticului diagnosticului de cancer pancreatic sau a cailor biliare.  Pregatire pacient 

Pentru ca investigatia sa ie reusita, stomacul trebuie sa ie gol. Pacientul nu trebuie sa manance nimic dupa miezul noptii in noaptea dinaintea eectuarii investigatiei. investigatiei. En cazul in care procedura are loc dimineata, pacientul trebuie sa bea nimic. cazul ininvestigatia c are procedura care are locsedarea mai tarziu, cu ; ore inainte, pacientul arenu voie sa consume lichide.EnEntrucat presupune pacientului,  pacientul trebuie trebuie sa ie insotit de o persoana care il poate a'u a'uta ta sa a'unga acasa. 3

 

Tehnica

Pentru eectuarea acestui test pacientul va primi un anestezic intravenos, precum si un anestezic local pentru a reduce rele"ul de tuse in timpul inserarii duodenoscopului. En cazul pacientilor alergici la "ilocaina sau a celor ce nu pot tolera gustul amar al anestezicului local sau senzatia de amorteala de la nivelul gatului, medicul specialist va opta pentru administrarea unei doze mai mari de anestezic intravenos.. &upa eectuarea acestor pasi, pacientul va trebui sa se intinda pe masa radiograi intravenos radiograica, ca, pe partea stanga, urmand ca medicul specialist sa introduca usor duodenoscopul duodenoscopul prin gura pana la nivelul stomacului si al duodenului. duodenului. &urata acestui test este de +4 minute pana la+ ora in unctie de structura anatomica a iecarui pacient, precum si de e"perienta si indemanarea iecarui medic.  7ccidente B incidente

Aceasta investigatie nu este dureroasa insa poate crea disconort. &upa investigatie, pacientul  poate avea greturi si sa se simta balonat, st stari ari care dispar repede. Pacientul Pacientul poate reveni la activ activitatile itatile normale chiar a doua azi. *ea mai obisnuita complicatie este pancreatita cauzata de iritarea pancreasului. Alte complicatii serioase includ perorarea stomacului, inectii, reactii adverse la medicamente, sangerare. Rezultatele testului nu sunt concludente concludente daca pacientul a consumat alimente sau lichide cu mai  putin de + ore inainte de eectuarea inv investigatiei. estigatiei.

Coecisto%r!fi! 9e mai practic! doar mai rar aceast! investigaţie. 9e ace cu tablete de Razebil care conţin o substanţ! de contrast pe baz! de iod care umple vezica biliar! #n +;+ ore. 9e mai olosete i acid iopanoic care opaciiaz! vezica #n +0+; ore dup! administrare. 9ubstanţa de contrast administrat! per os se resoarbe pe calea venei porte i a'unge #n icat, care o e"cret! #mpreun! cu bila.  Pregătirea bolnavului pentru colecistografie Pentru aceast! investigaţie bolnavii vor i preg!tiţi cu 3 zile #nainte cu un regim din care s! lipseasc! alimentele bogate #n celuloz! i hidrocarbonate concentrate, pentru a evita apariţia gazelor #n colon. *u ; ore #naintea investigaţiei se administreaz! bolnavului un regim coleretic ormat din sm$nt$n!, sm$n t$n!, unc! i unt cu p$in p$ine, e, care provoa provoac! c! cont contracţi racţiii put puterni ernice ce #n vezica bili biliar! ar! i deci golire golireaa ei. Regimul se poate #nlocui cu unul mai comod i mai pl!cut care const! #n administrarea a 40g ciocolat!. 9e pot #nlocui aceste pr$nzuri i cu sonda' duodenal evacuator. gazelor din colon se ace mai clism! administreaz! i dela trei dou! tablete de c!rbunePentru animal,reducerea iar #n preziua e"amin!rii se va evacuatorie oreleori+.c$te &up! mas! la orele + se vor administra  tablete de Razebil. &eoarece e"ist! sensibilitate crescut! la substanţa iodat! de Razebil se va ace testul. Prima tablet! va i s!rmat! i l!sat! s! se dizolve pe limb!. =a bolnavii hipersensibili la iod apare reacţie alergic! cu eritem generalizat, urticarie, urnic!turi generalizate, senzaţie de arsur!, ameţeli, stare de r!u, tahicardie, hipertensiune arterial!. 1n aceaste situaţii se renunţ! la investigaţie i se administreaz!  bolnavului  bolnavul ui antihistamini antihistaminice ce i adrenalin! dizol dizolvat! vat! #n ser iziologic. iziologic. &ac! bolnavul tolereaz! substanţa de contrast, peste 030 minute primete i restul de 4 tablete Razebil pe care le #nghite cu ap! sau ceai, #n decurs de 4 minute, se aeaz! apoi #n decubit lateral drept timp de 300 minute. P$n! la terminarea e"amin!rii bolnavul nu va mai ingera nimic. 1naintea eectu!rii radiograiei radiograiei se mai poate ace o clism! evacuatorie. 9e trece apoi la eectuarea radiograiei. &ac! vezica biliar! nu se opaciiaz! se mai pot administra #nc! ; tablete de Razebil, iar e"aminarea se repet! a treia zi. ;

 

1n cazul administr!rii de acid iopanoic acesta se va administra #ntre orele +B,oo0,oo i se administreaz! ; tablete, tablete, c$te una din +0 #n +0 minute. &ac! vezica biliar! nu se opaciiaz! se mai pot administra  tablete de acid iopanoic i radiograia se va repeta a treia zi.

Coecisto-co!"%io%r!fi! Reprezint! opaciierea vezicii biliare pe cale intravenoas! c$nd se opaciiaz! #ntregul sistem al vezicii i al c!ilor biliare. Pentru aceast! investigaţie cu substanţ! de contrast se olosete Pobilanul #n concentraţie de 3040H. Pent Pentru ru colec colecisto istocolan colangiog giograi raiee admi administ nistrarea rarea pob pobilan ilanului ului se ace intr intraven avenos os !r! nici o preg preg!tir !tiree dietetic!. 1n dimineaţa investigaţiei investigaţiei se va eectua o cli clism! sm! evacuatorie #nalt!. &up! clism! se va monta monta o le"ul! pe care se va in'ecta substanţa de contrast. contrast. 1nainte de administ administrarea rarea integral! a pobilanului se va ace testarea la toleranţa lui prin in'ectarea unui mililitru substanţ! de contrast intravenos (iol! test). 1n situaţia c$nd e"ist! sensibilitate sensibilitate la iod, bolnavul prezin prezint! t! reacţie caracterizat! prin eritem, prurit edem al eţei, cealee, dispnee, greţuri i v!rs!turi. &ac! e"ist! aceast! sensibilitate (alergie) la pobilan se va renunţa la eectuarea investigaţiei. 1n urma sensibilit!ţii crescute apare reacţia hiperergic! care se va combate rapid cu antihistaminice adrena adr enali lin! n! di dilua luat! t! #n ser iz izio iolog logic, ic, romerg romergan an i hem hemisu isucci ccinat nat hid hidroc rocor ortiz tizon on ca i sta stabi biliz lizato atorr de membran!, o"igenoterapie. o"igenoterapie. Reacţia hiperalergic! poate s! dispar! i c#nd sau eectuat test!ri i bolnavul nu a avut reacţie. 1n aceast! situaţie se #ntrerupe administrarea substanţei de contrast i se administreaz! antihistaminice. antihistami nice. 1n situaţia c$nd apare ocul alergic cu pr!buirea actorilo actorilorr vitali se trece rapid la m!suri de resuscitare cardiorespiratorie cu intubaţie orotraheal! (E.I.T). &ac! toleranţa organismului este bun! se va in'ecta substanţa de contrast #nc!lzit! la temperatura corpului, una dou! iole de 0ml din soluţie 3040H. =a copii doza este de +ml sau 0,;4g substanţ! de contrast activ!. En'ectarea substanţei de contrast se va ace oarte lent #n timp de +0 minute, pe masa de radiograie #n decubit dorsal. *!ile intra i e"trahepatice se opaciiaz! #n +430 minute, timp #n care se eectueaz! radiograiile. &ac! pe cliee nu apar c!ile biliare, la ;0 minute dup! terminarea in'ect!rii substanţei de contrast, se va administra #ntro singur! doz! 3 linguri sirop de codein! ^. Pentru evidenţierea motricit!ţii vezicii biliare, dup! eectuarea radiograiilor necesare se va ace proba 5aJden. Proba 5aJden const! #n administrarea  pr$nzului 5aJden ormat din  g!lbenuuri de ou crud amestecat cu zah!r i lapte rece. &ac! bolnavul nu primete acest pr$nz, el va i #nlocuit cu 40g ciocolat! sau un pahar cu ap! de la gheaţ!. Pr$nzul 5oJden are scopul de a provoca contracţia vezicii biliare. Aprecierea capacit!ţii contracţilor se va ace prin radiograii #n serie asupra regiunii de investigat  peste 300 i K0 minute. 9e poate amesteca 40g sulat de bariu, combinat cu pr$nzul 5oJden pentru a urm!ri substanţa colecistoinetic! colecistoinetic! i e"amin!ri concomitente a stomacului i duodenului. *ontra *on traind indica icaţii ţiile le col coleci ecisto stogra graie ieii sun suntt la insu insuici icienţ enţaa renal! renal! acut!, acut!, ict icteru erull avans avansat, at, bo boala ala 5asedo_, hipertermie, bolnavi senili, etc.. Letoda de investigaţie cu pobilan nu se mai olosete dec$t #n cazuri oarte rare. Letoda este #nlocuit! cu ecograia, metod! neinvaziv!, computer tomogra sau rezonanţ! magnetic! nuclear!. Pentru aceste investigaţii preg!tirea bolnavului este minimal!. 1n ecograia abdominal! imaginea poate i deran'at! prin #nterpunerea gazelor din tubul digestiv. &e aceea este bine ca #n prea' prea'ma ma e"amin!r e"amin!rilor ilor cu ultras ultrasonog onograie raie,, bol bolnavu navului lui s! i se admi administ nistreze reze o medicaţie absorbant! a gazelor sau la inducţie un purgativ, iar cu cel puţin + ore #nainte de investigaţie  bolnavul s! nu nu ingere alimente. 9egmen 9eg mentel telee tra tractu ctulu luii dig digest estiv iv super superior ior pot pot i e"p e"plo lorat ratee sep separa aratt cu aparat aparatee adecva adecvate te segmen segmentel telor or respective   

gesaostraogsocsocpop duodenoscop pandos pandoscop cop % ccare are cu cupri prind ndee toat toatee segm segment entele ele tu tubul bului ui di diges gestiv tiv 4

 

ENDOSCOPIA CU /IDEOCAPSULA  )efinitie 2ndoscopia cu videocapsul! este o investigaţie acil!, nedureroas!, cu preg!tiri minime i !r! riscuri care a'ut! la vizualizarea aparatului digesti digestivv si care inlocuieste cu succes procedura neplacuta si dureroasa a endoscopiei digestiv digestivee clasice. :ideocapsula este destinat! e"plor!rii intestinului intestinul ui subţire sau a colonului.

Mig . +. :ideocapsula

 -rincipiu Acest tip de endoscopie se bazeaz! pe #nghiţirea unui didpozitiv didpozitiv de marimea unei capsule de antibiotic. &ispozitivul &ispozitiv ul conţine una sau dou! camere video color, un transmiţ!tor radio, o surs! de lumin! i o minibaterie . &easemeni , are un sistem de captare a imaginilor(;/secund!), imaginilor(;/secund!), #nregistr$ndd leziuni de o zecime de milimetru #nregistr$n milimetru.. 1n zona abd abdominal! ominal! a pacientului pacientului se ataeaz! un Creceiver@ ce capteaz! imaginile #n mod co continuu. ntinuu. &e la receiver datele datele sunt trimise trimise la un computer, unde sunt analizate de specialiti prin conruntare cu imagini dintro baz! de date larg! de imagini.

Mig. . Receiver  Pentru eectuarea endoscopiei cu videocapsula aceasta se #nghite cu ap! #n condiţii de repaus alimentar. 9e elimina odata cu materiile ecale din tubul digestiv. digestiv.

 @ndicatii  - rectocolită ulcero-hemoragică; • •

- boală Crohn;



 

- anemie severă cauzată de deficitul de fier; - sângerări rectale; - polipi recto-colonici; - constipaţie sau diaree recent instalată; - tumori digestive; - la rudele bolnavilor descoperiţi cu cancer sau polipi ai colonului: - ciroză hepatică complicată cu varice esofagiene cu risc mare de

• • • • • • •

ruptură.

 Avantae:  ingerare acila datorita dimensiuni dimensiunilor lor mici nu necesita anestezie este usor de acceptat nu presupune disconortul e"aminarilor e"aminarilor invazive permite investigarea unei portiuni din tubul digestiv care este inaccesibila metodelor clasice( intestinul subtire) calitatea si rezolutia imaginilor obtinute, obtinute, ce dau posibil posibilitatea itatea de a vizualiza detalii ale desenului vascular, oerind, #n acelai timp, date asupra dimensiunii unor posibile posibile leziunilor nu prezinta riscuri. Contraindicatii   8ndoscopria cu videocapsula este e ste contraindicata la pacienti1e2:  cu tulburarile de deglut deglutitie itie (accidente vasculare cu imposibilitatea imposibilitatea inghitirii inghitirii), ), dar si pentru acestia e"ista dispozitive de inserare direct in intestinul subtire cu stenoze si istu istule le digestive (acestea apar mai al ales es la pacientii operati pe in intestin testin sau cu  boala *rohn orma orma severea istulizant istulizantaa sau stenozanta),  cu e"istenta dispozitivelo dispozitivelorr implant implantabile abile cardiace de tip pacema pacemaer er sau deibrilatoare deibrilatoare implantabile. - cu vârste mai mici de 1 ani! deoarece dimensiunile tubului digestiv sunt •

•

mult mai reduse; - insarcinate.

 )esfasurarea tehnic  )esfasurarea tehnicii: ii: -  pregatirea materialelor necesare: videocapsula, sistemul de inregistrare, banda' adeziv hipoalergenic, comprese, solutii degresante, pahar de unica olosinta-hipoalergeni  pregatireac,psihica a pacientului: inormare, constientizare, complianta, consimtamantul inormat-  pregatirea fi,ica a pacientului consum! m! doar lichide  lichide (ceai sau zeam! de compot - cu o zi #naintea investigaţiei,  investigaţiei,  pacientul pacientul consu #ndulcit, sup! strecurat!, dar nu i lapte ori derivate din lapte)- in cazul investigatiei colonice , cu o zi inaintea e"aminarii , ingera de la ora B+0, #n decurs de 4 ore, conţinutul conţinutul a 3 plicuri de Mortrans dizol dizolvate vate #n ap! se asigura a sigura conortulu conortuluii acestuia se acorda a'utor pentru a se imbraca/dezbraca- efectarea tehnicii' rolul asistentei medicale  7sistenta medicala: - identiica pacientul asigura veriicaintimitatea recomandarea medicalapacientuluiF

 

•

•

- poz poziti itione oneaza aza pac pacien ientul tul in dec decubi ubitt dor dorsal sal!! il a"u a"uta ta sa se dezb dezbrac race. e. #acientului i se vor ata$a cu adeziv % senzori la nivelul abdomenului! senzo sen zori ri al că căro rorr ro roll es este te de a ca capt pta a im imag agin inil ile e tr tran ansm smis ise e de vide videoocapsula aflată &n interiorul tubului digestiv; 'ce(ti senzori sunt conectaţă la un recorder care stochează imaginile (i care va fi purtat de către pacient cu a"utorul unei centuri.

 a'uta pacientul sa se ridice si sa se imbrace pozitioneaza conortabil pacientul si il serveste cu paharul cu apa si videocapsula. Pacientul poate poate pleca dup dupaa inger ingerarea area videocaps videocapsulei ulei si se va into intoarce arce la cab cabinet inet dupa dupa B+ ore, timp in care receptorul a captat din tranzitul intestin intestinal al al pacientului.

#e măs măsură ură ce vid video-c eo-capsu apsula la tra travers verseaz ează ă tub tubul ul dig digesti estiv! v! tran transmi smite te imag im agin inii disp dispoz ozit itiv ivul ului ui de &n &nre regi gist strar rare e (i stoc stocare are a in info form rmaţ aţii iilo lor! r! pe ca care re pacientul &l poartă la nivelul taliei. )upă )up ă fin finali alizare zarea a pro proced ceduri urii! i! med medicu icull vizual vizualize izează ază (i int interpr erprete etează ază imaginile pe calculator (i formulează diagnosticul endoscopic. •

•

 Beorganizatea  Beorganiza tea loculu loculuii de muncă muncă:: - de(eurile vor fi colectate &n containere speciale! conform #*; - asistenta medicala spală mâinile si le dezinfecteaza.

 onitorizare:  onitoriza re: • • •

• • •

•

•

•

•

•

#acientul: - nu necesita ingri"iri speciale; isi desfasoara activitatile cotidiene fara riscuri; - &n ziua investigaţiei nu consumă decât lichide +1-,l dupa , ore de la administrarea videocapsulei; -urmareste eliminarea capsulei la ,-  de ore de la ingerare. #acientul va respecta urmatoarele reguli: -in timpul investiga/iei! pacientului nu va sta &n vecinătatea aparatelor care produc pro duc câm câmpur purii mag magnet netice ice put putern ernice ice +te +telef lefoane oane mob mobile ile!! dis dispoz poziti itive ve de control (i depistare a metalelor &n magazine! aeroporturi sau alte instituţii! computertomog comput ertomografe! rafe! aparat aparate e cu rezonan rezonanţă ţă magnet magnetică ică nucle nucleară! ară! radiaţ radiaţii ii termice +radiatoare! sobe sau lumină ultravioletă +solar; - se va ev eviita lov oviirea rea re rec cor orde derr-ul ului ui (i alt alte (o (ocu curi ri care are po pott pe pert rtur urba ba  &nregistrarea; - pe toată perioada pe care &nregistratorul este montat! nu este permis să faca du( sau baie; - est este e reco recomand mandabi abill ca pac pacien ientul tul să evi evite te cli clinos nostat tatism ismul ul +po +poziţ ziţia ia cul culcat cată ă prelungit pe parcursul e0aminării; - după terminarea investiga/iei! se va scoate centura ce con/ine recorder-ul (i se vor dezlipi senzorii de pe abdomen; - imaginile &nregistrate vor fi descărcate &ntr-un calculator (i e0aminate de medic.

2NGRI@IRI GENERALE ALE BOLNA/ILOR  CU AFECIUNI ALE APARATULUI DIGESTI/

B

 

1ngri'irea acestor bolnavi cu aecţiuni ale tubului digestiv, prezint! unele particularit!ţi comune, dat iind patogenia, simptomatologia i mi'loacele terapeutice care sunt asem!n!toare pentru aceste aecţiuni. 1n aecţiunea bolilor tubului digestiv e"ist! mai mulţi actori care declaneaz! simptomatologi simptomatologia a inecţioi alimentari  parazitari nervoi Toţi aceti actori modiic! uncţia de digestie i absorbţie produc$nd perturb!ri ale tubului digestiv. Pe l$ng! modiic!rile izice produse la nivelul tubului digestiv, se produc i tulbur!ri ale  psihiculuii bolnavilo  psihiculu bolnavilor. r. Astel bolnavul suer! modiic!ri ale apetitului, ale tranzitului intestinal,i intestinal,iind ind aectat! starea general! a bolnavului. Apar astel maniest!ri asupra creierului i a altor organe vitale care pot i agravate prin acţiunea to"ic! a substanţelor rezultate din putreacţia intestinal!, #n urma tulbur!rilor de absorbţie. • • • •

M(suri de 5"%ri;iri %e"er!e 5olnavii vor i amplasaţi #n saloane comune mai mari, av$nd gri'! s! nu al!tur!m bolnavi cu temperamente prea dierite. 5olnavii irascibili i mai agitaţi sunt de preerat s! se interneze #n saloane mai mici, iar cei cu simptomatologie digestiv! acut! (v!rs!turi, diaree, latulenţ! sup!r!toare ) s! ie internaţi #n rezerve. 1n saloane trebuie s! e"iste o temperatur! ambiant! ,  ;W*, #n aa el #nc$t s! se poat! aerisi c#t mai recvent !r! s! se scad! temperatura aerului. Paturile vor i prev!zute cu mese adaptabile la pat pentru bolnavii care nu se pot deplasa #n oiciul secţiei. 7rupul sanitar trebuie plasat #n saloane, cu posibilit!ţi de aerisire permanent! i s! ie #n stare de uncţionare i igien! ireproabil!, s! ie dotate cu toate ane"ele necesare (h$rtie igienic!, s!pun lichid, erveţele, etc.). &e asemenea trebuie s! e"iste posibilit!ţi de igienizare dup! iecare scaun. 2ste necesar! i dotarea saloanelor cu bazinete la nevoie care trebuie p!strate #n condiţii deosebite deosebite de igien!. Pentru bolnavii care prezint! aecţiuni digestive de etiologie inecţioas! trebuie luate m!suri de  proila"iee p$n! la stabilirea diagno  proila"i diagnosticului sticului po pozitiv. zitiv.

Ai&e"t!+i! *o"!'ior cu !fec+iu"i di%esti'e asigurarea alimentaţiei s! dar e"iste m!suris!speciale dat iind aptul c! iecare 1n aecţiune digestiv! are unacestor regimbolnavi dietetictrebuie propriu, trebuie ţinem cont de alimentele administrate #n aa el #nc$t s! ie uor digerabile, !r! conţinut iritant i multe reziduri. &e asemenea se va ţine cont i de toleranţa individual! a bolnavului i pe c$t posibil de preerinţele alimentare ale  bolnavului  bolnavul ui cu condiţia de a se #ncad #ncadra ra #n regimul in indicat. dicat. 1n perioada e"plor!rilor uncţionale ale tubului digestiv asistentul medical este cel care la indicaţia medicului va administra bolnavului un regim de prob! pentru ca tubul digestiv s! ie c$t mai corect preg!tit i are obligaţia de a e"plica bolnavului necesitatea acestui regim care este de cele mai multe ori greu acceptat de bolnav. &e preerat ca alimentaţia s! ie ragmentat! #n mese mici i dese c$t mai apetisante care s! ţin! cont de regimul indicat de medic. 5olnavii trebuie educaţi asupra modului corect de alimentaţie deoarece bolnavii cu aecţiuni digestive nu au r!bdare s! m!n$nce. Pentru aceste aecţiuni trebuie respectat riguros orarul meselor i modul cum sunt masticate i impregnate cu saliv! alimentele , aceasta iind prima az! a digestiei care este oarte important important!. !. 2"ist! bolnavi interpretaţi ca iind diicili, care reuz! anumite regimuri alimentare, iar pentru aceti bolnavi este necesar! mult! putere de convingere i o bun! comunicare a asistentului medical cu K

 

 bolnavul. 9e va e"clude alimentaţia care conţine aditivi alimentari i se vor #ntocmi regimuril  bolnavul. regimurilee cu alimente c$t mai ecologice. 2ste preerabil ca alimentaţia s! ie preparat! i servit! individual #n recipiente de unic! olosinţ` pentru iecare bolnav. Aceste recipiente vor i colectate, depozitate i distruse conorm legii.  Supr!'e%$ere! *o"!'ior cu !fec+iu"i di%esti'e 9upravegherea acestor bolnavi include urm!rirea alimentaţiei, • • • • • • • • • • • •

 potei de m$ncare sau inapetenţei, inapetenţei, cantit!ţile de alimente consumate,  preerinţele alimentare alimentare ale bolnavulu bolnavului,i, modul de masticaţie c$t i eliminarea rezidurilor alimentare, acuzele subiective legate de alimentaţie, greţurile i v!rs!turile, durerile abdominale, meteorismul, tranzitul intestinal (diaree, constipaţie) calitatea scaunelor emise  prezenţa elementelor patologice patologice #n scaun (p (paraziţi araziţi intestinali intestinali,, s$nge, puroi, etc.)

•

culoarea a mucoaselor i sclerelor (icter, remiterea icterului, pruritul, culoarea scaunelor, etorultegumentelor, hepatic) culoarea i cantitatea urinii greutatea corporal! aportul de lichide  bilanţul hidric hidric edemele (apariţia i dispariţia lor) comportamentul starea general! la cirotici se m!soar! zilnic circumerinţa abdominal! Asistentul medical va urm!ri #n permanenţ! at$t modul de alimentaţie c$t i conţinutul scaunelor !r! a se mulţumi cu relatarea pacientului. &e asemenea va urm!ri conţinutul v!rs!turilor i a lichidelor de pe tubul de dren #n cazul bolnavilor operaţi. Toate acestea vor i consemnate #n oaia de observaţie clinic! a bolnavului i trimise la laboratorul de analize medicale. Egiena bolnavului cu aecţiuni digestive trebuie p!strat! #n condiţii deosebite deoarece pielea lor este vulnerabil! la escare de decubit dat iind circulaţia deicitar!. =a bolnavul deplasabil se va eectua  baia general! supravegheat!. supravegheat!. =a bolnavul imobilizat imobilizat la pat se va eectua toaleta general! pe segmente segmente ale corpului #ncep$nd cu e"tremitatea cealic!, trunchi, membre, abdomen, organe genitale. 9e va avea #n vedere #n mod deosebit igiena cavit!ţii bucale i a anusului, iar la bolnavii operaţi se va urm!ri #n  permanenţ! plaga operatorie operatorie i pansamentul pansamentul pl!gii care va i sch schimbat imbat ori de c$te ori est estee nevoie. 9e vor urm!ri tegumentele i mucoasele culoare, pliul cutanat, escarele, grata'ale. 6nghile se vor t!ia rotund, scurt i pilite pentru a impiedica apariţia grata'elor. 5olnavii necesit! eectuarea toaletei  bucale deoarece prezint! gust gust amar #n gur! i o toalet! riguroas riguroas!! a oriiciului anal po post st deecaţie. • • • • • • • •

Ad&i"istr!re! &edic!&e"teor ! *o"!'ii cu !fec+iu"i di%esti'e 30

 

Trebuie !cut! punctual, respect$nd orarul aţ! de alimentaţie. 1n situaţile #n care apar enomene secundare ale medicamentelor (arsuri gastrice, eructaţii, usc!ciunea mucoaselor, tulbur!ri vizuale, etc.) trebuie semnalate medicului. 1n administrarea administrarea antibioticelor se preer! calea oral! prin care se resorb mai greu, pentru a e"ercita eectul local #n tubul digestiv. 1n situaţia #n care apar micozele bucale #n cursul terapiei cu antibiotice se ace igiena riguroas! a cavit!ţii bucale i se administreaz! medicamente antiungice. 5olnavii cu aecţiuni digestive beneiciaz! de dierite orme de izio i balneoterapie (aplicaţii calde, curele hidrominerale, masa'ul, gimnastica medical!). 5olnavii care prezint! aecţiuni digestive grave cu intoleranţ! digestiv! pentru administrarea oral oral! ! imi"t! cei desh deshidrat idrataţi global vorla beneicia beneici de o terap terapie ie per peruzabi uzabil! primele ore sau zile urm$ urm$nd nd o terapie oral! i aţi peruzabil! reluareaatoleranţei digestive. 9e l! va #n avea #n vedere respectarea orelor de odihn! calcul$nduse #n aa el #nc$t bolnavul s! nu ie deran'at cel puţin ase ore din timpul destinat odihnei. =a administrarea medicaţiei vor i urm!rite complicaţiile care pot s! apar! #n urma eectelor secundare administr!rii medicaţiei. 2ectuarea tratamentului se va ace #n primul r$nd la bolnavii critici, iar apoi la ceilaţi bolnavi.

E,por!re! *o"!'ior cu !fec+iu"i di%esti'e &up! eectuarea anamnezei, i e"amenului clinic urmeaz! investigaţiile paraclinice care const! #n recoltarea sucurilor digestive prin sonda'e recoltarea scaunului  preg!tirea bolnavilor bolnavilor pentru e" e"plorarea plorarea radiolo radiologic! gic! a organelor cavit cavitare are golirea organelor cavitare #n vederea e"plor!rilor endoscopice recoltarea probelor biologice (hematologice, (hematologice, biochimice, urin!, etc.) la indicaţia medicului eectuarea e"amenelor imagistice la indicaţia medicului Pentru preg!tirea e"plor!rilor uncţionale se va atrage atenţie bolnavului c! sunt interzise alimentaţia, umatul, oprirea medicaţiei, care ar putea modiica valorile rezultatelor induc$nd #n eroare diagnosticul. Tehnica sonda'elor i sp!l!turilor trebuie oarte bine cunoscut! de c!tre asistentul medical c$t i toatee pro toat procedeel cedeelee terap terapeutic euticee neces necesare are acestora acestora (aspi (aspiraţi raţiaa gast gastric! ric! cont continu! inu!,, hidr hidratare atareaa boln bolnavul avului, ui, administrarea substanţelor substanţelor de contrast, etc.). 2"ist! bolnavi care prezint! dierite particularit!ţi (anus artiicial, istule digestive, etc.) care necesit! neces it! cuno cunoater aterea ea am!nu am!nunţi nţit! t! a diag diagnost nosticul icului ui i tehn tehnicii icii de preg preg!tir !tire, e, la acet acetia ia iind iind neces necesar! ar!  permanentizarea toaletei, #n uncţie de locul unde a ost abordat tubul digestiv. &up! colectomie descenden desc endent! t! sau sigmoid sigmoidian!, ian!, evacu!ril evacu!rilee au o anum anumit! it! ritm ritmicita icitate, te, scaun scaunele ele iind iind mai cons consiste istente. nte. 9egmentul e"teriorizat sub orma anusului contra naturii decide sarcinile de #ngri'ire ale bolnavului, iar evacu!rile din segmentele superioare ale tubului digestiv au caracter continu, i se #ngri'esc cu pungi colectoare, #n care se adun! conţinutul intestinal (ecalele). Pungile colectoare obligatoriu trebuie s! ie de unic! olosinţ! i nu este permis! reutilizarea lor. Prentru preg!tirea bolnavului #n vederea e"plor!rilor uncţionale #n cazul anusului contra naturii se pot eectua clisme evacuatoare oarte lente, lichidul introdus cu irigatorul se re#ntoarce mai #ncet #n 30;0 de minute. 1n cazul istulelor digestive i a anusului contra naturii, bolnavul va i instruit la e"ternarea din spital #n vederea cunoaterii modului de #ngri'ire corect. 1n preg!tirea bolnavului pentru e"plor!ri uncţionale asistentul medical trebuie s! recunoasc! orice modiicare at$t asupra st!rii psihice c$t i izice, a dieritelor complicaţii care pot s! apar! deshidrat!ri #n cursul diareelor i v!rs!turilor #nsoţite de acidoz! sau azotemie e"trarenal!, hemoragii • • •

•

•

•

3+

 

digestive #nc! #nainte de e"teriorizare, peroraţiile din cavitatea peritoneal!, melen!, istule sau orice modiicare patologic! ap!rut!. 1nainte de eectuarea oric!rei manopere asistentul medical va anunţa i e"plica bolnavulu bolnavuluii modul de eectuare i importanţa e"plor!rii respective, #n vederea stabilirii diagnosticului, iar #n cazul #n care  bolnavul reuz!, reuz!, acesta va i rugat s! semneze reuzul reuzul tehnicii e"ploratorii. e"ploratorii. =a orice tehnic! e"ploratorie care necesit! deplasarea bolnavului de la pat la compartimentele  pentru e"plor!ri e"plor!ri uncţion uncţionale ale c$t i pe perioada des!u des!ur!rii r!rii e"plor!r e"plor!rii, ii, acesta va i #nsoţit de asistentul medical de salon.

Educ!+i! s!"it!r( ! *o"!'ior cu !fec+iu"i di%esti'e 5olnavii cu aecţiuni digestive sunt trataţi #n spital #n secţiile de gastroenterologie, dar unele aecţiuni digestive mai uoare pot i tratate i la domiciliu sub tratamentul medicului de amilie i a asistentuluii medical. asistentulu Pentru bolnavii internaţi #n spital regimul de viaţ! al spitalului este greu de suportat, internarea iind un prile' de a reeduca ritmul i elul de viaţ! al bolnavului i de al dezobinui de anumite deprinderi care i lea ormat dea lungul vieţii #n leg!tur! cu alimentaţia i care pot s! #i ie d!un!toare. Pe parcursul spitaliz!rii bolnavii vor i instruiţi asupra importanţei igienei bucale (#ntreţinerii danturii i eventual a complet!rii ei), a #ndep!rt!rii ocarelor de inecţie (#ngri'irea corect! a protezelor dentare i"e sau mobile). &e asemenea bolnavii vor i instruiţi asupra importanţei toaletei dup! deecare, a respect!rii  periodicit!ţiii evacu!rii materilor ecale.  periodicit!ţi Regimul alimentar prescris de medic adecvat aecţiunii respective trebuie respectat cu stricteţe, c$t i orele de alimentaţie. Pe perioada spitaliz!rii regimul de viaţ! trebuie s! ie punctual i individ individualizat ualizat dup! natura bolii i starea bolnavului i hot!r$t #ntotdeauna de c!tre medic (e". imobilizarea la pat #n cazul hemoragiilor digestive, repaus relativ strict #n perioada acut! a bolii, plus tratamentul prescris). 1n cazul cazul bo bolna lnavi vilor lor cu ae aecţi cţiun unii diges digestiv tivee in inec ecţio ţioase ase (salmo (salmonel neloze oze,, hep hepati atit! t! vir viral! al! acut!, acut!, dizenterie, etc.), se vor lua toate m!surile de securitate prinvind proila"ia inecţiilor nozocomiale  precum i protecţia protecţia muncii.

2NGRI@IREA BOLNA/ILOR CU AFECIUNI 0EPATO-BILIARE 5olnavii hepatobiliare internaţi #n secţiile gastroenterologie o simptomatolo simptoma tologie gie cucuaecţiuni particul particularit!ţ arit!ţi i deos deosebit ebitesunt e care necesit! necesit! #ngr #ngri'ir i'irii despeci speciale ale din part partea ea prezent$nd personal personalului ului medical. 2tiopatogenia aecţiunilor hepatice are particularit!ţi deosebite aţ! de aecţiunile biliare, dar uneori este comun! celor dou! grupe ca i interrelaţiile uncţionale ale icatului cu c!ile biliare. &e aceea #ngri'irile lor se pot ace #mpreun! deoarece au elemente comune de e"plorare c$t i de tehnic! terapeutic! care intereseaz! direct activitatea asistentului medical. 1n #ngri'irea bolnavilor bolnavilor cu aceste aecţiuni este bine s! avem #n vedere aptul c! simptomatologia hepato  biliar! adesea ascunde o boal! inecţioas!, de etiologie etiologie viral! sau consecinţele acesteia care p!streaz! un grad de contagiozitate mai mult timp dup! vindecarea aparent! sau real! a bolii iniţiale. *ele mai multe aecţiuni hepatice negli'ate sau insuicient tratate evolueaz! spre o insuicienţ! hepatic! sau hepatorenal! care poate evolua spre deces. 1n cadrul insuicienţei hepatice apar tulbur!ri de metabolism, iar produii lor to"ici disemineaz! #n #ntreg organismul av$nd o inluenţ! ma'or! asupra tuturor importante organelor vitale i a creierului. &e aceea aecţiunile hepatobiliare suntcare #nsoţite modiic!ri  psihice cu tulbur!ri ale somnului somnului, , bradipsih bradipsihie, ie, sc!derea aectivit!ţii #ntrodeevoluţie mai lung! induce somnolenţ!, obnubilare, com!. 1n schimb #n aecţiunile c!ilor biliare tulbur!rile psihice sunt prezente sub orm! de an"ietate i depresie. 3

 

 Îngriirii generale aale  Îngriir le bolnav bolnavilor ilor cu afecţiuni afecţiuni hep hepato$bilia ato$biliare re &up! internarea #n spital bolnavii sunt amplasaţi #n saloane mici, linitite, pe c$t posibil izolate #n aa el #nc$t pericolul diuz!rii unor inecţii s! ie c$t mai mic, bolnavul s! poat! beneicia de odihn!  psihic! i s! se simt! simt! c$t mai #n siguranţ siguranţ!. !. 5olnavii cu ciroz! hepatic! sunt oarte vulnerabili la inecţii i de aceea aceti bolnavi vor i izolaţi de alţi bolnavi care pot prezenta inecţii cutanate, pulmonare, renale, etc. 1n perioada acut! a bolilor hepatice bolnavii sunt obligaţi s! respecte repausul absolut izic i  psihic. acestor bolnavitelevizorului, li se vor interzice activit!ţile intelectuale (lecturat c!rţi, dierite activit!ţi&edeaceea la servici, ascultarea etc.). Tot interzis este i eectuarea activit!ţilor izice mari (ridicarea din din pat, gimnastica, gimnastica, etc.). 5olnavul po poate ate eectua activit!ţi izi izice ce numai cu aprobarea aprobarea medicului care hot!r!te cuantumul mic!rilor i durata lor prin care bolnavul poate s! #i p!r!seasc!  patul #nsoţit #nsoţit de asistentul med medical. ical. Activitatea izic! i psihic! precoce #n aza acut! a bolii poate provoca agrav!ri irecuperabile sau recidive. Poziţia Poziţ ia #n pat cea mai indica indicat! t! este decubit dorsal  care  care asigur! o bun! irigare a icatului. Pentru  bolnavii care prezint! ciroz! hepatic! nu este cazul s! intervin! personalul medical, pentru alegerea  poziţiei ci io aleg singuri #n aa el #nc$t s! ie asigurat! o respiraţie i circulaţie eicient!, datorit! lichiduluii de ascit! prezent. lichidulu =a bolnavul cu pancreatit! acut! #nsoţit! de oc poziţia cea mai eicient! este tot decubit dorsal cu condiţia de a evita pe c$t posibil orice micare activ! sau pasiv!. 1n colica hepatic! poziţiile pe care le iau bolnavii sunt bizare, prin care consider! c! #i uureaz! suerinţele, de aceea vor i l!saţi s! i le aleag! singuri.

 @giena bolnavilo bolnavilorr cu afecţiu afecţiuni ni hepato$ hepato$biliare biliare Pentru p!strarea igienei corporale #n bune condiţii se va ţine cont de aptul c! aceti bolnavi au o  piele edemaţiat! mai sensibil! i vulnerabil! la escare. 1n cursul icterelor bolnavii prezint! prurit (cea mai uoar! orm! de durere), pentru care bolnavii apeleaz! la grata'. &e aceea este indicat ca acestor  bolnavi s! li se taie unghile c$t mai scurt, rotund, pilite i #ntreţinu #ntreţinute te oarte curat pentru reducerea  pericolului lez!rii lez!rii i inect!rii tegu tegumentelor mentelor cu ocazia grata'elor. grata'elor. Egiena cavit!ţii bucale trebuie !cut! destul de des deoarece aceti bolnavi se pl$ng de gust amar #n gur!. 1n insuicienţa hepatic! igiena corporal! se va asigura prin baia parţial! la pat pentru ca bolnavul s! ie menţinut #n permanenţ! #n stare curat! i schimbarea lui #n pat la intervalele stabilite de medic. Pentru evitarea escarelor bolnavul va i mobilizat permanent sau se vor olosi saltele antiescare (cu  perne de aer, pern! de lichid, lichid, inele de protecţi protecţie, e, etc.)

 Alimentaţia  Alimenta ţia bolnavilor bolnavilor cu afec afecţiuni ţiuni hepato$biliar hepato$biliaree Alimentaţia acestor bolnavi va i racţionat! #n doze mici i consumate mai des permiţ$nd astel drena'ul biliar permanent i #n acelai timp asigur$nd aportul de calorii la bolnavii inapetenţi. 5olnavii cu aecţiuni hepatobiliare se pl$ng mereu de inapetenţ!, meteorism abdominal i constipaţie ceea ce #ngreuneaz! aportul de calorii, de aceea se va avea o mare gri'! asupra diversiic!rii dietei care respect$nd regimul s! poat! i c$t mai apetisant! ţin$nd cont i de preerinţele bolnavului. 2"ist! o mare deosebire #ntre dieta bolnavului cu aecţiuni hepatice aţ! de dieta bolnavului cu aecţiuni biliare. Astel #n perioada acut! a hepatitelor bolnavi primesc un regim evitarea Proteinele gr!similor se i a alimentelor meteorizante asigur$nduse un aport bogatde decruţare hidraţi adeicatului carbon prin i vitamine. vor da #n cantit!ţi progresiv progresive, e, dup! ce dispare inapetenţa. Proteinele vor i administrate sub orm! de 33

 

 br$nzeturi de vaci carne iart! de pas!re carne de vit! &ac! bolnavul prezint! o evoluţie avorabil! a bolii pe m!sur! ce boala se amelioreaz! se pot admite #n alimentaţie untul i gr!simile vegetale. 9e interzic b!uturile alcoolice, alimentele pr!'ite i condimentele, iar la bolnavii cu ciroz! hepatic! se administreaz! acelai regim dar preg!tit hiposodat. hiposodat. =a bolnavii cu aecţiuni biliare se vor evita alimentele cu acţiune ac ţiune colagoc! (gr!simile animale, ou!le, ciocolat!) i alimentele meteorizante. 1n timpul sau dup! colica biliar! se va administra o diet! lichid!, iar #n perioada de acutizare a colecistitelor se va administra o diet! p!stoas! i  pasirat!. Alimentaţia bolnavului cu insuicienţ! hepatic! se va ace pe cale intravenoas! cu soluţii de gl gluco ucoz! z! +0 +0H, H, 0H sau pri prinn sond! sond! naz nazod oduo uoden denal! al! cu supe supe de zarzav zarzavat, at, coc coct tail ailuri uri i siropu siropuri ri vitaminizante. Aportul energetic energetic trebuie s! a'ung! p$n! la 000 de calorii pe ; de ore, menţin$nd lu"ul continu de lichide #n cadrul necesit!ţilor stabilite prin calcul, care a'unge p$n! la 4003000/; de ore. Ensulina neiind metabolizat! metabolizat! de icatul bolnav, glucoza poate i administrat! ca atare. 1n cazul #n care bolnavul hepatic tolereaz! sonda gastric!, alimentaţia poate i completat! cu sucuri de ructe bogate #n potasiu. 2ste important de menţinut sonda de aspiraţie gastric! ceea ce contribuiee la #ndep!rtarea substanţelo contribui substanţelorr to"ice provenite din necroza celulelor hepatice. 9e vor ace clisme #nalte cu ap! c!lduţ! sau cu o soluţie de sulat de sodiu. Mlora amoniogenetic! poate i distrus! prin introducerea #n tubul digestiv prin sond! a antibioticelor sau poate i inluenţat! i cu lactuloz! i acid acetohidro" acetohidro"iaminic. iaminic. • • •

 Supravegherea  Suprav egherea bo bolnavilor lnavilor ccuu afecţiu afecţiuni ni hepato$ hepato$biliare biliare • • • • • • • • • • • • • • • •

=a bolnavul cu aecţiuni biliare se vor monitoriza urm!torii parametrii  tensiunea arterial!  pulsul respiraţia circulaţia starea de contienţ! diureza culoarea tegumentelor i mucoaselor (palide, icterice, teroase)  pruritul culoarea scaunelor  oetorul hepatic  bilanţul hidric hidric greutatea corporal! edemele modiic!rile de comportament  poziţia #n pat circumerinţa abdominal! (bolnavii cirotici)

 "#plorările  "#plorări le funcţi funcţionale onale la bol bolnavii navii cu afecţiuni afecţiuni hepato$bil hepato$biliare iare =a bolnavii hepatici ca i la oricare aecţiune asistentul medicall va eectua abordul venos perieric sau central (eectuat de medic) recoltarea probelor biologice recoltarea probelor de urin! (urina) •

• •

3;

 

recoltarea probelor de materii ecale (ecale) recoltarea sucurilor digestive sonda'ele e"ploratorii i terapeutice recoltarea probelor uncţionale ale icatului. Asistentul medical va eectua transportul bolnavului pentru e"amenul radiologic radiologic i ecograic al icatului, vezicii biliare, c!ilor biliare, pancreasului. =a indicaţia special! a medicului va preg!ti instrumentarul  pentru puncţia abdominal!, laparascopie sau puncţie biopsic! a icatului. Tot asistentul medical este cel care eectueaz! administrarea substanţelor de contrast #n situaţile #n care este nevoie. Toate #ngri'irile este bine s! ie eectuate #n cunotinţa complicaţiilor posibile pe care asistentul medical trebuie s! le prevad! i s! le recunoasc! cum ar i colica biliar!, icterul, hemoragia i semnele  prevestitoare  prevestito are ale comei hepatice. 1n toat toatee aces aceste te cazu cazuri ri sau sau la cea cea mai mai mic! mic! susp suspic iciu iune ne ea va an anun unţa ţa medi medicu cull #n le leg! g!tu tur! r! cu simptomatologia simptomato logia ap!rut!. Muncţiile oarte comple"e ale icatului necesit! e"plorarea lui multilateral! pentru a evidenţia tulbur!rile tulbur!ri le uncţiilor metabolice tulbur!rile tulbur!ri le uncţiilor de coagulare tulbur!rile tulbur!ri le uncţiei biliare tulbur!rile tulbur!ri le uncţiei de deto"iiere tulbur!rile tulbur!ri le #n uncţia de e"creţie enomenele de citoliz! hepatic! • •

• •

• • • • • • •

modiic!rile morologice icatului. 2"plor 2"p lorare areaa un uncţi cţiona onal! l! aalec!i c!ilo lorr bil biliar iaree urm urm!re !rete te stabi stabilir lirea ea gra gradu dului lui #n car caree vez vezica ica bil biliar iar!! #ndeplinete #ndeplin ete rolul de #nmagazinare i concentrare a bilei intervenind #n procesul digestiei. Probele uncţionale ale c!ilor biliare veriic! permeabilitatea c!ilor biliare prin urm!toarele metode  proba Leltzer %=Jton %=Jton sonda'ul duodenal minutat colecistograiaa i colangiograia (metode mai puţin utilizate) colecistograi ecograia computer tomograia rezonanţa magnetic! nuclear! stabilirea permeabilit!ţii c!ilor biliare cu izotopi radioactivi analiza s$ngelui, urinei i ecalelor. • • • • • • •

•

 edicaţia bolnavu  edicaţia bolnavului lui cu afec afecţiuni ţiuni hepa hepato$biliar to$biliaree =a bolnavul cu insuicienţ! hepatic!, lora amoniogenetic! poate i distrus! prin introducerea #n tubu tubull dige digest stiv iv prin prin sond sond!! a anti antibi biot otic icel elor or sau sau poat poatee i in inl lue uenţ nţat at!! i cu la lact ctul uloz oz!! i ac acid id acetohidro"iaminic. 1n limita posibilit!ţilor se asigur! aportul de vitamine, #n special din grupul 5, administrate pe cale enteral!, pe sond! sau prin in'ecţii intramusculare sau intravenoase. Pentru limitarea procesului de citoliz! se vor administra corticosteroizi #n doze moderate de preerat hemisucci hemi succinat nat de hidr hidrocor ocortizo tizonn #n per peruzii uzii intraven intravenoase. oase. Tulbur! Tulbur!rile rile de coagulare coagulare se corec corecteaz! teaz! cu vitamina , venostat, preparate de calciu i transuzii de s$nge proasp!t. 1n caz c! se instaleaz! coagulopatiaa intravascular! diseminat! se va administra heparin!. coagulopati 1n cazul insuicienţelor hepatice cu varice esoagiene se va monta de c!tre medic sonda cu balon compresiv 9engstaen5lacmore pentru hemostaz!. Tot #n tratamentul insuicienţei hepatice se vor administra troice hepatice cum ar i arginin!, arginin!sorbitol, multiglutin, acid aspartic, glutamat de ornitin! i coenzime. 34

 

1n coma hepatic! pe l$ng! hidraţii de carbon se va administra i plasm! sanguin!, albumin! uman!. 1n comele hepatice din cadul hepatitelor virale 5 se preconizeaz! i tratamentul speciic cu ser hiperimun anti5. I"igenoterapia i permeabilizarea c!ilor respiratorii va sta la dispoziţia medicului, iar asistentul medical o va supraveghea. *azurile grave de insuicienţ! hepatic! pot beneicia de e"angvinotransuzie, dializ! e"trarenal!, circulaţie #ncruciat! sau o"igenoterapie hiperbar!. &e asemenea se vor administra antibiotice cu spectru larg dup! eectuarea antibiogramei. 1n terapia bolilor hepatobiliare pot i utilizate i aplicaţiile calde sau reci care #mbun!t!ţesc circulaţia la nivelul icatului i au un eect spasmolitic asupra vezicii i c!ilor biliare. 9e mai in indic dic! ! i adm admin inist istrar rarea ea de med medica icamen mente te imuno imunosup supres resive ive,, diu diuret retice ice i ele electr ctroli oliţi ţi con conor orm m ionogramei sanguine.

 "ducaţia bolnavulu bolnavuluii cu afecţ afecţiuni iuni hepat hepato$biliare o$biliare 9e ace pe parcursul intern!rii #n spital c$t i la e"ternarea lui i necesit! o munc! susţinut! de educaţia sanitar! privind respectarea odihnei, a regimului dietetic precum i a abstinenţei la alcool i condimente. 5olnavii i aparţin!torii vor i instruiţi asupra modului de preparare a alimentelor. 2ste necesar s! se cunoasc! potenţialul de contagiozitate al unor aecţiuni hepatice, motiv pentru care este necesar! cunoaterea normelor de securitate i protecţie a muncii pentru prevenirea inecţilor nozocomiale.

PRINCIPALELE AFECTIUNI ALE APARATULUI DIGESTI/ Afectiu"i !e esof!%uui esoagita caustica , esoagita de relu", hernia hiatala. Afectiu"i !e sto&!cuui) i"testi"uui su*tire si %ros: gastrita acuta si cronica, ulcerul gastro duodenal, boala inlamatorie a intestinu intestinului, lui, colonul iritabil, rectocolita ulcerohemorag ulcerohemoragica, ica, parazitozele intestinale, Afectiu"i !e %!"deor !"e,e: hepatita cronica,sindromul cronica,sindromul dispeptic biliar, colecistita acuta si cronica.

IDENTIFICAREA) ELABORAREA) ELABORAREA) APLICAREA SI E/ALUAREA REULTATELOR LA LA PACIENTII CE NECESITA NECESITA INGRI@IRI IN ESOFAGITA ESOFAGITA DE REFLU  )efinitie:  inlamatie  )efinitie: inlamatie a  a mucoasei  mucoasei  esoagiene esoagiene determinata  determinata de agresiunea continutului acid care relueaza din stomac stomac in  in esoag esoag..  Culegere de date ircumstante de aparitie  Cactorii de risc #n esoagita de relu" sunt actori e"ogeni (din e"terior) alimentele, alcoolul, medicamenteleactori endogeni (din interior) hernia hiatal!, obezitatea, stomacul operat, diabetul zaharat, distroia muscular!, boli de colagen (sclerodermia, dermatomiozita), sindromul intestinului intestinului iritabil.  !anifestari de dependenta  piro,is -arsura retrosternală retrosternală  este o senzaţie de arsur! de la nivelul pieptului care are o acţiune iritant!. Apare mai des dup! m$ncare sau #n poziţie culcat!. 9e #nt$mpl! recevent s! ie #nsoţit de regurgitarea regurgitar ea (vom!) conţinutu conţinutului lui din stomac ce a'unge p$n! #n g$t, bolnavul acuz$nd aptul c! simte gust de amar sau acru #n gur!. durerea toracică se prezint! ca o presiune ce apas! pieptul, iind deinit! greu de c!tre bolnavi. Entensitatea durerii este variabil!, uneori poate imita angina pectoral!, inarctul miocardic i anevrismul aorticodinofagia durere la inghitir inghitiree3 •

•

•

•

•

 

disfagia (8este diicultate la #nghiţire) mai rar #nt$lni #nt$lnit! t! i demonstreaz! de obicei o stenoz! esoagian! sau tulbur!ri motorii. eructatii'  greţuri ' vărsături' balonări relect! #nt$rzierea evacu!rii gastrice, flatulenta  gust metalic' hipersalivatie manifestari extradigestive: tuse nocturna' manifestari respiratorii' disfonie'sen,atie de corp strain in gat* •

• •

• • •

 @nvestigatii parac  @nvestigatii paraclinice: linice: e"amenele de laborator e"amen radiologi radiologicc e"amenul endoscopic arat! modiicarea liniei  i prezenţa leziunilor esoagiene p>metria omplicaţiile ce pot apare pe parcursul bolii sunt sindromul 5arretcancerul esoagianstenoza esoagian!hemoragiaulcerul esoagian.  -roblemele  -robleme le pacientu pacientului: lui:  disconort abdominal,  deicit de volum lichidian,  alimentatie alimentatie inadecvata pprin rin dei deicit, cit,  intoleranta digestiva,  atigabilitate deicit de autoingri autoingri'ire, 'ire,  alterarea unctiilor vitale risc de complicatii(hemoragie complicatii(hemoragie digestiva superioara, peroratie malignizare).  -lan de ingriire ingriire biective:  pacientul sa prezinte stare de conort izic si psihic,  pacientul sa cunoasca modul de viata, de alimentatie,  pacientul sa se poata autoingri'i pacientul sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii, nevoilor sale calitative si • • • • •

cantitative pacientul sa ie erit de complicatii.  @nterventii:  @nterven tii:  asistenta asigura repausul la pat in semisezand mentine igiena tegumentara, a len'eriei si a mucoaselor, ingri'este cavitatea bucala, indeosebi in caz regurgitatie, regurgitatie, voma, gu gust st neplacut neplacut- recolteaza sange, urina pentru e"amenul de laborator  supravegheaza scaunul, urina ( cantitatea si culoarea ), greutatea corporala si le noteaza in oaia de temperatura educa pacientul si antreneaza amilia pentru a respecta alimentatia si normele de viata impuse, in unctie de stadiul bolii si sa renunte la obiceiurile daunatoare ( alcool, tutun ) hidrateaza, alimenteaza pe cale parenterala pacientul, respectand indicatia medicului.  supravegheaza comportamentul pacientului si sesizeaza semnele de agravare a starii sale administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de administrare3F

 

 supravegheaza pulsul, T.A., apetitul, semnele de deshidratare, greutatea corporala si le noteaza in oaia de observatie ace bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele e"cretate pregateste pacientul preoperator, cand se impune necesitatea operatiei chirurgicale educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor ( scaunul melenic, caracterul durerii in caz de peroratie, varsaturile alimentare cu continut vechi in caz de stenoza ) educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta la obiceiurile daunatoare ( alcool, tutun ).  respecta normele de prevenire a inectiilor nosocomiale. alimentaţia regimul ocup! un loc important, important , evit$nduse #n abundente"ces, alimentele acide (suc de roii, pepsi,alimentar cola, caea). L$ncarea trebuie porţionat!, nu gr!simile se m!n$nc! masa de sear! trebuie se ie cu 3 ore #nainte de culcare. Alcoolul i caeaua sunt contraindicateanumite medicamente trebuie e"cluse anticolinergice, inhibitorii canalelor de calciu, "antine.  !edicamentele indicate pentru tratarea esofagitei de reflux sunt: Letoclopramid este cel mai des utilizat, el este absorbit la nivelul intestinului i atinge nivelul ma"im dupa ;0+0 min de la administrare. &oza zilnic! este de 30;0 mg #n 3; prize (o tablet! de +0 mg)Lotilium (&omperidona) (&omperidona) se administrez! #n 3; prize a c$te +00 mg cu 30 minute #nainte de mas!5etanecolul #n doz! de +00 mg pe zi repartizat! #n ; prizese indic! i olosirea de antiacide iar eicacitatea lor crete dac! sunt asociate cu ac acidul idul alginicantisecretoarele *imetidina (Tagamet) de + g/zi timp de ;+ s!pt!m$ni- Ranitidina de  ori +40 mg /zi, Mamotidina, Gizatadina antihistaminice >+inhibitorii inhibito rii pompei de protoni Imeprazolul  ori 0 mg/zi, =ansoprazol 30 mg/zi, Pantoprazol ;0mg/zi, 2someprazol  ori 0 mg/zi. Endicaţiile pentru a ace tratament chirurgical sunt esoagita ulcerativ!esoagita hemoragic!stenoza esoagian!aspiraţia bronhopu bronhopulmonar!lmonar!sindromul 5arret cu displazie sever!. •

•

•

•

•

•

•

•

• • • •

•

IDENTIFICA) ELABOREAA) APLICA SI E/ALUEAA REULTATELE PACIENTILOR CE NECESITA  INGRI@IRI IN 0ERNIA 0IATALA  3.Defi"i+ie. Ascensiunea #n cavitatea toracic! a unei porţiuni din stomac stomac prin hiatusul esoagian. 6. Cue%ere de d!te ircumstante de aparitie Mactorul declansator este reprezentat de cresterea presiunii intrabdominale intrabdominale asa cum se intampla in  obezitate tumori abdominale ascita in cantitate mare sarcina. &e asemenea, hernia hiatala se poate instala si dupa un traumatism, insa aceste cazuri sunt rare si diicil de probat. &iverse interventii interventii chirurgicale pot sta la originea unei hernii hiatale, ca de e"emplu o •

•

rezectie gastrica pro"imala sau o vagotomie (sectionarea nervului vag). Mactorii de risc •

3B

 

 hiatus esoagian larg esoag scurt (congenital sau dobandit) se"ul eminin varsta inaintata (peste 40 de ani)  >ernia hiatala se poate intalni la toate varstele, dar a ost observata mai recvent la emeile de peste 40 de ani ridicarea de greutati  tusea severa si persistenta.

>ernie hiatal! prin E) E) alunecare- EE) rulare (paraeso (paraesoagian!)agian!)- EEE) mi"t! (dup! Aerlund).

 anifestari de depe  anifestari dependenta ndenta  ernia a#iala: a#iala:  greata,  varsaturi,  disagie (diicultatea de a inghiti) inghiti),,  scadere durere toracica, ponderala,  pirozis (arsura in spatele sternului datorata ascensionarii continutului gastric la nivelul esoagului),  regurgitatii.  ernia hiatala hiatala produsa prin rostogo rostogolire lire prezinta maniestari  legate de compresiunea e"ercitata de hiatusul esoagian asupra stomacului - durerea poate sa apara sau sa se agraveze atunci cand bolnavul se apleaca senzatia de compresiune toracica,  palpitatii,  pirozis. pot aparea semnele anemiei hipocrome (datorit! hemoragiilor mici i repetate)  tegumente palide, astenie, verti', cealee, palpitatii, tahipnee.  atunci cand stomacul este prezent in intregime in torace acest lucru poate ameninta viata bolnavului, moart mo artea ea se po poate ate inst instala ala atunc atuncii can candd apa apare re 'o'usu %!stric (torsiunea stomacului), obstructia sau  peroratia.  "#amenelee paraclinice  "#amenel paraclinice e,!&e"u r!dioo%ic, o simpla radiograie toracica putand a'uta la stabilirea diagnosticuluidiagnosticului e"amenul radiologic baritat #n dierite poziţii (ortostatism, antele"ie i Trendelenburg) asociat cu creterea presiunii intraabdomiuale (metoda :alsalva, inspir pround)  e"doscopi! evidentiaza pozitia intratoracica a stomacului, complicatiile ce apar datorita relu"ului gastroesoagian gastroeso agian esoagite, ulcere la nivelul pungii herniare, stenoze esoagienem!"o&etri!  este olosita pentru recunoasterea herniei hiatale voluminoase. Pentru di!%"osticu $er"iior !,i!e se mai pot olosi urmatoarele metode phmetria, esoagoscopia cu  biopsie, testul testul 5erstein. Co&pic!tii.  >> se com compli plic! c! cu >&9 (4 (4H), H), esoag esoagita ita,, ulcer ulcerul ul pepti pepticc esoa esoagi gian, an, per peror oraţi aţiaa sau strangularea.

.Pro*e&ee p!cie"tuui:  disconort abdominal, 3K

 

 deicit de volum lichidian,  deicit de autoingri autoingri'ire'ire alimentatie alimentatie inadecvata pprin rin dei deicit, cit,  intoleranta digestiva atigabilitate risc de complicatii(hemoragie complicatii(hemoragie digestiva superioara, peroratie malignizare).

&9 % rareori severe H enomene dispeptice greata, varsaturi, pirozis, durere epigastrica, indigestie scaderea apetitului bbalonare. alonare. Icazional pot sa apara dureri abdominale diuze, ebra, risoane, sughit, hematemeza) &ee"!. I"'esti%!re! p!r!ci"ic! ! p!cie"tuui supect!t de %!strit! !cut! po!te i"cude:  hemoleucograma surprin surprinde de osianemie mai ales in gastritele acute erozivee"plorarea unctieipoate hepatice, renale pancreatice detectarea hemoragiilor oculte e"plorarile imagistice radioscopie, endoscopie, *T;+

 

 pentru descoperirea etiologiei, etiologiei, daca se suspecteaza implicarea >elicobacter pJlori se pot realiza cateva teste unele endoscopice, alte nonendoscopice, printre care    identiicarea antigenelor de >elicobacter pJlori in scaun  testul este oarte sensibil si speciic si  poate i utilizat utilizat atat pentru diagn diagnosticarea osticarea inectiei cat si pen pentru tru veriicarea eicientei eicientei terapei antihelicobacter.    identiicarea anticorpilo anticorpilorr antihelicobact antihelicobacter er in ser  acest test nu este oarte e"act deoarece poate iesi pozitiv si la 3 ani de la eradicarea bacteriei.

GASTRITA CRONICA  )efinitie   7astrita cronica reprezinta termenul ce descrie inlamatia persistenta a mucoasei gastrice (mucoasa stomacului). Circumstante de aparitie 9pecialistii considera ca cele mai recvente cauze de aparitie a gastritei cronice sunt reprezentate de administrarea prelungita a antiinlamatoarelor nonsteroidiene, nonsteroidiene, inectia cu >elicobacter pJlori, anemia  pernicioasa, agresarea chimica chimica a mucoasei prin bil bilaa reluata in stomac sau ddegenerarea egenerarea epiteliulu epiteliuluii gastric corelata cu inaintarea in varsta. 7astrita cronica poate i asociata si cu relu"ul cronic de suc biliar sau secretii pancreatice in stomac sau cu administrarea pe termen lung, in lipsa unui protector gastric, a medicamentelor de tipul antiinlamatoarelor antiinlamato arelor nesteroidien nesteroidienee (aspirina), sau/si chemoterapicelo chemoterapicelor. r.

 anifestari de depen  anifestari dependenta denta  anifestarile  anifesta rile pacientul pacientului ui cu gastrita cronica pot varia oarte mult, cel mai adesea in unctie de cauza e"acta, de e"emplu  in gastrita cu >elicobacter pJlori pacientii prezinta dureri epigastrice, senzatia de plenitudine gastrica, greata, varsaturi, varsaturi, latulenta,  latulenta, stare generala alterata, uneori ebra, anore"ie si poate scadea in greutate.  in cazul gastritei autoimune maniestarile clince sunt dominate de deicitul de cobalamina (aceasta nu se abs absoar oarbe be cor coresp espunz unzato atorr dat datori orita ta insu insuici icient entei ei de ac acto torr in intri trinse nsec). c). &e &eici icitu tull de cobala cobalami mina na are repercursiunii asupra sistemului hematologic, gastrointestin repercursiun gastrointestinal al si nervos.  pacie pacientul ntul cu anemi anemiee pern pernicio icioasa asa va avea asteni astenie, e, vert verti', i', tinitus tinitus,, palp palpitati itatii,i, angi angina, na, greata,varsat greata,varsatura, ura, meteorism, anore"ie cu scaderea ponderala usoara, diaree prin malabsorbtie malabsorbtie,, tegumente palide sau usor icteri icterice, ce, puls rap rapid, id, ulce ulcerat ratii ii ale limbi limbiii si mani manies estar tarii neu neuro rolog logice ice de tipul tipul  paresteziilor , ata"iei, incontinenei incontin enei sincteriene, tulburarilor cognitive.  daca pacientu pacientull are gastrita cronic cronicaa gran granulom ulomatoa atoasa sa poat poatee prezenta prezenta '!rs!turi t!rdi'e ) $e&or!%ii) i"di%estie) &ee"!) $e&!te&e#!.    @nvestig  @nvestigatiile atiile parac paraclinice linice sunt ghidate de inormatiile obtinute in urma anamnezei si e"amenului izic si sunt reprezentate de  eendoscopie ndoscopie si *iopsie) - testul ureazei si teste pentru identiicarea >elicobacter pJlori. Letoda standard de determinare a implicatiei >elicobacter in aparitia gastritei consta in identiicarea histologica histolog ica a microorgani microorganismului. smului.   cuturi *!cterie"e- in unctie de rezultatul biopsiei rezultatul biopsiei-- determinarea autoanticorp autoanticorpilor  ilor  - masurarea nivelului de vitamina 5+ - ihhemoleucograma emoleucograma completa care poateoculte sa evidentieze anemie nvestigarea unor completa posibile hemoragii . Pro*e&ee p!cie"tuui:  disconort abdominal cauzat de durere, ;

 

 alimentatie inadecvata prin deicit,  intoleranta digestiva,  an"ietate,  deicit de volum lichidian,  risc de complicatii ca hemoragie digestiva superioara ( hematemeza si/ sau melena), ulceratie. O*iecti'e:  pacientul sa prezinte stare de conort izic si psihic pacientul sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii, nevoilor sale calitative si cantitativepacientul echilibrat hidroelectrolitic  pacientulsasaieie constient ca prin modul- sau de viata si alimentatie, poate preveni aparitia complicatiilor. I"ter'e"tii:  asistenta asigura repausul izic si psihic al pacientului (++; ore/ zi repaus la pat, repaus obligatoriu postprandial ) in perioada dureroasa asigura dieta de protectie gastrica individualizata in unctie de azele evolutive ale bolii, alimentatia iind repartizata in 4F mese/ zi  asistenta pregateste pacientul izic si psihic pentru e"plorari unctionale si il ingri'este dupa e"aminare ( e"amenul radiologic cu sulat de bariu, ibroscopie esogastroduodenala cu biopsie, chimism gastric, recolteaza materiile ecale pt. proba Adler ) administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de administrare medicatia antisecretoare inaintea meselor, medicatia antiacida si alcaninizanta la + ore dupa mese. Pentru a evita recidivele este necesara eradicarea germenului >elicobacter pJlori prin administrarea antibioticelor adecvate supravegheaza pulsul, T.A., apetitul, semnele de deshidratare, scaunul, greutatea corporala si le noteaza in oaia de observatie ace bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele e"cretate pregateste pacientul preoperator, cand se impune necesitatea interventiei chirurgicale educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta la obiceiurile daunatoare ( alcool, tutun ). alcool,, de antiinlamatoare Recomandar Recom andarile ile cu scop preven preventiv tiv includ evitarea consumu consumului lui crescut de alcool nesteroidiene, evitarea e"punerii la actori chimici cu potential lezional. &e asemenea, daca e"ista boli sistemice, acestea trebuie tratate corect astel incat sa se previna instalarea complicatiilor de natura gastrica.

INGRI@IREA PACIENTULUI CU BOALA ULCEROASA

/lcerul gastric:  const! #n pierderea de substanţ! la nivelul mucoasei, mai mult sau mai puţin  pround!,  pround !, localizat! de preerinţ! pe  &ic! cur*ur( ! sto&!cuui . 2ste mai rar dec$t ulcerul duodenal % 0H din totalul ulcerelor. 2ste o boala caracterizata prin aparitia unei ulceratii cu sediul pe stomac, pe portiunea superioara a duodenulu duodenului,i, partea inerioara a esoagului sau ansa anastomotica a stomacului operat. *linic se maniesta prin sindromul ulceros, boala interesand intreg organismul, de unde si denumirea de boala ulceroasa. 3.Cue%ere! d!teor Circumstante de aparitie: cu orar neregulat de alimentatie, e"ces de condimente, alcool alcool si tutun- persoane persoane -  persoane cu teren ereditar-   persoane cu stres izic si psihic- cei cu tratamente cronice cu aspirina, corticoizi, antiinlamatoare nesteroidiene;3

 

recventa mai mare la barbati  incidenta mai mare la persoanele cu varsta intre 440 ani, pt. localizarea gastrica a ulcerului.  slabirea actorilor de aparare sau intarirea actorilor agresivi, 'ocul dintre aceste doua categorii de actori pot crea conditiile necesare pentru aparitia ulceratiei.  recent, la aparitia ulcerului, gastritelor si aectiunile inrudite, se ala cel mai recvent o  bacterie, >elicobacter pJlori, care lezeaza in timp mucoasa gastrica. 6lcerul gastroduodenal apare cel mai recvent la varsta de 0;0 de ani pt localizarea duodenala si la 3040 de ani pt cea gastrica. -

 Semne si simptome simptome$$ manifestar manifestarileg!tur! i de!tur! depend dependenta enta ul → &urerea epigastric!, #n leg cu sediul ulceraţiei, ceraţiei, intens! i #ns #nsoţit! oţit! de senzaţie de arsu arsur! r! i deseori iradiaz! #n spate. *aracterele durerii  periodicitatea  periodicitatea  mar marea ea per period iodici icitat tate e carac aracte terr se,o se,oni nier er  % #n cursul toamnei sau al prim!verii %  periodicitate se,onieră. mica periodicitate durere epigastrica care apare la 3 ore dupa mese , e se calmeaza dupa alimentatie- ritm orar: N Pr Preco ecoce ce llaa 0, 0,4 4++ oor! r! ddup up!! m mas as!! % durere precoce* N 9e 9emi mita tard rdiv iv!! la ++  oore re dup dup!! ma mas! s!.. N Ta Tard rdiv iv!! la la 3 3 ore ore ddup up!! ma mas! s! % durere tardivă* N >ipe >ipert rtar ardi div! v! llaa ; ;44 or oree dup! dup! m mas as!. !. →  pirozis. → eructaţii i regurgitaţii. → greaţa. → v!rs!turi alimentare, mucoase sau chiar sangvinol sangvinolente ente ( hemateme,a). →  pota de m$ncare este normal! normal! sau crescut!. → constipaţia cu caracter spastic. → meteorism abdominal. → scadere ponderala, astenie.  @nvestigatii:  @nvestig atii: → &ebitul acid orar stimulat cu histamin! are valori cobor$te. → Radioscopia gastrica. → 7a 7ast stro rosc scop ia curburi' diag diagno nost stic ic #n loca locali liz! z!ri diici cill de e" e"am amin inat at  feţele stomacului' porţiunea  superioară aopia micii tubero,itatea . riii dii → 2"amenul hemoragiilor oculte  reacţia Addler traduce prezenţa s$ngelui #n materiile ecale. 6.Pro*e&ee p!cie"tuui:  disconort abdominal cauzat de durere,  an"ietate,  deicit de volum lichidian,  alimentatie inadecvata,  alterarea unctiilor vitale,  risc de complicatii ca hemoragie digestiva superioara ( hematemeza si/ sau melena), peroratie, stenoza pilorica, malignizare ( indeosebi pentru ulcerul gastric ). .O*iecti'e:  pacientul sa prezinte stare de conort izic si psihic-

 pacientul sa ie echilibrat hidroelectr hidroelectrolitic olitic si acido bazic sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii, nevoilor sale calitative si cantitative;;

 

 sa se stabilizeze unctiile vitale pacientul sa inteleaga necesitatea interventiei chirurgicale pacientul sa ie constient ca prin modul sau de viata si alimentatie, poate preveni aparitia complicatiilor. p, cea care determina cea mai recventa inectie bacteriana din lume % intre 30B0H din populatia globului, in unctie de statusul socioeconomic. En tara noastra, se apreciaza ca cca 0H din populati populatiee este inectata cu >p. ;F

 

  Principalele sindroame dispeptice organice sunt sindromu sindromull esoagian, sindromul sindromul dispeptic ulceros, sindromul dispeptic biliar si sindromul dispeptic pancreatic.

INGRI@IREA PACIENTULUI CU SINDROM DISPEPTIC BILIAR    Si"dro&u dispeptic *ii!r cunoaste doua orme ma'ore de maniestare sindrom dispeptic biliar  propriuziss si colica biliar  propriuzi biliara. a. Cue%ere de d!te Cicumstantele de aparitie ale  sindromului dispeptic biliar: Mrecvent simptomatologia simptomatologia este relationata cu ingestia anumitor alimente (grasimi, pra'eli, oua, ciocolata, maioneza). *el mai adesea avem dea ace cu dispepsii unctionale sau parazitoze (indeosebi lambliaza).   anifestari de dependentaE  gust amar,  greturi,  balo balona nari ri post postpr pran andi dial ale, e,  'ena durer dureroasa oasa ssau au se senzat nzatia ia de ppresi resiune une in in hi hipoco pocondru ndrull drept drept (sub (sub coast coasta), a),  eructatii,  uneori va varsaturi.  @nvestigatii:  @nvestig atii: 2"plorarea de prima intentie a pacientilor cu sindrom dispeptic biliar este ecografia abdominala. Aceasta pune in evidenta litiaza biliara, starea cailor biliare intra si e"trahepatice, aspectul pancreasului.  En absenta modiicarilo modiicarilorr ecograice, pot intra in discutie  e" e"am amen enul ul ddee sc scau aunn (p (pen entr truu pa para razi ziti ti), ),  e"am e"amen enul ul rad radiol iologic, ic,  endoscopia sa sau  alte invest investigati igatiii speci speciice, ice, pprecum recum co colang langiop iopancr ancreatog eatograia raia en endosco doscopica pica retrog retrograda. rada. Pro*e&ee p!cie"tuui   disconort,  into intole lera rant ntaa dige digest stiv iva, a,  ris risc de de des deshhidrat ratare, are,  an"ietate,  dei eicit cit de de ccuunos osti tinnte. O*iecti'e: sa ie ie amelio ameliorat ratee con conor ortul tul izi izicc si ps psihi ihicc al pac pacien ientul tuluiuipaciet pacietul ul ssaa nu nu mai mai pprez rezin inte te ggret retur uri/v i/vars arsatu aturi ri-paciet pacietul ul ssaa ie ie eechi chilib librat rat hidroe hidroelec lectro trolit liticicpaci pacien entu tull sa resp respect ectee reg regim imul ul al alim imen enta tarrpacien pacientul tul sa si e"p e"pri rime me ac accep ceptul tul ddee a pr primi imi inor inormat matii. ii. I"ter'e"tii:  Priorităţi de .ngri/ire: .ngri/ire: - asigura repaus izic supravegheaza uncţiilor vitale si vegetative puls, TA, respiraţie, aspectul urinei i al materiilor ecale, al varsaturilor ,cu notarea modiic!rilor in oaia de temperatura supravegheaza durerea notand caracteristicile ei asigur! administrarea dietei corespunz!toar corespunz!toaree    

 interzice umatul si consumul de caea.  aplica masuri de proila"ie a inecţiilor si a complicaţiilo complicaţiilor. r.  Intervenţii proprii 1autonome2:  Intervenţii  co comu muni nicar care, e, ;B

 

 igie igiena na,,  mobi mobilizar lizare/tra e/transpo nsport, rt,  c$ c$nt nt!r !rir ire, e,  educaţie ins instruieste truieste paci pacientul entul cu privire llaa regimul de viata.  Entervenţii delegate  preg!teste pacientul pentru investigaţ investigaţii ii si tehnici,  recol recolteaza teaza sang sangee pentru e" e"amene amene de lab laborat oratoror administreaz! medicaţia pprescris!( rescris!( antispastice, antiemetice, an antialgice). tialgice).

2NGRI@IREA BOLNA/ULUI CU LITIA BILIAR Defi"i+ie: =itiaza biliar! este prezenţa calculilor la nivelul veziculei biliare i/sau c!ilor biliare. Cue%ere! d!teor Circunstante de aparitie    0oala este #nt$lnit! mai ales la emei cu v$rsta mai mare de ;0 de ani. Mactor Mac torii ce av avor orize izeaz! az! litoge litogenez neza a ereditatea' obe,itatea şi regimul alimentar hipercaloric  suferinţele tubului digestiv şi glandelor anexe infecţii* infecţii* &in punct de vedere al compoziţiei calculilor, #nt$lnim ; situaţii  calculi de colesterin! de culoare galben! i aspect muriorm.  calculi pigment!ri mici, negri, cu numeroase ţepue.  calculi micti rezultaţi din amestecul colesterin, ei cu bilirubina- au culoare maronie iar orma este variat! serici, ovali, piramidali.  calculi de bilirubin bilirubinat at de calciu de culoare albsideie i orm! rotund!- sunt radioopaci.  anifesteri  anifeste ri d depen dependenta%sim denta%simptomatolo ptomatologie(: gie(: N  9imptomele variaz! #n uncţie de localizarea calculilor i de e"istenţa concomitent! a unei inecţii. a2 6ne 6neori ori litiaz litiazaa est estee nec necuno unoscu scut! t! i est estee descop descoperi erit! t! #nt #nt$mp $mpl!t l!tor or la un e"a e"amen men rad radiol iologi ogiee al abdomenului. b2 Mrecvent pacientul prezint! un sindrom dispeptic cu perioade dureroase de durat! oarte scurt!. *oncomit *onc omitent ent apare intoleranţa la anumite alimente' vărsături' limba  devin devinee  saburală iar palparea #n hipocondrul drept #n inspir pround (manevra LurphJ) este dureroas!. c2 Alteo Alteori ri  crize intermiten intermitente te  coli colica ca hepatic! hepatic! (colica biliar! biliar!)) ce constau constau #ntro durere intensă  #n hipocondrul cu iradiere #n um!rul dreptdup! sau un #n pr$nz lo'a lombar! dreapt!. 2a sedrept #nsoţete de  greaţăinterscapulohumeral! şi vărsături  vărsături  i  i apare dedreapt!, obicei seara i noaptea, bogat #n li lipid pide. e. 5ol 5olnav navul ul est estee an#ios;  imobil, nu suport! atingerea #n hipocondrul drept. &urata colicii este variabil! de la 30 minute la c$teva zile. z ile. d2 Mrecvent debuteaza in cursul noptii (de cantus gali % cand canta cocosii), datorita in principal pozitiei orizontale care avorizeaza deplasarea calculilor catre gura colecistului. Lobilizarea acestora in calea  biliara principala este responsabil responsabilaa de aparitia icterului mecanic (se datoreaz! prezenţei unui calcul #n coledoc) , iar inlamatia cailor biliare este insotita, pe langa durere si icter ) de febra. e2 Tot in acest cadru este este des descri crisa sa cefaleea  sau @migrena biliara@, adesea atenuata dupa varsaturi  bilioase.  "#plorări funcţion funcţionale: ale: a2 2"amenele biologice evidenţiaz! leucocitoz! i sindrom inlamator biologic #n cazul complicaţiilor inecţio in ecţioase. ase. #n coli colica ca biliar! biliar! poat poatee apare o cret cretere ere pasager pasager!! a transamin transaminazelo azelor, r, amilazelor, amilazelor, alterarea testelor de colestaz!. b2 Letode imagistice de evidenţiere a calculilor +. 2cho 2chograi graiaa este cea mai olos olosit! it! e"pl e"plorar orare. e. 2ste bine toler tolerat!, at!, nu e"ist! inco inconven nvenient ientul ul iradier iradierii, ii, se ;K

 

 poate ace i #n puseu dureros, repet$nduse de c$te ori este nevoie. Poate identiica calculi de peste 3 cm diametru. . 2" 2"am amen enul ul ra radi diol olog ogie ie simp simplu lu (pe (pe gol) gol) al abdo abdome menu nulu luii pe perm rmit itee nu numa maii id iden enti tii icar carea ea ca calc lcul ulil ilor or radioopaci (cu conţinut calcar). 3. *ol *oleci ecisto stogra graia ia ora oral!, l!, larg larg utili utilizat zat!, !, ol olose osete te subst substanţ anţ!! de con contra trast st iod iodat! at! admin administ istrat rat!! per os. 9ubstanţa se elimin! #n bil! i se concentreaz! #n colecist. Are eicienţ! ma"im! #n litiaza vezicular! i  permite vizualizarea calculilor calculilor radiotran radiotransparenţi. sparenţi. ;. *olan *olangioc giocoleci olecistog stograia raia i.v. este o meto metod! d! invaziv invaziv!! #n care substan substanţa ţa de contrast este este admini administra strat! t! #n  bolus sau peruzie peruzie i.v. Permite eviden evidenţierea ţierea calculilor locali localizaţi zaţi #n colecist sau #n c!ile biliare biliare principale. 4. To Tomo mogr gra aia ia co comp mput uter eriz izat at!! ar aree se sens nsib ibil ilit itat atee re redu dus! s! #n de decel celar area ea liti litiaze azeii bili biliar aree da darr pe perm rmit itee vizualizarea calculilor din c!ile biliare principale. Pro*e&ee p!cie"tuui  a2 disconort, b2 intoleranta digestiva, c2 hipertermie, d2 alterarea tegumentelor si mucoaselor, e2 risc de deshidratare,  f2   an"ietate,  g2 deicit de cunostint cunostinte. e. O*iecti'e: sa ie ameliorate conortul izic si psihic al pacientuluipacietul sa nu mai prezinte greturi/varsaturipacietul sa ie echilibrat hidroelectroli hidroelectrolitictic pacientul s aprezinte temperatura in limite normalepacientul sa respecte regimul alimentarpacientul sa si e"prime acceptul de a primi inormatii. I"ter'e"tii:  Priorităţi de .ngri/ire: .ngri/ire: - asigura repaus izic supravegheaza uncţiilor vitale si vegetative puls, TA, respiraţie, aspectul urinei i al materiilor ecale, al varsaturilor ,cu notarea modiic!rilor in oaia de temperatura supravegheaza durerea notand caracteristicile ei asigur! administrarea dietei corespunz!toar corespunz!toaree idro"izin,, &iazepam, 5romuri. N Pung! cu gheaţ! pe abdo abdomen men  reduce inlamaţi inlamaţia. a. N Tratament chirurgicaldeur%e"+( #n caz de neavorabil!, dup! ;3 ore. *ii!r(. I"ter'e"+i! c$irur%ic!(  evoluţie numai #nneavor caz deabil!, perfor!+i! > perito"it(

IDENTIFICA) ELABOREAA) APLICA SI E/ALUEAA REULTATELE PACIENTILOR CE NECESITA INGRI@IRI IN SINDROAMELE PANCREATICE Cue%ere! d!teor Circumstante de aparitie  debut de obicei in conte"tul unor mese copioase asociate consumulu consumuluii de alcool sau in urma migrarii unor calculi din vezica biliara.  anifestari  anifesta ri de depe dependenta: ndenta: 2"ista o orma acuta, corespu corespunzatoare nzatoare pancreatitei acute, care evol evolueaza ueaza de cele mai multe ori cu un tablou clinic zgomotos ' cu dureri abdominale intense' greturi si varsaturi bilioase bilioase si alimentare  (marea drama abdominala a lui &ieulaoJ), Mrecventa tot mai mare a pancreatitei cronice si a 4

 

cancerului de pancreas a permis individuali individualizarea zarea sindromului dispeptic pancreatic. &ominanta sindromului sindromu lui este durerea, localizata in epigastru, uneori in bara, resimtita in prounzime, uneori cu iradiere in spate, cu aparitie postprandiala. postprandiala. Gneori poate imbraca un caracter colicativ . Adesea, dupa o evolutie intermitenta de luni sau ani, devine continua* 2ste insotita de greturi' balonari si flatulenta' rareori de varsaturi* Scaderea in greutate este consemnata la ma'oritatea pacientilor, mai ales daca sunt consumatorii cronici de etanol. Diareea cu steatoree (eliminarea unui scaun bogat in grasimi datorita consumator deicitului de enzime pancreatice) si diabetul zaharat apar in stadiile tardive ale pancreatitei cronice. &urerea progresiva, recenta, rezistenta la tratament, insotita de scadere ponderala marcata si rapida, sugereaza elocvent cancerul pancreatic, una dintre cele mai agresive neoplazii. le utilizate pentru e"plorarea sindromului pancreatic ac apel la radiograia abdominala (care  @nvestigatii le  @nvestigatii   poate evidentia evidentia calciicari pancreatice, un element patognomoni patognomonic, c, caracteristic, pt pancreatita croni cronica), ca), ecograia abdominala, *omputer tomograia si *olangiop *olangiopancreatograia ancreatograia retrograda endoscopica. Tot endoscopica. Tot mai des olosita in ultima perioada este ecoendoscopia, o metoda imagistica valoroasa, indispens indispensabila abila pt transarea diagnosticului diagnosticului dierential intre pancreatita cronica si cancerul de pancreas, posibilitatea posibilitatea  prelevarilor bioptice bioptice cu ac in oeri oerindui ndui un avanta' avanta' indiscutabi indiscutabill ata de celelalte e"plorari e"plorari.. Pro*e&ee p!cie"tuui   disc discon ono ort rt,,  into intoleran leranta ta dige digestiv stiva, a,  ris riscc de desh deshidr idrata atare, re,  an an"i "iet etat ate, e,  alter alterarea area elim eliminari inarilor lor inte intestin stinale, ale,  dei deicit cit de cunostin cunostinte. te. O*iecti'e:  sa ie amel ameliorate iorate cono conortul rtul izi izicc si psi psihic hic al ppacientuluiacientului pacie pacietul tul sa nu mai prezinte prezinte gretur greturi/va i/varsatu rsaturiri pacie pacietul tul sa ie echilibrat echilibrat hidroel hidroelectro ectroliti liticc pacie pacientul ntul sa respecte respecte reg regimul imul ali alimenta mentarr pacientul sa prezi prezinte nte eli eliminari minari in intestinale testinale normale pacientul sa si e"pri e"prime me acceptul de a primi inormatii inormatii..

I"ter'e"tii:  Priorităţi de .ngri/ire: .ngri/ire: - asigura repaus izic supravegheaza supravegheaza uncţi uncţiilor ilor vital vitalee si vegetati vegetative ve puls, TA, respi respiraţi raţie, e, temp temperatu eratura, ra, aspec aspectul tul urinei i al ecale,durerea al varsaturilor notarea modiic!rilor in oaia de temperaturamateriilor supravegheaza notand ,cu caracteristicile ei asigur! administrarea dietei corespunz!toar corespunz!toaree eectueaza sonda'ul duodenal, urmareste aspiratia duodenala,  coresteaza tulburari tulburarile le hidroelectro hidroelectroliticelitice interzice umatul si consumul de caea.  aplica masuri de proila"ie a inecţiilor si a complicaţiilo complicaţiilor. r.  Intervenţii proprii 1autonome2:  Intervenţii  co comu muni nicar care, e,  igie igiena na,,  mobi mobilizar lizare/tra e/transpo nsport, rt,  c$ c$nt nt!r !rir ire, e,  educaţie ins instruieste truieste paci pacientul entul cu privire llaa regimul de viata.  Entervenţii  preg!testedelegate pacientul pentru investigaţ investigaţii ii si tehnici,  recolteaza sang sangee si urina pentru e" e"amene amene de laborator43

43

 

 admi administ nistreaz! reaz! medic medicaţia aţia pres prescris cris!( !( anti antispas spastice, tice, anti antiemeti emetice, ce, anti antialgic algice, e, glucocor glucocortico ticoizi, izi, anti antibiot biotice, ice, inhibitori ai tripsinei).

IDENTIFICA) ELABOREAA) APLICA SI E/ALUEAA REULTATELE PACIENTILOR CE NECESITA INGRI@IRI IN BOALA INFLAMATORIE INTESTINALA Defi"itie  *oala inflamatorie int inflamatorie intestinala estinala  se reera la un grup de aectiuni ale sistemului digestiv, digestiv, care au inlamatia ca principal simptom. Pricipalele boli inlamatorii intestinale sunt colita ulceroasa si boala Crohn . *olita ulceroasa se maniesta la nivelul intestin intestinului ului gros, iar boala *rohn implica orice parte a tractului digestiv, digestiv, de la gura pana la anus, dar recvent se maniesta in zona intestinului subtire subtire sau a colonului.i. *and inlamatia este severa se considerata ca aectiunea se ala intrun stadiu activ, iar colonulu maniestarile sunt evidente. *and gradul de inlamatie este scazut bolnavul nu prezinta simptome iar  boala se ala in remisie. remisie. Cue%ere! d!teor Circunstante de aparitie 9e considera ca actori genetici, imunologici, inectios inectiosii si psiholog psihologici ici sunt inplicati in aparitia  bolilor inlamatorii inlamatorii intest intestinaleinale- cu toate acestea, actorii declansatori declansatori inca nu au ost identi identiicati. icati. Poate i vorba despre antigen (de  (de e"emplu, e"emplu, proteina  proteina la  la laptele de vaca) sau un proces autoimun autoimun. . un raspuns imun la un antigen  anifestari  anifesta ri de depe dependenta: ndenta: - dureri abdominaleabdominale diaree sanguinolenta incontinent incontinentaa ecala ecala- ebra ebra- scaderea apetitului alimentar maniestari speciice anemie speciice anemieii (ca urmare a sangerarilor) tegumente palide, tahicardie, hipotensiune, cealee, verti'.  @nvestigatii:  @nvestig atii: 2"amenul cropoparazito cropoparazitologic logic se ace pentru eliminarea cauzelor virale, baceriene sau parazitare care +. +.2"amenul ar putea declansa diareea. . Teste complete de sange     analiza biochimica a sangelui sangelui  si hemoleucograma completa. completa. 3. Radiograia Radiograia cu  cu bariu. ;. 9igmoidoscopia( cu biopsie). 4. *olonoscopia. . 2ndoscopia digestiva superioara Pro*e&ee de depe"de"t!: - alterarea eliminarilor intestinale,  disconort abdominal,  hipertermie,  deshidratare,  an"ietate,  risc de alterare a starii generale. O*iecti'e:  pacientul sa prezinte stare de bine izic,  sa prezinte eliminari intestinale normale,  sa ie echilibrat hidroelectroli hidroelectrolitic tic si sa aiba o alimentatie de crutare a intestinului intestinului in azele

4;

 

acute,  sa diminueze an"ietatea pacientului, I"ter'e"tii Asiste"t! &edic!!:  asistenta asigura repausul izic si psihic al pacientului ,  pregateste pacientul pentru e"amenul endoscopic si radiologi radiologicc sil ingri'este dupa e"aminare asigura alimentatia pacientului, in perioadele acute regim hidric, apoi supe de zarzavat imbogatite cu gris si orez, branza de vaci, oua moi, carne iarta, piure de morcovi, sarea iind  permisa in caz de denutritie regimul este hipercaloric.  reechilibrarea hidroelectrolitica se realizeaza prin peruzii cu solutii macromoleculare, hidrolizate de proteine, solutie Ringer, transuzii de sange integral supravegheaza scaunul pacientului si caracteristicile acestuia si noteaza in oaie, monitorizeaza  pulsul, T.A. si le noteaza in oaia de temperatura, evalueaza semnele de deshidratare si inormeaza medicul cand constata prezenta lor recolteaza sange, materii ecale, urina pentru e"amenele de laborator, administreaza medicatia  prescrisa antiinlamato antiinlamatoare, are, antiinectioasa, simpt simptomatica omatica ( corticoterapi corticoterapie, e, antispastice ) si urmareste eectele acestora,  urnizeaza pacientului cunostintele necesare pentru ingri'irea sa la domiciliu,  recomanda pacientului intreruperea umatului , evitarea stresului.  pregateste pacientul pentru interventia chirurgicala cand se impune necesitatea acesteia,  psihoterapia este oarte utila pentru a diminua an"ietatea pacientului.

IDENTIFICA) ELABOREAA) APLICA SI E/ALUEAA REULTATELE  PACIENTILOR CE NECESITA INGRI@IRI IN 0EPATITA CRONICA 9unt aecţiuni inlamatorii hepatice caracterizate prin simptomatologie simptomat ologie clinic! de aectare hepatic!icter, astenie, anore"ie, hepatosplen hepatosplenomegalie. omegalie. anomaliile testelor ce e"ploreaz! uncţia icatului necroz! hepatocitar! S inlamaţie cu dierite grade de severitate criteriul timppersistenţ! timppersistenţ! peste  luni :irusurile hepatitice hepatitice 5 si * sunt principalele cauze de hepatita cronica- +0H din cauzele de hepatita 5 si apro"imativ B0H din cazurile de hepatita * se cronicizeaza. Enectia cu virusurile hepatitice hepatitice A si 2 nu conduce la hepatita cronica.

Cue%ere! d!teor Circumstante de aparitie  Cactori de risc 7rupurile cu cel mai mare risc de dobandire a hepatitei * sunt  persoanele e"puse recvent la produse de sange personalul medical care se poate intepa cu ace inectate consumatorii de droguri intravenoase, incluzandui pe cei care au consumat droguri cu multi ani in urma sugarii nascuti din mame inectate cu >*:.  8tiologie: +. virusuri virusuri.cu hepatotropism hepatotropism obligatoriu>5:, >*:, >&: virusuri.acultativ hepatotrope25:( 2bstein 5arr virus),*itomegalovirus( virus),*ito megalovirus(*L:),herpes *L:),herpes simple", virusul varicelei,virus varicelei,virusul ul rubeolei.

44

 

. bacte bacterii riiTrep Treponaem onaemaa pall pallidum idum,lept ,leptospi ospiroz!, roz!,salmo salmonell nella,co" a,co"iella iella 3. to"ice izoniazide,**l;,contraceptive orale salicilaţi,hidralazina halotan,Me,Amanita phalloides ;. paraz paraziţi iţi9chJs 9chJstoso tosoma,2n ma,2ntamo tamoeba eba hist histolit olitica ica 4. cau cauze ze met metabo abolic licee ere eredit ditare are deicit de ]+antitrip antitripsin!,boala sin!,boala ilson galactozemia congenital!,intoleranţa congenital!,intoleranţa ereditar! la ructoz! . hepa hepati tita ta auto autoim imun un!! F. alte ccaauze ileita terminal! colita ulceroas! obstrucţii biliare prelungitemucoviscidoz!,chist prelungitemucoviscidoz!,chist de coledoc

 anifestari de depe  anifestari dependenta ndenta Lulti pacienti sunt asimptomatici, asimptomatici, in special cei cu hepatita cronica *. 9e intalnesc  stare nespeciica de rau,  anore"ia, greţuri,v!rs!turi,balon greţuri,v!rs!turi,balon!ri !ri postprandiale postprandiale  subebrilit!ţi,  astenie, oboseala,  somnolenţ! postprandial!,  scadere #n greutate,  dureri abdominale#n hipocondrul drept sau diuze,accentuate de eort/postprandial  subicter sau icter persistent sau recidivant,  urini hipercrome i scaune decolorate,  ascit! tranzitorie,edeme,  icte icteru rull es este te vari variab abil il ca inte intens nsit itat atee ssii dese deseor orii lips lipses este te,,  stelute vasculare,  edem( retentia luidelor),  in or ormel melee aauto utoimu imune, ne, apar apar m mani anies estar tarii imun imunee ssau au multis multisist istemi emice, ce, in spe specia cial, l, la em emeil eilee tin tinere ere acnee, amenoree, artralgii, maniestari ale colitei ulcerative, ibrozei pulmonare, anemiei hemolitice.  ma mani nie est stari ari al alee co cole lest staze azei i urin urinaa in inch chis isaa la la ccul uloa oare re , sca scaun unee ddes esch chis isee la la culo culoar are, e, des deseo eori ri diaree cu diaree cu consistenta grasoasa, piele icterica (galbena) si prurigino pruriginoasa asa (cu senzatia de mancarime) .  @n hepatita hepatita cronic cronicaa cu virus * se intalnes intalnesc: c:  astenie (oboseala) ne'ustiicata  echimoze,  epista"is,  daca se asociaza si poliarterita nodoasa, pacientul are oboseala musculara, dureri muscul musculare, are, ulcere ale  pielii, oligurie, oligurie, si uneori in insuicienta suicienta renala, hip hipertensiune ertensiune arterialaarteriala daca se asociaza glomerulon glomerulonerita, erita, pot sa apara edeme, si modiicari ale compozitiei urinii(hematii, urinii(hematii,  proteine, cilindri). cilindri).

 @n hepatita hepatita cronic cronicaa cu virus C se intalnes intalnescc  oboseala durere greata- ,sensibilitate sau disconort la nivelul hipocondrului drept inapetenta  dureri musculare-

4

 

 dureri articulare.  stelute vasculare eritem palmar (palma rosie patata).

 "#amene de laborato laborator  r   punctia punctia bi biopsi opsiee hepat hepatica ica evi evident dentiaza iaza lez leziuni iunile le de hep hepatita atita cr cronic onicaa si este oblig obligator atorie ie pentru pentru acest acest diagnostic.  marerii marerii se serolo rologici gici iimuni muni ssunt unt co comuni muni iinn or ormele mele de hhepati epatita ta autoimun autoimunaa si cupr cuprind ind cr crester esterii importante ale Eg7, anticorpi antinucleari, anticorpi antimuschi neted (antiactina), celule =2, actor reumatoid si anticorpi antimircrozomi hepatici si renali.  prezenta prezenta A Agg >5s sau a anti anticorp corpilor ilor >*: ar arata ata oorigi riginea nea vviral iralaa a hepatit hepatitei ei cro cronice. nice.  biochimice teste de inflamaţie me,enchimală  fglobuline alterarea testelor de loculare activarea mezenchimului hepatic Eg serice (EgL #n hepatita acut!,Eg7 #n hepatita cronic!,EgA #n ciroza biliar!) teste de citoli,ă A=AT (T7P)-A9AT (T7I) la copil :.G. 8 4;0 6/l-valorile  #n hepatitele cronice teste de explorare a funcţiei excreto-biliare 





bilirubinemia bilirub inemia8total!  pe seama bilirubinei con'ugate  MA:.G. 40+00 6E/l la noun!scut-000 noun!scut-00 0 6E/l dup! + an i Q ;0 6E/l la pubertate fglutamiltranseraz! fglutamil transeraz! (f7T)localizat! #n membrana hepatocitar! i #n microzomi :.G.8 0;4 6E/l colesterol sericvalori  #n colestaza c olestaza intrahepatic! lipide serice,osolipide,=&= serice,osolipide,=&=   sdr*hepatoprivteste ce e"ploreaz! capacitatea de sintez! proteic!  albuminei serice  sintezei actorilor de coagulare (ibrinogen,actorii EE,:EE,EY,Y,YE)sdr.hemoragipar  EE,:EE,EY,Y,YE)sdr.hemoragipar  timp uic:.G. 8 ++4 secunde indice de de protrombi protrombin!:.G. n!:.G. 8 B4 B4+00H +00H  colesterolului esteriicat  pseudocolinesterazei pseudocolinesterazei 

 ceruloplasminei serice  lipoproteinelor serice Analizele prin care se pune diagnosticul de hepatita cronica cu virus 5 sunt  *resterea transaminazelor care poate i de K ori ata de normal, timp de cel putin  luni Prezenta unor mareri care arata e"istenta virusului 5 (Lareri virali)virali) Ag >5s, este o substanta (antigen) de la supraata virusului virusului 5 al hepatitei, care apare la ; saptamani de la contactul cu virusul 5, iar in hepatita cronica c ronica persista mai mult de  luni- daca pacientul se vindeca acest antigen dispare de obicei, dar uneori persista in organism chiar dupa vindecare, situatie numita de ?purtator sanatos (inactiv) de virus 5 hepatitic@ Ac >5s, sunt anticorpi anticorpiii impotriva proteinei s a virusului, care apar atunci cand se elimina virusul din corp, dar si in cazul vaccinarii- deci prezenta lor in organism, G6 inseamna ca ai virusul, ci ca ai anticorpi impotriva virusului, virusului, obtinuti prin vindecarea unei hepatite, sau in urma vaccinarii impotriva virusuluii 5- cine are acesti anticorpi, este imun la virusul hepatitei 5. virusulu  Ag >5c, este o substanta care se gaseste in interiorul virusului, iar prezenta sa arata ca virusul este  prezent in interiorul interiorul organi organismului smului uman, in ssange ange si icat-

4F

 

Anti>5c, sunt anticorpii impotriva proteinei *, prezenta lor nu inseamna vindecarea hepatitei, decat daca se asociaza si cu prezenta Ac>5s. 9unt doua tipuri de anticorpi anti >5* S Anti >5c EgL, care arata un contact recent cu virusul hepatitei 5 (inectie acuta) de cel mult  luni S Anti >5c Eg7, care arata o inectie veche (cronica ) cu virusul hepatitei 5 , si , ata de cel anterior, persista toata viata (nu numai  luni) Ag >5e este o proteina a virusului hepatitei 5, care se gaseste in sange doar daca este prezent si virusul, si de obicei dispare la vindecarea bolii- prezenta sa in sange, inseamna ca persoana poate transmite virusul 5 pe cale se"uala sau prin sange (este inectiva) e"ista si variante de virus hepatitic 5 ara acest antigen (mutanti), destul de recvente si in Romania, mai ales daca ai a i acut tratament cu lamivudina. Anti >5e sunt anticorpii impotriva proteinei e a virusului virusului 5- aaparitia paritia lor intro hepatita acuta inseamna vindecarea bolii, si persista o perioada indelungata in sange, iar aparitia lor intro hepatita cronica poate inseamna vindecarea sau ca virusul este inactiv (nu se inmulteste) AG&:>5 este acidul nucleic al virusului 5, este cel mai speciic marer al e"istentei virusului hepatitic 5, detectia sa in sange insemnand prezenta virusului- in unctie de concentratia sa, se poate spune ca persoana are   >epatita cronica cu virus 5, daca concentratia .000ui/ml   Purtator inactiv de virus 5, daca concentratiaQ.000ui/ml concentratiaQ.000ui/ml  >epatita 5 oculta, daca concentratia este Q00ui/ml

En tabelul de mai 'os este sintetizata asocierea marerilor virali descrisi anterior Larer :iral >epatita :indecarea >epatita Purtator inactiv >epatita 5   acuta 5 cronica 5 de virus 5 oculta Ag>5s Anti>5s Anti>5c Ag>5e Anti>be &GA :>5

S

 S S

 S S 

 S

S



S S    /S S S /S S/  /S  S /S 000 6l/ml Q000 6l/ml Q00 6l/ml

Pro*e&ee de depe"de"t!: atig atigabi abilit litate ate-tole toleranţ ranţ!! sc!zut! sc!zut! la act activit ivitateatealim alimentat entatie ie inade inadecvata cvata pri prinn deici deicittinto intoleran leranta ta dige digestiv stivaaalter alterarea area tegu tegument mentelor elor si muc mucoasel oaselorordico dicon nor orttelim eliminare inare in intest testinala inala in inadecv adecvataataelim eliminare inare uurina rinara ra ina inadecv decvataatae"ces de vvolum olum lich lichidia idianndei deicit cit de de aut autoing oingri'i ri'ire. re. O*iecti'e:  pacientul sa prezinte stare de conort izic si psihic,

         

sa se poata alimenta si sasi mentinadestarea hidroelectrolitic, itic,  pacientul tegumentele sa ie curate, integre, ara leziuni grata',de nutritie si echilibru hidroelectrol  pacientul sa prezinte eliminari normale,  pacientul sa cunoasca modul de viata, de alimentatie,

4B

 

 pacientul sa se poata autoingri'i  pacientul sa ie erit de complicatii.