Nulitatea actului de procedură

UNIVERSITATEA „ LUCIAN BLAGA” SIBIU FACULTATEA DE DREPT „ SIMION BĂRNUŢIU”

NULITATEA ACTULUI DE PROCEDURA – CONCEPT- CLASIFICARE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC Lector univ. dr. Corina Petică Roman

MASTERAND Sacară Liviu-Eugen

DISCIPLINA: SANCŢIUNI PROCEDURALE

SPECIALIZARE: DREPT JUDICIAR PRIVAT

CUPRINS

1.Conceptul de nulitate procedurala..................................................................3 2. Clasificarea nulitatilor procedurale...............................................................4 2.1. Precizari prealabile...................................................................................4 2.2. Nulitati absolute si nulitati relative..........................................................4 2.3. Nulitati exprese si nulitati virtuale...........................................................5 2.4. Nulitati proprii si nulitati derivate...........................................................5 2.5. Nulitati intrinseci si nulitati extrinseci....................................................6 2.6. Nulitati totale si nulitati partiale..............................................................6 2.7. Nulitati de drept si nulitati judiciare.......................................................6 3. Conditiile generale ale nulitatii......................................................................7 3.1. Nesocotirea dispozitiilor legale privitoare la desfasurarea procesului civil........................................................................................................................7 3.2. Producerea unei vatamari........................................................................8 3.3 Vatamarea sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului.........9 Bibliografie.........................................................................................................10

2

1. Conceptul de nulitate procedurala Conceptul de nulitate desemneaza in general , sanctiunea ce se aplica in cazul nesocotirii unor anumitor dispozitii legale sau „ mijlocul tehnic prevazut de lege pentru a asigura respectarea conditiilor de validitate a actului juridic” 1. In dreptul procesual au fost exprimate insa definitii deosebite cu privire la conceptul de nulitate. Explicatia este simpla: au fost imprumutate definitii din dreptul civil si s-a ignorat in unele cazuri specificul sistemului procesual. Potrivit autorilor V. Neagu si D. Radu nulitatea constituie „ sanctiunea care loveste orice act juridic savarsit fara respectarea dispozitiilor prevazute de lege pentru validitatea sa, lipsindu-l de eficacitate”. Acesta definitie are un caracter extrem de general si raporteaza sanctiunea nulitatii doar la nerespectarea conditiilor de validitate a actelor de procedura. Definitii asemanatoare au fost promovate si in literatura de specialitate mai recenta( I. Deleanu, V.M. Ciobanu, G. Boroi si altii). In literatura de drept procesual penal intalnim o alta abordare a conceptului de nulitate. Astfel, dupa unii autori nulitatea este sanctiune care se rasfrange asupra actelor efectuate cu nesocotirea „dispozitiilor care reglementeaza desfasurarea procesului penal”( N. Giurgiu). Dar o definitie asemanatoare a fost promovata si in literatura de drept procesual civil de catre profesorul clujean Gr. Porumb. Acesta sublinia, ca „ nulitatea este sanctiunea care loveste actele de procedura savarsite fara respecatrea regulilor de drept procesual”2 . Astfel opinia promovata de profesorul G. Porumb corespunde unor exigente stiintifice riguroase caci evidentiaza trasaturile esentiale ale nulitatii si , in primul rand, aceea de a constitui o sanctiune incidenta in cazul nesocotirii regulilor de desfasurare a procesului civil , iar nu doar a conditiilor de validitate ale unui act procedural. Nulitatea vizeaza o mare diversitate de acte ale instantei, partilor si ale altor participanti procesuali, acte intre care exista o stransa interdependenta. Asadar nulitatea nu reprezinta doar o simpla consecinta a ignorarii unor conditii de validitate a actelor de procedura , ci si o consecinta a nesocotirii unor reguli privitoare la desfasurarea procesului civil3. Proiectul noului Cod de procedura civila da o definitie a nulitatii in urmatorii termeni: „ Nulitatea este sanctiunea care lipseste total sau partial de efecte actul de procedura efectuat cu nerespectarea cerintelor legale, de fond sau de forma”.

1

D. Cosma, Teoria generala a actului juridic, Ed. Stiintifica, Buc, 1969, p. 239 A se vedea in acelasi sens O.Ungureanu, Nulitatile procedurale civile, Ed. All Beck, Bucuresti,1998 3 Ioan Les, Tratat de drept procesual civil, ed. 5, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2010 2

3

2. Clasificarea nulitatilor procedurale 2.1 Precizari prealabile Clasificarea nulitatilor reprezinta o problema de real interes atat teoretic cat si practic, intrucat ea vizeaza si regimul juridic al acestora. In realitate , in literatura de specialitate au fost folosite mai multe criterii( dupa natura interesului ocrotit, dupa intinderea efectelor etc) 4 pentru departajarea diferitelor categorii de nulitati proceurale. In sistemul Codului de procedura civila unele clasificari rezulta implicit di dispozitiile legii. Astfel , de pilda, art. 105 alin. 2 C. proc. civ. se refera la nulitati exprese, iar art. 108 distinge intre nulitatile absolute si toate celelalte categorii de nulitati. Alteori distincti dintre diferitele categorii de nulitati este opera doctrinei. In toate cazurile distinctia dintre diferitele forme ale nulitatii trebuie sa se intemeieze pe criterii certe si functionale. In continuare voi prezenta cele mai importante categorii de nulitati. 2.2. Nulitati absolute si nulitati relative Criteriul fundamental ce sta la baza acestei distinctii, in nulitati absolute si nulitati relative ,il reprezinta natura normelor incalcate. Acest criteriu este luat in considerare de majoritatea autorilor de drept procesual civil5. Literatura de specialitate foloseste uneori si alte criterii pentru a distinge cele doua criterii de nulitati. Astfel dupa V. Neagu si D. Radu o atare distinctie se intemeiaza pe regimul juridic al nulitatilor. Dupa O. Ungureanu , distinctia dintre cele doua categorii de nulitati se intemeiaza pe un dublu criteriu, respectiv al interesului ocrotit si al regimului juridic al nulitatilor. Regimul juridic al nulitatilor nu poate constitui un criteriu de diferentiere intre cele doua categorii de nulitati 6. Aceasta deoarece regimuljuridic al nulitatilor este tocmai determinat de natura normelor procesuale incalcate. Cu alte cuvinte , un atare criteriu nu reprezinta decat o consecinta fireasca a nesocotiri unor norme procedurale imperative sau, dupa caz, dispozitive. Aceasta distinctie prezinta importanta sub aspectul regimului juridic diferit al celor doua categorii de nulitati. Astfel , nulitatea absoluta poate fi invocata de orice parte interesata, de instanta din oficiu sau de procuror, pe cand nulitatea relativa poate fi invocata numai de partea al carui interes este ocrotit de norma incalcata la efectuarea actului de procedura; nulitatea absoluta poate fi invocata in orice faza a 4

A se vedea V.M. Ciobanu, G. Boroi, Drept procesual civil, ed a 3-a, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005 V.M. Ciobanu, G. Boroi, op. cit., p.179, Gr. Porumb, 6 Ioan Les, op. cit. , p. 370 5

4

procesului, in vreme ce nulitatea relativa trebuie invocata in limme litis , adiica cel mai tarziu la termenul de infatisare urmator si inainte de a se pune concluzii in fond7; partea interesata poate renunta in mod valabil la dreptul de a invoca nulitatea relativa, insa partile nu pot renunta in principiu la dreptul de a invoca nulitatea absoluta; viciile unui act lovit de nulitate absoluta nu pot fi acoperite, pe cand viciile unui act lovit de nulitate relativa pot fi asanate. Literatura de specialitate din ultimii ani a propus o a treia categorie de nulitati, si anume cea a „ actelor de procedura inexistente”, chiar daca acesta categorie nu este reglementata de legislatia noastra procesuala. 2.3.Nulitati exprese si nulitati virtuale Clasificarea nulitatilor in exprese si virtuale se bazeaza tocmai pe izvorul lor. Nulitatile exprese sau textuale ori explicite sunt acelea stabilite anume de lege. Ele isi au originea in vechiul drept francez care promova princcipiul potrivit caruia nu exista nulitati fara text ( „ Pas de nullite sans texte”). In prezent , in Codul de procedura civila s-a pastrat un numar foarte restrans de texte care consacra in mod expres nulitatea; in general ele au fost mentionate pentru acele incalcari ale normelor procedurale care au caracter exential( art. 89,258,302 C.porc. civ.). Este si acesta un argument suplimentar care infirma substanta tezei „ actelor procedurale inexistente”. Nulitatile virtuale sau tacite ori implicite sunt acelea care isi au izvorul in nesocotirea principiilor fundamentale sau a altor reguli de drept procesual civil. Nulitatea este incidenta in cazul nesocotirii unor reguli exentiale privitoare la desfasurarea procesului civil. Nulitatea trebuie considerata incidenta si in cazul nesocotirii unor reguli de o importanta mai redusa. Aceasta indreptateste concluzia ca nulitatea se aplica si in cazul incalcarii unor reguli prin care se urmareste numai apararea intereselor uneia dintre parti. Prin urmarea nulitatea absoluta si relatiova se pot exprima printr-o nulitate expresa sau printr-o nulitate virtuala. 2.4. Nulitati proprii si nulitati derivate Distinctia dintre cele doua categorii de nulitati se intemeiaza pe raportul cazual specific dintre diferitele acte de procedura. Nulitatea proprie reprezinta sanctiunea care lipseste de eficienta juridica actul de procedura indeplinit cu nesocotirea conditiilor sale de validitate. Nulitatea derivata reprezinta o consecinta a invalidarii unor acte procedurale anterioare si fata de care actul se afla intr-un raport de dependenta functionala. O consacrare implicita a distinctiei se poate regasi in dispozitiile art. 106 C. Proc. civ. Potrivit acestui text: Anularea unui act de procedura atrage si nulitatea 7

V.M. Ciobanu, G. Boroi, op. cit., p.179, Ioan Les, op. cit. , p. 370 si urm.

5

actelor urmatoare, in masura in care acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare”. 2.5. Nulitati intrinseci si nulitati extrinseci8 Criteriul ce sta la baza acestei distinctii se intemeiaza pe natura conditiilor a caror neobservare determina ineficienta actului de procedura. Nuliattile intrinseci intervin in cazul nesocotirii unor cerinte ce tin de natura sau substanta actului de procedura. Nulitatile extrinseci intervin in cazul nesocotirii unorconditii exterioare actului de procedura cum ar fi indeplinirea acestuia de un functionar necompetent, neplata taxelor de timbru, depunerea recursului direct la instanata superioara etc. 2.6. Nulitati totale si nulitati partiale Potrivit criteriului intinderii efectelor distructive ale sanctiunii se distinge intre nuliatati toatale si nulitati partiale. Distinctia dintre nuliatati toatale si nulitati partiale isi are justificarea deplina si in dreptul procesual civil nu doar in cel civil. Nulitatea nu poate fi un scop in sine nici in materie procesuala. Ea trebuie sa intervina numai in masura in care cerintele legii au fost nesocotite. In materie procesuala, distinctia dintre cele doua categorii este deosebit de pregnanta in domeniul cailor de atac. Astfel , in materia recursului, instanta de control judiciar are posibilitatea de a dispune casarea totala sau partiala a hotararii. In aceste conditii , partea din hotarare care nu a fost casat dobandeste autoriatate de lucru judecat. In dreptul procesual civil, nulitatea are adeseori un caracter total , in sensul ca ea se rasfrange asupra intregului act de procedura. 2.7. Nulitati de drept si nulitati judiciare Nulitatile de drept sunt acelea care opereaza in temeiul legii, fara sa mai fie necesara o hotarare de constatare a efectelor produse. Nulitatile judiciare afecteaza actul de procedura doar daca intervine o hotarare judecatoreasca care sa pronunte sanctiunea. Prin urmare criteriul distinctiv intre aceste categorii de nulitati il rerezinta modul in care ele opereaza.

8

Ioan Les, op. cit., p. 375

6

3. Conditiile generale ale nulitatii Constatarea si declararea nulitatilor presupune cu necesitate ondeplinirea unor conditii generale privitoare la aplicarea sanctiunii. Sediul materiei se regaseste in Capitolul al IV-lea din Titlul II (Cartea a II-a) al Codului de procedura civila. Din aceste dispozitii procedurale si indeosebi din art. 105 C.proc. civ. pot fi desprinse si conditiile generale ale nulitatii Potrivit art 105 C.proc. civ.: „ (1)Actele de procedură îndeplinite de un judecător cu încălcarea normelor de competenţă de ordine publică sau privată vor fi declarate nule în condiţiile prevăzute de lege. (2)Actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcţionar necompetent se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părţii o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea lor. În cazul nulităţilor prevăzute anume de lege, vătămarea se presupune până la dovada contrarie.” Dispozitiile acestui articol au o dubla semnificatie. Prima rezida in consacrarea unei conceptii moderne asupra nulitatii actului de procedura si in conformitate cu care sanctiunea inteervine doar ca o ultima ratiune, adica numai in masura in care vatamarea produsa nu mai poate fi inlaturata in alt mod 9. A doua semnificatie a textului reprodus mai sus consta tocmai in consacrarea conditiilor generale de existenta a nulitatii. Din analiza dispozitiilor art 105 alin. 2 C.proc. civ pot fi desprinse si coditiile generale ale nuliatatii, anume:  nesocotirea dispozitiilor legale privitoare la desfasurarea procesului civil;  producerea unei vatamari  vatamarea sa nu poata fi inlaturata in alt mod decat prin anularea actului In continuare voi analiza succint conditiile enuntate. 3.1. Nesocotirea dispozitiilor legale privitoare la desfasurarea procesului civil Necesitatea cerintei enuntate nu rezulta expressisverbis din art. 105 ali. 2 C.proc. civ. Acest text se refera doar la neobservarea formelor legale sau la indeplinirea actului de procedura de catre un functionar necompetent. Raportul dintre cele doua ipoteze vizate de textul mentionat este acela dintre general si particular, in sensul ca prima ipoteza constituie genul, iar cea de-a doua specia10. Dar care este semnificatia expresilor folosite de legiuitor pentru a determina incidenta nulitatii? In opinia noastra, prin referirea legiuitorului la „formelor legale” s-a urmarit includerea intr-un concept generic a tuturor regulilorde drept procesual civil. De aceea s-a remarcat , pe buna dreptate ca : „ Prin forme de 9

Ioan Les, op. cit., p. 377 Ioan Les, op. cit., p. 378

10

7

procedura trebuie intelese toate dispozitiile, normele, reguliile care privesc mersul proceselor ianintea justitiei , tot ce legea prescrie ca trebuie urmat pentru executarea hotararilor si tot ce poate avea legatura directa cu functionarea legala a organelor judecatoresti. Asadar , prin sintagma „neobservarea formelor legale” nu trebuie intelese numai cerintele necesare pentru desfasurarea procesului civil. Referirea art 105 alin.2 C. Proc. civ la actele indeplinite de un functionar necompetent nu poate avea o alta semnificatie decat aceea a unei determinari riguroase a nulitatii in acest caz, caci sanctiunea opereaza in acelasi conditii. Totodata nu se prevede care este categoria de functionari la care se refera, respectiv daca legea are in vedere numai functionarii incadrati la instanta sau si alti functionari publici. Se observa insa ca legea in primul rand se refera la functionarii care lucreaza in cadrul instantelor judecatoresti, dar totusi legea nu exclude si alte categorii de functionari de pe langa alte organe de stat. 3.2. Producerea unei vatamari Trebuie precizat de la inceput ca producerea unei vatamari si imposibilitatea inlaturarii acesteia numai prin anularea actului reprezinta doua cerinte care exprima conceptia legiuitorului asupra ineficientei actelor de procedura11. Dreptul procesual civil se caracterizeaza prin inlaturarea oricarui formalism inutil in reglementarea si aplicarea unor institutii juridice. Expresie a unei asemenea conceptii, nulitatea actului juridic in general, opereaza doar ca un ultim remediu;lipsirea de eficienta a operatiei incheiate nu constituie si nu trebuie sa constituie un scop in sine. In ceasta conceptie moderna, functiunea nulitatii este, astfel cum remarca unii autori , „de a se opune unor efecte in contradictie u scopul dispozitiei legale incalcate si prin urmare , numai intrucat atari efecte exista. Nulitati totale i se substitui, in principiu, nulitatea partiala. In locul nulitatii iremediabile apare o nulitate ce in principiu nu mai face imposibila validarea actului juridic”. Conceptia enuntata a fost impartasuta ulterior de majoritatea autorilor, fiind adaptata si la alte ramuri de drept. Revenind la conditia vatamarii, aceasta nu poate fi cercetata fara a-i preciza, mai inatai semnificatiile sale terminologice. Prin referire la art. 105 alin 2 C.proc. civ. la cauzarea unei vatamari nu s-a urmarit instituirea unei conditii privitoare la producerea unei daune materiale- sunt considerat sinonimi. Cu toate acestea este neindoielnic ca legiuitorul are in vedere o vatamare de natura procesuala. Notiunea de vatamare procesuala este complexa si reprezinta o consecinta a incalcarii dispozitiilor legale privitoare la desfasurarea procesului penal, prin care se creeaza posibilitatea unei solutionari gresite a cauzei, fi prin asigurarea 11

Ioan Les, op. cit., p. 379

8

exercitarii drepturilor, fie prin incalcarea altor valori procesuale. De retinut este si faptul ca vatamarea nu se rezuma numai la prejudicierea drepturilor si intereselor legitime ale partilor, ci se extind si la justa solutionare a cauzei( N.Volonciu). 3.3 Vatamarea sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului Conditia imposibilitatii de inlaturare a vatamarii trebuie analizata in considerarea ambelor ipoteze prevazute de art 105alin 1 si 2 C.proc. civ. in primul caz, nulitatea opereaza fara ca instanta sa aiba efevtiv posibilitatea de a inlatura consecintele negative ale nesocotirii dispozitiilor legale. O situatie particulara este prevazuta totusi in art. 160 C.proc. civ. Potrivit acestu text : „dovezile administrate în instanţa necompetentă rămân câştigate judecăţii şi instanţa competentă nu va dispune refacerea lor decât pentru motive temeinice”. Prin urmare acest text consacra practic o exceptie de la regula potrivit careia, in cazul necompetentei, nulitatea se extinde cu privire la toate actele de procedura. Inlaturarea efectelor negative ale nulitatii difera, in cazul prevazut de ar. 105 alin 2 C. Proc.civ. in functie de natura normelor procedurale nesocotite. Astfel nulitatea absoluta se caracterizeaza, in principiu, prin imposibilitatea de a inlatura in alt mod vatamarea produsa. Prin exceptie de la aceasta regula nulitatile derivate ce unt determinate de nesocotirea unor norme imperative pot fi uneori evitate. In cazul nulitatii relative anularea actului de procedura se poate dispune doar daca exista o alta posibilitate de a inlatura efectele negative ce decurg din neobservarea dispozitiilor legale. Ori de cate ori exista posibilitatea inlaturarii vatamarii printr-un alt mod decat anularea actului , se va recurge la acestea. Din principiul conform caruia nulitatea constituie un ultim remediu decurg consecinte importante atat pentru parti cat si pentruinstanta de judecata. Astfel partile sunt datoare sa staruie ori de cate ori acest lucru este posibil, pentru inlaturarea nulitatii. Instanta de judecata este indatorata , la randul sau, sa ia masuri corespunzatoare pentru remedierea neregulitatilor procedurale. In acest sens sunt dispozitiile exprese ale art. 106 alin 2 C. Proc. Civ. Potrivit carora judecatorul poate dispune „ indreptarea neregularitatilor savarsite cu privire la actele de procedura”.

9

BIBLIOGRAFIE

V.M. Ciobanu, G. Boroi, Drept procesual civil, ed a 3-a, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005 D. Cosma, Teoria generala a actului juridic, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1969 Ioan Les, Tratat de drept procesual civil, ed. 5, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2010 O.Ungureanu, Nulitatile procedurale civile, Ed. All Beck, Bucuresti,1998

10