NP 005-2022 - Normativ Privind Proiectarea Și Verificarea Construcțiilor Din Lemn

 

 Normativ privind privind proiectarea proiectarea și verificarea construcțiilor construcțiilor din lemn Indicativ NP 005-2022

Beneficiar: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

 – Iunie 2022 – 

 

1. Generalități

3

1.1. Obiect și domeniu de aplicare

3

1.2. Structura codului

3

1.3. Defniții generale

4

1.4. Unități de măsură

6

1.5. Simboluri 1.6. Documente de reerință

6 7

2. Cerințe fundamentale

13

3. Cerințe generale pentru proiectarea structurilor din lemn

14

3.1. Generalități

14

3.2. Cerințe de proiectare a structurilor din lemn la acțiuni vercale si orizontale, altele decât acțiunea seismică (gruparea undamentală)

14

3.3. Cerințe de proiectare a structurilor de lemn la acțiunea seismică

15

3.3.1. Condiţii privind comportarea structurală disipavă 3.3.2. Mecanismul de disipare de energie 3.3.2.1. Me Mecanismul d dee disipare de energie pentru st structuri în cadre și ha hale 3.3.2.1.1 Structuri încadrate în clase de duclitate DCM și DCH 3.3.2.2.. Mecanismul 3.3.2.2 Mecanismul de disipare disipare de energie energie pentru pentru structuri structuri cu pere pere din panouri panouri de lemn 3.3.2.2.2 Structuri încadrate în clasa de duclitate DCM 3.3.2.2.3 Structuri încadrate în clasa de duclitate DCH 3.3.2.3. Me Mecanismul d dee disipare de energie pentru st structuri cu p peere din CLT 3.3.2.3.4 Structuri încadrate în clasa de duclitate DCM 3.3.2.3.5 Structuri încadrate în clasa de duclitate DCH 3.3.2.4. Mecanismul de disipare de energie la nivelul îmbinărilor disipave 3.4. Regu Reguli li gene general rale e pent pentru ru alcătu alcătuirea irea și proi proiect ectare area a elem element entelo elorr și suba subansam nsamblu blurilo rilorr de lemn

4. Proiectarea structurilor din lemn

15 15 16 16 16 16 17 17 17 17 18 19

22

4.1. Calcul structural

22

4.2. Metode de calcul

22

4.3. Valori de proiectare ale eorturilor

23

4.3.1. Modelul de calcul 4.3.2. Clădiri proiectate pentru clasa de duclitate DCH sau DCM 4.3.3. Clădiri proiectate pentru clasa de duclitate DCL

23 24 24

4.4. Materiale

24

4.5. 4.5. Veri Verifc fcăr ării de de rrez ezis iste tenț nță ă pen pentr tru u clă clădi diri ri pr proi oiec ecta tate te în cl clas asa ad de ed duc ucl lit itat ate e DCH DCH sau sau DCM DCM

25

4.5.1. Verifcarea capacităţii de rezistenţă a zonelor disipave 4.5.1.2. Verifcarea capacităţii de rezistenţă a zonelor nedisipave 4. 4.5. 5.2. 2. Veri Verifc fcăr ării de de rrez ezis iste tenţ nţăă pen pentr tru u cclă lădi diri ri proi proiec ecta tate te pent pentru ru clas clasaa de de d duc ucl lit itat atee DCL DCL

25 26 28

5. Prevederi construcve pentru proiectarea structurilor de lemn 5.1. Structuri în cadre spațiale

5.1.1. Forma și alcătuirea de ansamblu 5.1.2. Stâlpi, grinzi și noduri 5.1.3. Sisteme de contravântuiri vercale 5.1.4. Planșee 5.1.5. Soluţii construcve pentru alcătuirea elementelor structurale

29 29

29 31 32 32 33

 

 

5.2. Structuri de p hală

5.2.1. Forma și alcătuirea de ansamblu 5.2.2. Cadre plane și arce – sisteme structurale 5.2.2.1. Stâlpi de cadru 5.2.2.2. Grinzi de cadru 5.2.2.3. Arce 5.2.2.4. Grinzi cu zăbrele 5.2.2.5. Pane de acoperiș 5.2.2.6. Pane de compresiune 5.2.2.7. Stâlpi intermediari și stâlpi de ronton 5.2.2.8. Fundaţii 5.2.3. Sisteme de contravântuire 5.2.3.1. Sisteme de contravântuire de p liniar 5.2.3.2. Sistem de contravântuire cu elemente de supraa ţă 5.3. Structuri cu pereți de lemn

5.3.1. Structuri cu pereţi din panouri de lemn 5.3.1.1. Forma și alcătuirea de ansamblu 5.3.1.2. Panourile din lemn 5.3.1.3. Planșee 5.3.1.4. Principii de modelare și dimensionare 5.3.1.5. Îmbinări 5.3.2. Structuri din CLT 5.3.2.1. Generalităţi 5.3.2.2. Confguraţia geometrică a structurii cu pereţi din CLT 5.3.2.3. Pereţi din CLT 5.3.2.4. Planșee 5.3.2.5. Îmbinări

34

34 36 36 36 37 37 37 38 38 38 38 39 40 40

40 40 41 42 42 42 43 43 43 44 44 44

6. Prezervarea elementelor, subansamblelor subansamblelor și a construcțiilor din lemn împotriva biodegradării, umezelii, focului, și măsuri de protecție contra transferului termic și acusc 46 6.1. Prescripții generale

46

6.2. Protecția contra agenților biologici

47  

6.3. Protecția contra umidității și etanșeitatea la aer

47  

6.4. Protecția la oc

50

6.5. Protecții pentru reducerea transerului termic

52

6.6. Protecții acusce

53

6.7. Aspecte legate de ulizarea sustenabilă a resurselor și protecția mediului

54

A.

Anexa A. Rezistențe caracterisce ale lemnului la diverse solicitări

56

B.

An Anex exa aB B.. Ver Veri ica care rea ad dep epla lasă sări rilo lorr llat ater eral ale e ale ale st stru ruct ctur uril ilor or la star starea ea li limi mită tă de serv servic iciu iu SLS SLS

60

B.1. Proiectarea la încărcări vercale și orizontale, altele decât cea seismică (gruparea  undamentală)

60

B.2. Proiectarea seismică

60

C.

Anexa C. Soluții construcve pentru noduri la cadre spațiale din lemn

61

D.

Anexa D. Scheme funcționale pentru structuri de p hală

65

E.

Anexa E. Proprietăți mecanice ale elementelor de de îmbinare (je și conectori)

69

F.

Anexa F. Aspecte privind construcțiile cu structura cu pereți din CLT

71

 

1. Generalități 1.1. Obiect și domeniu de aplicare (1) (1) Prez Prezen enta ta norm normăă se ap apli lică că la proi proiec ecta tare reaa clă clădi diri rilo lorr cu stru struct ctur uraa rea reali liza zată tă di dinn lemn natural, lemn masiv, lemn lamelat încleiat (glulam), lemn lamelat din fâșii subț subțir irii de fu furn rnir ir (L (LVL VL), ), plăc plăcii cu fi fibr bree dubl dubluu orie orient ntat atee (O (OSB SB), ), plac placaj aj,, plăc plăcii fibrolemnoase (PFL), plăci din așchii din lemn (PAL), panouri cu lamele încrucișate (CLT) și alte produse derivate din lemn. (2) (2) Ceri rinnțe țele le de cali lita tate te min minim imee pen pentr truu constr nstruucții, ții, sta stabilit ilitee prin prin ace această stă reglementare tehnică, se asigură pe întreaga durată de existență a construcției. (3) (3) Prev Preved eder eril ilee prez prezen ente teii norm normee treb trebui uiee inte interp rpre reta tate te ca av avân ândd car carac acte terr mi mini nima mal, l, dar obligatoriu. De la caz la caz, proiectanții de structuri pot aplica și alte metode de calcul și pot lua și alte măsuri constructive în vederea obținerii nivelului de siguranță dorit. (4) Preve Preveder derile ile aces acestei tei norm normee se aadre drese sează ază pro proiec iectan tanțilo ților, r, ex exec ecuta utanți nților lor ddee lu lucră crări, ri, spec pecia iali lișt știl iloor care îș îșii desf desfăășo șoaară activ ctivit itat ateea în dom omeeniu niul constr nstruc ucți țiil iloor  atestați/autorizați în condițiile legii, precum și organismelor de verificare și control (verificar (veri ficarea ea și/sau și/sau expe expertiza rtizarea rea proie proiectelo ctelor, r, prec precum um și verif verificare icarea, a, cont controlul rolul și/sa și/sauu expertizarea lucrărilor). (5) Preve Preveder derile ile aces acestei tei regl regleme ementă ntări ri te tehni hnice ce refl reflec ectă tă nnive ivelul lul ddee ccuno unoaşt aştere ere la ddata ata elaborării acestuia în ceea ce priveşte acțiunile, principiile şi regulile de calcul şi alcătuire ale construcţiilor, precum şi performanţele şi cerinţele privind construcţiile şi  produsele pentru pentru construcţii utilizate. (6) (6) La proi proieectare tareaa eleme lemenntelo telorr de con onst stru ruccție ție din lem lemn, pent pentru ru asigu igurare rareaa durabilității acestora în exploatare, se vor avea în vedere atât regimul expunerii la intemperii și la umiditate, precum și condițiile specifice de exploatare. În funcție de acești factori, în proiectele de execuție se stabilesc:  (a (a)) sp spec ecia ia util utiliz izat atăă șșii ccla lasa sa de rezi rezist sten ență ță a lemn lemnul ului ui;; (b) (b) modu modull de de alcă alcătu tuire ire a el elem emen ente telo lorr ddee cons constr truc ucți ție; e; (c (c)) măsu suri rile le de pr preezerv rvaare nec necesare sare..

1.2. Structura codului (7)) (7 St Stru ruct ctur uraa cod codul ului ui NP00 NP0055 est estee uurm rmăt ătoa oare rea: a: 1. Generalități 2. Cerințe fundamentale 3. Regu guli li ppeent ntru ru pro proie iecctare tareaa st stru ruccturi turilo lorr di dinn lem lemnn 4. Proiectarea structurilor din lemn 5. Prevederi constructive pentru proiectarea structurilor de lemn 6. Reguli generale pentru prezervarea elementelor, subansamblelor și a constr con struc ucțiil țiilor or din lemn lemn împ împotr otriva iva bio biodeg degrad radări ării,i, ume umeze zelii, lii, foc foculu uluii și măs măsuri uri de  protecție contra transferului transferului termic și acustic Anex An exaa A. A.

Re Rezi zist sten ențe țe ccar arac acte teri rist stic icee aale le lem lemnu nulu luii la dive divers rsee ssol olic icit ităr ării 4

 

Anexaa B. Anex Anex An exaa C. C.

Veri Verifi fica care reaa de depl plas asăr ăril ilor or llat ater eral alee al alee stru struct ctur uril ilor or So Solu luți țiii ccon onst stru ruct ctiv ivee ppen entr truu nnod odur urii la cadr cadree sspa pați țial alee ddin in lemn lemn

Anexaa D. Anex D. Anexa E.

Sc Sche heme me fu func ncți țion onal alee ppen entr truu sstr truc uctu turi ri ddee tip tip hală hală Proprietăți mecanice ale elementelor de îmbinare (tije și conectori)

Anexa F. Aspecte privind calculul elementelor din CLT (8) (8) Capi Capito tole lele le 11-66 au ca cara ract cter er no norm rmat ativ iv.. Ane Anexe xele le A, C - F au ca cara ract cter er in info form rmat ativ iv.. Anexa B are caracter obligatoriu.

1.3. Definiții generale (9) (9) Di Dinn punct punct de ve vede dere re al ra rapo port rtul ului ui dim dimen ensi siun unil ilor or ge geom omet etri rice ce,, ele eleme mente ntele le de construcție din lemn se clasifică în: (d) elemen elemente te lline ineare are (ba (bare) re),, la care care llung ungime imeaa el eleme ementu ntului lui est estee se sensi nsibil bil m mai ai m mare are în comparație cu dimensiunile secțiunii transversale (grinzi simple sau compuse, stâlpi); (e (e)) st stru ruct ctur urii pla plane ne,, la car caree una di dint ntre re dim dimen ensi siun unil ilee ele eleme ment ntul ului ui es este te se sens nsib ibil il ma maii mică decât celelalte două, și care pot prelua forțe în planul acestora (grinzi cu zăbrele, cadre, arce, etc.); pentru asigurarea stabilității în plan transversal față de planul elementului se vor lua măsuri suplimentare de rigidizare și de contravântuire; (f) (f) stru struct ctur urii sp spaț ația iale le,, dezv dezvol olta tate te tr trid idim imen ensi sion onal al care care prei preiau au încă încărc rcăr ării pe tre treii direcții.  (10)) În preze (10 prezenta nta sp speci ecific ficați ațiee tehnică tehnică,, constru construcți cțiile ile și ele elemen mentel telee de cons constru trucți cțiee din lemn se clasifică, în funcție de durata de exploatare în construcții definitive și  provizorii. În categoria elementelor și construcțiilor provizorii sunt incluse: elementele din lemn destinate cofrajelor, eșafodaje și susțineri, precum și construcțiile demontabile/remontabile demontabile/remo ntabile care au durata de exploatare pe un amplasament sub doi ani. (11) (1 1) Di Dinn punc punctt de ved veder eree al cond condiț iții iilo lorr în care care se exp explo loat atea ează ză elem elemen ente tele le de construcție din lemn, clasele de exploatare se definesc conform SR EN 1995-1-1. (12) (12) În ccap apit itol olul ul 2 sunt sunt uuti tili liza zați ți ur urmă măto tori riii ter terme meni: ni: Amplasament: localizarea în teritoriu a unei activități, prin precizarea unei porțiuni de teren care urmează a fi organizat spațial, corespunzăto corespunzătorr unei anumite funcționalități. Clădire: construcție supraterană și, după caz, subterană, având încăperi care servesc la adăpostirea oamenilor, materialelor etc. Lemn lamelat încleiat (glulam): produs derivat din lemn, sub formă de elemente liniare prefabricate, obținut prin încleierea mai multor piese de lemn ecarisat (scânduri sau dulapi). Lemn lamelat încrucișat (CLT): produs derivat din lemn, sub formă de elemente de suprafață prefabricate, realizat din cel puțin trei straturi de lemn ecarisat, încleiate cu adeziv pe două direcții ortogonale; grosimea minimă este 60 mm. Panouri din lemn - panouri structurale tip ramă din osatură din dulapi de lemn ecarisat și placă structurală colaborantă din lemn, fixată cu cuie sau șuruburi de dulapii de lemn. 5

 

Cherestea de furnir laminat (LVL): produs derivat din lemn, realizat din mai multe straturi de lemn subțire, îmbinate cu adezivi. Plăci cu fibre dublu orientate (OSB): produs derivat din lemn, sub formă de panou, obținut prin încleierea așchiilor orientate din lemn. PAL (Plăci din Așchii de Lemn): produs derivat din lemn, sub formă de placă, obținut din așchii de lemn, resturi de la fabricarea cherestelei, sau chiar din rumeguș, și o rășină sintetică sau un alt liant adecvat, care este presat sau extrudat. PFL (Plăci din Fibre de Lemn): produs derivat din lemn, sub formă de placă, obținut din fibre de lemn amestecate cu lianți pe bază de rășini formaldehidice, presărate pe  bandă de oțel oțel și presate în plăc plăci.i. (13)) În capit (13 capitolu olull 3 definiții definițiile le terme termenil nilor or uti utiliz lizați ați sunt sunt co confo nform rm SR EN 11995 995-1-1-1. 1. (14)) În ca (14 capit pitole olele le 4 și 5 sunt sunt utiliz utilizați ați urm următo ătorii rii terme termeni: ni: Structură de tip hală: structură cu una sau mai multe deschideri și cu multiple travee, cu regim de înălțime parter. Perete (perete structural): element structural vertical care susţine alte elemente, la care raportul dimensiunilor laturilor secţiunii transversale l / b ≥ 4. Sistem structural tip pereţi: sistem structural în care pereţii verticali preiau încărcările verticale şi orizontale. Sistem structural tip cadru: sistem structural în care încărcările verticale cât şi cele orizontale sunt preluate de cadrele spaţiale. Structuri mixte: structuri ale căror elemente structurale sunt realizate din material lemnos și din alte tipuri de materiale de construcție (metal, beton) și structuri duale alcătuite din cadre și pereți din lemn. Cadru transversal/longitudinal: ansamblu structural spațial, alcătuit din stâlpi și grinzi legate rigid la noduri, cu rolul de a prelua încărcări verticale și orizontale. Cadre spațiale: ansambluri structura structurale le formate din stâlpi și grinzi de cadru, dispuse ppee mai multe direcții și niveluri, având diferite scheme statice (cadre cu noduri rigide, noduri semirigide, noduri articulate).  Nod: zona de legătură dintre stâlpii și grinzile structurilor tip cadru, inclusă între secțiunile transversale de la limita acestor elemente.  Nod interior: nod în care intră două grinzi în direcția de calcul și două grinzi în direcție transversală.  Nod de capăt: capăt: nod în care intră o singură singură grindă în direcția direcția de calcul.  Nod exterior: nod în care intră cel mult o grindă transversală direcției de calcu calcul.l.  Noduri articulate: noduri care nu prezintă rigiditate sau au o rigiditate la rotire foarte mică.  Noduri rigide: noduri cu rigiditate foarte mare la rotire rotire,, care pot transmite momente. momente. Sistem Sis tem de con contra travâ vântu ntuire: ire: sistem sistem str struc uctur tural al alcătu alcătuit it din ele eleme mente nte lin linea eare re sau sau din elemente de suprafață, cu rol de a asigura stabilitatea spațială a construcției și de a  prelua încărcări încărcări orizontale. 6

 

Îmbinări cu tije: îmbinări realizate cu elemente metalice (cuie, șuruburi, buloane, dornuri etc), încărcate perpendicular pe axă. Zonă nedisipativă (zonă elastică): capacitatea unei părți structurale sau a unui mijloc de îmbinare de a rămâne în domeniul elastic de comportare. Zonă disipativă (zonă critică sau zonă potențial inelastică): parte a unei structuri unde se așteaptă să se dezvolte deformații inelastice, și care are o capacitate ridicată de disipare a energiei. Conect Con ector or : pie piesă să met metali alică că cu divers diversee for forme me fol folosi osită tă pen pentru tru fix fixare areaa (an (ancor corare area) a) elementelor de lemn (stâlpi, grinzi, cosoroabe, pereți de case din lemn etc.) între ele sau pe structuri din beton sau oțel. Îmbinare: ansamblu de conectori și tije. Tije : (elemente de tip) șuruburi, cuie, buloane, tije filetate, dornuri, capse.

1.4. Unități de măsură (15)) Se uti (15 utiliz lizeaz eazăă un unită itățile țile din Sistem Sistemul ul IInte nterna rnațio țional nal.. (16)) Pe (16 Pentr ntruu cal calcul culee sun suntt rec recoma omanda ndate te ur următ mătoar oarele ele uunit nități ăți de m măs ăsură ură:: Eforturi și încărcări: N; -

Eforturi șșii în încărc rcăări di distribuite liliniar: N/ N/mm; Efort fortur urii șșii în încărc rcăări dis istr trib ibui uite te pe ssuupr praafață față:: N N/m /mm m2; Masa: kg; Masa specifică (densitate): kg/m3; Lungime: m; Arie: m2; Volum: m3; Greutate specifică: kN kN/m3; Eforturi unitare și rezistențe: N/mm2 (MPa); Mom omeent ntee (î (înc ncoovoie voieto toaare, re, de tors torsiu iunne etc.) tc.):: Nm Nm..

1.5. Simboluri (17)Se preiau toate simbolurile din normativele de referință SR EN 1995-1-1 și SR  EN 1995-1-2. (18)Simboluri folosite în capitolul 3 sunt următoarele:  Ed   va valo loar area ea de proi proiec ecta tare re a ef efor ortu tulu luii în comb combin inaț ația ia de proi proiec ecta tare re cea cea ma maii defavorabilă, ținând seama și de efectele de ordinul 2, atunci când acestea sunt semnificative;  Rd   valoarea valoarea coresp corespunză unzătoare toare a capa capacităț cității ii de reziste rezistență nță a elem elementul entului, ui, calcula calculată tă cu valorile de proiectare ale rezistențelor materialelor, pe baza modelelor mecanice specifice tipului de element structural. (19)Simboluri folosite în capitolul 4: valoarea de proiectare asociată mecanismului de disipare de energie, N; 7

 F  Ed

 

valoarea efortului rezultat din calculul structural în combinația seismică de  proiectare, N;  F v,Rd(d) r ezistență a zonelor disipative, N; v,Rd(d) valoarea de calcul a capacității de rezistență  F '  Ed

  sd  

factor de de degradare gradare a re rezistenței zistenței zone zonelor lor disipative su subb acțiuni cciclice; iclice; k mod  mod  factor care ține seama de modificarea duratei încărcării și a conținutului de umiditate a lemnului, conform SR EN 1995-1-1; coeficien coefic ientt parți parțial al apl aplica icatt pro propri prietă etățil ților or materi materialu alului lui,, ce țin ținee sea seama ma și de aproximări de model și va variații riații dimensionale, con conform form SR EN 1995-1-1; 1995-1-1;  F v,Rk  v,Rk  valoarea caracteristică a capacității de rezistență pentru un plan de forfecare a unui element de tip tijă, conform SR EN 1995-1-1, N; n f   numărul de planuri de forfecare f orfecare al îmbinării disipative; nt  numărul de tije din îmbinare;   M  

  Rd  factor de suprarezistență;  F’ v,Rk(d) v,Rk(d)  valoarea caracteristică

a capacității de rezistență a componentei îmbinării cu comportare ductilă (mod de cedare în tije metalice) pentru îmbinări lemn-lemn și lemn-metal, pentru un plan și două planuri de forfecare a unui element de tip tijă, conform SR EN 1995-1-1, N;

 F’ v,Rk(nd)  valoarea neductilă caracteristică a capacității a componentei îmbinării cu comportare (mod de cedare de în rezistență lemn) pentru îmbinări lemn-lemn și

lemn-metal, pentru un plan și două planuri de forfecare a unui element de tip tijă, conform SR EN 1995-1-1, N;  Fv, Rd(nd)  valo valoarea area de calc calcul ul a capa capacităț cității ii de rezisten rezistență ță a zonelor nedi nedisipa sipative tive de tip îmbinare, N;  F  Rd(nd)  valoarea valoarea de calcul a capacită capacității ții de rezis rezistență tență a zonelor nedi nedisipat sipative ive de tip element din lemn, N;  f i,d  i,d   valoarea de calcul a rezistenței la solicitarea „i”; S i caracteristica secțională pentru solicitarea „i” (arie, modul de rezistenţă), în mm 2 sau mm3; (20)Simboluri folosite în anexa B: d r rSLS  depla de plasar sarea ea rel relati ativă vă de nivel nivel sub acţiu acţiune neaa efe efecte ctelor lor gru grupă pării rii fun funda damen mental talee     asociate SLS, determinată prin calcul static elastic, mm; SLS    valoarea adm admisibilă isibilă a deplasă deplasării rii relative de nivel, mm; d  , r  r  adm SLS    valoarea admisib admisibilă ilă a deplasării rela relative tive de nivel, mm; d r,adm r,adm  h înălțime de nivel, m;  H  înălțime totală a cladirii, m.

1.6. Documente de referință (21) Documentele de refe referință rință sunt cele din Tabelul 1.1 și 1.1 și cele Tabelul 1.2 1.2.. Tabelul 1.1 Reglementări tehnice de referință  Nr.

Reglementare tehnică

8

 

crt. 1.

Co Codd de pr proi oiec ecta tare re.. Baz Bazel elee pr proi oiec ectă tări riii cons constr truc ucți țiil ilor or,, in indi dica cati tivv CR 0

2.

Co Codd de de pro proie iect ctar aree sei seism smic icăă-Pa Part rtea ea I-Pre I-Preve vede deri ri de pr proi oiec ecta tare re pent pentru ru cl clăd ădiri iri,, iind ndic icat ativ iv P1 P100 00-1

3.

Co Codd de de ppro roie iect ctar are. e. Eval Evalua uare reaa acț acțiu iuni niii zzăp ăpez ezii ii asup asupra ra co cons nstr truc ucți țiil ilor or,, iind ndic icat ativ iv CR 11-1-3 1-3

4.

Co Codd de de ppro roie iect ctar are. e. Eval Evalua uare reaa acț acțiu iuni niii vvân ântu tulu luii aasu supr praa con const stru rucț cțiil iilor or,, iind ndic icat ativ iv CR 1-1-4 1-1-4

5.

Inst Instru rucţ cţiu iuni ni tehn tehnic icee privi privind nd mani manipu pula lare reaa livra livrare rea, a, depo depozi zita tare rea, a, tran transp spor ortu tull şi mont montar area ea în construcţii a tâmplăriei din lemn, indicativ C 199

6.

Inst Instru rucţ cţiu iuni ni tehn tehnic icee privi privind nd proi proiec ecta tare reaa exec execut utar area ea şi rece recepţ pţio iona nare reaa pe pere reţi ţilo lorr despă despărţ rţit itor orii din panouri prefabricate pe bază de produse lemnoase, indicativ P 113

7.

Îndr Îndrum umăt ător or pri privi vind nd uti utili liza zare reaa în con const stru rucț cții ii a plă plăci cilo lorr din din așch așchii ii de de lemn lemn și și a plăc plăcil ilor or din din fibre de lemn, indicativ C 36

8.

Îndr Îndrum umăt ător or pri privi vind nd rea reali liza zare reaa și uti utili liza zare reaa la per pereț eții ii des despă părț rțit itor orii a pano panour uril ilor or de de pere perete te demontabil, indicativ P 113/I

9.

Spe Speci cifi ficcaț ație ie tehn tehnic icăă pr priv ivin indd pr prot otec ecți țiaa ele leme ment nteelo lorr de cons constr truc ucți țiii din lemn lemn împo împotr triv ivaa agenților agresivi. Cerințe, criterii de performanță și măsuri de prevenire și combatere, indicativ ST 049

10. 10.

Gh Ghid id pri pșirivi vind ndindicativ cal calcu culu lull GP și alc a116 lcăt ătui uire reaa cons constr truc ucti tivă vă a pla plașe șeel elor or com compu puse se lem lemnn-be beto tonn la clă clădi diri ri vechi noi,

11. 11.

Norm Normat ativ iv gene genera rall pr priv ivin indd calcu calculu lull trans transfe feru rulu luii de masă masă prin prin elem elemen ente tele le de cons constr truc ucţi ţiee indicativ C107/6

12. 12.

Meto Metodo dolo logi giaa de de cal calcu cull aall pper erfo form rman ante teii eene nerg rget etic icee a cl clad adir iril ilor or in indi dica cati tivv Mc0 Mc001 01

13. 13.

Norm Normat ativ iv pri privi vind nd acu acust stic icaa în cons constr truc ucţi ţiii şşii zzon onee urba urbane ne ind indic icat ativ iv C12 C1255

14. 14.

Norm Normat ativ iv pri privi vind nd pro proie iect ctar area ea fun funda dați țiil ilor or de de supr supraf afaț ațăă indi indica cati tivv NP 112 112

15. 15.

No Norm rmat ativ iv pr priv ivin indd pro proie iect ctar area ea geot geoteh ehni nica ca a fun funda dați țiil ilor or pe pi pilo loti ti in indi dica cativ tiv NP 12 1233

16. 16.

No Norm rmat ativ iv pr priv ivin indd doc docum umen enta tati tiil ilee geo geote tehn hnic icee pen pentr truu ccon onst stru ruct ctii ii in indi dica cati tivv NP NP 074 074

Tabelul 1.2 Standarde române de referință  Nr. crt. 1.

Indicativ SR EN 1990

Titlu Eurocod: Bazele proiectării structurilor  

2.

SR EN 1991-1-1

Eurocod 1: 1: Ac Acţiuni as asupra st structurilor. P Paartea 11-1: Ac Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile  pentru clădiri

3.

SR EN 1991-1-3

Eurocod 1: 1: Ac Acţiuni as asupra st structurilor. P Paartea 11-3: Ac Acţiuni generale. Încărcări date de zăpadă

4.

SR EN 1991-1-4

Eurocod 1: 1: Ac Acţiuni as asupra st structurilor. P Paartea 11-4: Ac Acţiuni generale - Acţiuni ale vântului

5.

SR EN 1991-1-5

Eurocod 1: 1: Ac Acţiuni as asupra st structurilor. P Paartea 11-5: Ac Acţiuni generale - Acţiuni termice

6.

SR EN 1991-1-6

Eurocod 1: 1: Ac Acţiuni as asupra st structurilor. P Paartea 11-6: Ac Acţiuni generale. Acţiuni pe durata execuţiei

7.

SR EN 1991-1-7

Eurocod 1: 1: Ac Acţiuni as asupra st structurilor. P Paartea 11-7: Ac Acţiuni

9

 

generale. Acţiuni accidentale 8.

SR EN 1992-4

Eurocod 2. 2 . Pr P roiectarea st s tructurilor de de be b eton. Pa P artea 4: 4: Proiectarea prinderilor pentru beton

9.

SR EN 1995-1-1

Eurocod 5: 5: Pr Proiectarea st structurilor de d e lleemn. Pa Partea 11-1: Generalităţi. Reguli comune şi reguli pentru clădiri

10.

SR EN 1995-1-2

Eurocod 5: 5: Pr Proiectarea st structurilor de de le lemn. Pa Partea 11-2: Generalităţi. Calculul structurilor la foc

11.

SR EN 1992-1-1

Eurocod 2: 2: Pr Proiectarea st structurilor de d e be beton. Pa Partea 11-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri

12.

SR EN 1993-1-1

Eurocod 3: 3: Pr P roiectarea st structurilor di din oţ o ţel. Pa P artea 11 -1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri. Anexa naţională

13.

SR EN 323

Plăci pe bază de lemn. Determinare a masei volumice

14.

SR EN 317

Plăci de aşchii şi plăci de fibre. Determinare a umflării în grosime după imersie în apă

15.

SR EN 312

Plăci de aşchii de lemn. Cerinţe

16.

SR EN 594

Structuri de lemn. Metode de în î ncercare. Rezistenţa la solicitări axiale în plan şi rigiditatea panourilor pentru pereţi cu structură de lemn

17.

SR EN 622-2

Plăci de fibre. Condiţii. Partea 2: Condiţii pentru plăci dure

18.

SR EN 622-3

Plăci de d e fi fibre. Co Condiţii. Pa Partea 3: 3: Co Condiţii pe pentru pl plăci semidure

19.

SR EN 622-4

Plăci de fibre. Cerințe. Partea 4: Cerințe pentru plăci moi

20.

SR EN 622-5

Plăci de d e fi fibre. Co Condiţii. Pa Partea 5: 5: Co Condiţii pe pentru pl plăci obţinute prin procedeul uscat (MDF)

21.

SR EN 15228

Lemn pentru construcţii. Lemn pentru construcţii tratat cu un produs de protecţie împotriva atacurilor biologice

22.

SR EN 335

Durabilitatea le lemnului şi şi a pr produselor pe pe ba bază de de le lemn. Clase de utilizare: definiţii, aplicaţie pentru lemnul masiv şi  produsele pe bază de lemn

23.

SR EN 350

Durabilitatea le lemnului şşii a pr produselor de derivate di din le lemn. În Înce cerc rcar area ea şi cl clas asif ific icar area ea du dura rabi bili lită tăţii ţii lemn lemnul ului ui şi a  produselor derivate din lemn la agenţi agenţi biologici

24.

SR EN 460

Durabilitatea le lemnului şi şi a materialelor de derivate di din le lemn. Durabilitatea naturală a lemnului masiv. Ghid de condiţii referitoare la durabilitatea lemnului pentru anumite utilizări, conform claselor de risc

25.

SR EN 351-1

Durabilitatea le lemnului şi şi a pr produselor pe pe ba bază de de le lemn. Lemn Lemn ma masi sivv tr trat atat at cu pr prod odus us de pr prot otec ecţi ţie. e. Pa Part rtea ea 1: Clasificarea penetrării şi retenţiei produselor de protecţie

26.

SR EN 927-1

Vopsele şi la lacuri. P Prroduse de vo vopsire şi şi ssiisteme de vopsire  pentru lemn în exterior. Partea 1: Clasificare Clasificare şi selecţie

27.

SR EN 13183-1

Conţinutul de umiditate al unei piese de cherestea. Partea 1: Determinare prin metoda de uscare

28.

SR EN 13183-2

Conţinutul de umiditate al unei piese de cherestea. Partea 2: Determinare prin metoda rezistenţei electrice

29.

SR EN 1927-1

ClaMolid sificarşieabrad calitativă a lemnului rotund de răşinoase. Partea 1:

10

 

30.

SR EN 1927-2

Clasificarea calitativă a lemnului rotund de răşinoase. Partea 2: Pin

31.

SR EN 1927-3

Clasificarea calitativă a lemnului rotund de răşinoase. Partea 3: Larice şi Duglas

32.

SR EN 1316-1

Lemn ro rotund de de fo foioase. Cl Clasificare ca calitativă. Pa Partea 1: 1: Stejar şi fag

33.

SR EN 1316-2

Lemn ro rotund de de fo foioase. Cl Clasificare ca calitativă. Pa Partea 2: 2:

34.

SR EN 1611-1

Plop Cherestea. Clasificare după aspect a lemnului de răşinoase. Partea 1: Molid, brad, pin şi Duglas European

35.

SR EN 975-1

Cherestea. Cl Clasificare du dupa as aspect a le lemnului ddee ffooioase. Partea 1: Stejar şi fag

36.

SR EN 844

Lemn rotund și cherestea. Terminologie

37.

SR EN 1313-1

Lemn rotund şi cherestea. Abateri admisibile şi dimensiuni  preferenţiale. Partea 1: Cherestea de răşinoase răşinoase

38.

SR EN 1438

Simboluri pentru lemn şi pentru produsele pe bază de lemn

39.

SR EN 14250

Structuri de d e le l emn. Ce C erinţe pe p entru pr p roduse re r eferitoare la la elemente de structură prefabricate, asamblate cu elemente de fixare cu placă metalică ambutisată

40.

SR EN 14229

Lemn pentru construcții.Stâlpi de lemn pentru linii aeriene

41.

SR EN 1363-1

Încercări de rezistență la foc. Partea 1: Cerințe generale

42.

SR EN 13501-1

Clasificare la foc a produselor și elementelor de construcție. Partea 1: Clasificar Clasificaree folosind folosind rezultate rezultatele le încercărilo încercărilorr de reacție la foc

43.

SR EN 13501-2

Clasificare la foc a produselor şi elementelor de construcţie. Partea 2: Clasificar Clasificaree folosind folosind rezultate rezultatele le încercărilo încercărilorr de rezi rezist sten enţă ţă la fo foc, c, cu ex exce cepţ pţia ia pr prod odus usel elor or ut util iliz izat atee în instalaţiile de ventilare

44.

SR EN 1365-3

Încercări de rezistenţă la foc pentru elemente de construcţii  portante. Partea 3: Grinzi

45.

SR EN 13823

46.

SR EN ISO 1182

Încercări de reacție la foc ale produselor pentru construcții. Produse pentru construcții, cu excepția îmbrăcămintei de  pardoseală, expuse acțiunii termice a unui singur obiect care arde Încercări ddee re reacție llaa fo foc al ale pr produselor. În Încercarea de de incombustibilitate

47.

SR EN ISO 9239-1

Încercări ddee rreeacţie llaa ffooc al ale pr produselor pe pentru pa pardoseli. Partea 1: Determinarea comportării la foc cu ajutorul unei surse de căldură radiantă

48.

SR EN 1309-1

Lemn rotund şi cherestea. Metodă de măsurare a dimensiunilor. Partea 1: Cherestea

49.

SR EN 1309-2

Lemn rotund şi cherestea. Metodă de măsurare a dimens dim ensiun iunilor ilor.. Partea Partea 2: Lemn Lemn rotund. rotund. Cerinţ Cerinţee pentru pentru măsurare şi regulile de calcul al volumului

50.

SR EN 1309-3

Lemn ro rotund şi şi ch cherestea. Me Metode de de mă măsurare. P Paartea 3: 3: Caracteristici şi degradări biologice

51.

SR EN 1312

Lemn rotund şi cherestea. Determinarea volumului unui lot

11

 

de cherestea 52.

SR EN 336

Lemn pentru construcţii. Dimensiuni, abateri admisibile

53.

SR EN 14081-1+A1

Structuri de lemn. Lemn pentru construcții cu secțiune dreptunghiulară, dreptunghiu lară, sortat după rezistență rezistență.. Partea 1: Cerințe Cerințe generale

54.

SR EN 14358

Structuri de d e le l emn. De D eterminarea şi ş i ve v erificarea va v alorilor   caracteristice

55. 56.

SR EN 338 SR EN 301

Lemn pentru construcţii. Clase de rezistenţă Adezivi de natură fe fenolică şi şi aam minoplastă pentru structuri  portante de lemn. Clasificare şi cerinţe cerinţe de performanţă

57.

SR EN 14080

Structuri de de le lemn. Le Lemn la lamelat în încleiat şi şi le lemn ma masiv încleiat. Cerinţe

58.

SR EN 14279+A1

Lemn stratificat (LVL). Definiţii, clasificare şi specificaţii

59.

SR EN 14374

Structuri de lemn. LVL (Lemn stratificat). Cerinţe

60.

SR EN 408+A1

Structuri de de le lemn. Le Lemn ma masiv şi şi lleemn la lamelat îînncleiat. Determinarea anumitor proprietăţi fizice şi mecanice

61.

SR EN 26891

Structuri de lemn. Îmbinări cu elemente mecanice de fixare. Principii generale pentru determinarea caracteristicilor de rezistenţă şi deformare

62.

SR EN 383

Structuri de d e le l emn. Me M etode de d e în încercare. De D eterminarea caracteristicilor de strivire locală şi a portanţei locale a elementelor de asamblare tip tijă

63.

SR EN 409

Structuri de d e le l emn. Me M etode de d e în încercare. De D eterminarea momentului plastic al elementelor de fixare

64.

SR EN 912

Organe de asamblare pentru lemn. Specificaţii pentru piese de fixare pentru lemn

65.

SR EN 1075

Structuri de lemn. Metode de încercare. Îmbinări rreealizate cu elemente de fixare tip placă metalică cu dinţi realizaţi  prin ştanţare

66.

SR EN 1380

Structuri de d e le l emn. Me M etode de d e în î ncercare. Cu C uie pe p entru îmbinări de rezistenţă, şuruburi, buloane şi dornuri

67.

SR EN 1381

Structuri de lemn. Metode de încercare. Îmbinări de

68.

SR EN 1382

rezistenţă cu scoabe Structuri de lemn. Metode de în î ncercare. Rezistenţa la smulgere a elementelor de fixare în lemn

69.

SR EN 1383

Structuri de lemn. Metode de în î ncercare. Rezistenţa la trecerea prin lemn a capului elementelor de fixare

70.

SR EN 13271

Organe de fixare pentru lemn. Valori caracteristice pentru capacitat capa citatea ea de rezistenţ rezistenţăă şi pentru pentru modulul modulul de alunecare alunecare  pentru îmbinări cu piese de fixare

71.

SR EN 13986+A1

Plăci ppee ba bază de de lleemn de destinate ccoonstrucţiei. Ca Caracteristici, evaluarea conformităţii şi marcare

72.

SR EN 14545

Structuri de lemn. Piese de fixare. Cerinţe

73.

SR EN 14592+A1

Structuri de lemn. Elemente de fixare tip tijă. Cerinţe

74.

SR EN 16798-1

Performanța energetică a clădirilor. Ventilarea clădirilor   Part Partea ea 1: Para Parame metr trii ii ambi ambien enta tali li pent pentru ru pr proi oiec ecta tare re și

12

 

evalua eva luarea rea perfor performan manței ței energe energetic ticee a clădir clădirilo ilor, r, pri privin vindd calitatea aerului calitatea aerului interior, interior, confortul confortul termic, termic, iluminatul iluminatul și acustica. Modul M1-6. 75.

SR EN ISO 8970

Structuri de lemn. Încercarea îmbinărilor realizate cu organe de asamblare. Cerințe referitoare la densitatea lemnului

76.

STAS 10164-92

Plăci din aşchii de lemn. Plăci antiseptizate şi ignifugate

77.

STAS 10805-86

Plăci din aşchii de lemn. Plăci şpăcluite, emailate şi

78.

STAS 8616-80

texturate Plăci din fibre de lemn. Plăci fonoabsorbante

79.

STAS 8561-80

Plăci din fibre de lemn. Panouri stratificate

80.

STAS 1040-85

Lemn ro r otund de d e ră r ăşinoase pe p entru co construcţii. Ma Manele şi şi  prăjini

81.

STAS 3416-75

Lemn rotund pentru piloţi

82.

STAS 4342-85

Lemn rotund de foioase pentru construcţii

83.

STAS 1452-80

Şuruburi cu filet pentru lemn. Şurub cu cap înecat, crestat. Dimensiuni

84.

STAS 1453-80

Şuruburi ccuu ffiilet pe pentru le lemn. Şu Şurub cu cu ca cap se semiînecat crestat. Dimensiuni

85.

STAS 1454-80

Şuruburi cu cu ffiilet pe pentru le lemn. Şu Şurub cu cu ca cap he hexagonal.

86.

STAS 1455-80

Dimensiuni Şuruburi cu filet pentru lemn. Şurub cu cap pătrat. Dimensiuni

87.

STAS 2111-90

Cuie din sârmă de oţel

88.

STAS 2925-86

Protecţia lemnului din construcţii împotriva atacului ciupercilor şi insectelor xilofage

89. 89.

SR EN 16 1635 3511

St Stru ruct ctur urii di dinn le lemn mn.. CLT CLT (L (Lem emnn la lame mela latt in incr cruc ucis isat at). ). Ce Ceri rint ntee

90. 90.

SR EN ISO ISO 13 1378 7888

Perf Perfor orma manţ nţaa hi higr grot oter ermi mică că a comp compon onen ente telo lorr şi elem elemen ente telo lor  r  de construcţie. Temperatura superficială interioară pentru evitar evitarea ea umidit umidităţi ăţiii superf superfici iciale ale cri critic ticee şi a conden condensul sului ui interior. Metode de calcul

91.

SR EN 16798-1

Performanța energetică a clădirilor. Ventilarea clădirilor. Part Partea ea 1: Para Parame metr trii ii ambi ambien enta tali li pent pentru ru pr proi oiec ecta tare re și evalua eva luarea rea perfor performan manței ței energe energetic ticee a clădir clădirilo ilor, r, pri privin vindd calitatea calita tea aerului aerului interior, interior, confortul confortul termic, termic, iluminatul iluminatul și acustica. Modul M1-6

(22) Lista (22) Lista regleme reglementă ntăril rilor or tehnice tehnice de ref referi erință nță dată dată în ace aceast astăă regl regleme ementa ntare re tehn tehnică ică,, se consultă împreună cu lista documentelor normative aflate în vigoare publicată de către autoritățile de reglementare de resort. (23) (23) Se uti utili lize zeaz azăă cele cele mai recent recentee ediț ediții ii al alee stan standa dard rdel elor or româ române ne de refe referi rinț nță, ă, împreună cu, după caz, anexele naționale, amendamen amendamentele tele și eratele publicate de către organismul național de standardizare. standardizare. 

13

 

2. Cerințe fundamentale (24 (24) Ace ceaast stăă regl regleemen mentare tare teh tehni niccă con conține ține pre preved vederi eri pen pentru tru proi proieecta tare reaa construcțiilo ilor cu structură din lemn, în vederea îndeplinirii cerin rinței fundamentale ,,rezistență mecanică și stabilitate”. (25)) Pe (25 Pentr ntruu înd îndepl eplini inirea rea cerințe cerințeii fun funda damen mental talee ,,rez ,,rezist isten ență ță meca mecanic nicăă și stab stabili ilitat tate” e” se aplică reglementările tehnice specifice, împreună cu prevederile suplimentare date în această reglementare tehnică. (26)) Constr (26 Construcț ucțiil iilee cu struc structur turaa din lemn lemn se pproi roiec ectea tează ză as astfe tfell încâ încâtt să pre preia ia toa toate te acțiunile din timpul execuției sau exploatării, pentru stări limită ultime și stări limită de serviciu, în acord cu prevederile CR 0. (27) (27) Gr Greu eută tăți țile le sp spec ecif ific icee al alee ma mate teria riale lelo lorr de cons constr truc ucți ție, e, greu greută tăți țile le prop proprii rii ale ale elementelor de construcție și încărcările utile pentru clădiri se stabilesc conform SR EN 1991-1-1. (28)) Încărc (28 Încărcări ările le di dinn zap zapadă adă ssee stabil stabilesc esc conf conform orm pprev reved ederi erilor lor CR 11-1-1-3. 3. (29)) Încărc (29 Încărcări ările le di dinn vân vântt se sstab tabile ilesc sc cconf onform orm pprev revede ederil rilor or CR 11-1-1-4. 4. (30)) Proiec (30 Proiectar tarea ea str struct ucturi urilor lor di dinn lemn la ac acțiu țiuni ni vertica verticale le și oriz orizont ontale ale di dinn grup grupare areaa fun fundam dament ntal alăă (alt (alteele dec decât cea seis ism mică ică) se face face confor nform m pre preved vederil eriloor  SR EN 1995-1-1. (31)) Proiec (31 Proiectar tarea ea str struct ucturi urilor lor din le lemn mn la acț acțiun iunea ea seismi seismică că se rea realiz lizea ează ză con confor form m  prevederilor P 100-1 100-1 și NP005. (32 (32) Proie roiecctare tareaa st stru ruct ctuuri rilo lorr di dinn lem lemn la acțiun țiuneea focu foculu luii se fac face confo nform  prevederilor SR EN 1995-1-2. (33)) Cerin (33 Cerința ța fun fundam damen ental talăă (cer (cerinț ințaa de limit limitare are a deg degrad radări ărilor lor)) pentr pentruu proie proiecta ctarea rea construcțiilor cu structura de lemn și starea limită asociată (Starea Limită de Serviciu SLS) pentru acțiuni verticale și orizontale din gruparea fundamentală (altele decât cea seismică) sunt definite în Anexa B. (34)) Cerin (34 Cerința ța fun fundam damen ental talăă (cer (cerinț ințaa de limit limitare are a deg degrad radări ărilor lor)) pentr pentruu proie proiecta ctarea rea construcțiilor cu structura de lemn și starea limită asociată (Starea Limită de Serviciu SLS) pentru acțiunea seismică sunt definite în P 100-1.

14

 

3. Cerințe generale pentru proiectarea structurilor din lemn 3.1. Generalități (35) (35) Proi Proiec ecta tare reaa st stru ruct ctur uril ilor or di dinn lemn lemn trebu trebuie ie să urmă urmăre reas ască că sati satisf sfac acer erea ea tutu tuturo ror  r  cerințelor specifice de diferite naturi (funcționale, structurale, estetice, de încadrare în mediul construit, de execuție, de întreținere, de reparare/consolidare, etc.), în funcție de concrete amplasamentului (geotehnice, climatice, seismice, rezultate dincondițiile vecinătatea cu alteale construcții etc.) și de categoria de importanță a construcției. Astfel, se asigură o comportare favorabilă în exploatare, cu un nivel controlat de siguranță. (36)) Sa (36 Satis tisfac facere ereaa cerin cerințel țelor or struc structur turale ale ref referi eritoa toare re la pre prelua luarea rea acț acțiun iunilo ilorr de dife diferit ritee categorii se realizează prin: (g)) (g mode modela lare reaa cât cât ma maii fi fide delă lă în rapor raportt cu co comp mpor orta tare reaa real realăă și ut util iliz izar area ea un unor  or  meto me tode de de calc calcul ul adec adecva vate te pent pentru ru dete determ rmin inar area ea efor efortu turi rilo lorr și dime dimens nsio iona nare reaa elementelor structurale; (h) co conce ncepți pțiaa ge gener nerală ală de proi proiec ectar taree a sstru tructu cturii rii ppriv rivind ind mecan mecanism ismul ul ddee disip disipare are de energie; (i) (i) re resp spec ecta tare reaa preve prevede deri rilo lorr prez prezen entu tulu luii cod și al alee cel celor orla lalt ltee reg regle leme ment ntăr ării tehn tehnic icee sub incidența cărora se află realizarea referitoare la calculul, alcătuirea și execuția tuturor elementelor structuraleconstrucției, și nestructurale. (37)) Cerin (37 Cerințel țelee de pro proiec iectar taree a struc structur turilo ilorr din lemn lemn la acț acțiun iunii vert vertica icale le și ori orizo zonta ntale le se aplică la proiectarea următoarelor tipuri de sisteme structurale:  (j) structuri în în ccaadre ssppațiale; (k) structuri ddee tip hală; (l) structuri ccuu ppeereți ddiin lemn; (m) structuri mixte. 

3. 3.2. 2. Ceri Cerinț nțee de proi proiec ecta tare re a str struc uctu turi rilo lorr din din lemn lemn la acți acțiun unii vert vertic icale ale si orizontale, altele decât acțiunea seismică (gruparea fundamentală) (3 (38) 8) ntale, La, proi pr oiec ecta tare reaa cons co truc ucți țiil ilor or, din dise n control lemn lemn soli so lici cita te laoarele încă încărc ării vert veristici rtic ical ale și orizontale orizo altele alte le decât ceanstr seis seismică mică, controleaz ează ă tate următ următoare lercăr caracte caracteristic ie ale structurii: (n) rezistență; (o) stabilitate; (p) rigiditate.  (39) (39) Înde Îndepl plin inir irea ea ceri cerinț nțel elor or de re rezi zist sten ență ță,, stab stabil ilit itat atee și rigi rigidi dita tate te se real realiz izea ează ză simultan, ținând cont de influența cumulată a acestora în comportarea de ansamblu a structurii. (40) (4 0) Veri Verifi fica care reaa comp compon onen ente telo lorr st stru ruct ctur ural alee se face face la efor efortu turi rile le de calc calcul ul din din combinaţia cea mai defavorabilă de încărcări. (41) Aceste structuri uri vvor or re respec specta ta reguli reguli de proie proiectare ctare gene generale rale pent pentru ru cconst onstrucți rucțiii de lemn dinAces SRteENstruct 1995-1-1. 15

 

3.3. Cerințe de proiectare a structurilor de lemn la acțiunea seismică 3.3.1. Condiţii privind comportarea structurală disipativă (42)) La proie (42 proiecta ctarea rea seism seismică ică a co const nstruc rucții țiilor lor cu st struc ructur turaa de lem lemnn se con contro trolea lează ză următoarele caracteristici ale structurii: (q) rezistență; (r) stabilitate; (s) rigiditate; (t) ductilitate. (43) (43) Înde Îndepl plin inir irea ea ceri cerinț nțel elor or de rezi rezist sten ență ță,, st stab abil ilit itat ate, e, rigi rigidi dita tate te și du duct ctil ilit itat atee se realizează simultan, ținând cont de influența cumulată a acestora în comportarea de ansamblu a structurii. (44)) Constr (44 Construcț ucțiil iilee cu structu structura ra de le lemn mn pot fi pr proie oiecta ctate te pen pentru tru or orica icare re din cl clase asele le de ductilitate, în condițiile specificate în P100-1. (45) (4 5) La proi proiec ecta tare reaa st stru ruct ctur uril ilor or de lemn lemn pe baza baza conc concep eptu tulu luii de comp compor orta tare re disipativă, prezenţa factorului de comportare q conduce la structuri cu o rezistenţă redusă, care trebuie compensată printr-o bună ductilitate. (46)) Compon (46 Component entele ele str struct uctura urale le din zonele zonele dis disipa ipativ tivee se dimen dimensio sionea nează ză la efort eforturi urile le din gruparea seismică de încărcări şi trebuie să îndeplinească cerinţele care să le asigure o comportare ductilă. (47)) În compon (47 componen entel telee nedi nedisip sipati ative ve trebuie trebuie pre preve venit nitee defor deformaţ maţiil iilee inela inelasti stice, ce, pri prinn asigur asi gurare areaa une uneii sup suprar rarez ezist isten enţe ţe faţ faţăă de cele cele dis disipa ipativ tive. e. Efo Efortu rturil rilee de calcu calcull în componentele nedisipative se stabilesc în conformitate cu conceptul de proiectare  bazat pe capacitatea capacitatea de rezis rezistenţă. tenţă. (48) (4 8) Răsp Răspun unsu sull se seis ismi micc fa favo vora rabi bill al cons constr truc ucți țiil ilor or proi proiec ecta tate te pent pentru ru clas clasaa de ductilitate DCH și DCM este condiționat de formarea unui mecanism cu capacitate optimă de disipare a energiei indusă de acțiunea seismică orizontală. (49)) La proiec (49 proiectar tarea ea struct structuri urilor lor di dinn lem lemn, n, pe baz bazaa con conce ceptu ptului lui de co compo mporta rtare re sla slabb disipativă (pentru clasa de ductilitate DCL), structura se bazează pe capacitatea de rezistenţă. Verificarea componentelor structurale se face la eforturile de calcul din combin com binaţi aţiaa cea mai def defavo avorab rabilă ilă de înc încărc ărcări ări,, în mod sim simila ilarr cu pro proiec iectar tarea ea în gruparea fundamentală de încarcări, nefiind necesare adoptarea unor măsuri speciale de asigurare a ductilităţii. (50)) Aceste (50 Aceste struc structur turii vor resp respec ecta, ta, în pri princi ncipa pal,l, regu reguli li de proi proiect ectare are ge gener nerale ale pe pentr ntruu construcții din lemn din SR EN 1995-1-1, împreună cu prevederile suplimentare specifice acestei clase date în acest capitol.

3.3.2. Mecanismul de disipare de energie (51) (51) Me Meca cani nism smul ul cu capa capaci cita tate te op opti timă mă de disi disipa pare re a ener energi giei ei indu indusă să de acți acțiun unea ea seismică pentru clasele de ductilitatea DCM și DCH are următoarele caracteristici: (u) (u) de defo form rmaț ațiil iilee inelas inelasti tice ce pro produ duse se în zon zonel elee disi disipa pati tive ve se rea reali lize zeaz azăă cu redu reduce ceri ri ale capacității de rezistență în urma unor cicluri ample de solicitare seismică; 16

 

(v) (v) defo deform rmaț ații iile le in inel elas asti tice ce se pro produ ducc în zone zonele le disi disipa pati tive ve care care sunt unt spec specif ific icee fiecărui tip de structură și care sunt localizate în îmbinări și conectori; alternativ, zonele disipative pot fi localizate și în afara îmbinărilor, în elemente constructive special concepute în acest sens; (w) de defor formaț mațiile iile iinel nelast astice ice aale le el elem ement entelo elorr comp compone onente nte ddin in zo zone nele le di disip sipati ative ve su sunt nt moderate și distribuite uniform în ansamblul structurii; (x)) (x el elem emen ente tele le comp compon onen ente te din din zone zonele le disi disipa pati tive ve au capac capacit itat atee de defo deform rmar aree suficientă, în raport cu deformațiile inelastice așteptate la incidența cutremurului de  proiectare, în condițiile condițiile unei comportări histere histeretice tice stabile; (y) alcătu alcătuire ireaa îmb îmbină inăril rilor or dis disipa ipativ tivee res respec pectă tă pre preve veder derile ile din P10 P100-1 0-1;; (z (z)) el elem emen ente tele le st stru ruct ctur ural alee din le lemn mn și îm îmbi bină nări rile le dis disip ipat ativ ivee răm rămân ân în do dome meni niul ul de comportare elastică.  (52) Plan Planșeel șeelee sau sau acoperi acoperișuril șurilee contrav contravântu ântuite ite aauu o comportar comportaree el elastic asticăă la încă încărcări rcări în planul median provenite din acțiunea seismică și trebuie concepute ca diafragme. (53)) Infras (53 Infrastru tructu ctura ra șșii funda fundații țiile le rămâ rămânn în domen domeniul iul eelas lastic tic.. 

3.3.2.1. Mecanismul de disipare de energie pentru structuri în cadre și hale 3.3.2.1.1 Structuri încadrate în clase de ductilitate DCM și DCH (54)) Obține (54 Obținerea rea un unui ui me mecan canism ism fa favor vorabi abill de disi disipar paree de ene energi rgiee se rea realiz lizeaz eazăă prin dirija dir ijarea rea deform deformați ațiilo ilorr inelas inelastic ticee în zon zonee dis disipa ipativ tive. e. Zon Zonele ele nedis nedisipa ipativ tivee sun suntt elementele care rămân în domeniul elastic de comportare. (55) (55) Zo Zone nele le di disi sipa pati tive ve su sunt nt poz poziț ițio iona nate te în îmbi îmbină năril rilee dint dintre re stâl stâlpi pi și grin grinzi zile le de cadru realizate cu tije metalice și configurate conform prevederilor P100-1. (56) (56) Elem Elemen ente tele le care răm rămân ân în do dome meni niul ul elas elasti ticc de com compo port rtar aree sunt sunt eleme element ntel elee structurale din lemn.  3.3.2.2. Mecanismul de disipare de energie pentru structuri cu pereti din panouri de lemn 3.3.2.2.1 Structuri încadrate în clasa de ductilitate DCM (57)) Obține (57 Obținerea rea un unui ui me mecan canism ism fa favor vorabi abill de disi disipar paree de ene energi rgiee se rea realiz lizeaz eazăă prin dirija dir ijarea rea deform deformați ațiilo ilorr inelas inelastic ticee în zon zonee dis disipa ipativ tive. e. Zon Zonele ele nedis nedisipa ipativ tivee sun suntt elementele care rămân în domeniul elastic de comportare. (58) (58) Zo Zone nele le dis disip ipat ativ ivee ssun untt po pozi ziți țion onat atee în: în: (aa)) Îmbină (aa Îmbinările rile din dintre tre plac placaje aje și și el eleme emente ntele le ddin in llemn emn ale pan panour ourilo ilor; r; (bb)) Îmbină (bb Îmbinările rile or orizo izonta ntale le cu con conec ector torii prev prevăzu ăzuți ți pen pentru tru pr preve evenir nirea ea lun lunec ecări ăriii de la  baza pereților (care conectează pereții de structura sup suport ort pe care reaz reazemă); emă); (c (cc) c) Îm Îmbi bină năril rilee or oriz izon onta tale le cu cone conect ctor orii pr prev evăz ăzuț uții pent pentru ru prev preven enir irea ea răst răstur urnă nări riii  peretului poziționați poziționați la capetele perețilo perețilorr și cei adiacenți golurilor mari. mari.  (59)) Elemen (59 Elementel telee car caree răm rămân ân în ddome omeniu niull elasti elasticc de comp comport ortare are ssunt unt::  (dd)) (dd

Îmbină Îmbinările rile ddint intre re pl plac acaje aje șșii gri grinzi nzile le di dinn lem lemnn ale ale pla planșe nșeelo elor; r; 17

 

(ee) (ee) (ff) (ff) (gg)) (gg

Îmbină Îmbinările rile din dintre tre dia diafra fragme gme și pereț pereții ii ddee sub acest acestea ea;; Îm Îmbi bină năril rilee vver erti tica cale le de la inte inters rsec ecți țiaa pper ereț ețil ilor or;; Placaj Placajele ele și toa toate te eelem lement entele ele compon componen ente te ddin in llemn emn.. 

3.3.2.2.2 Structuri încadrate în clasa de ductilitate DCH (60) (60) Se res respe pect ctăă pr prev eved eder eril ilee de la st stru ruct ctur uril ilee înca încadr drat atee in DCM, DCM, cu urm următ ătoa oare rele le restricții:  (hh) (h h) Pl Plac acaj ajel elee pere pereți țilo lorr din din pano panour urii din din lemn lemn sun suntt doar doar de tip tip plăc plăcii din din așch așchii ii lemnoase orientate (OSB) sau de tip plăci din placaj din lemn; (ii) (ii) Prin Prinde dere reaa pla placa caje jelo lorr de el elem emen ente tele le di dinn le lemn mn a pe pere reți țilo lorr se fa face ce ccuu cu cuie ie sa sauu șuruburi (folosirea capselor în acest caz nu este permisă). 3.3.2.3. Mecanismul de disipare de energie pentru structuri cu pereti din CLT

3.3.2.3.1 Structuri încadrate în clasa de ductilitate DCM (61)) Obține (61 Obținerea rea un unui ui me mecan canism ism fa favor vorabi abill de disi disipar paree de ene energi rgiee se rea realiz lizeaz eazăă prin dirija dir ijarea rea deform deformați ațiilo ilorr inelas inelastic ticee în zon zonee dis disipa ipativ tive. e. Zon Zonele ele nedis nedisipa ipativ tivee sun suntt elementele care rămân în domeniul elastic de comportare. (62) (62) Zo Zone nele le dis disip ipat ativ ivee ssun untt po pozi ziți țion onat atee în: în: (jj) (jj) Îm Îmbi bină năril rilee or oriz izon onta tale le cu conec conecto tori ri prev prevăz ăzuț uții pent pentru ru pre preve veni nire reaa lune lunecă cări riii de la  baza pereților (care conectează pereții de structura sup suport ort pe care reaz reazemă); emă); (kk) (kk) Îm Îmbi bină năril rilee or oriz izon onta tale le cu cone conect ctor orii pr prev evăz ăzuț uții pent pentru ru prev preven enir irea ea răst răstur urnă nări riii  peretului poziționați poziționați la capetele perețilo perețilorr și cei adiacenți golurilor mari. mari.  (63)) Elemen (63 Elementel telee car caree răm rămân ân în ddome omeniu niull elasti elasticc de comp comport ortare are ssunt unt::  (ll) (ll) Pa Pano nour uril ilee ddin in CLT CLT ale ale pere pereți țilo lorr șșii ddia iafra fragm gmel elor or;; (mm)) Îmb (mm Îmbină inările rile din dintre tre pan panour ourile ile dia diafra fragme gmelor lor;; (nn)) Îmbină (nn Îmbinările rile din dintre tre dia diafra fragme gme și ppere ereții ții ddee ssub ub aace ceste stea; a; (oo)) Îmbină (oo Îmbinările rile ver vertic ticale ale de la inters intersec ecția ția per pereți eților lor;; (pp)) Îmbină (pp Îmbinările rile ve vertic rticale ale di dintr ntree pano panouri urile le compon component entee ale unu unuii pere perete te (dac (dacăă ace aceste steaa există). 3.3.2.3.2 Structuri încadrate în clasa de ductilitate DCH (64) Se respe respectă ctă preveder prevederile ile ddee la structuril structurilee încadra încadrate te în DCM, la care care se aadaug daugă: ă: (65) (6 5) Pe Pent ntru ru zone zonele le disi disipa pati tive ve:: (qq)) Îmbină (qq Îmbinările rile vvert ertica icale le dintre dintre pa panou nouril rilee compon component entee ale uunui nui ppere erete. te.  (66)) Pe (66 Pentr ntruu ele elemen mentel telee car caree rămân rămân în ddome omeniu niull elasti elasticc de co compo mporta rtare: re: (rr) Îmb Îmbină inările rile vvert ertica icale le dintr dintree pan panour ourile ile ccomp ompone onente nte aale le un unui ui pe peret retee (da (dacă că aace ceste steaa există). Prevederi constructive pentru panourile de pereți din CLT (1)) (1 Pe Pere reți țiii din dindisipative. CLT ssun untt real realiz izaț ații din din mai mult multee pan panou ouri ri pr prin inse se în într tree ele pr prin in îmbinări verticale 18

 

(2) (2) Lăți țime meaa mi minnim imăă a uunu nuii pa pannou de de pe perete rete eest stee h / 4 , unde h este înălțimea liberă dintre din tre niv nivelu eluri. ri. În lip lipsa sa uno unorr pre preved vederi eri spe specif cifice ice din P10 P100-1 0-1 pri privin vindd lim limita itarea rea superioară a lățimii unui panou de perete, aceasta se limitează la h. (3) (3) Împă Împărț rțir ireea geo geome metr tric icăă a pere erețilo țilorr (cu (cu sau sau fără fără golu oluri ma mari ri de fere ferest stre re)) urmăre urm ărește ște obț obține inerea rea unu unuii num număr ăr cât cât mai mar maree de îmbină îmbinări ri ver vertic ticale ale dis disipa ipativ tive, e, maximi max imizâ zându ndu-se -se cap capaci acitat tatea ea de dis disipa ipare re a ene energi rgiei ei seism seismice ice.. În acest acest sen sens, s, se recom rec omand andăă ca ca,, pentr pentruu h ≥ 3 m, să se realizeze cel puțin o îmbinare verticală între  panourile unui perete. perete.

Figura 3.1 Împărțirea geometrică a pereților pereților din CLT, pentru diferite tipuri de configurații arhitecturale

3.3.2.4. Mecanismul de disipare de energie la nivelul îmbinărilor disipative (67) Aces Acesta ta se se asigură asigură prin comp comportar ortarea ea ducti ductilă lă a îmbi îmbinăril nărilor or dis disipati ipative ve ppentru entru toate tipuri tip urile le de str struct ucturi uri.. Pri Prinn res respec pectar tarea ea preve preveder derilo ilorr din cap capito itolul lul 4.5.1. 4.5.1.   se evi evită tă urmatoarele: (i) ceda cedarea rea nedu neductilă ctilă prin zd zdrobire robireaa lemnului lemnului din interio interiorul rul îmbină îmbinării; rii; 19

 

(ii) ceda cedarea rea prin smulge smulgere re a tijel tijelor or prevăzute prevăzute în beton sau lemn cu care sunt fixați conectorii pentru prevenirea răsturnării; (iii (iii)) ce ceda dare reaa pr prin in ruper ruperee la fo forț rțăă axia axială lă a cone conect ctor oril ilor or pre prevă văzu zuți ți pen pentr truu evit evitar area ea răsturnării, în secțiunea slăbită; (iv) cedarea prin rupere la forță tăietoare a conectorilor prevăzuți pentru preluarea lunecării, în secțiunea slăbită; (v) SR cedare cedEN area a pri prinn forfec forfecare are loca locală lă sau în blo blocc a ele elemen mentul tului ui din lemn lemn,, con confor form m 1995-1-1.

3.4 .4.. Re Reggul ulii gen ener eraale pe pent ntru ru alcă lcătuir tuirea ea și pro proie iect ctar area ea el elem emen ente telo lorr și subansamblurilor de lemn (68) (68) Ca Calc lcul ulul ul eleme element ntel elor or de con const stru rucţ cţie ie din lemn lemn se face face pe baza baza pri princ ncip ipii iilo lor  r  genera gen erale le de verific verificare are a sig sigura uranţe nţeii con constr strucţ ucţiil iilor, or, pri prinn ver verifi ificar carea ea com compor portăr tării ii coresp cor espunz unzăto ătoare are faţ faţăă de stăril stărilee limită limită ce pot pot apă apărea rea în dif diferi erite te eta etape pe (exec (execuţi uţie, e, exploatare, perioade de reparaţie). (69)) Verifi (69 Verificar carea ea ele elemen mentel telor or se fac facee ţinâ ţinând nd sea seama ma de ce cele le mai defav defavora orabil bilee ipot ipotez ezee de solicitare şi de cele mai defavorabile caracteristici ale materialelor, ce pot apărea în condiţiile considerate. (70) (70) La ca calc lcul ulul ul ele eleme ment ntel elor or şi a cons constru trucţ cţiil iilor or din lem lemnn se iau în con consi side dera rare re următoarele stări limită: (ss)) stă (ss stări ri lim limită ită ul ultim timee ce co cores respu pund nd epuiz epuizări ăriii cap capac acită ităţii ţii de rrezi eziste stenţă nţă ssau au un unei ei al alte te  pierderi ireversibile a calităţilor necesare exploatării construcţiilor; principalele fenomene ce pot să conducă la apariţia acestora sunt: (vi) (vi) rupe ruperi ri de dif ifeeri rite te natu naturi ri;; (vii) (vi i) pie pierde rderea rea sta stabil bilită ităţii ţii for formei mei sau a ppozi oziţie ţiei; i; (viii) (vi ii) stă stări ri care imp implic licăă ieşir ieşirea ea din lucru lucru a const construc rucţie ţieii dator datorită ită uno unorr defor deformaţ maţii ii remanente excesive.  (tt) (tt) st stăr ării limi limită tă al alee explo exploat atăr ării ii nor norma male le ce co core resp spun undd înt între reru rupe peri riii capa capaci cită tăţii ţii de asigur asi gurare are a une uneii exploa exploatăr tării normal normalee a ele elemen mentel telor or de con constr strucţ ucţie; ie; pri princi ncipal palele ele fenomene ce pot să conducă la apariţia acestei categorii de stări limită sunt deplasările statice sau dinamice excesive. (71)) Pe (71 Pentr ntruu fie fiecar caree ele elemen mentt stru structu ctural ral eeste ste îînde ndepli plinit nităă con condiț diția: ia:  E dd  ≤R    ≤Rd  (3.1) exprimată în termeni de rezistență, r ezistență, unde:  E d d   valoa va loarea rea de proiec proiectar taree a efo efortu rtului lui în combin combinați ațiaa de proiec proiectar taree cea cea mai defavorabilă, ținând seama și de efectele de ordinul 2, atunci când acestea sunt semnificative; valoarea corespunzătoare corespunzătoare a capacității de rezistență a elementului, calculată cu  Rd   valorile valo rile de proie proiectare ctare ale rezis rezistențe tențelor lor materiale materialelor, lor, pe baza modelel modelelor or meca mecanice nice specifice tipului de element structural. (72) (7 2) În af afar araa veri verifi fică cări rilo lorr me menţ nţio iona nate te,, pr prin in proi proiec ecta tare re treb trebui uiee să se asig asigur uree durabilitatea construcţiei din lemn la biodegradare printr-o alcătuire corespunzătoare şi măsuri de prezervare, conform Capitolului (109), (109), din prezenta normă. 20

 

(73 (73) Pent ntru ru pro proiec iectare tareaa con constr truucțiil țiiloor din lem lemn se ado dopt ptăă mă măsu suri ri și solu soluți țiii construc cons tructive tive de protecție împotriva împotriva atacului atacului ciup ciupercil ercilor or și a inse insectelo ctelorr xilof xilofage age și de evitare a umezirii, care să aibă ca efect o conservare bună a materialului lemnos utilizat, conform Capitolului (109), (109), din prezenta normă. (74)) Pe (74 Pentr ntruu veri verific ficare areaa la dife diferit ritee stăr stării limi limită tă se va llua ua în co consi nsider derare are m modu odull real de lucru al elementelor sau al structurii în ansamblu la starea limită considerată. (75)) Valoa (75 Valoarea rea de proie proiecta ctare re a efecte efectelor lor acțiu acțiunil nilor or în sec secțiu țiunea nea el elem ement entelo elorr de lemn se de deter termin minăă cu lua luarea rea în consid considera erare re a înc încărc ărcări ărilor lor confo conform rm preved prevederi erilor lor din normativul CR0 „Bazele proiectării structurilor în construcții” și a standardelor pentru diferite categorii de încărcări. (76) Pent Pentru ru constr construcţii ucţiile le de de im importa portanţă nţă excep excepţiona ţională, lă, nnomin ominaliza alizate te de către orga organele nele abilitate prin lege, pot fi admise măsuri de asigurare la nivel superior celui din  prezentul normativ şi pot fi adoptate prescripţii speciale; proiectele astfel elaborate se aprobă de către organele stabilite prin lege. (77)) Efectu (77 Efectull varia variații țiilor lor de te tempe mperat ratură ură clima climatic ticăă nu se ia în con consid sidera erare re la ca calcu lculul lul constr con struc ucțiil țiilor or din lem lemn. n. Var Variaț iația ia dim dimen ensio sional nalăă a lem lemnul nului ui în lun lungul gul fib fibrel relor or la diferențe de temperatură este mai mult redusă în comparație cu celelalte materiale de construcție. Valoarea redusă a variației dimensionale a lemnului în lungul fibrelor la variații de temperatură elimină necesitatea prevederii rosturilor de dilatație. (78) Dacă (78) Dacă la puner punerea ea în oper operă, ă, mater material ialul ul lemnos lemnos aare re o um umidi iditat tatee mare ((da darr maxi maxim m 20%), și nu există posibilitatea uscării pe șantier, se adoptă soluții constructive, măsuri de protecție și detalii de alcătuire care să permită ventilarea elementelor de constr con struc ucție ție,, fără fără a ind induce uce în str struct uctura ura de rez rezist isten ență ță def deform ormați ațiii per pericu iculoa loase se sau sau creșterea eforturilor secționale. (79) În ccazur azurile ile în care construcţ construcţiile iile sunt supuse supuse acţiun acţiunii ii un unor or m medii edii coro corozive zive pent pentru ru metal, se recomandă fie folosirea unor subansamble structurale fără piese metalice, de exemplu cu îmbinări realizate prin încleiere, cu cuie din lemn sau cu pene elastice, fie f ie aplicarea pe elementele metalice a unor pelicule speciale de protecție. Elementele metali met alice ce uti utiliz lizate ate pentr pentruu mo monta ntajj sau solida solidariz rizare are tre trebui buiee să permi permită tă con contro trolul lul şi  protecţia în timpul exploatării exploatării şi să poată fi înlo înlocuite cuite uşor. (80) (80) Si Sist stem emel elee cons constru truct ctiv ivee se stab stabil iles escc as astf tfel el încâ încâtt să fie asig asigur urat atee exec execuţ uţia ia şi montarea simplă. acest scop unanumăr cât mai de secţiuni de cheres cherestea tea.. DeÎnase asemen menea ea,, se va vorfolosi vo r pre prefer fera sub suban ansam samble ble redus con constr struct uctive ive ce diferite se pot  prefabrica în ateliere dotate corespunzător, pe şantier executându-se numai operaţiuni de montare. (81)) Pe (81 Pentr ntruu asig asigura urarea rea compo comportă rtării rii în expl exploat oatare are a sist sisteme emelor lor constr construc uctiv tivee adop adoptat tatee câ câtt ma maii ap apro roap apee de ipot ipotez ezel elee de calc calcul ul admi admise se,, se vo vorr resp respec ecta ta urmă următo toar arel elee recomandări: (uu)) se vor (uu vor evita evita îmb îmbină inăril rilee la car caree tra transm nsmite iterea rea efort eforturi urilor lor se fa face ce pr prin in ma maii mul multe te mijloace de asamblare cu rigidităţi diferite (de exemplu chertări şi tije); (vv) (v v) se va ur urmă mări ri,, pe cât cât posi posibi bil, l, o repa repart rtiz izar aree unif unifor ormă mă a efor efortu turi rilo lorr în toat toatee elementele componente ale barelor compuse comprimate sau întinse, prin adoptarea unor prinderi corespunză corespunzătoare; toare; (ww (ww) ) la element elem entele ele com compri primat mate, e,şisesărecoma rec ndă catransmiterea îmbi îmbinăr nările ile de con contin tinuit uitate ate săprin fie amplasate în apropierea nodurilor seomandă realizeze eforturilor direct 21

 

îmbinare cap la cap; eclisele de solidarizare vor avea o lungime de cel puţin trei ori mai mare decât lăţimea elementelor înnădite şi vor fi fixate cu cel puţin două buloane cu diametrul mai mare sau egal cu 12 mm, amplasate de fiecare parte a rostului; găurile pentru buloane vor fi ovalizate pentru a asigura transmiterea directă a efortului în barele comprimate; (xx) (xx) la ele eleme ment ntel elee înti întins nse, e, se reco recoma mand ndăă ca efo efort rtur uril ilee să se tran transm smit ităă cent centric ric,, evitându-se momentele datorate excentricităţii, iar îmbinările de continuitate vor fi amplasate în zonele cu solicitări reduse; (yy)) la grinz (yy grinzile ile ccuu zăbrel zăbrele, e, barel barelee vor fi fi cen centra trate te la nodur noduri; i; în ca cazur zurile ile îînn car caree din considerente de ordin constructiv nu se pot evita prinderile excentrice, în calcul se va ţine cont de solicitările suplimentare ce apar; (zz)) câ (zz când nd nu se pot pot fol folosi osi su suban bansa sambl mblee pref prefab abric ricate ate,, se rec recoma omandă ndă aadop doptar tarea ea un unor  or  sisteme static determinate (grinzi simplu rezemate, arce cu trei articulaţii, ferme cu zăbrele static determinate etc.). (82) (82) În ca cazu zull ut util iliz izăr ării ii un unor or su suba bans nsam ambl blur urii pref prefab abri rica cate te,, aces aceste teaa se ver verifi ifică că la acţiunile provenite din transport şi montaj, adoptându-se schemele statice şi grupările de încărcări corespunzătoare acestor faze de lucru. (83)) Având (83 Având în veder vederee valoar valoarea ea redusă redusă a eefor fortur turilo ilorr supl suplime imenta ntare re ce ap apar ar din ccau auza za va vari riaţ aţie ieii de te temp mper erat atur ură, ă, a us uscă cări riii sau sau um umfl flăr ării ii lemn lemnul ului ui,, aces aceste teaa nu se iau iau în considerare la calculul construcţiilor din lemn. (84)) Elemen (84 Elementel telee de rez rezist isten ență ță cu se secţi cţiune une ssimp implă lă întins întinsee din le lemn mn tre trebu buie ie să ai aibă bă aria secţiunii nete (rezultată în urma scăderii slăbirilor din secţiune) de cel putin 4 000 mm2 şi minimum 2/3 din aria secţiunii brute. Dimensiunea minimă a secţiunii slăbite trebuie să fie de minimum 38 mm, iar a secţiunii brute de minimum 58 mm, în cazul elementelor solicitate la întindere pentru care tensiunea normală maximă depăşeste 70% din rezistenţa de calcul la întindere. (85) (85) La proi proiec ecta tare reaa el elem emen ente telo lorr lini liniar aree de cons constru trucţ cţie ie se reco recoma mand ndăă resp respec ecta tarea rea rapoartele maxime indicate în Tabelul 3.1 3.1..  Tabelul 3.1 Condiții de asigurare la flambaj lateral  Nr. crt.

Condiții de asigurare la flambaj lateral lateral

Raport maxim h/b 4/1

2.

Când nu există reazeme intermediare pe latura comprimată Când se asigură rigidizarea laturii comprimate cu pane sau tiranţi

5/1

3.

Câ Când nd se as asig igur urăă ri rigi gidi diza zare reaa latu laturi riii co comp mprim rimat atee pr prin in  platelajul elementului de planşeu planşeu

6/1

4.

Când se asi Când asigur gurăă rigidi rigidizar zarea ea elemen elementul tului ui atât atât în zona zona comprimată, cât şi în zona întinsă

9/1

1.

22

 

4. Proiectarea structurilor din lemn 4.1. Calcul structural (86) (8 6) Meto Metode dele le de calc calcul ul ale ale si sist stem emel elor or st stru ruct ctur ural alee din din lemn lemn se dife difere renț nția iază ză în funcție de tipurile acestora, de modul în care este modelată acțiunea seismică, de  particularitățile fiecărui sistem structural analizat în raport cu caracterul spațial, dinamic și neliniar al comportării structurale, precum și de modul concret în care sunt efectuate verificările privitoare la condițiile de conformare antiseismică. (2)) (2 Defo Deform rmab abil ilit itat atea ea in infr fras astr truc uctu turi riii și și/s /sau au defo deform rmab abil ilit itat atea ea tere terenu nulu luii treb trebui uiee considerate, dacă acestea au o influență semnificativă asupra răspunsului structural, conform prevederilor din P 100-1. (87) (87) Pe Pent ntru ru proi proiec ecta tare reaa el elem emen ente telo lorr și suba subans nsam ambl blur uril ilor or de lem lemnn se vor util utiliz izaa standardele SR EN 1995-1-1 și SR EN 1995-1-2. (88)) Tipuri (88 Tipurile le de îm îmbin binări ări și regul regulile ile de alcă alcătui tuire re a ace acesto stora ra su sunt nt ce cele le pre prevăz văzute ute în SR EN 1995-1-1 și P100-1. (89)) Proiec (89 Proiectar tarea ea str struct ucturi urilor lor de le lemn mn va ave aveaa în ved vedere ere uurmă rmătoa toarel relee asp aspect ectee pen pentru tru calculul structurii: (aaa (a aa)) Geom Geomet etri riaa st stru ruct ctur urii ii;; (bbb) Înc (bbb) Încărc ărcări ări şi ccomb ombina inaţii ţii de îînc ncărc ărcări ări;; (c (ccc cc)) Se Secț cțiu iune neaa ele eleme ment ntel elor or de llem emn; n; (ddd) (dd d) Duc Ductil tilita itatea tea eleme elemente ntelor lor;; (eee) (ee e) Calcu Calculul lul llaa sstar tarea ea lim limită ită ult ultimă imă (SLU) (SLU) ; (fff) (fff) Ca Calc lcul ulul ul la la ssta tare reaa li limi mită tă ddee se serv rvic iciu iu ((SL SLS) S) ; (ggg) Calc Calculul ulul îmbin îmbinărilo ărilorr şi al prinde prinderilor rilor în în fundaţ fundaţii; ii;  (90)) Proiec (90 Proiectar tarea ea st struc ructur turilo ilorr se face face ppen entru tru uurmă rmătoa toarel relee sit situaţ uaţii: ii: (hhh (hhh)) si situ tuaţ aţia ia perm perman anen entă tă care care core coresp spun unde de cond condiţ iţii iilo lorr no norm rmal alee de util utiliz izar aree a structurii; (iii) (iii) sit situaţ uaţia ia tran tranzit zitori oriee core corespu spunz nzăto ătoare are ti timpu mpului lui când când str struct uctura ura se aaflă flă în ex exec ecuţi uţie. e.  (91)) Elemen (91 Elementel telee stru structu ctural ralee de lem lemnn şi îmb îmbină inările rile vvor or fi dim dimen ensio sionat natee / verif verifica icate te la st stăr ăril ilee limi limită tă de re rezi zist sten enţă ţă şi st stab abil ilit itat atee în conf confor ormi mita tate te cu prev preved eder erile ile din din SR EN 1995-1-1 si SR EN 1995-1-2. (92)) La struc (92 structur turile ile cu nnere eregul gulari arităţ tăţii în plan sau sau pe ver vertic ticală ală (m (modi odific ficări ări la re reţea ţeaua ua de stâlpi, schimbări de rigiditate, schimbări de înălţime etc.), dar care nu afectează substanţial comportarea de ansamblu a structurii, valorile factorului de comportare din normativul P100-1 vor fi sporite cu 20%. 

4.2. Metode de calcul (93)) Stabil (93 Stabilire ireaa efort eforturi urilor lor și defo deforma rmațiil țiilor or din elem element entele ele str struct uctura urale le pent pentru ru clăd clădiri iri  proiectate pentru clasa de ductilitate DCH sau DCM se face prin calcul structural, utilizând una sau mai multe dintre următoarele metode de calcul: (jjj (j jj))

Me Meto toda da de calc calcul ul st stat atic ic li lini niar ar:: 23

 

metoda ffoorț rțeelor la latera ralle st statice eecchivalente; te; metoda ca calculului m moodal cu cu ssppectre de rrăăspuns; (kkk) (kk k) Met Metoda oda de ccalc alcul ul stati staticc ne nelin liniar iar;; (lll (l ll)) Me Meto toda da ddee ccal alcu cull di dina nami micc ne neli lini niar ar.. (94)) Stabil (94 Stabilire ireaa efort eforturi urilor lor și defo deforma rmațiil țiilor or din elem element entele ele str struct uctura urale le pent pentru ru clăd clădiri iri  proiectate pentru clasa de ductilitate DCL se poate face printr-una dintre metodele de calcul liniar. (95)) Metode (95 Metodele le de ana analiz lizăă gglob lobală ală a stru structu cturil rilor or sun sunt: t: (mmm) ana analiza liza de ordin I (simplificat (simplificată) ă) – determinarea determinarea efortu eforturilor rilor de proiec proiectare tare se  bazează pe teoria teoria liniarității geometrice, care consideră consideră în ana analiză liză echilibrul sistemulu sistemuluii static nedeformat. Calculul de ordinul I este de obicei o analiză liniar elastică, la care modificările de geometrie sub încărcări nu sunt luate în considerare; (nnn) (nn n) an anali aliza za de ord ordinu inull II – det determ ermina inarea rea efor efortur turilo ilorr de proi proiect ectare are se baze bazeaz azăă pe teoria neliniarității geometrice, care consideră în analiză echilibrul sistemului static deformat. Se respecta prevederile normativului P100-1, capitolul 4.6. Efectele de ordinul II au ca baza neliniaritatile geometrice ale structurii, faptul ca din momentul depasirii unei anumite sensibilitati laterale, deformatiile devin destul de mari si nu simai fi ignorate astfel incat starea de echilibru se exprima pe pozitia deformata nu pot nedeformata a structurii. Efectele de ordinul II geometrice, p-δ şi P-Δ sunt luate în considerare, mai ales pentru structurile parter care sunt suficient de elastice şi sensibile la astfel de efecte. (96)) La struc (96 structur turile ile cu nnere eregul gulari arităţ tăţii în plan sau sau pe ver vertic ticală ală (m (modi odific ficări ări la re reţea ţeaua ua de stâlpi, schimbări de rigiditate, schimbări de înălţime etc.), dar care nu afectează substanţial comportarea de ansamblu a structurii, valorile factorului de comportare q, dat de Normativul P100-1, vor fi micșorate cu 20%.

4.3. Valori de proiectare ale eforturilor (97) Aces Acestt capitol capitol conț conține ine prev preveder ederii pri privind vind determina determinarea rea vvalori alorilor lor ddee pr proiec oiectare tare ale eforturilor care se dezvoltă în elementele structurale de lemn. (98 (98) ) Valoa Valvaloarea oarea rea demaximă proie proiecta ctare a efortul efortului ui dintr-o dint se secți cțiune une a un unui ele eleme ment ntrespectivă stru structu ctural ral reprezintă areefortului care se r-o poate mobiliza înuisecțiunea din combinația de încărcări cea mai defavorabilă. (99) (9 9) În ca cazu zull clăd clădir iril ilor or pr proi oiec ecta tate te pent pentru ru clas clasaa de duct ductil ilit itat atee DC DCH H sau sau DC DCM, M, determinarea valorilor de proiectare ale momentelor încovoietoare, forțelor tăietoare și forțelor axiale în elementele structurale, după caz, se face conform prevederilor de la 4.3.2. 4.3.2... (100) (10 0) În ca cazul zul clădiril clădirilor or proiec proiectat tatee pen pentru tru clas clasaa de duct ductilit ilitate ate DCL, dete determi rmina narea rea valorilor de proiectare ale momentelor încovoietoare, forțelor tăietoare și forțelor  axiale în elementele structurale, după caz, se face conform prevederilor de la 4.3.3. 4.3.3... 4.3.1. Modelul de calcul

(101) În anal analiza iza stru structura cturală lă se con conside sideră ră lunec lunecarea area rel relativ ativăă a piese pieselor lor din îmb îmbinare inare.. Prezența în îmbinare a unor piese suplimentare cu rol de fonoizolare și etanșare la aer/apă/foc influențează comportarea acesteia. În acest sens, se realizează modele de 24

 

calcul cu element finit pentru analiza liniară sau neliniară care să țină cont de rigiditatea îmbinărilor, evaluată conform SR EN 1995.

4.3.2. Clădiri proiectate pentru clasa de ductilitate DCH sau DCM (102 (102)) Va Valo loar area ea de pr proi oiec ecta tare re a efor efortu tulu luii din din zona zona disp dispat ativ ivăă repr reprez ezin intă tă valo valoar area ea efortului care se dezvoltă atunci când structura în ansamblu se află în stadiul de disipare de energie sub acțiuni orizontale din seism. (103) Valo Valorile rile de pro proiecta iectare re ale efor eforturilo turilorr sunt asociate asociate mec mecanis anismului mului de di disipa sipare re de energie. (104) (10 4) Zo Zonel nelee dis disipa ipativ tivee vor fi loc locali aliza zate te în îmb îmbină inări ri şi cone conecto ctori ri metal metalici ici,, luâ luând nd în considerare şi eventualele influenţe locale datorate tijelor care se deformează, iar  elementele din lemn rămân în domeniul de comportare elastică, în conformitate cu Anexa B.. B.. (105) Prin pro proiect iectare, are, se va urm urmări ări stab stabilire ilireaa poziție pozițieii zonelo zonelorr disipa disipative tive ast astfel fel încâ încâtt să se creeze un mecanism favorabil de disipare de energie și evitarea ruperilor fragile.

4.3.3. Clădiri proiectate pentru clasa de ductilitate DCL (106) Struc Structurile turile ddee lemn ssee pot pro proiecta iecta ppentr entruu o capacitat capacitatee minim minimală ală de ddisipa isipare re a en ener ergi giei ei se seis ismi mice ce pr prin in defo deform rmaţ aţii ii in inel elas asti tice ce (de (de duct ductil ilit itat ate) e) cu o creş creşte tere re corespunzătoare a capacităţii de rezistenţă la forţe orizontale. corespunzătoare (107) Struc Structurile turile pproiec roiectate tate în co conform nformitate itate cu cclasa lasa ddee duct ductilitat ilitatee joasă (D (DCL) CL) vor  respecta, în principal, regulile de proiectare generale pentru construcţii din lemn împreună cu prevederile suplimentare specifice acestei clase date în prezentul capitol. (108) Valo Valorile rile de pro proiect iectare are ale eforturi eforturilor lor sunt eegale gale cu ccele ele rez rezultate ultate ddin in calc calculul ulul structural liniar. 

4.4. Materiale (109) Prez Prezentu entull normat normativ iv face ref referire erire la str structu ucturile rile real realizate izate di din: n: lemn ma masiv, siv, lem lemnn lamelat încleiat (glulam), lemn lamelat din fâșii subțiri de furnir (LVL), plăci cu fibre dublu orientate (OSB), placaj, plăci fibrolemnoase (PFL), plăci din așchii din lemn (PAL), panouri cu lamele încrucișate (CLT) și alte produse derivate din lemn. (110 (110)) Pe Pent ntru ru el elem emen ente tele le di dinn lemn lemn ma masi siv, v, valo valori rile le rezi rezist sten ențe țelo lorr cara caract cter eris istic ticee la diverse solicitări sunt precizate în SR EN 338 (Anexa 6.). 6.). (111) Pent Pentru ru elementele elementele din lem lemnn lamela lamelatt încleia încleiat,t, valoril valorilee reziste rezistențelo nțelorr caract caracteristi eristice ce la diverse solicitări sunt precizate în SR EN 14080 (Anexa 6.). 6.). (112 (1 12)) Re Rezi zist sten enţe ţele le cara caract cter eris isti tice ce sp spec ecif ific icat atee în An Anex exaa 6.  6.  sunt ddate ate pentr pentruu umiditatea de echilibru a lemnului de 12%. (113) Valo Valoarea area de ccalcu alcull a rezistențe rezistențelor lor lemn lemnului ului la dif diferite erite so solicit licitări ări se det determin erminăă în conformitate cu SR EN 1995-1-1. (114) Elem Elemente entele le metalice metalice pent pentru ru îmbin îmbinări ări sunt rea realizat lizatee din otel și sati satisfac sfac co condiți ndițiile ile SR EN 14592; conectorii metalici sa satisfac tisfac condițiile SR EN 14545. (115) (11 5) Pe Pentr ntruu imbina imbinaril rilee pro proiec iectat tatee cu ceri cerinte nte de duc ductil tilita itate te se vor util utiliza iza elem element entee metalice (tije si conectori) din otel care satisfac exigentele de ductilitate conform 25

 

anexa E. Se vor respecta exigentel de ductilitate pentru oteluri din SR EN 1993-1-1, capitolul 3.2.2.ru

4.5. Verificări de rezistență pentru clădiri proiectate în clasa de ductilitate DCH sau DCM (116 (1 16)) Va Valo lori rile le capa capaci cită tăți țiii de rezi rezist sten ență ță a lemn lemnul ului ui sunt sunt dete determ rmin inat atee luân luândd în pentru ru încărcăril încărcărilee insta instantane ntaneee și valor valorile ile consid con sidera erare re val valori orile le coe coefic ficien ientul tului ui k mod mod  pent coeficientului parțial aplicat materialului M luând în considerare combinația seismică. (11 (117) Calc lcuulul lul capa apacităț ității ii de rezi rezisstenț tențăă a îm îmbbină inărilo rilorr se fac face con onfo form rm cu SR EN 1995-1-1 și NP005.  4.5.1. Verificarea capacității de rezistență a zonelor disipative (118) (11 8) În aces acestt subca subcapit pitol, ol, se con consid sideră eră ca zone zone dis disipa ipativ tivee îmb îmbină inările rile și con conec ector torii, ii, care se proiectează cu capacitate de disipare de energie prin deformații inelastice. (119) Verif Verificare icareaa la stare stareaa limită ultimă ultimă a une uneii zone di disipa sipative tive loc localiza alizată tă în îmbi îmbinări nări sau conectori se face cu relația:  F  Ed ≤ Fv,Rd(d)

(4.1)

unde:  F  Ed = F '  Ed;

valoarea valoa rea de pro proiec iectar taree a efo efortu rtului lui as asoci ociată ată mec mecani anismu smului lui de dis disipa ipare re de energie, N;

 F  Ed

valoarea efortului rezultat din calculul structural în combinația seismică de  proiectare, N; Fv,Rd(d) valoarea de calcul a capacității de rezistență r ezistență a zonelor disipative, N. (120) Pent Pentru ru verificări verificările le la stare stare limită ul ultimă timă a structu structurilor rilor pro proiecta iectate te în con concept ceptul ul de comportare disipativă (DCM și DCH), degradarea de rigiditate a zonelor disipative va fi luată în considerare prin multiplicarea rezistenței caracteristice la solicitări statice cu factorul de reducere sd. (121) Capa Capacitat citatea ea de rez rezisten istență ță a zonelor zonelor disi disipativ pativee va fi calc calculată ulată ccuu rela relația: ția:  F '  Ed

Fv,Rd(d)¿

 β sd k mod F v , R k (  d )

(4.2)

γ  M 

unde: sd 

factor de degradare a rezistenței zonelor disipative sub acțiuni ciclice (≤ 1); sd = 0,8;

k mmod factor care ține seama de modificarea duratei încărcării și a conținutului de od umiditate a lemnului, conform SR EN 1995-1-1; co coefi eficie cient nt parți parțial al aplic aplicat at pro propri prietă etățil ților or materi materialu alului lui,, ce țin ținee sea seama ma și de aproximări de model și va variații riații dimensionale, co conform nform SR EN 1995-1 1995-1-1; -1; Fv,Rk(d) valoarea caracteristică a capacității de rezistență a zonelor disipative (îmbinări și conectori). M

26

 

Fv,Rk(d) = Fv,Rk nf  n  nt (4.3) unde: Fv,Rk  valoarea caracteristică a capacității de rezistență pentru un plan de forfecare a unui element de tip tijă, conform SR EN 1995-1-1, N; nf   numărul de planuri de forfecare al îmbinării disipative; nt numărul de tije din îmbinare. (122) (12 2) În int interi erioru orull îmbină îmbinărilo rilorr cu tij tijee met metali alice, ce, verif verifica icarea rea se rea realiz lizea ează ză ier ierarh arhiza izatt între componenta fragilă (elemente de lemn) și ductilă (tije și conectori), conform relației 4.4. (123 (123)) Pe Pent ntru ru as asig igur urar area ea unei unei comp compor ortă tări ri duct ductil ilee cara caract cter eriz izat atăă prin prin defo deform rmaț ații ii inelastice ale mijloacelor metalice de îmbinare, orice tip de rupere fragilă anticipată în această regiune este obligatoriu de evitat. (124) Capa Capacitat citatea ea de rezis rezistență tență a com compone ponentei ntei îmbi îmbinării nării cu co comport mportare are ned neductilă uctilă (c (cuu mod de cedare în lemn) F’v,Rk(nd), trebuie să fie mai mare sau egală cu capacitatea de rezistență a componentei îmbinării cu comportare ductilă (cu mod de cedare în tije metalice) F’v,Rk(d) multiplicată cu un factor de suprarezistență Rd, astfel:  (4.4)

Rd F’v,Rk(d) ≤ F’v,Rk(nd)

factor de suprarezistență, Rd = 1,2; F’v,Rk(d)  valoarea caracteristică a capacității de rezistență a componentei îmbinării cu comportare ductilă (mod de cedare în tije metalice) pentru îmbinări lemnlemn și lemn-metal, pentru un plan și două planuri de forfecare a unui element de tip tijă, conform SR EN 1995-1-1, N; F’v,Rk(nd)  valoarea caracteristică a capacității de rezistență a componentei îmbinării cu comportare neductilă (mod de cedare în lemn) pentru îmbinări lemn-lemn și lemn-metal, pentru un plan și două planuri de forfecare a unui element de tip tijă, conform SR EN 1995-1-1, N; F’v,Rk(d) si F’v,Rk(nd) sunt determinate ținând cont de modurile de rupere ale îmbinărilor, considerând separat separat modurile de rupere fragilă (cedare în elementul de lemn) și modurile de rupere ductilă (cedare în tijele metalice) pentru diferite tipuri de îmbinări lemn-lemn și lemn-metal, pentru un plan și două planuri de forfecare a unui element de tip tijă, conform SR EN 1995-1-1, N.   Rd

4.5.1.2. Verificarea capacității de rezistență a zonelor nedisipative (125) (12 5) În aces acestt sub subca capit pitol, ol, se con consid sideră eră ca zone nedisip nedisipati ative ve eleme elemente ntele le de lem lemnn și îmbinările proiectate prin mecanismul de disipare de energie ca fiind nedisipative. (126) (12 6) Pe Pentr ntruu stru structu cturil rilee cu pereț pereții de lemn lemn (ve (vezi zi Figura 4.1 ):

27

 

Figura 4.1 Schemă dirijare zone nedisipative pentru perete perete de lemn

Capacitatea de rezistență a îmbinărilor nedisipative F v,Rd(nd)  trebuie să fie mai mare sau egală cu capacitatea de rezistență a elementelor disipative Fv,Rd(d) de la același nivel, multiplicată cu un factor de suprarezistență Rd și împărțită la un factor de reducere a rigidității sd datorat degradării locale. Rd γ   Rd   Fv,Rd(d) ≤ Fv,Rd(nd)  β sd

(4.1)

Rd

factor de suprarezistență, Rd = 1,2; 

sd 

factor de degradare a rezistenței zonelor disipative, sub acțiuni ciclice (≤ 1); sd =

0,8; Fv,Rd(d)   valoarea de calcul a capacității de rezistență a zonelor disipative, N; Fv,Rd(nd)  valo valoarea area de calc calcul ul a capa capacită cității ții de rezistență rezistență a zone zonelor lor nedis nedisipati ipative ve de tip îmbinare, N. (127) Pent Pentru ru structuri structurile le de tip cadre cadre sspatia patiale le si hhale ale de de lem lemn: n: Capacitatea de rezistență a îmbinarilor proiectate nedisipativ F v,Rd(nd)  trebuie să fie mai mare sau egală cu valoarea de proiectare a efortului asociată mecanismului de disipare de energie, multiplicată cu un factor de suprarezistență Rd. γ  RdFEd ≤ Fv,Rd(nd) Rd

(4.2)

factor de suprarezistență, Rd = 1,2; 

valoarea valoa rea de pro proiec iectare tare a efo efortu rtului lui as asoc ociat iatăă me mecan canism ismulu uluii de dis disipa ipare re de energie, N; Fv,Rd(nd)  valo valoarea area de calc calcul ul a capa capacită cității ții de rezistență rezistență a zone zonelor lor nedis nedisipati ipative ve de tip îmbinare, N. (128) Pent Pentru ru toate toate tipurile tipurile de stru structuri cturi,, pent pentru ru asig asigurare urareaa împot împotriva riva rup ruperii erii fra fragile gile a elementelor de lemn: Capac Cap acita itatea tea de rezist rezisten ență ță a ele elemen mentel telor or nedis nedisipa ipativ tivee din lem lemnn care care int intră ră înt într-o r-o îmbi îm bina nare re FRd(nd)  trebuie să fie mai mare sau egală cu capacitatea de rezistență a

 F  Ed

28

 

el elem emen ente telo lorr di disi sipa pati tive ve Fv,Rd(d)  di dinn acea acea îm îmbi bina nare re mu mult ltip ipli lica cată tă cu un fact factor or de suprar sup rarez ezist istenț ențăă Rd  și îm împă părț rțită ită la un fact factor or de reduce reducere re a rig rigid idit ităț ății ii sd  datorat degradării locale. γ  Rd  β sd

  Fv,Rd(d) ≤ FRd(nd),i

(4.3)

unde: Rd sd 

factor de suprarezistență, Rd = 1,2; factor de degradare a rezistenței zonelor disipative, sub acțiuni ciclice (≤ 1); sd =

0,8; Fv,Rd(d) valoarea de calcul a capacității de rezistență r ezistență a zonelor disipative, N; FRd( valoarea de calcul a capacității de rezistență a zonelor nedisipative de tip Rd(nd),i nd),i element din lemn, N. FRd(nd),i = f i,d (4.4) i,d Si unde: f i,d valoarea de calcul a rezistenței la solicitarea „i”, N/mm2; i,d Si caracteristica secțională pentru solicitarea „i” (arie, modul de rezistenţă), mm 2 sau mm3. 

4.5.2. Verificări de rezistență pentru clădiri proiectate pentru clasa de ductilitate DCL (129) (12 9) La proie proiecta ctarea rea structu structuril rilor or din lemn lemn pe baza con conce ceptu ptului lui de compo comporta rtare re sla slabb disipativă (pentru clasa de ductilitate DCL) nu se aplică principiile mecanismului de disipare de energie pentru ierarhizarea capacităților de rezistență. (130) (13 0) Pe Pentr ntruu ver verific ificare areaa la stare stareaa lim limită ită ultim ultimăă a struct structuri urilor lor proie proiecta ctate te confo conform rm conc concep eptu tulu luii de comp compor orta tare re st stru ruct ctur ural alăă sl slab ab disi disipa pati tivă vă (cla (clasa sa DC DCL) L),, se apli aplică că coeficienţii parţiali de siguranţă ai proprietăţilor materialului γM pentru combinaţiile fundamentale de încărcări, conform SR EN 1995-1-1. (131) Pent Pentru ru verificări verificările le la stare stare limită ul ultimă timă a structu structurilor rilor pro proiecta iectate te în con concept ceptul ul de comportare slab disipativă (DCL), degradarea de rigiditate a zonelor disipative nu va fi luată în considerare. (132) Verif Verificare icareaa la stare stareaa limită ul ultimă timă a tutu tuturor ror elem elemente entelor lor (elem (elemente ente de llemn emn și îmbinări sau conectori) se face în concordanță cu SR EN 1995-1-1. 

29

 

5. Prevederi constructive pentru proiectarea structurilor de lemn 5.1. Structuri în cadre spațiale 5.1.1. Forma și alcătuirea de ansamblu (133) Cadr Cadrele ele spa spațiale țiale din lemn lemn sunt an ansamb samble le struc structural turalee format formatee din stâlp stâlpii și grinz grinzii de cadru, dispuse pe mai multe direcții și niveluri având diferite scheme statice (cadre cu noduri rigide, noduri semirigide, noduri articulate). (134) Plan Planșeel șeelee se proiectea proiectează ză astf astfel el încâ încâtt să îndep îndeplinea linească scă ce cerința rința de di diafrag afragmă mă în  plan orizontal conform conform 5.1.5. 5.1.5... (135) Pent Pentru ru o structură structură efici eficientă entă,, de regulă, regulă, desch deschideri iderile le pe direc direcțiile țiile prin principa cipale le sunt de 5,00m x 5,00m sau 5,00m x 6,00m. (136 (136)) În ge gene nera ral, l, st stru ruct ctur uraa de re rezi zist sten enţă ţă a aces acesto torr cons constr truc ucţi ţiii se real realiz izea ează ză cu elemente de lemn cu secțiune constantă. (137) Clas Clasifica ificarea rea cadrelor cadrelor sp spația ațiale le de lemn lemn după al alcătu cătuirea irea de an ansamb samblu: lu: (ooo) (oo o) str struct ucturi uri ccuu cad cadre re ne neco contr ntravâ avântu ntuite ite (Figura (Figura 5.1 );

Figura 5.1 Structuri cu cadre necontravântuite necontravântuite cu  cu 1) noduri încastrate, 2) noduri articulate

30

 

(ppp) str (ppp) struct ucturi uri cu cad cadre re con contra travân vântui tuite te pe o dir direcț ecție, ie, la car caree cadre cadrele le tra transv nsvers ersale ale  plane constituie un sistem geometric indeformabil în planul lui (Figu Figura ra 5. 5.33 a), iar  indeformabilitatea geometrică în direcţia longitudinală se realizează printr-un sistem de contravântuiri şi/sau prin elemente de închidere (Figura ( Figura 5.3 5.3 b)  b) ;

Figura 5.2 Structuri cu cadre contravântuite contravântuite pe o direcție cu direcție cu 1) noduri încastrate, 2) noduri articulate

(qqq) struc structuri turi cu cadr cadree con contravâ travântuit ntuitee pe do două uă di direcți recții,i, tran transver sversală sală Figura 5.3 a) şi longitudinală (Figura (Figura 5.3 5.3 b).  b).

31

 

Figura 5.3 Structuri cu cadre contravântuite pe ambele directii directii cu 1) noduri încastrate, 2) noduri articulate

(138) La sta stabilire bilireaa formei şi al alcătu cătuirii irii de ansambl ansambluu a struct structurilor urilor cu ca cadre dre spa spațiale țiale se recomandă forme în plan cu contururi regulate, cu una sau mai multe travee, de regulă, egale, conform recomandărilor P100-1.  

5.1.2. Stâlpi, grinzi şi noduri (139 (139)) Se re reco coma mand ndăă ca di dist stri ribu buţi ţiaa st stâl âlpi pilo lorr în plan planul ul cons constr truc ucţi ţiei ei să fie fie cât cât ma maii uniformă. Stâlpii pot fi cu secțiune constantă sau variabilă pe înălțime. (140) Grinz Grinzile ile de cadru cadru se po pott reali realiza za ca elemente elemente ccuu secț secțiune iune de fformă ormă co consta nstantă ntă sa sauu variabilă sau ca elemente de tip fermă. (141) Secț Secțiunil iunilee ele elemente mentelor lor fol folosite osite pot fi simple simple sau ccompu ompuse. se. (142) Prinderea erea constructivă grinzil grinzilor or de stâlp stâlpi i se realizeaz realizeazăă prin leg legături ături art articula iculate te sau rigi rigide, de, în funcție Prind de soluția aleasă. 32

 

(143) Stâ (143) Stâlpi lpiii se prind prind în fun fundaţ daţie ie prin legă legătur turii art articu iculat latee sau sau rigid rigide, e, în fun funcți cțiee de soluția constructivă aleasă.

5.1.3. Sisteme de contravântuiri verticale (144 (144)) Co Cont ntra ravâ vânt ntui uiril rilee au ro rolu lull de a as asig igur uraa conl conluc ucra rare reaa spaţ spaţia ială lă a elem elemen ente telo lor  r  str struc uctur turii ii pe direcţ direcţia ia tra transv nsvers ersală ală şi lon longit gitudi udinal nalăă a con constr strucţ ucţiei iei şi de a pre prelua lua încărcările orizontale, provenite în principal din acţiunea seismului şi vântului. (145) Pe (145) Pentr ntruu a as asigu igura ra conlucr conlucrare areaa spaţia spaţială lă a cadrel cadrelor or de lem lemnn tre trebu buie ie asigu asigurat ratăă continuitatea contravântuirilor contravântuirilor pe toata înălțimea structurii. (146) (14 6) Sis Sistem temul ul de contr contravâ avântu ntuire ire poate poate fi con consti stitui tuitt din elem element entee lin liniar iaree sau din elemente de suprafață. (147) (14 7) Cri Criter teriul iul de dec decizi iziee pen pentru tru stab stabili ilirea rea numă numărul rului ui de trave traveee con contra travâ vântu ntuite ite îl reprezintă dimensiunea construcţiei. Sistemul de contravântuiri se amplasează în cel  puțin două travee, travee, pe fiecare fațadă, fațadă, poziționate oblig obligatoriu atoriu la colțurile structurii. (148) Pent Pentru ru contravân contravântuirile tuirile vvertic erticale ale din elemente elemente lin liniare iare se rec recoman omandă dă siste sistemele mele în X, V sau cu contrafișe, în două sau mai multe travee, pe una sau două direcții, în funcție de schema statică adoptată a structurii (5.1.1.1.Figura ( 5.1.1.1.Figura 5.1 5.1.1.1.Figura 5.2 5.1.1.1.Figura 5.3 ). Sistemul de contravântuiri liniare poate fi realizat din elemente de lemn sau metal. (149) La stru structuri cturile le în cadre ccontra ontravânt vântuite uite cu dia diagona gonale le în V, elem elemente entele le orizo orizontale ntale vor fi continue în punctul de intersecţie al diagonalelor. (150) Siste Sistemul mul de con contravâ travântui ntuire re al structurii structurii poa poate te fi asigu asigurat rat prin dis dispune punerea rea uno unor  r   panouri rigide între stâlpi, sistemul de îmbinare permițând conlucrarea între cele două elemente. (151) Pano Panourile urile de ccontra ontravânt vântuire uire pot fi rea realizat lizatee din elem elemente ente CL CLT, T, din ele element mentee de tip panouri de lemn, panouri rigide cu tablă cutată, panouri de zidărie etc. (152) În caz cazul ul în care so soluţia luţia ad adoptat optatăă nu asig asigură ură ind indeform eformabilit abilitatea atea str structu ucturii rii se vor  amplasa contravântuiri de tip liniar.  

5.1.4. Planșee (15 (153) 3) ileDia Diafra gmele suntităplan planșee șee rigidi rigiditat tate sem semnif icativ tivă ă le în planu planul lurale lor lor, ca capab pabile săfragme pre preia ialeșidesălemn tra transm nsmită for forțel țelee cuori orizon zontal tale e e către că trenifica ele eleme mente ntele struct structura le, verticale și să asigure angajarea solidară și coordonată a acestora. (154) Proie Proiectare ctareaa diafrag diafragmelo melorr de lemn va resp respecta ecta prevede prevederile rile norma normativul tivului ui P100P100-1. 1. Planșeele din lemn îndeplinesc rolul de diafragmă în conformitate cu prevederile normativului P100-1, capitolul 4.4.3.  Nota: Pentru moduri de vibrație vibrație de translație, diafragmele diafragmele de lemn respectă condiția ((5.1). 5.1).

33

 

Figura 5.1 Schema de deformată a planșeului planșeului de lemn

(5.1)

∆ d,max < 1.1 ∆ L, med

∆ d,max

deformata maximă în plan orizontal a diafragmei de lemn

media deplasărilor laterale relative a elementelor structurale verticale pe care reazemă planșeul (155) (15 5) În calc calculu ulull dep deplas lasări ăriii pe orizo orizonta ntală lă se va ține cont de rig rigidi iditat tatea ea prind prinderi erilor  lor  dintre elementele structurale verticale și planșeul de lemn, inclusiv de efectul pieselor  suplimentare introduse cu rol de fonoizolare și etanșare la aer/apă/foc dacă acestea sunt utilizate.

∆ L ,med

5.1.5. Soluții constructive pentru alcătuirea elementelor structurale (1) (1) Ele leme ment nte ele lin linia iare re dlemn e ti tipp lamelat stâlp tâlpi, i, gr grin inzi zi de(glulam), cad cadru, ru, grin grLVL inzi zi de plalte anșee șeproduse e pot fi realizate din lemn masiv, încleiat saupla deriva der ivate te din lemn. lemn. Cad Cadrel relee spa spația țiale le su sunt nt con consti stitui tuite te din ansam ansamblu bluri ri stâ stâlplp-gri grindă ndă (Anexa C.). C.). (2) Dimens Dimensiun iunea ea mini minimă mă a stâ stâlpi lpilor lor și a grinz grinzilo ilorr de cadru cadru nu eeste ste mai mică mică de 90 mm. (3)) (3 Pe Pent ntru ru elem elemen ente tele le de sup supra rafa față ță de tip pla planș nșee ee al alee stru struct ctur uril ilor or di dinn cadr cadree de lemn, cu rol în asigurarea cerinței de diafragmă în plan orizontal, se pot adopta, însă fără a avea rol limitativ, următoarele soluții constructive: (rrr) (rrr) grin grinzi zi de lem lemnn cu pla placa care re col colab abor oran antă tă (OS (OSB B min. 22 22mm mm,, CLT, CLT, scân scându dură ră pe două direcții). Fixarea placilor colaborante de elementele de lemn ale planseului se realizeaza mecanic prin conectori de tip capse, șuruburi sau cuie; (sss) (ss s)

plă plăci ci C CLT LT (mi (minim nim 10 cm, gro grosim simee 3 str stratu aturi); ri); 34

 

(ttt) (ttt) plă plăci ci CL CLT T cu ssupr uprabe abeton tonare are conluc conlucran rantă tă (mini (minim m 10 10cm cm ggros rosime ime C CLT LT + minim minim 5cm grosime șapă + conectori); (uuu) grinz grinzii de planșee planșee cu plac placare are cola colabora borantă ntă CLT și cu suprabe suprabetona tonare re conlu conlucrant crantăă ; (vvv) (vv v) plă plăci ci CLT în sis sistem tem cheso cheson; n; (www) sistem compozit format din grinzi metalice și placare colabo colaborantă rantă (OSB, CLT, scândură pe două direcții). (4) (4) Exem Exempl plel elee de alcă alcătu tuir iree a une uneii diaf diafra ragm gmee din din lem lemnn menți mențion onat atee la art. art. (3 (3)) nu sunt limitative. Se admit si alte soluții structurale dacă sunt îndeplinite cerințelele de rezistență și rigiditate în plan. (5)) (5 Pr Prin in proie proiect ctar are, e, se pot pot util utiliz izaa si sist stem emee stru struct ctur ural alee mi mixt xtee form format atee din din cadr cadree spațiale de lemn și alte sub-sisteme structurale din lemn sau alte materiale, în scopul realizării unei conlucrări care să asigure o comportare de ansamblu mai bună din  punct de vedere vedere mecanic, înde îndeosebi osebi sub ac acțiunea țiunea solicitărilor seism seismice. ice. (6) Sistem Sistemele ele str struct uctura urale le mixt mixtee po pott fi for format matee di dinn su sub-s b-sis istem temee st struc ructur turale ale de ttipu ipul: l: cadre spațiale de lemn, pereți din CLT sau panouri din lemn, cadre contravântuite sau necontravântuite necontravân tuite oțel, cadre din beton armat, pereți din beton armat.  (7)) (7 Si Sist stem emel elee de prelu preluar aree a fo forț rțel elor or orizo orizont ntal alee pot pot incl includ udee pies piesee și te tehn hnol olog ogii ii specia spe ciale le cu rol în îmb îmbună unătăț tățire ireaa per perfor forman manței ței struct structuri uriii la acțiu acțiunii nii seism seismice ice pri prinn adăugarea de capacitate disipativă, de recentrare post-seism a elementelor structurale etc. (8) (8) Prod Produc ucăt ător orii ii ele eleme ment ntel elor or de îmb îmbin inar aree și a alto altorr sist sistem emee tehn tehnol olog ogic icee spe speci cial alee vor furniza declarații de performanță, agremente tehnice și/sau evaluări tehnice cu menționarea modului de utilizare și de proiectare al acestora. (9) Elemen Elementel telee me metal talice ice de pprin rinde dere re util utiliza izate te în îmb îmbină inări ri vvor or re respe specta cta pre preved vederi erile le EN 1993-1-1. 

5.2. Structuri de tip hală 5.2.1. Forma și alcătuirea de ansamblu (10)) Struc (10 Structur turile ile de ttip ip ha hală lă su sunt, nt, în gene general ral,, structu structuri ri în ca cadre dre ccuu una ssau au ma maii mult multee deschideri mari și mai multe travee, având regim de înălțime parter sau parter și etaj.

35

 

Figura 5.1 Structuri cu cadre transvers transversale ale cu 1) noduri încastrate, 2) noduri articulate

(11) În funcți (11) funcțiee de mate materia rialel lelee utili utiliza zate, te, co const nstruc rucții țiile le pot ave aveaa stru structu ctura ra în tota totalit litate ate din material lemnos sau pot fi mixte (cu stâlpi metalici sau din beton și elemente de acoperiș din lemn). (12)) Alcătu (12 Alcătuire ireaa de ansa ansambl mbluu a str struc uctur turii ii impl implică ică ut utili ilizar zarea ea de cad cadre re tra transv nsvers ersale ale,, unde fiecare cadru plan constituie un sistem geometric indeformabil în planul lui (Figura 5.1 a). (13)) Indefo (13 Indeforma rmabil bilita itatea tea geo geome metric tricăă în dire direcţi cţiaa longi longitud tudina inală lă se rea realiz lizea ează ză print printr-u r-unn sistem de contravântuiri (format din elemente liniare sau din elemente de suprafață) (Figura 5.1 5.1 b).  b). (14)) La stabil (14 stabilire ireaa confo conformă rmării rii con constr strucţ ucţiei iei,, pentr pentruu crite criteriil riilee refer referito itoare are la con condiț dițiil iilee de regularitate în plan și pe verticală, se vor respecta prevederile din P 100-1. 

36

 

Figura 5.2 Structuri cu cadre transversale

5.2.2. Cadre plane și arce – sisteme structurale (15) (15) Ca Cadr drel elee tran transv sver ersa sale le su sunt nt cons consti titu tuite ite di dinn ansa ansamb mblu luri ri stâl stâlpp-gr grin indă dă sau sau arce arce (Anexa D). (16) (16) Pe Pent ntru ru conc concep epți țiaa și alcă alcătu tuir irea ea nodu noduril rilor or stru struct ctur urii ii,, prec precum um și a nodu noduril rilor or de reazem, se va ține cont de schema statică de calcul. 5.2.2.1. Stâlpi de cadru (17)) Stâlpi (17 Stâlpiii de cadr cadruu sun suntt elem element entee prin princip cipale ale al alee stru structu cturii rii de re rezis zisten tență ță sup supus usee la compresiune, încovoiere și forfecare. (18)) Pe (18 Pentr ntruu situa situații țiile le în care funcți funcționa onalit litate ateaa constru construcți cției ei impu impune ne eli elimin minare areaa unui stâlp, se recomandă amplasarea unor grinzi care să asigure continuitatea structurii. (19)) Stâlpi (19 Stâlpiii pot fi cu se secți cțiune une co const nstant antăă sau va varia riabil bilăă pe înă înălțim lțimee și pot fi re reali aliza zați ți din elemente simple, compuse sau cu zabrele. Dimensiunea minimă a stâlpilor de lemn nu va fi mai mică de 90 mm. (20)) În funcți (20 funcțiee de sch schem emaa stat statică ică a ca cadre drelor lor transv transvers ersale ale,, stâl stâlpii pii po pott fi înca încastr strați ați sa sauu articulați la extremități.  5.2.2.2. Grinzi de cadru (21 (21) Gri rinnzil ilee su sunt nt eleme lement ntee pri rinncipa ipale ale stru tructuri turiii de rez reziste istennță supu supuse se  preponderent la încovoiere și forfecare. Există situații când grinzile de cadru pot fi supuse la compresiune excentrică. 37

 

(22) Grinz Grinzile ile de de cadru cadru se ppot ot re realiz alizaa ca elem elemente ente cu ssecțiu ecțiune ne cconst onstantă antă sau varia variabilă bilă sau ca elemente de tip fermă (grinzi cu zăbrele). Pentru utilizarea cât mai judicioasă a materialului se recomandă secțiunea variabilă care urmărește diagrama de eforturi de  proiectare. (23) (2 3) Se Secț cțiu iuni nile le elem elemen ente telo lorr fo folo losi site te pot pot fi simp simple le sau sau comp compus use. e. Di Dime mens nsiu iune neaa minimă a grinzilor de cadru nu va fi mai mică de 90mm. (24)) ale (24 În podurilor cazul cazul ha halel lelor or indu industr strial iale, e, grinzi grinzile le prin princip cipale ale de ac acope operiș riș su susți sținn și grin grinzil zilee de rulare rulante sau monoraiurilor. (25)) În funcți (25 funcțiee de schema schema sstat tatică ică a ca cadre drelor lor transv transvers ersale ale,, grin grinzil zilee pot fi arti articul culate ate sau încastrate la capete sau articulate la un capăt și încastrate la capătul celălalt. 

5.2.2.3. Arce (26) Arce rcele sunt elemente principale ale struc ructurii de rez rezistență supuse  preponderent la compresiune compresiune excentrică excentrică și forfecare forfecare.. (27)) Arcele (27 Arcele sunt sunt ele elemen mente te rea realiz lizate ate,, în general general,, din lem lemnn lame lamelat lat în încle cleiat iat în ve veder derea ea obținerii de forme curbe în elevație, cu secțiuni constante sau variabile. (28) (2 8) Se Secț cțiu iuni nile le elem elemen ente telo lorr fo folo losi site te pot pot fi simp simple le sau sau comp compus use. e. Di Dime mens nsiu iune neaa minimă a arcelor nu va fi mai mică de 90mm. (29) (29) În fun funcț cție ie de schem schemaa sta stati tică că a cadr cadrel elor or tra trans nsve vers rsal ale, e, arc arcel elee po pott fi dub dublu lu sau triplu articulate. 

5.2.2.4. Grinzi cu zăbrele (30)) Grinz (30 Grinzile ile cu zăbre zăbrele, le, ca ansam ansamblu blu,, sunt elem element entee de con constr strucț ucții ii car caree lucr lucrea ează ză la încovoiere și sunt formate dintr-o rețea de triunghiuri geometric indeformabile. (31) (3 1) Elem Elemen ente tele le comp compon onen ente te ale ale gr grin inzi ziii cu zăbr zăbrel ele: e: talp talpaa supe superi rioa oară ră,, talp talpaa inferioară, diagonalele și montanții sunt elemente care lucrează la eforturi axiale. (32) Siste Sistemul mul de zzăbrel ăbrelee va fi al ales es aastfel stfel încâ încâtt să respe respecte cte următ următoare oarele le ccondiț ondiții: ii: (a (a)) pozi poziți țiaa nod nodur uril ilor or se va ssta tabi bili li ți ținâ nând nd se seam amaa de în încă cărc rcăr ările ile la ccar aree est estee su supu pusă să grinda cu zăbrele, astfel încât acestea să se aplice numai în noduri; în cazul în care încărcările se aplică și între noduri, tălpile se vor dimensiona la efort axial și moment de încovoiere ; (b) unghiu unghiuril rilee diago diagonal nalelo elorr vo vorr fi ccât ât mai mai aapro propia piate te ddee 45 45°, °, îînn in inter terval valul ul 330° 0°÷60 ÷60°. °. (33) (3 3) Se Secț cțiu iuni nile le elem elemen ente telo lorr fo folo losi site te pot pot fi simp simple le sau sau comp compus use. e. Di Dime mens nsiu iune neaa minimă a grinzilor cu zăbrele nu va fi mai mică de 90 mm. (34)) Pe (34 Pentr ntruu grin grinzil zilee cu zăb zăbrel relee care nnuu resp respec ectă tă dim dimens ensiun iunea ea min minimă imă a se secți cțiun unii ii de 90 mm, se va acorda o atenție deosebită stabilității structurii prin realizarea unui sistem spațial cu rol de contravântuire.  5.2.2.5. Pane de acoperiș (35) (35) Pa Pane nele le de aco acope periș riș sun suntt el elem emen ente te secu secund ndar aree ale ale stru struct ctur urii ii hale halei, i, soli solici cita tate te  preponderent la eforturi eforturi de încovoiere încovoiere și forfecare. (36)) Searticulate (36 reco recoman mandă dă ca pa pane nele le degrinzile ac acope operiș riș să fi fiee rea realiz ate ccaa ele eleme mente nte cu ssecț ecțiun iunee constantă la capete între principale alelizate acoperișului. 38

 

(37) În situaț (37) situația ia în care pa pane nele le sun suntt pozi pozițio ționat natee deas deasupr upraa grin grinzil zilor or prin princip cipale ale,, vor fi tratate ca grinzi continue. 

5.2.2.6. Pane de compresiune (38) (38) Pa Pane nele le de com compr pres esiu iune ne sun suntt pan panee de ac acop oper eriș iș car caree fac par parte te din si sist stem emul ul de cont contra ravâ vânt ntui uire re or oriz izon onta tall al acop acoper eriș ișul ului ui hale halei, i, fiind fiind soli solici cita tate te la efor efortu turi ri de compresiune și încovoiere. (39) Pane Panele le ddee ccompr ompresiun esiunee su sunt nt dispu dispuse se la iinters ntersecții ecțiile le ccontra ontravânt vântuirilo uirilorr ori orizont zontale ale cu grinzile principale de acoperiș. (40) (40) În caz cazul ul unei unei st stru ruct ctur urii fă fără ră pan pane, e, la care care pan panou ouril rilee de înv învel elit itoa oare re rea reaze zemă mă direct pe grinzile principale, se recomandă poziționarea panelor de compresiune în axul grinzii, fără a mai fi solicitate și la încovoierea produsă de încărcările din acoperiș. (41) (41) Pa Pane nele le de com compr pres esiu iune ne su sunt nt elem elemen ente te cu sec secți țiun unee cons consta tant ntă, ă, cons consid ider erat atee articulate la ambele capete. 5.2.2.7. Stâlpi intermediari și stâlpi de fronton (42) (42) St Stâl âlpi piii inte interm rmed edia iari ri și stâl stâlpi piii de fronto frontonn sunt sunt ele eleme ment ntee secu secund ndar aree supu supuse se la încovoiere (cu sau fără compresiune) și forfecare, amplasați între cadrele structurale  pentru fixarea panourilor panourilor de închidere. închidere. (43 (43) Se re reco com mandă andă utili tilizzare area elem lement ntel eloor din materi teriaal lemn lemnos os cu secți ecțiuune constantă, în cazul unor hale foarte înalte putând avea și secțiune variabilă. Stâlpii vor  fi considerați articulați la ambele capete.  5.2.2.8. Fundații (44)) La aleg (44 alegere ereaa sist sistemu emului lui de fu funda ndare re tre trebui buiee să se ţină ţină sea seama ma de na natur turaa tere terenul nului ui şi nivelului apelor subterane conform Normativului NP 074. (45) (4 5) Fund Fundaţ aţii iile le st stâl âlpi pilo lorr din din lemn lemn se real realiz izea ează ză sub sub form formăă de fund fundaț ații ii izol izolat ate, e, alcătuite din bloc de beton simplu cu cuzinet din beton armat sau fundații izolate din  beton armat legate cu grinzi de fundare. Se pot folosi şi alte sisteme de fundare: fundații continue sub stâlpi, piloți din beton, metalici sau lemn. (46)) La proiec (46 proiectar tarea ea fun fundaţ daţiil iilor or se vor respec respecta ta con condiţ diţiile iile pre prevă văzut zutee în Norma Normativ tivele ele  NP 112 sau NP NP 123. 

5.2.3. Sisteme de contravântuire (47) (47) Co Cont ntra ravâ vânt ntui uiril rilee au rolul rolul de a as asig igur uraa conl conluc ucra rare reaa spaţ spaţia ială lă a elem elemen ente telo lor  r  structurii pe direcţia longitudinală a construcţiei şi de a prelua încărcările orizontale,  provenite în principal principal din acţiunea seismică seismică şi din acțiunea acțiunea vântului. (48) (48) Si Sist stem emul ul st stru ruct ctur ural al tran transv sver ersa sall - cadr cadrel elee tra trans nsve vers rsal alee - al stru struct ctur uril ilor or de tip hală, preia forțe orizontale și verticale care acționează în planul lui. (49) Siste Sistemul mul de ccontra ontravânt vântuire uire este oblig obligatori atoriuu în asig asigurare urareaa st stabili abilității tății loca locale le șșii de ansamblu a construcției. Amplasarea acestora se va face în plan vertical (între stâlpii cadrelor cadr elor tran transvers sversale) ale) și în plan orizonta orizontall (în plan planul ul acop acoperișu erișului), lui), pent pentru ru asig asigurare urareaa unei contravântuiri la nivelul acestuia. 39

 

(50) Si (50) Sist stem emul ul de cont contra ravâ vânt ntui uiri ri vert vertic ical alee și oriz orizon onta tale le prei preiaa încă încărc rcăr ăril ilee și le tran transm smit itee pâ până nă la fu fund ndaț ații ii,, cont contri ribu buin indd la conl conluc ucra rare reaa spaț spația ială lă a elem elemen ente telo lor  r  structurale. (51)) Sistem (51 Sistemul ul de co contr ntrav avânt ântuir uiree va fi amplas amplasat at astfe astfell încâ încâtt să se ob obțin ținăă un sis sistem tem structural uniform, compact și simetric, cu posibilitatea distribuirii eforturilor cât mai simplu și mai avantajos între elemente structurale ale construcției și a transmiterii lor  la terenul de fundare. (52) (52) Si Sist stem emul ul de cont contra ravâ vânt ntui uire re poat poatee fi cons consti titu tuit it din din elem elemen ente te liniar liniaree sau sau din din elemente de suprafață.

5.2.3.1. Sisteme de contravântuire contravântuire de tip liniar (53)) Sistem (53 Sistemul ul de con contra travâ vântu ntuire ire de tip tip lini liniar ar est estee con consti stitui tuitt din ele elemen mente te lin liniar iaree din lemn sau metal, cu secțiune constantă. (54) (54) Si Sist stem emul ul de cont contra ravâ vânt ntui uire re ccup upri rind ndee : La nivelul acoperișului : (c (c)) cont contra ravâ vânt ntui uiri ri or oriz izon onta tale le di disp spus usee tra trans nsve vers rsal al hale halei; i; (d) (d) cont contra ravâ vânt ntui uiri ri or oriz izon onta tale le di disp spus usee în lung lungul ul hale halei; i; (e) co contr ntravâ avântu ntuiri iri vertic verticale ale longit longitudi udinal nalee ale acoper acoperișu ișului lui (co (contr ntrafi afișe) șe);; În plan vertical, între cadrele transversale: (f) (f) cont ntra ravâ vânntuir tuirii vver erti ticcale ale înt între re stâlp tâlpi. i.  (55) (55) Si Sist stem emul ul de cont contra ravâ vânt ntui uiri ri or oriz izon onta tale le,, disp dispus usee în sens sens tran transv sver ersa sall hale haleii se amplasează la partea superioară a grinzilor principale, la intersecția cu panele și formează o travee rigidă împreună cu elementele de contravântuire din planul vertical. (56 (56) Con ontr trav avâânt ntuuir iril ilee ori rizzonta ontale le di disspu puse se perim rimetral tral au rolu rolull de a asigu igura repartizarea eforturilor de la cadrele solicitate mai puternic la cadrele vecine, mai  puțin solicitate. Acestea asigură conlucrarea spațială a elementelor structurale la nivelul acoperișului. (57) (5 7) Cont Contra ravâ vânt ntui uiri rile le vert vertic ical alee lo long ngit itud udin inal alee ale ale acop acoper eriș ișul ului ui (con (contr traf afiș ișe) e) se recomandă a fi prevăzute în cazul grinzilor înalte (h / b > 6) în scopul evitării pierderii stabilității. De cele mai multe ori este suficient și se recomandă un singur rând de contrafișe longitudinale dispuse în sens longitudinal halei, în dreptul panei de coamă. În situația în care hala este prevăzută cu un luminator central pe toată lungimea, se recomandă dispunerea a două rânduri de contrafișe de o parte și de alta a acestuia,  pentru a nu obstrucționa obstrucționa pătrunde pătrunderea rea luminii. (58) (5 8) În ca cazu zull hale halelo lorr in indu dust stri rial alee echi echipa pate te cu podu poduri ri rula rulant ntee este este obli obliga gato tori riee utilizarea contravântuirilor verticale longitudinale ale acoperișului (contrafișe). (59) Tram Tramele ele contravâ contravântuite ntuite se vor ampl amplasa asa în prima și în ultim ultimaa tr travee avee.. În caz cazul ul îînn care cadrele de capăt au o rigiditate sporită datorită pereților de închidere, tramele contravântuite din primul și din ultimul interval se deplasează în traveele adiacente. Se urmărește ca tramele contravântuite să se obțină din cadre consecutive cu rigidități identice sau apropiate.

40

 

(60 (60) În fun funcție ție de dim imeensi siuunea nea halei, lei, se reco recom man andă dă distr istrib ibuuire irea tra trame melo lor  r  contravântuite în mod uniform, la distanțe de câte 4-5 travee; numărul și poziția acestora va rezulta în urma unui calcul structural.

5.2.3.2. Sistem de contravântuire cu elemente de suprafață (61) (61) Si Sist stem emul ul co ntra ravâ vânt ntui uire re alcâthale hașileial po poat atee fi asigur asigurat at prin dis dispu pune nere reaa un unor  or   panouri rigide atâtdeîn cont planul pereților ail acoperișului. (62)) Pa (62 Panou nouril rilee de contra contravân vântui tuire re pot fi re reali alizat zatee din ele elemen mente te CLT CLT,, din ele elemen mente te de tip panouri de lemn, panouri rigide cu tablă cutată, panouri de zidărie, etc. (63) (6 3) În plan planul ul acop acoper eriș ișul ului ui,, pano panour uril ilee de cont contra ravâ vânt ntui uire re real realiz izea ează ză efec efectu tull de diafragmă, dacă fixarea lor de pane se face cu şuruburi şi acest efect este verificat prin ca calc lcul ul,, ia iarr pa pane nele le su sunt nt fi fixa xate te ri rigi gidd de gr grin inzi zi.. De asem asemen enea ea,, este este nece necesa sarr ca  producătorul să garanteze o bună comportare în timp a prinderii. În caz contrar, înve înveli lito toar area ea se cons consid ider erăă fl flex exib ibil ilăă şi su sunt nt nece necesa sare re cont contra ravâ vânt ntui uiri ri în plan planul ul acoperişului. (64)) În planul (64 planul pe pereț rețilo ilor, r, dac dacăă panour panourile ile de co contr ntrav avânt ântuir uiree sunt fix fixate ate de el elem ement entele ele structurale orizontale ale pereţilor asigurând efectul de diafragmă, se poate renunţa la contravântuirile verticale din planul pereţilor longitudinali şi frontali. (65) (6 5) Di Dime mens nsio iona nare reaa pano panour uril ilor or de cont contra ravâ vânt ntui uire re și îm îmbi bina nare reaa cu elem elemen ente tele le structurii se va verifica prin calcul. (66) (66) Si Sist stem emul ul de con contr trav avân ântu tuir iree al hal halei ei poa poate te fi real realiz izat at în sist sistem em dua dual, l, folo folosi sind nd ambele amb ele tip tipuri uri de contr contravâ avântu ntuiri, iri, lin liniar iaree și de sup supraf rafață ață,, fie fieca care re sis sistem tem asigu asigurân rândd rigiditatea planului în care a fost poziționat (de exemplu: panouri rigide în planul  pereților și contravântuiri contravântuiri de tip liniar în planul acoperișului). acoperișului). (67)) Nu se vor (67 vor utiliza utiliza două două siste sisteme me de co contr ntrav avânt ântuir uirii avân avândd ace acelaș lașii rol, în ac acela elași și loc în sistemul structural al halei. (68)) Elemen (68 Elementel telee stru structu ctural ralee de lem lemnn şi îmb îmbină inările rile vvor or fi dim dimen ensio sionat natee / verif verifica icate te la st stăr ăril ilee limi limită tă de re rezi zist sten enţă ţă şi st stab abil ilita itate te,, în conf confor ormi mita tate te cu prev preved eder erile ile din din SR EN 1995-1-1 și SR EN 1995-1-2.

5.3. Structuri cu pereți de lemn 5.3.1. Structuri cu pereți din panouri de lemn 5.3.1.1. Forma și alcătuirea de ansamblu (69)) Struc (69 Structur turile ile cu pe pereț reții din panour panourii port portant antee din lem lemnn sunt an ansam samblu bluri ri stru structu ctural ralee în care panourile și diafragmele orizontale alcătuiesc sistemul de preluare al forțelor  verticale și orizontale, având unul sau mai multe niveluri. Structurile cu pereți din  panouri de lemn pot fi de două tipuri: „balon” și „platformă”. Particularitatea  principală a sistemului „balon” este continuitatea montanţilor pe toată înălţimea structurii struc turii iar a siste sistemului mului „platformă „platformă”” este întrer întreruper uperea ea montan montanților ților pe verti verticală cală în dreptul planșeelor. (70 (70) ) La stabil stabilire a confo conformă rii con constr strucţ , pentr pentruuprevederile crite criteriil riilee refer referito la con condiț dițiil iilee de regularitate înirea plan și permării verticală, seucţiei voriei, respecta dinitoare P are 100-1. 41

 

(71) La nivel (71) nivelul ul fiec fiecăru ăruii planșeu planșeu și și în planul planul ac acope operiș rișulu uluii se va as asigu igura ra com compor portar tarea ea de diafragmă rigidă, astfel încât să se asigure transmiterea corectă a încărcărilor către elementele verticale.

Figura 5.1 Schemă alcatuire panou de lemn

(72) La al (72) alcă cătu tuir irea ea st stru ruct ctur uril ilor or cu pere pereți ți din din pano panour urii port portan ante te se reco recoma mand ndăă distribuția simetrică în plan a elementelor structurale verticale astfel încât să se asigure repartiția simetrică a rigidităților. Poziția elementelor structurale se suprapune  pe verticală astfel încât să existe o continuitate a transmiterii încărcărilor către fundații. (73)) Se pot (73 pot admite admite ret retrag rageri eri la ultim ultimele ele ni nivel veluri uri cu su supri primăr mării tota totale le sau pparț arțial ialee ale unor pereți, cu condiția să se evite apariția unor excentricități importante de mase și de rigidități. 

5.3.1.2. Panourile din lemn (1) (1) Pa Pano nour uril ilee portan portante te pe pent ntru ru pe pere reți ți sun suntt alcătu alcătuit itee dint dintr-u r-unn sch schel elet et de rez rezis iste tenț nțăă format din elemente orizontale (tălpi și rigidizări), elemente verticale (montanți), rigidizări și plăci colaborante de lemn. (2) (2) În inter interio ioru rull pano panour uril ilor or se mo mont ntea ează ză str strat atur urii de ter termo moiz izol olaț ație ie/f /fon onoi oizo zola lați ție. e. În cazul panourilor care fac parte din structura exterioară a anvelopei, se montează suplimentar, la interior, un strat care asigură protectia la vapori (barieră de vapori etc.), iar la exterior un strat care asigură etanșeitatea construcției construcției (folie anticondens). (3)) (3 Mont Montan anți țiii su sunt nt as asez ezaț ații la di dist stan anțe țe de ma maxi ximu mum m 65 cm, cm, acea aceast staa var varii iind nd în funcți fun cțiee de dimens dimensiun iunile ile mat materi erialu alului lui uti utiliz lizat at pentr pentruu feț fețele ele pan panour ourilo ilorr și fix fixați ați la extremități cu o talpă superioară și inferioară. (4) (4) Di Dime mens nsiu iune neaa mini minimă mă a tutu tuturo rorr el elem emen ente telo lorr lini liniar aree cons consti titu tuti tive ve ale pa pano nour uril ilor  or  este de 45mm, cu condiția îndeplinirii cerințelor minime de fixare structurală a  placărilor colaborante. colaborante.

42

 

(5) (5) Pl Plac acar area ea colab colabor oran antă tă se re real aliz izea ează ză cu prod produs usee stru struct ctur ural alee pe ba bază ză de lemn lemn (OSB, placaj, PFL, P PAL AL etc.) sau alte ma materiale teriale (produse structu structurale rale din: gips-carton, ipsos, ciment, etc.) pentru care furnizorul prezintă agrementele tehnice. (6)) (6 Pa Pano nour uril ilee su sunt nt dispu dispuse se pe dire direcț cții ii or orto togo gona nale le și sunt sunt rig rigid idiz izat atee la par parte teaa superioară cu elemente de rigidizare continue care le solidarizează și repartizează încărcările verticale și orizontale. (7)) șiÎn (7 Încă cărc rcăr ăril ilee vert vertic ical ale și or oriz izon onta tale lelasu sunt nt prel prelua uate te de pano pade nour uril ilee stru stderuct ctur alee de lemn sunt transmise laefundaţii sau panoul structural lemn laural nivelul inferior. (8) Pe Peret retele ele tre trebui buiee fixat fixat ccore orespu spunz nzăto ătorr cu ccone onecto ctori ri ppent entru ru a fi eevit vitată ată răs răstur turnar narea ea și alune alunecar carea ea în sec secțiu țiunea nea de bază. bază. Conec Conector torii ii pentr pentruu pre preven venire ireaa răs răstur turnă nării rii se  poziționează la capetele pereților și adiacent golurilor mari, iar conectorii pentru  prevenirea lunecării lunecării se distribuie uniform dde-a e-a lungul perete peretelui. lui. (9) Elementele ori rizzontale clasifi ficcate ca diafrag ragme rigide (cu rigiditate se semn mnif ific icat ativ ivă) ă) fa facc parte parte,, al alăt ătur urii de cele cele verti vertica cale le,, din din sist sistem emul ul de asig asigur urar aree a transferului încărcărilor încărcărilor verticale și orizontale orizontale inclusiv din acțiunea acțiunea seismică. (10) Tipuri de panouri :  (g) (g) pano nour urii desc deschhis isee care care sun untt alcă lcătuit tuitee din mo mont ntaanți si tălp tălpii și dista istanț nție ieri ri,, rigidizate cu placa colaborantă numai pe nestructural, o singură față; cealaltă dintr-un produs nestructural (gips-carton MDF etc.);față poate fi realizată (h)) (h pano panour urii în înch chis isee care care sunt sunt su sunt nt al alcă cătu tuit itee din din mo mont ntan anți ți și tălp tălpii și di dist stan anți țier erii , rigidizate cu plăci colaborante pe ambele fețe.  

5.3.1.3. Planșee (74) (7 4) A se se vved edea ea capi capito tolu lull 5.1 5.1.4 .4.. 5.3.1.4. Principii de modelare și dimensionare (75) (75) Mo Mont ntan anți țiii su sunt nt eleme element ntee so soli lici cita tate te la com compr pres esiu iune ne par paral alel elăă cu fibr fibrel elee sau sau compresiune excentrică sub acțiunea încărcărilor verticale și orizontale. (76) (76) Fl Flam amba baju jull late latera rall al mont montan anțil ților or es este te îm împi pied edic icat at fie fie de rigi rigidi dita tate teaa plăc plăcil ilor  or  colaborante fixate direct pe elementul de lemn, fie prin prevederea unor elemente transversale de rigidizare. (77) (77) Tă Tălp lpil ilee su sunt nt el elem emen ente te de lem lemnn so soli lici cita tate te la com compr pres esiu iune ne perp perpen endi dicu cula lară ră pe fibre. (78) (7 8) Elem Elemen ente tele le comp compon onen ente te ale ale pano panour uril ilor or stru struct ctur ural alee şi îm îmbi bină nări rile le vor vor fi dimensionate / verificate la stările limită de rezistenţă şi stabilitate, în conformitate cu  prevederile din SR EN 1995-1-1 si SR EN 1995-1-2. 

5.3.1.5. Îmbinări (79) (79) Co Comp mpon onen ente tele le îm îmbi bină năril rilor or me meta tali lice ce – bu bulo loan ane, e, șuru șurubu buri ri auto autofo fora rant ntee pent pentru ru lemn, cuie profilate, colțari, plăci metalice, tije filetate - vor satisface prevederile din P100-1. (80)) (80

Se aplic aplicăă regu regulil lilee pen pentru tru co confi nfigur gurare areaa îmb îmbină inărilo rilorr duct ductile ile di dinn P10 P100-1 0-1.. 43

 

(81) (81) Pe Pent ntru ru fixa fixare reaa plăc plăcil ilor or cola colabo bora rant ntee pe str struc uctu tura ra de lemn lemn se po pott util utiliz izaa caps capsee dispus dis pusee la o distan distanță ță de max maxim im 75m 75mm m pen pentru tru ele elemen mentel telee per perime imetra trale le (mo (monta ntanți nți marginali, rigle superioară și inferioară) și de maxim 150mm pentru montanții și riglele intermediare. (82) (82) Îm Îmbi bină năril rilee se vo vorr di dime mens nsio iona na pentr pentruu a pute puteaa prel prelua ua și forț forțel elee rezu rezult ltat atee din din acțiunea seismică - forța tăietoare, forța de smulgere și forțe de compresiune. (83 (83) Îmbi Îmbinnîntre ări rile le mijloacele tr treebuie buie pde roie roiect ctaate în, astfel așa încât fel fel încâ înacestea câtt efort fosărtur uril e să se îm împpartă arcu tă  proporțional îmbinare îmbinare, seile încarce uniform efortul corespunzător fiecăruia. (84)) (84 Soluți Soluțiile ile de îmbin îmbinare are vor vor tre trebui bui al alese ese aastf stfel el înc încât ât să fi fiee asi asigur gurate ate re rezis zisten tența, ța, rigiditate rigid itateaa și stab stabilita ilitatea tea late laterală rală adecvată adecvată unui trans transfer fer cont continuu, inuu, ținând cont de amplasarea pieselor suplimentare introduse cu rol fonoizolant sau de etanșare la aer / apă / foc,în cazul în care acestea sunt folosite.

5.3.2. Structuri din CLT 5.3.2.1. Generalități (85)) Struc (85 Structur turile ile di dinn CLT su sunt nt ansam ansamblu bluri ri structu structural ralee în car caree pere pereții ții și pl plan ansee seele le din lemn fac parte din sistemul de preluare a forțelor verticale si orizontale. (86)) Struc (86 Structur turile ile di dinn CLT pot pot fa face ce pa parte rte di dintr ntr-un -un si siste stem m stru structu ctural ral mi mixt, xt, în sscop copul ul realizări realiz ăriii unei unei conluc conlucrăr rării care care să as asigu igure, re, alătur alăturii de alte alte sis sistem temee struct structura urale, le, o comportare de ansamblu mai bună din punct de vedere mecanic, îndeosebi sub acțiunea solicitărilor seismice. Se pot utiliza sisteme structurale de tipul: pereți din  panouri din lemn, cadre contravântuite sau necontravântuite din lemn și derivate din lemn (lemn lamelat încleiat, LVL) sau oțel, cadre din beton armat, pereți din beton armat. (87)) Pe (87 Pereț reții ii din CL CLT T care pprez rezint intăă continu continuita itate te pe ve verti rtical calăă fac pa parte rte di dinn sist sistem emul ul  principal de preluare a forțelor orizontale. Se admite și existența unor pereți cu continuitate pe verticală, care să nu faca parte din acest sistem, acest lucru fiind stabilit prin proiectare (îmbinări cu rigiditate neglijabilă la acțiuni orizontale, grosime redusă a peretelui etc.). (88) Pere Pereții ții din dinsau C CLT LT ccare are nu pprezin ccontin ontinuita te pe verti verticală cală pot fiverticale. pereți pereți cu  rrol ol de de compartimentare închidere, curezintă sautăfără rol uitate în preluarea acțiunilor

5.3.2.2. Configurația geometrică a structurii cu pereți din CLT (89) (89) La con confo form rmar area ea unei unei st stru ruct ctur urii di dinn CLT CLT se vor res respe pect ctaa prev preved eder eril ilee priv privin indd regula reg ularita ritatea tea în plan plan și în ele eleva vație ție pre prevăz văzute ute în P10 P100-1 0-1,, pre precum cum și pre preved vederi erile le suplimentare prezentate în prezenta normă. (90) Elem Elemente entele le structu structurale rale verti verticale cale vor fi dis dispuse puse în pplan lan într-u într-unn si sistem stem ortogonal ortogonal,, capabil să ofere caracteristici de rezistență și de rigiditate suficiente pe două direcții. (91)) Distri (91 Distribuț buția ia în plan plan a pe pereț rețilo ilorr din CLT CLT car caree fac ppart artee din ssist istemu emull prin princip cipal al de  preluare a forțelor orizontale trebuie să aibă aceeași aceeași configurație la toate nivelurile, cu suprapunere pe verticală, astfel încât să se asigure un traseu continuu al încărcărilor  verticale și orizontale către terenul de fundare. 44

 

(92) (92) Re Rezi zist sten ența ța și rigi rigidi dita tate teaa la fo forțe rțe or oriz izon onta tale le a pere pereți țilo lorr din din CLT car caree nu au continuitate pe verticală, va fi neglijată în calculul structural. Acești pereți vor fi dimensionați numai la acțiuni verticale. (93) (9 3) Se admi admitt retr retrag ager erii gr grad adua uale le ale per pereț ețil ilor or de CL CLT T de la bază bază că cătr tree vârf vârful ul structurii. Între nivelurile consecutive, variația rigidității și a rezistenței orizontale trebuie să fie uniformă, fără reduceri bruște de la un nivel inferior la un nivel superior, conform prevederilor P100-1.  (94)) Se admit (94 admit retra retrage geri ri la ult ultime imele le niv nivelu eluri ri ale ppere erețil ților or din C CLT LT ca care re fac ppart artee din sistemul principal de preluare a forțelor orizontale, urmărindu-se să se evite apariția unor excentricități importante de mase și de rigidități. (95)) În cazul (95 cazul în în care care la pa parte rterr sau la alte alte nnive ivelur lurii inte intervi rvine ne ne nece cesit sitate ateaa de a se ccree reeaa spații libere mai mari decât la etajele curente, se poate accepta suprimarea unor pereți. Se vor lua măsuri pentru a menține, și la aceste niveluri, capacități suficiente de rigiditate rigid itate,, de rezi rezistenț stențăă și de ductilita ductilitate, te, pe ambe ambele le direc direcții, ții, prin continu continuarea area până la fundații a celorlalți pereți si prin alcătuirea adecvată a stâlpilor de la baza pereților  întrerupți. (96)) La poziț (96 pozițion ionare areaa pere perețil ților or în pla plann se urm urmăre ărește ște ccaa cer cerinț ințele ele de dduct uctili ilitat tatee să fie cât mai uniform distribuite în pereții structurii.  

5.3.2.3. Pereți din CLT (97)) Pe (97 Peret retele ele di dinn CLT este este un el elem ement ent st struc ructur tural al ver vertic tical al cap capabi abill să pre preia ia înc încărc ărcări ări în planul lui și perpendiculare pe planul lui. (98)) Grosim (98 Grosimea ea mi minim nimăă a unui pere perete te din C CLT LT ca care re face face pa parte rte ddin in sis sistem temul ul pri princ ncipa ipall de preluare a forțelor orizontale este minim 80 mm. (99)) Pe (99 Peret retele ele ddin in CLT poat poatee fi alc alcătu ătuit it din dintr-u tr-unn sin singur gur ppano anou, u, da dacă că te tehno hnolog logia ia de  producție și condițiile de transport permit acest lucru, sau din mai multe panouri conectate între ele prin îmbinări verticale realizate cu tije metalice de tip șuruburi st stru ruct ctur ural alee pe pent ntru ru cons constru trucț cții ii din din lemn lemn,, cuie cuie prof profil ilat atee sau sau cone conect ctor orii spec specif ific icii structurilor din lemn. (100) (10 0) Ra Rapor portul tul înt între re lăți lățimea mea b si înălțime înălțimeaa peret peretelu eluii h nu va fi mai mic dec decât ât 1/4, unde h este înălțimea dintre două nivele consecutive. (101 (101)) Prin Prinde dere reaa pere pereți țilo lorr din din CLT CLT care care nu fac fac part partee din din sist sistem emul ul prin princi cipa pall de  preluare a forțelor orizontale de structura principală, se realizează astfel încât să se evite mobilizarea rigidității lor orizontale. (102 (102)) Go Golu luril rilee și nișe nișele le în pereț pereții ii din din CL CLT T po pott fi acce accept ptat atee în urma urma une uneii anal analiz izee structurale locale a elementului pentru evaluarea influenței acestora asupra rezistenței și rigidității orizontale. (103) În func funcție ție de clas clasaa de ducti ductilitate litate a stru structuri cturii,i, proiec proiectare tareaa îmbină îmbinărilor rilor vert verticale icale și orizontale se va face în conformitate cu Capitolul 4.. 4..  5.3.2.4. Planșee (104) (10 4) A ssee vvede edeaa cap capito itolul lul 5.1 5.1.4. .4. 5.3.2.5. Îmbinări 45

 

(105) Cone Conectori ctoriii din oțel - șur șuruburi uburi autofo autoforante rante ppentru entru le lemn, mn, cui cuiee profil profilate, ate, ccolțar olțari,i,  plăci metalice, dornuri, bolțuri, tije filetate și altele - sunt realizate din oțel care satisface prevederile din P100-1 și prevederile din capitolul 4. (106 (1 06)) Pe Pent ntru ru îmbi îmbină nări rile le disi disipa pati tive ve și nedi nedisi sipa pati tive ve se apli aplică că regu reguli lile le pent pentru ru configurarea îmbinărilor din P100-1 și prevederile din capitolul 4. (107) (10 7) Îmb Îmbină inările rile disi disipat pative ive ale pere perețil ților or se proie proiecte ctează ază la valor valorile ile de pro proiec iectar taree ale eforturilor asociate mecanismului de disipare de energie. (108) (10 8) Sol Soluți uțiile ile de îmbinare îmbinare vor treb trebui ui ales alesee astfe astfell înc încât ât să se asig asigure ure rez rezist istenț ența, a, rigiditatea și stabilitatea laterală adecvată unui transfer continuu de încărcări, inclusiv cu piesele suplimentare introduse cu rol de fonoizolare și etanșare la aer/apă/foc dacă acestea sunt utilizate. (109) Elementele structurale de lemn şi îmbinările vor fi dimensionate / verificate la stările limită de rezistenţă şi stabilitate, în conformitate cu Anexa G.  

46

 

6. Pr Preze ezerv rvar area ea elem elemen ente telo lor, r, su suba bans nsam ambl blel elor or și a cons constru trucți cțiil ilor or din din le lemn mn  împotriva biodegradării, umezelii, focului, și măsuri de protecție contra transferului termic și acustic 6.1. Prescripții generale (110 (110)) La proi proiec ecta tare reaa cons constr truc ucți țiil ilor or de lemn lemn se vor vor adop adopta ta mă măsu suri ri și solu soluți țiii constructive de protecție împotriva atacului ciupercilor și a insectelor xilofage și de evitare a umezirii, care să permită conservarea în bune condiții a materialului lemnos folosit. (111) Dacă llaa punerea punerea în op operă, eră, ma materia terialul lul lemnos lemnos are o um umidita iditate te mare (d (dar ar max maxim im 18 18%) %) și nu exis există tă po posi sibi bili lita tate teaa de a fi us usca catt pe șant șantie ier, r, se vor vor adop adopta ta solu soluți țiii constructive, măsuri de protecție și detalii de alcătuire care să permită ventilarea el elem emen ente telo lorr de cons constr truc ucți țiee fă fără ră a indu induce ce în stru struct ctur uraa de rezi rezist sten ență ță defo deform rmaț ații ii  periculoase sau creșterea eforturilor secționale. Se pot utiliza membrane de protecție cu rezistență variabilă la difuzia vaporilor (valoarea Sd). Valoarea Sd (m) este o va valo loar aree te teor oret etic icăă care care dete determ rmin inăă perm permea eabil bilit itat atea ea la vapo vapori ri a un unui ui ma mate teri rial al de construcție și reprezintă „grosimea stratului echivalent la difuzia vaporilor de apă”. Se vor utiliza îmbinări care să nu fie influențate de umiditate (îmbinări încleiate, cu tije, cu piese metalice) și care sunt ușor accesibile pentru reglare și control. (112) se În recomandă caz cazul ul în care constr construcții ucțiile sunt supuse supusestructurale acțiun acțiunii ii unor medii coroz corozive ive de pe pentru ntru metal, folosirea unorleansambluri fără med pieseii metalice, ex. cu îmb îmbină inări ri pri prinn înc înclei leiere ere sau pie piese se me metal talice ice pro protej tejate ate cores corespun punză zător tor împ împotr otriva iva corodării. (113) (11 3) Sis Sistem temele ele const construc ructiv tivee se vor sta stabil bilii ast astfel fel înc încât ât să se asi asigur guree o exe execuț cuție ie și o montare simple. Se recomandă folosirea unui număr cât mai redus de secțiuni diferite de cheres cherestea tea.. Se rec recoma omandă ndă reduce reducerea rea la min minim im a consu consumul mului ui de mat materi erial. al. De asemenea, se vor prefera subansamble constructive ce se pot prefabrica în spații de  producție dotate corespunzăto corespunzător, r, pe șantier exec executându-se utându-se numa numaii operațiuni de monta montare. re. (114) (11 4) La aleg alegere ereaa pro produ dusel selor or și teh tehnol nologi ogiilo ilorr de prot protec ecție ție a lem lemnul nului ui trebu trebuie ie să se țină seama de condițiile și locul de utilizare ale acestuia, respectiv de riscul mai mare sau mic de biodegradare pe perioada de exploatare a construcției. La proiectarea construcțiilor din lemn se vor lua în considerare cerințele impuse de beneficiar în funcție de destinația viitoare a construcției, precum și de eventuala schimbare de destin des tinați ațiee pe timpul timpul exploa exploatăr tării ii ace aceste steia, ia, dar cu respe respecta ctarea rea de către către echip echipaa de  proiectare a cerințelor de proiectare structurală și higrotermică conform normelor in vigoare. (115 (115)) Te Tehn hnol olog ogii iile le de apli aplica care re al alee su subs bsta tanț nțel elor or de prot protec ecți țiee inse insect ctof ofun ungi gici cidă dă și ignifu ign ifugă gă pot pot fi: pri prinn băi băi calde calde-re -reci, ci, ime imersi rsie, e, pul pulve veriz rizare are,, pen pensul sulare are sau sau vid vid.. Ori Orice ce tratament al lemnului trebuie efectuat după tăierea elementelor sau panourilor la dimensiunea lor finală. În general, lemnul poate fi protejat preventiv prin măsuri constructive sau de protecţie chimică, chimică, fie prin tratament la fața locului sau în fabrica de  producție, în mediu mediu controlat. (116) Produ Produsele sele pen pentru tru preze prezervare rvareaa biologică biologică și împo împotriva triva focului focului vor ave aveaa atest atestarea area  producătorului. (117) Pies Piesele metalic metaliceesefolosi folosite te pentru pentruprin îmbin îmbinări, ări, car caree vor fi con confecți fecționat onatee în baza un unui ui  proiect de ele execuție, protejează grunduire și vopsire, conform normelor  47

 

specifice și trebuie să acopere întreaga suprafață a elementului metalic. Înainte de aplicarea stratului de protecție anticorozivă, suprafața metalului trebuie curățată de  pojghița de laminare laminare și de alte impu impurități rități și să fie perfect usca uscată. tă. (118) (11 8) Le Lemnu mnull uti utiliz lizat at în con constr strucț ucții ii civ civile ile,, ind indust ustria riale le și agroz agrozoot ootehn ehnice ice poat poatee fi expus acțiunii unor: (i) (i) agen ag enți ți biol biolog ogic icii xil xilof ofag agii ((ci ciup uper erci ci,, ins insec ecte te); ); (j) (k) (l) (l) (m)

fac factor torii de de medi mediuu ((umi umidit ditate ate,, din din cauze cauze int intern ernee ssau au ext extern erne, e, rad radiaț iație ie sol solară ară); ); agenți tteermici ((ffoc); feno fenome mene nelo lorr ddee tr tran ansf sfer er term termic ic sa sauu acus acusti tic. c. Transf Transfer er ddee vapori vapori șșii umidit umiditate ate inte interst rstiția ițială lă prin prin to tott ans ansam amblu blull con constr struc uctiv tiv

6.2. Protecția contra agenților biologici (119) Din pun punct ct de ved vedere ere al dura durabilită bilității ții la alterarea alterarea biol biologic ogică, ă, spec speciile iile de lem lemnn se clasifică în: (n) (n) spec specii ii puț puțin in ddur urab abil ile: e: ffag ag,, plo plop, p, me mest stea eacă căn; n; (o) (o) sp spec ecii ii cu cu dur durab abil ilit itat atee nnor orma mală lă:: br brad ad,, m mol olid id,, sa salc lcâm âm,, pi pin; n; (p) (p) spec specii ii foar foarte te dura durabi bile le:: sste teja jar, r, sa salc lcâm âm.. (120) Clas Clasele ele de durabili durabilitate tate ale princip principalelo alelorr specii de lem lemnn indust industrializ rializabil abil sun sunt: t:  față de atacul ciupercilor xilofage:  (q) (q) clas cl asaa I - foa foart rtee ddur urab abil ile: e: st stej ejar ar (d (dur uram amen en); ); (r) (r) cla lasa sa a IIII-aa - dura urabi bile le:: ffra rassin, in, ssaalcâ lcâm; (s) (s) cl clas asaa a III III-a -a - med mediu iu du dura rabi bile le:: ppin in (d (dur uram amen en), ), llar aric ice, e, cer; cer; (t) (t) cl clas asaa a IV-a IV-a - puț puțin in du dura rabi bile le:: mo moli lid, d, br brad ad,, car carpe pen, n, palt paltin in,, ulm ulm;; (u) (u) cl clas asaa a V-a V-a - nned edur urab abil ile: e: fa fag, g, me mest stea eacă căn, n, ttei ei,, ani anin, n, pplo lop. p. față de atacul insectelor xilofage: (v) D - durabil; (w) (x)

M - durabilitate medie; S – sensibil. 

6.3. Protecția contra umidității și etanșeitatea la aer (121) În privi privința nța impre impregnab gnabilități ilitățiii elemen elementelo telor, r, subans subansambl amblelor elor și cons construcț trucțiilor iilor din lemn sunt utilizate patru niveluri de clasificare: (y) (y) Clas Clasaa I - ușor ușor de trat tratat at:: lem lemnu null deb debit itat at poat poatee fi pe pene netr trat at cu uunn tr trat atam amen entt sub sub  presiune, fără dificultăți; dificultăți; (z (z)) Clas Clasaa a II-a II-a - des destu tull de uușo șorr de tr trat atat at:: în mod mod ob obiș ișnu nuit it o ppen enet etra rare re ccom ompl plet etăă nu este posibilă, dar după un interval de 2-3 ore cu un tratament sub presiune, este  posibilă atingerea atingerea unei penetrări late laterale rale de peste 6 m mm; m; (aa)) Clasa (aa Claeste sa aposibilă III-a III-a - ddifi ificil cil ddeea tratat tra tat::penetrări după după un late iinte nterva rvallde demaxim 33-44 ore3-6 cu mm; uunn tra tratam tamen entt sub  presiune, atingere atingerea unei laterale rale 48

 

(bb) Cla (bb) Clasa sa a IV-a IV-a - în mo modd vir virtua tuall impo imposib sibil il de trat tratat: at: o ccant antita itate te mi mică că di dinn pro produ dusul sul de protecție este absorbit chiar după 3-4 ore cu un tratament sub presiune; se obțin  penetrări longitudinale longitudinale și laterale minime. minime. (122) La apl aplicar icarea ea măs măsurilor urilor de prote protecție cție ch chimică imică a llemnu emnului lui treb trebuie uie să se țină co cont nt de clasele de risc, care definesc condițiile de utilizare ale acestuia și exigențele tratamentului de protecție aplicat. Clasele de risc pentru domeniile de utilizare ale lemnului se consideră conform tabelului de mai jos.  Tabelul 6.1 Clasele de risc pentru domeniile de utilizare Clas Domenii a de lemnului risc

de

utilizare

ale Condiții de expunere la umezire a le lemn mnul ului ui pu puss în operă

Apariția agenților   biologici ciuperci

Apariția agenților  -  biologici insecte

1

Fără contact cu solul, sub  Nu adăpost

-

Da

2

Fără contact cu solul, sub Ocazional acoperiș, cu risc de umezire

Da

Da

3

Fără contact cu solul, neacoperit

Da

Da

4

În co contact ccuu so solul ssaau cu cu ap apă Permanent dulce

Da

Da

5

În apă sărată

Da

Da

Frecvent

Permanent

-

(123) La con construc strucțiile țiile cu st structu ructuri ri din panouri panouri din llemn emn sa sauu CLT sa sauu la siste sistemele mele de trasare pentru acestea (tălpi de lemn), la contactul dintre elementele din beton și acestea se vor prevedea măsuri de protecție contra umezelii (tratamente specifice cu substanțe aplicate prin pensulare sau cu gletiera, membrane sau benzi de protecție din materiale hidroizolante). (124) Lemn Lemnul ul utiliz utilizat at în cons construcț trucții ii este expu expuss la patru grad gradee de risc de bio biodegra degradare dare:: (cc)) Gradul (cc Gradul 1 - le lemnu mnull utiliza utilizatt în interi interioru orull con constr strucț ucțiilo iilor, r, und undee nu ex exist istăă per perico icolul lul de umezire care să favorizeze instalarea și dezvoltarea ciupercilor xilofage (lemn utilizat în amenajări interioare, scări interioare, grinzi și stâlpi aparenți, parchet); (dd) (dd) Gr Grad adul ul 2 - le lemn mnul ul util utiliz izat at în ccon onst stru rucț cții ii acol acoloo und undee su sunt nt ccon ondi diți țiii min minim imee de degrad deg radare are sub ata atacu cull ciu ciupe perci rcilor lor xil xilofa ofage ge (le (lemn mn utiliz utilizat at la ele elemen mente te situat situatee sub sub acoperiș: căpriori, grinzi, pane, stâlpi, șipci, pereți interiori, tălpi de trasare în contact cu betonul); (e (ee) e) Grad Gradul ul 3 - lemn lemnul ul utili utiliza zatt în con const stru rucț cții ii cu risc de biode biodegr grad adar aree sub ata atacu cull ciupercilor xilofage, în situații în care umiditatea acestuia poate atinge valoarea de 30% - alt altern ernare areaa umezi umezirii rii cu uscare uscareaa (le (lemn mn utiliz utilizat at la ele eleme mente nte de constr construcț ucție ie exterioare: lambriuri exterioare, rame, traverse și montanți pentru panourile de pereți exteriori, pereți din lemn rotund sau ecarisat, balcoane, scări exterioare, balustrade etc.); (ff) (ff) Gr Grad adul ul 4 - lemn lemnul ul util utiliz izat at în con condi diți țiii fav favor orab abil ilee de bio biode degr grad adar are, e, ca care re es este te în  permanent contact cu solul (piloți pentru fundații, tălpi inferioare pe pământ sau pe socluri de zidărie, grinzi, traverse și rame din panouri de pardoseală) sau care este 49

 

 permanent expus la intemperii fără a fi ffinisat inisat peliculogen (învelitori din lemn - șițe și șindrile la acoperișuri). (125) Etan Etanșeit șeitatea atea la aer aer și la vânt a an anvelo velopei pei clă clădirii dirii și a com compone ponentelo ntelorr individ individuale uale ale clădirii (perete, planșeu și acoperiș) este o cerință esențială care are impact asupra multor aspecte: climatul interior, izolarea la zgomotul aerian, protejarea de apariția defectelor structurale, performanța energetică a clădirilor. (126) Împreună, ună, st stratul ratul etanș etanșîmpiedică la ae aerr (în transferul gene general ral în de inte interioru riorul clădir clădirii) ii) și prin strat stratul ul etan etanșș la vânt (înÎmpre exteriorul clădirii) aer șil umiditate structură. Aceste straturi sunt esențiale pentru calitatea și durabilitatea structurală a clădirilor din lemn. (gg)) Eta (gg Etanşe nşeita itatea tea la ae aer: r: Eta Etanșe nșeita itatea tea are un im impac pactt asup asupra ra ech echili ilibru brului lui hig higrot roterm ermic ic al unei structuri. Termenul „etanșeitate la aer” se referă la prevenirea fluxurilor  convective, adică adică pătrunderea compo componentelor nentelor structurale de către curenții de aer, prin deplasarea acestora din interior spre exterior. Etanșeitatea necorespunzătoare conduce la apariția condensului interstițial în structură, o protecție termică redusă și atingerea unor temperaturi mai scăzute pe suprafețele interioare. Pericolele care pot apărea drept consecință sunt: creșterea umidității materialului lemnos, deteriorarea structurii și scăderea valorilor de rezistență și rigiditate mecanică, formarea mucegaiului, afectarea confortului interior și creșterea consumului de energie. (hh) Eta (hh) Etanșe nșeita itatea tea la vvân ânt: t: Eta Etanșe nșeita itatea tea la vvân ântt a anve anvelop lopei ei un unei ei clă clădir dirii este llaa fel de relevantă ca și etanșeitatea sa la aer, cu consecințe similare cu cele care apar la atingerea unui grad necorespunzător de etanşeitate. Stratul etanș la vânt din exteriorul clădir clă dirii ii împ împied iedică ică pătru pătrunde nderea rea aerulu aeruluii din exter exterior ior în compo compone nente ntele le clă clădir dirii ii și în straturile de izolație, integritatea structurală și proprietățile izolante ale componentelor  clădirii nefiind afectate. (127) (12 7) Dac Dacăă etanșe etanșeita itatea tea la aer aer es este te inade inadecva cvată, tă, pot apă apărea rea nive nivelur lurii subst substanț anțial ial mai mari de condens în componentele clădirii ca urmare a fluxurilor de aer umed prin  pereți, planșee și acoperișuri acoperișuri față de cantitatea de condens, condens, care se acumuleaza acumuleaza în masa elementului datorită fenomenului de difuzie a vaporilor de apă. (128 (128)) La proi proiec ecta tare reaa cons constr truc ucți țiil ilor or de lemn lemn se vor vor adop adopta ta mă măsu suri ri și solu soluți țiii constructive care să asigure o sigilare etanșă pe toată perioada constructiei, atât la îmbină îmb inăril rilee din dintre tre com compon ponen entel telee clă clădir dirii ii cât și la zonel zonelee de rac racord ord din dintre tre dif diferi erite te elemen ele mente te distin distincte cte din punct punct de ved vedere ere str struct uctura ural.l. În dif diferi eritel telee con config figura urații ții de asamblare și conectare ale elementelor de închidere este important să se utilizeze un sistem unitar în ceea ce privește etanșeitatea la aer și etanșeitate la vânt, respectiv toate îmbinările orizontale și verticale trebuie să formeze o unitate etanșă. Trecerile de compon com ponent entee sau sis sistem temee de ins instal talați ațiii pri prinn anvel anvelopa opanta nta cla cladir dirilo ilorr de lem lemnn trebui trebuiee rezolvate cu detalii specifice și materiale dedicate, care să respecte gradul de etanșare al ansamblului. (129) Performanțele minime de etanșeitate/ permeabilitate la aer a anvelopei clădirii realizate din lemn vor trebui să respecte criteriile de performanță menționate în MC 001  pentru clădiri cu sc scopu opull asi asigur gurări ăriii ii niv nivelu eluril rilor or nZE nZEB. B. Proiec Proiectar tarea ea ele elemen mentel telor or de constr con strucț ucție ie rea realiz lizate ate din lemn, lemn, su subb asp aspect ectul ul com compor portăr tării ii la ume umezir ziree cau cauza zată tă de condensarea vaporilor de apă în masa lor, în scopul asigurării unui regim de umiditate normal în timpul exploatării construcțiilor referitor la acest aspect, se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice privind comportarea elementelor  de construc construcție ție la difuzia difuzia vapo vaporilor rilor de apă ( C107 C107-- Norma Normativ tiv privi privind nd calc calculul ulul 50

 

termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor, MC 001 - Metodologia de ca calcu lcull al perfor performan manței ței ene energe rgetic ticee a clă clădir dirilo ilorr și SR EN 16798/ 16798/11 – Perfo Performa rmanța nța energetic ener geticăă a clădirilo clădirilor. r. Vent Ventilare ilareaa clăd clădirilor. irilor. Parte Parteaa 1: Param Parametrii etrii ambi ambienta entali li pent pentru ru  proiectare și evaluarea performanței energetice a clădirilor, privind calitatea aerului interior, confortul termic, iluminatul și acustica. Modul M1-6.  Parametrii ambientali  pentru proiectare și evaluarea performanței energetice a clădirilor, privind calitatea aerului aeru lui interior, interior, conf confortul ortul termic, ilumi iluminatu natull și acustica) acustica),, alăt alături uri de norme normele le aflat aflatee în vigoare la momentul proiectării clădirii. (130) (13 0) Se vor det detali aliaa cor coresp espunz unzăto ătorr detali detaliile ile de închid închidere ere,, eta etanșa nșare, re, hid hidroi roizo zolar laree și finisare pentru a evita apariția umidității în straturile de construcție prin greșeli de  proiectare (de exemplu, punți termice sau îmbinări deschise ale componente componentelor) lor) și ac accid cident entee ned nedori orite te (ruper (ruperii ale condu conducte cteii de apă, apă, rac racord orduri uri pre preca care re ale sis sistem temelo elor  r  sanitare) precum și un grad insuficient de ventilare a spațiilor. (131) (13 1) Acu Acumul mulare areaa progr progresi esivă, vă, de la un an la altul altul,, a apei prov proveni enite te din con conden densul sul vapori vap orilor lor în interi interioru orull elemen elementel telor or de con constr strucț ucție ie rea realiz lizate ate din lemn, lemn, în tim timpu pull exploatării lor, nu este admisă. În acest acest sens, se va efectua un calcu calcull la transferul de umid um idit itat atee re resp spec ectâ tând nd abor abordă dăril rilee de calc calcul ul fu furn rniz izat atee de no norm rmel elee de proi proiec ecta tare re termotehnică (C107/6 Normativ general privind calculul transferului de masă prin elemen ele mentel telee de const construc rucţie ţie şi/ şi/sau sau SR EN ISO 137 13788 88 Per Perfor forman manţa ţa hig higrot roterm ermică ică a componen comp onentelor telor şi elem elemente entelor lor de cons construcţ trucţie. ie. Temp Temperatu eratura ra sup superfic erficială ială inter interioară ioară  pentru evitarea umidităţii superficiale critice şi a condensului interior. Metode de calcul). (132) (13 2) În ale aleger gerea ea alc alcătu ătuiri irilor lor const construc ructiv tivee com comple plexe xe care care conți conținn ele elemen mente te rea realiz lizate ate din lemn și în detalierea lor se va facilita uscarea oricărei umezeli provenite din infiltrații în aceste alcătuiri. (133) Comp Componen onente te de cons construcț trucție ie direc directt expuse llaa intemp intemperii erii treb trebuie uie să be benefic neficieze ieze de o protecție eficientă împotriva acestora prin prevederea din faza de proiectare a unor detaliile de închidere, etanșare, hidroizolare și finisare corecte, verificate și prin simulări prin metode grafice, de calcul sau cu softuri dedicate de proiectare. (134) La nive nivelul lul soc soclului lului,, în zonel zonelee climat climatice ice crit critice, ice, se po pott preve prevedea dea baz bazee din beto betonn armat sau materiale alternative care să evite contactul direct cu solul al elementelor de lemn.. O dista lemn distanțare nțare de minim 30 cm și o prote protecție cție coresp corespunză unzătoare toare cu memb membrane rane sau  benzi hidroizolante constituie o protecție crescută și eficientă pentru baza construcțiilor supuse acțiunii zăpezii.  (135) Acop Acoperișu erișurile rile din llemn emn de tip tip teras terasăă cu pan pantă tă mică nnuu vor fi înc închise hise pe ccontu ontur  r  cu at atic ice, e, pe pent ntru ru evit evitar area ea obtu obtură rări riii vent ventil ilăr ării ii stra stratu tulu luii term termoi oizo zola lant nt.. În cazu cazull acoperișurilor cu pantă mare, se va acorda o atenție deosebită realizării admisiei la stre streaş aşin inăă şi refu refulă lări riii la coam coamăă a st stra ratu tulu luii de aer aer vent ventil ilat at cu rol rol de usca uscare re a termoizolaţiei. (136) În caz cazul ul soluţ soluţiilor iilor de ppereţi ereţi ve ventila ntilaţi, ţi, se va dimensio dimensiona na stra stratul tul de aer re respec spectând tând  prescriptiile normative C107 şi SR EN ISO 66946. 946. 

6.4. Protecția la foc (137) Clas Clasaa de reacție reacție la foc a pro produse duselor lor de con construc strucții ții este cla clasific sificată ată con conform form SR  EN 13501-1. rezistență și cu stabilitate structurilor de lemn în comportarea la incendiu se vaCalculul realiza îndeconformitate prevederile SR EN 1995-1-2. 51

 

(138) Clas Clasaa de reacție reacție la foc a pa panouri nourilor lor de CLT și a eeleme lementelo ntelorr de lemn str stratific atificat at netratate cu nici o măsură de protecție la foc este clasificată ca D-s2, d0. Când se utilizează soluții ignifuge care pot întârzia arderea produselor derivate din lemn, clasa de reacție reacție la foc a panoului panoului de CLT și a elem elemente entelor lor de lemn strat stratificat ificat poat poate, e, în funcție de soluția de tratare cu rol de întârziere a reacției la foc utilizată, să fie încad înc adrat ratăă dre drept pt clasa clasa C-s1-3 C-s1-3,, d0-1 d0-1 sa sauu B-s B-s1-3 1-3,, d0d0-1, 1, în fun funcți cțiee de spe specif cifica icațiil țiilee  producătorilor de sistem sistem și documentelor documentelor aferente de pu punere nere în piață a prod produselor. uselor. (139) Când ssee vor utiliza utiliza pa panouri nouri ddee CLT ca ca finis finisaj aj pen pentru tru pardo pardoseli seli br brute ute (fă (fără ră nici nicioo structură compozită deasupra), se va considera pentru pardoseală clasa D_FL-s1. (140 (140)) Da Dacă că în el elem emen ente tele le CL CLT T se fac fac decu decupa paje je/g /gău ăuri ri pent pentru ru ataș atașar area ea dife diferi rite telo lor  r  dispozitive de ridicare, acestea trebuie sigilate cu dopuri din lemn sau umplute cu fibră minerală (punct de topire 1000 °C sau clasă de reacție la foc A1) ori alte materiale și  produse certificate certificate cu rol de etanșare etanșare la foc și nu aafectează fectează reziste rezistența nța acestuia. (141 (141)) În vede vedere reaa îm îmbu bună nătă tăți țiri riii perf perfor orma manț nțel elor or la comp compor orta tare reaa la ince incend ndiu iu a elementelor de construcție realizate din lemn se pot avea în vedere următoarele: (ii) (ii) înca încase seta tare reaa to tota tală lă a elem elemen ente telo lorr st stru ruct ctur ural alee de le lemn mn în mate materi rial alee cu cl clas asee favorabile de reacție la foc/ rezistență la foc/ performanță la foc exterior, în vederea realizării de elemente cu rezistență la foc sporită; (jj) (jj) înca încase seta tare reaa parț parția ială lă a eele leme ment ntel elor or sstr truc uctu tura rale le ddee le lemn mn îînn ma mate teri rial alee cu ccla lase se favorabile de reacție la foc/ rezistență la foc/ performanță la foc exterior, în funcție de cerințele globale ale clădirii de securitate la incendiu; (kk)) ter (kk termop moprot roteja ejarea rea elemen elementel telor or struc structur turale ale de lemn cu pla placă cări/ ri/sol soluții uții/vo /vopse pselur lurii ignifuge, însoțite de documentele aferente de punere în piață a produselor, pentru sp spor orir irea ea pe perfo rform rman anțe țelo lorr de comp compor orta tare re la ince incend ndiu iu// clas clasei ei de reac reacți țiee la foc foc a elementului de lemn; (ll (ll)) uti utiliz lizare areaa un unor or el elem ement entee str struct uctura urale le din din le lemn mn ma masiv siv înc înclei leiat at su supra pradim dimens ension ionate ate,,  pentru a avea o acoperire de strat de sacrificiu, determinată prin calcul, ce poate  proteja secțiunea structurală pentru îmbunătățirea timpului normat de rezistență și stabilitate. (mm) (m m) utili utiliza zare reaa unor unor si sist stem emee test testat atee și cert certif ific icat atee ce incl includ ud comp compon onen ente tele le structurale din lemn în ansamblul lor ca sistem constructiv compozit și care, în baza documentelor aferente de punere în piață a produselor, furnizate de producător, se încadrea înca drează ză într-o clasă de reacț reacție ie la foc supe superioar rioarăă clasei C-s2 C-s2,, d0. C107 şi SR EN ISO 6946.  (142) (14 2) Dac Dacăă ap apare are necesit necesitate ateaa uti utiliz lizări ăriii de goluri goluri teh tehnol nologi ogice ce sau arh arhite itectu ctural ralee în elementele de CLT care au și rol structural sau trebuie să aibă un grad de rezistență la foc, perimetrul golului se va proteja corespunzător. (143) (14 3) La clăd clădiril irilee car caree uti utiliz lizea ează ză panou panouril rilee din CLT cu rol stru structu ctural ral,, ins instal talați ațiile ile electrice trebuie să fie montate aplicat, cu protecții realizate conform prevederilor  P118 și I7. Instalarea directă în elementul CLT este permisă numai dacă se efectuează teste suplimentare. (144) În caz cazul ul cons construcț trucțiilor iilor cu gr grad ad V de rezi rezisten stență ță la foc, ca cabluri blurile le pot fi inst instalate alate în canale tăiate direct în elementul CLT. Grosimea rămasă a elementului trebuie să fie minim ¾ din din grosim grosimea ea acestu acestuia. ia. Se vor monta maxim cu condi condiția ția trei aparata aparataje je sau o cutie de distribuție pe canal. Aparatajele de pe partea opusă decupajului se vor  52

 

monta la minim 20 cm față de acesta. Traseul final al instalațiilor electrice frezate se vor corela cu diagramele de eforturi și valida de către inginerul proiectant de structuri. (145) În caz cazul ul utiliz utilizării ării de fațade fațade ven ventilate tilate,, realiz realizate ate cu pla placare care cu le lemn mn sau al alte te alte  placări combustibile,la închiderile exterioare, în acord cu cerințele Normativului NP 135,, se vor lua și măsuri 135 măsuri de preînt preîntâmp âmpina inare re a pro propag pagări ăriii inc incen endiu diului lui pe fațad fațadaa ventilată, pe toată lungimea construcției din lemn; astfel, la fiecare 20 m liniari de fațadă, sau rost de dilatare, de tasare sau antiseismic, care survine primul, se vor   prevedea bariere rezistente la foc E30 (prin una din metodele prevăzute în figurile explicative din același act normativ). (146) Pent Pentru ru trecerile trecerile cu eeleme lemente nte și sis sisteme teme ddee insta instalații lații pri prinn pano panourile urile de C CLT LT este necesar să se asigure detalierea corespunzătoare a etanșării acestora și menținerea re rezi zist sten ențe țeii la fo focc a st stru ruct ctur uril ilor or.. De Deta tali liile ile sp spec ecia iale le de înch închid ider eree a rost rostur uril ilor or,, străpungerilor, ghenelor ghenelor (canalelo (canalelorr orizontale) și decupa decupajelor jelor se vor realiza conform  prevederilor P118 și I7. (147) Golu Golurile rile pen pentru tru trecerea trecerea ca cabluri blurilor lor prin planşee planşee,, pardo pardoseli seli sau ppereţi ereţi,, inclus inclusiv iv cele prevăzute pentru extinderi vor fi etanşate în vederea evitării propagării flăcărilor, trecerii fumului sau a gazelor. Limita de rezistenţă la foc a elementelor de etanşare a go golu luril rilor or treb trebui uiee să fi fiee cel cel pu puţi ţinn egal egalăă cu cea cea a elem elemen entu tulu luii stră străbă bătu tut. t. În mod mod obligatoriu golurile de trecere a cablurilor sau a canalelor de cabluri prin planșee,  pardoseli, pereți sau sau grinzi nu trebuie să afecteze integritatea integritatea structurii de rez rezistență. istență. (148) La con construc strucțiile țiile cu str structur ucturăă din lemn ca care re conț conțin in spaț spații ii care nec necesită esită un aanumi numitt gradd de protec gra protecție ție la foc pentr pentruu elemen elementel telee de închid închidere ere (struc (structur turii de peret peretee sau  planșeu), intersecțiile dintre acestea și restul construcției trebuie sigilate din punct de vedere al protecției împotriva incendiilor, astfel încât rezistența la foc necesară a componentei cu care se intersectează să nu fie afectată. Sigiliul de protecție al unei intersecții trebuie să respecte gradul de rezistență la foc al componentei care urmează să fie protejată.

6.5. Protecții pentru reducerea transferului termic (149 (149)) La proi proiec ecta tare rea, a, exec execuț uția ia și expl exploa oata tare reaa cons constr truc ucți țiil ilor or din din lemn lemn,, pent pentru ru îndeplinirea cerinței fundamentale economie de energie și izolare termică se aplică  prevederile normativelor din domeniu, în special MC 001 - Metodologie de calcul al  performanței energetice a ie clădirilor și C107Normativ al elemen ele mentel telor or de constr construcţ ucţie ale clă clădir dirilo ilor, r, ală alătur turii de privind nor normel meleecalculul afl aflate ate termotehnic în vig vigoar oaree la momentul proiectării clădirii. (150 (150)) El Elem emen ente te cons constru truct ctiv ivee real realiz izat atee din din lemn lemn treb trebui uiee treb trebui uiee să facă facă part partee din din alcătuiri complexe care au în compoziție și alte materiale cu proprietăți izolatoare termice pentru a putea îndeplini condițiile prevăzute de MC 001, C 107 sau normele aflate în vigoare la data realizării clădirii, precum şi în scopul asigurării nivelurilor  nZEB definite la nivel naţional. (151) (15 1) În vede vederea rea asig asigură urării rii unei izo izolăr lării ter termic micee cor coresp espun unzăt zătoa oare re a ele elemen mentel telor or de construcție realizate din lemn se va avea în vedere reducerea efectului negativ al  punților termice. Pentru elemente din lemn masiv încleiat se recomandă determinarea comportării la izolare termică, folosind metode de calcul de înaltă precizie, cunoscute ca metode numerice (e.g. metoda diferențelor finite, metoda elementelor finite, metoda  bilanțului termic și altele), pentru determinarea comportării termice a elementelor  anvelopei clădirii. 53

 

(152) O aten atenție ție deo deosebi sebită tă trebu trebuie ie aco acordată rdată zzonel onelor or de con contact tact al alee eleme elemente nte din le lemn mn cu suprafețe reci, cum ar fi fundațiile și planșeele de peste subsol. Zonele de transfer  de că căld ldur ură, ă, si sist stem emel elee de pr prin inde dere re care care fa favo vori rize zeaz azăă apar apariț iția ia punț punțil ilor or term termic ice, e, articulațiile și rosturile dintre elemente constructive diferite trebuie să fie permanent  protejate din punct de vedere vedere higrotermic prin prevederea din faza faza de proiectare a unor  detaliile de închidere, etanșare, hidroizolare și finisare conforme, verificate și prin simulări prin metode grafice, de calcul sau cu softuri dedicate de proiectare. (153) În zone zonele le climatice climatice criti critice, ce, treb trebuie uie acor acordată dată ate atenție nție redu reducerii cerii efe efectelo ctelorr negativ negativee ale punților termice la nivelul prinderilor metalice de fixare a suprastructurii de lemn de infra infrast stru ruct ctur uraa din din beto betonn ar arma mat, t, pent pentru ru a se evit evitaa feno fenome menu null de apar apariț iție ie a condensului, care poate produce daune grave pe termen lung. Se pot aplica măsuri constructive precum instalarea de traverse de montaj din esențe de lemn rezistent la umezeală (de ex. larice, stejar), sau a elementelor tratate pentru creșterea rezistenței la umezeală sau proiectarea corectă a detaliilor prin elevarea panourilor de lemn față de zonele critice și protejarea lor cu materiale izolatoare.  (154) (15 4) O ate atenţi nţiee deo deoseb sebită ită în defin definire ireaa şi confo conforma rmarea rea term termote otehni hnică că a det detali aliilo ilorr de execuţie, se va acorda zonelor de contact între elementele de rezistenţă realizate din alte materiale (e.g. beton, metal) şi structura din lemn. 

6.6. Protecții acustice (155) (15 5) Ce Cerin rința ța pri privin vindd pro protec tecția ția împ împotr otriva iva zgo zgomot motulu uluii imp implic licăă res respec pectar tarea ea de către către elementele constructive realizate din lemn a prevederilor stipulate în reglementările tehnice privind proiectarea și executarea lucrărilor de izolații. (156 (156)) El Elem emen ente te cons constru truct ctiv ivee real realiz izat atee din din lemn lemn treb trebui uiee treb trebui uiee să facă facă part partee din din alcătuiri complexe care au în compoziție și alte materiale cu proprietăți acustice pentru a putea îndeplini cerințele de protecție împotriva zgomotului prevăzute în Normativul C125 - Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane și SR EN 16798 –  Perfor Per forman manța ța en energ ergeti etică că a clă clădir dirilo ilor. r. Ventil Ventilare areaa clădir clădirilo ilor. r. Par Partea tea 1: Par Parame ametrii trii ambientali pentru proiectare și evaluarea performanței energetice a clădirilor, privind ca calit litate ateaa ae aerul rului ui interi interior, or, con confor fortul tul ter termic mic,, ilu ilumin minatu atull și acu acusti stica ca.. Mod Modul ul M1M1-6. 6. Parame Par ametri triii amb ambien iental talii pen pentru tru pro proiec iectar taree și eva evalua luarea rea per perfor forma manțe nțeii ene energe rgetic ticee a clădirilor, privind calitatea aerului interior, confortul termic, iluminatul și acustica. (157 (157)) As Asig igur urar area eaasigurarea unei unei pr prot otec ecți țiii adec adecva vate te îm împo triva va zgom zg omot otul ului ui este es te un fonică fact factor  or  important pentru confortului interior înpotri clădiri. Prin urmare, izolarea trebuie să fie o prioritate maximă în toate etapele procesului interdisciplinar de  proiectare. (158 (158)) În func funcți țiee de tip tipul ul surs sursei ei de zgom zgomot ot la care care este este exp expus usăă o comp compon onen entă tă a construcției, aceasta trebuie să asigure respectarea performanțelor indicate în C 125  pentru: (nn) izol izolarea area la zzgomo gomott aerian aerian – ur urmăre mărește ște ca eleme elementele ntele sepa separatoa ratoare re di dintre ntre unit unitățile ățile funcționale ale clădirii să reducă transmisia zgomotului propagat prin aer, atât din interiorul clădirii (voci, muzică) cât și din exterior (trafic, zgomote exterioare). (oo)) Izo (oo Izolar larea ea la sune sunetul tul tra transm nsmis is de struct structură ură – ur urmăr măreșt eștee ca zgo zgomot motul ul dat datora oratt unor  șăcuri de natură mecanică (sunetul de mers, lovituri, manipulări de mobilier, activități fizice)asupra ansamblului planșeului să se audă cât mai puțin în spațiul de sub acesta 54

 

sau în încăperile adiacente acestuia.. Sunetul de impact este deosebit de relevant  pentru conformarea conformarea acustică a cconstrucțiilor onstrucțiilor de lemn.  (159) În vede vederea rea îmbunătă îmbunătățirii țirii performanț performanțelor elor în cee ceeaa ce prive privește ște prot protecția ecția îm împotri potriva va zgomotului descrise la articolul 6.1., 6.1., se recomandă utilizarea următoarelor soluții: (pp) (pp) pent pentru ru cr creș ește tere reaa perf perfor orma manț nței ei de izol izolar aree la zgom zgomot ot aeri aerian an se reco recoma mand ndăă introducerea între elementele de construcție realizate din lemn și finisajele interioare exterioare de materiale de izolare folosirea vibro-absorb vibro-absorbante. ante. Pentru îmbu îmbunătățire nătățire lasuperioară asau protecției acustice se recomandă de produse cu oorezistivitatea trecerea aerului AFr >5 kPa.s/m². În cazul produselor cu o rezistivitate la trecerea aerului AFr  foarte mare (80 kPa.s/m²) se produce o deteriorare a performanței acustice. (qq (qq) În ved edeerea rea re redu duce ceri riii efec fectulu tuluii pu punnțilo țilorr acustic sticee gen gener eraate de tre trecerea rea componentelor sau sistemelor de instalații prin elementele de construcție realizate din lemn, pentru izolația la zgomot aerian se pot utiliza materiale fonoabsorbante. De asemen ase menea ea,, pe pentr ntruu evitar evitarea ea fenome fenomenul nului ui de rez rezona onață ță est estee rec recoma omanda ndată tă ump umpler lerea ea cavităților cu materiale fonoabsorbante (rr) (rr) O sol solut utie ie foa foart rtee eficie eficient ntăă pen pentr truu creș crește tere reaa perfo perform rman anțe țeii de iz izol olar aree la zg zgom omot ot aerian și zgomot de impact este realizarea la planșee a unor solutii de tip dală flotantă (șapă în sistem umed sau uscat), dimensionată conform documentelor aferente de  punere în piață a produselor, furnizate de producător, instalată pe un strat de material vibroa vib roamor mortiz tizor, or, cu rig rigidi iditat tatea ea din dinami amică că opt optimă imă.. Mon Montar tarea ea stratu straturil rilor or struct structuri uriii  pardoselilor se va face cu asigurarea desolidarizarii acesteia de elementele perimetrale de construcție. (ss) (ss) Un ap apor ortt su supl plim imen enta tarr în izol izolar area ea core coresp spun unză zăto toar aree la zgom zgomot otul ul aeri aerian an și zgomot zgo motul ul de imp impact act se poate poate obț obține ine pri prinn rea realiz lizare areaa uno unorr tav tavane ane sus suspen pendat datee cu fonoizolație, acolo unde utilizarea spațiilor și conformarea arhitecturală o permit. (tt (tt)) Pen Pentru tru reduce reducerea rea tra transm nsmite iterii rii zgom zgomotu otului lui de de im impa pact ct pprin rin sstru tructu ctură ră ssee po pott ut utili iliza za elemente elastice la îmbinarea între elementele constructive.  (160) Izola Izolarea rea acu acustică stică a str structu ucturilor rilor de tava tavan/pla n/planșeu nșeu po poate ate fi îmbu îmbunătă nătățită țită fie prin creșterea masei, fie prin îmbunătățirea izolației mecanice a componentelor. Adăugarea de masă prin balastarea unui planșeu prin placări specifice sau a unui plafon suspendat reduce vibrațiile, provocând reducerea transmisiilor acustice. De asemenea, se poate obține același prindoc utilizarea uneiaferen (în umed saudusel uscat, dimens dim ension ionată ată)) efect confo conform rm docume umente ntelor lor afeșape rente teflotante de pun punere ere sistem în pia piață ță a pro produ selor, or, furnizate de producător) producător) pe o placă moale cu rol de izolare fonică. În cazul planșeelor  planșeelor  cu int intrad radosu osull apare aparent nt (vi (vizib zibil) il),, fără fără sis sistem temee suspe suspend ndate ate,, gro grosim simea ea șapei șapei tre trebui buiee dimensionată corespunzător și, datorită capacității sale mari de atenuare a sunetului, aceasta ar trebui să fie de preferință neaderentă față de elementele perimetrale. Se pot utiliza, de asemenea, sisteme ușoare, însoțite de documentele aferente de punere în  piață a produselor, furnizate de producător, cu rol de îmbunătățire a performanței acustice, de tip membrană, în baza specificațiilor producătorului de sistem. Cavitățile trebuie izolate cu vată minerală pentru a preveni apariția fenomenului de rezonanță. (161) În timp ce iz izolare olareaa fonică a ccompo omponent nentelor elor cu un sin singur gur stra stratt este det determin erminată ată de masa lor pe bază de suprafață și de rigiditatea la încovoiere, în cazul panourilor  verticale verti cale de înch închidere idere,, de tip multistrat multistrat (mas (masă-arc ă-arc-mas -masă), ă), se poate poate obțin obținee o izola izolare re distantei dintre douăde mase, fon fonică ică maicompletă mare cuaocavității mas masăă mai mic mică ă prin cresterea umplerea cu un material cu o rezistivitate optimăcele la flux aer 

55

 

(maxim AFr >5 kPa.s/m²),  fixarea cât mai elastică a celor două mase.   Frecvența de rezona rez onanță nță poate poate fi redusă redusă prin prin crește creșterea rea goluri golurilor lor din dintre tre stratu straturi, ri, cre crește șterea rea ma masei sei straturilor individuale și prin atașarea flexibilă a panourile de finisaj de peretele  portant. Pentru a evita rezonanța cavității, panourile de finisaj ar trebui să fie umplute cu material fonoabsorban fonoabsorbant.t.

(162 (162)) Se va ține ține cont cont de afec afecta tare reaa re rezi zist sten ențe țeii și rigi rigidi dită tății ții no nodu duril rilor or stru struct ctur ural alee datorită inserției de materiale fonoabsorbante în nodurile respective.

6.7. Aspecte legate de utilizarea sustenabilă a resurselor și protecția mediului (163) (16 3) Se reco recoma mandă ndă pro promov movare areaa con constr strucț ucțiile iile din lemn pen pentru tru că au o per perfor forma manță nță sporită în ceea ce privește protecția mediului, fiind superioare sistemelor constructive tradiționale prin factori care țin de reutilizare, reciclare, amprentă redusă de carbon, stoca sto care re de ca carbo rbonn și consi consider derare areaa lem lemnul nului ui drept drept un ma mater terial ial reg regen enera erabil bil pentr pentruu construcții. De asemenea, în perspectiva utilizării sustenabile a resurselor, construcțiile de lemn presupun costuri de transport mai mici și un volum de manipulare mai mic pe șantier, greutăți mai reduse a ansamblului final și economisirea energiei la producerea materialelor de construcții. (164) Con Construc strucțiile țiile de le lemn mn au un im impac pactt poziti pozitivv asup asupra ra mediului mediului în to toate ate faz fazele ele de implementare, în ceea ce privește metoda de evaluare LCA - ANALIZA CICLULOR  DE VIAȚĂ, și sub denumirea balanță ecologică. Datorită importanței temei, metodacunoscută a fost dezvoltată pentru a de identifica, pe de o parte, amprenta CO 2  a cl clăd ădir iril ilor or (A (Amp mpre rent ntaa de carb carbon on)) în timp timpul ul fa fabr bric icăr ării ii ma mate teria riale lelo lorr afer aferen ente te și a construcției clădirii și, pe de altă parte, pentru a evalua sarcina de mediu în timpul utilizării și, ulterior, ca rezultat al demolării. (165 (165)) La proi proiec ecta tare reaa și conf confor orma mare reaa st stru ruct ctur uril ilor or din din lemn lemn se va avea avea în vede vedere re valoarea energiei încorporate a materialului de construcție. Energia încorporată este suma tuturor consumurilor de energie necesare pentru producerea oricărui material de construcție, considerată ca și cum acea energie ar fi „conținută” în produsul însuși. Energia încorporată determină suma totală a energiei necesare pentru întregul ciclu de viață al unui produs. Ea include consumul de energie în extracția materiilor prime, transportu trans portul,l, fabri fabricare carea, a, asam asamblare blarea, a, insta instalare larea, a, deza dezasamb samblarea larea,, dec deconstr onstrucția ucția și/sa și/sauu descompunerea, precum și resursele umane și secundare. Pentru un bilanț corect și complet se va consulta Declarației EPD - DECLARAȚIA DE PRODUS DE MEDIU care descrie performanța de mediu a respectivului material de construcție. (166) (16 6) Se va acor acorda da o ate atenți nțiee spori sporită, tă, înc încăă din faz fazaa de proi proiec ectar taree a cons constru trucți cțiilo ilorr din lemn, pentru urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp asupra acestora si postutilizarea lor. Se recomandă recuperarea și revalorificarea elementelor din lemn (după o evaluare a integrității și conformității acestora de către un inginer structurist) în vederea utilizării lor în noi construcții, atât cu rol structural sau de închidere, cât și cu rol decorativ, arhitectural. Acolo unde reutilizarea lor nu se poate îndeplini, se vor   prevedea măsuri măsuri de valorificare prin re reciclare ciclare industrială a m materialului aterialului lemnos. 

56

 

A.  Anexa A. Rezistențe caracteristice ale lemnului la diverse solicitări (167) (167) Lem Lemnn de rășino rășinoase ase,, conform conform SR E EN N 338      l     o      b     m      i      S

C1 4

C1 6

C18

Re Rezi zist sten ența ța la înc încov ovoi oier eree Rezistența la întindere

f m,k  m,k  f tt,0,k  ,0,k 

14 8

16 10

18 11

20 12

22 13

24 14

27 16

paralelălacuîntindere fibra Rezistența perpendiculară pe fibră Rezistența la compresiune paralelă cu fibra Rezistența la compresiune perpendiculară pe fibră Rezistența la forfecare Modul de elasticitate longitudinal Modul de elasticitate longitudinal (fractilul 5%) Modul de elasticitate transversal Modul de forfecare Densitate   Densitate medie  

f tt,90,k  ,90,k 

0,4

0,4

0,4

0,4

0,4

0,4

f cc,0,k  ,0,k 

16

17

18

19

20

f c,90,k  c,90,k 

2,0

2,2

2,2

2,3

f vv,k  ,k  E0,me

3,0 7000

3,2 8000

3,4 9000

E0,05

4700

5400

E90,m

230 440 290 350

Proprietăți mecanice

LEMN DE RĂȘINOASE (clasa de rezistență) Valori normate [N/mm2] C20 C22 C2 4 C27 C30

C35

C4 0

C4 5

C50

30 18

35 21

40 24

45 27

50 30

0,4

0,4

0,4

0,4

0,4

0,4

21

22

23

25

26

27

29

2,4

2,5

2,6

2,7

2,8

2,9

3,1

3,2

3,6 9500

3,8 10000

4,0 11000

4,0 11500

4,0 12000

4,0 13000

4,0 14000

4,0 15000

4,0 16000

6000

6400

6700

7400

7700

8000

8700

9400

10000

10700

270

300

320

330

370

380

400

430

470

5000

530

500 310 370

560 320 380

590 330 390

630 340 410

690 350 420

720 370 450

750 380 460

810 400 480

880 420 500

940 440 520

1000 460 550

d

ed

Gmed k  med

57

 

(168) (168) Lem Lemnn de foioas foioase, e, co confo nform rm SR E EN N 338 Proprietăți mecanice  Rezistența la  încovoiere Rezistența la întindere paralelă cu fibra Rezistența la întindere perpendiculară pe fibră Rezistența la compresiune paralelă cu fibra Rezistența la compresiune perpendiculară pe fibră Rezistența la forfecare Modul de elasticitate longitudinal Modul de elasticitate

     l     o      b     m      i      S

D18

D24

f mm,k  ,k 

18

24

30

35

40

f tt,0,k  ,0,k 

11

14

18

21

f t,90,k  t,90,k 

0,6

0,6

0,6

f cc,0,k  ,0,k 

18

21

f cc,90,k  ,90,k 

7,5

f vv,k  ,k  E0,me

LEMN DE FOIOASE (clasa de rezistență) Valori normate [N/mm2] D3 0 D35 D40 D5 0

D60

D7 0

50

60

70

24

30

36

42

0,6

0,6

0,6

0,6

0,6

23

25

26

29

32

34

7,8

8,0

8,1

8,3

9,3

10,5

13,5

3,4 9500

4,0 10000

4,0 11000

4,0 12000

4,0 13000

4,0 14000

4,5 17000

5,0 20000

8000

8500

9200

10100

10900

11800

14300

16800

630

670

730

800

860

930

1130

1330

590 475 570

620 485 580

690 530 640

750 540 650

810 550 660

880 620 750

1060 700 840

1250 900 1080

d

E0,05

longitudinal 5%)(fractilul Modul de elasticitate E90,m transversal ed Modul de forfecare Gmed Densitate   k  Densitate medie   med

(169) (169) Lem Lemnn lamela lamelatt încleia încleiatt SR EN 14080 14080 58

 

     l     o      b     m      i      S

Proprietăți mecanice Rezistența la  încovoiere Rezistența la  întindere paralelă cu fibra Rezistența la  întindere perpendiculară pe fibră Rezistența la compresiune paralelă cu fibra Rezistența la compresiune pe perpendiculară fibră Rezistența la forfecare și răsucire Rezistența la despicare perpendiculară pe fibre Modul de elasticitate longitudinal Modul de elasticitate longitudinal (fractilul 5%) Modul de elasticitate transversal Modul de elasticitate transversal (fractilul 5%) Mo Modu dull ddee forf orfec ecaare Modul de forfecare  (fractilul 5%) Modul de despicare perpendiculară pe fibre Modul de despicare perpendiculară pe fibre (fractilul 5%) Densitate   Densitate medie  

f m,g,k  m,g,k 

GL 20c 20

GL 20h 20

GL 22c 22

GL 22h 22

GL 24c 24

GLULAM (clasa de rezistență) Valori normate [N/mm2] GL GL GL GL 24h 26c 26h 28c 24 26 26 28

f tt,0,g,k  ,0,g,k 

15

16

16

17,6

17

19,2

19

20,8

19,5

22,3

19,5

24

19,5

25,6

f t,90,g,k  t,90,g,k 

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

f cc,0,g,k  ,0,g,k 

18,5

20

20

22

21,5

24

23,5

26

24

28

24,5

30

24,5

32

f c,90,g,k  c,90,g,k 

2,5

2,5

2,5

2,5

2,5

2,5

2,5

2,5

2,5

2,5

2,5

2,5

2,5

2,5

f vv,g,k  ,g,k 

3,5

3,5

3,5

3,5

3,5

3,5

3,5

3,5

3,5

3,5

3,5

3,5

3,5

3,5

f rr,g,k  ,g,k 

1,2

1,2

1,2

1,2

1,2

1,2

1,2

1,2

1,2

1,2

1,2

1,2

1,2

1,2

E0,g,me

10400

8400

10400 10500 11000 11500 12000 12100 12500 12600 13000

13600

13500

E0,g,5%

8600

7000

8600

8800

9100

9600

11300

11200

1420 0 1180 0

E90,g,m

300

300

300

300

300

300

300

300

300

300

300

300

300

300

250

250

250

250

250

250

250

250

250

250

250

250

250

250

Gg,med Gg,5%

650 540

650 540

650 540

650 540

650 540

650 540

650 540

650 540

650 540

650 540

650 540

650 540

650 540

650 540

Gr,g,me

65

65

65

65

65

65

65

65

65

65

65

65

65

65

54

54

54

54

54

54

54

54

54

54

54

54

54

54

355 390

340 370

355 390

370 410

365 400

385 420

385 420

405 445

390 420

425 460

390 430

430 480

400 440

440 490

GL 28h 28

GL 30c 30

GL 30h 30

GL 32c 32

GL 32h 32

d

10000 10100 10400 10500 10800

ed

E90,g,5 %

d

Gr,g,5%

g,k  g,med

59

 

GL Xc – clasa de rezistență care utilizează lamele de rezistențe diferite (combinat) GL Xh – clasa de rezistență care utilizează lamele de rezistențe identice (omogen)

60

 

B.

 Anexa B. Verificarea deplasărilor laterale ale structurilor la starea limită de serviciu SLS

B.1. Proiectarea la încărcări verticale și orizontale, altele decât cea seismică (gruparea fundamentală) (170) (17 0) Ver Verifi ifica carea rea la starea starea limi limită tă de serv servici iciuu are drep dreptt sco scopp me menţi nţine nerea rea func funcţiu ţiunii nii  principale a clădirii în urma solicitării la încărcări orizontale și verticale (altele decât cele seismice), prin limitarea degradării elementelor nestructurale şi a componentelor  instalaţiilor construcţiei. (171)) Verifi (171 Verificare careaa deplasăril deplasărilor or later laterale ale ale st structu ructurii rii va respect respectaa cond condiția: iția:  (6.1) dr SLS ≤ dr, admSLS unde: deplasare areaa rel relati ativă vă de nivel nivel sub acţ acţiun iunea ea efectelo efectelorr gru grupă pării rii funda fundamen mental talee dr SLS  deplas asociate SLS, determinată prin calcul static elastic; admisibilă isibilă a dep deplasării lasării relative de nivel; dr ,admSLS  valoarea adm valoareaa admisibilă a deplas deplasării ării relative de nivel pentru constructii constructii dr,admSLS  = h / 600 – valoare cu mai multe niveluri; h – înălțime de nivel. (172) (172 Depla Deplasare a maxim maximă ă în punc punctul tul ce cell (mai îna înalt lt al struc structurii turii nu vvaa depă depăși și valo valoarea area de H)/ 200; Hsarea – înălțime totală a structurii.

B.2. Proiectarea seismică (173)) Verifi (173 Verificare careaa deplasăril deplasărilor or latera laterale le ale stru structuri cturiii la stare stareaa limită de sservic erviciu iu se va face în conformitate cu Anexa E din P100-1.  (6.2) dr SLS ≤ dr, admSLS unde: dr SLS deplasarea relativă de nivel sub acțiunea seismică asociată SLS, calculată conform P100-1, Anexa E; dr,admSLS valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel. În lipsa unor valori specifice pentru componente nestructurale utilizate, determinate experimental, se recomandă utilizarea următoarelor valori: = 0,005 h  pentru componente nestructurale din materiale fragile, atașate structurii = 0,0075 h  pentru componente nestructurale din materiale cu capacitate mare de deformare, atașate structurii = 0,010 h  pentru componente nestructurale care, prin natura prinderilor, nu interacționează cu structura sau fără componente nestructurale   h – înălțime de nivel

61